Sunteți pe pagina 1din 3

RELATIA DINTRE DOUA PERSONAJE: CATRINA SI ILIE MOROMETE Marin Preda, important romancier posbelic, se impune n literatura ca o adevarata

constiinta, ca un autor care a rezistat n epoca amenintata de cenzura comunista, prin romanele sale (Risipitorii, Delirul, Morometii, Cel mai iubit dintre pamnten i), care certifica rezistenta prin cultura a autorului lor. Romanul Morometii creeaza n maniera realist-obiectiva universul specific al satul ui romnesc din Cmpia Dunarii, aflat la rascrucea istoriei. Prin aceasta opera Mari n Preda analizeaza probleme legate de mica proprietate taraneasca in raport cu r elatiile capitaliste si socialiste. n aceeasi masura este urmarita si evolutia va lorilor patriarhale in satul romnesc. El este prefigurat de cteva nuvele din volum ul ntlnirea din pamnturi, si este publicat n doua volume care apar la 12 ani distant a, n 1955, 1967. Romanul corespunde realismului prin prezentarea obiectiva a faptelor de catre un narator obiectiv, omnipresent si omniscient, prin aspectul social al prezentari i vietii rurale interbelice, prin crearea unei tipologii determinate istoric si social, prin structura circulara a primului volum. Conceptia lui Marin Preda e a ceea ca autorul realist trebuie sa realizeze o opera care sa vorbeasca nu despre ea nsasi, ci despre om. II.Tema o constituie destramarea unei familii de tarani din satul Silistea-Gumes ti din Cmpia Dunarii, n perioada de dinaintea celui de-al Doilea Razboi Mondial. P roblematica celor doua volume este diferita, dar tematica este unitara, reconsti tuindu-se imaginea satului romnesc ntr-o perioada de criza si nregistrnd transformar i ale institutiilor si mentalitatilor. Romanul are mai multe niveluri de interpr etare: poate fi roman de dragoste, din perspectica cuplului Polina-Birica, dar s i roman al formarii unei personalitati, prin evolutia lui Niculae. Volumul al II -lea propune alta lume si alte conceptii si vizeaza o realitate sociala mai ntins a. Una dintre temele simbolice ale romanului ramne ce a timpului istoric n raport cu destinul individului, urmarindu-se modul n care se poate pastra libertatea mor ala, individuala, n lupta cu fatalitatile istoriei. III.Indicii spatio-temporali: Romanul incepe simbolic cu asezarea actiunii sub s emnul unui timp ingaduitor, tolerant, care avea nesfrsita rabdare cu oamenii . In ce ea ce priveste spatiul intmplarilor, acesta este satul Silistea-Gumesti din Cmpia Dunarii. Finalul primului volum arata ca timpul nu mai avea rabdare , deci se poate vorbi despre o structura circulara. Dupa cum se observa, relatiile temporale si spatiale sunt fixate inca din incipitul romanului. Exista n roman o dubla valoar e a timpului: pe de o parte timpul istoric, rabdator n primul volum, apoi acceler at n volumul al II-lea, pe de alta parte timpul individual, microtimpul conditiei umane; raportul dintre aceste doua timpuri reprezinta o supratema a literaturii lui Preda, prin care se ntelege modificare structurii interioare a personajelor provocate de marile evenimente istorice precum Al Doilea Razboi Mondial, Reforma Agrara din 1945, colectivizarea. Tensiunea romanului decurge tocmai din aceasta pendulare ntre timpul istoric si timpul individual, asa cum observa nsusi Moromet e: Nu am dect o singura viata de trait, n timp ce istoria este nceata si nepasatoare . Astfel, Eugen Simion sustine ca Morometii stau sub un clopot cosmic si drumurile mari ale istoriei trec prin ograda lor , iar tema centrala a romanului ar fi liber tatea morala n lupta cu fatalitatile istoriei . Prezentarea situatiei initiale a celor doua personaje n centrul romanului sunt plasati Morometii, o familie hibrida de tarani dintr-un sat de cmpie, pusi fata n fata cu schimbarile politice ale epocii, resimtite mai a les n volumul al II-lea. Prima scena din roman prezinta revenirea membrilor famil iei de la cmp, dar relatiile dintre personaje sunt conturate abia n capitolul al I V-lea al primei parti, n scena cinei. Copiii din cele doua casatorii se asaza la masa pe laturi opuse, anticipndu-se astfel conflictul dintre Paraschiv, Nila si A

chim, pe de o parte, Ilinca si Tita pe de alta parte. Scena este dominata de aut oritatea paterna a lui Ilie Moromete, care si adjudeca pozitia de pater familiae prin locul sau pe pragul celei de-a doua odai, de pe care stapnea cu privirea pe f iecare . Autoritatea lui se va evidentia n multe scene de familie din roman, culminn d cu cea a bataii lui Paraschiv si Nila, punct culminant al crizei paternitatii ranite. Discutia de la masa la care se mannca simplu consta n replici taioase, bat jocoritoare, ironice sau tensionate, dar baietii cei mari ating totusi un subiec t sensibil: plecarea lui Achim cu oile la Bucuresti, pe care Moromete o priveste , deocamdata, cu nencredere. Daca Moromete ilustreaza conditia taranului coplesit de grijile zilei de mine, Catrina este reprezentativa pentru conditia femeii n me diul rural din perioada dintre cele doua razboaie mondiale. Prin caracterizare d irecta facuta de narator, statutul Catrinei este precizat n scena cinei: mama a p atru copii, trei cu Ilie Moromete (Ilinca, Tita, Niculae) si o fata dintr-o casa torie anterioara, Alboaica, ramasa la parintii primului sot, mort de apa la plamn i n urma razboiului. De la acest fost sot Catrina a mostenit pamntul din care a vnd ut o bucata n timpul casatoriei cu Ilie Moromete, acesta promitndu-i ca va trece p e numele ei casa. Jumatate ntoarsa spre cratitele ei , Catrina apare n scena cinei ca fiind femeia coplesita de treburile casei, dispretuita de fiii vitregi, ironiza ta de sot. Relatiile dintre cei doi soti se prefigureaza tot la nceputul romanului: conflict ul Ilie-Catrina are la baza pe de o parte refuzul sau amnarea lui Ilie Moromete d e a pune n practica aceasta promisiune, pe de alta parte parerile opuse referitoa re la scolarizarea lui Niculae. Catrina intuieste asemanarea de structura interi oara a mezinului cu cea a lui Ilie. Discutiile lor pe aceasta tema amintesc de c ele ale Smarandei Creanga cu Stefan a Petrei: n timp ce mama sustine nevoia de ca rte a copilului, tatal o considera o cheltuiala greu suportabila. Relevarea trasaturilor celor doua personaje, prin raportare la secvente din roma n Ilie Moromete reprezinta o autoritate nu numai n snul familiei, ci si n comunitatea satului, fiind respectat pentru stiinta de carte la ntrunirile duminicale din po iana fierariei lui Iocan, unde taranul desluseste si pentru ceilalti mersul even imentelor. nzestrat cu inteligenta nativa, cu spirit meditativ si contemplativ, c u simtul umorului, Ilie Moromete este un taran dezinteresat de valorile material e, dar pentru care acoperirea cheltuielilor se amna la nesfrsit, ceea ce reprezint a pentru Catrina o permanenta amenintare. n luarea deciziilor, Ilie nu cere parerea Catrinei dect pentru a-i crea impresia mp artasirii grijilor, dar singur hotaraste soarta familiei. Totusi, Catrina nceraca sa influenteze hotarrile lui Moromete nu numai n ceea ce-i priveste pe copiii ei, ci si referitor la fiii vitregi, carora le ntelege nevoia de afirmare. Ea interv ine la Ilie pentru a-l lasa pe Achim cu oile la Bucuresti; instinctul matern se manifesta, asadar, nediferentiat. n plus, n scena taierii salcmului se evidentiaza atitudinea umila a Catrinei: revenind de la biserica, femeia vede salcmul dobort s i, auzind ntrebarile acide ale fiilor care cer socoteala tatalui, tempereaza iesi rile fetelor. Este singura care ntelege ca tatal nu a vndut salcmul gratuit, ci for tat de mprejurari. Astfel, Catrina este supusa autoritatii sotului, spre deosebir e de Anghelina, pe care Botoghina o consulta referitor la vinderea pamnturilor pe ntru procurarea bailor necesari spitalizarii sale. Exprimarea unei opinii argumentate despre relatiile dintre personajele alese n volumul al doilea, cuplul se destrama n urma vizitei lui Ilie la Bucuresti, de u nde revine dezamagit de hotarrea baietilor de a ramne la oras. Criza paternitatii se acutizeaza prin tradarea idealurilor morometiene de catre Niculae, devenit ac tivist de partid. Dezamagita de faptul ca nici acum Ilie nu trece casa si pamntul pe numele ei, femeia si paraseste barbatul care nu a trecut pamntul pe numele ei, nstrainndu-se astfel de propria esenta de femeie a caminului.

Catrina si Ilie Moromete reprezinta, asadar, imaginea unui cuplu destramat pe fu ndalul unor evenimente istorice care, desi sunt prevazute de Ilie, au consecinte asupra vietii de familie.