ANEMIA INFECTIOASA ECVINA IN ROMANIA IN PERIOADA ANILOR 2005-2009

STUDENTI: BUTNARU ALEXANDRA MALAIMARE CATALINA GR. 778A;ANUL III; M.V.

Plan de prezentare

Partea I:

-definitie -istoric -motivatia alegerii temei -etiologie -tablou morfo-clinic -diagnostic -profilaxie -combatere

Partea a II-a:

-caractere epidemiologice

Partea a III-a:

-bibliografie

Anemia infectioasa ecvina (AIE) este o boala infectioasa, specifica solipedelor, produsa de un virus cu tropism pentru celulele sistemului hematoformator. AIE este un lentivirus ca si virusul imunodeficientei umane (HIV), capatand astfel denumirea de sida cailor. Boala este raspandita pe tot Globul, in procente diferite, depedente de numarul insectelor hematofage care sunt vectorii principali ai bolii. In zonele endemice, mai des unde exista ape statatoare sau mlastini, prevalenta bolii poate sa ajunga chiar pana la 100% din efectiv. Astfel, boala este numita si febra de mlastina. Aceasta boala a fost pentru prima data recunoscuta ca forma clinica in Europa: in Canada in 1810, in Franta in anul 1843, in Elvetia in 1880, in Germania in 1886, iar in Romania abia in1950. Japonezii au fost primii care in 1910-1914 au reusit sa precizeze diferite aspecte de patogenie, transmitere a infectiei, diagnostic si imunologie. Se considera ca boala are un caracter cosmopolit, deoarece a fost identificata aproape in toate zonele geografice ale lumii. In Romania sida cailor s-a raspandit imediat dupa cel de al Doilea Razboi Mondial ca urmare a stationarii trupelor ecvestre ale beligerantilor. Motivatia cunoasterii cat mai multor informatii despre AIE consta in faptul ca aceasta boala este considerata una dintre cele mai paguboase boli ale cailor, datorita marilor pierderi economice provocate gospodarilor si fermelor cat si proprietarilor si cluburilor sportive. O alta motivatie ar fi cauzistica bogata si diversificata intalnita in teren de medicii veterinari practicieni. Boala evolueaza in efectivele de cabaline si se caracterizeaza printr-un grad mare de contagiozitate si difuzibilitate. Un caracter deloc de neglijat este acela ca boala evolueaza de cele mai multe ori inaparent si

atipic, cu forme clinice necaracteristice, nespecifice, care pot creea confuzii sau pot trece neobservate. Etiologie. Anemia infectioasa ecvina este boala infectioasa virala din Fam. Retroviridae, Gen Lentivirus, avand un tropism accentuat pentru tesutul hematoformator si reticuloendotelial. Acest virus este foarte rezistent in mediu: -3 luni in cadavre -6 luni pe furaje -1 luna in apa -1 ora la 60C Receptivitate. Se manifesta la toti membrii familiei Equideae ( cal, catar, bardou, magar), indiferent de rasa, sex sau varsta. Factorii favorizanti sunt reprezentati de: -varsta- tineretul este mai sensibil -alimentatia si conditile de exploatare -particularitati geoclimatice ( caldura si umezeala) Surse de infectie. Primare: - animalele contaminate, cu sau fara semene clinice, raman purtatoare si eliminatoare de virus toata viata -cadavrele animalelor contaminate Secundare: -apa, furaje, asternut, dejectii, gunoi de grajd -obiecte de pansaj, harnasamente ( de uz colectiv) -vectorii: insecte hematofage ( tauni, muste, tamtari, capuse) Caile de transmitere. Orizontal, pe cale transcutanata, prin intepatura insectelor hematofage, virusul este transmis prin sange de la un animal infectat la unul susceptibil. Virusul AIE este transmis mecanic de la un cal la altul de catre muste ce se hranesc cu sange de cal, muste de grajd ( Stomoxys spp.), muste Tabanid, tamtari, muste de cal si caprior. Deasemenea, transmiterea virusului poate fi facuta prin plagile de frecatura folosind ustensilele de pansaj si harnasamente neajustate la caii sanatosi, utilizate initial la caii infectati. Iatrogen, instrumentele chirurgicale, acele de seringa, sondele nazoesofagiene contaminate pot transmite boala.

Virusul nu este exclus sa se transmita si prin secretii organice ( colostru, lapte, saliva, material seminal), secretii naturale ( urina, fecale), gunoi de grajd, preparate biologice de origine ecvina contaminate cu virus, pe cale digestiva cu furaje sau apa infectata. Vertical, iepele pot transmite boala manjilor, prin placenta in proportie de la 1/7 1/9.Ca urmare fie se produce un avort, fie manzul moare la ceva timp postpartum. Dinamica poate fi enzootica in efectivele recent contaminate sau sporadica in efectivele cu infectii vechi. Tablou clinic. Perioada de incubatie a bolii variaza de la 10 la 45 de zile. In cazul infectiei primare, caii prezinta febra mare ( 41-42C) intermitenta, anemie ( din cauza distrugerii hematiilor din sange), anorexie, depresie, slabiciune, edeme declive ( abdomen, preput, membere). Mucoasele sunt congestionate si edematiate, cu hemoragii punctiforme, mai ales pe mucoasa conjunctivala si sublinguala.

Mucoasa vaginala la o iapa bolnava de anemie infectioasa In forma acuta a bolii, animalele prezinta febra ridicata permanenta sau cu remisiuni, anemie, edeme declive reci, tulburari cardiovasculare. Un simptom caracteristic este tahicardia de efort si pulsul evident la nivelul jugularei. Catre sfarsitul bolii animalele slabesc foarte mult, prezinta ataxie, cad in decubit si mor. Forma cronica este cea mai des intalnita in conditii de teren. Tulburarile generale sunt sterse, observandu-se numai slabiciune si anemie progresiva. Aceasta forma poate evolua ani de zile. De subliniat ca un cal fara nici un semn de boala poate fi depistat pozitiv. Examenul hematologic evidentiaza cresterea V.S.H.-ului ( valori cuprinse intre 69-74%), scaderea numarului de hematii ( 3,78 4,2 milioane/ mm3), scaderea numarului de elemente albe ( valori cuprinse

intre 4.750 6000/mm3), cresterea valorilor hemoglobinei ( 21 35%) si prelungirea timpului de sangerare si coagulare. Examenul morfopatologic evidentiaza in formele evolutive supracute si acute, leziuni septicemice exprimate prin congestia generalizata a mucoaselor si viscerelor, ectazia vaselor sanguine si hipertrofia organelor hematopoetice ( splina, ficat, limfonoduri), mucoase anemice si diateza hemoragica. In evolutie cronica, apare dilatatie si hipertrofie cardiaca cu hemoragii subepicardice, subendocardice si in profunzime. Apare cahexie si hipertrofie ganglionara. Diagnostic de confirmare. Diagnosticul in AIE se pune pe date epizootologice ( care vizeaza existenta bolii in zona), pe date clinice si morfopatologice. Diagnosticul se confirma prin teste de laborator care pun in evidenta existenta anticorpilor antivirus AIE. Diagnosticul serologic se realizeaza prin testul de imunodifuzie in gel de agar ID ( testul Coggins) precum si prin ELISA ( cu ambele variante : indirecta si competitiva). Anticorpii impotriva proteinei majore interne (p26) sunt detectati prin testul ID care au specificitate 100%, dar cu o sensibilitate mai scazuta. Totui, conform Manualului OIE, orice rezultat pozitiv la ELISA trebuie confirmat prin ID. Dificultatea majora in fabricarea unui vaccin pentru AIE, este capacitatea virusului de a varia antigenic, facand dificila dezvoltarea anticorpilor. De aceea un vaccin eficient trebuie sa protejeze calul de toate variantele la care va fi expus. Nu exist nici un tratament cunoscut care ar putea elimina virusul din organism. Pn n prezent, nu exist vaccinuri satisfctoare pentru AIE. Profilaxie. Masurile de profilaxie generala se realizeaza printr-o serie de actiuni ce trebuie realizate de toate unitatile de crestere si exploatare a animalelor, de toti detinatorii de animale cu scopul de a preveni aparitia AIE: -identificarea si inregistrarea tuturor ecvinelor de pe teritoriul tarii -se vor achizitiona animale din efective indemne de boli infectioase, controlate din punct de vedere sanitar veterinar si insotite intotdeauna de certificate medicale care atesta sanatatea lor

-dupa achizitionare animalele vor fi mentinute in carantina profilactica -asigurarea masurilor de biosecuritate a exploatatiilor de ecvine -se vor asigura conditii bune de zooigiena si de furajare - de doua ori pe an sau de cate ori se schimba seria de animale dintr-un adapost, se fac dezinfectii profilactice -se va face un control sever al miscarilor de ecvine -se vor lua masuri suplimentare pentru reproducatorii masculi folositi la monta sau la insamantari artificiale -supravegherea serologica prin ID si/sau ELISA la caii in varsta de peste 6 luni -supravegherea histo si anatomopatologica la ecvinele moarte in carantina sau la suspiciunea de boala -supravegherea clinica si serologica la solipedele sanatoase Combatere. In cazul suspiciunii de AIE se intreprinde ancheta epizootologica, se examineaza clinic animalele bolnave si cele banuite de boala, se executa necropsia cadavrelor si se recolteaza probe pentru diagnosticul de laborator. Daca se confirma suspiciunea de boala se iau urmatoarele masuri: -se declara oficial carantina de gradul III si se stabileste zona epizootica -se efectueaza dezinfectii si deparazitari -se supravegheaza comercializarea ecvinelor in targuri de animale vii -se elimina ecvinele bolnave, in maxim 10 zile de la primirea buletinului de analiza cu rezultatul pozitiv - carantina se ridica la 6 luni de la ultimul caz

Anii 2005 2006 2007 2008 2009

Animale depistate cu AIE 136 215 354 487 282

In

Romania, sistemul extensiv de crestere favorizeaza aparitia bolilor la animale, intre care anemia infectioasa ecvina ocupand un loc important prin inregistrarea unui numar mare de cazuri pozitive la cabaline. AIE in Romania in perioada 2005- 2009

Tabelul1

Grafic nr. 1 Dupa cum se observa din tabelul 1 si graficul nr.1 animalele depistate cu anemie infectioasa ecvina sunt in continua crestere iar, eradicarea bolii reprezint o problem major, de strict actualitate, ca urmare a pierderilor economice, care deriv din obligativitatea sacrificrii animalelor infectate, capacitatea redus de valorificare a crnii, costul dezinfeciilor, msurile restrictive impuse de legislaia internaional privind deplasarea cailor din zonele contaminate. Conform graficului de mai sus numarul de animale infectate in anul 2008 aproape s-a triplat fata de anul 2005 AIE in Romania
septembrie - februarie martie august 2005 23 147 2006 235 64 2007 171 228 2008 181 265 2009 71 180

Tabelul 2

Grafic nr. 2

Din tabelul 2 si graficul 2 rezulta ca primavara si vara sunt anotimpuri favorabile transmiterii anemiei infectioase ecvine, asta in conditiile in care vectorii principali sunt insectele hematofage. De-a lungul anilor 2005-2009, exceptie facand anul 2006,un numar mai marea a animalelor depistate cu acest virus a fost facut in lunile martie august.

Evolutia AIE in Romania 2005 - 2009

AIE in 2005

AIE in 2006

AIE in 2007

AIE IN 2008

AIE in 2009

Conform hartilor puse la dispozitie de OIE observam ca in cursul anilor 2005 -2009 in unele tari ca Franta, Turcia, Serbia, Estonia apar modificari de la un an la altul in privinta raportarii focarelor de AIE, insa in Romania se pare ca in fiecare an se mentine aceiasi situatie, si anume ca boala este limitata intr-una sau mai multe zone ale tarii. Dupa datele existente in statisticile DSVSA si ale OIE in prima categorie a zonelor delimitate cu risc epidemiologic inalt se mentin in continuare judetele: Salaj, Hunedoara, Satu Mare, Sibiu, Caras-Severin, Timis, Maramures, Mures, Bistrita-Nasaud, Arad. Cu risc epidemiologic moderat se situeaza judetele: Alba, Botosani, Brasov, Covasna, Tulcea, Iasi, Bacau, Neamt, iar cu risc epidemiologic slab: Buzau, Dambovita, Dolj, Giurgiu, Ilfov, Olt, Teleorman si Vrancea. In perioada 2005-2009 au existat si judete in care nu s-a raportat nici un caz de AIE, asa zisele zone indemne: Calarasi, Ialomita, Mehedinti si Municipiul Bucuresti. Anemia infecioas ecvin nu poate fi transmis la oameni, dar este extrem de contagioas i poate fi letal pentru cai i mgari. Dac un animal infectat nu moare, el va purta boala toat viaa i va trebui inut izolat de alte animale, ceea ce face ca aproape ntodeauna animalul s fie eutanasiat.

Bibliografie

Maria Moisiu, Elena Marcu, Carmen Ana Pivota Indrumator de lucrari practice pentru meseria veterinar, Ed. Ceres, Bucuresti, 1993 www.oie.int www.ansvsa.Ro www.scribd.com/doc/Lab10LEB-AIE www.univagro-iasi.ro/ro/files/doctorat/2008 www.studentie.ro/Referate/Medicina discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget2010/38Autoritatea_Nation ala_Sanitar_Veterinara.pdf

 referat.clopotel.ro/Anemia_infectioasa_ecvina www.agmvr.ro/RRMV/Arhiva www.omafra.gov.on.ca/english/livestock/horses/facts/89-114.htm