Sunteți pe pagina 1din 273
ROMANIA MINISTERUL EDUCATIEI NA Ț IONALE UNIVERSITATEA "OVIDIUS" DIN CONSTANTA B-dul Mamaia 124, 900527 Constanta

ROMANIA MINISTERUL EDUCATIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA "OVIDIUS" DIN CONSTANTA B-dul Mamaia 124, 900527 Constanta Tel./Fax: 40-241- 606467, 511512, 618372, 0723151222 E-mail: rectorat2@univ-ovidius.ro Webpage: www.univ-ovidius.ro

FACULTATEA DE FARMACIE

Aleea Universităţii nr. 1, Campus, Corp B,

TEL./ FAX:0241-605050, E-mail: farmacie@univ-ovidius.ro,

TEMATICA ŞI BAZA DE ÎNTRBĂRI PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ SESIUNEA SEPTEMBRIE 2013 SPECIALIZAREA FARMACIE

FARMACOLOGIE

GRILE/TEMA

1. Farmacocinetica generală şi farmacodinamia generală (1)

3

grile

2. Farmacotoxicologie generală (1)

3

grile

3. Interacţiuni medicamentoase (16)

3

grile

4. Particularităţi farmacologice în unele stări patologice (16)

3

grile

5. Antibiotice cu structura betalactamică (2)

3

grile

6. Antibiotice din alte clase structurale: macrolide, aminoglicozide, tetracicline, fenicoli si

3

grile

polipeptide (2)

 

7. Chimioterapice antibacteriene si antimicotice (2)

3

grile

8. Analgezice morfinomimetice şi analgezice antipiretice (2)

3

grile

9. Hipnotice şi tranchilizante (2)

3

grile

10. Simpatomimetice şi simpatolitice (2)

3

grile

11. Parasimpatomimetice şi parasimpatolitice (2)

3

grile

12. Antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene (2)

3

grile

13. Antiacide, antiulceroase, antispastice (2)

3

grile

14. Antihipertensive, vasodilatatoare cerebrale si periferice, diuretice (2)

3

grile

15. Antianginoase (2)

3

grile

16. Antialergice (2)

3

grile

17. Antiastmatice (2)

3

grile

18. Antitusive, expectorante (2)

3

grile

19. Stimulatoare ale contractiei miocardului, antiaritmice (2)

3

grile

20. Anticoagulante, trombolitice, antihemoragice (2)

3

grile

21. Vitamine liposolubile si hidrosolubile (2)

3

grile

22. Hormoni sexuali şi hormoni tiroidieni (2)

3

grile

TEHNICA FARMACEUTICĂ

 

23. Formularea si biodisponibilitatea medicamentului (3, 4)

3

grile

24. Preparate parenterale (3 - 5)

3

grile

25. Preparate oftalmice (3 - 5)

3

grile

26. Preparate nazale (3 - 5)

3

grile

27. Suspensii farmaceutice ( 3 - 5)

3

grile

28. Unguente (3 - 5)

3

grile

29. Preparate transdermice (3 - 5)

3

grile

30. Preparate rectale (3 - 5)

3

grile

31. Comprimate, capsule (3 - 5) LEGISLASŢIE FARMACEUTICĂ, ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE FARMACEUTICĂ

3

grile

32. Regimul legal general al medicamentelor de uz uman şi regimul legal special al

3

grile

medicamentelor psihotrope şi stupefiante (6 - 8).

 

33. Exercitarea profesiunii de farmacist şi deontologia farmaceutică (9 - 12).

3

grile

CONTROLUL MEDICAMENTULUI

 

34. Aplicatiile metodelor cromatografice in controlul medicamentelor (5, 13 )

3

grile

35. Metode volumetrice in controlul medicamentelor (13)

3

grile

1

36.

Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet si vizibil in controlul medicamentelor

3

grile

(5, 13)

 

37.

Controlul limitelor pentru impuritati organice si anorganice (5, 13) TOXICOLOGIE

3

grile

38.

Toxicomania si doppingul (14)

3

grile

39.

Toxicologia medicamentelor: derivati barbiturici, glicozide cardiotonice, IMAO, fenotiazine,

3

grile

analgezice-antipiretice (14)

 
 

FARMACOGNOZIE

40.

Alcaloizi tropanici, izochinolici si indolici – generalitati si produse vegetale (Belladonae

3

grile

radix et folium, Cocae folium, Opium, Chelidonii herba, Ipecacuanhae radix, Curara, Rauwolfiae

 

radix, Strychni semen, Secarae cornutum) (15)

(in paranteze, la sfarsitul fiecarei teme, este precizat indexul bibliografic)

BIBLIOGRAFIE

1. Aurelia Nicoleta Cristea, Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2009.

2. Aurelia Nicoleta Cristea, Tratat de Farmacologie, sub redactia, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.

3. Sorin Leucuta, Tehnologie farmaceutica industriala, Ed. Dacia, 2 Cluj-Napoca, 2001.

4. Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutică vol. I, Ed. Polirom, Iaşi, 2001. Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutică vol. II, Ed. Polirom, Iaşi, 2008. Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutică vol. III, Ed. Polirom, Iaşi, 2009.

5. ***Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993. ***Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2004, Ed. Medicala, Bucuresti, 2004.

6. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Titlul XVII: Medicamentul, Monitorul Oficial al

Romaniei, partea I, nr. 372 /2006.

7. Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope,

Monitorul Oficial al Romaniei partea I, nr. 1095/2005. 8. Hotărârea Guvernului României nr. 1915/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, Monitorul Oficial al Romaniei partea I, nr. 18/2007.

9. Legea nr. 95/ 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Titlul XIV: Exercitarea profesiunii de farmacist.

Organizarea si functionarea Colegiului Farmacistilor din România, Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.

372/2006.

10. Decizia Colegiului Farmacistilor din România nr. 2/ 2009 privind aprobarea Statutului Colegiului

Farmacistilor din România si a Codului deontologic al farmacistului, Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.

490/ 2009.

11. Legea nr. 266/2008 a farmaciei, republicata , Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 448/ 2009;

modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului Romaniei nr. 130/2010, Monitorul Oficial al Romaniei, partea I,

nr. 890/ 2010.

12. Ordinul Ministrului Sănătăţii Nr. 75/2010 cu privire la Regulile de bună practică farmaceutică, Monitorul

Oficial al Romaniei, partea I, nr. 91/2010.

13. Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean, Analiza si Controlul Medicamentelor, vol. 1

si 2, Ed. Interlcredo, Cluj-Napoca, 2002.

14. Martian Cotrau, Teodor Stan, Lidia Popa, I. Preda, Maria Kincsez-Ajtay, Toxicologie, Ed. Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 1991.

15. Ion Ciulei, Emanoil Grigorescu, Ursula Stanescu, Plante medicinale, fitochimie si fitoterapie, Ed.

Medicala, Bucuresti, 1993.

16. . Aurelia Nicoleta Cristea, Farmacie Clinică, volumul I, Editura Medicală, Bucureşti 2006

DECAN, PROF. UNIV. DR. RODICA SIRBU

Tema nr. 1 Farmacocinetica generală şi farmacodinamia generală

Farmacocinetica generală

1. Care afirmatii sunt adevarate pentru administrarea intravenoasa:

A. evita orice prim pasaj

B. se pot administra sange si produse din sange

C. nu se pot administra substante iritante pentru tesuturi

D. nu permite administrarea de volume mari de solutie

E. poate precipita o insuficienta cardiaca

2. Care din afirmaţiile referitoare la absorbţia gastrointestinală sunt adevărate:

A. este influenţată de pH

B. nu este influenţată de conţinutul intestinal

C. bazele slabe absorbite in intestin pot fi secretate in stomac

D. este influentată de vascularizaţie

E. nu este influentata de enzimele digestive

3. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. diureza crescuta nu influenteaza viteza de eliminare renala

B. acizii slabi se elimina mai usor in urina bazica

C. doxiciclina se reabsoarbe tubular, prelungindu-si actiunea

D. o substanta puternic legata de proteinele plasmatice se elimina usor

E. insuficienta cardiaca scade viteza de eliminare renala

4. Care din urmatoarele substante sunt inhibitoare enzimatice:

A. fenobarbitalul

B. cimetidina

C. eritromicina

D. rifampicina

E. cloramfenicol

5. Efectul primului pasaj hepatic:

A. poate afecta administrarea intravenoasa a unui medicament

B. poate limita administrarea orala a unui medicament

C. poate fi compensat prin cresterea dozei

D. poate determina activarea unor compusi

E. inseamna trecerea medicamentului din ficat in intestin

6. Pot suferi efectul primului pasaj hepatic medicamentele administrate:

A. sublingual

B. oral

C. intrarectal

D. intravenos

E. intraarterial

7. Referitor la interactiunile de deplasare de pe proteinele plasmatice:

A. niciodata nu pot exista interactiuni de deplasare de pe proteinele plasmatice intre doua substante

B. medicamentul cu afinitate mai mica pentru proteinele plasmatice va avea o latenta mai scurta

C. medicamentul cu afinitatea mai mica deplaseaza medicamentul cu afinitate mai mare

D. se recomanda asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante cumarinice

E. se evita asocierea fenilbutazona - antidiabetice orale

8. Absorbtia medicamentelor administrate pe cale orala poate fi grabita prin:

A. folosirea de solutii izotone, incalzite la 37°C;

B. administrare dupa masa (pe stomacul plin);

C. asocierea cu substante mucilaginoase sau adsorbante;

D. administrarea pe nemancate (pe stomacul gol);

E. folosirea de comprimate retard.

9. Absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei intestinale este dependenta de urmatorii factori:

A. liposolubilitate, coeficient de disociere, pH;

B. suprafata foarte mica de absorbtie;

C. suprafata foarte mare de absorbtie;

D.

existenta unei vascularizatii reduse;

E. existenta unei vascularizatii abundente.

10. Caile de eliminare ale medicamentelor sunt:

A. cele fiziologice;

B. cai speciale;

C. cai utilizate numai pentru medicamente;

D. cai de care dispune organismul pentru inlaturarea substantelor rezultate din procesele metabolice si devenite

inutile;

E. atat cai fiziologice cat si cai speciale.

11. Calea intravenoasa ofera posibilitatea:

A. introducerii substantei active direct in sange;

B. aparitiei rapide a efectului;

C. aparitiei rapide, uneori imediate, a efectului;

D. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta lunga;

E. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta scurta.

12. Care din urmatoarele afirmatii definesc biodisponibilitatea?

A. exprima fractiunea din doza administrata care este hidrosolubila;

B. exprima fractiunea din doza administrata care ajunge in sange;

C. exprima fractiunea din doza administrata care se dizolva la locul de absorbtie;

D. exprima proportia din doza administrata disponibila pentru actiune;

E. exprima fractiunea din doza administrata care este liposolubila.

13. Care din urmatoarele medicamente produc inductie enzimatica?

A. rifampicina;

B. disulfiramul;

C. fenobarbitalul;

D. imipramina;

E. neostigmina.

14. Care din urmatorii factori pot favoriza absorbtia?

A. substante medicamentoase sub forma de solutie apoasa, in cazul injectarii intramusculare;

B. substanta medicamentoasa sub forma de suspensie apoasa, injectata intramuscular;

C. concentratia mare a substantei medicamentoase;

D. circulatia bogata la locul de absorbtie;

E. suprafata mare de absorbtie.

15. Care sunt avantajele administrarii sublinguale ale medicamentelor?

A. absorbtie rapida;

B. permite absorbtia moleculelor puternic ionizate;

C. face posibila administrarea de substante iritante;

D. este conditionata de hidrosolubilitate;

E. evita inactivarea la primul pasaj hepatic.

16. Eliminarea unui medicament cu caracter acid (ex. fenobarbital) care se excreta prin filtrare glomerulara si reabsorbtie tubulara poate fi accelerata prin:

A. cresterea diurezei;

B. diminuarea diurezei;

C. acidifierea urinei;

D. favorizarea reabsorbtiei tubulare;

E. alcalinizarea urinei.

17. In etapa de transport a substantelor active in sange:

A. transportul substantelor se face numai sub forma libera, dizolvata in plasma;

B. transportul substantelor se face sub forma libera (dizolvata in plasma) si sub forma legata de proteinele plasmatice;

C. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma libera;

D. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma legata;

E. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila atat pentru forma libera cat si pentru cea legata.

18. In privinta biotransformarii (metabolizarii) medicamentelor in organism:

A. aceasta este obligatorie pentru toate substantele;

B. aceasta nu este obligatorie pentru toate substantele;

C. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioactivarea;

D.

rezultatul biotransformarii poate fi numai bioinactivarea;

E. rezultatul biotransformarii poate fi bioactivarea sau bioinactivarea.

19. Inductia enzimatica:

A. apare la orice doza;

B. apare numai la o anumita doza de inductor;

C. repetarea administrarii inductorului favorizeaza inductia;

D. repetarea administrarii inductorului inhiba inductia;

E. cresterea dozei de inductor favorizeaza inductia.

20. Medicamentele administrate parenteral:

A. trebuie sa fie in solutie pentru urmatoarele cai de administrare: intravenoasa (i.v.), intramusculara (i.m.),

subcutanata (s.c);

B. pot fi in suspensie pentru calea intramusculara (i.m.);

C. trebuie sa fie solubile in sange sau alte lichide ale organismului;

D. trebuie sa fie obligatoriu sterile;

E. trebuie sa fie insolubile iar sterilitatea este facultativa.

21. Rinichiul este calea de excretie:

A. pentru foarte multe medicamente;

B. pentru un numar mic de substante;

C. pentru substante sub forma hidrosolubila;

D. pentru substante sub forma liposolubila;

E. pentru substante insolubile.

22. Administrarea sublinguală are următoarele avantaje:

A. permite absorbţia moleculelor puternic ionizate

B. evită inactivarea medicamentului la primul pasaj hepatic

C. permite administrarea substanţelor iritante

D. este condiţionată de hidrosolubilitate

E. favorizează o absorbţie rapidă a substanţei medicamentoase

23. Calea de administrare rectală a medicamentelor:

A. permite o absorbţie rapidă şi completă

B. evită în totalitate efectul primului pasaj hepatic

C. se utilizează numai pentru obţinerea unor efecte terapeutice locale

D. se recomandă la bolnavii cu vărsături, leziuni ale cavităţii bucale, în pediatrie

E. permite evitarea degradării principiului activ de către sucurile gastrice

24. Calea intraarterială este utilizată la bolnavii cu:

A. tumori maligne, pentru administrarea unor citostatice

B. hemoragii acute

C. edem pulmonar acut

D. tulburări circulatorii periferice grave

E. infarct miocardic acut

25. Care dintre următoarele afirmaţii privind legarea medicamentului de proteinele plasmatice este incorectă

A. doar forma liberă a medicamentului este difuzabilă şi activă

B. legarea se face numai de albuminele plasmei

C. legarea este un proces ireversibil

D. medicamentele slab legate de proteinele plasmatice au un profil farmacocinetic retard

E. forma legată influenţează latenţa şi durata acţiunii medicamentului

Farmacodinamie generala

26. Care afirmatii sunt adevarate:

A. se poate obtine efect deprimant prin doze mari de excitante

B. efect bisens inseamna ca medicamentul se distribuie bifazic

C. un medicament este cu atat mai potent cu cat doza eficienta este mai mare

D. selectivitatea poate reduce incidenta reactiilor adverse

E. latenta reprezinta timpul scurs de la administrarea medicamentului pana la absorbtia sa

27. Care din afirmatiile referitoare la efectul bisens sunt adevarate:

A. efectul bisens consta in influentarea in sensuri diferite a două functii fiziologice diferite

B. adrenalina in doze mici este vasoconstrictor dar in doze mari este vasodilatator

C.

aspirina in doze mici este antiagregant plachetar prin inhibarea ciclooxigenazei trombocitare, dar in doze mari este

proagregant plachetar

D. aspirina in doze medii si mari este antiagregant plachetar prin inhibarea ciclooxigenazei din endoteliul vascular

dar in doze mici actioneaza proagregant

E. efectul bisens depinde de doza utilizata si de teritoriul implicat

28. Care din afirmatiile referitoare la sinergism sunt adevarate:

A. apare cand substantele medicamentoase actioneaza in acelasi sens

B. sinergismul de aditie apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza pe receptori diferiti

C. asocierea aspirina-paracetamol este un sinergism de aditie

D. sinergismul de potentare apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza in acelasi sens pe receptori diferiti

E. asocierea fentanyl-droperidol este un sinergism de aditie

29. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate:

A. potenta unui medicament este cu atat mai mare cu cat doza eficace este mai mare

B. potenta depinde de afinitatea fata de substrat

C. agonistii totali au activitate intrinseca maximă

D. medicamentele cu mecanism de actiune indirect au latenta mai mare decat cele cu mecanism direct

E. durata de actiune a unui medicament nu este influentata de modul de formulare

30. Care din urmatoarele informatii sunt adevarate:

A. antagonistii au afinitate pentru receptori

B. fenomenul de down-regulation apare cand creste cantitatea de agonist fiziologic sau farmacologic

C. antagonistii farmacologici nu se administreaza niciodata dupa agonistii farmacologici

D. antihistaminicele H2 se administreaza seara pentru a reduce hipersecretia acida din timpul noptii

E. vitamina K este antidot in supradozarea anticoagulantelor cumarinice

31. Care dintre asocieri sunt benefice in terapie:

A. penicilina- solutie perfuzabila de bicarbonat de sodiu

B. tetraciclina-saruri de calciu

C. fentanil-droperidol

D. alcool-benzodiazepine

E. anticoagulante orale supradozate-vitamina K

32. Care dintre substante actioneaza in sens stimulator:

A. parasimpatoliticele la nivel cardiac

B. opioidele la nivelul SNC

C. acetilcolina la nivelul musculaturii netede digestive

D. barbituricele la nivel cardio-vascular

E. cimetidina la nivelul secretiei gastrice

33. Care este momentul optim de administrare a urmatoarelor medicamente:

A. diureticele seara

B. antiinflamatoarele nesteroidiene in timpul sau imediat dupa masa

C. antiacidele dupa masa

D. digitalicele inainte de masa

E. antihistaminicele H2 de obicei seara

34. Factorii dependenţi de medicament care influenteaza actiunea acestuia sunt:

A. structura chimica

B. doza

C. calea de administrare

D. starea sistemelor enzimatice

E. procentul de legare de proteinele plasmatice

35. Fenomenul de up-regulation:

A. inseamna cresterea numarului de receptori

B. este o consecinta a cresterii stimularii receptorilor

C. apare cand receptorii sunt blocati cu antagonisti competitivi

D. sta la baza tolerantei

E. sta la baza efectului rebound

36. Actiunea farmacodinamica de durata lunga este consecinta:

A. afinitatii mari pentru receptori;

B. legarii de proteinele plasmatice in procent mare;

C.

legarii ionice cu receptorii intarita prin punti de hidrogen;

D. legaturii covalente cu receptorii;

E. legaturii cu receptorii prin forte van der Waals

37. Care din fenomenele de mai jos sunt implicate in activarea unor farmacoreceptori:

A. modificarea fluiditatii membranelor;

B. modificari conformationale ale unor macromolecule;

C. schimbari de permeabilitate membranara;

D. deschiderea de canale cu schimburi ionice;

E. influentarea unor enzime membranare.

38. Care din urmatoarele afirmatii privind sensul actiunii farmacodinamice sunt adevarate?

A. sensul stimulant nu apare prin deprimarea unei functii antagoniste;

B. sens inhibitor nu apare prin stimulare excesiva;

C. sens stimulant apare dupa stimularea unei functii;

D. sens inhibitor apare prin deprimarea unei functii;

E. sensul depinde de structura chimica a substantei active.

39. Care din urmatoarele medicamente actioneaza prin intermediul influentarii unor farmacoreceptori?

A. morfina;

B. atropina;

C. salbutamolul;

D. manitolul;

E. adrenalina.

40. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de medicament?

A. structura chimica;

B. doza;

C. calea de administrare;

D. farmacocinetica substantei;

E. asocierea medicamentelor (interactiuni medicamentoase)

41. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de organism?

A. calea de administrare;

B. alimentatia;

C. factori fiziologici;

D. temperatura mediului ambiant;

E. factori patologici.

42. Ce proprietati au agonistii partiali?

A. afinitate pentru receptori zero;

B. afinitate pentru receptori maxima;

C. activitate intrinseca maxima;

D. activitate intrinseca submaximala;

E. activitate intrinseca zero.

43. Ce proprietati au agonistii totali?

A. activitate intrinseca maxima;

B. activitate intrinseca zero;

C. activitate intrinseca submaximala;

D. afinitate pentru receptori zero;

E. afinitate pentru receptori maxima.

44. Ce proprietati au antagonistii?

A. activitate intrinseca zero;

B. activitate intrinseca maxima;

C. afinitate pentru receptori maxima;

D. activitate intrinseca submaximala;

E. afinitate pentru receptori zero.

45. Factorii de care depinde eficacitatea (eficacitatea maxima) a unui medicament sunt:

A. activitatea intrinseca (la nivel de receptor);

B. doza maxima;

C. ansamblul receptor-sistem efector;

D. eficacitate (la nivel de receptor);

E. calea de administrare.

46. In privinta interactiunii medicament-receptor:

A. legarea unui medicament de receptori este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic;

B. legarea unui medicament de receptori nu este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic;

C. exista adesea o relatie de proportionalitate intre doza de medicament si intensitatea efectului, rezultand ca efectul este

dependent de numarul receptorilor ocupati si activati;

D. efectul nu este dependent de numarul receptorilor ocupati;

E. pentru aparitia efectului este necesara fixarea medicamentului pe un numar minim de receptori.

47. Indicati efectul asocierii fenilbutazonei cu anticoagulantele orale de sinteza cumarinice precum si mecanismul interactiunii:

A. accident trombotic;

B. deplasare de pe proteinele plasmatice;

C. inhibitie enzimatica;

D. accident hemoragic;

E. inductie enzimatica.

48. Prezenta unui medicament la nivelul unui receptor duce la formarea, de obicei, a unui complex medicament -receptor:

A. ca urmare a unei reactii reversibile;

B. ca urmare a unei reactii ireversibile;

C. prin legaturi chimice slabe: ionice, de hidrogen, van der Waals;

D. prin legaturi chimice covalente;

E. fara nici un fel de legatura chimica.

49. Urmatoarele afirmatii privind latenta actiunii farmacodinamice sunt adevarate:

A. latenta cea mai mica apare la administrarea pe calea intravenoasa;

B. mecansimul indirect de actiune imprima latenta mai scurta;

C. formele retard au latenta lunga;

D. medicamentele legate de proteinele plasmatice in procent mare au latenta mare;

E. subtantele ce actioneaza prin metabolitul activ au latenta mai mica

50. Au o acţiune farmacodinamică indirectă:

A. noradrenalina

B. reserpina

C. neostigmina

D. acetilcolina

E. nizatidina

51. Calitatea retard a unui medicament se datoreşte:

A. căii sale de administrare

B. formei farmaceutice

C. numărului de receptori ocupat de substanţa medicamentoasă

D. structurii chimice modificate intenţionat

E. structurii chimice cu profil farmacocinetic retard

52.

Care dintre următoarele afirmaţii privind latenţa acţiunii farmacodinamice a unui

este(sunt) corectă(corecte):

medicament

A.

medicamentele din aceeaşi grupă farmacodinamică au o latenţă identică

B.

formele farmaceutice retard au o latenţă mai mare decât formele cu eliberare rapidă

C.

substanţele medicamentoase care acţionează prin metabolitul activ au o latenţă scurtă

D.

medicamentele cu legare slabă de proteinele plasmatice au o latenţă mai mare

E.

în urgenţele medicale se utilizează medicamente cu perioadă de latenţă scurtă şi foarte scurtă

53.

Medicamentele antagonişti competitivi au următoarele caracteristici:

A.

diminuă până la anulare efectul maxim al agonistului specific

B.

au afinitate şi sunt capabile să se lege de receptori la nivelul situsurilor de legare ale agoniştilor specifici

C.

se leagă de receptori pe un situs diferit de situsul de legare al agonistului specific şi schimbă conformaţia

receptorului, împiedicând legarea agonistului

D.

diminuă potenţa agoniştilor specifici prin competiţia pentru receptori

E.

nu au activitate intrinsecă şi nu sunt capabili să declanşeze un efect la nivelul receptorilor, pe care doar îi blochează

54.

Ritmul administrării unui medicament influenţea:

A.

durata efectului farmacodinamic

B. intensitatea acţiunii farmacodinamice

C. latenţa efectului farmacodinamic

D. timpul efectului maxim al substanţei medicamentoase

E. procentul de legare al medicamentului de proteinele plasmatice şi tisulare

55. Selectivitatea unei substanţe medicamentoase:

A. este capacitatea unui medicament de a avea activitate biologică cu un anumit efect maxim posibil

B. poate fi consecinţa existenţei unor subtipuri de receptori specifici, în anumite ţesuturi

C. apare ca urmare a realizării unei concentraţii mai mari de medicament într-un anumit ţesut, secundar unei

permeabilităţi crescute a membranelor acelui ţesut

D. este proprietatea unui medicament de a influenţa un teritoriu cât mai limitat din organism

E. se exprimă prin dozele eficace

Tema nr. 2 Farmacotoxicologie generala

56. Care din afirmatii sunt adevarate pentru reactiile alergice:

A. respecta relatia doza-efect

B. pot imbraca forma socului anafilactic

C. creste riscul declansarii lor la administrarea orala a medicamentului

D. penicilinele sunt implicate frecvent in reactiile alergice

E. organismul sensibilizat prezinta un titru scazut de anticorpi

57. Care din urmatoarele efecte sunt efecte secundare:

A. uscaciunea gurii la atropina

B. somnolenta la hipnocoercitive de lunga durata

C. sindromul extrapiramidal la neuroleptice

D. reactiile alergice

E. ototoxicitatea

58. Care din urmatoarele efecte sunt efecte toxice:

A. efectele extrapiramidale ale neurolepticelor

B. tulburarile auzului produse de aminoglicozide

C. nefropatiile interstitiale produse de fenacetina

D. bronhoconstrictia produsa de beta-adrenoliticele neselective

E. insuficienta cardiaca indusa sau agravata de verapamil

59. Care din urmatoarele medicamente sunt contraindicate la gravide:

A. opioidele

B. cloramfenicolul

C. tetraciclina

D. preparatele pe baza de fier

E. vitamina D

60. Efectul rebound:

A. apare la intreruperea brusca a unui tratament de lunga durata cu antagonisti farmacologici

B. apare la intreruperea brusca a beta-2 adrenomimeticelor

C. are la baza fenomene de up-regulation

D. se caracterizeaza prin aparitia simptomelor exacerbate ale bolii tratate

E. apare la intreruperea brusca a beta-blocantelor

61. Fenomenul de toleranta:

A. presupune accentuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor

B. presupune diminuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor

C. are la baza un efect down-regulation

D. poate apare la nitratii organici

E. apare la intreruperea brusca a unui tratament prelungit

62. Idiosincrazia:

A. este un raspuns anormal la un medicament

B. este intoleranta congenitala

C. apare dupa administrari repetate

D. are la baza enzimopatii

E. se manifesta prin aparitia hipersensibilizarii

63. Instalarea obisnuintei implica:

A. fenomene de up-regulation

B. diminuarea absorbtiei

C. inhibitie enzimatica

D. scaderea eliminarii

E. scaderea efectului in timp

64. Obisnuinta:

A. este o forma de toleranta acuta

B. este ireversibila

C. poate fi data de inductia enzimatica

D. poate fi data de fenomene de up-regulation

E. necesita marirea dozei

65.

Administrate gravidei si in timpul alaptarii pot provoca sindrom de abstinenta la nou-nascut si sugar:

A. medicamente anorexigene amfetaminice;

B. opioide;

C. barbiturice;

D. neuroleptice;

E. benzodiazepine.

66. Administrate in luna a 9-a de sarcina sau la mama care alapteaza pot provoca hemoragii la fat sau nou

nascut si sugar:

A. paracetamolul;

B. acidul acetilsalicilic;

C. anticoagulantele cumarinice;

D. contraceptivele orale;

E. cloramfenicolul.

67. Administrate la mama pot provoca la fat efecte teratogene (malformatii) cu localizare craniofaciala:

A. anticoagulante cumarinice (warfarina, acenocumarol);

B. sulfamide antidiabetice;

C. derivati de vitamina A, retinoizi (izotretinoina, etretinat);

D. beta-adrenolitice;

E. saruri de litiu.

68. Care din urmatoarele afirmatii privind reactiile adverse de tip alergic sunt corecte?

A. apar datorita unor particularitati farmacocinetice;

B. sunt independente de doza;

C. sunt caracteristice medicamentelor cu o toxicitate mare si indice terapeutic mic;

D. sunt incrucisate pentru compusii inruditi structural;

E. frecventa lor este mai mare dupa administrarea medicamentelor pe cale orala.

69. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca dependenta psihica?

A. amfetamina;

B. neostigmina;

C. morfina;

D. cocaina;

E. teofilina.

70. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca toleranta si dependenta fizica?

A. morfina:

B. carbamazepina;

C. imipramina;

D. clemastina;

E. alcoolul etilic.

71. Care din urmatorii factori pot favoriza aparitia de reactii adverse de tip toxic?

A. toxicitatea mare si indicele terapeutic mic;

B. deficitul organelor de epurare (ficat, rinichi);

C. interactiuni medicamentoase cu efect sinergic (la nivel de organ sau sistem sau determinand cresterea

concentratiei plasmatice);

D. contactul prealabil (sensibilizant) cu substanta activa;

E. folosirea unei cai de administrare nepotrivite.

72. Efectele (reactiile adverse) sunt:

A. reactii nocive (daunatoare), nedorite;

B. favorizate de tratamentul prelungit;

C. provocate numai de dozele mari, toxice;

D. favorizate de asocierea unui numar mare de medicamente;

E. manifestate la doze eficace terapeutice mari.

73. Efectele adverse teratogene sunt:

A. anomalii morfologice;

B. defecte fiziologice;

C. malformatii;

D.

efecte dismorfogene;

E. suferinte fetale.

74. Efectele secundare sunt:

A. efecte nedorite (de obicei);

B. uneori efecte dorite, cautate in farmacoterapie;

C. tulburari functionale diferite de efectele farmacodinamice;

D. consecinta directa sau indirecta a actiunii farmacodinamice;

E. tulburari morfologice diferite de efectele farmacodinamice.

75. In cadrul farmacodependentei (toxicomaniei) se intalnesc in grade diferite:

A. dependenta psihica;

B. toleranta;

C. dependenta fizica;

D. tahifilaxia;

E. psihotoxicitatea.

76. Mecanismele care pot sta la baza aparitiei tolerantei dobandite cronice (obisnuintei) la medicamente

sunt:

A. mecanisme de ordin farmacocinetic (inductia enzimatica);

B. mecansime de ordin farmacodinamic (desensibilizarea receptorilor);

C. mecansime de ordin farmacocinetic (inhibitia enzimatica);

D. accelerarea biotransformarii;

E. mecansime de ordin farmacodinamic (reglarea "down" cu internalizarea receptorilor in membrana).

77. Medicamente frecvent implicate in reactiile alergice sunt:

A. ampicilina;

B. adrenalina;

C. penicilina G;

D. procaina;

E. acidul acetilsalicilic.

78. Particularitatile idiosincraziei sunt urmatoarele:

A. este o enzimopatie manifesta;

B. se manifesta printr-un raspuns neobisnuit, anormal calitativ sau cantitativ;

C. nu se poate manifesta de la prima doza de medicament;

D. este datorata unor particularitati genetice innascute, individuale;

E. efectele sunt diferite de actiunea farmacodinamica caracteristica.

79. Particularitatile intolerantei dobandite (alergia la medicamente):

A. necesita un contact prealabil sensibilizant medicament-organism;

B. prezinta o relatie gradata doza-efect;

C. prezinta un titru ridicat de anticorpi;

D. lipseste relatia gradata doza-efect;

E. este favorizata de un teren imunodepresiv.

80. Care dintre următoarele medicamente pot produce accidente obstetricale:

A. indometacina

B. tolbutamida

C. tetraciclina

D. gentamicina

E. terbutalina

81. Farmacodependenţa fizică:

A. impune necesitatea continuării administrării medicamentului pentru a evita apariţia tulburărilor specifice

sindromului de abstinenţă

B.

constă în apariţia unor modificări comportamentale care reclamă imperios administrarea medicamentului

C.

se evideiază numai la întreruperea administrării medicamentului sau la reducerea importantă a dozelor sale

D.

survine ca urmare a saturării unor receptori

E.

constă în diminuarea progresivă a intensităţii efectului farmacologic prin administrări repetate la intervale scurte de

timp

82. La un bolnav cu şoc anafilactic se va utiliza:

A. atropină iv

B. corticoterapie iv

C.

salbutamol aerosoli

D. adrenalină iv

E. teofilină iv

83. Pot provoca dependenţă psihică:

A. ondansetron

B. montelukast

C. amfetamina

D. meprobramat

E. diazepam

84. Pot suprima lactaţia:

A. furosemidul

B. contraceptivele orale

C. reserpina

D. bromocriptina

E. carbimazol

85. Precizaţi afirmaţiile corecte cu privire la reacţiile adverse de tip alergic:

A. sunt independente de doză

B. sunt încrucişate pentru compuşii înrudiţi structural

C. prezenţa lor este frecventă în condiţiile administrării orale a medicamentelor

D. intensitatea şi frecvenţa lor cresc cu doza

E. au o incidenţă mai mare la indivizii cu teren atopic

86. Printre medicamentele care pot declanşa reacţii adverse autoimune se numără:

A. neomicina

B. alfa-metildopa

C. izoniazida

D. tiouracil

E. aspirina

87. Printre medicamentele care pot provoca efecte toxice la nivel sanguin se numără:

A. bleomicina

B. neomicina

C. contraceptivele orale

D. fenitoina

E. halotanul

88. Printre medicamentele contraindicate în cursul alăptării se numără:

A. amoxicilina

B. carbimazol

C. cloramfenicol

D. aspirina

E. metoclopramida

89. Printre medicamentele proscrise la gravide datorită riscului teratogen se numără:

A. litiul

B. acidul valproic

C. eritromicina

D. dietilstilbestrol

E. metotrexat

90. Tahifilaxia are următoarele caracteristici:

A. apare între medicamentele care aionează pe acelaşi substrat reactiv

B. se instalează cu intensităţi variate pentru diferitele efecte ale unui medicament

C. este reversibilă

D. poate merge până la disparia efectului farmacologic

E. se instalează pentru un medicament şi se repercutează asupra unui alt medicament

91. Toleranţa cronică la medicamente (obişnuinţa) constă în:

A. ansamblul efectelor farmacodinamice ale medicamentelor

B. necesitatea creşterii dozei de medicament pentru obţinerea aceluiaşi efect farmacologic

C. reducerea efectului farmacodinamic al medicamentului ca urmare a administrării sale repetate, în doză

constantă

D. ansamblul efectelor nedorite ale unui medicament

E. totalitatea semnelor de sevraj observate după oprirea administrării medicamentului

92. Anemia hemolitică imună poate să apară la:

A. penicilină

B. sulfonamide

C. tiouracili

D. fenilbutazonă

E. fenacetină

93. Care dintre medicamentele enumerate declanşează şoc anafilactic?

A. penicilina G

B. ampicilina

C. neomicina

D. aspirina

E. dextranii

94. Citoliza hepatică apare la:

A. izoniazidă

B. rifampicină

C. paracetamol

D. contraceptive orale

E. corticosteroizi

95. Medicamente contraindicate în timpul alăptării:

A. penicilina G sodică

B. cloramfenicol

C. tetracicline

D. ampicilină

E. paracetamol

96. Reduc capacitatea fagocitară a leucocitelor:

A. cloramfenicol

B. tetracicline

C. lidocaina

D. streptomicina

E. neuroleptice fenotiazine

97. Sunt medicamente methemoglobinizante:

A. paracetamolul

B. cloramfenicolul

C. Sulfonamidele

D. ampicilina

E. gentamicina

98. Tipuri de idiosincrazie cu manifestări farmacodinamice:

A. deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza eritrocitară

B. hemoglobinopatii

C. deficit de methemoglobin-reductaza eritrocitară

D. induie de ALA-sinteta

E. polimorfismul acetiltransferazelor hepatice

99. Tulburări în reacţia metabolică de acetilare determină:

A. T 1/2 al izoniazidei de 2 - 3 ori mai mare la acetilatorii lenţi

B. concentraţii plasmatice ale izoniazidei de aproximativ 10 ori mai mari la acetilatorii lenţi

C. curba frecvenţei de distribuţie a vitezei de acetilare bimodală la izoniazidă

D. reacţii adverse mai frecvente la acetilatorii lenţi

E. dozele terapeutice medii devin ineficace la acetilatorii lei

100. Următoarele medicamente produc polimiozite cu mialgie, cu excepţia:

A. cimetidina

B. ranitidină

C. beta-adrenoblocante

D. polimixina

E. D-penicilamina

101. Care dintre următoarele medicamente pot da frecvent reacţii alergice?

A. Penicilina G

B. Clorhidrat de procaină

C. Loratadina

D. Dexametazona

E. Hemisuccinat de hidrocortizon

102. Care dintre urmatoarele medicamente produc reactii de tip idiosincrazic?

A. Sulfametoxazol

B. Suxametoniu

C. Izoniazida

D. Piracetam

E. Penicilina G

103. Efectele adverse de tip toxic:

A. Sunt efecte secundare apărute în urma unor doze toxice (supradozări)

B. Sunt consecinţa acţiunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor

C. Sunt efecte secundare datorate unor anomalii enzimatice determinate genetic

D. Apar atunci când, în functie de bolnav sau de medicament, dozele obnuite au efecte toxice

E. Apar la o parte din indivizii trati cu doze terapeutice de medicamente

104. Mecanismele implicate în apariţia imunodeficienţei latente sunt:

A. Aiune hipoplazică medulară

B. Reducerea capacităţii fagocitare a leucocitelor

C. Creşterea sintezei de anticorpi

D. Inhibarea sistemului enzimatic producător de peroxid de hidrogen

E. Stimularea mitozei limfocitare

105. Pot produce efect rebound la întreruperea bruscă a administrării:

A. alfa-adrenomimeticele

B. ß-adrenoliticele

C. antihistaminice H2-blocante

D. antidepresivele triciclice

E. metil-xantinele

106. Reactiile adverse de tip alergic:

A. Sunt reactii adverse dependente de doza, existand o relatie gradata doza-efect

B. Sunt reactii neobisnuite, care apar frecvent datorita administrarii in doze mari a unor medicamente, mai ales pe cale

parenterala (i.v.); C. Sunt efecte secundare datorate actiunilor farmacodinamice care pot aparea la unii indivizi, in urma supradozarii

D. Sunt efecte nocive datorate interventiei unor mecanisme imune

E. Sunt independente de doza, doze extrem de mici putand produce reactii alergice extrem de grave

107. Sunt reacţii adverse de tip idiosincrazic:

A. Hemoliza indusă de deficienţa G-6-P-DH B.

Apneea toxică la suxametoniu

C. Şocul anafilactic la peniciline

D. Crizele de porfirie hepatică după administrarea de inductoare enzimatice

E. Sindromul de abstinenţă la întreruperea morfinomimetelor

108. Toleranţa medicamentoasă poate avea drept cauză:

A. Fenomenul de "up regulation”

B. Fenomenul de "down regulation” C. Inducţia enzimatică

D. Întreruperea bruscă a tratamentului

E. Sensibilizarea la medicament

109. Tratamentul reacţiilor adverse grave de tip alergic se face:

A. Prin administrare de adrenalină pentru a combate manifestările simptomatice

B. Prin administrare de corticosteroizi i.v. pentru efectul antialergic şi imunosupresor

C. Diminuând treptat dozele de medicament, pentru desensibilizare

D. Prin oprirea imediată a administrării medicamentului incriminat

E. Continuând tratamentul cu substanţa incriminată sub supraveghere strictă medicală

110. Efectele teratogene sunt:

A. efecte dismorfogene

B. malformatii

C. anomalii morfologice

D. defecte fiziologice

E. suferinte fetale

Tema nr 3 Interacţiuni medicamentoase

111. Este contraindicată asocierea aminoglicozidelor cu tetraciclinele întrucât:

A.

apare un antagonism de efect

B.

apare creşterea efectului bactericid

C.

apare scăderea efectului bactericid

D.

apare scăderea efectului antihelmintic

E.

efectul antibacterian nu este influenţat

112.

La asocierea medicamentelor in vitro n seringă sau în sacii de perfuzie) pot să intervină reacţii chimice, urmate

de:

A.

inactivarea medicamentelor

B.

apariţia de compuşi toxici

C.

pierderea eficacităţii medicamentelor

D.

distrugerea seringii sau a sacului de perfuzie

E.

nu au loc niciodată reacţii chimice în acest caz

113. Cercetarea interacţiunilor medicamentoase are în vedere următoarele aspecte:

A. interacţiuni in vivo medicament – medicament, prescrise pe aceeaşi reţetă sau pe prescripţii paralele la acelaşi pacient

B. interacţiuni in vivo medicament prescris – automedicaţie (OTC)

C. interacţiuni medicament – medicament in vivo (în seringi, flacoane sau saci de perfuzie), manifestate ca incompatibilităţi

D. interacţiuni medicament ambalaj (seringă, flacon sau sac de perfuzie)

E. interacţiuni medicament alimente, alcool, tabac, radiaţii solare, intervenţie chirurgicală

114. Exemple de asocieri cu interacţiuni medicament – medicament, contraindicate sunt:

A.

antidiabetic oral + diuretic tiazinic

B.

antidiabetic oral + antiasmatic adrenomimetic beta-2 selectiv, sistemic

C.

inhibitoarele enzimei de conversie a angiotensinei + antiinflamator AINS

D.

antidepresiv inhibitor selectiv al recaptării serotoninei + tramadol

E.

prometazină + atropină

115. Asocierea antiepileptic + contraceptiv oral, in vivo:

A.

este un sinergism farmacocinetic consecutiv inducţiei enzimatice încrucişate generată de contraceptiv

B.

este un antagonism farmacocinetic consecutiv inducţiei enzimatice încrucişate generată de antiepileptic

C.

presupune metabolizare ridicată cu scăderea eficacităţii contraceptivului

D.

este un antagonism farmacocinetic consecutiv inducţiei enzimatice încrucişate generată de antiepileptic (excepţie

fenobarbital)

E. este un antagonism farmacocinetic consecutiv inducţiei enzimatice încrucişate generată de antiepileptic (excepţie

carbamazepina)

116. Care din următoarele exemple de asocieri cu interacţiuni medicament – medicament sunt contraindicate

întrucât conduc la antagonism de efect?

A.

amitriptilina cu butilscopolamina

B.

atorvastatina cu eritromicina

C.

penicilina G cu tetraciclina

D.

antidiabetic oral cu hidroclorotiazidă

E.

citalopram cu tramadol

117. Care din următoarele afirmaţii nu sunt corecte?

A. la asocierea in vitro (în seringă sau în saci de perfuzie) pot să intervină reacţii chimice, urmate de inactivarea

medicamentelor şi pierderea eficacităţii sau chiar apariţia de compuşi toxici

B.la asocierea medicamentelor in vivo (în organism), pot să apară interacţiuni, multe cu răsunet clinic fiind soldate cu sinergism de potenţare urmat de efecte de supradozare sau cu antagonism manifestat prin diminuarea eficacităţii

C. cercetarea interacţiunilor medicamentoase are în vedere interacţiuni medicament ambalaj (seringă, flacon sau sac de

perfuzie)

D. numeroase asocieri medicamentoase pot determina interacţiuni soldate cu creşterea controlabilă a acţiunii

farmacodinamice sau diminuarea efectelor adverse (asocieri evitate)

E. numeroase asocieri medicamentoase pot determina interacţiuni soldate cu diminuarea acţiunii farmacodinamice sau

exacerbarea efectelor adverse şi riscului de toxicitate (asocieri urmărite în terapeutică)

118. Este contraindicată asocierea antidiabeticelor orale cu:

A. hidroclorotiazida întrucât există risc de comă diabetică

B.diuretice tiazidice întrucât acestea cresc efectul hipoglicemiant al antidiabeticelor

C. antiasmatic adrenomimetic beta-2 selectiv întrucât există risc de comă diabetică

D.

acid acetilsalicilic (în doze mari, antiinflamatoare) întrucât există risc de comă hipoglicemică

E. salbutamol întrucât acesta creşte efectul hipoglicemiant al antidiabeticelor

119. Următoarele asocieri cu interacţiuni medicament – medicament sunt acceptate cu precauţii:

A. glicozizi cardiotonici cu colestiramină (hipocolesterolemiant) întrucât produc antagonism fizico-chimic cu reducerea

dozei absorbite şi scăderea eficacităţii cardiotonice

B. glicozizi cardiotonici cu colestiramină (hipocolesterolemiant) întrucât produc antagonism fizico-chimic cu creşterea dozei

absorbite şi scăderea eficacităţii cardiotonice

C. glicozizi cardiotonici cu colestiramină (hipocolesterolemiant) întrucât produc antagonism fizico-chimic cu reducerea

dozei absorbite şi creşterea eficacităţii cardiotonice

D. antidiabetic oral cu beta-arenolitic neselectiv (prescris pentru efect antihipertensiv) întrucât există risc de comă

hiperglicemică

E. antidiabetic oral cu beta-arenolitic neselectiv (prescris pentru efect antihipertensiv) întrucât există risc de comă

hipoglicemică

120. Asocierile urmate de interacţiuni medicamentoase pot avea loc:

A.

numai în organism

B.

in vivo (în seringă şi flacoane de perfuzie)

C.

in vitro (în seringă şi flacoane de perfuzie)

D.

in vivo (în organism)

E.

in vitro (în organism)

121. Incompatibilităţile in vitro nu se referă la următoarele categorii:

A. medicament – medicament în seringă

B. medicament – medicament în sac de perfuzie

C. medicament – ambalaj în sac de perfuzie

D. medicament – ambalaj în cutia de carton

E. medicament – alcool

122. Incompatibilităţile sunt:

A. interacţiuni in vitro ce pot fi soldate cu diminuarea acţiunii farmacodinamice

B. interacţiuni in vitro ce pot fi soldate cu apariţia de compuşi toxici

C. stări fiziologice particulare (sarcină, alăptare)

D. activităţi speciale (practicarea sportului)

E.diferenţele de structură chimică între diferite substanţe medicamentoase

123. Care din următoarele medicamente în soluţie injectabilă i.v. nu se amestecă cu nici un alt medicament?

A.

ampicilina

B.

diazepam

C.

gentamicina

D.

insulina

E.

glucoză

124. Heparina (cu caracter puternic acid, datorită grupărilor sulfat) nu se asociază cu:

A. serul fiziologic

B. kanamicina

C.insulina

D. clorpromazina

E. gentamicina

125. Medicamentele foarte oxidabile pot fi alterate în contact cu aerul. Dintre acestea amintim:

A. vitamina A

B. vitamina B1

C. vitamina B6

D. vitamina C

E. vitamina E

126. Alegeţi afirmaţiile corecte:

A.

ionii de calciu pot forma chelaţi inactivi cu unele medicamente

B.

ionii de magneziu pot forma chelaţi inactivi cu unele medicamente

C.

ionii din grupa a II-a A nu formează niciodată chelaţi

D.

complexul tetraciclină calciu este foarte uşor solubil

E.

complexul tetraciclină calciu este insolubil şi precipită

127. Care din următoarele afirmaţii nu sunt corecte?

A. aminele glicozidice nu se asociază cu substanţele ce au funcţie de acid carboxilic deoarece formează amide inactive

B. aminele glicozidice se asociază întotdeauna cu substanţele ce au funcţie de acid carboxilic deoarece formează amide

inactive

C. aminele glicozidice nu se asociază cu substanţele ce au funcţie fenolică deoarece formează amide inactive

D. aminoglicozide sunt: penicilinele şi cefalosporinele

E. aminoglicozide sunt: kanamicina şi gentamicina

128. Alegeţi medicamentele în soluţie injectabilă care nu se amestecă cu nici un alt medicament:

A. metotrexat

B. manitol

C. glucoza

D. nitroprusiat de sodiu

E. fenitoina

129. Substanţele medicamentoase pot interacţiona cu elementele cedate de materialul ambalajului sau pot fi

adsorbite de către acesta. Interacţiunea este direct proporţională cu următorii parametri:

A. suprafaţa şi timpul de contact

B.temperatura

C.

volumul soluţiei

D.

debitul de perfuzie

E.

înălţimea

130. Interacţiunile in vivo se referă la următoarele categorii:

A. medicament – alimente

B. medicament – tabac

C. medicament – alcool

D.medicament – radiaţii solare

E. medicament – aer

131. Care din următoarele substanţe măresc absorbţia intestinală?

A. parasimpatoliticele

B. parasimpatomimeticele

C. analgezicele morfinomimetice

D. anticolinesterazicele

E. cafeina

132. Care din următoarele substanţe întârzie absorbţia intestinală?

A. parasimpatoliticele

B. parasimpatomimeticele

C. analgezicele morfinomimetice

D. anticolinesterazicele

E. cafeina

133. Interacţiunile medicamentoase la nivelul tubului digestiv pot fi:

A.

interactive

B.

directe

C.

indirecte

D.

manifestate prin creşterea absorbţiei intestinale

E.

manifestate prin întârzierea absorbţiei intestinale

134. Care dintre următoarele asocieri medicament prescris medicament OTC sunt contraindicate şi trebuiesc

evitate?

A.

biseptol, prescris pe reţetă şi propifenazonă ca automedicaţie analgezică antispastică

B.

biseptol, prescris pe reţetă şi drotaverină ca automedicaţie analgezică antispastică

C.

anticoagulant oral, prescris pe reţetă şi acid acetilsalicilic ca automedicaţie analgezică, antipiretică

D.

anticoagulant oral, prescris pe reţetă şi paracetamol ca automedicaţie analgezică, antipiretică

E.

medicamentele OTC se pot asocia cu orice medicament prescris pe reţetă

135. Care dintre următoarele asocieri nu sunt contraindicate?

A. sulfafurazol - metamizol

B. sulfafurazol - propifenazonă

C. sulfafurazol - drotaverină

D. cotrimoxazol - metamizol

E. cotrimoxazol – drotaverină

136. Alegeţi afirmaţiile corecte:

A. asocierea medicamentelor prescrise cu medicamente OTC, luate de pacient ca automedicaţie, fără avizul şi consilierea

date de farmacist poate să genereze interacţiuni medicamentoase

B. asocierea medicamentelor prescrise cu medicamente OTC, luate de pacient ca automedicaţie, fără avizul dat de farmacist

sau consilierea unui alt pacient care a mai urmat acest tratament, poate să genereze interacţiuni medicamentoase

C. asocierea medicamentelor prescrise cu medicamente OTC, luate de pacient ca automedicaţie poate fi însoţită de

interacţiuni ce nu pot fi evitate şi care, în consecinţă, sunt contraindicate

D. asocierea medicamentelor prescrise cu medicamente OTC, luate de pacient ca automedicaţie poate fi însoţită de

interacţiuni ce pot fi evitate prin precauţii

E. asocierea medicamentelor prescrise cu medicamente OTC, luate de pacient ca automedicaţie nu poate fi însoţită niciodată

de interacţiuni

137. Alimentele influenţează absorbţia medicamentelor, astfel:

A. influenţează negativ absorbţia medicamentelor, pentru că reprezintă o barieră fizică spre suprafaţa de absorbţie

B. întârzie absorbţia intestinală, prin întârzierea golirii stomacului în funcţie de cantitatea alimentelor, vâscozitatea,

compoziţia şi temperatura lor

C. cresc absorbţia pentru medicamentele puţin solubile

D. alimentele nu influenţează absorbţia medicamentelor

E. scad absorbţia pentru medicamentele degradate în stomac

138. Care dintre următoarele substanţe se indică a se administra după mese sau asociate cu lapte?

A.

penicilina V

B.

sărurile de fier antianemice

C.

sărurile de potasiu şi de calciu

D.

cafeina

E.

fenilbutazona

139. Care din următoarele afirmaţii referitoare la momentul optim de administrare raportat la timpul meselor, sunt

corecte?

A.

anorexigenele se administrează cu 30 minute înainte de masă

B.

anorexigenele se administrează cu 30 minute după de masă

C.

substituenţii secreţiei gastrice se administrează în timpul mesei

D.

antiacidele se administrează la 30-90 minute după masă

E.

antiacidele se administrează seara, la culcare

140. Interacţiunile directe medicament alimente pot avea următoarele mecanisme:

A. modificarea funcţiilor motorii şi secretorii ale aparatului digestiv, cu influenţarea absorbţiei

B. modificarea activităţii sistemelor enzimatice (inducţie sau inhibiţie enzimatică) cu influenţarea efectului primului pasaj

intestinal sau/şi hepatic

C.

mecanisme fizico-chimice (absorbţie, chelatare) cu eliminarea digestivă a medicamentelor

D.

modificări de pH la nivel gastric sau intestinal, cu influenţarea medicamentelor acide şi bazice

E.competiţie pentru sistemele de transfer transmembranar specializat, cu întârzierea absorbţiei la nivelul intestinului subţire

141. Interacţiunile indirecte medicament alimente pot avea următoarele mecanisme:

A. modificarea funcţiilor motorii şi secretorii ale aparatului digestiv, cu influenţarea absorbţiei

B. modificarea activităţii sistemelor enzimatice (inducţie sau inhibiţie enzimatică) cu influenţarea efectului primului pasaj

intestinal sau/şi hepatic

C.

mecanisme fizico-chimice (absorbţie, chelatare) cu eliminarea digestivă a medicamentelor

D.

modificări de pH la nivel gastric sau intestinal, cu influenţarea medicamentelor acide şi bazice

E.competiţie pentru sistemele de transfer transmembranar specializat, cu întârzierea absorbţiei la nivelul intestinului subţire

142. Mecanismele interacţiunilor medicament – alcool pot fi:

A. farmacocinetice

B. farmacodinamice

C. farmacotoxicologice

D. farmacointeractive

E. farmacovigilente

143. Care din următoarele medicamente pot induce reacţie de tip antabuz?

A.

glucoza

B.

disulfiram

C.

doxiciclină

D.

furazolidona

E.

disulfiram

144. Reacţia antabuz:

A. reprezintă oprirea biotrabsformării alcoolului la acetaldehidă şi acumularea acesteia, cu efecte toxice

B. reprezintă oprirea biotrabsformării alcoolului la alcan şi acumularea acestuia, cu efecte toxice

C.

reprezintă oprirea biotrabsformării alcoolului la acetaldehidă şi acumularea acesteia, cu efecte benefice asupra

organismului

D. reprezintă răul de mişcare în timpul călătoriei cu autobuzul

E. reprezintă interacţiune medicament – alcool

145. Disulfiramul:

A.

poate induce reacţie de tip antabuz

B.

este medicament indicat în tratamentul alcoolismului cronic

C.

este medicament contraindicat în tratamentul alcoolismului cronic

D.

este medicament indicat în tratamentul hipertensiunii arteriale

E.

generează interacţiuni medicament – alcool

146. Alcoolul:

A. poate produce inhibiţie enzimatică a ADH, la consum acut (ocazional) în cantitate mare, cu creşterea acţiunii unor

medicamente asociate şi efecte de supradozare

B.

este metabolizat la acetaldehidă sub acţiunea alcooldehidrogenazei (ADH) şi a citocromului P450 izoforma CYP2E1

C.

este metabolizat la acetonă sub acţiunea alcooldehidrogenazei (ADH) şi a citocromului P450 izoforma CYP2E1

D.

este metabolizat la acetat pe calea enzimatică a aldehiddehidrogenazei (ALDH)

E.

este metabolizat la propionat pe calea enzimatică a aldehiddehidrogenazei (ALDH)

147. Unele medicamente pot induce fotosensibilizare, în cazul unei expuneri prelungite la soare. Dintre acestea

amintim:

A. tetraciclinele pot da fotoreacţii de contact

B. tetraciclinele pot da fotoreacţii la administrare sistemică

C. omeprazolul poate da fotoreacţii de contact

D. omeprazolul poate da fotoreacţii la administrare sistemică

E. sulfamidele pot da fotoreacţii de contact şi la administrare sistemică

148. Penicilinele sunt instabile în:

A. soluţie perfuzabilă de clorură de sodiu

B. soluţie perfuzabilă de bicarbonat de sodiu

C. soluţie perfuzabilă de glucoză

D. soluţie perfuzabilă de lactat de sodiu

E. orice soluţie perfuzabilă

149. Care din următoarele medicamente sunt instabile în soluţia perfuzabilă de bicarbonat de sodiu?

A.

penicilinele

B.

aminoglicozidele

C.

tetraciclinele

D.

toate medicamentele sunt stabile în soluţia perfuzabilă de bicarbonat de sodiu

E.

toate medicamentele sunt instabile în soluţia perfuzabilă de bicarbonat de sodiu

150. Alegeţi antibioticele incompatibile, in vitro, cu Amfotericina B:

A.

orice antibiotic, cu excepţia antibioticelor bacteriostatice

B.

ampicilina

C.

carbenicilina

D.

gentamicina

E.

tetraciclina

151. Care din următoarele antibiotice sunt incompatibile, in vitro, cu eritromicina?

A.

orice cefalosporină, cu excepţia cefalotinei

B.

orice cefalosporină, cu excepţia cefazolinei

C.

cefazolina

D.

cefalotina

E.

colimicina

152. Ampicilina este medicament incompatibil, in vitro, pentru următoarele substanţe:

A. adrenalină

B. novobiocină

C. clorură de sodiu

D. eritromicină

E.cloramfenicol

153. Adrenalina este medicament incompatibil, in vitro, pentru următoarele substanţe:

A. ampicilina

B. cloramfenicol

C.

clorură de potasiu

D. clorură de calciu

E. clorură de sodiu

154. Efectele interacţiunilor medicamentoase, in vivo, se pot manifesta prin:

A. sinergism de adiţie

B.sinergism de potenţare

C.

sinergism sau antagonism (sunt sinonime)

D.

antagonism chimic (prin neutralizare chimică)

E.

antagonism fiziologic, de efect

155. Care din următoarele exemple de antagonism sunt dorite şi urmărite în terapeutică?

A.

naloxon (antagonist total al receptorilor opioizi µ şi k), în intoxicaţia cu morfină

B.

vitamina K în supradozarea anticoagulantelor cumarinice (antimetaboliţi ai vitaminei K)

C.

atropina (parasimpatolitic) în intoxicaţiile cu parasimpatomimetice (pilocarpină şi derivaţi organofosforici)

D.

procaina care are în structura sa acid PAB ce diminuă efectul sulfamidelor antimicrobiene

E.

diureticele tiazidice reduc efectul hipoglicemiant al antidiabeticelor orale

156. Care din următoarele exemple de antagonism sunt nedorite şi evitate în terapeutică?

A.

naloxon (antagonist total al receptorilor opioizi µ şi k), în intoxicaţia cu morfină

B.

vitamina K în supradozarea anticoagulantelor cumarinice (antimetaboliţi ai vitaminei K)

C.

atropina (parasimpatolitic) în intoxicaţiile cu parasimpatomimetice (pilocarpină şi derivaţi organofosforici)

D.

procaina care are în structura sa acid PAB ce diminuă efectul sulfamidelor antimicrobiene

E.

diureticele tiazidice reduc efectul hipoglicemiant al antidiabeticelor orale

157. Mecanismele apariţiei interacţiunilor medicamentoase in vivo nu pot fi:

A. farmacocinetice

B. farmacointeractive

C. farmacotoxicologice

D. farmacovigilente

E. farmacodinamice

158. Mecanisme de interacţiune farmacocinetică pot să apară în procesul evoluţiei medicamentelor în organism, în

următoarele etape farmacocinetice:

A.

în etapa de absorbţie

B.

în etapa de eliminare

C.

în etapa de transport

D.în etapa de biotransformare

E. în etapa de stocare

159. Care din următoarele medicamente cu care interacţionează antianemicele (săruri de fier) determină scăderea

absorbţiei p.o. a acestora?

A.

vitamina C

B.

cisteina

C.

acidul citric

D.

antiacide (săruri de calciu)

E.

vitamina A

160. Cu care din următoarele medicamente interacţionează metoclopramidul (propulsiv gastrointestinal)

determinând creşterea absorbţiei per os a acestora?

A. levodopa

B. cimetidina

C. digoxina

D.penicilina V

E. paracetamol

161. Care din următoarele medicamente interacţionează cu lidocaina mărindu-i biotransformarea prin inducţie

enzimatică?

A.

fenobarbital

B.

rifampicină

C.

cimetidină

D.

fenitoină

E.

carbamazepină

162. Alegeţi afirmaţiile care nu sunt corecte:

A. în urma interacţiunii warfarinei cu fenobarbitalul creşte biotransformarea acesteia scăzând efectul anticoagulant

B. în urma interacţiunii warfarinei cu fenobarbitalul scade biotransformarea acesteia crescând efectul anticoagulant

C. în urma interacţiunii warfarinei cu fenobarbitalul creşte biotransformarea acesteia prin inducţie enzimatică

D. în urma interacţiunii warfarinei cu fenobarbitalul scade biotransformarea acesteia prin inhibiţie enzimatică

E. warfarina nu interacţionează farmacocinetic cu fenobarbitalul

163. Care din următoarele medicamente duc la creşterea nefrotoxicităţii, dacă se asociază cu gentamicina?

A. amfotericina B

B. cisplatin

C. furosemid

D. cefalosporinele

E. ser fiziologic

164. Asocierea captoprilului cu spironolactona presupune:

A.

potenţarea hiperkalemiei

B.

risc de letalitate

C.

potenţarea hipokalemiei

D.

evitarea riscului de letalitate

E.

această asociere este contraindicată

165. Asocierea curarizantelor (miorelaxante periferice) cu gentamicina poate duce la:

A.

creşterea efectului miorelaxant

B.

bloc neuromuscular

C.

risc de paralizie a muşchilor respiratori

D.

oprirea respiraţiei

E.

scăderea efectului miorelaxant

Tema nr. 4 Particularităţi farmacologice în unele stări patologice

166. Febra de cauză infecţioasă corespunde următoarelor boli:

A.

boala Hodgkin

B.

tumori cerebrale

C.

otită

D.

sinuzită

E.

malarie

167. În rinofaringita acută, febra se asociază cu următoarele simptome:

A.

strănut

B.

nas înfundat

C.

rinoree

D.

dureri faringiene

E.

dureri dentare

168. Care din următoarele simptome sunt asociate în febră, în miocardita acută?

A.

dureri toracice

B.

dispnee accentuată

C.

tendinţă de creştere a tensiunii arteriale

D.

mărirea matităţii cardiace

E.

fatigabilitate

169. Cazele febrei pot fi:

A. infecţioase, de natură medicamentoasă

B. infecţioase, de natură bacteriană

C. neinfecţioase, în boli de colagen

D. neinfecţioase, în boli endocrine

E. numai de natură infecţioasă

170. Următoarele boli infecţioase nu necesită internare obligatorie în spital:

A. trichinoza

B. varicela

C. antrax

D. botulism

E. bruceloza

171. Exemple de infecţii respiratorii superioare sunt:

A.

bronşita

B.

rinita

C.

faringita

D.

amigdalita

E.

pneumonia

172. Semnele şi simptomele ce trebuie evaluate în cazul infecţiilor respiratorii acute sunt:

A.

gradul febrei: moderată sau ridicată

B.

dureri la nivelul articulaţiilor

C.

starea generală a bolnavului: bună sau alterată

D.

insomnie

E.

starea funcţiei vitale respiratorii: dispnee sau polipnee

173. Etiologia infecţiilor respiratorii poate fi:

A. virală

B. bacteriană

C. parazitară

D. medicamentoasă

E. necunoscută

174. Insuficienţa renală impune următoarele precauţii