Sunteți pe pagina 1din 309

Cuprins

GENERALITATI .....................................................................................................................7

CAPITOLUL 1. TRANSFORMATORUL ELECTRIC...........................................................9
1.1. Elemente constructive ale transformatorului electric .................................................10
1.2. Transformatorul monofazat ........................................................................................15
1.3. Transformatorul trifazat ..............................................................................................29
1.4. Functionarea n paralel a transformatoarelor ..............................................................34
1.5. Autotransformatorul ...................................................................................................36
1.6. Transformatoare cu trei nfasurari ..............................................................................37
1.7. Transformatoare pentru transformarea numarului de faze ..........................................39
1.8. Transformatorul de masura .........................................................................................40
1.9. Transformatoare de sudura .........................................................................................42
1.10 Regimurile dinamice ale transformatoarelor electrice ...............................................44
1.11 Aplicatii .....................................................................................................................46

CAPITOLUL 2. ASPECTE GENERALE ALE MASINILOR DE C.A.. ................................51
2.1. Cmpurile magnetice si nfasurarile masinii de c.a. ...................................................52
2.2. T.e.m. n masinile de c.a. ............................................................................................70
2.3. Reactia magnetica a indusului la masinile de c.a. ......................................................75
2.4. Expresia cuplului electromagnetic la masinile de c.a. ................................................78

CAPITOLUL 3. MASINA ASINCRONA ..............................................................................79
3.1. Elemente constructive ale masinii asincrone ..............................................................80
3.2. Motorul asincron trifazat ............................................................................................83
3.3. Regimurile dinamice ale motorului asincron trifazat ................................................101
3.4. Motorul asincron monofazat .......................................................................................111
3.5. Cuplaje electromagnetice cu alunecare ......................................................................113
3.6. Transmisii sincrone cu masini asincrone ....................................................................114
3.7 Aplicatii .......................................................................................................................117

CAPITOLUL 4. MASINA SINCRONA .................................................................................123
4.1. Elementele constructive ale masinii sincrone .............................................................124
4.2. Generatorul sincron ....................................................................................................128
4.3. Motorul sincron ..........................................................................................................140
4.4. Aplicatii ......................................................................................................................146
Cuprins

6

CAPITOLUL 5. Modelul matematic al masinii de c.a. n regim dinamic ...............................152
5.1. Fazori spatiali .............................................................................................................153
5.2. Ecuatiile generale ale masinii asincrone trifazate ......................................................161

CAPITOLUL 6. MASINA DE CURENT CONTINUU .........................................................167
6.1. Elemente constructive ................................................................................................167
6.2. Cmpul magnetic inductor .........................................................................................169
6.3. nfasurarile rotorice de c.c. .........................................................................................171
6.4. T.e.m. indusa n masina de c.c.....................................................................................173
6.5. Cuplul electromagnetic dezvoltat de masina de c.c. ...................................................175
6.6. Reactia indusului si comutatia la masina de c.c. ........................................................176
6.7. Regimurile energetice de functionare ale masinii de c.c. ...........................................179
6.8. Ecuatiile n regim stationar ale masinii de c.c. dupa tipul excitatiei ..........................184
6.9. Caracteristicile generatorului de c.c. ..........................................................................186
6.10. Caracteristicile motorului de c.c. ..............................................................................190
6.11. Reglarea vitezei motoarelor de c.c. ...........................................................................197
6.12. Frnarea masinii de c.c. ............................................................................................201
6.13. Regimul dinamic al masinii de c.c. ..........................................................................204
6.14 Aplicatii ......................................................................................................................216

CAPITOLUL 7. MASINA DE C.A. CU COLECTOR ...........................................................221
7.1. T.e.m. induse n masina de c.a. cu colector ................................................................222
7.2. Expresia cuplului electromagnetic la masina de c.a. cu colector ...............................226
7.3. Motoare monofazate de c.a. cu colector .....................................................................226

CAPITOLUL 8. MASINI ELECTRICE SPECIALE...............................................................232
8.1 Introducere....................................................................................................................232
8.2 Masini electrice speciale de curent continuu................................................................233
8.3 Servomotoare asincrone bifazate..................................................................................249
8.4 Masini electrice speciale sincrone ................................................................................262

ANEXA 1. TIPURI DE NFASURARI DE CURENT CONTINUU .......................................275

ANEXA 2. TIPURI DE NFASURARI DE CURENT ALTERNATIV ..................................293

Bibliografie...........................................................................................................................312


Prefata

n urma unei experiente ndelungate n predarea cursului de Electrotehnica si Masini
Electrice, la specializarile Facultatii de Mecanica (Nave, Masini Termice, UTS, TCM) si apoi la
specializarea Electromecanica din cadrul Facultatii de Nave si Inginerie Electrica, a rezultat
prezenta lucrare care speram ca va fi utila pentru studenti n primul rnd, dar si pentru ingineri si
alti specialisti care lucreaza mai ales n domenii interdisciplinare din profilul mecanic si electric.
Principiul de baza la elaborarea acestui curs a fost prezentarea n modul cel mai riguros cu
putinta a principiilor fundamentale ale masinilor electrice renuntnd la descrieri de amanunt
referitoare la constructia si tehnologia de constructie a acestora, ca si la cunostinte care s-ar fi putut
suprapune cu alte discipline (Bazele Electrotehnicii, Actionari Electrice, Automatizari etc.).
O grija deosebita am avut n prezentarea ct mai completa a realizarilor teoretice si practice
de ultima ora (modele matematice ale regimurilor dinamice, teoria fazorilor spatiali etc,).
Pentru o concretizare a cunostintelor la fiecare capitol s-au prezentat si aplicatii tipice.
La elaborarea lucrarii s-a consultat o bibliografie vasta care ne-a ajutat n realizarea unui
curs cu o plaja completa de cunostinte n acest domeniu.
Multumim tuturor celor care prin observatii critice sau prin activitati tehnice au contribuit la
definitivarea lucrarii noastre.




Prof. dr. ing. Dumitru CALUEANU




Generalitati


Masina electrica este un sistem de conversie electromecanica a energiei mecanice n energie
electrica sau invers.
Masinile electrice se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:
a) Dupa principiul de functionare:
o Transformatorul electric
1
;
o Masina asincrona;
o Masina sincrona;
o Masina de curent continuu;
o Masina de curent alternativ cu colector.
b) Dupa felul miscarii:
o Masini electrice de rotatie;
o Masini electrice liniare.
c) Dupa felul curentului pe la bornele principale:
o Masini de c.a. (transformatorul, masina asincrona, masina sincrona, masina de c.a. cu
colector);
o Masini de c.c.
d) Dupa sensul conversiei energiei:
o Generatoare electrice
- convertesc energia mecanica primita pe la ax n energie electrica pe la
bornele principale;
o Motoare electrice
- convertesc energia electrica primita pe la bornele principale n energie
mecanica la ax.


1
Transformatorul electric nu poate fi considerat o masina electrica n sensul definitiei generale (sistem care transforma
o forma de energie n alta forma de energie); acesta transforma parametrii (n general, tensiunea si curentul, numarul de
faze) energiei electrice. Totusi transformatorul electric este inclus n categoria masinilor electrice teoria sa avnd multe
analogii cu cea a masinilor de curent alternativ
Generalitati

8
Masinile electrice sunt reversibile putnd functiona att ca motoare ct si ca generatoare
electrice. Ele au capatat o mare raspndire n tehnica si n alte ramuri ale vietii sociale, reprezentnd
elemente indispensabile n procesul producerii energiei electrice (generatoarele electrice din
electrocentrale) si n actionarile electrice de toate tipurile (motoarele electrice).
Principalele probleme care se pun n momentul de fata n industria noastra electrotehnica
constructoare de masini electrice sunt:
o Marirea puterii generatoarelor electrice, legata de realizarea de unitati producatoare de
energie electrica din ce n ce mai mari (de exemplu pentru centralele nucleare). Aceasta
problema implica aspecte de tehnica de vrf legate de racirea generatoarelor, comanda,
reglarea si automatizarea lor;
o Micsorarea greutatii pe unitatea de putere a motoarelor electrice prin utilizarea de materiale
magnetice cu proprietati mbunatatite ca si prin obtinerea de turatii ct mai ridicate;
o Conceperea si realizarea de noi sisteme de comanda electronica a motoarelor electrice (cu
tiristori si tranzistori de putere), etc. care modifica si conceptia de proiectare a motoarelor
electrice;
o Realizarea de noi tipuri de motoare electrice utilizate ca elemente de executie n diverse
sisteme automate (servomotoarele sincrone fara perii, etc.).
n afara acestor probleme cu aspect tehnic se impune o restructurare si retehnologizare a
societatilor comerciale constructoare de masini electrice n paralel cu introducerea unor sisteme
moderne de management si marketing.


Capitolul 1

TRANSFORMATORUL ELECTRIC


Transformatorul electric este un aparat electromagnetic static, avnd doua sau mai multe
nfasurari electrice cuplate magnetic care transforma parametrii (uzual curentul si tensiunea dar si
numarul de faze) energiei electrice de curent alternativ.
Deci, att la intrare ct si la iesire ntlnim aceeasi forma de energie (electrica) dar cu
parametri diferiti.
Transformatoarele electrice se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:
Dupa destinatie:
o transformatoare de putere mono sau trifazate, utilizate n transportul si distributia energiei
electrice ca ridicatoare sau cobortoare de tensiune;
o autotransformatoare, utilizate pentru interconectarea retelelor de tensiuni diferite sau pentru
reglajul tensiunii;
o transformatoare de masura de curent sau de tensiune, utilizate pentru adaptarea diverselor
aparate de masura (ampermetre, voltmetre, wattmetre, etc.) la marimile pe care trebuie sa le
masoare;
o transformatoare cu destinatie speciala (transformatoare de sudura, pentru cuptoare electrice,
pentru modificarea numarului de faze, etc).
Dupa felul marimii transformate:
o transformatoare de tensiune;
o transformatoare de curent.
Dupa sensul transformarii:
o transformatoare ridicatoare;
o transformatoare cobortoare.

Transformatorul electric

10

1.1 Elemente constructive ale transformatorului electric

La baza functionarii transformatorului electric sta fenomenul inductiei electromagnetice; din
acest motiv este necesara obtinerea cmpurilor magnetice intense cu ajutorul miezurilor din fier, pe
care se afla nfasurarile electrice realizate din conductoare de cupru, aluminiu sau aliaje.
Principalele elemente constructive ale transformatorului electric sunt:
miezul de fier;
nfasurarile;
carcasa;
rezervorul de ulei;
releul de gaze;
izolatorii de trecere.
Miezul de fier reprezinta circuitul magnetic al transformatorului prin care se nchid cu
usurinta liniile cmpului magnetic produs de curentii electrici alternativi care strabat nfasurarile.
Miezul de fier se realizeaza din foi de tabla din otel de transformator
1
izolate ntre ele cu lac
izolant sau cu oxizi ceramici. Aceste foi de tabla poarta denumirea de tole. Pentru a obtine miezul
de fier aceste tole se mpacheteaza n sistemul tesut pentru a micsora spatiile de aer, deci pentru a
micsora reluctanta circuitului magnetic. n figura l.l se reprezinta modul de asezare a tolelor prin
reprezentarea a doua tole consecutive la mpachetat.


Figura 1.1

Partile din miezul feromagnetic pe care se aseaza nfasurarile se numesc coloane, iar
portiunile de miez care nchid circuitul magnetic al coloanelor se numesc juguri. Dupa dispunerea
coloanelor si a jugurilor se disting doua constructii de baza ale miezului: cu coloane (figura 1.2a) si,
mai rar, n manta (figura 1.2b). Sectiunea transversala a coloanelor si jugurilor poate avea o forma
patrata sau mai frecvent de poligon n trepte nscris ntr-un cerc (figura 1.3), sectiunea jugului

1
Otelul de transformator sau electrotehnic are n compozitia sa siliciu n proportie relativ mare (34%) conferindu-i astfel calitati
magnetice deosebite (reducerea substantiala a pierderilor n fier). n acelasi timp se nrautatesc proprietatile mecanice, otelul
devenind mai casant.
Transformatorul electric

11
realizndu-se cu (5 15)% mai mare dect cea a coloanei, n scopul reducerii curentului si a
pierderilor de mers n gol ale transformatorului.
Strngerea pachetului de tole ce formeaza miezul feromagnetic se face n cazul
transformatoarelor de mica putere cu ajutorul unor cilindri izolanti ce mbraca coloanele, folosind
suruburi sau nituri nemagnetice, iar n cazul transformatoarelor de mare putere cu ajutorul unor
buloane, piese profilate si tiranti izolate fata de tole.

a)

b)
Figura 1.2


Figura 1.3
Transformatorul electric

12
La transformatoarele de mare putere se practica n coloane canale de racire paralele sau
perpendiculare pe planul tolelor, prin care va circula agentul de racire (aer, ulei de transformator),
facilitnd astfel eliminarea caldurii dezvoltate ca urmare a pierderilor n fier. Izolarea tolelor cu lac
izolant sau oxizi ceramici conduce la diminuarea curentilor turbionari ce se induc n miez, si care,
dupa cum se stie, transforma energia electrica n energie termica dezvoltata n miezul feromagnetic.
nfasurariletransformatorului se realizeaza din materiale conductoare (Cu, Al sau aliaje).
nfasurarile sunt circuite n care se induc tensiuni electromotoare att de inductie proprie
(autoinductie) ct si de inductie mutuala.
Dupa pozitia reciproca a celor doua nfasurari (primara si secundara) se deosebesc doua
tipuri de nfasurari:
nfasurari concentrice, mai exact nfasurari cilindrice coaxiale, nfasurarea de joasa
tensiune fiind de diametru mai mic, iar nfasurarea de nalta tensiune nconjurnd pe cea
de joasa tensiune, cele doua nfasurari extinzndu-se pe toata naltimea coloanei.
nfasurari alternate, n care pe naltimea unei coloane alterneaza parti (galeti) din
nfasurarea de joasa tensiune cu parti (galeti) din nfasurarea de nalta tensiune (figura
1.5). nfasurarea alternata sau n galeti se foloseste la transformatoarele de putere mare si
tensiuni ridicate. Acest tip de nfasurari are nsa o mai restrnsa utilizare datorita
tehnologiei de fabricatie complicate.



Figura 1.4 Figura 1.5

nfasurarile constau din spire circulare realizate din conductoare de cupru sau aluminiu
izolate cu email, rasini sintetice, fibra de sticla etc. nfasurarile se izoleaza ntre ele (prin zone de
aer sau straturi izolatoare din diferite materiale prespan, polivinil etc.) si fata de coloane si juguri.
Transformatorul electric

13
Carcasa sau cuva transformatorului. Din punctul de vedere al modului de racire,
transformatoarele se mpart n urmatoarele categorii:
transformatoare uscate, cu racire naturala sau artificiala la care nfasurarile se afla n aer
liber (pentru puteri sub 1 kVA);
transformatoare n ulei cu racire naturala, la care miezul magnetic si nfasurarile sunt
scufundate ntr-o cuva umpluta cu ulei (pentru puteri uzuale 11000 kVA);
transformatoare n ulei cu racire artificiala n exterior cu aer sau cu circulatie artificiala
si racire a uleiului (pentru puteri foarte mari);
Cuva se realizeaza din tabla de otel (figura 1.6) neteda sau ondulata (pentru marirea
suprafetei de racire) si serveste la sustinerea agentului de racire si la protejarea transformatorului
fata de influentele mediului nconjurator. La transformatoarele de puteri mari si foarte mari cuva
este prevazuta cu tevi prin care circula agentul de racire sau cu radiatoare.

Figura 1.6

Rezervorul de ulei (conservatorul). Uleiul din cuva joaca un rol important att prin calitatile
izolatoare mai bune dect ale aerului, ct si prin mbunatatirea racirii nfasurarilor. Pentru
asigurarea permanenta a umplerii cuvei cu ulei, pe capacul cuvei se afla un vas umplut n parte, de
asemenea cu ulei, care preia totodata si variatiile de volum ale uleiului datorita variatiei temperaturii
de functionare. Acest vas se numeste rezervor sau conservator de ulei (figura 1.6).
Releul de gaze, serveste la protectia transformatorului n caz de avarie (scurtcircuit,
strapungeri ntre spire, suprasarcini de durata mare, etc.) Acest aparat este montat pe teava care
leaga rezervorul de ulei cu carcasa (figura 1.6) si functioneaza pe baza gazelor degajate n ulei
Transformatorul electric

14
atunci cnd apare o energie termica importanta (ca urmare a unor situatii anormale de functionare).
Dupa cum se vede (figura 1.6) plutitorul P coboara atunci cnd nivelul fluidului scade sub actiunea
presiunii gazelor. Astfel se nchide circuitul de comanda a ntrerupatorului automat care la rndul
sau decupleaza transformatorul de la reteaua de alimentare.
I zolatorii de trecere, servesc la izolarea electrica a nfasurarilor si a retelei exterioare fata de
cuva transformatorului (figura 1.6). Acestia se realizeaza din portelan, avnd forme si dimensiuni
care depind de tensiunea de functionare a nfasurarii pe care o deserveste.


Regim nominal, marimi nominale, semne conventionale,
marcarea bornelor

Regimul de functionare pentru care este proiectat transformatorul si n care nu se depasesc
limitele admisibile de ncalzire ale elementelor sale, n conditii normale de lucru se numeste regim
nominal de functionare. El este caracterizat prin marimile nominale, nscrise pe placuta indicatoare
a transformatorului: puterea nominala, definita ca puterea aparenta la bornele nfasurarii secundare,
tensiunea nominala de linie primara respectiv secundara, curentul nominal de linie primar si
secundar, frecventa nominala, numarul de faze, schema si grupa de conexiuni, regimul de
functionare (continuu sau intermitent), felul racirii.
Reprezentarea schematica a transformatorului se face prin simboluri conventionale
standardizate sau nu. n figura 1.7 se indica unele din aceste simboluri ntlnite curent.


Figura 1.7

Notarea bornelor transformatorului este de asemenea, standardizata. Bornele nfasurarilor
primare se noteaza cu litere mari (figura 1.7), iar cele ale nfasurarilor secundare se noteaza cu litere
mici. nceputurile nfasurarilor primare se noteaza cu A, B, C, iar sfrsiturile cu X, Y, Z, iar la
secundar respectiv cu literele a, b, c si x, y, z.

Transformatorul electric

15

1.2 Transformatorul monofazat

Pentru prezentarea teoriei transformatorului este necesara stabilirea conventiei de asociere a
sensurilor de referinta a curentilor si tensiunilor la borne. Pentru aceasta consideram un
transformator cu doua nfasurari (reprezentate pe coloane diferite pentru claritatea expunerii - figura
1.9): o nfasurare care primeste energie electrica de curent alternativ, numita nfasurare primara, ale
carei marimi, purtnd indicele "1" se numesc marimi primare si o nfasurare care cedeaza energie de
curent alternativ transformata, numita nfasurare secundara, ale carei marimi purtnd indicele "2"
se numesc marimi secundare.
Prezentarea functionarii si a teoriei transformatorului monofazat este structurata pe cele trei
regimuri de functionare: mers n gol, sarcina si scurtcircuit.
Teoria transformatorului real se prezinta n mod gradual introducndu-se unele ipoteze
simplificatoare la care apoi se poate renunta pentru a ne putea apropia de cazul real. Astfel se
introduce notiunea de transformator ideal care se refera la un transformator ce are un cuplaj
magnetic perfect (fara cmp magnetic de dispersie) rezistentele termice ale celor doua nfasurari se
considera nule ( ) 0 R R
2 1
deci, nu avem pierderi Joule si de asemenea, pierderile n fierul
transformatorului (datorita curentilor turbionari si histerezisului) se considera nule.
Miezul de fier sub actiunea cmpului magnetic se considera nesaturat, punctul de
functionare pe caracteristica de magnetizare - corespunzator fluxului maxim - este pe portiunea
liniara (punctul N din figura 1.8) foarte aproape de cotul curbei.
n aceasta ipoteza daca tensiunea aplicata primarului de la retea este sinusoidala, curentul de
mers n gol va fi sinusoidal ca si fluxurile prin miez ceea ce ne va permite sa trecem marimile
sinusoidale de timp n complex.

Figura 1.8

Transformatorul electric

16

1.2.1 Functionarea transformatorului n gol

n acest regim de functionare, impedanta la bornele secundarului (de sarcina) Z , iar
curentul secundar , 0 i
2
deci nfasurarea secundara nu este strabatuta de curent.

Figura 1.9

Deoarece n secundar nu se transfera energie ( ) 0 i
20
ntreaga energie absorbita de primar
de la retea serveste la crearea cmpului magnetic din miez si cel de dispersie (energie reactiva) si la
acoperirea pierderilor Joule din primar (energie activa). Experienta arata ca intensitatea curentului
primar de mers n gol este mult mai mica dect intensitatea curentului primar nominal
( ) [ ]
n 1 10
I % 10 2 I .
Bilantul de puteri active la mersul n gol va fi:
, P P P
1
Cu Fe 10
+ (1.1)
n care:

10
P - puterea activa absorbita n primar de la retea;

Fe
P - sunt pierderile n fierul transformatorului compuse din pierderile datorate curentilor

turbionariP
T
si

pierderile

datorate

histerezisului

magnetic

H
P
( )
H T H
P P P + ;

1 Cu
P
- sunt pierderile prin efect termic (Joule) din cuprul nfasurarii primare de rezistenta
1
R ( ). I R P
2
10 1 Cu
1

ntruct
n 1 10
I I << , se pot neglija pierderile din cuprul nfasurarii primare: 0 I R P
2
10 1 Cu
1

si relatia (1.1) devine:
. P P
Fe 10
(1.2)
Relatia (1.2) ne arata ca se pot aproxima pierderile n fierul transformatorului cu puterea
activa absorbita n gol (amintim ca pierderile n fier depind de tensiune si aceasta la mersul n gol
Transformatorul electric

17
este cea nominala). Rezulta, de aici, ca printr-o ncercare de mers n gol, la tensiunea nominala, se
pot determina experimental pierderile nominale n fierul transformatorului.

1.2.2 Ecuatiile transformatorului la mers n gol. Diagrama de fazori.
Schema echivalenta

Curentul t cos 2 I i
10 10
produce un cmp magnetic ale carui linii de cmp se nchid
prin miezul de fier strabatnd ambele nfasurari si care produc fluxul principal
10


prin sectiunea
miezului (figura 1.9). Acelasi curent produce si fluxul magnetic de dispersie
d 1
care se nchide
prin aer. Daca consideram miezul magnetic nesaturat, atunci aceste fluxuri au aceeasi variatie n
timp ca si curent ul care le-a produs deci:
. t cos
; t cos
dm 1 d 1
m 10 10


(1.3)
Fluxul
10
strabatnd ambele nfasurari induce n acestea tensiunile electromotoare:
. t sin E t sin N
dt
d
N e
; t sin E t sin N
dt
d
N e
m 2 m 10 2
10
2 2
m 1 m 10 1
10
1 1


(1.4)
Valorile efective ale t.e.m. se pot scrie:
. f N 44 , 4 N
2
f 2
2
E
E
; f N 44 , 4 N
2
f 2
2
E
E
m 10 2 m 10 2
m 2
2
m 10 1 m 10 1
m 1
1






(1.5)
Daca se face raportul:
;
N
N
E
E
E
E
e
e
k
2
1
2
1
m 2
m 1
2
1
u
(1.6)
observam ca aceste tensiuni electromotoare au valori efective direct proportionale cu numarul de
spire ale nfasurarilor, proprietate fundamentala a transformatorului.
Fluxul magnetic de dispersie
d 1
va induce n primar tensiunea electromotoare:
. t sin E t sin N
dt
d
N e
dm 1 dm 1 1
d 1
1 d 1

(1.7)
Cunoscnd aceste t.e.m. induse se pot scrie ecuatiile de tensiuni (teorema a II-a a lui
Kirchhoff) pe cele doua circuite electrice ale transformatorului, obtinnd:
. u e
; u i R e e
20 2
10 10 1 d 1 1

+
(1.8)
Transformatorul electric

18
T.e.m.
d 1
e se poate scrie tinnd cont de inductivitatea circuitului magnetic
d 1
L

corespunzatoare cmpului magnetic de dispersie:

.
dt
di
L
dt
d
N e
10
d 1
d 1
1 d 1

(1. 9)

Tinnd cont de relatia (1.9), ecuatiile (1.8) se pot scrie n complex:

( )
. E U
; X j R I E U
2 20
d 1 1 10 1 10

+ +

(1.10)


Aceste ecuatii pot fi reprezentate prin diagrama de fazori din figura 1.10. Curentul
10
I

s-a
reprezentat defazat naintea fluxului
10
cu unghiul tinnd cont astfel de pierderile n fier. Astfel:
, I I I
a 1 m 1 10
+ (1.11)
unde:

m 1
I

componenta reactiva a curentului de gol care serveste la crearea fluxului magnetic;

a 1
I

componenta activa a curentului care corespunde pierderilor n fier (s-au neglijat
pierderile 0 I R P
2
10 1 1 Cu
).
Cum
n 1 10
I I << ecuatiile (1.10) se pot scrie:
.
N
N
E
E
U
U
sau ;
E U
E U
2
1
2
1
20
10
2 20
1 10

'


(1.12)
Raportul
20
10
U
U
poarta denumirea de raport de transformare al transformatorului. Aceasta
marime poate fi determinata experimental printr-o ncercare de mers n gol.


Figura 1.10 Figura 1.11

Transformatorul electric

19
Ecuatiile functionarii n gol a transformatorului (l.10) ne permit sa reprezentam cele doua
circuite electrice ale transformatorului (separate galvanic), unite ntr-un singur circuit sub forma
unei scheme echivalente. Aceasta schema echivalenta este reprezentata n figura 1.11, ecuatiile
(1.10) putndu-se usor verifica pe aceasta schema. n schema s-au folosit notatiile:
m
R rezistenta echivalenta pierderilor n fier:
;
I
P
R I R P
2
10
10
m
2
10 m 10
(1.13)
m
X
reactanta magnetica corespunzatoare fluxului principal
10
, si se determina din
puterea reactiva consumata de la retea pentru formarea acestui cmp magnetic:
.
I
Q
X I X Q
2
10
10
m
2
10 m 10
(1.14)
Schema echivalenta, serveste prin urmare la calculul parametrilor transformatorului. Schema
echivalenta se termina cu un transformator ideal cu
1
N si
2
N spire fara dispersii de cmp magnetic
si fara pierderi.


1.2.3 Functionarea transformatorului n sarcina

n acest regim de functionare, la bornele nfasurarii secundare se afla conectata o impedanta
de sarcina Z prin care va circula curentul secundar
2
i (figura 1.10). Energia electrica furnizata
primarului de catre reteaua de alimentare este transmisa pe cale electromagnetica secundarului
(impedantei de sarcina Z).

Figura 1.12




Transformatorul electric

20

1.2.4 Ecuatiile transformatorului n sarcina

Fluxul magnetic
1


produs de curentul primar , i
1
induce n secundar curentul . i
2
Acest
curent produce fluxul magnetic de reactie .
2
Presupunnd miezul de fier nesaturat se poate afirma
ca rezultanta celor doua fluxuri:
,
10 2 1
+ (1.15)
este chiar fluxul magnetic de mers n gol produs n primar.
nlocuind n relatia (1.15) fluxurile cu expresiile lor din legea lui Ohm pentru circuite
magnetice obtinem:
;
I N I N
I N
10 1 2 2
1 1

(1.16)
unde:

2 1
N , N - numarul de spire al nfasurarilor primara, secundara;
- reluctanta magnetica a miezului de fier.
Relatia (1.16) se mai poate scrie:
, I I I I I
N
N
I
10 2 1 10 2
1
2
1
'
+ + (1.17)
n care,
u
2
2
k
I
I
'
este curentul secundar raportat la primar.
Ecuatiile de tensiuni pe circuitul primar si secundar vor fi:
. u i R e e
; u i R e e
2 2 2 d 2 2
1 1 1 d 1 1
+ +
+
(1.18)
unde:
d 2 d 1
e , e - tensiunile electromotoare induse de fluxul primar de dispersie
d 1
, respectiv de
fluxul secundar de dispersie
d 2
, si au expresiile:
.
dt
di
L
dt
d
N e
;
dt
di
L
dt
d
N e
2
d 2
d 2
2 d 2
1
d 1
d 1
1 d 1


(1.19)
Se pot scrie astfel ecuatiile (1.18) n complex:
( )
( ). X j R I E U
; X j R I E U
d 2 2 2 2 2
d 1 1 1 1 1
+
+ +
(1.20)
n care:
d 2 d 2 d 2 d 1
L X si , L X sunt reactantele de dispersie primara, respectiv secundara.
Transformatorul electric

21
Ecuatia de tensiuni n secundar (1.20) se mai poate scrie (nmultind ambii membri cu
termenul
2
1
N
N
):
. X
N
N
j R
N
N
I
N
N
E
N
N
U
N
N
d 2
2
2
1
2
2
2
1
2
1
2
2
2
1
2
2
1
1
1
]
1

,
_

,
_

(1.21)
Notnd:
; I I k I
k
1
I
N
N
; E E k E
N
N
; U U k U
N
N
' ' '
2 2 i 2
u
2
1
2
2 2 u 2
2
1
2 2 u 2
2
1

; X X k X
N
N
; R R k R
N
N
' '
d 2 d 2
2
u d 2
2
2
1
2 2
2
u 2
2
2
1

,
_

,
_


si nlocuind n (1.21) se obtine ecuatia de tensiuni din secundar cu marimile raportate la primar:
. X j R I E U
' ' ' ' '
d 2 2 2 2 2
,
_

+ (1.22)
Tinnd cont si de relatiile (1.5) se remarca faptul ca tensiunea electromotoare utila
secundara
2
E prin raportare la primar se identifica cu tensiunea electromotoare primara
1 2
E E
'
.
De asemenea prin raportarea marimilor secundare la primar puterea electrica (att activa ct si cea
reactiva) se conserva. ntr-adevar se poate verifica usor ca:
. I E I E ; I X I X ; I R I R ; I U I U
2 2 2 2
2
d 2 d 2
2
d 2 d 2
2
2 2
2
2 2 2 2 2 2
' ' ' ' ' ' ' '

Mentionam ca la aceleasi rezultate s-ar fi ajuns daca marimile primare s-ar fi raportat la
secundar, n care caz ar fi fost valabile legile de raportare (1.21), cu conditia de a se fi schimbat
indicii "1" si "2" ntre ei.
n acest fel, tinnd cont de ecuatia curentilor (1.17), de ecuatia tensiunilor din primar (1.20)
si din secundar raportata la primar (1.22), precum si de corectia adusa datorita pierderilor n fier

(1.11), se poate scrie sistemul de ecuatii care caracterizeaza functionarea transformatorului n
sarcina:
; I X j I R E U
; I X j I R E U
' ' ' ' '
2 d 2 2 2 1 2
1 d 1 1 1 1 1

+ +

; I I I I I
a 1 m 1 10 2 1
'
+ + (1.23)
; I R I X j E
a 1 m m 1 m 1

; I X j I R U
' ' ' ' '
2 2 2
+
' '
X si R fiind parametrii sarcinii raportati la primar conform relatiilor (1.21).
Transformatorul electric

22
Acestui sistem i corespunde schema echivalenta din figura 1.13 si diagrama de fazori din
figura 1.14.
Modul de realizare a diagramei de fazori este urmatorul:
se porneste de la
10
care se ia ca origine de faza;
se reprezinta ecuatia curentilor, tinnd cont ca
10
I

nu este n faza cu fluxul
10
,

defazajul
depinznd de marimea pierderilor active n fier ( )
10
I ;
se reprezinta ecuatia de tensiuni n primar si secundar.


Figura 1.13 Figura 1.14

Schema echivalenta (figura 1.14) se termina cu un transformator ideal (fara pierderi si
dispersii) cu numerele de spire
1
N si
2
N la iesirea caruia se obtine tensiunea secundara reala si
curentul secundar real (marimi neraportate). Aceasta schema permite calcularea parametrilor
transformatorului relativ simplu.
Din cele prezentate rezulta urmatoarele concluzii:

Concluzia 1

n mod normal, n scopul obtinerii unui randament nalt si a reducerii pe ct posibil a
caderilor ohmice de tensiune n sarcina, transformatoarele se construiesc cu o rezistenta
1
R a
nfasurarii primare relativ redusa, astfel caderea efectiva de tensiune
1 1
I R este foarte mica n
raport cu tensiunea efectiva aplicata
1
U chiar n regimul nominal de functionare. De obicei
1 1 1
U 01 , 0 I R . Prin urmare termenul
1 1
I R este mult exagerat n comparatie cu
1
U , n diagrama
fazoriala, pentru a mari claritatea figurii.
De asemenea, amplitudinea fluxului de dispersie
d 1
este relativ redusa fata de amplitudinea
fluxului util ,
10
deoarece fluxul de dispersie are un lung parcurs prin aer (figura1.12), pe cnd
Transformatorul electric

23
fluxul util se nchide prin miezul foarte permeabil al circuitului feromagnetic. n consecinta, si
termenul
1 d 1
I X j

este relativ foarte redus n comparatie cu
1
E , fiind mult exagerat n diagrama
fazoriala (figura 1.13). De obicei, n regim nominal, . E 05 , 0 I X
1 1 d 1

Asadar, cu foarte buna aproximatie, putem spune ca fazorii
1
U

si
1
E , practic se confunda,
indiferent de ncarcare. Deci:
. N f
2
2
E U ; N j E U
m 10 1 1 1 m 10 1 1 1



Daca se considera . ct rezult a ., ct f si . ct U
m 10 1

Fluxul uti1 n miezul feromagnetic al unui transformator este dictat ca amplitudine de
tensiunea primara si de frecventa retelei de alimentare, indiferent de gradul de ncarcare al sau.
Putem astfel considera: . ct P .; ct I .; ct I ; . ct E
Fe a 1 m 1 1




Concluzia 2

Rezistenta
'
2
R a secundarului raportata la primar este aproximativ egala cu rezistenta R
1
a
primarului. ntr-adevar, considernd: densitatile de curent
2 1
J J ; lungimile nfasurarilor
2 1
l l si
neglijnd curentul
10
I se poate considera
2 2 1 1
I N I N , deci:
. R
I
J l N
N
N
I
J l N
N
N
R R
1
1
1 1 1
2
2
1
2
2 2 2
2
2
1
2 2
'


,
_

,
_


Se poate arata ca, n conditiile acelorasi aproximatii,
d 1 d 2
X X
'
. Prin urmare, prin
raportare, parametrii celor doua nfasurari au aproximativ aceleasi valori numerice.


1.2.5 Functionarea transformatorului n scurtcircuit

n acest regim nfasurarea secundara este scurtcircuitata 0 Z . Daca s-ar alimenta primarul
la tensiunea nominala, curentii prin cele doua nfasurari ar capata valori mari care ar duce la arderea
nfasurarilor. De aceea, pentru a putea realiza acest regim de functionare se alimenteaza primarul la
o tensiune redusa n asa fel nct curentii prin cele doua nfasurari sa aiba valorile lor nominale.
Aceasta tensiune poarta denumirea de tensiune de scurtcircuit a transformatorului u
1sc
, fiind un
parametru important al acestuia (doua sau mai multe transformatoare nu pot functiona n paralel
daca nu au aceeasi tensiune de scurtcircuit).
Transformatorul electric

24
Deoarece la functionarea n scurtcircuit cele doua nfasurari sunt parcurse de curenti, acest
regim este asemanator cu regimul n sarcina cu particularitatile respective (
0 I , 0 U
10 2

),
deoarece
n 1 sc 1
U U << (figura 1.15).


Figura 1.15


1.2.6 Ecuatiile transformatorului la scurtcircuit

Aceste ecuatii se obtin din cele de mers n sarcina (1.23):
. 0 I I
; I X j I R E 0
; I X j I R E U
'
' ' ' '
n 2 n 1
n 2 d 2 n 2 2 1
n 1 d 1 n 1 1 1 sc 1
+

+ +
(1.24)
Putem realiza astfel schema echivalenta a transformatorului la scurtcircuit (figura 1.17).
Din aceasta schema se poate scrie ecuatia de tensiuni:
; X X j R R I U
d 2 d 1 2 1 n 1 sc 1
' '
1
]
1

,
_

+ +

,
_

+ (1.25)
sau, n modul:
; X R I X X R R I U
2
sc
2
sc n 1
2
d 2 d 1
2
2 1 n 1 sc 1
' '
+

,
_

+ +

,
_

+ (1.26)
unde:

'
2 1 sc
R R R + - se numeste rezistenta de scurtcir cuit a transformatorului;

'
d 2 d 1 sc
X X X + - se numeste reactanta de scurtcircuit a transformatorului.
Schema echivalenta astfel simplificata se mai numeste si schema lui Kapp (figura 1.17).
Transformatorul electric

25

Figura 1.16 Figura 1.17

Diagrama fazoriala corespunzatoare acestui regim este reprezentata n figura 1.16. Aceasta
diagrama se mai numeste diagrama Kapp.
Puterea electrica consumata de transformator de la retea n acest regim acopera pierderile
transformatorului n acest regim. Dar, deoarece , U U
n 1 sc 1
<< pierderile n fier la scurtcircuit pot fi
neglijate. Curentii prin nfasurari avnd nsa valoarea lor nominala, rezulta ca pierderile active
(Joule) n cuprul acestor nfasurari sunt chiar cele nominale. Deci:
( ) . I R R R I R k R I
I
I
R R I I R I R P P P
2
n 1 sc 2 1
2
n 1 2
2
u 1
2
n 1
2
n 1
n 2
2 1
2
n 1
2
n 2 2
2
n 1 1 Cu Cu sc
'
2 1

,
_

+ +

1
1
]
1

,
_

+ + +
(1.27)
Regimul de scurtcircuit al transformatorului serveste la determinarea experimentala a doi
parametrii importanti ai transformatorului: tensiunea de scurtcircuit U
1sc
si pierderile Joule ale
transformatorului n regim nominal . P P
sc Cu

Tensiunea de scurtcircuit se da uzual n procente fata de tensiunea nominala:
[ ] % 100
U
U
u
n 1
sc 1
sc 1

1
]
1


si n mod uzual are valoarea: ( )%. 12 5 u
sc 1


1.2.7 Caracteristica externa a transformatorului

O importanta deosebita n functionarea transformatorului o are dependenta dintre tensiunea
2
U

la bornele secundarului si curentul
2
I debitat de acesta pe o sarcina exterioara Z. Uzual, aceasta
caracteristica se obtine experimental si poate avea una din formele reprezentate n figura 1.18,
dependente de natura sarcinii.
Transformatorul electric

26
Caracteristica se traseaza la: . const U
1
; . const cos
2


Figura 1.18 Figura 1.19

Dupa cum se remarca din figura, aceasta caracteristica este n general rigida. Rigiditatea se
exprima prin caderea relativa de tensiune:
[ ] . 100
U
U U
% u
20
2 20
2

(1.28)
De regula, la transformatoarele de putere aceasta cadere de tensiune reprezinta cteva
procente din tensiunea nominala. Aceasta arata ca transformatorul de putere alimenteaza n
secundar consumatori la tensiune relativ constanta fata de variatia curentului
2
I .


1.2.8 Diagrama de puteri si randamentul transformatorului

Evolutia puterilor active si reactive ntr-un transformator electric poate fi reprezentata
sugestiv printr-o diagrama care reprezinta bilantul puterilor:
; Q Q Q Q Q
; p p p P p p p p P P
m d d 2 1
Fe Cu Cu 2 Fe Fe Cu Cu 2 1
2 1
2 1 2 1 2 1
+ + +
+ + + + + + +

unde:

1
P ,
2
P - puterile active de la bornele primarului respectiv secundarului;

2 1
Cu Cu
p , p - pierderile prin efect Joule n rezistentele nfasurarilor;

2 1
e F e F
p , p - pierderile n fierul primarului si respectiv secundarului;

2 1
Q , Q

- puterile reactive la bornele primarului respectiv secundarului;

2 d 1 d
Q , Q

- puterile reactive ale cmpului magnetic de dispersie din cele doua
nfasurari;

m
Q
- puterea reactiva corespunzatoare cmpului magnetic principal.
Transformatorul electric

27
n figura 1.20 se reprezinta diagrama de evolutie a acestor puteri.


Figura 1.20

Expresiile puterilor din diagrama reprezentata n figura 1.20 sunt:
. I X Q ; I X Q ; I X Q
; I R p ; I R p ; I R p
; cos I U P ; cos I U P
2
10 m m
2
2 d 2 d 2
2
1 d 1 d 1
2
10 m Fe
2
2 2 Cu
2
1 1 Cu
2 2 2 2 1 1 1 1
' '
' '
' '
2 1

,
_

,
_




Prin definitie randamentul unui transformator este:
,
P
P
1
2
(1.29)
n care
1
P si
2
P sunt, respectiv, puterile active masurate la bornele secundarului si primarului. Dar:
, P P P P
Cu Fe 2 1
+ + (1.30)
unde:

H T Fe
P P P + sunt pierderile totale n fier si reprezinta suma dintre pierderile datorate
curentilor turbionari
T
P

si pierderile datorate fenomenului de histerezis magnetic al
miezului
H
P ;

2
2 2
2
1 1 Cu
I R I R P + sunt pierderile prin efect Joule n cele doua nfasurari.


Transformatorul electric

28
Se poate rescrie astfel expresia randamentului:

.
I R I R P cos I U
cos I U
P P P
P
2
2 2
2
1 1 Fe 2 2 2
2 2 2
Cu Fe 2
2
+ + +

+ +
(1.31)

Dar cum raportul dintre cei doi curenti este constant, se poate nlocui curentul primar
1
I cu
expresia . I k I
2 i 1
Considernd tensiunea de alimentare . ct U
1
deci si . ct
k
U
U
u
1
2
, rezulta ca
si pierderile n fier care depind de amplitudinea tensiunii si de frecventa ei sunt constante . ct P
Fe

Se obtine astfel o expresie ( )
2
I f care la factor de putere al sarcinii dat ( ) . ct cos
2
are
ca singura variabila curentul . I
2

Valoarea maxima
m


a randamentului la factor de putere dat, al sarcinii conectata la
secundar are loc pentru curentul
2
I determinat de ecuatia:
. 0
dI
d
2

(1.32)
Rezolvnd ecuatia se gaseste:
, P P
Cu Fe
(1.33)
adica, randamentul atinge valoarea maxima la acea ncarcare (I
2
) pentru care pierderile n fier
sunt egale cu pierderile n nfasurarile transformatorului.
n mod uzual, caracteristica randamentului se traseaza grafic pe baza datelor obtinute prin
ncercari experimentale, si are forma celei reprezentate n figura 1.19.
Practica a aratat ca valoarea maxima a randamentului se obtine n jurul valorii curentului
, I 7 , 0 I
n 2 2
valori pentru care se ndeplineste conditia (1.33).
n general, randamentul transformatorului este mai ridicat dect cel al masinilor rotative
neintervenind pierderile mecanice. La transformatoarele de putere medie si mare ( ) kVA 1000 10 ,
randamentul este de ; 97 , 0 95 , 0 la transformatoarele de foarte mare putere randamentul poate
depasi 0,99, iar la transformatoare foarte mici randamentul scade chiar sub 0,70.








Transformatorul electric

29

1.3 Transformatorul trifazat

n principiu un transformator trifazat se poate obtine cu ajutorul a trei transformatoare
monofazate identice, ale caror nfasurari primare sunt conectate n stea (Y), sau triunghi (D) si ale
caror nfasurari secundare sunt conectate n stea (y), triunghi (d) sau zig- zag (z).

Figura 1.21

Obtinerea transformatorului trifazat cu ajutorul a trei transformatoare monofazate nu este
folosita n practica dect la unitatile de foarte mare putere, unde, din motive de gabarit nu se poate
construi un miez de fier unic care sa poata fi transportat la locul de montaj. Constructia curenta a
transformatoarelor trifazate se realizeaza cu ajutorul unui singur miez de fier cu trei coloane. La
aceasta solutie constructiva s-a ajuns facnd urmatorul rationament: daca cele trei transformatoare
monofazate din figura 1.21 se aseaza cu miezurile de fier n planuri care fac ntre ele unghiuri de
120
o
(figura 1.22, a), atunci fluxul magnetic rezultant prin coloana centrala este nul:
, 0
C B A 0
+ + (1.34)
aceasta, deoarece cei trei fazori
C B A
, , au acelasi modul si fac ntre ei unghiuri de 120
o
.
Prin urmare se poate renunta la coloana centrala si se poate realiza constructia din figura
1.22, b.

a) b) c)
Figura 1.22
Transformatorul electric

30
Realizarea practica a miezului de fier din figura l.22, b este dificila, mai ales, din cauza
mbinarii din punctul 0, si rezulta astfel un miez care ocupa un spatiu mare datorita amplasarii celor
trei coloane n planuri diferite. Tinnd seama de aceste consideratii, n practica, se aseaza cele trei
coloane n acelasi plan obtinndu-se forma constructiva curenta (figura 1.22, c).
n acest mod se obtine o nesimetrie magnetica care conduce la o nesimetrie a fluxurilor si
curentilor pe cele trei faze, nesimetrie care n majoritatea cazurilor nu este importanta.
Se poate, astfel, concluziona ca teoria transformatorului trifazat pe o faza este aceeasi cu cea
a transformatorului monofazat.


1.3.1 Grupe de conexiuni ale transformatorului trifazat

n cele ce urmeaza vom nota cu: A, B, C nceputurile si cu X, Y, Z respectiv, sfrsiturile
nfasurarilor de faza din primar; a, b, c nceputurile si x, y, z sfrsiturile nfasurarilor de faza din
secundar asa cum sunt notate n standarde. nfasurarile trifazate primare sau secundare se pot
conecta n trei moduri diferite dupa cum urmeaza:
conexiunea stea (Y pentru primar si y pentru secundar) este reprezentata n figura1.23,
a. Amintim ca, n acest caz tensiunea de linie este de 3 ori mai mare dect tensiunea
de faza, iar curentii de linie sunt egali cu cei din nfasurarile de faza;
conexiunea triunghi (D pentru primar si d pentru secundar) este reprezentata n
figura1.23, b. De data aceasta, tensiunea de linie este egala cu tensiunea pe faza, iar
curentul de linie este de 3 ori mai mare dect curentul de faza;
conexiunea zig-zag (z pentru secundar) este reprezentata n figura1.23, c. nfasurarea are
pe fiecare coloana doua bobine, fiecare cu
2
N
spire, nseriindu-se doua cte doua, dar
niciodata de pe aceeasi coloana. n acest fel curentii circula n sensuri contrare prin cele
doua jumatati ale aceleasi nfasurari de faza. La conexiunea zig- zag relatiile dintre
marimile de linie si cele de faza sunt identice cu cele de la conexiunea stea.
Tensiunea de faza la conexiunea zig-zag se micsoreaza fata de tensiunea de faza la
conexiunea stea. ntr-adevar examinnd diagrama de fazori din figura 1.23, c se observa ca:
. U 86 , 0 30 cos
2
U 2
2
U
2
U
U
AY
o AY CY AY
AZ


Transformatorul electric

31

a) b) c)
Figura 1.23

Pentru a obtine aceeasi tensiune, numarul de spire la conexiunea zig- zag trebuie majorat de
15 , 1
86 , 0
1
ori, deci un consum de cupru cu 15% mai mare dect la conexiunea stea.
Schema de conexiuni zig- zag se utilizeaza pe partea de joasa tensiune a transformatoarelor de
distributie pentru iluminat.
Tinnd seama de cele trei moduri de conectare ale nfasurarilor de faza se obtin pentru
transformatorul trifazat sase tipuri de conexiuni: Y - y; Y - d; Y - z; D - y; D - d; D - z.
Aceste tipuri de conexiuni se grupeaza n grupe de conexiuni, care indica defazajul dintre
tensiunea de linie din primar
AB
U si tensiunea analoaga
ab
U , masurat n sens orar si exprimat n
multipli de 30
o
.
Sa analizam spre exemplificare situatia din figura 1.24 n care ambele nfasurari sunt
conectate n stea (Y - y). Presupunnd ca nfasurarile au acelasi sens de nfasurare construim
diagramele de tensiuni primare si secundare. Tensiunea
a
U a fazei secundare a - x va fi n faza cu
tensiunea
A
U a fazei primare cu care interactioneaza ca si cum ar forma un transformator monofazat
independent de celelalte faze. Considernd aceeasi succesiune a fazelor n primar si secundar se
obtin astfel cele doua stele de tensiuni primare si secundare. Urmarind defazajul ntre doua tensiuni
de linie analoage
AB
U si
ab
U , remarcam ca el este nul. Ne convingem de acest lucru deplasnd prin
translatie steaua tensiunilor secundare pna cnd punctul a coincide cu punctul A (pentru aceasta s-a
realizat legatura galvanica dintre cele doua borne). Prin urmare, transformatorul Y - y considerat
apartine grupei 12. Un asemenea transformator se noteaza Yy - 12 sau Yy - 0. (defazajul
o o
360 30 12 fiind echivalent cu defazajul nul
o o
0 30 0 ).
Transformatorul electric

32

Figura 1.24 Figura 1.25

Daca la transformatorul Yy - 12 se schimba ntre ele nceputurile cu sfrsiturile nfasurarilor
de faza secundare, atunci se obtine un transformator Yy - 6 (figura l.25). ntr-adevar, tensiunile de
faza din secundar vor avea sensuri inversate si defazajul dintre
AB
U

si
ab
U va fi . 180 30 6
o o

Prin schimbarea ntre ele a nceputurilor cu sfrsiturile nfasurarii de faza secundare, se
dubleaza numarul de conexiuni ajungnd la 12. Aceste tipuri se grupeaza n patru grupe de
conexiuni: grupa 0 sau 12, 5, 6 si 11. Cele mai uzuale tipuri de conexiuni sunt:
Yy - 12 pentru transformatoare de distributie;
Dy - 5 pentru transformatoare cobortoare pentru iluminat;
Yd - 5 pentru transformatoare ridicatoare n centrale si statii;
Yz - 5 pentru transformatoare cobortoare de distributie.
nfasurarile conectate n stea sau zig- zag care au nulul scos la placa de borne se noteaza
( )
0 0
y Y respectiv
0
z .
Precizarea tipului de conexiune prezinta o importanta practica deosebita mai ales la
functionarea n paralel a transformatoarelor, posibila doar cnd acestea apartin aceleiasi grupe de
conexiuni.


1.3.2 Rapoarte de transformare si reglajul tensiunilor secundare

La transformatorul monofazat am definit raportul de transformare .
N
N
E
E
U
U
k
2
1
2
1
20
10
u

La transformatorul trifazat deoarece avem tensiuni de faza si de linie acest raport se va
exprima fata de tensiunile de faza:
Transformatorul electric

33
.
N
N
E
E
U
U
k
2
1
2
1
f
f
f
20
10

n raport cu tensiunile de linie se poate defini un alt raport de transformare
2
1
l
U
U
k , unde
1
U si
2
U

sunt tensiuni de linie. ntre
f
k si
l
k se poate stabili o relatie pentru fiecare tip de
conexiune, astfel spre exemplu:
o la conexiunea stea stea (Y - y):
; k
N
N
U
U
U 3
U 3
U
U
k
f
2
1
f 2
f 1
f 2
f 1
2
1
l

(1.35)
o la conexiunea triunghi stea (D - y):
; k
3
1
N
N
3
1
U 3
U
U
U
k
f
2
1
f 2
f 1
2
1
l

(1.36)
o la conexiunea stea zig- zag (Y - z):
; k
3
2
2
N
3
N
U 3
U
U 3
U 3
U
U
k
f
2
1
bob
f 1
f 2
f 1
2
1
l

,
_

(1.37)
deoarece pentru
bob
U corespunde
2
N
2
spire.
Relatiile 1.35, 1.36 si 1.37 ne arata ca se poate verifica raportul de transformare al
transformatorului

,
_

2
1
f
N
N
k daca se masoara tensiunile de linie, deci, se afla . k
1

Pentru mentinerea tensiunii nominale la receptoare transformatoarele de distributie sunt
prevazute cu prize de reglaj n trepte de % 5 t din numarul de spire (figura 1.26). Daca
n 1 1
U U si
n 2 2
U U < , atunci
f l
k k > ; n acest caz se trece de pe priza nominala % 0 pe priza % 5 si invers
daca
n 2 2
U U > .

Figura 1.26

Transformatorul electric

34


1.4 Functionarea n paralel a transformatoarelor

n statiile si posturile de transformare, n scopul de a crea o rezerva de putere si, de
asemenea, de a tine seama de dezvoltarile ulterioare, se afla de obicei mai multe transformatoare
care pot fi cuplate n paralel pe aceeasi retea primara si secundara (figura 1.27).

Figura 1.27 Figura 1.28

Doua sau mai multe transformatoare pot functiona n paralel daca sunt ndeplinite
urmatoarele conditii:
transformatoarele sa aiba acelasi raport de transformare;
transformatoarele sa apartina aceleiasi grupe de conexiuni;
tensiunile nominale de scurtcircuit sa fie egale;
raportul puterilor nominale sa fie maximum ;
4
1
3
1

Nerespectarea oricarei din aceste conditii va conduce la aparitia unui curent de circulatie
ntre cele doua transformatoare care va ncarca suplimentar unul dintre ele. n figura 1.28 s-a
reprezentat cte o singura faza a doua transformatoare functionnd n paralel n situatia aparitiei
curentului de circulatie. Se observa ca acest curent nu circula prin sarcina si ncarca suplimentar
nfasurarea primara a unuia dintre transformatoare.
Cu notatiile din figura 1.28 si lund n considerare schema simplificata 1.17 se poate scrie:
; I I I
; U I Z U
; U I Z U
' ' '
' '
' '
22 21 2
22 22 sc 2 1
21 21 sc 1 1
+
+
+
(1.38)
Transformatorul electric

35
unde:

1
U - tensiunea de linie comuna din primarul celor doua transformatoare;

' '
22 21
I , I - curentii din nfasurarile secundare raportate la primar;

sc 2 sc 1
Z , Z - impedantele de scurtcircuit;
; R R R ; R R R
; X X X ; X X X
; X j R Z ; X j R Z
' '
' '
21 12 sc 2 21 11 sc 1
d 21 d 22 sc 2 d 21 d 11 sc 1
sc 2 sc 2 sc 2 sc 1 sc 1 sc 1
+ +
+ +
+ +


' '
22 21
U , U - tensiunile de faza din nfasurarile secundare.
Daca se scad primele relatii din (1.38) si apoi se nlocuiesc pe rnd
' '
22 21
I si I din a treia relatie
n diferenta obtinuta, avem:
.
Z Z
U U
I
Z Z
Z
I
;
Z Z
U U
I
Z Z
Z
I
sc 2 sc 1
22 21
2
sc 2 sc 1
sc 1
22
sc 2 sc 1
22 21
2
sc 2 sc 1
sc 2
21
' '
' '
' '
' '
+

+
+

(1.39)
n expresia celor doi curenti din 1.39 apare componenta:
;
Z Z
U U
I
sc 2 sc 1
22 21
c
' '
'
+

(1.40)
care este curentul de circulatie din nfasurarile secundare. Acest curent se scade din
'
21
I si se aduna
la
'
22
I , deci descarca un transformator si l ncarca pe celalalt limitnd posibilitatea de ncarcare a
ansamblului. Pentru a avea 0 I
'
c
trebuie ca
'
21
U si
'
22
U sa aiba acelasi modul si sa fie n faza.
Din egalitatea modulelor
2 l 1 l 22 21
U k U k U U
2 1
' '
rezulta necesitatea ca rapoartele de
transformare sa fie egale
2 1
l l
k k .
Din conditia ca cele doua tensiuni sa fie n faza rezulta necesitatea ca cele doua
transformatoare sa aiba aceeasi grupa de conexiuni, adica aceleasi defazaje fata de tensiunea de
linie primara
1
U .
Deoarece din cauza tolerantelor de executie, apar abateri de la valorile de calcul ale
raportului de transformare si ale tensiunii de scurtcircuit, conform STAS 1703-65 se admit abateri
pentru rapoartele de transformare n limitele t 0,5% la diferente ale tensiunii de scurtcircuit de
t 10%.
Transformatorul electric

36

1.5 Autotransformatorul

Autotransformatorul, numit si transformator n constructie economica are utilizari multiple
acolo unde se cere modificarea tensiunii n limite mai nguste (t10 t50)%, cnd este preferat
transformatorului din punct de vedere economic.
nfasurarile autotransformatorului att cea primara ct si cea secundara, sunt plasate pe
aceeasi coloana a miezului feromagnetic si au o portiune comuna fiind conectate galvanic ntre ele
(figura 1.29). Astfel, energia electrica se transmite de la primar la secundar att pe cale
electromagnetica (prin inductie), ct si pe cale electrica (prin contactul galvanic).
Autotransformatorul poate fi ridicator, cnd se alimenteaza pe la bornele A X, sau, poate fi
cobortor de tensiune, cnd se alimenteaza pe la bornele a x (figura 1.29).

Figura 1.29

Legea circuitului magnetic aplicata conturului conduce la relatia:
, I N I ) N N ( I N
10 1 2 1 2 12 1
(1.41)
dar:
. I I I
2 1 12
(1.42)
Neglijnd curentul de magnetizare ( ) 0 I
10
, si tinnd cont de relatia (1.42) obtine o relatie
similara cu cea obtinuta la transformatoare:
.
N
N
I
I
0 I N I N
1
2
2
1
2 2 1 1
(1.43)
Puterea aparenta transferata de la primar la secundar neglijnd pierderile este:
; S S I U I U S
c e 2 2 1 1
+ (1.44)
unde:

e
S reprezinta puterea electromagnetica transferata avnd expresia:
( )
2 1 1 12 1 e
I I U I U S , (1.45)
si se mai numeste puterea interioara sau de calcul a autotransformatorului;
Transformatorul electric

37

c
S puterea transmisa pe cale conductiva S
c
:
, I U S S S
2 1 e c
(1.46)
nu afecteaza calculul si dimensiunile autotransformatorului, ceea ce constituie, n esenta, avantajul
acestuia fata de transformator.
Calculnd raportul dintre puterea de calcul si puterea transferata se obtine:
.
U
U
1
I
I
1
I U
I U
S
S
2
1
1
2
1 1
12 1 e

(1.47)
Relatia (1.47) ne arata ca utilizarea autotransformatorului este cu att mai convenabila
(consum redus de materiale active - cupru si otel electrotehnic) cu ct raportul
2
1
U
U
este mai
apropiat de unitate, adica cu ct tensiunea retelei de alimentare este schimbata mai putin. De
exemplu pentru 8 , 0
U
U
2
1
, puterea de calcul a unui autotransformator este 20% din puterea unui
transformator obisnuit pentru aceeasi putere totala transmisa.
n plus, micsorarea greutatii materialelor active conduce, desigur, si la micsorarea
pierderilor electrice si magnetice. De aceea, la aceeasi putere totala transmisa, randamentul
autotransformatorului este superior totdeauna randamentului transformatorului obisnuit.
Un alt avantaj al autotransformatorului este ca la aceeasi ncarcare si acelasi factor de putere
al sarcinii, variatia tensiunii secundare este mai mica dect la transformatorul obisnuit.
Printre dezavantaje se numara:
curentul de scurtcircuit mult mai mare dect al transformatorului echivalent;
necesitatea realizarii unei izolatii a nfasurarii de joasa tensiune fata de masa dimensionata la
tensiunea nalta (fiind legata galvanic cu nfasurarea de nalta tensiune).
Un domeniu larg de aplicatii pentru autotransformatoare este acela al reglarii tensiunii.
Aceasta se realizeaza prin variatia numarului de spire secundare fie cu ajutorul unor comutatoare
speciale, fie cu ajutorul unui contact mobil care calca direct pe nfasurarea secundara dezizolata n
lungul unei fsii exterioare.
Aceste regulatoare se utilizeaza la puteri: . kVA 5 S <

1.6 Transformatorul cu trei nfasurari

La aceste transformatoare se obtin doua tensiuni distincte n secundar, ca urmare acesta se
compune din doua nfasurari care pot alimenta doua retele distincte ca valoare a tensiunii (exemplu:
doua linii de nalta tensiune alimentate de la un singur generator conectat n primar).
Transformatoarele cu trei nfasurari se utilizeaza si la puteri mici.
Transformatorul electric

38
n figura 1.30 se reprezinta schematic un transformator cu trei nfasurari. Teorema
circuitului magnetic scrisa pe un contur, ce reprezinta o linie de cmp, ne da:
; I N I N I N I N
10 1 3 3 2 2 1 1

sau: ; I I
N
N
I
N
N
I
10 3
1
3
2
1
2
1

si: . I I I I I I
m 10 a 10 10 3 2 1
' '
+ (1.48)

Figura 1.30

Ecuatiile de tensiuni pe cele trei circuite ne dau:
. E I X j I R U
; E I X j I R U
; E I X j I R U
1 3 d 3 3 3 3
1 2 d 2 2 2 2
1 1 d 1 1 1 1
' ' ' ' '
' ' ' ' '
+ +
+ +
+
(1.49)
Ecuatiile 1.48 si 1.49 ne permit sa trasam schema echivalenta din figura 1.31.

Figura 1.31

n schema echivalenta din figura 1.31 s-a notat:
.
X j R
X j R
Z ; X j R Z ; X j R Z ; X j R Z
m m
m m
0 d 3 3 3 d 2 2 2 d 1 1 1
' ' ' ' ' '
+

+ + + .
Transformatorul electric

39
Schema echivalenta ne arata ca tensiunile din nfasurarile secundare sunt dependente prin
caderea de tensiune din primar.
Puterea nominala a transformatorului cu trei nfasurari se considera a nfasurarii care asigura
transferul maxim de putere. Daca puterea din prima nfasurare se considera maxima
1
S

(se alege ca
unitate (100%)), celelalte nfasurari pot avea puterile:
S
1
% 100 100 100 100
S
2
% 67 67 67 100
S
3
% 33 67 100 100

Schemele de conexiuni la transformatoarele trifazate cu trei nfasurari utilizate sunt:
Y
0
Y
0
d 12 1; Y
0
d d 11 12.


1.7 Transformatoare pentru transformarea numarului de faze

Exista situatii, n practica, cnd alimentarea receptoarelor necesita un numar de faze diferit
ca cel al retelei de alimentare.
Des ntlnite sunt transformatoarele pentru modificarea numarului de faze de la m = 3 la m
= 6 sau m = 12 utilizate la instalatiile de alimentare a puntilor redresoare pentru ameliorarea
nesimetriilor introduse de redresoare ca si reducerea armonicilor de ordin superior. n figura 1.32
se reprezinta schema de transformare a unui sistem trifazat n unul hexafazat unde se transforma
sistemul trifazat n stea n sistemul hexafazat n stea dubla.


Figura 1.32

Transformatorul electric

40

1.8 Transformatoare de masura

Transformatoarele de masura sunt destinate alimentarii unor aparate de masura
(ampermetre, voltmetre, wattmetre), n scopul adaptarii lor la marimile de masurat (tensiuni nalte,
curenti intensi, puteri mari). Ele se construiesc la puteri mici si pot fi de curent sau de tensiune.
Transformatoarele de curent, se folosesc pentru extinderea domeniului de masura al
ampermetrelor, wattmetrelor, contoarelor de energie electrica, etc. Ele sunt formate dintr-un miez
feromagnetic pe care sunt dispuse doua nfasurari: una cu spire putine de sectiune mare conectata n
serie cu circuitul al carui curent se masoara (uneori chiar conductorul circuitului joaca rolul acestei
nfasurari), reprezentnd nfasurarea primara, cealalta cu spire multe, de sectiune mica conectata n
serie cu aparatul de masura, reprezentnd nfasurarea secundara.
Deoarece impedanta aparatelor conectate n secundar este, n general, foarte mica
(impedanta ampermetrelor este de ordinul miliohmilor), transformatorul de curent functioneaza ntr-
un regim apropiat de cel de scurtcircuit. Din acest motiv functionarea n gol ar induce n secundar o
t.e.m. foarte mare care ar putea distruge izolatia nfasurarii secundare.


Figura 1.33 Figura 1.34

Transformatorul de curent este caracterizat de un raport nominal de transformare:
.
I
I
k
n 2
n 1
in
(1.50)
Masurnd curentul din secundar , I
2
se poate determina o valoare
'
1
I a curentului din
circuitul primar:
, I k I
2 in 1
'
(1.51)
care, n general, difera de valoarea curentului real . I
1

Eroarea de masura a valorii curentului
1
I introdusa de transformatorul de curent este:

Transformatorul electric

41

[ ] , 100
k
k k
100
I
I I
%
i
i in
1
1 1
i
'

(1.52)
unde s-a notat cu
2
1
i
I
I
k raportul real de transformare.
n afara acestei erori privind coeficientul de transformare, transformatorul de curent
introduce si o eroare de unghi , reprezentnd defazajul dintre fazorul
1
I si fazorul . I
'
1
Aceasta
eroare influenteaza precizia masuratorii unor aparate ca: wattmetre, contoare, unele traductoare etc.
Deoarece eroarea de marime
i
creste odata cu cresterea impedantei sarcinii, pentru fiecare
transformator de curent se indica o anumita putere aparenta nominala, reprezentnd puterea maxima
de sarcina pentru care transformatorul respecta clasa de precizie pentru care a fost construit: 0,2;
0,5; 1; 3; 5; 10; cifrele reprezentnd eroarea de masura.
Dintre tipurile constructive se deosebesc: transformatorul de curent cu miez toroidal, cu
ajutorul caruia se pot efectua masuratori foarte precise si transformatoare de curent de tip cleste la
care conductorul al carui curent urmeaza a fi masurat joaca rolul nfasurarii primare.
Transformatoarele de curent masoara curenti de ( )A 15000 5 , curentul nominal standardizat
fiind 5A.
Transformatoarele de tensiune se folosesc pentru largirea domeniului de masura al:
voltmetrelor, wattmetrelor, contoarelor.
Din punct de vedere constructiv el este similar unui transformator monofazat de mica putere,
n secundarul caruia se conecteaza aparatul de masura cu o impedanta foarte mare. Ca urmare,
curentul secundar fiind foarte redus, se poate aprecia ca transformatorul de tensiune lucreaza n
regim de gol.
Transformatorul de tensiune este caracterizat de un raport nominal de transformare:
.
U
U
k
n 2
n 1
un
(1.53)
Pentru o anumita valoare a tensiunii masurate n secundar
2
U se obtine o valoare a tensiunii
primare:
2 un 1
U k U
'
care difera de valoarea reala
1
U prin eroarea de masura a transformatorului:
, 100
k
k k
100
U
U U
[%]
u
u un
1
1 1
u
'

(1.54)
unde s-a notat cu
2
1
u
U
U
k raportul real de transformare.
Transformatorul electric

42
Pentru micsorarea erorilor se urmareste micsorarea pierderilor din nfasurari prin utilizarea
unor densitati de curent reduse, si micsorarea dispersiilor prin asezarea relativa a nfasurarilor
precum si utilizarea de tole de calitate superioara n vederea reducerii curentului de magnetizare si a
pierderilor n fier.
Pe placuta transformatorului se nscrie puterea nominala a acestuia, reprezentnd puterea
aparenta maxima la care poate fi ncarcat transformatorul de tensiune fara ca erorile sale sa
depaseasca limitele claselor de precizie. Acestea pot fi: 0,2; 0,5; 1; 3; cifrele referindu-se la eroarea
de masura.
Tensiunea secundara nominala a acestor transformatoare este standardizata la 100V.


1.9 Transformatoare de sudura

Transformatoarele de sudura sunt destinate alimentarii instalatiilor de sudura prin arc
electric si prin contact. Att la amorsarea arcului electric ct si la stabilirea contactului metalelor ce
se sudeaza rezulta o importanta cadere de tensiune fata de regimul de mers n gol al
transformatorului.
Daca s-ar utiliza transformatoare de constructie obisnuita, curentul secundar corespunzator
unei tensiuni n sarcina att de redusa fata de tensiunea de gol, ar rezulta nepermis de mare datorita
rigiditatii mari a caracteristicii externe (figura 1.35). Pentru limitarea curentului la valori acceptabile
se impune realizarea unui transformator cu caracteristica externa moale (figura 1.36).


Figura l.35 Figura 1.36

Obtinerea unei caracteristici externe moi (nclinate), se realizeaza prin marirea caderii de
tensiune: ( ). X j R I U
d 2 2 2 2
+ n practica se actioneaza asupra componentei reactive marind
inductivitatea de dispersie
d 2
X prin urmatoarele procedee:
asezarea primarului si secundarului pe coloane diferite;
sectionarea primarului si a secundarului (figura 1.37);
Transformatorul electric

43
utilizarea suntului magnetic (figura 1.37);
montarea n serie cu secundarul a unei bobine cu reluctanta variabila (figura 1.38);
utilizarea prizelor reglabile (figura 1.38).
Modificarea pozitiei suntului magnetic (figura 1.37) se face cu ajutorul unui surub actionat
de o roata aflata pe carcasa transformatorului. Se regleaza astfel aria comuna cu coloana, de
nchidere a fluxului magnetic de dispersie prin sunt.
Modificarea pozitiei tronsonului miezului de fier (figura 1.38) n sensul modificarii
ntrefierului are ca efect variatia reactantei bobinei auxiliare nseriate n secundarul
transformatorului ducnd la modificarea curentului
2
I dupa preferinta.
n functie de pozitia suntului magnetic sau de valoarea ntrefierului se poate obtine o
familie de caracteristici externe, ca n figura 1.39.


Figura 1.37


Figura 1.38 Figura 1.39

Transformatoarele de sudura reprezentnd sarcini monofazate introduc nesimetrii n reteaua
trifazata. Pentru simetrizarea retelei trifazate se folosesc transformatoare trifazate de sudura cu mai
multe posturi.





Transformatorul electric

44


1.10 Regimurile dinamice ale transformatorului electric

n afara de regimul permanent care este caracteristic transformatorului electric, acesta poate
functiona si n regimuri dinamice caracterizate prin trecerea de la un anumit regim permanent la alt
regim permanent asa cum ar fi conectarea transformatorului la retea n gol sau n sarcina sau cnd
se conecteaza n scurtcircuit.
Aceste regimuri dinamice sunt nsotite de variatii de energie si deci de variatia unor marimi
electrice si magnetice care pot avea repercusiuni asupra retelei si a transformatorului. De asemenea,
aceste regimuri dinamice produc pierderi suplimentare.

Conectarea n gol a transformatorului

Sa presupunem ca nfasurarii primare i se aplica tensiunea ( ) + t sin U u
m 1 10
,
secundarul fiind deschis (figura l.40).

Figura 1.40

Ecuatia de tensiune a primarului este:
,
dt
d
N i R u
1 10 1 10

+
de aici
( ) ( ) . C t cos
N
U
dt i R u
N
1
1
m 1
t
0
10 1 10
+ +




Pentru 0 i R
10 1
, la
r
0 t (fluxul remanent), deci:
. cos
N
U
C
1
m 1
r


+
Notnd ( )
r pm pm pm
1
m 1
cos t cos
N
U
+ + +

, obtinem fluxul:
, 2 , t , 0 la
r pm max m
+ +
Transformatorul electric

45
unde:
m
este fluxul maxim n regim permanent. Tinnd cont de acest flux maxim care poate apare
n regim de conectare n gol si care induce tensiuni mai mari se dimensioneaza transformatorul n
asa fel nct pe caracteristica de magnetizare
m
sa nu depaseasca punctul de saturatie figura l.41.
Din experienta constructiei transformatoarelor electrice:
, I 150 i
10 m 10
( ) . I 05 , 0 03 , 0 I
n 1 10


Figura 1.41 Figura 1.42

Conectarea n scurtcircuit a transformatorului

La scurtcircuitarea secundarului transformatorului se poate nlocui transformatorul cu
schema echivalenta din figura l.42 care are ecuatia de tensiuni:
;
dt
di
L i R u
sc 1
sc 1 sc 1 sc 1 sc 1
+
care are solutia:
( )
( )
; e C
L R
t sin U
i
sc
T
t
2
sc 1
2
sc 1
m 1
sc 1

+
+
+

n care:
.
R
X
arctg
sc 1
sc 1

Pentru ( ) ,
R
L
T unde ; e sin
Z
U
C : deci 0 i 0 t
sc 1
sc 1
sc
T
t
sc 1
m 1
sc 1
sc



sc
T reprezinta constanta de timp a transformatorului la scurtcircuit. Valoarea maxima a
curentului de scurtcircuit se obtine la valoarea:
.
Z
U
K e 1
Z
U
e
Z
U
Z
U
i
; t si t aici de
2
t si
2
sc 1
m 1 T
sc 1
m 1 T
sc 1
m 1
sc 1
m 1
scm 1
sc sc

,
_


Deci, la conectarea n scurtcircuit apare un soc de curent care depinde de impedanta de
scurtcircuit, tensiunea de scurtcircuit ca si de momentul n care apare.
Transformatorul electric

46

1.11. APLICATII

A.1
a) Un transformator monofazat se afla sub tensiunea ( ) t sin 2 U u
1 1
si cu
nfasurarea secundara functionnd n gol, cnd la momentul 0 t se produce un scurtcircut la
bornele secundare. Cum variaza n timp curentul i
1
absorbit de la retea? Se vor neglija curentul de
magnetizare si pierderile n fier.
b) Pentru ce valoare a fazei initiale a tensiunii primare se nregistreaza cel mai mare vrf
de curent?

Rezolvare:
a) Fiind vorba de un regim tranzitoriu, ecuatiile functionale n marimi instantanee valabile n
acest caz sunt urmatoarele:
. 0 i N i N
;
dt
d
N
dt
di
L i R 0
;
dt
d
N
dt
di
L i R u
2 2 1 1
10
2
2
d 2 2 2
10
1
1
d 1 1 1 1
+

+ +

+ +

n care
dt
d
N
10
1

, respectiv
dt
d
N
10
2

reprezinta t.e.m. induse n cele doua nfasurari de catre
fluxul rezultant, iar n ultima ecuatie s-a considerat neglijabil curentul de magnetizare si curentul
corespunzator pierderilor n fier [a se vedea sistemul (1.23) de ecuatii, transpus nsa pentru marimi
instantanee si fara raportarea marimilor secundare la primar].
nmultind ecuatia a doua cu raportul
2
1
N
N
, tinnd seama de ecuatia a treia si scaznd ecuatia
a doua din prima se obtine:
;
dt
di
L L i R R u
1
d 2 d 1 1 2 1 1
' '

1
]
1

+ +
1
]
1

+
unde:
.
N
N
L L ;
N
N
R R
2
2
1
d 2 d 2
2
2
1
2 2
' '
1
]
1


1
]
1


Dar
sc sc sc d 2 d 1 sc 2 1
L , R ; L L L ; R R R
' '
+ + fiind, respectiv, rezistenta si inductivitatea de
dispersii Kapp ale transformatorului.
Transformatorul electric

47
Prin urmare, n timpul regimului tranzitoriu de scurtcircuit, transformatorul se comporta ca
un circuit R - L, parametrii respectivi fiind rezistenta si inductivitatea Kapp.
Daca ( ) t sin 2 U u
1 1
, atunci solutia ecuatiei diferentiale:
,
dt
di
L i R u
1
sc 1 sc 1
+
se gaseste:
( ) ( ) , t sin e sin 2 I i
tg
t
sc 1 1

'

+ +
1
]
1


n care:
sc 1
I reprezinta valoarea efectiva a curentului de scurtcircuit pe partea primara a
transformatorului, care, n regim permanent, cu nfasurarea secundara n scurtcircuit:
sc
2 2
sc
1
sc 1
L R
U
I
+
, iar .
R
L
arctg
sc
sc
1
]
1



Din expresia curentului instantaneu de scurtcircuit i
1
rezulta ca evolutia sa n timp este
dependenta de faza initiala a tensiunii primare n clipa producerii scurtcircuitului. Daca
, k + atunci componenta aperiodica dispare din expresia curentului instantaneu, din prima
clipa a scurtcircuitului curentul ntrnd n regim permanent, amplitudinea maxima atinsa fiind
evident 2 I
sc 1
Daca ,
2

+ componenta aperiodica este maxima n prima clipa a


scurtcircuitului. n aceasta ultima situatie, dupa aproximativ o jumatate de perioada, cnd t ,
curentul i
1
nregistreaza cel mai nalt vrf avnd valoarea:
, e 1 2 I i
sc
sc
L
R
sc 1 max 1
1
1
]
1

,
_


de aproximativ 1,2 - 1,6 ori mai mare dect valoarea efectiva I
1sc
din regimul permanent.

A.2
a) Un transformator trifazat de putere aparenta nominala kVA 1600 S
N
are tensiunea
relativa de scurtcircuit % 6 u
sc
si pierderile Joule n nfasurari la curenti nominali . kW 25 P
CuN

Sa se determine variatia relativa de tensiune la gol la sarcina nominala pentru 8 , 0 cos
2
inductiv.
b) Pentru acest transformator, de cte ori este mai mare curentul efectiv de scurtcircuit de
regim permanent dect curentul primar care se poate nregistra n decursul regimului tranzitoriu al
scurtcircuitului brusc la bornele secundare?


Transformatorul electric

48

Rezolvare:

a) Variatia relativa a tensiunii secundare exprimata n fractiuni din tensiunea secundara la
mersul n gol, la . ct U
1
are expresia:
[ ]; cos u cos u
U
U
2 r 2 a
20
2
+


n care marimile:

a
u - caderea ohmica relativa;

r
u - caderea inductiva relativa;
- gradul de ncarcare al transformatorului;
au expresiile:
;
I
I
;
U
I X
u ;
U
I R
u
N 2
2
N 1
N 1 sc
r
N 1
N 1 sc
a


tensiunea relativa de scurtcircuit putndu-se exprima si ca functie de
a
u si
r
u :
.
U
I Z
u u u
N 1
N 1 sc 2
r
2
a sc

+
n enunt se dau pierderile Joule nominale
CuN
P , care se pot corela cu caderea ohmica relativa
a
u . ntr-adevar, sa nmultim expresia lui
a
u cu
N 1
I 3 att la numarator ct si la numitor se obtine:
. 0156 , 0
1600
25
S
P
I U 3
I R 3
u
N
CuN
N 1 N 1
2
N 1 sc
a




n consecinta, variatia relativa de tensiune la bornele secundare de la gol la sarcina nominala
( ) 1 cu factor de putere 8 , 0 cos
2
inductiv ( 6 , 0 sin
2
) va fi:
. 0472 , 0 6 , 0 0579 , 0 8 , 0 0156 , 0 cos u cos u
U
U
2 r 2 a
20
2
+ +


Tensiunea secundara se va micsora cu 4,72%.
b) Curentul efectiv de scurtcircuit corespunzator regimului permanent va fi, conform
problemei precedente. Daca mpartim ambii termeni ai egalitatii de mai sus cu, curentul primar
nominal, se obtine:
;
U
1
I Z
U
I
I
;
Z
U
X R
U
I
sc N 1 sc
N 1
N 1
sc 1
sc
N 1
2
sc
2
sc
N 1
sc 1


+

cu alte cuvinte, inversul tensiunii relative de scurtcircuit arata de cte ori depaseste curentul efectiv
la scurtcircuit curentul nominal.
Transformatorul electric

49
n cazul concret al problemei de fata,
. 67 , 16
06 , 0
1
u
1
I
I
sc N 1
sc 1

Pentru a gasi socul cel mai mare de curent la scurtcircuit, vom utiliza formula stabilita n
problema precedenta:
. e 1 2 I i
sc
sc
X
R
sc 1 max 1
1
1
]
1

,
_


Cum , 71 , 3
0156 , 0
0579 , 0
u
u
R
X
a
r
sc
sc
se gaseste:
. I 68 , 33 I 02 , 2 e 1 2 I i
N 1 sc 1
71 , 3
sc 1 max 1

1
1
]
1

,
_


Prin urmare, la transformatorul dat, n decursul unui scurtcircuit, dupa aproximativ jumatate
de perioada (10ms) de la producerea scurtcircuitului, nfasurarile sunt solicitate la un curent de
peste 30 de ori curentul nominal.
Solicitarea termica nu este n general periculoasa, deoarece va interveni imediat protectia la
supracurenti a transformatorului, care va deconecta transformatorul de la reteaua de alimentare. n
schimb este periculoasa solicitarea mecanica a nfasurarilor datorita fortelor electrodinamice care
depind de patratul curentilor din nfasurari, aceste forte fiind n cazul analizat de 1000 ori mai mari
dect n functionarea normala.
Transformatorul trebuie sa fie consolidat corespunzator pentru a face fata acestor solicitari
deosebite.

A.3

Doua transformatoare trifazate avnd puterile aparente nominale kVA 250 S
NI
si respectiv
kVA 160 S
NII
sunt conectate n paralel. Ele au acelasi raport de transformare, aceeasi grupa de
conexiuni, acelasi unghi intern al impedantelor Kapp, dar tensiuni relative de scurtcircuit diferite,
% 6 u
scI
, respectiv, %. 4 u
scII

a) Sa se determine puterea aparenta debitata de fiecare transformator n cazul unei sarcini
comune . kVA 350 S
b) Care este capacitatea maxima de ncarcare n kVA a ansamblului celor doua
transformatoare, cu conditia ca nici unul din ele sa nu fie ncarcat peste capacitatea nominala?




Transformatorul electric

50


Rezolvare:

a) Dupa cum se cunoaste din literatura, la transformatoarele cu tensiuni relative de
scurtcircuit diferite care functioneaza n paralel, puterea aparenta totala reclamata de sarcina se
repartizeaza invers proportional cu tensiunile relative de scurtcircuit si direct proportional cu
puterile aparente nominale. Prin urmare, daca puterea aparenta debitata de primul transformator este
, S
I
iar cel de-al doilea
II
S atunci:
.
u
u
S
S
S
S
; S S S
scI
scII
NII
NI
II
I
II I 1
]
1

1
]
1

+
Numeric, sistemul devine:
; 04 , 1
6
4
160
250
S
S
; 350 S S
II
I
II I
+
solutiile lui fiind:
; kVA 6 , 171 S ; kVA 4 , 178 S
II I

Deoarece cel de-al doilea transformator este suprancarcat cu 7,25% peste capacitatea
nominala de 160 kVA, dupa un timp de functionare va interveni protectia care va deconecta
transformatorul n mod automat de la retea. ntreaga sarcina de 350 kVA revine acum primului
transformator, care va fi si el suprasolicitat peste capacitatea nominala de 250 kVA cu 40%, ceea ce
va provoca deconectarea automata de la reteaua de alimentare si a acestui transformator dupa un
timp de functionare. n consecinta, cele doua transformatoare nu pot face fata mpreuna sarcinii de
350 kVA, desi capacitatea lor nsumata este de 410 kVA din cauza tensiunilor relative de
scurtcircuit diferite.
b) Dat fiind faptul ca:
; 04 , 1
S
S
; kVA 4 , 166 S ; kVA 04 , 1 S
II
I
II I

daca cel de-al doilea transformator functioneaza la sarcina nominala, adica
NII II
S kVA 160 S ,
rezulta. Prin urmare, puterea aparenta totala ce se poate extrage de la retea prin cele doua
transformatoare n paralel, fara ca nici unul sa nu fie suprancarcat, este:
; kVA 4 , 326 160 4 , 166 S S
II I
+ +
cu mult sub capacitatea nsumata de 410 kVA, ceea ce nseamna o exploatare nerationala si
cheltuieli de investitii necorespunzatoare.


Capitolul 2

ASPECTE GENERALE ALE MASINILOR
DE CURENT ALTERNATIV


Masinile electrice de curent alternativ, se mpart n functie de principiul de functionare n
doua clase principale:
masini asincrone;
masini sincrone.
La baza functionarii masinilor electrice se afla legea inductiei electromagnetice. Pentru a
crea conditii de existenta acestei legi, n masinile electrice trebuie sa existe miezuri magnetice si
nfasurari. n general, masinile electrice rotative sunt realizate din doua parti principale numite
armaturi, ntre care exista o viteza relativa de rotatie. Aceste armaturi sunt realizate din miezuri
feromagnetice pe care exista nfasurari. Una dintre armaturi este fixa si se numeste stator, iar
cealalta aflata n miscare de rotatie se numeste rotor. De asemenea, una dintre armaturi joaca rolul
de inductor, iar cealalta de indus, rolurile putnd fi inversate n functie de solutia constructiva
aleasa.
n ambele armaturi circula curenti prin nfasurari, care creeaza cmpuri magnetice printr- un
anumit procedeu. Cmpurile magnetice create n cele doua armaturi se compun ntr-un cmp unic
rezultant pe care l gasim n ntrefierul masinii.
Cmpurile magnetice produse sunt variabile n timp (deoarece curentii care le creeaza sunt
alternativi, deci, variabili n timp), si produc fluxuri magnetice variabile prin ntrefier. Aceste
fluxuri magnetice strabat nfasurari electrice si induc n acestea tensiuni electromotoare. Totodata,
ntre fluxul magnetic al unei nfasurari si curentul electric din cealalta nfasurare apar interactiuni
electromagnetice care dau nastere la cupluri electromagnetice ntre armaturi.
Toate aceste aspecte legate de producerea cmpurilor magnetice, de constructia nfasurarilor
de c.a. si de producerea cuplurilor electromagnetice sunt comune ambelor clase de masini electrice
si le vom prezenta n cele ce urmeaza.
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

52

2.1 Cmpurile magnetice si nfasurarile
masinilor de curent alternativ

Cmpurile magnetice produse n masinile electrice de c.a. dupa cum s-a aratat sunt variabile
n timp. La masinile trifazate, prin dispunerea n spatiu a fazelor nfasurarilor se obtin cmpuri
magnetice variabile n timp si spatiu. Dupa modul de variatie n timp si spatiu a inductiei magnetice,
aceste cmpuri se mpart n doua categorii principale:
o cmpur i magnetice pulsatorii;
o cmpuri magnetice rotitoare (nvrtitoare).


2.1.1 Cmpuri magnetice pulsatorii

Aceste cmpuri se obtin de regula n nfasurari fixe de tip stator, n crestaturile carora exista
o nfasurare monofazata parcursa de un curent alternativ. n functie de caracteristicile armaturii
ntlnim urmatoarele situatii:
armaturi cu: ; y ; 2 p 2 ; 1 q ; 0 ; 1 m
armaturi cu: ; y ; 2 p 2 ; 1 q ; 0 ; 1 m >
armaturi cu: ; y ; 2 p 2 ; 1 q ; 0 ; 1 m > >
armaturi cu: ; y ; 2 p 2 ; 1 q ; 0 ; 1 m < > >
n care s-au notat:
o m - numarul de faze;
o - viteza unghiulara a armaturii;
o q - numarul de crestaturi pe pol si faza;
o p numarul de perechi de poli;
o y - pasul nfasurarii;
o - pasul polar, q m (crestaturi).
nainte de a prezenta detaliat aceste patru cazuri, prezentam cteva elemente ale nfasurarilor
de c.a. aflate n crestaturile acestor armaturi.
n constructia nfasurarilor de c.a. se deosebesc urmatoarele elemente:
conductorul;
spira;
bobina;
grupa de bobine.
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

53
Spira se compune din doua conductoare [conductorul de ducere (1) si conductorul de
ntoarcere (2) (figura 2.1)], din capatul frontal al spirei (3) si din extremitatile acesteia (4). n
schemele desfasurate ale nfasurarilor, spira se reprezinta ca n figura 2.3, a.
Bobina se compune din mai multe spire legate n serie sau n derivatie. Elementele bobinei
sunt (figura 2.2):
latura sau manunchiul de ducere (1);
latura sau manunchiul de ntoarcere (2);
capatul frontal al bobinei (3);
extremitatile bobinei (5,6).
Pentru consolidarea bobinei se folosesc bandajele (3,4). n schemele desfasurate, bobinele se
reprezinta ca n figura 2.3, b.

Figura 2.1 Figura 2.2

Grupa de bobine, se compune din mai multe bobine conectate n serie sau n derivatie. n
constructia nfasurarilor masinilor de c.a. se ntlnesc doua tipuri de grupe de bobine:
grupe de bobine inegale asezate concentric (figura 2.3, b);
grupe de bobine egale cu partile frontale asezate n coroana (figura 2.4).

a) b)
Figura 2.3 Figura 2.4

Modul de realizare practica a nfasurarilor de curent alternativ va fi prezentat la fiecare din
cele patru cazuri de obtinere a cmpurilor magnetice pulsatorii.
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

54
Cmp magnetic pulsatoriu obtinut ntr-o nfasurare de tipul: ; 2 p 2 ; 1 q ; 0 ; 1 m
. y
n figura 2.5 s-a reprezentat o armatura tip stator ( ). 0

a) b)
Figura 2.5

Pe fata interioara a acestei armaturi avem doua crestaturi diametral opuse, n care se afla o
nfasurare monofazata ( ), 1 m compusa din
C
N

spire legate n serie. Prin nfasurare trece un curent
alternativ , t cos I i
m
care produce un cmp magnetic ale carui linii de cmp la un moment dat
au aspectul din figura 2.5, a.
Din aceasta reprezentare a liniilor de cmp se remarca faptul ca n partea dreapta a planului
spirelor, liniile de cmp ies din stator intrnd n rotor si n partea stnga intra n stator. Conventional
se spune ca n partea dreapta s-a format un pol Nord, iar n partea stnga un pol Sud. Astfel
armatura stator considerata n figura 2.5, a are 2 p 2 poli si cte o crestatura pe pol si faza . 1 q
n ceea ce priveste cmpul magnetic produs n aceasta armatura vom studia modul de
variatie a inductiei magnetice n raport cu variabilele si t, ntr- un punct oarecare din ntrefier:
( ) t , B . Pentru aceasta vom scrie legea circuitului magnetic pe curbele: . , ,
3 2 1

Curba
1


strabate de doua ori ntrefierul n lungul razei, de fiecare data n aceeasi zona
polara (Nord), si se nchide prin fierul statorului si al rotorului pe drumuri oarecare. Daca
'
1
H este
intensitatea cmpului magnetic n ntrefier, de-a lungul razei, ntre punctele A si B si daca
' '
1
H este
intensitatea tot de-a lungul razei, ntre punctul D si C, atunci conform legii circuitului magnetic
(tinnd seama si de faptul ca intensitatea
1
H este practic nula pe portiunea BC si DA deoarece

Fe
), rezulta:
, 0 H H dr H
' ' '
1 1
1

(2.1)
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

55
deoarece solenatia corespunzatoare conturului
1
este nula (orice suprafata care se sprijina pe
conturul
1
nu este parcursa de nici un conductor strabatut de curent). n consecinta:
. H H H
1 1 1
' ' '
(2.2)
Procednd analog pentru conturul
2
care strabate de doua ori ntrefierul tot n lungul razei,
dar n zona polara Sud, notnd cu
'
2
H si respectiv
' '
2
H intensitatile cmpului magnetic n ntrefier n
lungul razelor ntre punctele E si F respectiv H si G rezulta:
. H H H
2 2 2
' ' '
(2.3)
Prin urmare, intensitatea cmpului magnetic deci si inductia magnetica n ntrefier
H B
0
variaza la periferia interioara a statorului ca n figura 2.6 (linie continua) la momentul de
timp t considerat, originea de referinta a coordonatei unghiulare fiind planul de simetrie al bobinei
nfasurarii, inductia fiind pozitiva n zona polului Nord si negativa n zona polului Sud, unde
orientarea inductiei este opusa. Se observa ca inductia nregistreaza un salt brusc n dreptul
crestaturilor, iar pe deschiderea bobinei este inversabila (desigur n ipoteza considerata a
ntrefierului . ct ).

Figura 2.6 Figura 2.7

Pentru a determina efectiv inductiile
2 1
B , B sau intensitatile efective respective vom aplica
legea circuitului magnetic pe un contur
3
care nconjoara o crestatura (figura 2.5):
. t cos I N i N H H dr H
m C C 2 1
3
+

(2.4)
n mod analog pentru o curba care nconjoara cealalta crestatura se obtine:
, i N H H
C 2 1
(2.5)
relatii din care rezulta imediat:
. B B B ; H H H
2 1 2 1
(2.6)
Asadar, inductia magnetica la periferia interioara a statorului are o variatie dreptunghiulara
la un moment dat t. naltimea dreptunghiului la un moment dat t se afla din relatia (2.4):
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

56
( ) . t cos B t cos I N
2
1
t B
m m C
0

(2.7)
n teoria masinilor electrice se prefera descompunerea undei dreptunghiulare a inductiei n
unde armonice conform seriei Fourier.
Dat fiind faptul ca functia ( ) t , B ndeplineste conditiile:

( ) ( )
( ) ( ); t , B t , B
; t , B t , B

+
(2.8)
rezulta conform proprietatilor seriei Fourier ca aceasta nu va contine armonici pare, si nici
respectiv, armonici n sinus. Deci descompunerea n serie Fourier va avea forma:
( )
( )
. ... 5 , 3 , 1 ; cos t cos B t , B
1
m

(2.9)
Amplitudinea armonicii de ordin se calculeaza cu relatia:
( )
( ) . B
4
d cos B
2
B
2
2
m m

(2.10)
Lund n consideratie din seria infinita de armonici numai armonica fundamentala (de ord.1)
si tinnd seama de relatiile (2.9) si (2.10) se obtine:
( )
( )
. cos t cos B t , B
1
m
) 1 (
(2.11)
Examinnd expresia (2.11) se poate trage concluzia ca ntr-o astfel de nfasurare se obtine
un cmp magnetic pulsatoriu sinusoidal n timp si spatiu. La periferia statorului exista puncte n
care inductia magnetica este n permanenta nula, n celelalte puncte inductia variind sinusoidal n
timp, cu o amplitudine variabila de la punct la punct. O asemenea variatie n timp si spatiu este
analoga undelor stationare, dupa cum s-a reprezentat n figura 2.7.
Cmpmagneticpulsatoriuobtinut ntr-o

nfasurare de tipul ; 2 p 2 ; 1 q ; 0 ; 1 m > . y
n practica se ntlnesc masini de c.a. care au mai multe perechi de poli. n figura 2.8 s-a
reprezentat o masina tetrapolara cu 4 p 2 poli.
Numarul de crestaturi din stator se calculeaza cu relatia:
4. q p m 2 Z
Pentru a obtine cei 4 p 2 poli este necesar ca n crestaturi sa se afle doua bobine, cte o
bobina pentru fiecare pereche de poli, bobinele fiind legate n serie.
nfasurarea de pe stator poate fi realizata ntr-un singur strat, caz n care ntr-o crestatura se
afla o singura latura de bobina, sau n dublu strat, caz n care ntr-o crestatura se afla doua laturi de
bobine apartinnd la doua bobine diferite, o latura fiind plasata n stratul inferior, iar cealalta n
stratul superior (figura 2.9).
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

57

Figura 2.8


Figura 2.9

Dupa cum se observa din figura 2.9, b, nfasurarea n dublu strat va avea un numar dublu de
bobine nseriate fata de nfasurarea ntr-un singur strat, dar ele vor avea
2
N
C
spire fata de
C
N spire
la nfasurarea ntr-un strat (
C
N reprezinta deci numarul de conductoare dintr-o crestatura).
Indiferent de modul de realizare a nfasurarii cmpul magnetic obtinut are aceeasi forma
(figura 2.10), si numarul de spire (consumul de cupru) este acelasi .
2
N p 2
N p N
C
C


n mod analog cu cele aratate n cazul nfasurarii anterioare ( ), 2 p 2 inductia magnetica va
avea o variatie pulsatorie, sinusoidala n timp si spatiu, de tipul:

( )
( )
( )
. t cos p cos B t , B
1
m
1
(2.12)
ntr-adevar daca se parcurge odata periferia interioara a statorului, se nregistreaza pentru
un unghi de 2 radiani, dar variatia inductiei nregistreaza 2 p perioade, deci un unghi 4
radiani. Marimea din expresia (2.11) pentru cazul 1 p va fi astfel nlocuita cu marimea p
pentru cazul , 1 p > ca n relatia (2.12). Marimea p astfel introdusa poarta numele de unghi
electric. n figura 2.10 este redata prezentarea grafica a variatiei inductiei n raport cu coordonata
unghiulara, ct si armonica fundamentala (linie punctata).
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

58

Figura 2.10

Cmpmagneticpulsatoriuobtinut ntr-o nfasurare de

tipul: ; 2 p 2 ; 1 q ; 0 ; 1 m > > . y
n cele mai multe masini electrice de curent alternativ, spirele nfasurarilor de faza nu sunt
plasate ntr-o singura pereche de crestaturi pentru o pereche de poli ( ), 1 q ci sunt repartizate n mai
multe perechi de crestaturi ( ). 1 q > n figura 2.11 se reprezinta o armatura de tip stator cu o
nfasurare monofazata avnd: . 12 q p m 2 Z ; 3 q ; 4 p 2

Figura 2.11 Figura 2.12

nfasurarea se poate realiza ntr- un singur strat cu 6 q p N bobine nseriate a
C
N spire
fiecare (figura 2.12), sau n dublu strat cu 12 q p 2 bobine nseriate a cte
2
N
spire fiecare (figura
2.13).
Pentru a vedea care este variatia inductiei magnetice, n acest caz n raport cu coordonata
spatiala , vom aplica principiul superpozitiei cmpurilor magnetice, considernd masina
nesaturata, deci, cu o caracteristica magnetica liniara. Astfel, vom considera ca portiunea din
nfasurarea aflata n crestaturile a, a, a, a va produce un cmp de inductie
A
B care, n raport cu
coordonata , are o variatie dreptunghiulara asemanatoare celei din cazul anterior. n mod similar
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

59
portiunile de nfasurare din grupele de crestaturi b, b, b, b, respectiv c, c, c, c, vor produce
inductiile , B
B
respectiv . B
C
Daca este unghiul geometric dintre doua crestaturi vecine ,
Z
2

,
_



atunci cele trei cmpuri vor fi decalate ntre ele cu unghiul electric p (figura 2.14).

Figura 2.13 Figura 2.14

Dupa cum rezulta din aceasta figura, cmpul rezultant obtinut prin suprapunerea celor trei
cmpuri , B , B , B
C B A
are n raport cu coordonata spatiala o variatie n trepte, mai apropiata de o
sinusoida. nlocuind variatiile dreptunghiulare periodice ale inductiilor , B , B , B
C B A
cu armonicele
lor fundamentale obtinem:
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( ); p p cos B B
; p p cos B B
; p cos B B
1
Cm
1
C
1
Bm
1
B
1
Am
1
A

+

(2.12)
unde s-a luat inductia
A
B

ca origine de faza. Inductia rezultanta se obtine prin suprapunerea acestor
inductii si va avea expresia:
( )
( )
( ) ( ) ( )
. B B B B
1
C
1
B
1
A
1
+ + (2.13)
Aceasta compunere se poate face fazorial ca n figura 2.15. Cum:
( ) ( ) ( ) 1
Cm
1
Bm
1
Am
B B B si daca
O este centrul cercului n care s-a nscris poligonul inductiilor, atunci din triunghiurile OEA si OAF
obtinem:
( ) ( )
. OD
2
p
q sin
2
B
OA ;
2
p
sin
2
B
OA
1
m
1
Am


(2.14)
Din aceste doua relatii rezulta imediat:
( ) ( ) ( ) ( )
.
2
p
sin q
2
p
q sin
B q B
2
p
sin
2
p
q sin
B B
1
Am
1
m
1
Am
1
m

(2.15)
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

60
Termenul:
( ) 1
q
k
2
p
sin q
2
p
q sin

poarta denumirea de factor de repartizare a nfasurarii n


crestaturi. nlocuind n relatia (2.15) avem:
( ) ( ) ( )
. k B q B
1
q
1
Am
1
m
(2.16)
Din relatia (2.16) se observa ca amplitudinea armonicei fundamentale a inductiei rezultante
nu este de q ori mai mare dect amplitudinea inductiei obtinuta n cele q portiuni de nfasurare
considerate, ci este multiplicata cu factorul de repartizare
) 1 (
q
k care, evident, este subunitar. Prin
urmare factorul de repartizare arata n ce masura se micsoreaza amplitudinea armonicii
fundamentale a inductiei magnetice din ntrefier, prin faptul ca, n loc de a se concentra toate spirele
nfasurarii monofazate ntr-o singura crestatura pe pol, se repartizeaza aceste spire n mai multe
crestaturi mai mici, pentru fiecare pol.
Prin repartizarea nfasurarii n mai multe crestaturi pe pol se reduce influenta armonicelor de
ordin superior. n tabelul 2.1 sunt date valorile lui factorului de repartizare pentru diverse armonici
si diversi q.
Tabelul 2.1
q
( ) 1
q
k
( ) 3
q
k
( ) 5
q
k
( ) 7
q
k
2 0,966 0,707 0,259 -0,259
3 0,960 0,667 0,217 -0,177
4 0,958 0,654 0,205 -0,158
5 0,957 0,646 0,200 -0,149
8 0,955 0,641 0,194 -0,141
9 0,955 0,640 0,194 -0,140


Figura 2.15

Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

61
Cmpmagneticpulsatoriuobtinut ntr-o nfasurare de

tipul: ; 2 p 2 ; 1 q ; 0 ; 1 m > > . y <
Tot n scopul reducerii armonicelor superioare din curba inductiei magnetice din ntrefierul
masinilor electrice de c.a. se utilizeaza foarte frecvent nfasurari cu pas scurtat ( ). y < n toate
cazurile prezentate anterior nfasurarea cu care se obtinea cmpul magnetic pulsatoriu era realizata
cu pas diametal . y
Pentru a evidentia obtinerea cmpului magnetic pulsatoriu cu ajutorul nfasurarilor cu pas
scurtat, vom considera o armatura tip stator cu: 36 q p m 2 Z si ; 3 q ; 4 p 2 crestaturi pentru
o nfasurare trifazata ( ) 3 m , dar noi vom considera numai o singura nfasurare de faza din cele
trei. Daca s-ar realiza nfasurarea cu pas diametral, pasul nfasurarii va fi:
9
4
36
p 2
Z
y

crestaturi.
Se realizam nsa nfasurarea cu pas scurtat: 8 y crestaturi (am scurtat pasul nfasurarii cu o
crestatura). n figura 2.16 s-a reprezentat aceasta nfasurare realizata n dublu strat.


Figura 2.16


Figura 2.17

Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

62
Pentru a putea ntelege ce forma de variatie va avea cmpul magnetic n aceasta
nfasurare, sa examinam si nfasurarea reprezentata n figura 2.17. Se observa ca cele doua
nfasurari au acelasi numar de spire care sunt parcurse de acelasi curent, au aceeasi repartitie a
crestaturilor la periferia interioara a statorului si n crestaturi corespunzatoare sensul curentului din
conductoare este acelasi. Avnd n vedere toate aceste constatari se poate afirma ca forma cmpului
magnetic produs de cele doua nfasurari este identica. Altfel spus cele doua nfasurari sunt
echivalente. Vom studia deci nfasurarea din figura 2.17 care, dupa cum se observa, este formata
prin nserierea bobinelor A, B, C si D care au pas diametral.
Cmpul magnetic rezultant se determina usor remarcnd ca bobinele A si C produc o
inductie magnetica n trepte
AC
B , iar bobinele B si D produc o inductie magnetica
BD
B tot n trepte,
identica cu inductia
AC
B , dar decalata cu o crestatura spre stnga (figura 2.13).
Inductia rezultanta (linie ngrosata) este mai apropiata de o sinusoida dect inductia
magnetica din cazul precedent (figura 2.14). Se obtine deci o nabusire suplimentara a armonicelor
superioare din curba inductiei magnetice din ntrefier.

Figura 2.18 Figura 2.19

Pentru determinarea armonicei fundamentale a inductiei rezultante, vom nsuma armonicele
fundamentale ale inductiilor
AC
B si
BD
B care au aceeasi amplitudine, dar sunt decalate n spatiu cu
unghiul electric corespunzator deplasarii spre stnga a bobinelor B si D. Cele doua inductii
AC
B si
BD
B sunt de tipul cmpurilor pulsatorii obtinute n nfasurarile cu pas diametral studiate
anterior.
Armonica fundamentala a inductiei rezultante va fi deci:
( ) ( ) ( )
; B B B
1
BD
1
AC
1
+
sau facnd apel la diagrama fazoriala din figura 2.19 se obtine:

( ) ( )
;
2
s
cos B 2
2
cos B 2 B
ACm
s 1
ACm
1
m


(2.14)
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

63
unde unghiul
s


corespunzator unei scurtari s este evident



s
s
Se noteaza:

( )
,
2
s
cos k
1
s


(2.15)
numit factor de scurtare a pasului nfasurarii si relatia (2.14) se mai poate scrie:
( )
. k B 2 B
1
s ACm
) 1 (
m
(2.16)
Relatia (2.16) ne arata ca prin scurtarea pasului, se reduce amplitudinea inductiei rezultante
(factorul de scurtare
s
k fiind tot timpul subunitar) dar se obtine totodata o reducere substantiala a
armonicelor de ordin superior. Expresia armonicei fundamentale a inductiei magnetice rezultante n
raport cu amplitudinea sa va fi:

( )
( )
( ) ( )
. p cos t cos k B t , B
1
s
1
m
1
(2.17)
Pentru armonicele superioare, expresia factorului de scurtare va fi:

( )
.
2
s
cos k
s

(2.18)
n tabelul 2.2 se indica valorile factorului de scurtare pentru diversi si pentru diverse valori
ale raportului :
s


Tabelul 2.2

s

( ) 1
s
k
( ) 3
s
k
( ) 5
s
k
( ) 9
s
k
0 1 1 1 1
0,112 0,985 0,866 0,643 0,342
0,17 0,966 0,707 0,259 0,259
0,22 0,940 0,5 0,173 0,766
0,28 0,906 0,259 0,574 0,996
0,33 0,866 0 0,866 0,866

Combinnd scurtarea pasului nfasurarii cu repartizarea nfasurarii n mai multe crestaturi pe
pol se obtine o inductie magnetica mult mai apropiata de o sinusoida, deci o reducere masiva a
armonicelor superioare.
Totodata, nfasurarile cu pas scurtat duc si la o economie de material activ (cupru),
deschiderea bobinelor fiind mai mica.
Nu trebuie uitat, nsa, faptul ca odata cu reducerea armonicelor se reduce ntr-o mica masura
si amplitudinea armonicei fundamentale utile.
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

64
Expresia generala a inductiei magnetice n ntrefier tinnd seama att de repartizarea
nfasurarii ct si de scurtarea pasului se poate scrie:
( ) ( )
( )


p cos t cos B 1 t , B
m
2
1
... 3 , 1
(2.19)
n care amplitudinea armonicei ,
( )
m
B are expresia:
( )
( ) ( )

p
I k k N 2
B
m s q 0
m
(2.20)
unde:
( ) ( )
.
2
s
cos k ;
2
p
sin q
2
p
q sin
k
s q


(2.21)
n particular, amplitudinea armonicii fundamentale a inductiei magnetice n ntrefierul
masinilor electrice de c.a. are expresia:

( )
( ) ( )
.
p
I k k N 2
B
m
1
s
1
q 0 1
m


(2.22)
De obicei se noteaza:

( ) ( ) ( )

N q s
k k k (2.23)
care poarta denumirea de factor de nfasurare.
Mai exista si alte metode de a reduce armonicele superioare ale cmpului magnetic cum ar fi
prin repartizarea neuniforma a spirelor n crestaturi sau nclinarea crestaturilor n raport cu
generatoarea suprafetei interioare a statorului, metode care sunt mai greu de realizat din punct de
vedere tehnologic.


2.1.2 Cmpuri magnetice rotitoare

Cmpul magnetic rotitor (nvrtitor) circular, se produce n ntrefierul masinilor electrice fie
pe cale mecanica, prin rotirea unui sistem de magneti permanenti sau de electromagneti excitati n
curent continuu, fie pe cale electrica, cu ajutorul unui sistem simetric de nfasurari polifazate (de
obicei trifazate) parcurs de curenti polifazati simetrici.

Cmp magnetic rotitor obtinut pe cale mecanica

Acest cmp se obtine cu ajutorul unei armaturi mobile (n miscare de rotatie), pe care se afla
o nfasurare strabatuta de curent continuu (de fapt un electromagnet cu p 2 poli).
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

65
Armaturile care poarta nfasurarile de c.c. pot avea doua forme constructive:
cu poli aparenti;
cu poli necati.
n figura 2.20 s-a reprezentat o armatura cu poli aparenti, tip rotor cu 4 p 2 poli. Acesti poli
sunt obtinuti cu ajutorul unor bobine nfasurate n jurul unor miezuri de fier construite din tole.
Fiecare pol se termina cu o piesa polara n dreptul careia ntrefierul este practic constant, n rest
fiind mult mai mare. Se poate spune astfel ca ntrefierul are n raport cu coordonata periodicitatea:
( ) .
p

,
_


+ (2.24)

Figura 2.20 Figura 2.21

nfasurarile (bobinele) sunt legate n serie n asa fel nct prin trecerea unui curent constant
n timp sa se obtina o coroana de poli alternativi.
Forma de variatie a inductiei magnetice produsa de aceasta armatura s-a reprezentat n
figura 2.21. Daca se descompune n serie Fourier inductia magnetica astfel definita ( ) B se obtine
pentru amplitudinea armonicei fundamentale expresia:
( ) ( )


I N
k
2
sin B
4
d cos B
2
B
0 1
f 0
2
2
0
1
m
(2.25)
unde:
-
( )
2
sin
4
k
1
f

- se numeste factor de forma al curbei cmpului magnetic;


-


p
b
- este factorul de acoperire a polului,
p
b fiind latimea polului.
De

remarcat

ca

la

descompunerea

n serie s-a considerat nula inductia magnetica ntre poli.
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

66
n mod analog se pot calcula si amplitudinile armonicelor superioare, dar n practica ele se
neglijeaza deoarece se cauta ca prin marirea treptata a ntrefierului spre capetele pieselor polare sa
se ajunga la o repartitie a inductiei la periferia armaturii ct mai aproape de o sinusoida.
Daca armatura de tip rotor din figura 2.20 o rotim cu o viteza unghiulara (i furnizam
energie mecanica din afara), atunci unghiul facut de axa polului Nord cu o axa oarecare de
referinta fixa devine o functie de timp, astfel inductia B va depinde de timp:
( )
( )
( )
( )
( )
( ). t p p cos B p cos B t , B
1
m
1
m
1
(2.26)
Daca se noteaza: p - pulsatia inductiei, atunci relatia (2.26) devine:

( )
( )
( )
( ) t p cos B t , B
1
m
1
(2.27)
(pentru punctul se afla n axa polului Nord, ( )
( ) 1
m
B t , B ).
Expresia (2.27) pune n evidenta un cmp magnetic de inductie rotitor. ntr-adevar, valoarea
maxima a inductiei, ocupa la momente succesive toate punctele ntrefierului, deplasndu-se n
spatiu cu viteza unghiulara (figura 2.22). Se poate asocia astfel cmpul magnetic rotitor unei
unde progresive.
Armonica de ordin a inductiei rotitoare are expresia:

( )
( )
( )
( )
( )
( ) t p cos
I N k
t p cos B t , B
0 f
m



(2.28)
si se roteste n spatiu cu aceeasi viteza unghiulara dar are de ori mai multi poli fata de armonica
fundamentala si un pas polar .


Un cmp magnetic rotitor asemanator obtinem si cu ajutorul unei armaturi de tip rotor cu
poli necati (figura 2.23). n acest caz la periferia armaturii se afla crestaturi n care se introduc
nfasurari de curent continuu.


Figura 2.22

Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

67
Forma de variatie a cmpului de inductie n spatiu s-a reprezentat n figura 2.24. Se observa
n acest caz o mai mare apropiere de o sinusoida, si deci un continut mai sarac de armonici
superioare.
Toate relatiile stabilite la armatura cu poli aparenti ramn valabile si la cea cu poli necati,
modificndu-se doar
( )
. k
1
f

Armaturile cu poli aparenti se folosesc la masini sincrone cu viteze mici de rotatie (sub
1000 rot/min) cum ar fi hidrogeneratoarele sincrone, datorita pericolului de smulgere a pieselor
polare sub actiunea fortelor centrifuge.
Armaturile cu poli necati se folosesc la masini sincrone cu viteze mari de rotatie (peste
1000 rot/min) cum ar fi turbogeneratoarele sincrone.

Figura 2.23 Figura 2.24


Cmp magnetic rotitor obtinut pe cale electrica
Cmpul magnetic rotitor poate fi obtinut si cu ajutorul unei armaturi tip stator pe care se afla
o nfasurare polifazata (n practica trifazata sau bifazata) strabatuta de un sistem simetric polifazat
de curenti alternativi. n practica acest procedeu este des ntlnit la masinile de c.a. cum ar fi masina
asincrona si masina sincrona.
Pentru a vedea cum se produce un astfel de cmp vom considera o armatura statorica pe care
se afla o nfasurare de tipul: . y ; 1 q ; 2 p 2 ; 0 ; 3 m Aceasta armatura este reprezentata n
figura 2.25 si este strabatuta de un sistem trifazat simetric de curenti alternativi:

.
3
4
t cos I i
;
3
2
t cos I i
; t cos I i
m W
m V
m U

,
_

,
_




(2.29)
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

68

Figura 2.25

Fiecare dintre acesti curenti, strabatnd nfasurarile lor de faza, va produce cte un cmp
magnetic pulsatoriu de inductie magnetica. Armonicele fundamentale ale acestor cmpuri au
expresiile:

( ) ( )
( ) ( )
( ) ( )
.
3
4
t cos
3
4
p cos B B
;
3
2
t cos
3
2
p cos B B
; t cos p B B
1
m
1
W
1
m
1
V
1
m
1
U

,
_



,
_

,
_



,
_




(2.30)
Relatiile (2.30) se mai pot scrie:

( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
.
3
8
t p cos
2
B
t p cos
2
B
B
;
3
4
t p cos
2
B
t p cos
2
B
B
; t p cos
2
B
t p cos
2
B
B
1
m
1
m 1
W
1
m
1
m 1
V
1
m
1
m
1
U

,
_


+ +

,
_


+ +
+ +
(2.31)
Pentru un punct din ntrefier si la un moment dat cmpul magnetic rezultant va avea
expresia:

( )
( )
( ) ( ) ( ) ( )
( ) t p cos B
2
3
B B B t , B
1
m
1
W
1
V
1
U
1
+ + (2.32)
sau nlocuind expresia amplitudinii
( ) 1
m
B din relatia (2.22) se obtine:

( )
( )
( )
( ). t p cos
p 2
I k N 3
t , B
m
1
N 0 1



(2.32)
Relatia (2.32) reprezinta expresia unui cmp magnetic rotitor care se caracterizeaza prin:
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

69
viteza unghiulara sau turatia

2
n a cmpului depinde de pulsatia (frecventa)
curentilor alternativi care circula prin nfasurare:
;
p
f 2
p

; [ ]; min / rot
p
f 60
n

(2.33)
unde sau n se numesc viteza unghiulara, respectiv, turatie de sincronism si depind de frecventa si
de numarul de poli. La frecventa industriala , Hz 50 f relatia (2.33) se scrie:
[ ]. min / rot
p
3000
n
Avnd n vedere ca numarul de perechi de poli p nu poate avea dect o variatie discreta
(p=1, 2, 3, ) rezulta ca se obtin, pentru turatia de sincronism, urmatoarele valori posibile (tabelul
2.3):
Tabelul 2.3
p 1 2 3 4 5 6 8 10
n[rot/min] 3000 1500 1000 730 600 500 375 300

amplitudinea inductiei rotitoare este mai mare de
2
3
ori dect amplitudinea inductiei pe o
faza; (n cazul general m- fazat va fi de
2
m
ori mai mare dect amplitudinea inductiei pe faza).
inductia rezultanta rotitoare se suprapune peste inductia unei faze, cnd aceasta este
maxima. ntr-adevar la momentul
( ) ( ) ( )
p cos B
2
3
B ; p cos B B ; I i ; 0 t
1
m
1
m
1
U m A
,
deci
( ) 1
U
B si
( ) 1
B au aceeasi pozitie n spatiu.
sensul de rotatie al inductiei rezultantecoincide cu sensul succesiunii fazelor. Aceasta
proprietate rezulta din proprietatea precedenta.
Daca se procedeaza n mod analog si pentru armonicele de ordin superior, se obtine pentru
armonica a inductiei magnetice rezultante expresia:

( )
( )
( )
( ) ( )
( ) ( )
( ) ( ) .
3
4
1 p t cos
3
2
1 p t cos
p t cos
3
4
1 p t cos
3
2
1 p t cos p t cos B t , B
m

1
]
1


+ + +
1
]
1


+ + +
+ + +
1
]
1


+ +
+

'

1
]
1


+ +

(2.34)
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

70
Dupa cum se poate observa la armonicele de ordin , 3 k 6 ... , 15 , 9 , 3 + cmpul magnetic
rezultant este nul. Asadar cmpul magnetic rotitor nu contine armonica 3 care este cea mai
importanta ca marime dupa armonica fundamentala. Variatia n spatiu a cmpului magnetic
rezultant este, deci, mai aproape de sinusoida dect cmpul magnetic al unei nfasurari de faza.
Armonicele 1 k 6 ... , 19 , 13 , 7 + ale cmpului rezultant au expresia:

( )
( )
( )
( ) 1 k 6 ; p t cos B
2
3
t , B
m
+

(2.35)
si sunt, deci, cmpuri nvrtitoare de acelasi sens cu armonica fundamentala avnd viteza
unghiulara
( )
.
p




Armonicele 1 k 6 ... , 16 , 11 , 5 ale cmpului rezultant au expresia:

( )
( )
( )
( ) 1 k 6 ; p t cos B
2
3
t , B
m
+

(2.36)
si sunt, deci, cmpuri nvrtitoare cu sens de rotatie contrar armonicei fundamentale avnd viteza
unghiulara
( )
.
p




Cmpuri magnetice rotitoare se pot obtine si cu ajutorul unei nfasurari monofazate
strabatute de curent alternativ. Asa cum s-a vazut ntr-o astfel de nfasurare se obtine un cmp
magnetic pulsatoriu a carei armonica fundamentala este:
( ) ( ) ( )
( )
( )
( ) t p cos B
2
1
t p cos B
2
1
t cos p cos B B
1
m
1
m
1
m
1
+ +
expresia fiind obtinuta cu ajutorul unei identitati din trigonometrie. Se obtin astfel doua cmpuri
rotitoare de amplitudini egale care se rotesc n sensuri opuse cu aceeasi viteza.
Deci un cmp magnetic pulsatoriu este echivalent cu doua cmpuri rotitoare ce au
amplitudinea egala cu jumatate din amplitudinea cmpului pulsatoriu, si care se rotesc cu aceeasi
viteza n sensuri contrare.


2.2 Tensiuni electromotoare n masinile de curent alternativ

Cmpurile magnetice rotitoare pot produce fata de nfasurari fixe sau mobile fluxuri
magnetice variabile n timp. n acest fel, n aceste nfasurari se vor induce t.e.m. Vom prezenta acest
fenomen considernd cazurile:
T.e.m. induse n nfasurari monofazate fixe;
T.e.m. induse n nfasurari monofazate mobile;
T.e.m. induse n nfasurari trifazate fixe;
T.e.m. induse n nfasurari trifazate mobile.
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

71

T.e.m. induse n nfasurarile monofazate fixe
Sa consideram o nfasurare monofazata de tipul: y ; 0 ; 1 q ; 2 p 2 ; 1 m dispusa
pe armatura rotorica n crestaturi si aflata sub actiunea unui cmp magnetic nvrtitor produs de
curenti trifazati avnd tot 2 p 2 (figura 2.26). Acest cmp nvrtitor inductor se roteste ntr-un
anumit sens, cu viteza unghiulara
1
n raport cu o axa fixa referinta.

Figura 2.26 Figura 2.27

Armonica fundamentala a cmpului magnetic inductor obtinut n stator are conform celor
aratate anterior expresia:
( ). t p cos B B
1 m 1 1

Fluxul magnetic produs de acest cmp n raport cu o suprafata care se sprijina pe nfasurarea
indusa de pe rotor va fi:

( )
( )


p 2
p 2
1
1
m
1
2
d t p cos R L B dA B (2.37)
unde:
- elementul de arie Rd L dA (fig.2.27);
- L - lungimea rotorului;
- R- raza rotorului.
Observatie: - limitele integralei s-au luat fata de axa de referinta care este si axa de simetrie a nfasurarii.
Calculnd integrala se obtine fluxul fascicular printr-o spira:

( ) ( )
t cos R L B
p
2
1
1
m 1
1
2
(2.38)
Daca notam: R L B
p
2
m 1 m 2
atunci relatia (2.38) devine:
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

72
. t cos
1 m 2 2
(2.39)
Folosind relatiile: ;
p
R
; B
2
B
m 1 med 1

, L A se obtine pentru amplitudinea


fluxului expresia:
. B A
med 1 m 2
(2.40)
Relatia (2.39) ne arata ca un cmp nvrtitor avnd viteza de rotatie
1
produce fata de o
nfasurare fixa un flux magnetic variabil n timp cu pulsatia , p
1 1
sau frecventa
. n p
2
f
1
1
1


Frecventa fluxului va depinde, deci, de turatia cmpului nvrtitor si de numarul de perechi
de poli ai nfasurarii.
Fluxul total care va strabate toate spirele nfasurarii plasate n cele doua crestaturi va fi:
t cos N t cos N p
1 m 2 2 1 m 2 C 2
(2.41)
unde: -
2 C
N N p pentru 1 q ;
-
2
N numarul de spire;
T.e.m. indusa n nfasurare de fluxul
2
va fi:

t sin E t sin N
dt
d
e
1 m 2 1 m 2 1 2
2
2

(2.42)
unde s-a notat amplitudinea t.e.m.: . N E
m 2 1 2 m 2

Valoarea efectiva a t.e.m. induse va fi:
. f N 44 , 4 N f
2
2
2
E
E
m 2 1 2 m 2 2 1
m 2
2


(2.43)
Relatia obtinuta este asemanatoare cu cea obtinuta pentru t.e.m. induse n secundarul
transformatoarelor (1.5).
Expresia (2.42) ne arata ca un cmp magnetic nvrtitor induce ntr-o nfasurare monofazata
fixa o t.e.m. alternativa avnd aceeasi pulsatie ca si cea a cmpului inductor.
T.e.m. se induc si de catre armonicele superioare ale cmpului nvrtitor inductor; astfel
pentru armonica obtinem relatia:

( ) ( )
. f N
2
2
E
m 2 1 2 2



(2.44)
Considernd cazul general al nfasurarilor monofazate ( ) < > > y ; 1 q ; 2 p 2 valoarea
efectiva a t.e.m. induse va fi efectuata de factorul de nfasurare
( )
N
k (2.23), deci:

( ) ( ) ( )
. f N k 44 , 4 E
m 2 1 2 N 2

(2.45)
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

73

T.e.m. induse n nfasurari monofazate mobile
Vom presupune acum ca nfasurarea monofazata de pe rotor se roteste cu o viteza
unghiulara
2
n acelasi sens cu viteza unghiulara de sincronism a cmpului magnetic nvrtitor
statoric.

Figura 2.28

Cu notatiile din figura 2.28 se poate scrie:

( )
( )
( )
( ) [ ]. p p cos B t , B
2 1 m 1 1


(2.46)
ntr-adevar ntre axa polului Nord inductor si o axa ce trece prin punctul M de coordonata
unghiulara avem unghiul ( ).
2 1

Presupunnd
2 1
cmpul magnetic rotitor de inductie va produce fata de nfasurarea de
pe rotor un flux
2
:

( )
( )
( )
( ) [ ]
( ) ( )
( ) t cos k N
d t p p cos B R L k N A d B k N
2 1
1
m 2
1
N 2
p 2
p 2
2 1
1
m 1 N 2
1
N 2
1
2


(2.47)
unde: -
m 2 2 2 1 1
; t ; t s-a definit anterior (2.40).
Acest flux va induce n nfasurarea monofazata n miscare t.e.m. avnd expresiile:

( ) ( )
( ) ( ) ; t p sin p k N e
2 1 2 1
1
m 2
1
N 2
1
2
(2.48)

( ) ( )
( ) [ ]; t p sin E e
2 1
1
m 2
1
2
(2.49)

( )
( )
( )
2 1 m 2
1
N
2
1
m 2 1
2
p k
2
N
2
E
E (2.50)
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

74
Din expresiile (2.49) se vede ca pulsatia t.e.m. induse ntr-o nfasurare monofazata aflata
n miscare depinde de diferenta vitezelor unghiulare, cnd se roteste n acelasi sens cu cmpul
nvrtitor, sau de suma acestora cnd se roteste n sens contrar. Deci:
( ); p
2 1
+ (2.51)

( ) ( )
. t sin E e
1
m 2
1
2
(2.52)
Din relatia (2.50) se vede ca si valoarea efectiva a t.e.m. induse depinde de viteza relativa
dintre cmpul rotitor si nfasurare. Modificnd viteza de rotatie a nfasurarii n care se induce t.e.m.
putem obtine o t.e.m. de frecventa si amplitudine variabile.
n teoria masinilor electrice de c.a. se introduce notiunea de alunecare, definita ca fiind:

1
2 1
1
2 1
n
n n
s


sau n procente [ ] 100
n
n n
% s
1
2 1

(2.53)
Alunecarea s reprezinta diferenta relativa dintre viteza de sincronism si viteza rotorului.
Daca rotorul este fix: 1 s si regasim cazul nfasurarii fixe n care se induce o t.e.m.
de aceeasi pulsatie ca si cea a cmpului nvrtitor.
Daca 0 s
2 1
rotorul se nvrte sincron cu cmpul nvrtitor, fluxul
magnetic devine invariabil n timp fata de rotor si deci t.e.m. indusa va fi nula.
Expresiile (2.49) si (2.50) se pot scrie si n functie de alunecare:

( ) ( )
( )
( )
( ); t s sin E t p s sin E e
1
1
m 2 1
1
m 2
1
2
(2.54)

( ) ( ) ( )
. p s k
2
N
E
1
1
m 2
1
N
1
2
(2.55)

T.e.m. induse n nfasurari trifazate fixe
Consideram ca pe armatura tip rotor din figura 2.29 se afla o nfasurare trifazata de tipul:
; y ; 1 q ; 0 ; 2 p 2 ; 3 m
2
nfasurare aflata n cmpul nvrtitor inductor din stator a carei
armonica fundamentala are expresia:


( ) ( )
( ). t p cos B B
1
1
m 1
1
1
(2.56)
Acest cmp va produce fata de cele trei nfasurari de faza sistemul trifazat simetric de
fluxuri:

( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( )
.
3
4
t cos k N
;
3
2
t cos k N
; t cos k N
1
1
m 2
1
N 2
1
W 2
1
1
m 2
1
N 2
1
V 2
1
1
m 2
1
N 2
1
U 2

,
_

,
_




(2.57)
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

75

Figura 2.29

Acest sistem trifazat de fluxuri va induce n cele trei nfasurari de faza sistemul trifazat
simetric de t.e.m.:
( ) ( )
( ) ( )
( ) ( )
.
3
4
t sin E e
;
3
2
t sin E e
; t sin E e
1
1
m 2
1
W 2
1
1
m 2
1
V 2
1
1
m 2
1
U 2

,
_

,
_




(2.58)

T.e.m. induse n nfasurari trifazate mobile
Ca si fluxurile produse au aceleasi expresii ca si n cazul precedent (2.57, 2.58) cu singura
deosebire ca pulsatia lor va fi ( ). p
2 1 1



2.3 Reactia magnetica a indusului la masinile de c.a.

Sa presupunem ca n armatura statorica a unei masini de c.a. se produce un cmp magnetic
nvrtitor. Daca pe cealalta armatura (rotorica) se afla o nfasurare polifazata (uzual trifazata),
atunci sub actiunea cmpului nvrtitor (inductor) se va induce un sistem polifazat de t.e.m.
alternative. Daca nfasurarea rotorica este nchisa pe un consumator simetric sau n scurtcircuit,
atunci sistemul polifazat de t.e.m. va da nastere unui sistem polifazat simetric de curenti care vor
produce la rndul lor un cmp magnetic nvrtitor numit cmp magnetic de reactie al indusului.
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

76
Cele doua cmpuri magnetice nvrtitoare: inductor si indus se compun ntr- un cmp
magnetic rezultant pe care l ntlnim n ntrefierul masinii.
Sa studiem, n continuare, cazul unei nfasurari induse trifazate care se roteste cu viteza
unghiulara
2
ntr-un cmp nvrtitor inductor avnd viteza unghiulara de sincronism
2
(ambele
viteze unghiulare sunt luate fata de un sistem de referinta fix legat la stator) (figura 2.30).
n aceste conditii cmpul magnetic nvrtitor inductor va avea expresia:
( ) ( ) [ ]. t p p cos B t , B
2 1 m 1 1
(2.59)
Acest cmp produce fata de o suprafata ce se sprijina pe nfasurarea indusa sistemul trifazat
de fluxuri fasciculare:
( ) ( ) [ ]
( ) ( )
( ) ( ) ;
3
4
t p cos k N t
;
3
2
t p cos k N t
; t p cos k N t
2 1 m 2 N 2 M 2
2 1 m 2 N 2 L 2
2 1 m 2 N 2 K 2
1
]
1



1
]
1




(2.60)
(toate marimile valabile se refera la armonica fundamentala desi nu s-a mai precizat acest lucru prin
indice de armonica).
Sistemul (2.60) va induce n nfasurarea indusa trifazata sistemul de t.e.m.:
( ) [ ]
( ) ;
3
2
t p sin E e
; t p sin E e
2 1 m 2 L 2
2 1 m 2 K 2
1
]
1





( ) .
3
4
t p sin E e
2 1 m 2 M 2
1
]
1


(2.61)
Presupunnd nfasurarea indusa nchisa pe un consumator simetric sau n scurtcircuit, atunci
sistemul de t.e.m. (2.61) va da nastere sistemului trifazat de curenti:
( ) [ ]
( )
( ) ;
3
4
t p sin I i
;
3
2
t p sin I i
; t p sin I i
2 1 m 2 C 2
2 1 m 2 L 2
2 1 m 2 K 2
1
]
1



1
]
1




(2.62)
unde este unghiul de defazaj dintre t.e.m. si curent pe o faza.
Sistemul trifazat de curenti (2.62) vor produce la rndul lor un cmp magnetic nvrtitor de
reactie care va avea expresia:
( ) ( )
1
]
1


2
t p p cos B t , B
2 1 m 2 2
(2.63)
Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

77
Comparnd expresiile celor doua cmpuri nvrtitoare
1
B si
2
B , se constata ca ele se rotesc
cu aceeasi viteza unghiulara
2 1
fata de armatura indusa.

Comparnd fazorial cele doua cmpuri pentru mai multe cazuri ale unghiului de defazaj
dependent de natura sarcinii se obtin diagramele din figura 2.30.


Figura 2.30

Daca 0 respectiv cazul unei sarcini pur rezistive, atunci conform relatiilor (2.59) si
(2.63) cele doua cmpuri sunt n cvadratura, polii cmpului de reactie gasindu-se exact ntre polii
cmpului inductor. O astfel de reactie a indusului este numita reactie transversala.
Daca ,
2

respectiv, cazul unei sarcini pur inductive, atunci cele doua cmpuri sunt n
opozitie, cmpul de reactie avnd o actiune exact contrara (demagnetizanta) cmpului inductor. O
astfel de reactie se mai numeste reactie longitudinala demagnetizanta.
Daca ,
2

respectiv, cazul unei sarcini pur capacitive, atunci cele doua cmpuri sunt
perfect n faza, cmpul de reactie avnd o actiune ntaritoare asupra cmpului inductor. O astfel de
reactie se mai numeste reactie longitudinala magnetizanta.
Daca ,
2
, 0
,
_


atunci cmpul de reactie se descompune n cele doua componente:
longitudinala
d 2
B si transversala . B
q 2






Aspecte generale ale masinilor de curent alternativ

78

2.4 Expresia cuplului electromagnetic la masinile de c.a.

ntre fluxul inductiei magnetice
2


produs de cmpul inductor n raport cu nfasurarea
indusa si curentii care circula prin aceasta nfasurare apar interactiuni electromagnetice. Energia de
interactiune conform teoremei fortelor generalizate pentru faza K va avea expresia:

K 2 K 2 K 2
i W (2.64)
unde fluxul
K 2
si
K 2
i daca ne referim la cazul prezentat n figura 2.28 vor avea expresiile:
( ) ( ); p cos k N t p cos k N
2 1 m 2 N 2 2 1 m 2 N 2 K 2

( ) [ ]. t p sin I i
2 1 m 2 K 2
(2.65)
Cuplul electromagnetic
k 2
m dezvoltat de aceasta nfasurare si transmis indusului (rotorului)
se va afla aplicnd teorema fortelor generalizate, coordonata generalizata fiind evident unghiul care
fixeaza la un moment dat pozitia rotorului fata de axa de referinta (figura 2.28). Deci:
. const i
W
m
K 2
2
K 2
K 2

1
]
1

(2.66)
Facndu-se calculele att pentru faza K ct si pentru fazele L si M se obtine pentru cuplul
rezultant din masina expresia:

,
_


+ + +
2
sin I k N p
2
3
m m m M
m 2 m 2 N 2 M 2 L 2 K 2 2
(2.67)
dar cum: ( )
m 2 N 2 2 1 2
k N p
2
1
E relatia (2.67) devine:

( )
2 1
2 2 2 2
2
I , E cos I E 3
M


(2.68)
unde s-a folosit: ( )
2 1
I , E cos
2
sin
,
_


+ si
2
I
I
m 2
2
.
Examinnd relatia (2.68) se observa ca n regim stationar, adica .; ct I .; ct E .; ct
2 2 2

., ct cuplul dezvoltat de masina este constant n timp.
Daca acest cuplu este pozitiv, atunci el are sensul cmpului nvrtitor inductor si regimul de
functionare se numeste motor, iar daca este negativ atunci are sens contrar si regimul de functionare
se numeste generator.



Capitolul 3

MASINA ASINCRONA


Masina asincrona este cea mai raspndita masina electrica. Ea se ntlneste pe scara larga n
actionarile electrice din toate sectoarele industriale si sociale, ndeosebi n regimul de motor trifazat,
pentru actionarea masinilor unelte, a pompelor, a compresoarelor, a morilor cu bile, a macaralelor
electrice, a podurilor rulante, a aparaturii medicale, a aparaturii electrocasnice etc.
Motoarele asincrone se construiesc pentru o gama foarte larga de puteri (de la ordinul
unitatilor de W pna la ordinul zecilor de MW), pentru tensiuni joase (sub 500V) si tensiuni medii
(3 kV, 6 kV sau 10 kV) si avnd turatia sincrona la frecventa Hz 50 f egala n mod uzual cu n =
500, 600, 750, 1000, 1500 sau 3000 rot/min, n functie de numarul de perechi de poli.
Principalele

avantaje

ale motoarelor asincrone fata de alte tipuri de motoare electrice sunt:
simplitate constructiva;
pret de cost redus;
siguranta mare n exploatare;
performante tehnice ridicate (cuplu mare de pornire, randament ridicat);
stabilitate n functionare, exploatare, manevrare si ntretinere simpla;
alimentare direct de la reteaua trifazata de c.a.;
Dintre principalele dezavantaje putem enumera:
soc mare de curent la pornire;
factor de putere relativ scazut;
caracteristica mecanica dura;
Regimul de generator al masinii asincrone este mai rar folosit datorita puterii reactive (de
magnetizare) relativ mare pe care masina trebuie s-o ia de la retea.
n actionarile electrice, n cazuri speciale, masina asincrona poate functiona pentru scurta
durata si n regimul de frna electrica.
Masina asincrona

80

3.1 Elemente constructive ale masinii asincrone

Masinile asincrone se executa n doua forme constructive:
masina asincrona cu rotorul bobinat (cu inele);
masina asincrona cu rotorul n scurtcircuit (n colivie).
Statoarele n ambele cazuri sunt identice.


3.1.1 Statorul masinii asincrone

Statorul masinii asincrone joaca rolul de inductor. n stator se obtine un cmp magnetic
nvrtitor, pe cale electrica, cu ajutorul unei nfasurari trifazate parcurse de curenti alternativi
trifazati, nfasurare asezata n crestaturi.
Din punct de vedere constructiv, statorul are forma unui cilindru gol realizat din tole de otel
electrotehnic de 0,5 mm grosime, izolate ntre ele cu lac izolant sau oxizi ceramici.
Crestaturile se obtin prin stantarea tolelor nainte de mpachetarea miezului si pot fi
seminchise sau deschise. Crestaturile seminchise (figura 3.1, a) prezinta avantajul unui flux de
dispersie mai redus, dar nfasurarea trebuie realizata din conductor rotund si introdusa fir cu fir,
neputnd fi realizata afara pe sablon. Crestaturile seminchise se utilizeaza la masini de puteri mici.
Crestaturile deschise (figura 3.1, b) permit realizarea nfasurarii afara pe sablon dar prezinta un flux
de dispersie mai mare. Se utilizeaza la masini de puteri mari.


Figura 3.1 Figura 3.2

nfasurarea statorului se realizeaza de cele mai multe ori n doua straturi si cu pas scurtat.
nfasurarile ntr-un singur strat se utilizeaza numai la masinile de putere mica.

Masina asincrona

81

3.1.2 Rotorul masinii asincrone

Rotorul masinii asincrone joaca rolul de indus avnd forma unui cilindru plin realizat din
tole din otel electrotehnic de 0,5 mm, izolate sau neizolate. La periferia rotorului se afla crestaturi
realizate tot prin stantare, n care se introduce nfasurarea rotorica.
Daca masina asincrona este cu rotorul bobinat, atunci nfasurarea rotorica este de tipul
nfasurarilor de c.a. trifazate, cu pas diametral, ntr-un strat sau n doua straturi. Crestaturile n acest
caz sunt seminchise avnd de obicei forma de para (figura 3.2).
Daca masina este cu rotorul n scurtcircuit, atunci nfasurarea rotorica este de tipul colivie
realizata prin turnare din bare de Cu sau Al scurtcircuitate la capete de doua inele din acelasi
material (figura 3.4). Turnarea coliviei se face prin injectie direct n crestaturile rotorice, acestea
fiind de data aceasta nchise sau seminchise (figura 3.5, a). La masini de puteri mai mari pentru
reducerea curentului de pornire se folosesc colivii cu bare nalte (figura 3.5, b) sau duble colivii
(figura 3.5, c). Colivia superioara S are sectiunea mai mica si deci rezistenta ohmica mai mare dar
reactanta este mai mica. Ea joaca rolul de nfasurare de pornire limitnd curentul de pornire care
avnd frecventa relativ mare nu permite fluxului magnetic inductor sa patrunda n adncimea
rotorului pna la colivia inferioara. Odata masina pornita frecventa curentului rotoric scade
( )
1 2
f s f fluxul inductor patrunde mai adnc n rotor mbratisnd colivia I care avnd sectiunea
mai mare va avea rezistenta ohmica mai mica, reactanta relativ mare iar curentul va circula
preponderent prin ea. Din acest motiv se mai numeste si colivie de lucru.


a) b) c)

Figura 3.4 Figura 3.5

n cazul masinii cu rotorul bobinat, capetele nfasurarii rotorice sunt scoase n exterior cu
ajutorul unor contacte alunecatoare compuse din trei inele de bronz solidare cu rotorul pe care
aluneca perii din bronz grafitat fixate si izolate fata de carcasa masinii (figura 3.3).
Ventilatia nfasurarii statorice se realizeaza de obicei la puteri mici si medii cu ajutorul
ventilatorului axial montat pe axul masinii (figura 3.3), iar ventilatia nfasurarii rotorice se
realizeaza cu ajutorul aripioarelor de pe inelele de scurtcircuitare care se toarna odata cu colivia.
Masina asincrona

82



Figura 3.3


Masina asincrona

83

3.1.3 Carcasa masinii asincrone

Carcasa se executa din aluminiu sau fonta prin turnare. Carcasa poarta talpile de fixare ale
masinii, inelul de ridicare, cutia de borne, placuta indicatoare si scuturile frontale. n scuturi se
monteaza lagarele (rulmentii) pe care se sprijina axul masinii (figura 3.3).
La masina asincrona cu inele, unul din scuturile frontale sustine portperiile, mpreuna cu
periile de contact si dispozitivul de ridicare a periilor si scurtcircuitare a inelelor (daca exista).
Carcasa sustine miezul statorului mpreuna cu nfasurarea sa si asigura posibilitatea de
centrare fata de rotor.


3.1.4 ntrefierul masinii asincrone

ntrefierul este spatiul liber ramas ntre miezul feromagnetic al rotorului si miezul statoric.
Latimea ntrefierului la masina asincrona se considera constanta (se neglijeaza deschiderea
crestaturilor) si are o valoare foarte mica (0,12mm) n vederea obtinerii unui curent de
magnetizare ct mai redus, respectiv a unui factor de putere ridicat.
n figura 3.3 s-a reprezentat o sectiune longit udinala printr-o masina asincrona cu rotorul
bobinat, pe care se pot evidentia cele mai multe din elementele constructive ale masinii asincrone
prezentate mai sus.


3.2 Motorul asincron trifazat

Masina asincrona poate functiona stabil n trei regimuri:
regimul de motor;
regimul de generator;
regimul de frna electrica.
n practica, nsa, masina asincrona este utilizata aproape n totalitatea cazurilor n regimul de
motor, regim care va constitui obiectul studiului nostru n continuare. De multe ori regimul de
functionare al masinii de lucru antrenate de motorul asincron impune acestuia functionarea n regim
de generator sau de frna electromagnetica.


Masina asincrona

84

3.2.1 Principiul de functionare al motorului asincron

Motorul asincron trifazat primeste energie electrica de la reteaua de c.a. prin conectarea
statorului la aceasta, energie pe care o converteste n energie mecanica furnizata la axul rotorului.
Sistemul de curenti trifazati simetrici absorbiti de stator de la retea produce un cmp magnetic
nvrtitor care pentru armonica fundamentala are forma:
( ). t p cos B B
1 m 1 1
(3.1)
Acest cmp produce n raport cu nfasurarea rotorica (care n momentul pornirii este fixa) un
flux magnetic de forma:
t cos
1 m 2 2
(3.2)
pentru una din fazele nfasurarii conform (2.41).
La rndul sau acest flux induce n faza respectiva a nfasurarii rotorice o t.e.m. de aceeasi
pulsatie. Cum nfasurarea rotorica este nchisa (n scurtcircuit sau pe un consumator echilibrat)
t.e.m. va da nastere unui curent prin faza rotorica respectiva. Sistemul trifazat simetric de curenti
din nfasurarea rotorica trifazata interactioneaza cu sistemul trifazat de fluxuri
2
dnd nastere unui
cuplu rezultant de forte care va pune n miscare rotorul. Rotorul capata astfel viteza si n final se
stabileste la valoarea
1 2
< (
1
fiind viteza unghiulara de sincronism a cmpului nvrtitor
inductor).
Acum fluxul magnetic creat de cmpul inductor va avea fata de nfasurarea rotorica n
miscare expresia:
( ) [ ] t s p cos t p cos
1 m 2 2 1 m 2 s 2
(3.3)
unde s-a notat:
-
( )
1
2 1
s


- alunecarea dintre cmpul inductor si rotor conform (2.47) si (2.53).
Evident cnd ,
2 1
fluxul
s 2
devine invariabil n timp si, prin urmare, nu se mai induc
t.e.m. n rotor, cuplul electromagnetic al motorului devenind nul. Deci, rotorul are tendinta de a se
apropia de viteza de sincronism dar pe care nu o poate atinge.
Astfel cmpul magnetic nvrtitor inductor si rotorul nu pot fi niciodata n sincronism. De
aici si denumirea de masina asincrona.

Considernd ca rotorul se nvrte n regim stationar cu viteza unghiulara
2

corespunzatoare alunecarii s, atunci frecventa fluxului
2
, a t.e.m. induse n rotor si a curentilor
rotorici va fi:
( ) . f s f ; s s p p
1 2 1 1 2 1 2
(3.4)
Masina asincrona

85
Alunecarea s a motorului asincron se mai poate scrie si n procente:
% 100
n
n n
s
1
2 1

(3.5)
unde [ ] [ ] min / rot
2
60
n ; min / rot
2
60
n
2 2 1 1




sunt turatiile cmpului nvrtitor, respectiv
rotorului n rot/min.
Motoarele asincrone de constructie normala au n mod uzual alunecari nominale cuprinse
ntre ( )%. 5 1 Acest lucru arata ca la frecventa statorica industriala , Hz 50 f
1
frecventa curentilor
rotorici va fi conform relatiei (3.4):
( ) ( ) , Hz 5 , 2 5 , 0 50 05 , 0 01 , 0 f
2

deci, o frecventa foarte joasa, ceea ce ne permite sa consideram pierderile n fier din rotor practic
nule. De asemenea valoarea efectiva a t.e.m. indusa n rotor depinde de alunecare. Astfel la pornire
( ) 1 s ea are expresia:

m 2 N 2 2
f k N 44 , 4 E
2
(3.6)
iar n regim stationar corespunzator alunecarii s:

2 m 1 N 2 s 2
sE sf k N 44 , 4 E
2
(3.7)
De exemplu daca o masina asincrona are la pornire o t.e.m. indusa rotorica
( ), 1 s V 100 E
2
atunci la o valoare uzuala a alunecarii nominale cum ar fi %, 2 s ea va avea
valoarea:
. V 2 100 02 , 0 E
s 2



3.2.2 Ecuatiile masinii asincrone trifazate

Se considera o masina asincrona trifazata simetrica, alimentata la o sursa trifazata simetrica
de frecventa
1
f si valoarea efectiva a tensiunii . U
1
Se presupune ca masina functioneaza ntr- un
regim electromagnetic stationar, nu are pierderi n miezul feromagnetic, circuitul magnetic este
liniar, iar nfasurarile sunt dispuse sinusoidal, astfel nct curba cmpului magnetic din ntrefier este
o unda sinusoidala. Circuitul rotoric se considera scurtcircuitat sau nchis pe un reostat simetric
(figura 3.6) unde s-au facut notatiile:
-
2 1
R , R rezistentele pe faza ale nfasurarii primare (stator), respectiv, secundare (rotor)
(
2
R include si rezistenta de faza a reostatului);
Masina asincrona

86
-
2 2 1 1
d 1 d d 1 d
L f 2 X ; L f 2 X reactantele de dispersie ale circuitelor primar
respectiv secundar considerate la frecventa
1
f a curentilor din primar, inductivitatile de dispersie
fiind presupuse constante;
-
2 1
i , i curentul de faza din nfasurarea primara, respectiv secundara;
- t sin 2 U u
1 1 1
tensiunea la bornele unei faze primare;
- fluxul fascicular produs de cmpul magnetic rezultant din ntrefier (valoare efectiva);

Figura 3.6

Cmpul magnetic nvrtitor rezultant reprezinta un cmp magnetic util n masina asincrona
n sensul ca el este rezultatul suprapunerii cmpurilor inductor (de excitatie) si de reactie a
indusului, ale caror linii strabat att nfasurarea statorica ct si pe cea rotorica, definind cuplajul
magnetic al celor doua nfasurari (ntocmai ca la transformator).
Cmpul magnetic rezultant din ntrefier va produce prin masina un flux magnetic rezultant
(util) avnd amplitudinea:

L B
2
m m 2
(3.8)
unde:
L - lungimea miezului rotoric;
- pasul polar.
Acest flux util matura periferia interioara a statorului si va induce t.e.m. n cele trei faze
statorice cu valoarea efectiva:
Masina asincrona

87
. k N f
2
2
E
m N 1 1 1
1


(3.9)
Fazorial expresia t.e.m. utile statorice se va scrie:

m m m N 1 1 1
I X j k N j E
1
(3.10)
unde: - reactanta
m
X a fost denumita reactanta de magnetizare, iar curentul
m
I curent de
magnetizare.
Acest flux magnetic util va matura si periferia rotorica si va induce t.e.m. n fazele rotorice
avnd valoarea efectiva:
. k N f
2
2
E
m N 2 2 s 2
2


(3.11)
Valoarea efectiva a t.e.m. utile rezultanta rotorice este prin urmare proportionala cu
frecventa , f s f
1 2
deci cu alunecarea s, ceea ce ne permite sa scriem:

m N 2 1 2 2 s 2
2
k N f
2
2
E ; E s E

(3.12)
unde marimea
2
E astfel definita este chiar t.e.m. rotorica indusa de cmpul magnetic nvrtitor
rezultant
m
B daca rotorul ar sta pe loc ( ). 1 s
Expresia t.e.m. rotorice efective se poate scrie fazorial:

m N 2 1 2 s 2
2
k N j E s E (3.13)
Cmpul magnetic de dispersie statoric
1
d
este acel cmp ale carui linii de cmp se nlantuie
numai cu spirele proprii, fara sa se nlantuie cu spirele rotorice. Aceste linii se nchid fie prin
ntrefierul masinii fie prin aer n jurul capetelor frontale ale bobinelor statorice. Fluxul de dispersie
corespunzator acestui cmp va induce n fazele statorice t.e.m. de valoare efectiva complexa:
. I X j E I L j E
1 d d 1 d 1 d
1 1 1 1
(3.14)
Cu totul analog se defineste fluxul magnetic de dispersie al rotorului n raport cu statorul
2
d
care va induce n fazele rotorice t.e.m. de valori efective:

2 d 2 d 1 2 d 2 d
I X s I L s I L E
2 2 2 2
(3.15)
sau fazorial:

2 d d
I X s j E
2 2
(3.16)
fazorii implicati fiind de frecventa . f
2

Pe baza celor stabilite mai sus rezulta ca ecuatiile fazoriale de tensiuni pentru stator si rotor
vor fi:

2 2 d 2 2
1 1 d 1 1 1
E s I X s j I R 0
E I X j I R U
2
1
+
+
(3.17)
Masina asincrona

88
conform teoremei lui Kirchhoff pentru tensiuni aplicata pe o faza statorica respectiv rotorica.
mpartind ecuatia tensiunilor rotorice la s obtinem:
. E I X j I
s
R
0
2 2 d 2
2
2
+ (3.18)
Sa remarcam faptul ca motorul asincron echivalent definit ca avnd rotorul imobil este
identic cu un transformator trifazat, nfasurarea statorica reprezentnd primarul, iar nfasurarea
rotorica secundarul. Prin urmare acestui motor asincron echivalent i se pot aplica ecuatiile
transformatorului. Pentru stator (primar) este n continuare valabila ecuatia de tensiuni (3.17), iar
pentru secundar (rotor) ecuatia (3.18), fazorii fiind toti de frecventa . f
1

ntocmai ca la transformator vom raporta marimile rotorice (secundare) la stator (primar) n
scopul de a ajunge la o schema echivalenta si la o diagrama de fazori statorici si rotorici
comparabili ca marime.
Daca nmultim toti termenii ecuatiei (3.18) cu ,
k N
k N
2
1
N 2
N 1

atunci se obtine n locul lui


2
E
chiar
1
E conform (3.11), termen care se regaseste si n ecuatia statorica (3.17). n felul acesta cele
doua ecuatii au un termen comun
1
E , ceea ce sugereaza o schema echivalenta cu doua ochiuri
independente, dar cu o latura comuna.
Utiliznd notatiile proprii raportarii:
;
k N
k N
X X ;
k N
k N
R R
2
N 2
N 1
d d
2
N 2
N 1
2 2
2
1
2 2
2
1 ' '

,
_

,
_


(3.19)
m 1
N 2
N 1
2 2
N 1
N 2
2 2
E E
k N
k N
E E ;
k N
k N
I I
2
1
1
2
' '


se obtine urmatorul sistem de ecuatii ce caracterizeaza motorul asincron n regim stationar, cu
neglijarea pierderilor n fier:

'


+
+
+
. I X j E
; I I I
; E I X j I
s
R
0
; E I X j I R U
m m m
m 2 1
m 2 d 2
2
m 1 d 1 1 1
'
' ' '
'
2
1
(3.20)
Ecuatia a 3-a, respectiv, a curentilor, s-a obtinut din ecuatia solenatiilor corespunzatoare
compunerii cmpurilor magnetice inductor si de reactie n cmpul magnetic rezultant util:

m N 1 2 N 2 1 N 1
I k N I k N I k N
1 2 1
+ (3.21)
Masina asincrona

89
prin mpartirea ecuatiei cu
1
N 1
k N

si folosind notatiile (3.19).
n sfrsit, vom introduce si o corectie referitoare la pierderile n miezul feromagnetic al
statorului,
1
Fe
P , folosind aceeasi notificare ca n teoria transformatorului (vezi subcap. 1.2.4);
aceasta corectie conduce la modificarea ultimilor doua ecuatii din sistemul (3.20), acestea devenind:

a a m m m
a m 0 2 1
I R I X j E
I I I I I
'

+ +
(3.20)
n care
a
R este rezistenta corespunzatoare pierderilor active n fier,
a
2
m 2
a a Fe
R
E
3 I R 3 P
1
,
a
I


fiind curentul corespunzator pierderilor
Fe
P . Reamintim ca pierderile n fier rotorice
2
Fe
P pot fi
neglijate n regimul de motor datorita frecventei foarte joase a curentilor rotorici.
Se pot construi acum schema echivalenta si diagrama de fazori:


Figura 3.7 Figura 3.8

n figura 3.8 s-a reprezentat schema echivalenta a masinii asincrone n regim stationar. n
aceasta schema s-a mpartit rezistenta echivalenta
s
R
'
2
a rotorului n rezistenta
'
2
R , n care se
dezvolta pierderile Joule
2 j
P si rezistenta ,
s
) s 1 (
R
'
2

care ar avea semnificatia unei rezistente de
sarcina (pentru a ntari analogia cu schema echivalenta a transformatorului). Se poate arata ca,
puterea pierduta n aceasta rezistenta reprezinta chiar puterea transformata n putere mecanica totala
. P
M



Masina asincrona

90
Daca se folosesc notatiile:
m a
m a
0 d
2
2 d 1 1
X j R
X j R
Z ; X j
s
R
Z ; X j R Z
'
'
'
2 1
+

+ +
atunci schema echivalenta capata forma din figura 3.9.



Figura 3.9

Rezolvnd schema echivalenta din figura 3.9 se obtin pentru curentii I
1
si I
2

urmatoarele
expresii:
'
' '
'
'
2 0
0 2 2 1 0 1
1
2 0
2 0
1 1 1
Z Z
Z Z Z Z Z Z
I
Z Z
Z Z
Z I U
+
+ +

,
_

+

0 2 2 1 0 1
2 0
1 1
Z Z Z Z Z Z
Z Z
U I
' '
'
+ +
+
(3.22)
.
Z Z Z Z Z Z
Z
U
Z Z
Z
I I
0 2 2 1 0 1
0
1
2 0
0
1 2
' ' '
'
+ +

+
(3.23)
Pentru a simplifica calculele, in expresia curentului
1
I vom mparti att numaratorul ct si
numitorul cu
0
Z si vom obtine:

,
_

+
+

,
_

+ +
+

'
'
'
'
2 1 0
2 0
1
0
1
2 1
0
2
1 1
Z c Z Z
Z Z
U
Z
Z
1 Z Z
Z
Z
1
U I (3.24)

'
'
2 1
1 2
Z c Z
1
U I
+
(3.25)
unde s-a notat cu c e c
Z
Z
1 c
j
0
1
+

- un coeficient complex cu modulul c, ceva mai mare ca 1
(
0
Z avnd modulul mult mai mare dect
1
Z ) si cu argumentul foarte apropiat de zero. n mod
uzual acest coeficient are valoarea: . 05 , 1 02 , 1 c
Masina asincrona

91

Observatii:
Ca si la transformator, caderea de tensiune n rezistenta
1
R a nfasurarii statorice este foarte
mica n comparatie cu tensiunea la borne
1
U pentru toate regimurile de functionare ale motorului
asincron. Pe de alta parte si caderea inductiva de tensiune pe reactanta de dispersie
1
d
X reprezinta n
mod uzual doar cteva procente din t.e.m. utila . E
m
Prin urmare din prima ecuatie a sistemului
(3.20) se deduce:
. k N f
2
2
E U
E U
m N 1 1 m 1
m 1
1





Cu alte cuvinte, daca tensiunea de faza aplicata statorului este constanta ca marime
efectiva, iar frecventa sa de asemenea constanta, atunci amplitudinea fluxului rezultant este practic
constanta, independenta de sarcina motorului. De asemenea si curentul de mers n gol I
0
ca si
componentele sale
m
I si
a
I vor fi constante.
Curentul de magnetizare
m
I ca si curentul de mers n gol au valori mult mai ridicate la
motorul asincron n comparatie cu marimile corespunzatoare la transformator, ele atingnd uzual
valori de (30 50)% din curentul nominal statoric. Explicatia consta n faptul ca la acelasi flux,
motorul asincron ofera o reluctanta mult mai mare din cauza existentei ntrefierului foarte putin
permeabil care solicita o solenatie de magnetizare mult sporita.
Dat fiind faptul ca n regimurile normale alunecarea s este foarte redusa
( ), 05 , 0 01 , 0 s rezulta , X
s
R
2
'
'
d
2
>> ceea ce nseamna ca factorul de putere rotoric:

2
d
2
2
2
2
'
'
'
2
X
s
R
s
R
cos

,
_

,
_

(3.26)
este foarte apropiat de unitate, adica defazajul dintre t.e.m. utila rotorica
'
2
E si curentul rotoric
'
2
I este foarte mic, practic nul dupa cum se poate observa pe diagrama de fazori.





Masina asincrona

92

3.2.1 Bilantul puterilor si randamentul motorului asincron

Pentru a pune n evidenta ct mai sugestiv bilantul puterilor se poate trasa grafic o diagrama
care ne arata cum evolueaza puterile n motorul asincron. Aceasta diagrama s-a reprezentat n figura
3.10 unde s-au facut notatiile:

Figura 3.10


1
P - puterea activa electrica absorbita de motor de la reteaua de alimentare;

1
Cu
P - pierderile active n cuprul statorului (prin efect Joule pe rezistenta
statorului):
2
1 1 1 Cu
I R m P
1
,
1
m fiind numarul de faze al nfasurarii statorice;

1 Fe
P - puterile active n fierul statorului:
H T Fe
P P P
1
+ ,
T
P fiind pierderile datorate
curentilor turbionari; -
H
P -

pierderile datorate histerezisului magnetic;
P - puterea electromagnetica a masinii care se transmite din stator n rotor la
nivelul ntrefierului prin cmpul magnetic nvrtitor rezultant ; P P P P
1 1
Fe Cu 1


2
Cu
P - pierderile active din cuprul rotorului , I R m P
2
2 2 2 Cu
' '
2

,
_


2
m fiind numarul
de faze al nfasurarii rotorice;

m
P - pierderile mecanice (prin frecari n lagare si prin frecarea rotorului si a
ventilatorului de pe ax cu aerul);

M
P - puterea mecanica totala dezvoltata de motor
2
Cu M
P P P ;

2
P - puterea mecanica utila la axul motorului.
Bilantul puterilor active la motorul asincron se va putea astfel scrie:
. P P P P P P
1 2 1
Fe Cu Cu m 2 1
+ + + + (3.28)
Puterea mecanica totala ca si puterea electromagnetica a motorului se mai pot exprima si n
marimi mecanice, astfel:
Masina asincrona

93
M
60
n 2
M P
2
2 M


(3.29)
M
60
n 2
M P
1
1


(3.30)
unde:
M cuplul electromagnetic al masinii;

1
viteza unghiulara a cmpului magnetic nvrtitor statoric;

1
n turatia cmpului magnetic nvrtitor statoric [rot/min];

2
viteza unghiulara a rotorului;

2
n turatia rotorului [rot/min].
nlocuind aceste relatii n expresiile pierderilor n cuprul statoric si n expresia puterii
mecanice totale se obtine:
( ) P s M s M P P P
1 2 1 M Cu
2
(3.31)
( ) ( ) . P s 1 s 1 M P P P
1 Cu M
2
(3.32)
Adica pierderile n cuprul nfasurarilor rotorice reprezinta fractiunea s din puterea magnetica
P transmisa de stator rotorului n timp ce puterea mecanica totala reprezinta fractiunea ( ) s 1 din
puterea P. Altfel spus relatia (3.31) ne arata ca valoarea alunecarii unui motor asincron se stabileste
n functie de valoarea pierderilor n cuprul rotoric. La pierderi
2
Cu
P mari vom avea alunecari mari. n
scopul obtinerii unui randament sporit masina se proiecteaza pentru alunecari nominale mici
( ). 05 , 0 01 , 0 s La asemenea alunecari mici pierderile n fierul rotoric se pot neglija (vezi
subcapitolul 3.2.1), motiv pentru care aceste pierderi
2
Fe
P nu figureaza n acest bilant al puterilor
active.
Din punct de vedere al bilantului de puteri reactive motorul asincron este un receptor ohmic-
inductiv. Motorul preia puterea reactiva relativ importanta de la retea necesara magnetizarii
miezului feromagnetic, deci crearii cmpului magnetic din masina. Factorul de putere al motorului
asincron,
1
cos , este totdeauna inductiv. Motorul asincron este excitat de la aceeasi retea care i
furnizeaza si puterea activa.
Randamentul motorului asincron va avea expresia:
.
P P P P P
P
P P
P
P
P
1 2 1
Fe Cu Cu m 2
2
2
2
1
2
+ + + +

(3.33)
Puterea mecanica la ax
2 2
M P se calculeaza masurnd cuplul dezvoltat la ax
2
M si
turatia rotorului

2
60
n
2
2
sau prin separarea pierderilor din puterea absorbita . P
1
Randamentul
Masina asincrona

94
nominal al masinilor asincrone are valori mari ( )%, 95 75
n
valorile mici pentru puteri mici, iar
valorile mari pentru puteri mari (>10kW).


3.2.4 Expresia cuplului electromagnetic

Ca urmare a interactiunii dintre fluxul inductor fata de rotor si curentii indusi de acesta n
nfasurarea rotorica, apar forte electromagnetice care vor produce un cuplu rezultant de forte
electromagnetice. Aplicat asupra rotorului acest cuplu produce miscarea de rotatie de la masina
asincrona.
Expresia cuplului electromagnetic al motorului asincron trifazat n regim stationar de
functionare se poate face explicit pornind de la expresia generala a cuplului electromagnetic la
masinile de curent alternativ (vezi subcapitolul 2.4 relatia (2.68)):

( )
.
E , I cos I E 3
M
2 1
2 2 2 2


(3.34)
Expresia de la numarator are o semnificatie bine precizata. Ea reprezinta puterea activa
consumata n nfasurarea rotorica adica chiar pierderile din cuprul rotoric. Deci:
.
s
I R 3
s
P P
M
1
2
2 2
1
Cu
2 1
Cu
' '
2 2

,
_


(3.35)
Expresia curentului rotoric a fost determinata cu ajutorul schemei echivalente (vezi
subcapitolul 3.2.2 relatia (3.25)):

,
_

+ +

,
_

+

+

'
' '
'
2 1
d d
2
1
1
2 1
1
2
X c X j
s
R
c R
U
Z c Z
U
I (3.36)
sau n valoare efectiva:
2
d d
2
2
1
1
2
'
'
'
2 1
X c X
s
R
c R
U
I

,
_

+ +

,
_

+
(3.37)
nlocuind n relatia (3.35) expresia cuplului devine:
1
1
1
]
1

,
_

+ +

,
_

2
d d
2
2
1
2
1 2
'
'
'
2 1
X c X
s
R
c R s
U R 3
M (3.38)
Masina asincrona

95
Cuplul electromagnetic dezvoltat de motorul asincron este, deci, functie de alunecarea s
pentru un motor dat si pentru o tensiune
1
U si frecventa
1
f date ale retelei de alimentare.
Pentru a determina valorile s ale alunecarii pentru care cuplul electromagnetic atinge valori
extreme, se calculeaza derivata
ds
dM
si se rezolva ecuatia:
. 0
ds
dM

Efectund calculul se gaseste ecuatia:
0
s
R
c
s
R
c R s 2 X c X
s
R
c R
' '
'
'
2 2
1 d d
2
1
2 1

,
_

,
_

+ +

,
_

+ (3.39)
de unde rezulta:
.
X s X R
R c
s
2
d d
2
1
2
m
'
'
2 1
2 , 1

,
_

+ +

t (3.40)
Alunecarea pozitiva
m
s corespunzatoare regimului de motor va genera un maxim al cuplului
m
M iar alunecarea negativa s
m
corespunzatoare regimului de generator va genera un minim
m
M al
curbei ( ). s f M Cele doua valori extreme
2 , 1
m
M se determina introducnd valorile
2 , 1
m
s n expresia
cuplului (3.38) obtinndu-se:
.
X c X R R c 2
U 3
M
'
2 1
2 , 1
d d
2
1 1 1
2
1
m
1
]
1

,
_

+ + +
t
(3.41)
Alunecarea
m
s din regimul de motor careia i corespunde cuplul maxim electromagnetic
, M
1
m
posibil a fi dezvoltat de motor la
1
U dat, se numeste alunecare critica, si dupa cum se observa
din relatia (3.40) este direct proportionala cu rezistenta rotorica de faza.
Cuplul electromagnetic maxim dat de relatia (3.41) se mai numeste si cuplu critic, si dupa
cum se observa este direct proportional cu patratul tensiunii de alimentare , U
1
este invers
proportional cu frecventa tensiunii de alimentare ,
p
f 2
1
1

,
_


si nu depinde de rezistenta
rotorica de faza . R
'
2




Masina asincrona

96

3.2.5 Caracteristica cuplu-alunecare

Aprecierea posibilitatilor de utilizare a motorului asincron n actionari electrice se poate face
si utiliznd caracteristica mecanica ( ), M f n
2
care reprezinta dependenta dintre turatia motorului
si cuplul electromagnetic dezvoltat de acesta, considernd restul marimilor din expresia cuplului
(3.38) constante.
Caracteristica mecanica ( ), M f n
2
rezulta din caracteristica cuplu-alunecare ( ), s f M
tinnd seama de relatia liniara dintre turatia
2
n si alunecarea s (obtinuta din definitia alunecarii):
( ), s 1 n n
1 2
(3.42)
n mod exact caracteristica cuplu-alunecare ( ) s f M se obtine pe cale experimentala.
Deducerea pe cale experimentala la bancul de ncercari nu se poate face dect ntr-un domeniu
restrns. Forma caracteristicii ( ) s f M n tot domeniul de variatie a lui s ( ) [ ] + ; s se poate
deduce pe cale analitica exprimnd relatia (3.38) ntr-o forma aproximativa, simplificata. Pentru
aceasta vom exprima mai nti raportul :
M
M
1
m


'
'
'
' '
2 1
m
2
2
2
2
d d
2
1
d d
2
1 1 2
m
R R c 2
s
R c
X c X R s
X c X R R R c 2
M
M
1
2 1
2 1
1
+

,
_

+
1
]
1

,
_

+ +
1
]
1

,
_

+ + +
(3.43)
Daca nmultim si numaratorul si numitorul cu:

X c X R
1
R c
s
2
d d
2
1
2
m
'
'
2 1
1

,
_

+ +

(3.44)
se ajunge, dupa calcule simple, la expresia:

( )
+ +
+

2
s
s
s
s
1 2
M
M
1
1
1
m
m
m
(3.45)
n care s-a notat: .
X c X R
R
2
d d
2
1
1
'
2 1

,
_

+ +
(3.46)
n mod uzual , 1 << ndeosebi la masinile de putere mai mare si prin urmare coeficientul se
poate neglija si expresia (3.45) se poate scrie:
Masina asincrona

97

s
s
s
s
M 2
M
1
1
m
m
m
+

(3.47)
cunoscuta sub numele de formula lui Kloss.
Cu ajutorul acestei formule se poate explica usor forma caracteristicii ( ) s f M
reprezentata n figura 3.11. Astfel, pentru alunecari mici , s s
1
m
< se poate neglija termenul
1
m
s
s

n
comparatie cu
s
s
1
m
si expresia (3.47) devine:
[ ]
1
1
1
m
m
m
s s 0 ; s
s
M 2
M < <

(3.48)
adica cuplul M este proportional cu alunecarea s variind dupa o dreapta ce trece prin origine. Pentru
alunecari mari , s s
1
m
> se poate neglija termenul
s
s
1
m
n comparatie cu
1
m
s
s
expresia (3.47)
devenind:
1
1 1
m
m m
s s ;
s
s M 2
M >

(3.49)
adica dependenta dintre cuplu si alunecare se face dupa o hiperbola echilatera (3.11).

Figura 3.11

n figura 3.11 s-a reprezentat forma de variatie a cuplului functie de alunecare s pentru tot
domeniul ( ), ; s + rationamentul de mai sus repetndu-se analog pentru alunecarile negative.
n domeniul ( ] 1 , 0 s masina functioneaza n regim de motor ( ); 0 n , 0 M > > n domeniul
( ) , 1 s masina functioneaza n regim de frna electrica ( ); 0 n , 0 M < > n domeniul ( ) 0 , s
masina functioneaza n regim de generator electric ( ). n n , 0 M
1
> <
Masina asincrona

98
Revenind la regimul de motor electric ( ] 1 , 0 s (figura 3.11), zona OA a caracteristicii este
o zona stabila de functionare, pe aceasta portiune aflndu-se si punctul nominal de functionare (n
mod uzual ( )
N m
M 3 5 , 1 M ). ntr-adevar, pe aceasta portiune la o crestere a cuplului rezistent la
axul masinii, care va antrena o scadere a turatiei deci o crestere a alunecarii ( ) ( ), s 1 n n
1 2
cuplul
electromagnetic dezvoltat de masina va creste deci va putea prelua cresterea cuplului rezistent si
functionarea se va stabili n alt punct. Deplasarea punctului de functionare se poate face nsa stabil
doar pna n punctul A care reprezinta un punct critic de functionare al masinii (motiv pentru care
cuplul
1
m
M si alunecarea
1
m
s corespunzatoare se numesc critice).
Portiunea AB a caracteristicii ( ) s f M este o portiune instabila de functionare a motorului
asincron deoarece orice crestere a cuplului rezistent la axul masinii va duce la cresterea alunecarii si
la scaderea cuplului electromagnetic dezvoltat.
Rezumnd cele aratate mai sus putem afirma ca motorul asincron functioneaza stabil si cu
randament superior n domeniul . s s 0
1
m
< <
Comportarea masinii la socuri de sarcina este caracterizat de factorul de suprasarcina:
n
m
m
M
M
k
1

care n mod uzual ia valoarea , 3 5 , 1 k
m
valorile mai mici ntlnindu-se la motoarele asincrone cu
rotorul n colivie.
Caracteristica mecanica ( ) M f n
2
se poate deduce din caracteristica ( ) s f M facnd
schimbarea de variabila: ( ). s 1 n n
1 2


Figura 3.12

Masina asincrona

99
n figura 3.12 s-a reprezentat caracteristica mecanica astfel obtinuta. Ordonata la origine
( ) 0 s , 0 M corespunde sincronismului ( ). n n , 0 M
1
Taietura absciselor ( ) 0 n , M M
p

corespunde cuplului de pornire ( ). 1 s , M M
p

Examinnd expresia cuplului electromagnetic functie de alunecare (3.38):
1
1
1
]
1

,
_

+ +

,
_

2
d d
2
2
1
2
1 2
'
'
'
2 1
X c X
s
R
c R f s 2
U R p 3
M (3.50)
n care s-a nlocuit ;
p
f 2
p
1 1
1

se observa ca se poate schimba aliura caracteristicii ( ) s f M


prin modificarea parametrilor:

1
U

- valoarea efectiva a tensiunii de alimentare;

1
f - frecventa tensiunii de alimentare;

'
2
R - rezistenta rotorica raportata la stator (la masinile cu rotorul bobinat prin
nserierea unor rezistente suplimentare exterioare).
Daca toate marimile din expresia (3.50) se mentin constante si se regleaza una dintre cele
trei marimi mentionate mai sus se obtin trei familii de caracteristici ( ), s f M familii care ne dau
informatii pretioase privind functionarea motorului asincron la , U
1 1
f sau
'
2
R variabile.
Pentru trasarea cu usurinta a acestor familii de caracteristici s-a ntocmit tabelul 3.1 care ne
arata dependenta cuplului critic
cm
M si alunecarii critice
cm
s de aceste trei marimi.
Tabelul 3.1

1
U
1
f
'
2
R
m
M
2
1
U ~
1
f
1
~
m
s
1
f
1
~
'
2
R ~

Masina asincrona

100
Fig
ura 3.13 Figura 3.14 Figura 3.15

Din examinarea celor trei familii de caracteristici reprezentate n figurile 3.13, 3.14, 3.15
rezulta urmatoarele observatii:
o la scaderea tensiunii de alimentare, cuplul maxim deci si factorul de suprasarcina scad rapid
( )
2
1
U cu existnd pericolul ca la o anumita valoare a tensiunii
c 1 1
U U factorul de
suprasarcina sa devina subunitar 1 k
m
< masina nemaiputnd functiona stabil la ; M
n

o pe masura scaderii tensiunii scade si duritatea caracteristicii, ea devenind moale (mai putin
abrupta). Astfel, variatia tensiunii de alimentare poate constitui o metoda de variatie a
turatiei motorului asincron, n limite restrnse nsa (vezi subcap. 3.3.2);
o la scaderea frecventei
1
f cuplul critic
m
M si alunecarea critica cresc, iar la cresterea
frecventei scad existnd din nou pericolul ca la o anumita frecventa
c 1 1
f f sa se obtina
. 1 k
m
< n practica se combina reglarea frecventei cu reglarea tensiunii prin mentinerea
raportului ., ct
f
U
1
1
mentinndu-se astfel si .; ct M
m

o odata cu variatia frecventei se modifica turatia de sincronism a masinii obtinndu-se astfel
un reglaj de turatie;
o la introducerea de rezistente suplimentare n rotor cuplul maxim deci si
m
k nu se modifica.
Alunecarea critica creste nsa proportional cu rezistenta ; R
'
2

o la un cuplu constant la ax, odata cu cresterea rezistentei rotorice creste si alunecarea deci
turatia scade. Se obtine astfel nca o metoda de reglare a turatiei, metoda care prezinta nsa
dezavantajul unor pierderi suplimentare mari n rezistentele suplimentare exterioare (prin
efect Joule);
o caracteristica ( ) s f M devine mai moale cu cresterea . R
'
2

Si pentru caracteristica mecanica ( ) M f n
2
se pot trasa cele trei familii de caracteristici
obtinute prin variatia marimilor: , R , f , U
'
2 1 1
redate n figurile 3.16, 3.17 si 3.18.
Masina asincrona

101

Figura 3.16 Figura 3.17 Figura 3.18


3.3 Regimurile dinamice ale motorului asincron trifazat

Regimurile dinamice sunt legate de variatia energiei la axul motorului, motorul fiind supus
unei viteze variabile n timp, deci unei acceleratii. Dintre regimurile dinamice importante amintim:
pornirea;
reglarea turatiei;
frnarea;
schimbarea sensului de rotatie.
Variatia energiei n timpul regimurilor dinamice antreneaza variatia unor marimi electrice si
neelectrice ale motorului asincron, variatii ce trebuiesc cunoscute datorita implicatiilor ce le pot
avea asupra functionarii motorului.
n acest capitol se vor prezenta aceste regimuri dinamice la nivel calitativ, urmnd ca n
capitolul 5 sa se prezinte modelul matematic al masinii n regim dinamic adecvat conducerii
sistemelor de actionare cu motoare asincrone.


3.3.1 Pornirea motorului asincron

Acest regim dinamic ncepe n momentul cnd se conecteaza statorul la retea (turatia
motorului fiind nula) si se termina cnd motorul ajunge n regim stationar (cnd turatia motorului se
stabilizeaza). Curentul absorbit de la retea n momentul pornirii depaseste de 6 8 ori curentul
nominal , ) I 8 6 I (
n p
1 1
dupa care scade exponential la valoarea stabilizata de regim stationar.
Valoarea mare a curentului de pornire rezulta din schema echivalenta (fig. 3.7), n care se
remarca faptul ca la , 1 s rezistenta echivalenta rotorica
s
R
'
2
ia cea mai mica valoare, ceea ce face
Masina asincrona

102
ca impedanta rotorica
'
2
Z sa aiba cel mai mic modul posibil, atragnd dupa sine un curent rotoric
mare si, corespunzator, un curent statoric mare.
Acest supracurent de pornire poate avea efecte nefaste asupra aparatelor montate n circuitul
statoric (aparate de masura, contoare, relee, etc.) si poate produce caderi nsemnate de tensiune pe
retea, daca puterea retelei de alimentare este comparabila cu cea a actionarii. De asemenea ntre
capetele frontale ale bobinelor statorice se produc eforturi electrodinamice importante.
Din motivele prezentate mai sus se impune a se gasi metode de limitare a curentului de
pornire la valori acceptabile.
n cazul motoarelor cu rotorul n colivie, limitarea curentului de pornire nu se poate face
dect actionnd asupra statorului, si anume asupra tensiunii de alimentare , U
1
reducndu-se aceasta
n momentul conectarii statorului la retea. n fig. 3.19a, b, c, se reprezinta trei scheme de pornire a
motorului asincron cu rotorul n colivie.


a) b) c)
Figura 3.19

n figura 3.19, a n serie cu fazele statorului s-au conectat trei bobine cu miez de fier care vor
produce o nsemnata limitare a curentului de pornire. Dupa terminarea procesului de pornire se
nchide ntrerupatorul
2
I care va sunta aceste inductivitati.
n figura 3.19, b n locul inductivitatilor fixe L se utilizeaza inductivitati reglabile
(autotransformator) care permite ca la sfrsitul pornirii prin cursoarele C sa se sunteze
autotransformatorul (pozitia 1).
Masina asincrona

103
n figura 3.19, c se utilizeaza un comutator stea-triunghi. La pornire nfasurarea statorica se
conecteaza n stea, astfel ca intensitatea curentului fata de conexiunea triunghi va fi de trei ori mai
mica .
3
I
I
p
pY

Dupa ce se ajunge n regim stationar se conecteaza nfasurarea statorica n triunghi.
n acest fel tensiunea de faza aplicata statorului va creste de 3 ori , U 3 U
Y

deci cuplul
electromagnetic va creste de trei ori (cuplul fiind proportional cu patratul tensiunii de alimentare -
relatia 3.38).
La comutarea n triunghi au loc salturi de curent si de cuplu, motorul trecnd pe o alta
caracteristica de functionare (figura 3.20). Pornirea stea-triunghi se poate face numai n gol sau cu
un cuplu static rezistent redus, excluzndu-se pornirile n plina sarcina.
n cazul motoarelor asincrone cu rotorul n colivie de puteri mici (pna la 5kW) pornirea se
face si direct prin conectarea statorului la tensiunea nominala. n cazul motoarelor de putere mare se
poate aplica pornirea directa numai n cazul n care puterea nominala a celui mai mare motor
asincron nu depaseste 20% din puterea nominala a transformatorului care alimenteaza reteaua.
n cazul motoarelor asincrone cu rotorul bobinat, limitarea curentului de pornire se poate
face mai usor actionnd asupra rotorului, marind rezistenta acestuia prin conectarea n serie a unor
rezistente exterioare. De obicei aceste rezistente sunt reglabile n trepte care se scurtcircuiteaza
succesiv pe parcursul procesului de pornire (fig. 3.21). Valoarea
2
s
R se alege astfel nct la pornire
motorul sa dezvolte un cuplu ct mai aproape de cuplul maxim ( ). 1 s

Figura 3.20 Figura 3.21
Introducerea rezistentei suplimentare
'
s
R n circuitul rotoric face ca valoarea rezistentei pe
faza a rotorului raportata la stator sa fie
' '
s 2
R R + ceea ce conduce pe de-o parte la scaderea
curentului rotoric conform relatiei (3.37) pentru , 1 s iar pe de alta parte la cresterea (dilatarea)
alunecarii critice
m
s conform relatiei (3.40), cuplul maxim
m
M nefiind afectat (3.41).
Masina asincrona

104
ntruct rezistentele de pornire ramn n circuit un timp relativ mic ( )
p
t pierderile Joule n
acestea sunt relativ mici.


3.3.2 Reglarea turatiei motorului asincron

Procedeele de reglare a turatiei motoarelor asincrone rezulta din expresia turatiei:
( ) ( ) s 1
p
f 60
s 1 n n
1
1 2

(3.51)
si constau n:
variatia frecventei f
1
a tensiunii de alimentare;
modificarea numarului de perechi de poli, p;
modificarea alunecarii, s, prin modificarea rezistentei rotorice.
Reglarea turatiei prin modificarea frecventei si tensiunii de alimentare prin mentinerea
raportului .. ct
f
U
1
1

Asa dupa cum s-a vazut n subcapitolul 3.2.5 la reglajul n frecventa pentru a mentine
factorul de suprancarcare
m
k constant si pentru a evita saturarea masinii la frecvente joase se
mentine fluxul inductor constant variind si tensiunea de alimentare n acelasi raport cu frecventa
. . ct
f
U
1
1

,
_

Aceasta conditie este realizata cu ajutorul convertizoarelor statice de frecventa cu


tiristoare.
Familia de caracteristici mecanice obtinuta pentru diverse frecvente are un aspect foarte
favorabil mentinnd capacitatea de suprasarcina indiferent de viteza (fig. 3.22).

Figura 3.22 Figura 3.23

Masina asincrona

105
La frecvente supranominale
n 1 1
f f > conditia
n 1
1
U
U
nu se mai poate realiza (s-ar periclita
izolatia masinii pentru
n 1 1
U U > ) si se mentine , U U
n 1 1
fluxul inductor statoric scaznd pe masura
cresterii frecventei (fig.3.23).
Aceasta metoda asigura o gama larga de turatii, o reglare fina fara pierderi de energie.
Desi tehnica convertizoarelor de frecventa este astazi bine pusa la punct totusi aceste
instalatii sunt relativ scumpe (n comparatie cu costul motorului) si deformeaza reteaua introducnd
armonici superioare si marind astfel pierderile suplimentare ale motorului.


Reglarea turatiei prin modificarea rezistentei rotorice

Aceasta metoda de reglare se poate aplica numai motoarelor cu rotorul bobinat (cu inele).
Introducerea simetrica de rezistente n serie cu nfasurarile de faza rotorice modifica crescator
alunecarile critice asa cum am vazut la pornirea motoarelor cu rotorul bobinat (fig. 3.21). Dupa cum
se poate observa din aceasta familie de caracteristici mecanice la cuplu constant ( )
n
M M
alunecarea creste odata cu marimea rezistentei nseriate. Reostatele de reglare cu rezistente n trepte
sunt asemanatoare cu cele de pornire, dar destinate pentru o functionare de lunga durata (deci mai
voluminoase).
Prin introducerea n rotor a rezistentelor suplimentare putem regla viteza n jos fata de cea
sincrona n limite largi, cu scaderea rigiditatii caracteristicii. Finetea reglajului depinde de numarul
treptelor reostatului de reglare.
Dezavantajele metodei constau n:
eficienta economica slaba datorita pierderilor mari prin efect termic pe rezistentele
exterioare;
necesitatea dimensionarii speciale a reostatului de reglare pentru stabilirea regimului termic,
fapt ce i mareste costul considerabil;
limitarea plajei de reglaj functie de marimea cuplului de sarcina. La cupluri de sarcina mici
plaja de reglaj este considerabil redusa.
Cu toate aceste dezavantaje reglarea turatiei motoarelor asincrone cu ajutorul reostatelor
rotorice este larg utilizata n practica datorita n special simplitatii ei si mai ales la actionarea
mecanismelor de ridicat (macarale, poduri rulante) care nu necesita un reglaj continuu de turatie si
care functioneaza n regim intermitent.


Masina asincrona

106

Reglarea turatiei prin modificarea numarului de perechi de poli p

Modificnd numarul de perechi de poli p, se modifica n trepte viteza de sincronism
(conform relatiei 3.51) si deci viteza de rotatie a motorului asincron. Modificarea numarului de
perechi de poli se poate face pe doua cai:
o prin introducerea n crestaturile statorului a doua nfasurari distincte cu numar diferit de poli,
obtinndu-se n acest fel doua turatii de sincronism diferite. Evident n acest caz, sectiunea
crestaturilor va fi mai mare ducnd la cresterea curentului de mers n gol si a reactantei
magnetice de dispersie statorice. Ca urmare se obtin un factor de put ere si un randament
scazute.
o prin realizarea nfasurarii statorice pe fiecare faza din doua sectiuni identice care printr- un
comutator special pot fi conectate n serie sau n paralel, determinnd astfel configuratii cu
2 p , respectiv 1 p (figura 3.24).


Figura 3.24

Daca motorul are rotorul bobinat, este necesara si modificarea numarului de perechi de poli
ai nfasurarii rotorice, ambele nfasurari trebuind sa aiba acelasi numar de perechi de poli. Din
aceasta cauza motoarele cu numar variabil de poli se construiesc de regula cu rotorul n colivie,
acesta adaptndu-se n mod natural la numarul de perechi de poli ai nfasurarii statorice.


Masina asincrona

107

3.3.3 Frnarea motoarelor asincrone trifazate

Masina asincrona intra n regim de frnare atunci cnd cuplul electromagnetic dezvoltat este
de sens opus sensului sau de rotatie. n acest caz alunecarea devine supraunitara:
1
n
n n
s
1
2 1
>
+
(3.52)
si masina primeste energie mecanica pe la arbore si energie electrica din retea pe care le transforma
n caldura prin efect Joule ndeosebi n circuitul rotoric.
Frnarea electrica este superioara din toate punctele de vedere frnarii mecanice (prin
frecarile unor saboti pe un tambur) si se realizeaza prin metodele:
frnarea propriu-zisa (prin nserierea de rezistente n circuitul rotoric si prin inversarea
sensului succesiunii fazelor);
frnarea n regim de generator cu recuperarea energiei;
frnarea n regim de generator fara recuperarea energiei (dinamica).

Frnarea propriu-zisa

n actionarile electrice, regimul de frna propriu- zisa se utilizeaza n doua variante, pornind
de la regimul de baza de motor:
prin variatia unor rezistente nseriate n circuitul rotoric trecerea la regimul de frna
facndu-se prin inversarea sensului de rotatie la aceeasi succesiune a fazelor
statorice;
prin inversarea sensului succesiunii fazelor statorului si nserierea n circuitul rotoric
a unei rezistente convenabile.
Frnarea propriu-zisa prin nserierea de rezistente n circuitul rotoric are caracteristic
faptul ca masina si pastreaza sensul de rotatie al cmpului nvrtitor dar si schimba sensul de
rotatie a rotorului. Din acest punct de vedere se mai numeste si frnare contracurent.
Schimbarea sensului de rotatie a rotorului poate fi facuta fortat de catre masina de lucru cu
care este cuplat motorul (ca n cazul mecanismului de ridicare la macarale cnd la ridicarea unei
sarcini prea mari se poate inversa sensul de rotatie al rotorului, sarcina ncepnd sa coboare), sau
lucrnd pe o caracteristica mecanica artificiala corespunzatoare rezistentei suplimentare nseriate n
rotor (figura 3.25).
Masina asincrona

108

Figura 3.25 Figura 3.26

n punctul N (figura 3.25) masina functioneaza ca motor, turatia si cuplul avnd acelasi sens
(pozitiv). Pentru oprirea motorului se introduce n rotor o rezistenta exterioara
4 s
R n asa fel nct
caracteristica mecanica sa treaca prin punctul .
' '
N Punctul de functionare trece n primul moment
din N n
'
N si apoi se stabileste rapid n
' '
N corespunzator aceluiasi cuplu rezistent dar la turatia
. 0 n
2
Pentru inversarea sensului de rotatie se introduce o alta rezistenta , R R
4 s 5 s
> punctul de
functionare deplasndu-se n
' ' '
N corespunzator turatiilor negative. Masina va functiona astfel n
regim de frna propriu- zisa, primind energie mecanica pe la arbore pe baza scaderii energiei
potentiale a greutatii din crligul macaralei care coboara n cmpul gravitational al Pamntului.
Simultan masina absoarbe si energie electrica de la retea, energia totala absorbita fiind transformata
n caldura prin efect Joule n cea mai mare parte n rezistenta suplimentara exterioara.
Avnd n vedere caracterul neeconomic al metodei precum si instabilitatea functionarii n
regim de frna aceasta metoda se aplica n regimuri de scurta durata.
Frnarea propriu-zisa prin inversarea sensului de succesiune a fazelor se foloseste n
actionarile electrice pentru frnarea rapida a mecanismului antrenat. n acest scop se inverseaza
doua faze de la reteaua de alimentare (pentru inversarea sensului cmpului nvrtitor) si, simultan,
se introduc n rotor rezistente suplimentare convenabile limitarii curentului rotoric.
Initial masina functiona n regim de motor, corespunzator punctului N (figura 3.26).
Inversnd doua faze si nseriind rezistenta R
s
n rotor punctul de functionare va sari brusc din N n
'
N corespunzator noii caracteristici mecanice. n acest punct de functionare masina lucreaza n
Masina asincrona

109
regim de frna propriu- zisa, cuplul electromagnetic dezvoltat fiind de sens invers si actionnd n
sens invers cuplului de inertie al maselor n miscare ale instalatiei.
n scurt timp punctul de functionare va ajunge n
' '
N corespunzator turatiei 0 n
2
si cuplului
. M M
r s
'
Daca n acest punct se scurtcircuiteaza rezistenta suplimentara , R
s
punctul de
functionare se va deplasa rapid n
' ' '
N corespunzator turatiei
2 2
n n
'
si cuplului
r s
M M
'
, adica
corespunzator regimului de motor sens stnga (considernd regimul initial motor sens dreapta).
Aceasta metoda se mai numeste si frnare prin contraconectare si are o larga aplicatie att
pentru inversarea sensului de rotatie al motorului ct si pentru oprirea sa completa.


Frnarea n regim de generator cu recuperarea energiei

La acest mod de frnare masina trece din regim de motor n regim de generator. Astfel
cuplul electromagnetic devine negativ (de frnare), iar turatia la ax devine suprasincrona
(alunecarea 0
n
n n
s
1
2 1
<

devenind negativa pentru


1 2
n n > ). Pentru a trece n acest regim se
impune ca masina sa primeasca energie mecanica la ax, energie care se transforma n energie
electrica si care prin stator este recuperata n retea.
Acest mod de frnare este reprezentat n figura 3.27 pe caracteristica mecanica naturala.
Punctul de functionare N sub actiunea unui cuplu de sarcina de acelasi sens cu cuplul
electromagnetic dezvoltat va trece n domeniul turatiilor suprasincrone, cuplul electromagnetic
dezvoltat schimbndu-si sensul ) N (
'
devenind astfel un cuplu de frnare.
Asemenea mod de frnare l ntlnim frecvent n tractiunea electrica cnd vehiculul coboara
o panta, componenta tangentiala a greutatii sale antrennd rotorul motorului la viteze suprasincrone,
sau la macarale cnd se coboara sarcina.

Figura 3.27

Masina asincrona

110

Frnarea n regim de generator fara recuperarea energiei

Acest tip de frnare numit si frnare dinamica se obtine prin trecerea motorului n regim de
generator asincron pe retea proprie.
Acest lucru se realizeaza prin deconectarea statorului de la reteaua de curent alternativ si
prin alimentarea sa de la o retea de curent continuu (prin deschiderea ntrerupatorului
1
K si
nchiderea ntrerupatorului
2
K din figura 3.30). Curentul continuu parcurgnd fazele statorului,
produce la periferia interioara a statorului un cmp magnetic fix, alternativ n spatiu si constant n
timp. Pentru rotorul masinii care continua sa se roteasca, acest cmp reprezinta un cmp nvrtitor,
avnd viteza relativa fata de acesta.
n fazele rotorului se vor induce t.e.m. care vor produce la rndul sau curenti alternativi. n
rezistentele fazelor rotorice se va consuma n scurt timp prin efect Joule ntreaga energie cinetica
acumulata n masele n miscare ale instalatiei care se va frna pna se va opri.


Figura 3.28 Figura 2.30



Figura 3.29

Alimentarea statorului de la puntea redresoare PR se poate face dupa una din schemele
prezentate n figura 3.28 - 3.30.
Trecerea

masinii

din

regim de motor (punctul de functionare N) n regim de generator fara
recuperarea energiei ) N (
'
si frnarea dinamica pna la oprire (0) s-a reprezentat n figura 3.28.
Datorita rapiditatii procesului frnarea dinamica este folosita prin excelenta ca frnare de
avarie.
Masina asincrona

111


3.4 Motorul asincron monofazat

Motorul asincron monofazat este asemanator din punct de vedere constructiv cu motorul
asincron trifazat cu deosebirea ca statorul sau este echipat cu o nfasurare de c.a. monofazata,
conectata la o retea monofazata de c.a. nfasurarea rotorica este de obicei n colivie (figura 3.31).
Curentul
1
i absorbit de stator produce un cmp sinusoidal n timp si spatiu care se poate
descompune n doua cmpuri nvrtitoare care se rotesc n sensuri opuse, cu aceeasi viteza si cu
amplitudini egale cu jumatate din amplitudinea cmpului sinusoidal:

( ) ( ) ( )
( ) ( ). p t cos B p t cos B
p t cos B
2
1
p t cos B
2
1
p cos t cos B t , B
1 Bm 1 1 Am 1
1 m 1 1 m 1 1 m 1 1
+ +
+ +



Figura 3.31 Figura 3.32

Cele doua cmpuri nvrtitoare
A 1
B si
B 1
B vor interactiona cu curentul rotoric si vor produce
asupra rotorului cuplurile electromagnetice egale si de sens contrar
A 2
M si . M
B 2
Cuplul rezultant
asupra rotorului va fi evident nul si rotorul nu se poate pune n miscare. Daca, nsa, dam un impuls
rotorului ntr- un anumit sens, de exemplu n sensul cmpului nvrtitor B
1A
si rotorul se nvrteste
cu o viteza unghiulara
2
, atunci cmpul nvrtitor
A 1
B are o viteza relativa fata de rotor
2 1
si
frecventa curentilor indusi n nfasurarea rotorica de acest cmp va fi:
( )
. f s
2
p
2
p
f
1
1
1
2 1 2 1
2




(3.53)
Cmpul nvrtitor
B 1
B va avea fata de rotor o viteza relativa
2 1
+ , iar frecventa
curentilor indusi de acesta va fi:
Masina asincrona

112
( )
( ) . f s 2
2
p
2
2
p
f
1
1
1
2 1 2 1
2


,
_




+
(3.54)
Deci daca n raport cu cmpul nvrtitor
A 1
B rotorul are alunecarea s, atunci n raport cu
cmpul nvrtitor
B 1
B rotorul va avea alunecarea . s 2
n figura 3.32 s-a reprezentat cuplul electromagnetic
A 2
M n functie de alunecarea s si cuplul
electromagnetic
B 2
M n functie de alunecarea s 2 care evident va avea sens contrar.
Cuplul rezultant
B 2 A 2
M M M + pentru 1 s este nul. Deci motorul asincron monofazat are
cuplu de pornire nul. Pentru a putea porni se impune a se imprima din exterior un impuls n sensul
lui
A 2
M sau n sensul lui
B 2
M , motorul dezvolta un cuplu n respectivul sens, se accelereaza pna
ajunge la o viteza apropiata de viteza de sincronism, cnd poate fi ncarcat cu o sarcina.
Aceasta metoda de pornire nu este nsa comoda (mai ales pentru puteri mai mari) si de aceea
pentru ca acest motor sa dezvolte cuplu de pornire, se aseaza n stator o nfasurare auxiliara decalata
spatial la periferia statorului cu
2

fata de nfasurarea monofazata de baza, avnd acelasi numar de


spire si fiind parcursa de un curent cu aceeasi valoare efectiva dar defazat n timp cu
2

fata de
curentul . i
1
Acest curent se obtine nseriind nfasurarea auxiliara cu un condensator (figura 3.33).
Cele doua cmpuri magnetice date de cele doua nfasurari sunt:
( ) ( ) t p cos
2
B
t p cos
2
B
t cos p cos B B
1
m
1
m
1 m 1
+ + (3.55)
( ) ( ). t p cos
2
B
t p cos
2
B
2
t cos
2
p cos B B
1
m
1
m
1 m 2
+
,
_



,
_






Figura 3.33

Cmpul rezultant va fi dat de suma:
( ) t p cos B B B B
1 m 2 1
+ (3.56)
Masina asincrona

113
care este expresia unui cmp rotitor ce va produce asupra rotorului un cuplu de pornire. n practica
nfasurarea auxiliara ocupa o treime din crestaturile statorului si se scoate din circuit dupa pornire.
Motoarele asincrone monofazate se construiesc la puteri mici (sub 1kW) si au o larga
raspndire n actionarile electrocasnice, electromedicale si industriale (pompe, ventilatoare,
polizoare).


3.5 Cuplaje electromagnetice cu alunecare

Cuplajul dintre doi arbori mecanici se poate face pe cale electromagnetica, fara contacte
mecanice, cu ajutorul cuplelor electromagnetice de alunecare, care functioneaza ca un motor
asincron.
n principiu aceasta cupla are doua parti:
partea conducatoare fixata pe arborele conducator (1);
partea condusa fixata pe arborele condus (2) (figura 3.34).


Figura 3.34 Figura 3.35

Partea conducatoare este construita ca o armatura cu poli aparenti pe care se afla o
nfasurare monofazata de excitatie alimentata n curent continuu. Aceasta armatura se roteste odata
cu arborele conducator cu viteza unghiulara
1
si va produce un cmp nvrtitor (pe cale mecanica)
care va juca rolul de cmp inductor.
Partea condusa este un rotor de motor asincron n colivie care sub actiunea cmpului
inductor va dezvolta cuplu electromagnetic si se va roti cu viteza unghiulara .
2

n figura 3.35 s-a reprezentat caracteristica cuplu-alunecare (ca la motorul asincron)
( ) s f M pentru diversi curenti de excitatie (asemanator reglajului n tensiune al motorului
asincron).
Masina asincrona

114
Din aceasta familie de caracteristici se observa ca:
cupla permite reglarea turatiei arborelui condus prin reglarea curentului de excitatie
(la un cuplu de sarcina constant);
cupla prezinta siguranta la suprancarcarea arborelui condus, iesind din functiune
daca se depaseste cuplul critic . M
m

Cuplele electromagnetice se folosesc la cuplajul arborelui port-elice si arborele motorului
principal de pe nave, n special la spargatoare de gheata unde elicea se poate bloca n gheata caz n
care cupla declanseaza, protejnd motorul de suprasarcini.


3.6 Transmisii sincrone cu masini asincrone

Pentru transmiterea sincrona a vitezei de rotatie sau a unghiurilor la distanta se pot folosi
conexiuni electrice ntre doua sau mai multe masini asincrone trifazate sau monofazate. Astfel
cuplajul sincron ntre doua sau mai multe masini asincrone trifazate n vederea transmisiei sincrone
a vitezei de rotatie poarta numele de arbore electric, iar cuplajul sincron ntre doua sau mai multe
masini asincrone monofazate pentru transmiterea unghiurilor la distanta poarta denumirea de
selsine.

Arborele electric

n figura 3.36 s-au reprezentat doua masini asincrone identice cu rotorul bobinat conectate
pentru a se roti sincron. Conexiunea celor doua rotoare s-a facut n opozitie n timp ce la conexiunea
statoarelor la retea s-a facut n aceeasi ordine a succesiunii fazelor.

Figura 3.36 Figura 3.37
Masina asincrona

115
Daca pozitia spatiala a celor doua rotoare fata de statoarele lor este identica, atunci t.e.m.
induse n rotoare de cmpurile inductoare sunt identice ca modul si faza (figura 3.37). T.e.m.
rezultanta pe circuitul unei faze rotorice va fi nula, curentii statorici vor fi nuli si n consecinta
rotoarele vor ramne n repaus desi statoarele sunt conectate la reteaua de alimentare.
Este de ajuns sa rotim din afara rotorul masinii I (de exemplu) cu un unghi oarecare ca
rotorul

masinii II

sa

se

roteasca

n

acelasi

sens si cu acelasi unghi. Aceasta se explica prin aceea ca
rotind

cu

unghiul rotorul masinii I, directia t.e.m.
I 2
E se va defaza cu acelasi unghi (figura 3.37)
ceea ce va conduce la aparitia unei t.e.m. rezultante nenule
2
E n circuitul celor doua rotoare care
va produce curenti rotorici si deci cuplu electromagnetic.
Cuplul electromagnetic care se exercita asupra masinii I va fi un cuplu negativ (se opune
miscarii date din afara) deci masina I va lucra n regim de generator, iar asupra masinii II va fi un
cuplu pozitiv masina functionnd n regim de motor n sensul reducerii defazajului dintre cele
doua rotoare. Procesul dureaza pna cnd cele doua rotoare vor avea aceeasi pozitie relativa la
statoarele lor cnd curentii rotorici se anuleaza disparnd cuplul electromagnetic de sincronizare.
Daca rotorul masinii I este rotit din afara cu o turatie oarecare n, atunci cu aceeasi turatie se
va roti si rotorul masinii II obtinndu-se astfel un sistem de rotatie sincrona sau un arbore electric.
Arborele electric este utilizat n cazul rotirii sincrone a doua masini de lucru aflate la
distante mari, distante care nu permit utilizarea arborelui mecanic (macarale portal cu ecartament
mare, actionarea vanelor de la ecluze etc.).
Exista doua variante de arbori electrici: pasivi si activi. n figura 3.38 s-a reprezentat schema
unui arbore pasiv n care: ML
I
si ML
II
sunt masinile de lucru care trebuie sa se roteasca sincron, M
I

si M
II
sunt motoarele electrice (de c.c. sau c.a.) de actionare a masinilor de lucru, iar A
I
si A
II
sunt
motoare asincrone cu rotorul bobinat avnd rolul de sincronizare a turatiei celor doua masini de
lucru prin transmiterea de energie din partea mai ncarcata n partea mai descarcata. Daca se scot
motoarele M
I
si M
II
atunci motoarele A
I
si A
II
pe lnga rolul de sincronizare vor folosi si la
antrenarea masinilor de lucru arborele electric devenind un arbore electric activ.


Figura 3.38
Masina asincrona

116
Selsinul
Selsinul, din punct de vedere constructiv este un motor asincron cu statorul trifazat si rotorul
bobinat monofazat prevazut cu doua perii si inele pentru alimentarea de la reteaua de c.a.
monofazata. Un asemenea motor este destinat a se cupla cu un altul identic dupa schema din figura
3.39. Se obtine astfel un cuplaj sincron functionnd pe acelasi principiu ca si arborele electric cu
deosebirea ca este static si transmite la distanta un unghi () si nu turatii.


Figura 3.39

n practica mai des ntlnite sunt:
cuplaje cu selsin transformator (figura 3.40) la care rotorul selsinului receptor nu mai este
cuplat la retea, la bornele lui obtinndu-se o tensiune proportionala cu unghiul cu care s-a
rotit rotorul selsinului generator: ; sin U u
m

cuplaje cu selsin diferential (figura 3.41) care pe lnga cele doua selsine obisnuite cu rotorul
bobinat monofazat mai au un selsin diferential cu rotorul trifazat conectat ca n figura. Daca
cele doua selsine obisnuite se rotesc n sensuri contrare cu unghiurile
1
,

respectiv ,
2

atunci rotorul selsinului diferential se va roti cu unghiul egal cu diferenta celor doua
unghiuri .
2 1


Figura 3.40 Figura 3.41
Masina asincrona

117
Selsinul transformator este utilizat ca traductor de unghi, iar selsinul diferential este utilizat
n sistemele de comanda numite de urmarire cum ar fi comanda crmei la nave.


3.7 Aplicatii

1. Un motor asincron trifazat are urmatoarele date: V 220 U
n 1
(tensiune pe faza);
A 10 I
n 1
(curent de faza); ; 85 , 0
n
; 9 , 0 cos
n 1
; Hz 50 f
1
; W 200 P
1
Fe
P
m
=200W (pierderi
mecanice); . 2 p 2 ; 8 , 0 R
1

Sa se determine urmatoarele marimi: puterea utila , P
2
puterea mecanica totala dezvoltata
, P
M
pierderile Joule n stator si n rotor, alunecarea nominala , s
n
cuplul electromagnetic si turatia
nominala . n
n 2


REZOLVARE:
Puterea utila nominala
n 2
P rezulta din puterea activa
n 1
P absorbita de motor de la retea.
W 5940 9 , 0 10 220 3 cos I U 3 P
n 1 n 1 n 1 n 1

si din cunoasterea randamentului nominal , 85 l , 0
n

. W 5049 5940 85 , 0 P P
n 1 n n 2

Aceasta putere utila este de natura mecanica. Daca adaugam la aceasta putere
pierderile mecanice , P
m
se obtine puterea totala mecanica
M
P dezvoltata de motor:
. W 5249 200 5049 P P P
m n 2 M
+ +
Pierderile Joule n stator vor fi:
. W 240 10 8 , 0 3 I R 3 P
2 2
n 1 1 J
1

n ceea ce priveste pierderile Joule n rotor, acestea se pot deduce din puterea
electromagnetica nominala
n
P , ntruct puterea mecanica totala dezvoltata este cunoscuta. Puterea
electromagnetica
n
P provine din puterea activa absorbita
n 1
P , dupa ce s-au scazut pierderile Joule
statorice
1
J
P si pierderile n fier n stator
1
Fe
P :
W 5500 200 240 5940 P P P P
1 1
Fe J n 1 n

n consecinta, pierderile Joule rotorice vor fi:
. W 251 5240 5500 P P P
M n J
2

Alunecarea nominala
n
s se obtine din raportul pierderilor Joule rotorice si puterea
electromagnetica (vezi relatia 3.31).
Masina asincrona

118
. 0456 , 0
5500
251
P
P
s
n
J
n
2

Masina avnd 2 p 2 poli si functionnd la frecventa , Hz 50 f
1
are o turatie de sincronism
. min / rot 3000 n
1
La alunecarea de mai sus turatia rotorului va fi:
( ) ( ) . min / rot 2862 0456 , 0 1 3000 s 1 n n
N 1 n 2

Cuplul electromagnetic nominal dezvoltat la arbore rezulta din puterea electromagnetica:
m N 5 , 17
50 14 , 3 2
5500 P
M
1
n
n


sau din puterea mecanica totala P
M
:
. m N 5 , 17
2862 14 , 3 2
60 5249 P
M
2
M
n


Cuplul util la arbore rezulta nsa din puterea mecanica utila : P
n 2

m N 85 , 16
2862 14 , 3 2
60 5049 P
M
2
n 2
s


diferenta fata de cuplul electromagnetic constnd n cuplul de frecari mecanice ale arborelui n
lagarele de sustinere si de frecari cu aerul.

2. Se da un motor asincron trifazat cu conexiune stea cu urmatoarele date:
. 05 , 0 s ; 3 X ; 1 R ; 27 X ; 22 , 2 X ; 78 , 0 R
n d 2 2 m d 1 1
'

a) Sa se determine valoarea efectiva a curentului statoric absorbit la tensiune de linie a
retelei de 380V.
b) Care este puterea activa absorbita si factorul de putere?
c) Care este puterea mecanica dezvoltata si cuplul electromagnetic, daca
3 p , Hz 50 f
1
perechi de poli?
Toate ntrebarile se refera la regimul nominal. Se vor neglija pierderile n fier.

REZOLVARE:
a) Se apeleaza la schema echivalenta din figura 3.8.
Curentul statoric absorbit la tensiunea de faza V 220 U
1
(tensiunea de linie a retelei este
380V, iar conexiunea nfasurarilor statorului este stea) va fi:
.
X X j
s
R
X j
s
R
X j
X j R
U
I
'
'
'
'
2
2
1
d m
n
2
d
n
2
m
d 1
1
1

,
_

+ +

,
_

+
+ +

Masina asincrona

119
Numeric, cu datele din enunt si , 20
05 , 0
1
s
R
n
2
'
expresia de mai sus devine (tensiunea
1
U este luata ca marime de referinta pentru faza:
( )
( ) ( ) ( )
. 16 , 9 j 87 , 8
3 j 20 27 j 30 j 20 22 , 2 j 78 , 0
30 j 20 220
I
1

+ + + +
+

. I j I sin I j cos I I
m 1 s 1 1 1 1
+ +
Valoarea efectiva a curentului statoric este deci:
. A 75 , 12 16 , 9 87 , 8 I
2 2
1
+
b) Puterea activa absorbita rezulta din cunoasterea componentei active a curentului statoric
si a tensiunii de faza:
. W 2 , 5854 87 , 8 220 33 cos I U 3 P
1 1 1

Factorul de putere al motorului n regimul studiat va fi:
696 , 0
75 , 12
87 , 8
I
I
cos
1
s 1

un factor de putere destul de slab (valoarea uzuala nsa pentru motoare asincrone cu viteza de
sincronism de pna la 1000 rot/min si putere relativ mica).
c) Pentru a determina puterea mecanica dezvoltata
M
P trebuie mai nti calculata puterea
electromagnetica P cu ajutorul relatiei:
2
1 1 1 j 1
I R 3 P P P P
1

pierderile n miezul fieromagnetic statoric, fiind neglijate. Asadar,
. W 8 , 5473 75 , 12 78 , 0 3 2 , 5824 P
2

Conform celor stabilite n aplicatia A.1
( ) ( ) , W 1 , 5200 8 , 5473 05 , 0 1 P s 1 P
M

iar pierderile Joule n rotor vor fi:
. W 7 , 273 8 , 5473 05 , 0 P s P
n J
2

Cuplul electromagnetic se calculeaza usor, odata cunoscute puterea electromagnetica si
turatia sincrona,
. m N 27 , 52
1000 14 , 3 2
60 8 , 5473
n 2
60 P P
M
1 1



3. Un motor asincron trifazat are urmatoarele date: conexiunea stea,
; 60 , 0 X X ; 23 , 0 R ; 25 , 0 R min; / rot 1425 n ; Hz 50 f
' '
2 1
d d 2 1 n 2 1
curentul de mers n gol
Masina asincrona

120
; A 1 , 7 I
0
pierderile n fier ; W 250 P
1
Fe
raportul numerelor de spire . 67 , 1
k N
k N
2
1
N 2
N 1

Inertia
motorului si a sarcinii este , m f kg 8 , 0 D G
2 2
iar cuplul rezistent total este
m f kg 5 , 6 M
s
independent de viteza.
a) Rotorul fiind scurtcircuitat si aplicndu-se tensiunea nominala V 220 U
n 1
(tensiunea de
faza), sa se determine cuplul electromagnetic de pornire.
b) Sarcina fiind cuplata, sa se determine acceleratia unghiulara initiala a motorului la
pornire.
c) Care este cuplul electromagnetic maxim al motorului?
d) Ce valoare are rezistenta ce trebuie inclusa pe fiecare faza a rotorului, pentru ca la pornire
motorul sa dezvolte cuplul electromagnetic maxim?

REZOLVARE:
a) Expresia cuplului de pornire
p
M rezulta din formula (3.38) n care facem : 1 s
( )
.
X c X R c R
U R 3
M
1
2
d d
2
2 1
2
n 1 2
p
' '
'
2 1

1
]
1

,
_

+ +

,
_

+


Pentru a putea aplica aceasta formula trebuie cunoscute marimile
1
si c. Daca turatia
nominala este min / rot 1425 n
n 2
si frecventa statorica , Hz 50 f
1
atunci turatia de sincronism este
min, / rot 1500 n
1
iar motorul are 4 p 2 poli, astfel nct:
[ ]. s / rad 1 , 157
60
1500 14 , 3 2
60
n 2
1
1



Pentru calculul marimii c utilizam expresia:
,
Z
Z
1 c
0
1
+
n care , X j R Z
1
d 1 1
+ iar ,
X j R
X j R
Z
m a
m a
0
+


a
R fiind rezistenta corespunzatoare pierderilor n fier,
iar
m
X reactanta de magnetizare. Acesti ultimi parametri pot fi calculati din datele enuntului
problemei, presupunnd . V 220 U E
1 1

8 , 580
250
220 3
R
E 3
R
2
Fe
2
1
a
1

curentul corespunzator pierderilor n fier fiind:
A 379 , 0
8 , 580
220
R
E
I
a
1
a

Masina asincrona

121
iar curentul de magnetizare:
A 09 , 7 379 , 0 1 , 7 I I I
2 2 2
a
2
0 m

reactanta de magnetizare:
03 , 31
09 , 7
220
I
E
X
m
1
m

. 94 , 30 j 65 , 1
03 , 31 j 8 , 580
03 , 31 j 8 , 580
X j R
X j R
Z
m a
m a
a
+
+

+


Prin urmare
02 , 1
94 , 30 j 65 , 1
54 , 31 j 90 , 1
94 , 30 j 65 , 1
60 , 0 j 25 , 0
1
Z
Z
1 c
0
1

+
+

+
+
+ +
cuplul de pornire fiind:
( ) [ ]
. m N 8 , 124
212 , 1 485 , 0 1 , 157 02 , 1 2
220 23 , 0 3
X c X R c R
U R 3
M
2 2
2
2
d d
2
2 1 1
2
n 1 2
p
' '
'
2 1

+

1
]
1

,
_

+ +

,
_

+


b) Ecuatia de miscare fiind:
1
]
1



dt
d
J M M
2
s

acceleratia initiala la pornire cu sarcina m N 76 , 63 81 , 9 5 , 6 m f kg 5 , 6 M
s
si momentul total
de inertie:
2
2
m kg 2 , 0
81 , 9 4
81 , 9 8 , 0
g 4
D G
J


. s / rad 2 , 305
2 , 0
76 , 63 8 , 124
J
M M
dt
d
s
2 s p
p
2
p

1
]
1



c) Cuplul electromagnetic maxim se calculeaza cu ajutorul formulei 3.41:
. m N 55 , 309
) 212 , 1 25 , 0 25 , 0 ( 1 , 157 02 , 1 2
220 3
X c X R R c 2
U 3
M
2 2
2
2
d d
2
1 1 1
2
n 1
m
'
2 2

+ +

1
1
]
1

,
_

+ + +


d) Alunecarea critica s
m
trebuie sa fie egala cu unitatea, daca se cere ca la pornire cuplul
dezvoltat sa fie cel maxim posibil. Alunecarea critica naturala n cazul motorului studiat este:
( )
. 19 , 0
6 , 0 02 , 1 6 , 0 25 , 0
23 , 0 02 , 1
X c X R
R c
s
2 2 2
d d
2
1
2
m
'
'
2 1

+ +

,
_

+ +


Masina asincrona

122
Pentru a deveni egala cu unitatea trebuie trebuie intercalata n fiecare faza a rotorului o
rezistenta suplimentara raportata la stator
'
2
R dedusa din raportul:
'
' '
2
s 2
m
R
R R
s
1 +

adica
. 98 , 0 1
19 , 0
1
23 , 0 1
s
1
R R
m
2 s
' '

1
]
1


1
]
1





Capitolul 4

MASINA SINCRONA

Masina sincrona este tipul de masina electrica rotativa de curent alternativ care, pentru o
tensiune la borne de frecventa data, functioneaza cu o turatie riguros constanta.
Regimul de baza n functionarea masinii sincrone este regimul de generator electric, la fel
cum regimul de motor este cel de baza pentru masina asincrona. Masina sincrona n regim de
generator reprezinta baza economica a producerii energiei electrice n toate centralele electrice
actuale. n acest regim de functionare masinile sincrone ating cele mai mari puteri nominale fiind
cele mai mari masini electrice construite de om.
Consideratii economice pledeaza pentru cresterea nencetata a puterii nominale a
generatoarelor sincrone (scad investitiile specifice n lei/kW, creste randamentul). Cele mai mari
masini sincrone actuale au atins puteri de 1200MW ca turbogeneratoare si 700MW ca
hidrogeneratoare.
Regimul de motor sincron se foloseste mai cu seama datorita avantajelor fata de motoarele
asincrone (randament mai ridicat, factor de putere mergnd pna la unitate, cuplu invariabil cu
turatia, ntrefier mai mare). Lucrul acesta a fost cu putinta numai dupa ce tehnica a putut rezolva cu
succes doua deficiente grave ale motorului sincron: absenta cuplului de pornire si posibilitatea de
pendulare cu pericolul desprinderii din sincronism (pierderea stabilitatii). n acest regim de
functionare masina sincrona se foloseste n toate actionarile ce necesita o turatie constanta
(compresoare, mori cu bile, pompe de irigatii, etc.) nlocuind din ce n ce mai mult motoarele
asincrone (n special la puteri mari unde primeaza considerentele economice: randament, factor de
putere).
Un alt regim de functionare particular masinii sincrone este compensatorul sincron, regim n
care axul masinii se nvrte n gol masina servind la mbunatatirea factorului de putere al retelei,
compensnd energia reactiva consumata n special de motoarele asincrone alimentate din retea.
Regimul de frna este mai rar ntlnit la masina sincrona.
Masina sincrona

124

4.1 Elemente constructive ale masinii sincrone

n constructia uzuala, masina sincrona se compune din doua parti principale:
statorul, reprezentat de partea fixa, exterioara;
rotorul, asezat concentric n interiorul statorului si care constituie partea mobila.
Statorul la masina sincrona de constructie obisnuita reprezinta indusul masinii si este format
dintr- un miez feromagnetic care poarta n crestaturi o nfasurare de curent alternativ trifazat fiind
foarte asemanator din punct de vedere constructiv cu statorul masinii asincrone trifazate.
Miezul feromagnetic se realizeaza din tole sau segmente de tole stantate din otel
electrotehnic de 0,5 mm grosime izolate ntre ele cu lac izolant sau oxizi ceramici mpachetate n
pachete de cca. 5 cm grosime, ntre pachete prevazndu-se canale radiale de racire (figura 4.1).
Miezul se consolideaza cu tole marginale de (1 3)mm grosime si se preseaza cu ajutorul unor
placi frontale pentru a evita aparitia vibratiilor n timpul functionarii.
nfasurarea statorica este repartizata ( ) 1 q > si se conecteaza la reteaua trifazata de c.a.
nfasurarea se realizeaza din conductor (bare) de cupru izolat cu fibre de sticla, micanita sau rasini
sintetice n functie de clasa de izolatie si de tensiunea nominala. La masina sincrona trifazata,
nfasurarea statorului se conecteaza n stea pentru a se evita nchiderea armonicilor curentului de
ordinul 3 si multipli de 3, precum si aparitia unor armonici de acelasi ordin n curba tensiunii de
faza.
Carcasa masinii se realizeaza din otel turnat (la masinile mici) sau din tabla sudata de otel
(la masinile de puteri mari si foarte mari) si poarta dispozitivele de fixare pe fundatie (talpi), inelele
de ridicare, cutia de borne a indusului si a inductorului, placuta indicatoare si scuturile frontale
(figura 4.1).
La masinile mijlocii scuturile pe lnga rolul de protectie sunt prevazute si cu lagare, iar unul
dintre scuturi sustine port-periile cu periile de contact (figura 4.1).
Placuta indicatoare contine de obicei principalele date nominale ale masinii: puterea
nominala aparenta (kVA sau MVA) si activa (kW sau MW), factorul de putere nominal ( ), cos
n

tensiunea si curentul nominal de linie (V; kV; A; kA), tensiunea si curentul nominal de excitatie (V;
A), randamentul nominal ,
n
turatia nominala (rot/min), frecventa nominala (Hz), numarul de faze
si conexiunea lor.
Rotorul masinii sincrone cuprinde miezul feromagnetic rotoric, nfasurarea rotorica, inelele
colectoare, ventilatorul (figura 4.1).

Masina sincrona

125

1. Ansamblu rotor; 7. Inele colectoare; 13. Scut parte tractiune;
2. Ansamblu nfasurare stator; 8. Port perii; 14. Capacel interior parte inele;
3. Borne stator; 9. Ventilator; 15. Capac;
4. Cutia de borne stat or; 10. Capatul interior parte tractiune; 16. Rulment parte tractiune;
5. Ansamblu miez magnetic rotor; 11. Capatul exterior parte tractiune; 17. Rulment parte opusa tractiune;
6. nfasurarea rotorului; 12. Inel regulator vaselina; 18. Scut parte opusa tractiune.

Sectiune longitudinala printr-o masina asincrona cu poli aparenti
Figura 4.1
Masina sincrona

126

Figura 4.2 Figura 4.3


Miezul rotoric are doua variante constructive:
cu poli aparenti (figura 4.2);
cu poli necati (figura 4.3).
Miezul cu poli aparenti este format dintr-o serie de poli (piese polare) fixati la periferia unei
roti polare solidare cu arborele masinii. Polii poseda nfasurari de excitatie n curent continuu.
Bobinele de excitatie ale polilor se leaga n serie sau paralel, n asa fel nct polaritatea polilor sa
alterneze la periferia rotorului. Alimentarea bobinelor se face prin intermediul inelelor de contact
solidare cu arborele (inele izolate ntre ele si fata de masa si la care se leaga capetele nfasurarii de
excitatie) si a doua perii fixe care freaca pe inelele de contact.
La periferia interioara a statorului, n aceasta varianta, ntrefierul este neuniform, de grosime
relativ mica sub piesele polare si foarte mare n zonele dintre poli.
Miezul cu poli necati (figura 4.3) este o constructie cilindrica masiva din otel de mare
rezistenta. La periferia rotorului se taie o serie de crestaturi n care se plaseaza spirele bobinelor de
excitatie n c.c. a polilor. nfasurarea unui pol acopera, de obicei, doua treimi din deschiderea unui
pol, n mijlocul polului ramnnd o zona de aproximativ o treime din deschiderea polului n care nu
sunt practicate crestaturi. Aceasta zona se mai numeste dinte mare, spre deosebire de ceilalti dinti
cu deschidere mult mai mica care separa crestaturile. Capetele frontale ale bobinelor sunt puternic
strnse prin bandaje masive pentru a face fata solicitarilor centrifuge. Aceasta varianta constructiva
conduce la un ntrefier constant, la periferia interioara a statorului.
Generatoarele electrice de turatii mari (1000 3000 rot/min) actionate de turbine cu aburi
numite turbogeneratoare se construiesc cu poli necati datorita rezistentei mai mari la solicitarile
mecanice centrifuge.
Generatoarele electrice de turatii mici (sute de rot/min) ant renate de turbine hidraulice se
mai numesc si hidrogeneratoare si se construiesc cu poli aparenti deoarece prezinta o mai mare
Masina sincrona

127
simplitate tehnologica. Hidrogeneratoarele se construiesc, de obicei, cu axa de rotatie verticala.
Generatoarele sincrone de puteri sub 100kW se mai construiesc si n constructie inversa, cu
poli aparenti de excitatie pe stator si nfasurarea trifazata cu inele de contact pe rotor.

Tipuri de sisteme de excitatie:
cu masina excitatoare, de fapt un generator de curent continuu cu excitatie separata sau
derivatie (autoexcitatie) cuplat pe acelasi ax cu generatorul sincron (figura 4.4). Avantajul metodei
consta n faptul ca tensiunea de excitatie rezulta constanta nedepinznd de tensiunea retelei.
Probleme deosebite apar la turatii mici (hidrogeneratoare) care au gabarit mai mare a excitatiilor si
la turatii mari (turbogeneratoare) unde apar limitari datorita comutatiei (apar scnteieri la perii).
Aceste considerente limiteaza puterea excitatoarelor de curent continuu la cca. 500 kW;

Figura 4.4 Figura 4.5

cu excitatie statica (figura 4.5), de fapt o punte redresoare monofazata care redreseaza o faza
statorica de c.a., rotorul fiind alimentat de la acest redresor prin intermediul periilor. Se elimina
astfel dezavantajul folosirii masinilor electrice, cu inertiile maselor n miscare si uzura n timp.
Sistemele de excitatie statice sunt simple, performante, cu ntretinere minima si cu siguranta n
exploatare.
cu masini excitatoare fara perii (figura 4.6). Generatorul sincron de excitatie este de
constructie inversata. Rotorul generatorului principal GS si rotorul generatorului sincron de
excitatie GS
e
sunt realizate n continuare, iar pe rotorul comun se dispun montate pe doua discuri
diodele ce alcatuiesc redresorul rotitor. Legaturile redresorului cu nfasurarea de excitatie devin
fixe disparnd astfel sistemul de perii.

Figura 4.6

Masina sincrona

128

4.2 Generatorul sincron

Generatorul sincron trifazat prezinta caracteristici extrem de convenabile pentru producerea
energiei electrice de curent alternativ si reprezinta unica solutie general acceptata de constructorii
de centrale electrice si de sisteme electro-energetice.
Ansamblul format din motorul primar si generatorul sincron poarta denumirea de grup
electrogen. Dupa natura masinii primare care furnizeaza energie mecanica ntlnim: diesel-
generatoarele, turbogeneratoare, hidrogeneratoare.

4.2.1 Principiul de functionare al generatorului sincron cu poli necati

n regim de generator masina sincrona transforma energia mecanica primita pe la ax de la un
motor primar n energie electrica debitata prin stator ntr-o retea de curent alternativ.
Sa presupunem o masina sincrona cu poli necati (figura 4.3) al carei rotor este excitat cu un
curent continuu , I
1
si este rotit din exterior cu viteza unghiulara .
1
Se obtine astfel un cmp
magnetic nvrtitor inductor (vezi subcap. 2.1.2) pe cale mecanica, al carei armonica fundamentala
are expresia:
( )


= =
1 f 1 0
m 1 m 1 1
I k N
B ; t p cos B B (4.1)
unde pulsatia cmpului nvrtitor , p
1 1
= indicele 1 referindu-se la faptul ca desi este produs
n rotor acest cmp nvrtitor are functie de cmp inductor .
Fata de nfasurarea statorica acest cmp nvrtitor va produce sistemul trifazat simetric de
fluxuri:
.
3
4
t cos
3
2
t cos
t cos
1 m 0 W 0
1 m 0 V 0
1 m 0 U 0


=
=
(4.2)
Sistemul trifazat simetric de fluxuri (4.2) va induce n nfasurarea statorica un sistem trifazat
simetric de t.e.m.:
.
3
4
t sin E e
3
2
t sin E e
t sin E e
1 om W 0
1 om V 0
1 m 0 U 0


=
=
(4.3)
Masina sincrona

129
Daca nfasurarea statorica este conectata pe o retea trifazata echilibrata sau pe un
consumator trifazat echilibrat, atunci sistemul de t.e.m. (4.3) va produce un sistem simetric de
curenti:
( )
.
3
4
t sin I i
3
2
t sin I i
t sin I i
1 m 2 W 2
1 m 2 V 2
1 m 2 U 2


=
=
(4.4)
Sistemul de curenti trifazati simetrici (4.4) va produce la rndul sau un cmp magnetic
nvrtitor de reactie al carei fundamentala (armonica de ordinul 1) va avea expresia:
.
2
t p cos B B
1 rm r

= (4.5)
Comparnd relatia (4.1) cu (4.5) se constata ca cele doua cmpuri nvrtitoare (inductor si
de reactie) au aceeasi pulsatie si viteza unghiulara ,
p
1

= deci se rotesc sincron, de unde si
denumirea de masina sincrona.
Cele doua cmpuri, de excitatie si de reactie se compun pentru a produce cmpul magnetic
nvrtitor rezultant al masinii, care este cmpul util, prin intermediul lui avnd loc cuplajul magnetic
al celor doua armaturi.
Cmpul nvrtitor de reactie
r
B exprimat prin relatia (4.5) va produce la rndul sau fata de
nfasurarea statorica un sistem trifazat simetric de fluxuri:
.
3
4
2
t cos
3
2
2
t cos
2
t cos
1 m r rW
1 m r rV
1 m r rU

=
(4.6)
care va induce n stator sistemul trifazat de t.e.m.:
.
3
4
2
t sin E e
3
2
2
t sin E e
2
t sin E e
1 m r W r
1 m r V r
1 m r U r

=
(4.7)
n realitate, n masina sincrona nu exista doua cmpuri nvrtitoare ( ), B , B
r 1
doua
fluxuri ( )
r 0
, sau doua t.e.m. ( )
r 0
e , e ci aceste marimi se compun ntr-o singura marime.
Masina sincrona

130
Astfel, n figura 4.7 se reprezinta compunerea fazoriala a acestor marimi considernd
reteaua pe care debiteaza generatorul inductiva: .
2
, 0




Figura 4.7

Dupa cum se vede din figura 4.7, a cmpul rezultant
m
B pe care l gasim n ntrefierul
masinii face unghiul fata de axa cmpului inductor ; B
1
acelasi unghi l face si fluxul rezultant
m
fata de fluxul inductor
0
ca si t.e.m. rezultanta
m
E fata de . E
0
Unghiul electric este numit si
unghi intern al masinii.


4.2.2 Ecuatiile de functionare ale generatorului sincron cu poli necati

Vom considera o masina sincrona trifazata n urmatoarele ipoteze simplificatoare: circuitul
magnetic al masinii este liniar (nu se satureaza si nu prezinta fenomenul de histerezis); pierderile n
fier sunt neglijate (ulterior vom face corectia necesara); masina are o simetrie perfecta constructiva,
magnetica si electrica, ceea ce include ipoteza unui ntrefier constant la periferia rotorului, adica se
considera o masina cu poli necati; nu vom lua n consideratie dect armonicele fundamentale ale
cmpurilor de excitatie si de reactie; nfasurarea statorica este conectata la o retea trifazata
echilibrata cu caracter inductiv; rotorul masinii este rotit din exterior cu turatia constanta
[ ] min / rot
2
60
n
1
1


= ; nfasurarea de excitatie este alimentata la tensiunea constanta nominala . U
en

De asemenea, n cele ce urmeaza, vom considera doar regimul stationar de functionare,
regim n care viteza unghiulara a rotorului
1
si tensiunea de excitatie ramn constante.
Procednd n mod analog ca la masina asincrona (sau ca la transformator), vom introduce
asa-numitul curent de magnetizare, care are toate atributele cmpului rezultant . B
m

Masina sincrona

131
n ceea ce priveste cmpul de excitatie, vom nlocui rotorul real cu un rotor fictiv imobil,
posednd o nfasurare trifazata simetrica, cu acelasi numar de spire pe faza si acelasi coeficient de
nfasurare ca si statorul masinii.
Valoarea efectiva
'
1
I a curentului ce va strabate aceasta nfasurare rotorica trifazata fictiva
rezulta din egalitatea amplitudinii cmpului magnetic de excitatie real, produs pe cale mecanica de
nfasurarea monofazata, si a amplitudinii cmpului magnetic nvrtitor obtinut pe cale electrica de
nfasurarea fictiva: (conform subcap. 2.1.2 relatiile 2.25 si 2.32):


=


1 1 0 f
1 N 2 0
I N k
p
I k N 3
'
2

de unde rezulta:
.
k N 3
k N p
I I
2
N 2
f 1
1 1
'


=
Curentul
'
1
I se numeste curent de excitatie raportat la stator.
Prin acest artificiu de calcul compunerea fazoriala a celor doua cmpuri nvrtitoare (de
excitatie si de reactie) din figura 4.7, a se poate nlocui prin compunerea curentilor din figura 4.9,
curenti avnd aceeasi pulsatie si defazaje reciproce cu cmpurile.
Se obtine astfel prima ecuatie functionala n regim stationar a generatorului sincron:

m 1 2
I I I
'
= + (4.10)
ecuatie pusa n evidenta n diagrama de fazori din figura 4.10.
Daca se iau n consideratie si pierderile n fierul statoric, atunci ecuatia 4.10 sufera o
corectie uzuala folosita si la transformator si la motorul asincron:

a m 0
0 1 2
I I I
I I I
'
+ =
= +
(4.11)
m
I fiind componenta de magnetizare, iar
a
I componenta corespunzatoare pierderilor n fier ale
curentului rezultant
0
I numit si curent de mers n gol.
Pentru gasirea celei de-a doua ecuatii (de tensiuni) a generatorului sincron vom aplica cea
de-a doua teorema a lui Kirchhoff pe un ochi de circuit ce cuprinde o faza statorica ce se nchide
prin nul (figura 4.8):





Masina sincrona

132

Figura 4.8 Figura 4.9


2 2 2 d 2 m
u i R e e + = + (4.12)
n care:

m
e - t.e.m. rezultanta indusa n stator;

dt
di
L e
2
d 2 d 2
= - t.e.m. indusa de fluxul statoric de dispersie,
d 2
L fiind
inductivitatea statorica de dispersie;

2
R - este rezistenta de faza a nfasurarii statorice;

2
i - este curentul de faza statoric;

2
u - este tensiunea de faza la bornele nfasurarii statorice.
Ecuatia (4.12) scrisa n complex devine:

2 d 2 2 2 2 m
I X j I R U E + + = (4.13)
unde
d 2 1 d 2
L X = este reactanta de dispersie statorica.

Figura 4.10 Figura 4.11

n figurile 4.10, 4.11 s-au reprezentat diagrama de fazori, respectiv, schema echivalenta a
generatorului sincron n regim permanent.
T.e.m. rezultanta
m
E indusa n stator de cmpul util rezultant
m
B va avea expresia:
Masina sincrona

133
m m m
I jX E =
Introducnd expresia curentului
m
I din relatia (4.10) n relatia (4.14) obtinem:
0 2 m 2 1 m m
E I X j I I X j E
'
+ =

+ =
n care marimea
'
1 m 0
I X j E = reprezinta chiar t.e.m. indusa n stator de cmpul nvrtitor de
excitatie, iar marimea
2 m r
I X j E = este t.e.m. indusa n stator de cmpul nvrtitor de reactie.
nlocuind pe
m
E

n relatia (4.13) obtinem o noua forma a ecuatiei de tensiuni a
generatorului sincron:
( )
2 m d 2 2 2 2 0
I X X j I R U E + + + = (4.16)
sau daca se noteaza
m d 2 s
X X X
'
+ = numita reactanta sincrona:

2 s 2 2 2 0
I X j I R U E + + = (4.17)
ecuatie pusa n evidenta de diagrama de fazori din figura 4.12, a unde se poate observa ca unghiul
dintre t.e.m.
m
E si
0
E este chiar unghiul intern al masinii.

a) b)
Figura 4.12 Figura 4.13

De multe ori datorita valorii foarte mici a rezistentei
2
R se poate neglija termenul
2 2
I R n
raport cu
2
U diagrama de fazori capatnd forma simplificata din figura 4.12, b cu schema
echivalenta 4.13.
Ecuatia curentilor (4.11) mpreuna cu ecuatia tensiunilor (4.17) si cu ecuatia (4.14) formeaza
sistemul ecuatiilor de functionare a generatorului sincron trifazat cu poli necati n regim stationar.





Masina sincrona

134

4.2.3 Expresia cuplului electromagnetic la masina sincrona

Pentru a deduce expresia cuplului electromagnetic la o masina sincrona vom porni de la
relatia generala a cuplului electromagnetic la masinile de curent alternativ (vezi subcap. 2.4 rel. 2.6,
a):

( )
.
I , E cos E I 3
M
2 1
2 0 0 2


= (4.18)
Dar, cum viteza unghiulara a indusului (statorului) este 0
2
= si cum unghiul
( ) + =
2 0
I , E (conform diagramei din figura 4.12) relatia (4.18) se poate scrie:

( )
.
cos E I 3
M
1
0 2

+
= (4.19)
Tot din figura 4.12 se poate scrie urmatoarea identitate trigonometrica:
( ). cos I X
2
sin I X sin U AB
2 s 2 2 2
+ =


= =
nlocuind termenul ( ) + cos I
2
n relatia (4.19) obtinem:

1 s
2 0
X
sin U E 3
M


= (4.20)
relatie ce reprezinta expresia cuplului electromagnetic dezvoltat de o masina sincrona cu poli necati
n regim stationar de functionare.
n ceea ce priveste semnul cuplului electromagnetic, trebuie remarcat faptul ca n relatia
(4.18) este explicitat cuplul exercitat de armatura inductoare asupra armaturii induse. n cazul
masinii sincrone cuplul exercitat asupra rotorului care este armatura inductoare va avea semnul
schimbat. Dar cum 0 sin > pentru orice unghi intern ( ) , 0 rezulta cuplul electromagnetic din
relatia (4.20), care se exercita asupra rotorului antrenat din exterior (cazul generatorului), are sens
opus sensului de miscare si reprezinta un cuplu rezistent. n acelasi timp asupra rotorului se mai
exercita si cuplul rezistent de frecari mecanice . M
m


4.2.4 Caracteristicile generatorului sincron

n scopul aprecierii performantelor generatoarelor electrice se traseaza grafic pe baza
ncercarilor experimentale la bancul de proba curbe numite caracteristicile generatorului. Ele
reprezinta dependenta a doua marimi considerndu-le pe celelalte constante.
De obicei la generatoarele sincrone se traseaza caracteristicile urmatoare:
Masina sincrona

135
caracteristica de mers n gol: ( ) ; I f U
0 I 1 20
2
=
=
caracteristica externa: ( ) ; I f U
. ct I 2 2
1
=
=
caracteristica de reglaj: ( ) . I f I
. ct U 2 1
2
=
=
Caracteristica de mers n gol, reprezinta dependenta dintre tensiunea la bornele statorului si
curentul de excitatie, cnd curentul debitat de stator este nul (mers n gol), viteza rotorului
mentinndu-se, de asemenea, constanta.
Aceasta caracteristica are forma unei curbe de saturatie care nu porneste din origine (figura
4.14). Valoarea
r 2
U este tensiunea la bornele statorului atunci cnd curentul de excitatie este nul si
se datoreaza cmpului inductor remanent din rotor (care ramne de la o functionare anterioara). Se
observa ca pe portiunea AB (masina nesaturata magnetic) practic exista o relatie liniara ntre
tensiunea
20
U si curentul continuu de excitatie . I
1
Pe aceasta portiune este posibil sa se regleze
tensiunea actionnd asupra curentului rotoric. Evident, la cresterea curentului de excitatie
1
I , curba
nu va coincide cu cea de la micsorarea acestuia datorita fenomenului de histerezis magnetic.

Figura 4.14 Figura 4.15

Caracteristica externa, reprezinta dependenta dintre tensiunea de la bornele statorului
2
U si
curentul debitat pe retea (consumatori)
2
I de catre masina cnd curentul de excitatie
1
I se mentine
constant ca si turatia rotorului. n figura 4.15 s-au trasat trei caracteristici externe pentru sarcina
rezistiva (1), sarcina inductiva (2), si sarcina capacitiva (3).
Dupa cum rezulta din figura 4.15 n cazul sarcinii rezistive si inductive caracteristicile sunt
usor cazatoare, iar n cazul sarcinii capacitive caracteristica este crescatoare.
Explicatia formelor (2) si (3) din figura 4.15 se poate da cu ajutorul diagramei de fazori.
Astfel, n figura 4.16, a este trasata caracteristica externa pentru sarcina inductiva ,
2
, 0


iar n
figura 4.16, b la sarcina capacitiva . ,
2




Masina sincrona

136

a) b)
Figura 4.16

n aceste diagrame fazorul t.e.m. induse de fluxul de excitatie
0
E depinznd de curentul de
excitatie , I
1
ramne constant. Odata cu variatia curentului de sarcina
2
I variaza fazorul . I X j
2 s

Mentinndu-se . ct = (nu se modifica caracterul sarcinii), atunci si .. ct
2
=

+ = Ca
urmare, locul geometric al punctului de functionare B va fi un arc de cerc capabil de unghiul .
Punctul A va corespunde mersului n gol ( ), 0 I
2
= iar punctul C va corespunde functionarii n
scurtcircuit ( ). 0 U
2
=
La sarcina inductiva se observa ca la cresterea curentului
2
I tensiunea la borne
2
U scade
(curba(2) din figura 4.15), iar la sarcina capacitiva odata cu cresterea curentului
2
I creste si
2
U
(curba (3) din figura 4.15).
Variatia tensiunii la borne de la mersul n gol ( )
2
U la mersul n sarcina nominala se
defineste ca:
[ ] 100
U
U U
% u
n 2
n 2 20

= (4.21)
si pentru a considera tensiunea de la bornele generatorului constanta aceasta variatie de tensiune nu
trebuie sa depaseasca 10% (u < 10%).
Caracteristica de reglaj, reprezinta dependenta dintre curentul de excitatie
1
I si curentul
debitat n retea de catre stator
2
I , atunci cnd tensiunea la borne si turatia rotorului se mentin
constante ., ct ., ct U
1 2
= = caracterul sarcinii mentinndu-se de asemenea constant .. ct cos =
Caracteristica ne arata cum sa reglam curentul de excitatie
1
I n asa fel nct la orice curent
debitat
2
I tensiunea la bornele generatorului sa nu se modifice.
Masina sincrona

137
Alura acestor caracteristici pentru trei tipuri de sarcina: (1)- rezistiva; (2)- inductiva; (3)-
capacitiva s-a reprezentat n figura 4.17.

Figura 4.17


4.2.5 Teoria generatorului sincron cu poli aparenti

La aceasta masina ntrefierul variaza de-a lungul periferiei rotorului si statorului. Astfel, sub
piesa polara este mult mai mic fata de restul polului (figura 4.2). Putem afirma ca de-a lungul axei
longitudinale a polului avem o reluctanta mica, iar de-a lungul axei transversale aceasta este foarte
mare. Altfel spus reactanta fluxului de reactie dupa axa longitudinala este mult mai mare dect dupa
axa transversala ( ). X X
rt rl
>
Fluxul inductiei magnetice de reactie poate fi descompus dupa cele doua axe:

t l
r r r
+ = (vezi diagrama din figura 4.18).

Figura 4.18

Cele doua componente ale fluxului de reactie induc tensiunile electromotoare:
t r r l r r
I X j E ; I X j E
t t l l
= =
1
I si
t
I sunt componentele curentului din indus;
Masina sincrona

138
Cu aceste precizari putem scrie:
. E E E E E E
t l
r r 0 r 0
+ + = + =
Iar ecuatia de tensiuni devine:
( )
t t l l 0 t l d d
I X j I X j I R E I I X j I R E I X j I R E U = + = =
unde s-a notat:
d r t d r l
X X X ; X X X
t l
+ = + =
care se pot numi respectiv reactanta longitudinala si reactanta transversala.
Diagrama de fazori a ecuatiei de tensiuni este reprezentata n figura 4.19:

Figura 4.19


4.2.6 Functionarea n paralel a generatoarelor sincrone

Pe o retea de transport si distributie a energiei electrice functioneaza la un moment dat mai
multe generatoare sincrone conectate la aceeasi tensiune, deci, n paralel.
Functionarea a doua sau mai multe generatoare sincrone n paralel pe aceleasi bare de
distribuire a energiei electrice impune o circulatie a curentilor de la generatoare spre retea sau
invers dar niciodata ntre generatoare (curent de circulatie). Existenta unui curent de circulatie de la
un generator la altul conduce la o ncarcare suplimentara a nfasurarilor uneia dintre ele cu efecte
termice neplacute ducnd la perturbarea functionarii acestuia.
Pentru a nu exista acest curent de circulatie se impune ndeplinirea unor conditii numite
conditii de functionare n paralel si care sunt:
egalitatea tensiunilor la borne ca marime si ca faza;
egalitatea frecventelor tensiunilor de la borne;
aceeasi succesiune a fazelor.
Masina sincrona

139
Pentru a arata aparitia curentilor de circulatie n cazul nendeplinirii uneia dintre aceste
conditii sa consideram circuitul din figura 4.20 si scriem ecuatia tensiunilor pe conturul ce include
doua faze omoloage statorice si se nchide prin nul. Aceasta ecuatie pentru faza R va avea forma:
. U U U
R 2
R
1
R
f f f
= (4.22)
Presupunnd ca cele doua tensiuni nu sunt egale ca modul sau ca faza (figura 4.21, a, b) din
diferenta lor va rezulta o tensiune
R
f
U care va genera un curent de circulatie prin acest circuit.
Tensiunea
R
f
U va fi nula numai atunci cnd toate cele trei conditii de functionare n paralel vor fi
ndeplinite.

a) b)
Figura 4.20 Figura 4.21

nainte de a nchide ntrerupatorul
2
K trebuie sa ne asiguram ca sunt ndeplinite toate
conditiile de functionare n paralel.
Acest lucru se poate realiza cu ajutorul aparatelor de masura corespunzatoare care, de
regula, se integreaza ntr- un singur aparat numit sincronoscop.
Sincronoscoapele moderne pot realiza o conectare automata n paralel, n sensul ca pot lua
decizii n functie de ndeplinirea conditiilor de functionare n paralel, decizii cum ar fi cuplarea si
reglarea curentului de excitatie, cuplarea ntrerupatorului de punere n paralel, reglarea turatiei
motorului primar de antrenare, etc.




Masina sincrona

140

4.3 Motorul sincron

n regim de motor masina sincrona primeste energie electrica de la reteaua de c.a. trifazata
prin stator pe care o transforma n energie mecanica furnizata axului motorului.

4.3.1 Ecuatiile de functionare ale motorului sincron

Procednd n mod analog ca n cazul regimului de generator (vezi subcap. 4.2.2) ecuatia
tensiunilor pe o faza statorica corespunzator circuitului din figura 4.22 va avea forma:
. u i R e e
2 2 2 d 2 m
= + (4.23)

Figura 4.22

Ecuatia tensiunilor (4.23) scrisa n complex si tinnd cont de expresia reactantei de dispersie
statorice va deveni:

2 d 2 2 2 m 2
I X j I R E U + + = (4.24)
sau n functie de t.e.m. indusa de fluxul de excitatie ecuatia (4.24) devine:

2 s 2 2 0 2
I X j I R E U + + = (4.25)
n care:
m d 2 s
X X X + = - reactanta sincrona.
Ecuatia curentilor va avea aceeasi forma ca la generator:
m 1 2
I I I
'
= +
n care s-au neglijat pierderile n fier ( ), 0 I
a
= iar
'
1
I este curentul de excitatie raportat la stator (vezi
rel. 4.9).
Diagrama de fazori a motorului sincron n regim stationar s-a reprezentat n figura 4.23, a si
forma simplificata ( ) 0 I R
2 2
n figura 4.23, b.
Masina sincrona

141

Figura 4.23


4.3.2 Pornirea motorului sincron

Deoarece masina sincrona nu poate functiona dect la sincronism, evident la pornire cnd
0
1
= (viteza rotorului este nula) nefiind ndeplinita conditia de sincronism, motorul sincron nu
poate dezvolta cuplu electromagnetic.
ntr-adevar daca
2
este viteza unghiulara a cmpului nvrtitor statoric obtinut prin curentii
trifazati absorbiti de la retea, curenti de forma:

( )


=
=
3
4
t sin I i
3
2
t sin I i
t sin I i
2 m 2 W 2
2 m 2 V 2
2 m 2 U 2
(4.26)
iar daca
1
este viteza rotorului considerata diferita de
2
, atunci sistemul trifazat de fluxuri
produse de cmpul inductor din rotor fata de stator va avea forma:


=
=
3
4
t cos
3
2
t cos
t cos
1 m 2 W 2
1 m 2 B 2
1 m 2 A 2
(4.27)
Energia de interactiune dintre fluxul inductor
U 2
si curentul de pe faza U va avea expresia:
( ) ( ) = = t sin p cos I i W
2 m 2 m 2 U 2 U 2 U 2

unde s-a notat:

p
t
t
1
1

= = - coordonata unghiulara a rotorului fata de o axa de referinta statorica.
Masina sincrona

142
Cuplul electromagnetic dezvoltat de faza U a nfasurarii statorice si transmis rotorului se
poate afla aplicnd teorema fortelor generalizate:
( ) ( )
( ) .. ct i
t sin t sin I p
d
dW
m
2
2 1 m 2 m 2
. ct i
U 2
U 2
2
=
=

=
=

Procednd analog pentru fazele V si W se obtine pentru cuplul electromagnetic instantaneu
total dezvoltat asupra rotorului:
( ). t t cos I p
2
3
m m m m
2 1 m 2 m 2 W 2 V 2 U 2 2
= + + =
Cuplul mediu dezvoltat pe o perioada T va fi:
( ) . dt t t cos I p
2
3
T
1
dt m
T
1
M
T
0
2 1 m 2 m 2
T
0
2 2
= = (4.28)
Examinnd expresia (4.28) se constata ca pe un numar oarecare de perioade ale functiei
sinusoidale

=
k 2
T cuplul electromagnetic mediu n timp este nul exceptnd cazul .
2 1
=
Deci motorul sincron nu poate dezvolta cuplu electromagnetic dect daca este ndeplinita
conditia de sincronism .
2 1
=
Pentru a putea porni motorul sincron se poate aplica una din metodele:
pornirea cu ajutorul unui motor auxiliar;
pornirea n asincron.
Pornirea cu ajutorul unui motor auxiliar, mai rar folosita n practica, consta n antrenarea
cu ajutorul unui motor auxiliar a rotorului motorului sincron pna la turatia de sincronism, moment
n care se conecteaza statorul la retea. Motorul sincron va dezvolta cuplu electromagnetic si deci
motorul auxiliar se poate decupla.
Metoda este neeconomica deoarece mai necesita un motor, care, chiar daca este de putere
mai mica (pornirea este recomandabil sa se faca n gol) ridica totusi pretul instalatiei.
Pornirea n asincron, este posibila numai atunci cnd polii rotorici sunt prevazuti cu o
nfasurare suplimentara n scurtcircuit care joaca rolul coliviei la motorul asincron. Barele coliviei
sunt plasate n crestaturi practicate n piesele polare (figura 4.2) si sunt din alama sau aluminiu. n
aceste bare se induc curenti atunci cnd cmpul nvrtitor al statorului are o anumita viteza relativa
fata de rotor, asa cum este cazul la pornire. Interactiunea dintre acesti curenti si fluxul inductor va
da nastere unui cuplu electromagnetic asincron de pornire.
Dupa ce motorul a pornit (nfasurarea de excitatie fiind scurtcircuitata la perii pentru a ajuta
pornirea) motorul se tureaza atingnd turatia subsincrona de regim stationar. n acest moment se
Masina sincrona

143
injecteaza curent continuu n nfasurarea de excitatie, obtinndu-se un cmp nvrtitor care initial
are aceeasi turatie subsincrona, dar care, apoi, ntr-un proces tranzitoriu capata viteza de sincronism.
Si aceasta metoda este dificila continnd multe manevre.
n general se poate afirma ca motorul sincron are o pornire dificila.


4.3.3 Caracteristicile motorului sincron

Pentru aprecierea performantelor motorului sincron de obicei se traseaza experimental la
bancul de proba urmatoarele caracteristici:
caracteristica mecanica: ( ); M f n
1
=
caracteristica unghiulara: ( ); f M =
caracteristica n V: ( ). I f I
1 2
=

Caracteristica mecanica

ntruct motorul sincron nu poate functiona dect la sincronism, caracteristica mecanica
( ) M f n
1
= va fi o dreapta paralela cu axa cuplului (figura 4.24). Cuplul electromagnetic poate creste
pna la valoarea
C
M (cuplul critic) dupa care masina se opreste.
Caracteristica mecanica ne poate arata ca n domeniul ( )
C
M , 0 M motorul sincron dezvolta
o viteza riguros constanta. Pentru acest motiv se utilizeaza la actionarea masinilor de lucru care
trebuie sa aiba o viteza constanta odata cu cresterea cuplului rezistent (de ex. actionarea
compresoarelor n industria frigului).

Figura 4.24 Figura 4.25




Masina sincrona

144

Caracteristica unghiulara

Reprezinta dependenta dintre cuplul electromagnetic M si unghiul intern , si se traseaza la
.. ct I ., ct U
1 2
= = Din expresia cuplului electromagnetic:
=


= sin M sin
X
U E 3
M
C
s
2 0
(4.29)
unde


=
s
2 0
C
X
U E 3
M este cuplul maxim (critic) dezvoltat de motor rezulta forma acestei
caracteristici reprezentata n figura 4.25.
Punctul nominal de functionare se afla pe portiunea OA pentru care:
2
0

< < si care,
reprezinta portiunea stabila de functionare a motorului. ntr-adevar, pe aceasta portiune orice
crestere a cuplului rezistent la axul motorului nu poate duce la micsorarea vitezei ci la cresterea
unghiului intern , ceea ce nseamna o crestere a cuplului electromagnetic dezvoltat care va putea
prelua cresterea cuplului rezistent. O crestere a cuplului rezistent peste valoarea
C
M conduce la
cresterea valorii lui peste
2

, deci, la scaderea cuplului dezvoltat ducnd la oprirea motorului.


Portiunea AB este considerata deci o portiune instabila de functionare.

Caracteristica n V

Reprezinta dependenta dintre curentul absorbit de la retea n stator
2
I si curentul de excitatie
din rotor
1
I n situatia mentinerii constante a tensiunii la borne . ct U
2
= si a cuplului rezistent
.. ct M =
Din expresia:
. ct sin
X
U E 3
M
s
2 0
=


=
rezulta: .. ct sin E
0
= (4.30)
Expresia (4.30) ne arata ca locul geometric al punctului de functionare A (din diagrama de
fazori din figura 4.26) este o dreapta paralela cu fazorul . U
2

n figura 4.26 sunt reprezentate trei pozitii ale punctului de functionare:

1
A cnd motorul se comporta fata de retea ca un receptor rezistiv inductiv;

2
A cnd motorul se comporta fata de retea ca un receptor pur rezistiv;

3
A cnd motorul se comporta fata de retea ca un receptor rezistiv - capacitiv.
Masina sincrona

145
Din aceste trei pozitii rezulta forma caracteristicii ( )
1 2
I f I = (t.e.m.
0
E fiind direct
proportionala cu curentul de excitatie
1
I ), care se prezinta sub forma de V.

Figura 4.26 Figura 4.27

Din examinarea acestei caracteristici rezulta ca atunci cnd curentul de excitatie
1
I creste,
curentul absorbit de la retea
2
I scade (scade fazorul
2 s
I X j ) att timp ct motorul se comporta ca
un receptor rezistiv inductiv (curentul
2
I se afla n urma tensiunii
2
U ), adica pna n punctul
2
A caruia i corespunde curentul de excitatie
optim 1
I (curent de excitatie optim) cnd motorul se
comporta ca un receptor pur rezistiv (curentul
2
I se afla n faza cu tensiunea
2
U ). Continund sa
crestem curentul de excitatie
1
I peste valoarea
optim 1
I , curentul
2
I va creste (punctul
3
A ), motorul
comportndu-se ca un receptor rezistiv capacitiv (curentul
2
I se afla naintea tensiunii
2
U ).
Cnd
optim 1 1
I I < se spune ca motorul functioneaza subexcitat, iar cnd
optim 1 1
I I > se spune ca
motorul functioneaza supraexcitat.
Rezulta de aici clar ca, reglnd curentul de excitatie, se poate ajusta factorul de putere,
, cos al motorului. n figura 4.26 pe lnga variatia curentului absorbit
2
I functie de
1
I s-a
reprezentat (cu linie punctata) si variatia factorului de putere cos fata de curentul de excitatie . I
1

Astfel, desi motorul sincron poate avea ntrefierul relativ mare (ca n cazul rotorului cu poli
aparenti) el poate functiona cu factor de putere foarte bun (chiar capacitiv daca se doreste) fiind
preferat n actionarile de putere mare si foarte mare cu turatie constanta (statii de pompare,
propulsia electrica a navei) unde motoarele asincrone datorita factorului de putere mai prost nu sunt
acceptate.
Functionarea n regim supraexcitat este utilizata la compensarea energiei reactive a retelelor
inductive n vederea mbunatatirii factorului de putere, nlocuind cu succes bateriile de
condensatoare care la puteri mari devin foarte voluminoase.
Masina sincrona

146
Folosit la mbunatatirea factorului de putere n retele inductive (ca motor n gol supraexcitat)
motorul sincron poarta denumirea de compensator sincron.


4.4 Aplicatii

1. Un motor sincron trifazat cu poli necati are urmatoarele date nominale: , kW 2000 P
n
=
9 , 0 cos , Hz 50 f , V 6000 U
n 1
= = = , conexiunea stea.
Rezistenta nfasur arilor statorice de faza este neglijabila, iar reactanta sincrona este
. r . u 0 , 1 X
s
= (unitati relative). Motorul are pierderi n fier si pierderi mecanice neglijabile. El
functioneaza n sarcina, absorbind o putere activa kW 1500 P = si are o tensiune electromotoare
indusa de excitatie V 4682 E
0
= pe faza, tensiunea de alimentare fiind cea nominala.
a) Sa se determine unghiul intern , curentul absorbit
2
I si factorul de putere cos n
regimul de sarcina de mai sus;
b) Pentru aceeasi putere activa absorbita si aceeasi tensiune la borne, exista vreo alta valoare
a t.e.m.
0
E care conduce la aceeasi valoare a curentului absorbit ? Daca da, care este aceasta
valoare si unghiul intern respectiv ?
c) Care din cele doua valori precedente ale lui
0
E este de dorit si din ce motiv ?

REZOLVARE
a) Pentru nceput, trebuie calculata valoarea absorbita
s
X a reactantei sincrone, cunoscnd
valoarea relativa egala cu unitatea. Marimea de referinta n cazul reactantelor este asa-numita
impedanta nominala ,
I
U
Z
n
n
n
= U
n
si I
n
fiind respectiv valorile nominale ale tensiunii de faza si ale
curentului absorbit. Tensiunea nominala pe faza a motorului este data, conexiunea fiind stea si
cunoscnd tensiunea de linie U
1
= 6000V a retelei:
. V 1 , 3464
3
6000
3
U
U
1
f
= = =
Curentul nominal se obtine din puterea nominala activa absorbita, egala cu puterea utila de
2000 kW (deoarece pierderile de orice fel s-au neglijat) si din factorul de putere nominal:
. A 83 , 213
9 , 0 1 , 3464 3
10 2
cos U 3
P
I
6
n f
n
2
=

=

=
Impedanta nominala va fi deci:
Masina sincrona

147
= = = 2 , 16
83 , 213
1 , 3464
I
U
Z
2
f
n

iar reactanta sincrona rezulta:
. 2 , 16 Z X
n s
= =
Pentru a determina marimile cerute, vom apela la ecuatia (4.25) n care se omite termenul
2 2
I R (neglijabil),
2 s 0
I X j E U
'
+ =
t.e.m. indusa de excitatie V 4682 E
'
0
= fiind mai mare dect tensiunea
f
U de faza, situatie pentru
care este valabila diagrama fazoriala din figura 4.28, a:


a) b)
Figura 4.28

Sa notam cu
'
unghiul intern si cu cu
'
unghiul de defazaj dintre tensiunea
f
U si curentul
. I
2
Defazajul
'
corespunde unei functionari n regim capacitiv. Pe baza acestei diagrame se pot
scrie urmatoarele doua ecuatii:
. U cos E sin I X
sin E cos I X
f 0 2 s
0 2 s
' ' '
;
' ' '
=
=

n acest sistem de ecuatii, necunoscutele sunt: , , , I
' '
2
fiind necesara nca o ecuatie. ntr-
adevar, n enunt se mai precizeaza puterea absorbita de motor n acest caz, deci:
. P cos I U 3
'
2 f
=
Din aceasta ultima ecuatie rezulta componenta activa a curentului absorbit:
A 38 , 144
1 , 3464 3
10 5 , 1
U 3
P
cos I
6
2
'
=

= (1)
iar apoi: . 5 , 0
4682
38 , 144 2 , 16
E
cos I X
sin
'
'
'
0
2 s
=

=

=
Prin urmare, unghiul intern este . 30
0 '
= Ridicnd la patrat relatiile (1) si (2), se gaseste:
Masina sincrona

148
A 46 , 36
2 , 16
1 , 3464 866 , 0 4682
X
U cos E
sin I
s
f 0
2
' '
'
=

=

= (2)
si apoi factorul de putere:
( ). capacitiv 67 , 0
83 , 213
38 , 144
I
cos I
cos
2
2
'
'
= =

=
b) Pentru aceeasi putere activa absorbita si aceeasi tensiune la borne, deci pentru aceeasi
valoare a componentei active
'
cos I
2
a curentului si pentru acelasi curent
2
I absorbit, mai este
posibil un punct de functionare asa cum se vede n figura 4.25, b. De data aceasta regimul de
functionare este inductiv si t.e.m. indusa de excitatie are alta valoare. Sa o notam , E
' '
0
noul unghi
intern fiind ,
' '
ambele marimi fiind necunoscute. n vederea determinarii acestor necunoscute,
diagrama fazoriala furnizeaza urmatoarele relatii:
; V 96 , 2338 38 , 144 2 , 16 cos I X sin E
' " "
2 s 0
= = =
. I X sin E cos E U
2 2
s
2
2
0
2
0 f
2
" " " "
=


Din a doua relatie se deduce:
( ) . V 63 , 3873 63 , 2338 91 , 148 2 , 16 1 , 3464 sin E I X U cos E
2 2
0
2
2
2
s f 0
" " " "
= = =
n consecinta,
. 14 , 39 ; 813 , 0 tg
V 2 , 3705 63 , 2873 96 , 2338 E
o "
2 2
0
"
"
= =
= + =

c) Este preferabila functionarea cu un factor de putere capacitiv, adica cu , V 4682 E
'
0
=
deoarece n acest caz motorul sincron poate pune la dispozitia retelei o anumita putere reactiva,
kVAR 3 , 376 243 , 0 91 , 148 1 , 3464 3 sin I U 3 Q
2 f
= = =
care poate fi utilizat pentru mbunatatirea factorului de putere al ntregii instalatii. n plus,
functionarea cu t.e.m. de excitatie mai mare asigura o mai buna stabilitate dinamica, cuplul
electromagnetic maxim,


=
s
f 0
0
X
U E 3
M
fiind mai mare n cazul a) n comparatie cu cazul b) cu 26,4%.

Masina sincrona

149
2. Puterea aparenta nominala a unui motor asincron trifazat cu poli necati este
, kVA 400 S
n
= tensiunea de faza fiind , V 3470 U
n
= reactanta sincrona , 50 X
s
= , 0 R
2

, Hz 50 f
1
= 6 p 2 = poli.
a) Sa se determine curentul absorbit, daca motorul functioneaza la puterea nominala sub
factor de putere unitar.
b) Care este cuplul electromagnetic dezvoltat n acest caz ?
c) Daca cuplul electromagnetic ramne acelasi, dar dorim ca motorul sa functioneze cu
factorul de putere 9 , 0 cos = capacitiv, care este curentul absorbit si t.e.m.
0
E ?

REZOLVARE
a) Curentul absorbit pe fiecare faza rezulta imediat:
. A 42 , 38
1 3470 3
10 4
cos U 3
S
I
5
n
n
n 2
=

=

=
b) Deoarece , 0 R
2
se pot neglija pierderile Joule ale motorului. Neglijnd si pierderile n
fier si cele mecanice, puterea activa absorbita este egala cu puterea electromagnetica,
= = cos I U 3 M P
2 n

fiind viteza unghiulara de sincronism,
. s / rad 72 , 104
3
50 14 , 3 2
p
=

=

=
Deci: . m N 7 , 3819
72 , 104
10 4 cos I U 3
M
5
2 n
=


=
Pentru determinarea t.e.m.
0
E induse de cmpul nvrtitor de excitatie, vom observa ca
triunghiul format de fazorii
0 2 s
E , I X j , U este dreptunghic, deoarece curentul
2
I este n faza cuU
si prin urmare,
( ) . V 2 , 3966 42 , 38 50 3470 I X U E
2
2 2 2
s
2
0
= + = + =
c) Sa notam noul curent absorbit
'
2
I si noua t.e.m. . E
'
0
ntruct tensiunea pe faza si cuplul
electromagnetic dezvoltat ramn acelasi, rezulta:
A 42 , 38 I cos I
2 2
' '
= =
si deci
. A 69 , 42
9 , 0
42 , 38
I
'
2
= =
Pe de alta parte, din diagrama de fazori (vezi figura 4.25, a) rezulta:
Masina sincrona

150
U sin I X cos E
cos I X sin E
' ' ' '
' ' ' '
2 s 0
2 s 0
+ =
=

ceea ce conduce la urmatoarea expresie a t.e.m.
'
0
E

. cos I X sin I X U E
2
2 s
2
2 s 0
' ' ' ' '

+ =
Numeric,
( ) ( ) . V 7 , 4799 9 , 0 69 , 42 50 435 , 0 69 , 42 50 3470 E
2 2 '
0
= + + =
Pentru a trece motorul n regim capacitiv este deci necesara supraexcitarea masinii.

3. Un motor sincron trifazat cu poli necati functioneaza n gol. Pierderile sale de orice
natura sunt neglijabile. Se cunosc reactanta
m
X de magnetizare si reactanta sincrona, precum si
tensiunea U pe faza. Sa se determine expresia analitica a caracteristicii n V , I f I
'
1 2

=
2
I fiind
curentul absorbit, iar
'
1
I curentul de excitatie raportat la stator.

REZOLVARE
Deoarece cuplul electromagnetic este nul,
0
X
U E 3
M
s
0
=


=
rezulta , 0 = n care caz fazorii:
2 s 0
I X j si E , U se suprapun, iar fazorul
2
I este n cvadratura de
faza cu tensiunea U, ceea ce nseamna . 0 cos =
n cazul cnd U E
0
> este valabila situatia din figura 4.29, a masina functionnd capacitiv,
ntre marimile functionale existnd relatia
. I X U E
2 s 0
=
Cum
'
1 m 0
I X E = , se obtine, deci, urmatoarea dependenta ntre curentul absorbit si curentul
de excitatie raportat:
.
X
U
I
X
X
I
s
1
s
m
2
'
= (1)
n cazul cnd , U E
0
< masina functioneaza inductiv, diagrama corespunzatoare fazoriala
fiind data n figura 4.29, b, din care rezulta:
2 s 0
I X E U =
Masina sincrona

151
adica
.
X
U
I
X
X
I
s
1
s
m
2
'
+

= (2)
Cnd , U E = evident . 0 I
2
=
Caracteristica n V rezulta pe baza expresiilor analitice (1) si (2) este prezentata n figura
4.29, c. Variindu-se curentul de excitatie, motorul sincron functionnd n gol poate fi trecut din
regim inductiv n regim capacitiv. n acest ultim regim el este utilizat n sistemele electroenergetice
pentru o mbunatatire a factorului de putere. Caracteristica din figura 4.29, c nu tine seama de
fenomenul de saturatie, caci s-a presupus ca t.e.m.
0
E este proportionala cu curentul de excitatie.

a) b) c)
Figura 4.29


Capitolul 5

MODELUL MATEMATIC AL MASINII DE CURENT
ALTERNATIV N REGIM DINAMIC


Modelul matematic al masinii de curent alternativ trifazat n regim dinamic poate fi tratat cu
ajutorul unui sistem de ecuatii diferentiale neliniare, ecuatii ce prezinta dificultati de solutionare
chiar daca se utilizeaza metodele numerice. Este nevoie de calculatoare electronice rapide si cu
memorii foarte mari.
Aceste cerinte nu pot fi satisfacute n sistemele de comanda sau reglare automata rapide din
actionarile electrice datorita volumului mare de prelucrare a datelor n timp scurt.
n ultimul timp a fost pusa la punct modelarea masinii de c.a. cu ajutorul fazorilor spatiali.
Acestia ofera un model general si simplu al functionarii, cuprinznd att regimul trazitoriu ct si
regimul stabilizat.
Modelul masinilor electrice de c.a. bazat pe teoria fazorilor spatiali este mai simplu dect
modelul clasic n sistem trifazat, deoarece fiecare marime trifazata (curent, flux, tensiune, etc.) se
reduce la un singur vector plan (fazor spatial), care matematic poate fi tratat ca o marime complexa,
permitnd o scriere compacta a ecuatiilor de stare. De asemenea, sistemul de ecuatii de functionare
devine un sistem de ecuatii diferentiale liniare care pot fi integrate relativ usor prin metode
numerice cu ajutorul microcalculatoarelor tip PC.
S-a creat un model bifazat ( ) q d al masinilor de c.a. trifazate cu proprietati asemanatoare
masinilor de c.c., creindu-se astfel suportul fizic pentru teoria unitara a masinilor electrice.
Astfel, s-au pus bazele conceptiei generale a sistemelor de reglare a masinilor electrice cu
orientare dupa cmp. Progresele actuale n acest domeniu sunt conditionate de introducerea tehnicii
microprocesoarelor care ridica performantele actionarilor reglabile de c.a. la nivelul celor de c.c. Se
observa deja tendinta de nlocuire treptata a actionarilor de c.c. cu cele de c.a. cu performante
ridicate, cu robustete mai mare si cu pret mai redus.
Modelul matematic al masinii de c.a. n regim dinamic

153

5.1 Fazori spatiali

Fazorii spatiali sunt niste vectori trifazati, care indica att variatia n timp a marimilor de
faza, ct si variatia n spatiu a rezultantei acestora.
ntruct la compunerea fazorului spatial intervin toate cele tei componente instantanee ale
fazelor, acesta caracterizeaza ntregul sistem trifazat, dupa cum urmeaza:
o indica variatia n timp (sub forma vectoriala) a marimilor de faza;
o indica si defazajul n spatiu datorita dispunerii nfasurarilor de faza din punct de vedere
constructiv, ceea ce intervine matematic prin aplicarea versorilor n directia axelor
magnetice ale fazelor.
Din punct de vedere matematic, fazorii spatiali sunt de fapt vectori ntr-un plan
perpendicular pe axa arborelui masinii.


5.1.1 Fazorii spatiali ai masinilor electrice trifazate

Este cunoscut faptul ca distributia cmpului de inductie magnetica de-a lungul ntrefierului
masinilor de c.a. pentru armonica fundamentala poate fi considerata sinusoidala n spatiu si timp.
Variatia sinusoidala n raport cu coordonata spatiala provine din distributia aproximativ sinusoidala
a nfasurarilor si deci a solenatiei. Variatia sinusoidala n timp a cmpului se datoreaza variatiei
sinusoidale n timp (curent alternativ) a solenatiei.
n figura 5.1 s-a reprezentat o nfasurare a unei masini si distributia spatiala a solenatiei.
Solenatia de-a lungul ntrefierului variaza n trepte datorita distributiei discontinue a curentului din
spirele nfasurarii. Cu o buna aproximatie (acceptata n teoria clasica) se nlocuieste variatia n
trepte cu variatia continua a armonicii fundamentale a solenatiei, neglijnd armonicele spatiale ale
acesteia.
Distributia spatiala a solenatiei poate fi reprezentata de un vector spatial care are directia
n sensul valorii maxime a sinusoidei, iar lungimea lui egala cu aceasta valoare maxima. Unei valori
instantanee a curentului dintr-o nfasurare de faza i corespunde totdeauna un vector spatial de
directie fixa dupa axa magnetica a nfasurarii, iar lungimea si sensul acestui vector este determinat
de valoarea instantanee a curentului n momentul respectiv.



Modelul matematic al masinii de c.a. n regim dinamic

154

Figura 5.1

ntruct fluxul magnetic este proportional cu curentul i L , iar curentul este
proportional cu solenatia i N , rezulta ca fluxul, de asemenea, poate fi reprezentat ca un vector
spatial de aceeasi directie, caracteriznd cmpul magnetic din ntrefier.
n cazul unei masini trifazate, vom avea trei nfasurari, conform figurii 5.2, unde s-au
reprezentat: liniile de cmp ale fazei a (figura 5.2, a), reprezentarea simbolica dupa directia axei de
magnetizare

a

nfasurarilor

fazelor

a, b

si c (figura 5.2, b) si vectorii spatiali ai curentilor din cele trei
faze (figura 5.2, c).

a) b) c)
Figura 5.2

Modelul matematic al masinii de c.a. n regim dinamic

155
Apar astfel vectorii spatiali ai curentilor,
b a
i , i si
c
i defazati n spatiu cu unghiurile ,
3
2

respectiv ,
3
4
iar lungimea si sensul fiecaruia corespunde valorii instantanee a curentului din faza
respectiva.
Directia n spatiu a vectorilor spatiali de curent este data de pozitia n spatiu a nfasurarilor.
La variatia n timp a curentilor
b a
i , i si
c
i nu s-a pus nici o conditie, deci ei pot sa varieze
dupa orice lege (cu valori constante variabile periodic, sinusoidala, aperiodica sau combinatia
acestora).
Cunoscnd axa reala a sistemului de coordonate ca fiind axa de magnetizare a fazei a, atunci
vectorii spatiali de curent ai celor trei faze se vor putea scrie cu ajutorul operatorului complex
cunoscut
3
2
j
e a

si vor avea forma:


. i a i ; i a i ; i i
c
2
c b b a a
(5.1)
Fazorul spatial de curent se defineste ca fiind suma vectoriala:
( )
c
2
b a
i a i a i
3
2
i + + (5.2)
n care factorul
3
2
(n general
m
2
la masina m- fazata) provine de la faptul ca solenatia rezultanta la
masina trifazata este
2
3
din solenatia unei faze. Pornind n sens invers, daca din solenatia rezultanta
dorim sa obtinem solenatia unei faze, atunci existenta factorului
3
2
este evidenta.


a) b)
Figura 5.3

Modelul matematic al masinii de c.a. n regim dinamic

156
n figura. 5.3, a s-a reprezentat fazorul spatial de curent la un moment dat, tinnd seama de
sensul si valoarea vectorilor spatiali din cele trei faze la acel moment.
Din relatia (5.2) rezulta ca daca nu se pune nici o conditie pentru variatia n timp a curentilor
, i , i
b a
si , i
c
atunci fazorul spatial al curentului i are o valoare si directie n spatiu determinate de
variatia curentilor din cele trei faze.
n mod similar se defineste fazorul spatial al fluxului magnetic dat de cele trei faze:
( ). a a
3
2
c
2
b a
+ + (5.3)
Daca fazorii spatiali dati de relatiile (5.2) si (5.3) sunt produsi ntr-o nfasurare statorica,
atunci marimile vor avea indicele s:
( )
( ). a a
3
2
; i a i a i
3
2
i
c s
2
b s a s s
c s
2
b s a s s
+ +
+ +
(5.4)
n mod cu totul analog, acesti fazori se pot scrie si pentru nfasurarea rotorica, folosind
indicele r:

( )
( ) . a a
3
2
; i a i a i
3
2
i
c r
2
b r a r r
c r
2
b r a r r
+ +
+ +
(5.5)
Din cele de mai sus, rezulta ca cele trei marimi instantanee de faza ale curentului si fluxului
se pot descrie cu ajutorul unei singure marimi, fazorul spatial de curent sau de flux care la rndul
sau poate fi descompus n planul complex n doua componente, cea reala, respectiv cea imaginara,
conform figurii 5.3, b:

q s d s s q s d s s
j ; i j i i + + (5.6)
axa reala avnd directia axei de magnetizare a fazei a.
Fazorul spatial are o proprietate specifica si anume, daca sistemul de marimi instantanee nu
are componenta homopolara, atunci proiectia lui pe cele trei axe ale fazorilor ne da valoarea
instantanee a marimii considerate n faza respectiva. Proprietatea se pastreaza si cnd exista
componenta homopolara, cu restrictia ca din aceasta proiectie pe o faza, trebuie scazuta componenta
homopolara pentru a obtine valoarea instantanee a marimii considerate din acea faza (figura 5.3, a).





Modelul matematic al masinii de c.a. n regim dinamic

157

5.1.2 Interpretarea matriciala a fazorilor spatiali

Consideram fazorul spatial al curentului:
( )
c
2
b a
i a i a i
3
2
i + + (5.7)
care se poate descompune dupa cele doua axe ale planului complex:
. i j i i
q d
+ (5.8)
Relatiile (5.7) si (5.8) ne arata posibilitatea trecerii de la sistemul trifazat de marimi
instantanee ale unei masini trifazate, la sistemul bifazat de componente n planul complex, adica
masina trifazata se nlocuieste cu o masina echivalenta bifazata la care trebuie sa se tina seama si de
componenta homopolara (daca exista):
( ). i i i
3
1
i
c b a 0
+ + (5.9)
Relatiile (5.7), (5.8), (5.9) se pot scrie si matricial, definind matricile componentelor
sistemelor trifazate [i] si bifazate [i]

:
[ ] [ ] .
i
i
i
i ;
i
i
i
i
0
q
d
c
b
a
1
1
1
]
1

1
1
1
]
1


(5.10)
Legatura dintre cele doua matrici o va face chiar matricea fazorului spatial:
[ ] [ ] [ ]; i a
i
i
i

2
1
2
1
2
1
a a 1
a a 1
3
2
i
* i
i
i
c
b
a
2
2
0

1
1
1
]
1

1
1
1
1
1
]
1


1
1
1
]
1

(5.11)
[ ] [ ] [ ] . i J
i
i
i

1 0 0
0 j 1
0 j 1
i
* i
i
i
0
q
d
0


1
1
1
]
1

1
1
1
]
1


1
1
1
]
1

(5.12)
Din identificarea relatiilor (5.11) si (5.12), rezulta o relatie de legatura:
[ ] [ ] [ ] [ ] [ ]

i J i a i (5.13)
din care se pot obtine matricele de transformare din sistemul trifazat n sistemul bifazat de
coordonate si invers:
[ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] i A i a J i
1

(5.14)
unde:
Modelul matematic al masinii de c.a. n regim dinamic

158
[ ]
1
1
1
1
1
1
1
]
1


2
1
2
1
2
1
2
3
2
3
0
2
1
2
1
1
3
2
A (5.15)
respectiv:
[ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ]

i A i J a i
1 1
(5.16)
unde:
[ ] .
1
2
1
2
1
1
2
3
2
1
1 0 1
A
1
1
1
1
1
1
1
]
1

(5.17)
Efectund operatiile matriciale n relatiile (5.14) si (5.16), se obtin:
( )

'

+ +


; i i i
3
1
i
;
3
i i
i
; i i i
c b a 0
c b
q
c a d
(5.18)
respectiv:

'

+
+ +
+
; i i
2
3
2
i
i
; i i
2
3
2
i
i
; i i i
0 q
d
c
0 q
d
b
0 d a
(5.19)
sau daca componenta homopolara este nula:

'

. i
2
3
2
i
i
; i
2
3
2
i
i
; i i
q
d
c
q
d
b
d a
(5.20)




Modelul matematic al masinii de c.a. n regim dinamic

159

5.1.3 Transformari de coordonate ale fazorilor spatiali

La masinile asincrone, fluxurile
s
si
r
fac legatura dintre ecuatiile de tensiuni ale
statorului si rotorului, de aceea apare necesitatea scrierii marimilor din aceste ecuatii n acelasi
sistem de axe de coordonate. ntr-un sistem de coordonate , q d un fazor spatial i se defineste prin
modulul sau i i si argumentul sau (fig. 5.4):
. e i i
j
(5.21)
Daca sistemul de coordonate se roteste cu viteza unghiulara

expresia fazorului spatial


raportat la acest sistem de coordonate ( ) q d pentru unghiul curent , va fi:
( ) +

j j
e i e i i
unde:


+

.
dt
d
; dt
0

Alegerea sistemului de coordonate depinde de natura problemei tratate. De exemplu, daca se
trateaza procesele masinii asincrone simetrice, att n stator ct si n rotor, masina fiind alimentata
cu tensiuni simetrice, atunci este indicat sa folosim un sistem de coordonate ce se roteste cu viteza
de sincronism .
1

Trecerea de la sistemul q d fix fata de stator, avnd axa reala (d) suprapusa peste axa
magnetica a fazei a la sistemul ( ) q d care se roteste cu viteza

se face proiectnd fazorul


spatial i pe cele doua sisteme de coordonate (vezi figura. 5.4):

'

+
+

. cos i sin i i
; sin i cos i i
q d q
q d d
(5.22)
Matricial, relatiile (5.22) se pot scrie:
Modelul matematic al masinii de c.a. n regim dinamic

160
1
1
1
]
1

1
1
1
]
1

1
1
1
]
1

0
q
d
0
q
d
i
i
i
1 0 0
0 cos sin
0 sin cos
i
i
i
(5.23)
sau:
[ ] ( ) [ ] [ ] . i D i

(5.24)
Sintetiznd, trecerea de la sistemul de coordonate trifazat, fix fata de stator, la sistemul de
coordonate ( ) q d ce se roteste cu viteza unghiulara

se va face prin matricea de


transformare ( ) [ ]: T
[ ] ( ) [ ] [ ] ( ) [ ] [ ] [ ] ( ) [ ] [ ] i T i A D i D i

(5.25)
unde:
( ) [ ] ( ) [ ] [ ]
1
1
1
1
1
1
1
]
1

,
_



,
_

,
_



,
_




2
1
2
1
2
1
3
2
sin
3
2
sin sin
3
2
cos
3
2
cos cos
3
2
A D T (5.26)
iar transformarea inversa prin matricea ( ) [ ]
1
T


[ ] [ ] [ ] [ ] ( ) [ ] [ ] ( ) [ ] [ ]

i T i D A i A i
1 1 1 1
(5.27)
unde:
( ) [ ]
1
1
1
1
1
1
1
]
1

,
_

,
_

,
_



,
_






1
3
2
sin
3
2
cos
1
3
2
sin
3
2
cos
1 sin cos
T
1
(5.28)
iar, . t


Consideram componenta homopolara nula ( ) 0 i
0
, ecuatiile de transformare devin:

'

1
]
1

,
_


+ +

,
_


+
1
]
1

,
_


+ +
,
_


+
;
3
2
sin i
3
2
sin i sin i
3
2
i
;
3
2
cos i
3
2
cos i cos i
3
2
i
c b a q
c b a d
(5.29)
respectiv:
Modelul matematic al masinii de c.a. n regim dinamic

161

'

,
_

,
_

,
_



,
_




;
3
2
sin i
3
2
cos i i
;
3
2
sin i
3
2
cos i i
; sin i cos i i
q d c
q d b
q d a
(5.30)
unde marimile instantanee
b a
i , i si
c
i pot avea orice tip de variatie n timp (sinusoidala,
dreptunghiulara, etc.), cu conditia:
( ) . 0 i i i
3
1
i
c b a 0
+ +


5.2 Ecuatiile generale ale masinii asincrone trifazate

Masinile electrice, ca elemente de executie n sistemele de reglare automata, necesita un
model matematic, care sa descrie regimul dinamic al masinii.
Modelul cel mai potrivit, care este capabil de a solutiona att problemele masinii ct si ale
reglarii, este bazat pe teoria fazorilor spatiali. Acest model ofera ideea sistemului de reglare cel mai
fizic si simplu structurat, conceput pe baza principiului orientarii dupa cmp.
Principiul orientarii dupa cmp, consta matematic din raportarea ecuatiilor masinii la un
sistem legat de fazorul spatial al fluxului statoric, rotoric, sau din ntrefier.
La sistemele de reglare bazate pe acest principiu, marimile de reglare rezulta direct din
componentele fazorului spatial de curent raportat la sistemul de axe orientat dupa cmp.
Asadar, att modelul ct si reglarea masinii de curent alternativ, devine structural
asemanatoare celei ale masinii de curent continuu compensata, cu excitatie separata, care are cel
mai simplu sistem de reglare.
ntruct la definirea fazorului spatial nu s-a pus nici o restrictie n ceea ce priveste variatia
n timp a marimilor de faza, care determina acest fazor, modelul este astfel valabil pentru orice
regim de functionare tranzitoriu sau stabilizat.
Pentru a pastra generalitatea si din punct de vedere matematic, s-a ales n mod arbitrar un
sistem comun de axe ortogonale ( ) q d ce se roteste cu viteza .
dt
d
,
,
_






Modelul matematic al masinii de c.a. n regim dinamic

162

Figura 5.5

n

figura

5.5,

s-a reprezentat schematic o masina asincrona trifazata cu nfasurari simetrice si
cu rotor bobinat, ( ) 1 p indicndu-se sensurile de referinta pentru tensiunile si curentii din stator si
rotor si pozitia relativa a rotorului fata de stator, caracterizata prin unghiul .
dt
d

,
_



De asemenea, se considera repartitia sinusoidala a nfasurarilor pe periferia ntrefierului si se
neglijeaza pierderile n fier.
Ecuatiile de tensiuni statorice si rotorice n marimi instantanee pot fi scrise:
[ ] [ ] [ ]
[ ] [ ] [ ]
r r r r
s s s s
dt
d
i R u
dt
d
i R u
+
+
(5.31)
unde:
R
s
rezistenta unei faze statorice;
R
r
rezistenta unei faze rotorice raportate la stator.
ntr-un sistem unic de coordonate ( ) q d ce se roteste cu viteza unghiulara ,

ecuatiile
(5.31), scrie cu fazori spatiali devin:
( )

+
+

+
r
r
r r r
r
s
s s s
j
dt
d
i R u
j
dt
d
i R u
(5.32)
Modelul matematic al masinii de c.a. n regim dinamic

163

+
+
s m r r
r
r m s s
s
i L i L
i L i L
(5.33)
unde:
s
L inductivitatea totala statorica:
s s s d s
L L L +
r
L inductivitatea totala rotorica raportata la stator: ; L L L
' '
r r
r d r
+
s
d
L inductivitatea statorica de dispersie:
1
s d
s d
X
L

;
r
d
L inductivitatea rotorica de dispersie raportata la stator: ;
X
L
1
d
d
'
' r
r


S
s
L inductivitatea ciclica proprie statorica: ;
X
L
1
m
s s


r
r
L inductivitatea ciclica proprie rotorica raportata la stator: ;
k
X
k
L
L
1
2
T
m
T
m
r
'
r


m
L inductivitatea mutuala stator-rotor, raportata la stator:
1 T
m
m
k
X
L

;
iar:
S
d
X reactanta de dispersie statorica;
'
r
d
X reactanta de dispersie rotorica raportata la stator:
2
T r d r d
k X X
'
;
m
X reactanta de magnetizare;
T
k

raportul de transformare: ;
k N
k N
k
2 N 2
1 N 1
T


se obtin din schema echivalenta a masinii asincrone n regim stationar. (vezi paragraful 3.2.2).
Sistemului de ecuatii (5.32) i se adauga ecuatia de miscare binecunoscuta:
;
p
;
dt
d
J m m
r

(5.34)
unde cuplul electromagnetic dezvoltat, are expresia:
( ). i I p
2
3
m
*
r r m
(5.35)
Explicitnd ecuatiile (5.32) si (5.33) pe cele doua componente d si q se obtine sistemul:

Modelul matematic al masinii de c.a. n regim dinamic

164
( )
( )
( )

'

+
+


.
dt
d
p
J
m i i p
2
3
;
dt
d
i R u
;
dt
d
i R u
;
dt
d
i R u
;
dt
d
i R u
r q r d r d r q r
d r
q r
q r r q r
q r
d r
d r r d r
d s
q s
q s s q s
q s
d s
d s s d s
(5.36)
sau daca descompunem fluxurile totale, conform relatiilor (5.33), se obtine sistemul:
( )
( )
( ) ( )
( ) ( )
( )

'


+ + + +
+ + +
+ + + +
+ + +













.
dt
d
p
J
m i i i i L p
2
3
; i L i L
dt
i d
L
dt
i d
L i R u
; i L i L
dt
i d
L
dt
i d
L i R u
; i L i L
dt
i d
L
dt
i d
L i R u
; i L i L
dt
i d
L
dt
i d
L i R u
r q r d s d r q s m
d s m d r r
q s
m
q r
r q r r q r
q s m q r r
d s
m
d r
r d r s d r
d r m d s s
q r
m
q s
s q s s q s
q r m q s s
d r
m
d s
s d s s d s
(5.37)
care reprezinta sistemul de ecuatii generale ale masinii asincrone.
Este adevarat ca studiul regimului stationar al masinii asincrone alimentate de la surse
sinusoidale, se poate face n mod traditional mai simplu, utiliznd ecuatiile cu fazori Fresnell [2],
precum si caracteristicile mecanice ale masinii de inductie si ale masinii de lucru.
Dar studiul regimului dinamic este greoi pe cale traditionala, cu ecuatii scrise pentru toate
fazele masinii n caz general.
Studiul regimului dinamic al masinii asincrone devine considerabil usurat utiliznd modelul
cu fazori spatiali, deci sistemul de ecuatii (5.37).
Acest studiu se face n trei etape:
transformarea marimilor trifazate prin intermediul fazorilor spatiali, n marimi de calcul
corespunzatoare proiectiilor pe axele ; q d
rezolvarea sistemului de ecuatii (5.37) prin metode numerice;
revenirea la marimile trifazate masurabile, prin intermediul transformarii inverse.
Pentru prima etapa, se considera, n mod convenabil, un sistem de coordonate q d ce
se roteste cu viteza de sincronism

,
_



dt
d
1 1
si pe care l vom denumi generic . q d
Modelul matematic al masinii de c.a. n regim dinamic

165
Consideram de asemenea, un sistem de tensiuni statorice de alimentare sinusoidale simetrice
sub forma:

( )

'

,
_

,
_





.
3
2
t cos 2 U u
;
3
2
t cos 2 U u
; t cos 2 U u
1 s c
1 s b
1 s a
(5.38)
unde reprezinta faza conectarii n grade electrice.
Componentele q d ale fazorului tensiunii statorice
s
u n planul q d mai sus definit, se
obtin aplicnd matricea de transformare ( ) [ ] T (vezi relatia 5.26), unde : t
1


( )
( )

'


,
_


+
,
_




,
_


+ +
,
_


+
. u
3
2
t sin
3
2
u
3
2
t sin
3
2
u t sin
3
2
u
; u
3
2
t cos
3
2
u
3
2
t cos
3
2
u t cos
3
2
u
c 1 b 1 a 1 q s
c 1 b 1 a 1 d s
(5.39)
nlocuind relatiile (5.38) n (5.39), dupa calcule trigonometrice, se obtine:

'



. sin 2 U u
; cos 2 U u
s q s
s d s
(5.40)
Se obtine astfel, n sistemul de coordonate considerat, doua tensiuni constante, invariabile n
timp, depinznd doar de faza conectarii. Acest lucru va duce la usurarea considerabila a calculului
ulterior.
Etapa a doua a studiului rezolvarea sistemului de ecuatii (5.37) se realizeaza prin metode
numerice (RungeKutta, Transfomata Z etc.), cu ajutorul calculatoarelor electronice tip PC.
Pentru a usura rezolvarea acestui sistem diferential de ordinul 5, profund neliniar, se aduce
la forma:
[ ] [ ] L T X
dt
d
(5.41)
unde variabilele vor fi:
[ ] [ ]
T
q r d r q s d s
, i , i , i , i X

iar termenul liber:
[ ] [ ]
T
5 4 3 2 1
F , F , F , F , F L T
unde: , F
i
i = 15 sunt functii de necunoscute.
Sistemul (5.37), dupa prelucrari simple devine:
Modelul matematic al masinii de c.a. n regim dinamic

166

( )

'

1
]
1

; m i i i i L p
2
3
J
P
dt
d
;
L L L
L B L B
dt
i d
;
L L L
L B L B
dt
i d
;
L L L
L B L B
dt
i d
;
L L L
L B L B
dt
i d
r q r d s d r q s m
2
m s r
m 2 s 4
q r
2
m s r
m 1 0 3 d r
2
m r s
m 4 r 2
q s
2
m r s
m 3 r 1 d s
(5.42)
unde:
( )
( )
( ) ( )
( ) ( )

'

+
+ +
+
+ +
. i L i L i R B
; i L i L i R B
; i L i L i R u B
; i L i L i R u B
d s m d r r 1 q r r 4
q s m q r r 1 d r r 3
d r m d s s q s s q s 2
q r m q s s d s s d s 1
(5.43)
Sistemul astfel definit, poate fi scris cu diferente finite cu ajutorul unei metode de integrare
numerica (transformata Z, Runge Kutta, etc.).
Pasul de integrare se va alege cu deosebita grija, tinnd cont de frecventa maxima si
constanta de timp cea mai mica. Se recomanda o prima estimare la cca.
10
1
5
1
din constanta de
timp minima.
Algoritmul etapei a treia, se obtine punnd problema inversa: se cer curentii i
sa
, i
sb
, i
sc
,
cunoscnd curentii . i , i
sq sd

Aplicnd matricea transformatei inverse ( ) [ ]
1
T

(vezi relatia 5.28), se obtine:

'

,
_

,
_

,
_



,
_




.
3
2
t sin i
3
2
t cos i i
;
3
2
t sin i
3
2
t cos i i
; t sin i t cos i i
1 q s 1 d s c s
1 q s 1 d s b s
1 q s 1 d s a s
(5.44)






Capitolul 6

MASINA DE CURENT CONTINUU

6.1 Elemente constructive

Masina de curent continuu poate fi reprezentata schematic, ntr-o sectiune transversala
(figura 6.1) care evidentiaza cele doua parti constructive de baza:


Figura 6.1

Statorul, partea imobila a masinii, ce joaca rol de inductor si care are ca elemente
constructive principale:
1 carcasa (jugul statoric);
2 polii de excitatie mpreuna cu nfasurarea concentrata de c.c.(bobine);
3 poli de comutatie (auxiliari) cu nfasurarea concentrata corespunzatoare;
4 talpa de prindere;
5 rotorul, care joaca rol de indus, urmnd sa dam o scurta descriere a elementelor sale
constructive, ulterior;
6 perie.
Masina de curent continuu

168
Carcasa (jugul statoric) reprezinta partea imobila pe care se fixeaza polii de excitatie si cei
de comutatie. La masinile de putere mai mare dect cteva sute de wati, carcasa si jugul statoric
(care serveste drept drum de nchidere a fluxului magnetic inductor), reprezinta aceeasi piesa
constructiva. Pentru a oferi fluxului magnetic o reluctanta ct mai mica, carcasa se construieste din
fonta sau otel turnat, uneori din tabla groasa de otel sudata.
La masinile mici si la masinile alimentate prin instalatii de redresare cu gama larga de
reglare a vitezei, jugul statoric se realizeaza din tole de de otel electrotehnic de (0,51)mm grosime,
stantate n forma adecvata, nct se realizeaza dintr-o data si polii de excitatie.
Polii de excitatie (principali) se construiesc din tole de otel electrotehnic de (0,51)mm
grosime, strnse pachet cu ajutorul unor buloane nituite. Ei poarta bobinele de excitatie strabatute
de curentul de excitatie.
n partea spre rotor, miezul polar se termina cu asa- numita talpa a polului sau piesa polara,
n scopul de a nlesni trecerea fluxului magnetic prin zona ngusta de aer dintre pol si rotor numita
ntrefier. Din punct de vedere mecanic, talpa polului serveste pentru asigurarea pozitiei bobinei
montata pe miezul polului.
Bobinele de excitatie se realizeaza dintr- un conductor rotund sau profilat de cupru.
Conductorul este izolat pentru a nu produce scurtcircuit ntre spirele bobinei.
Bobinele polilor de excitatie se leaga ntre ele n serie sau paralel si se alimenteaza de la
bornele de excitatie din cutia de borne. Legaturile bobinelor se realizeaza astfel nct fluxul
magnetic al unui pol sa fie dirijat dinspre piesa polara spre rotor (pol Nord), iar cel al unui pol vecin
dinspre rotor spre piesa polara (pol Sud).
Polii de comutatie (auxiliari) constau dintr- un miez si din bobina nfasurata pe miez. Polii
auxiliari se aseaza exact n axa de simetrie (axa neutra) dintre polii principali.
Rotorul mpreuna cu colectorul este reprezentat n figura 6.2.

Figura 6.2

Masina de curent continuu

169
Miezul rotoric 2 se construieste din tole de otel electrotehnic de forma circulara cu dinti si
crestaturi, izolate ntre ele si este plasat pe arborele 1. Crestaturile longitudinale 3 se constituie n
sediul nfasurarii rotorice.
nfasurarea rotorica este formata din sectii a caror capete 4 se leaga la colector 5, care
este un subansamblu caracteristic masinii de c.c.
Colectorul are forma cilindrica, fiind construit din placute de cupru, denumite lamele,
izolate una fata de cealalta printr- un strat de micanita si, de asemenea, izolate fata de suport.
Capetele sectiilor nfasurarii rotorice se lipesc direct de aripioarele lamelelor cu un aliaj de
cositor sau se utilizeaza ca piese intermediare niste stegulete (cazul masinilor de putere mare).
Colectorul se nvrteste solidar cu rotorul.
Pentru a realiza o legatura ntre nfasurarea rotorica care se nvrteste si bornele masinii care
sunt imobile, pe colector freaca o serie de perii realizate din material conductor, n general pe
baza de grafit, care asigura frecari si uzuri mai reduse. Prin intermediul unor piese speciale,
portperiile, periile realizeaza un contact electric sub presiune constanta cu lamelele colectorului.
Periile sunt legate galvanic ntre ele, si anume periile de numar impar (socotite la periferia
colectorului) se leaga la o borna a masinii, iar periile de numar par se leaga la cealalta borna. Periile
sunt plasate la distanta egala la periferia colectorului, iar numarul de rnduri de perii este egal cu
numarul de poli de excitatie din masina.


6.2 Cmpul magnetic inductor

Cmpul magnetic inductor este creat de polii de excitatie de pe stator. Liniile de cmp ntr-o
masina cu p=2 sunt reprezentate n figura 6.3.
Din cauza permeabilitatii foarte mari a materialului feromagnetic din care sunt construiti
polii si rotorul, liniile de cmp strabat ntrefierul aproape radial, iesind din pol aproape normal si
intrnd n rotor, de asemenea, aproape normal. Facnd abstractie de crestaturile rotorului, ntrefierul
sub piesele polare se considera constant.
Totodata, se considera cmpul magnetic inductor uniform sub piesele polare si de aceeasi
valoare sub doi poli de nume contrar si, respectiv, nul n axa de simetrie interpolara (axa neutra). n
afara pieselor polare, cmpul scade brusc, din cauza cresterii simtitoare a ntrefierului. Convenind
sa consideram cmpul magnetic de sub polul nord pozitiv si respectiv cel de sub polul sus
negativ, inductia magnetica variaza la periferia rotorului ca n figura 6.4.
Masina de curent continuu

170

Figura 6.3

n figura 6.4 s-a considerat ca inductia sub talpa polara are o valoare constanta, conform
ipotezelor simplificatoare enuntate anterior.

Figura 6.4

Daca notam pasul polar (distanta) ntre axele a 2 poli succesivi de nume contrar cu rezulta:
,
p 2
D



unde:
D diametrul rotorului;
2 p numarul de poli de excitatie.
Pentru un anumit curent de excitatie se poate calcula o valoare medie a inductiei pe un pas
polar cu:
( ) , dx x B
1
D
0


si astfel putem defini fluxul de excitatie ca fiind:
, L B
med E


Masina de curent continuu

171
unde:
L lungimea armaturii rotorice.
Fluxul de excitatie este ca atare functie numai de curentul de excitatie, ( )
e
I .


6.3 nfasurarile rotorice de c.c.

Exista doua variante constructive de nfasurari de c.c., care au cea mai larga raspndire:
nfasurari buclate;
nfasurari ondulate.
nfasurarea buclata: n figura 6.5, a este reprezentata o nfasurare buclata simpla n
schema desfasurata, avnd Z = 8 crestaturi 2p = 2. nfasurarile buclate, se realizeaza n doua
straturi, n sensul ca n aceeasi crestatura sunt doua laturi de sectie; una n partea superioara a
crestaturii (figurata cu linie plina) , iar cealalta, n partea inferioara (figurata cu linie ntrerupta).
nfasurarea consta ntr-o serie de sectii identice, fiecare sectie avnd una sau mai multe
(pentru simplificare am considerat ca o sectie are o singura spira), sectiile fiind legate n serie.
Capetele sectiilor se leaga ntre ele pentru a asigura nscrierea sectiilor si, n acelasi timp, se leaga si
la cte o lamela de colector. Prin urmare, nfasurarea descrisa, ca de altfel toate nfasurarile de
curent continuu, nu au capete libere. nfasurarea de c.c. este deci o nfasurare nchisa.

a)
Masina de curent continuu

172

b)
Figura 6.5

Pasul unei sectii (deschiderea ntre latura de ducere si cea de ntoarcere a unei sectii) este
notata cu y
1
si de obicei este egala cu pasul polar. Deci:
4
p 2
Z
y
1

crestaturi.
Plasarea periilor pe colector si legaturile dintre ele si bobinele masinii conduc la mpartirea
nfasurarii prezentate n figura 6.5, a n doua cai de curent, n sensul ca daca nfasurarea ar fi
alimentata de la borne cu un curent I, el s-ar divide n doi curenti I
a
(figura 6.5, b). Aceasta repartitie
este valabila la un moment dat. n orice caz, se observa ca n toate crestaturile care se afla sub un
pol, sensul curentului prin laturile diferitelor sectii este acelasi.
Caracteristic pentru nfasurarea buclata este faptul ca numarul cailor de curent n paralel
2a este egal cu numarul 2p de poli, adica a = p. n plus, numarul periilor pe colector este egal cu
numarul de poli.
nfasurarea ondulata: Pentru aceasta nfasurare caracteristic este faptul ca ntre numarul
de lamele la colector, asa numitul ordin de multiplicitate (numarul de nchideri al nfasurarii la
colector) si numarul de perechi de poli exista o legatura foarte strnsa prin relatia:
,
p
m k
y


unde: y este pasul rezultant al nfasurarii;
k numarul de lamele la colector;
p numarul de perechi de poli de excitatie.
Pentru amndoua nfasurarile se definesc, de fapt, trei pasi:
y
1
pasul la ducere (sau pasul n fata) este cotat ntre latura de ducere a unei sectii
(conventional aflata sub un pol Nord de excitatie) si latura de ntoarcere a acesteia (aflata
sub polul Sud de excitatie);
y
2
pasul la ntoarcere (sau pasul la spate) este cotat ntre latura de ntoarcere a unei sectii
rotorice si latura de ducere a sectiei urmatoare;
y pasul rezultant.
Masina de curent continuu

173
La nfasurarile buclate ntre cei trei pasi exista legatura:
. y y y
2 1

La nfasurarile ondulate, legatura ntre pasi este urmatoarea:
. y y y
2 1
+
n general, n ambele tipuri de nfasurare, numarul de lamele de colector este egal cu
numarul de sectii si de crestaturi.
n practica, ambele tipuri de nfasurari sunt utilizate pe scara larga. nfasurarea ondulata,
prezinta avantajul de a permite a < p, utilizat n conductia unor masini cu numar mare de poli
(viteza mica) si intensitati mici (numar de cai de curent n paralel putine).


6.4 T.e.m. indusa n masina de c.c.

Sa presupunem ca rotorul masinii este rotit n cmpul magnetic inductor al polilor de
excitatie si ca n doua crestaturi ale rotorului, situate la periferia rotorului, la distanta y
1
una de alta
(n exemplul nostru y
1
) se afla latura de ducere si, respectiv, de ntoarcere a unei sectii de
nfasurare (figura 6.6). Fie viteza unghiulara de rotatie a rotorului presupusa constanta. Evident
ca atunci cnd sectia se roteste odata cu rotorul, fluxul printr-o spira oarecare variaza n timp.
Astfel, atunci cnd sectia se afla sub polul nord de excitatie, fluxul are un anumit sens, iar cnd
sectia se afla sub polul sud, fluxul schimba de sens, fiind evident, totodata, faptul ca, ntr-o pozitie
intermediara fluxul devine nul.
Daca consideram axa polului nord drept axa de referinta, la un moment oarecare t, latura de
ducere se gaseste la o distanta periferica x fata de axa de referinta, iar latura de ntoarere la distanta
x + y
1
.
Conform legii inductiei electromagnetice, deoarece latura de ducere taie liniile de cmp
magnetic inductor cu o anumita viteza v, se poate calcula expresia t.e.m. induse ntr-o spira cu:
( ) [ ] ( ) , L x B v dl x B x v e
L
0
s


unde:
L lungimea laturii active a spirei.
Daca se calculeaza valoarea medie a inductiei sub un pas polar ca fiind:
( ) , dx x B
1
B
0
med


expresia mediata a t.e.m. devine:
. L v B E
med med s

Masina de curent continuu

174
Se stie ca
2
D
v si prin definitie pasul polar
p 2
D


. Deci

p
v sau:
. L B
p
E
med med s


Considernd produsul dintre B
med
si aria L ca fiind un flux magnetic mediu de excitatie.
L B
med med
;
med med s
p
e

.
Tinnd cont ca nfasurarea este formata din
a 2
N

spire nseriate (unde 2anumarul cai n


paralel), rezulta ca t.e.m. totala este:
med s
e
a 2
N
E

adica .
2
N
a
p
E
med


(6.1)
T.e.m. indusa n nfasurarea rotorului datorita rotatiei rotorului n cmpul polilor de excitatie
depinde ca atare de unele marimi constructive p, a, N, si de unele marimi functionale:
med
si .
Ca atare expresia (6.1) se mai poate scrie:
, K E
unde:


2
N
a
p
K se mai numeste si constanta masinii de c.c.
Deoarece pe eticheta masinii viteza este exprimata n rotatii pe minut se poate face
conversia:
30
n
si deci
med
n
60
N
a
p
E (6.2)
sau:
med E
n K E , unde .
60
N
a
p
K
E

Fluxul magnetic depinde la rndul lui de curentul de excitatie.
Daca circuitul magnetic al masinii nu este saturat, atunci fluxul de excitatie depinde liniar de
curentul de excitatie si, deci, ecuatia (6.1) mai poate fi:
. I n K E
ex E
'
(6.3)






Masina de curent continuu

175

6.5 Cuplul electromagnetic dezvoltat de masina de c.c.

Sa presupunem ca o masina de c.c. are nfasurarea de excitatie alimentata astfel nct latura
de ducere a unei sectii se gaseste sub incidenta unui cmp magnetic ( ) x B .
Presupunem ca periile se gasesc n axa neutra si nfasurarea rotorica este parcursa de
curentul I; curentul dintr-o cale oarecare de curent din cele 2 a cai n total va fi .
a 2
I
I
a


Sensul curentului printr-o sectie oarecare este indicat n figura 6.6, care se refera pentru
simplitate la o masina cu 2 p = 2poli.

Figura 6.6

Vom calcula cuplul electromagnetic exercitat asupra rotorului masinii, plecnd de la
expresia cuplului exercitat asupra unei sectii.
, D f M
C s

unde:
( ) ( ). x B L I x B x dl I f
a
L
0
a c


Se poate apela la valoarea inductiei medii sub un pas polar:
. D B L I M
; M B L I f
med a med s
med a med c



Stiind ca

p 2
L ,
med a med a med s
p 2
I L B
p 2
I M

, ca toata nfasurarea are


2
N
spire si ca
a 2
I
I
a

, rezulta cuplul total ca fiind:


Masina de curent continuu

176
, I
2
N
a
p
M
med


(6.4)
sau
. I K M
med
(6.5)
Cuplul electromagnetic exercitat asupra rotorului masinii de c.c. este, prin urmare,
proportional cu curentul total schimbat pe la borne cu reteaua exterioara si cu fluxul magnetic
corespunzator unui pas polar.
Daca masina este nesaturata, fluxul magnetic depinde liniar de curentul de excitatie si deci:
. I I K M
ex
'
(6.6)


6.6 Reactia indusului si comutatia la masina de c.c.

Daca masina de c.c. este conectata la o retea si exista un schimb de putere electrica pe la
bornele masinii, atunci spirele nfasurarii rotorului sunt strabatute de curent.
nfasurarea rotorica va produce un cmp magnetic propriu, denumit cmp magnetic de
reactie, spre deosebire de cmpul de excitatie al polilor masinii, figura 6.7, a.
n functionarea masinii, cmpul de reactie se suprapune peste cmpul de excitatie si
influenteaza functionarea masinii (figura 6.7, b).

a) b)
Figura 6.7

Spectrul liniilor de cmp rezultant ce apare n figura 6.7, a a fost dedus dupa cum urmeaza:
Pe o jumatate a unei piese polare n ntrefier, liniile de cmp ale cmpului de reactie au
acelasi sens ca si liniile de cmp ale cmpului de excitatie, iar pe cealalta jumatate a aceleiasi piese
polare, liniile cmpului de reactie au sens contrar liniilor cmpului de excitatie.
Masina de curent continuu

177
Deci, cmpul de reactie ntareste cmpul de excitatie pe o jumatate a piesei polare si l
slabeste pe cealalta jumatate a piesei polare. n ipoteza admisibila ca circuitul magnetic nu este
saturat, prezentnd liniaritate, se poate deduce cmpul rezultant Bdin suprapunerea cmpului de
excitatie B
E
si cmpului de reactie B
A
, figura 6.8. Fluxul al unui pas polar nu este schimbat fata
de
med
corespunzator cmpului mediu de excitatie si, ca atare, nici t.e.m. indusa nu este afectata.

Figura 6.8

Daca se tine seama, nsa, de saturatia magnetica a pieselor polare si a dintilor rotorici,
slabirea cmpului sub o jumatate a piesei polare nu este pe deplin compensata n calculul unui flux
magnetic pe un pas polar, de cresterea cmpului n cealalta jumatate a piesei polare. Prin urmare,
variatia cmpului rezultant este n aceasta situatie prin diferenta (B
s
) si fluxul este cu cteva
procente mai mic dect
med
si ca atare si t.e.m. este putin afectata.
Se mai remarca faptul ca n axa interpolara (axa neutra) cmpul rezultant nu mai este nul.
Pentru reducerea apreciabila a acestor efecte, se utilizeaza o nfasurare de compensare a
reactiei indusului, care sa compenseze cmpul de reactie sub polii de excitatie. nfasurarea de
compensare se introduce n crestaturi practicate n piesele polare ale polilor de excitatie (figura 6.1)
si se leaga n serie cu nfasurarea rotorica, sensul curentului prin conductoarele nfasurarii de
compensare situate ntr-o crestatura oarecare a unui pol este invers sensului curentului n
conductoarele din crestatura rotorului exact n fata.
n timpul functionarii masinii de c.c. diferitele sectii ale nfasurarii rotorice trec dintr-o cale
de curent n alta, odata cu trecerea periei de pe o lamela de colector pe cea vecina.
n mod inevitabil, trecerea sectiei dintr-o cale de curent n alta este legata de scurtcircuitarea,
pentru o anumita durata a sectiei respective, de catre perii si la inversarea n acest timp a sensului
curentului n sectie.
Masina de curent continuu

178
Ansamblul fenomenelor electromagnetice care au loc n acest interval de timp poarta numele
de comutatie. Sa urmarim n figura 6.9 pozitia relativa perie- lamele n timpul procesului de
comutatie.

a) b) c)
Figura 6.9

Daca n figura 6.9, a (t = 0) curentul din sectia de comutatie are un anumit sens, dupa
expirarea timpului de comutatie figura 6.9, c (t = t
c
) curentul s-a stabilit la aceeasi valoare, dar de
sens schimbat. Se observa, totodata, ca n intervalul de comutatie (0 < t < t
c
) figura 6.9, b sectia este
scurtcircuitata de perie, care calca concomitent pe cele doua lamele vecine.
n figura 6.10 este redata variatia curentului n timpul procesului de comutatie prin sectia
respectiva.
Se observa ca variatia curentului n timp
c
a
'
a a
t
I 2
t
I
dt
di

poate capata valori considerabile


care duce la aparitia n sectia scurtcircuitata a unei t.e.m. de comutatie considerabila:
,
dt
di
L e
a
a A

unde: L
a
este inductivitatea proprie a sectiei.

Figura 6.10

Masina de curent continuu

179
Totodata cmpul magnetic din axa periilor nefiind nul (datorita reactiei indusului) apare si o
t.e.m. de rotatie e
R
.
Evident ca aceste doua t.e.m. se compun dnd nastere n spira aflata n comutatie la un
curent suplimentar.
Curentul suplimentar conduce la solicitari termice suplimentare si depinde de suma
rezistentelor dintre perie si cele doua lamele de colector vecine. La anularea lui prin parasirea
primei lamele de catre perie se stabileste o tensiune ce ntretine scntei periculoase. n unele cazuri
scnteile pot fi foarte intense si ncalzirea colectorului poate depasi limitele admisibile, functionarea
masinii fiind periclitata.
n masinile moderne, pentru producerea unui cmp magnetic suplimentar necesar
compensarii t.e.m. , e e
A R
+ se ntrebuinteaza niste poli suplimentari, denumiti poli auxiliari sau poli
de comutatie, iar periile ramn n axa neutra (figura 6.9). nfasurarea lor se conecteaza n serie cu
nfasurarea rotorului, cmpul creat producnd o t.e.m. suplimentara ce compenseaza automat t.e.m.
de comutatie , e e
A R
+ indiferent de sarcina sau viteza.


6.7 Regimurile energetice de functionare ale masinii de c.c.

Masina de c.c. poate functiona n trei regimuri, din punct de vedere al transformarii
energetice efectuate: de generator, de motor si de frna.

6.7.1 Regimul de generator

n regimul de generator, masina transforma puterea mecanica primita pe la arbore de la un
motor (care antreneaza masina) n putere electrica debitata ntr-o retea de curent continuu.
Sa presupunem ca masina de c.c. este antrenata de catre un motor primar (motor Diesel,
turbina cu abur, turbina hidraulica etc.) n sensul aratat n figura 6.11, cu viteza (turatia n)
constanta. Motorul primar dezvolta pentru aceasta cuplul activ M
a
cu acelasi sens ca si viteza de
rotatie. Mai presupunem ca nfasurarea de excitatie a masinii de c.c. este asigurata de un curent I
e
de
la sursa de c.c. oarecare, care poate fi un redresor, un acumulator, un alt generator de c.c. sau chiar
masina electrica considerata (autoexcitatie).
n aceste conditii, n sectiile nfasurarii rotorului, nvrtite n cmpul magnetic de excitatie,
se vor induce t.e.m., care se regasesc la bornele exterioare A
1
si A
2
sub forma unei tensiuni de mers
n gol, egala cu t.e.m. culeasa de perii ( E U
0
).
Masina de curent continuu

180

Figura 6.11

Daca ntre aceleasi borne A
1
si A
2
conectam o rezistenta de sarcina oarecare R
s
, t.e.m. E va

da nastere unui curent I care va strabate nfasurarea rotorului, avnd acelasi sens ca si t.e.m. E.
La functionarea n sarcina, tensiunea U
A
la bornele nfasurarii rotorului va fi obtinuta de
t.e.m. E n urma acoperirii unor caderi de tensiune cauzate de curentul I la trecerea prin nfasurarea
rotorului, prin nfasurarea polilor auxiliari si prin nfasurarea de compensare (R
a
I) pe de o parte, si
la trecerea prin contactele perii colector ale masinii pe de alta parte (U
p
).
ntr-adevar, aplicnd teorema a II-a a lui Kirchhoff pe conturul din figura 6.11, se obtine:
, E U U R
p a
+ + (6.7)
relatie ce poarta denumirea de ecuatia de functionare a masinii n regim de generator.
Daca se neglijeaza caderea de tensiune U
p
la perii n raport cu caderea ohmica R
a
I ecuatia
de functionare se simplifica:
. I R U E
a
+ (6.8)
Daca ne referim la cuplurile ce actioneaza asupra masinii n regim de generator, putem
evidentia:
a) cuplul activ M
a
, datorat motorului primar, care dicteaza si sensul de rotatie (acelasi sens
cu );
b) cuplul M
m
, datorat frecarii rotorului cu aerul, frecarilor din lagarele masinii si pierderilor
mecanice n ventilatorul fixat pe acelasi arbore, M
m
fiind un cuplu rezistent (de sens
contrar cu );
c) cuplul M
Fe
, datorat pierderilor n fierul rotorului prin fenomenul de histerezis si prin
curenti turbionari, fiind tot un cuplu rezistent;
d) cuplul electromagnetic, a carui valoare este:
, I
2
N
a
p
M


Masina de curent continuu

181
si care se opune, de asemenea, miscarii.
Daca = ct., atunci:
. M M M M
Fe m a
+ +
Puterea

mecanica

transmisa

masinii

prin

intermediul

arborelui

de

catre

motorul

primar

va

fi:
, P P P M M M M P
Fe m Fe m a 1
+ + + +
n care termenii au urmatoarea semnificatie fizica:

m m
M P - pierderi datorate frecarilor;

Fe Fe
M P - pierderi n fierul rotorului;
I E I
2
N
a
p
M P

- puterea electromagnetica;
si utiliznd ecuatia (6.7):
, I R I U I U I E P
2
a p
+ +
unde: - I U P
2
este puterea utila, de natura electrica cedata receptorului si care are ponderea
cea mai mare.
-
2
a p
I R I U + pierderi Joule la perii si n nfasurarea rotorului.
Bilantul puterilor masinii n regim de generator este ilustrat n figura 6.12, unde s-a inclus si
puterea electrica necesara excitatiei, ct si pierderile Joule din rezistenta nfasurarii de excitatie.

Figura 6.12


6.7.2 Regimul de motor electric

n regimul de motor, masina transforma energia electrica primita de la o retea electrica n
energie mecanica, prin intermediul cmpului electromagnetic.
Sa consideram o masina electrica conectata prin intermediul bornelor sale A
1
si A
2
la o retea
electrica de c.c. cu tensiune constanta U, indiferent de conditiile de functionare. Masina va absorbi
Masina de curent continuu

182
un curent I n nfasurarea rotorului, a polilor auxiliari si eventual n cea de compensare. Sa
presupunem ca nfasurarea de excitatie este strabatuta de un curent I
e
provenit de la o sursa oarecare
sau chiar de la aceeasi retea de la care se alimenteaza si nfasurarea rotorului (autoexcitatie). Sa
consideram sensurile celor doi curenti I si I
e
n cele doua circuite ale masinii, precum cele din figura
6.13.

Figura 6.13

Conductoarele nfasurarii rotorice, fiind strabatute de curent si aflndu-se n cmpul
magnetic al polilor de excitatie, vor fi solicitate de forte electromagnetice, care vor da nastere unui
cuplu de forma:
. I
2
N
a
p
M


Daca acest cuplu este mai mare dect cel static, opus la ax (cuplul de ferecari si cel al
masinii de lucru cuplate mecanic), atunci rotorul accelereaza pna cnd cuplul sau egaleaza cuplul
static. Dupa aceasta, masina se misca uniform ( = ct.).
Datorita miscarii conductoarelor nfasurarii rotorice n cmpul magnetic de excitatie, ei
devin sediul unei t.e.m. care are sens contrar sensului curentului din nfasurare:
.
2
N
a
p
E


Daca se aplica teorema a II-a a lui Kirchhoff pe traseul punctat din figura 6.13, se obtine:
, U I R E U
p a
+ + (6.9)
sau ecuatia de functionare a masinii n regim de motor, care n cazul neglijarii caderi de tensiune la
perii devine:
. I R E U
a
+ (6.10)
Masina de curent continuu

183
Sa presupunem ca motorul tracteaza o masina de lucru care are un cuplu rezistent M
r
si
lund n considerare si cuplurile rezistente proprii definite anterior, putem scrie ecuatia cuplurilor
cnd miscarea este uniforma ( = ct.).
. M M M M
Fe m r
+ +
Daca se multiplica ecuatia prin se obtine un bilant de puteri, dupa cum urmeaza:
, P P P M P
Fe m 2
+ +
unde: I E M P - poate fi considerata puterea mecanica totala dezvoltata de catre motor, dar
si puterea electrica, rezultnd ca diferenta ntre puterea electrica de alimentare I U P
1
si respectiv
pierderile prin efect Joule n nfasurari si la perii.
. I U I R P P
p
2
a 1

Ca atare, bilantul puterilor masinii n regim de motor, se poate ilustra ca n figura 6.14.

Figura 6.14


6.7.3 Masina de c.c. n regim de frna

n regim de frna electrica, masina primeste putere mecanica pe la arbore si putere electrica
de la retea de c.c. si le transforma ireversibil, n timp, n caldura, dezvoltnd, totodata, un cuplu
necesar frnarii unei instalatii mecanice.
Pentru a ntelege functionarea masinii ntr-un astfel de regim, sa presupunem ca
functioneaza initial n regim de motor, dezvoltnd un anumit cuplu activ la o viteza de rotatie,
sensul vitezei fiind acelasi cu al cuplului.
n aceasta situatie se inverseaza sensul tensiunii U la bornele nfasurarii rotorului, se adauga
o rezistenta suplimentara R
F
n serie cu nfasurarea rotorica, pastrnd sensul initial al curentului de
excitatie.
Masina de curent continuu

184
Cuplul electromagnetic dezvoltat de motor schimba de sens odata cu curentul I, n
comparatie cu regimul initial de motor electric si se opune vitezei de rotatie ntocmai ca un cuplu de
frnare (rezistent).
Bilantul de puteri n acest regim de functionare este ilustrat n figura 6.15.




Figura 6.15

Desi transformarea ireversibila a unei puteri mecanice simultan cu cea a unei puteri electrice
n caldura prin efect Joule este excesiv de solicitanta pentru masina, totusi, acest regim de
functionare are importante aplicatii n actionarile electrice industriale.


6.8 Ecuatiile n regim stationar ale masinii de c.c. dupa tipul excitatiei

Masinile de c.c. se pot clasifica dupa modul de realizare a alimentarii excitatiei. n
continuare vom prezenta schemele electrice ale masinii de c.c. n regimul de generator, respectiv, de
motor si vom scrie ecuatiile n regim stationar cu ajutorul teoremelor lui Kirchhoff.

Masina de c.c. cu excitatia alimentata de la o sursa separata (independenta).


I R U E
a
+ I R E U
a
+




Masina de curent continuu

185


Masina de c.c. cu excitatie alimentata de la propria nfasurare rotorica
(autoexcitatie)

a) derivatie:

'

+
+
e a
a a
I I I
I R U E

'

+
+
e a
a a
I I I
I R E U


b) serie:

( ) I R R U E
e a
+ + ( ) I R R E U
e a
+ +


c) mixta:

'

+
+ +
I I I
I R I R U E
ed a
es a a

'

+
+ +
ed a
es a a
I I I
I R I R E U




Masina de curent continuu

186

6.9 Caracteristicile generatorului de c.c.

Functionarea n regim stationar a unui generator de c.c. depinde de o serie de marimi, cum
ar fi: t.e.m. E, tensiunea la borne U, curentul din nfasurarea rotorica I, curentul de excitatie I
e
,
viteza de rotatie (turatia n). Aceste marimi nu sunt independente, ele fiind legate de ecuatiile
deduse n capitolele anterioare.
Dependenta dintre doua din marimile enuntate mai sus, n ipoteza ca celelalte sunt
constante, poarta numele de caracteristica.
Din punctul de vedere al importantei n exploatare, ct si pentru evaluarea performantelor
unui generator, ne vor interesa urmatoarele lui caracteristici:
a) Caracteristica de mers n gol ( )
e 0
I f U cnd I = 0 si n = ct.;
b) Caracteristica externa ( ) I f U cnd I
e
= ct. si n = ct.;
c) Caracteristica de reglaj ( ) I f I
e
cnd U = ct. si n = ct..


6.9.1 Generatorul cu excitatie alimentata separat

a) Conditia de mers n gol nseamna o valoare infinita a rezistentei de sarcina R
s
= astfel
nct curentul debitat sa se anuleze I = 0 si deci U
0

= E.
Daca turatia este constanta, din expresia t.e.m. se observa ca unica marime dependenta de
curentul de excitatie este fluxul magnetic.
Este evident ca aliura caracteristicii ( )
e 0
I f U este de fapt (I
e
) adica curba de magnetizare,
ca n figura 6.16.

Figura 6.16

Masina de curent continuu

187
Este de remarcat faptul ca pentru I
e
= 0, t.e.m. si, deci, tensiunea de mers n gol U
0
are o
valoare diferita de zero U
or
, care se datoreaza fluxului remanent al polilor de excitatie, daca masina
a mai functionat anterior.
Se mai poate remarca o zona de relativa liniaritate ntre cele doua marimi (regim de
functionare cu miezul nesaturat) si, totodata, faptul ca la o tensiune de mers n gol [cu (15 20)%
mai mare dect tensiunea nominala], se manifesta fenomenul de saturatie, tensiunea ramnnd,
practic, constanta la cresterea curentului de excitatie.
Cum din cauza fenomenului de histerezis magnetic dependenta ( )
e 0
I f U nu este univoca,
se mai considera, prin conventie, drept caracteristica de mers n gol, curba medie pe ordonata a
celor doua ramuri ale buclei de histerezis magnetic (curba punctata).
b) Caracteristica externa ( ) I f U presupune valori finite ale rezistentei de sarcina
. R 0 < < Ecuatia de dependenta I R E U
a
, n conditiile de restrictie E = ct., ne arata o
dependenta liniara cu panta foarte mica (rigida), deoarece, constructiv, ea are asemenea valori nct
propria cadere de tensiune R
a
I sa nu depaseasca (10 15)% din tensiunea nominala (figura 6.17).

Figura 6.17 Figura 6.18


Caracteristica pune n evidenta capacitatea generatorului de a-si mentine singur tensiunea la
borne, n limite admisibile pentru receptoare, atunci cnd sarcina variaza, stiut fiind faptul ca
diferitele receptoare functioneaza cu maximum de eficienta, daca tensiunea la borne nu variaza n
limite prea mari fata de valoarea prescrisa.
c) Caracteristica de reglaj ( ) I f I
e
cnd U = ct. si n = ct. trasata n figura 6.18, ne arata n
ce sens si cu ct anume trebuie modificat curentul de excitatie pentru ca, atunci cnd sarcina
variaza, tensiunea la borne sa ramna constanta.




Masina de curent continuu

188

6.9.2 Generatorul cu autoexcitatie derivatie

Daca privim ecuatiile masinii cu autoexcitatie derivatie n regim de generator, deduse n
capitolul precedent si tinem cont de faptul ca rezistenta circuitului de excitatie este mult mai mare
dect rezistenta circuitului rotoric, rezulta ca, curentul de excitatie este de, doar, (1 5)% din
curentul debitat pe sarcina si, ca atare, se poate neglija.
Cu aceasta aproximatie ecuatiile devin identice cu cele ale generatorului cu excitatie
separata.
Devine evident faptul ca si caracteristicile acestui generator sunt similare cu cele prezentare
anterior.


6.9.3 Generatorul cu autoexcitatie serie

Deoarece la aceasta masina curentul debitat este si curentul de excitatie, rezulta ca att
caracteristica de mers n gol, ct si caracteristica de reglaj nu au sens.
Caracteristica externa, unica care se poate ridica, dar si aceasta n conditiile unui flux
magnetic de excitatie variabil prin variatia curentului, este redata n figura 6.19. Ea apare prin
scaderea grafica a curbei E(I) (curba de magnetizare) si, respectiv, caderii proprii de tensiune
( ) I R R
e a
+ conform ecuatiei:
( ) ( ) . I R R I E U
e a
+
Curba rezultanta ne arata incapacitatea acestui generator de a-si pastra tensiunea aproape
constanta, independent de sarcina, cerinta strict necesara n exploatare.


Figura 6.19

Este evident ca generatorul cu autoexcitatie serie nu este ntrebuintat n practica din acest
motiv.
Masina de curent continuu

189

6.9.4 Generatorul cu autoexcitatie mixta

Trebuie specificat mai nti faptul ca, fluxul magnetic ce contribuie la crearea t.e.m. din
masina se datoreaza practic nfasurarii de excitatie derivatie, nfasurarea serie avnd numai rolul de
a modifica n limite relativ mici, (10 15)%, fluxul de excitatie principal, dupa cum se leaga
aditional sau diferential.
Deci fluxul total poate fi scris:
( ) ( ). I I
s ed d
t
Ca atare, nfasurarea de autoexcitatie serie poate ntari sau poate slabi fluxul principal de
excitatie
d
.
Se mai poate remarca faptul ca punnd conditiile de mers n gol, ecuatia devine similara cu
cea a generatorului cu autoexcitatie derivatie, de unde si similitudinea caracteristicii cu acelasi
nume.
Caracterisitca externa, data de ecuatia:
( ) ( ) , I R I R I E I E U
es a a s ed d
t
ne arata doua tipuri de curbe evidentiate n figura 6.20, dupa cum excitatia serie e legata aditional 2
sau diferential 1.
Totodata, se mai remarca faptul ca n conditiile caracteristicii externe ideale (2), se obtine o
independenta a tensiunii fata de sarcina si ca atare este inutila caracteristica de reglaj.
Functie de aceeasi conditie, legarea aditionala 2 sau diferentiala 1 a circuitului de excitatie si
caracteristica de reglaj prezinta cele doua variante conform figura 6.21.
Se poate remarca faptul ca generatorul de c.c. cu autoexcitatie mixta se recomanda pentru
alimentarea consumatorilor foarte pretentiosi la conditia de tensiune constanta independent de
sarcina (excitatia masinii sincrone, lampi de iluminat etc.).

Figura 6.20 Figura 6.21


Masina de curent continuu

190

6.10 Caracteristicile motorului de c.c.

Pentru o masina de c.c. care functioneaza n regim de motor, pot varia n timpul functionarii
urmatoarele marimi: U, I, I
e
, , M, P
2
.
Vom prezenta n cele ce urmeaza doua caracteristici, capabile sa ilustreze performantele
masinii n comparatie cu cele studiate ant erior, ct si posibilitatea modificarii lor (familii) prin
variatia celorlalte marimi ce prezinta interes n utilizare.
Acestea sunt:
Caracteristica de mers n gol ( )
e 0
I f n ridicata n conditiile U = ct., M = 0, ceea ce implica
I = 0;
Caracteristica mecanica ( ) M f n ridicata n conditiile I
e
= ct., U = ct.
De la bun nceput trebuie sa precizam ca ntre motorul cu excitatie separata si cel cu
autoexcitatie derivatie nu exista nici o deosebire n functionare.
Ca atare, vom prezenta n acest paragraf numai caracteristicile motorului de c.c. cu
excitatie separata.
Conform celor aratate n paragrafele anterioare, ecuatiile motorului cu excitatie separata
sunt:
( )
e e
I n K E si n regim nesaturat ; I n K E
e e
'

( ) I I K M
e
si n regim nesaturat I I K M
e
'
, . I R E U
a
+


6.10.1 Caracteristica de mers n gol

Notiunea de mers n gol presupune absenta cuplului rezistent, lucru imposibil de realizat,
datorita necesitatii dezvoltarii de catre motor a unui cuplu pentru acoperirea n regim stationar a
cuplului de frecari n lagare si cu aerul (datorita existentei ventilatorului).
, M M
f 0

Valoarea cuplului de frecari este data de relatia:
( ), I I K
P
M
e a m
0
f
0
0


unde:
0
a N f
I U P puterea absorbita de motor la mersul n gol;

0
viteza unghiulara a motorului la mersul n gol;
Masina de curent continuu

191

0
a
I curentul absorbit la mersul n gol de nfasurarea rotorica.
Din expresia de mai sus, deoarece cuplul de frecari este foarte mic, rezulta pentru curentul
absorbit de la retea de nfasurarea rotorica o valoare foarte mica (cteva procente din I
a
). Reactia
transversala fiind, practic, astfel, inexistenta, cu o foarte buna aproximatie ecuatia de tensiuni a
indusului se poate pune sub forma:
, U Up I R U n K E
N 0 0 a N 0 0 e 0

din care rezulta:
.
K
U
n
0 e
N
0


Turatia de mers n gol este, astfel, invers proportioala cu fluxul inductor polar principal, a
carui dependenta de intensitatea I
e
a curentului de excitatie este data de caracteristica de
magnetizare a masinii (figura 6.22):

Figura 6.22 Figura 6.23

Valoarea maxima a turatiei se obtine pentru (figura 6.23):
( )
.
K
U
n n
rem 0 e
N
0 I
0 max 0
e


Aceasta valoare este, nsa, oarecum, foarte ridicata si poate duce la solicitari mecanice
nepermise pentru masina, motiv pentru care trebuie evitata. De aceea, la ridicarea n loborator a
caracteristicii, curentul de excitatie se coboara numai pna la valori corespunznd unei turatii cu cel
mult (20 25)% peste valoarea nominala n
n
.
Pe de alta parte, la cresteri mari ale curentului de excitatie, circuitul magnetic al masinii se
satureaza, fluxul
0
se plafoneaza si turatia nu mai are scaderi sensibile. Curentul maxim de
excitatie pna la care se poate merge este cel impus de rezistenta proprie a nfasurarii de excitatie:
.
R
U
I
ex
N
em

Masina de curent continuu

192
Acesta valoare se obtine, practic, la scurtcircuitarea completa a reostatului de cmp, plasat n
circuitul de excitatie al motorului.
Forma acestei caracteristici evidentiaza un mare avantaj al motorului de c.c. cu excitatie
independenta (derivatie) si anume faptul ca printr-un reglaj corespunzator al curentului de excitatie,
turatia poate fi reglata ntre limite foarte largi.
Pentru motorul de c.c. cu excitatie serie, deoarece I
e
= I
a
= 0 caracteristica de mers n gol nu
are sens.


6.10.2 Caracteristica mecanica

Caracteristica mecanica defineste dependenta ( ) M f n n conditiile I
e
= ct., U = ct.
Pentru determinarea ei vom defini, mai nti, caracteristicile:
de

sarcina,

numita si caracteristica externa a motorului ( ) I f n n conditiile . ct I
e
,
. ct U ;
caracteristica cuplului electromagnetic ( ) I f M n conditiile I
e
= ct, U = ct.

a) Caracteristica de sarcina a motorului de c.c. cu excitatie independenta (derivatie).
Schema simbolica asociata motorului de c.c. cu excitatie independenta a fost prezentata n
capitolul 6.8, avnd ecuatiile:

Figura 6.24

, U I R E U
p a N
+ +
neglijnd U
p
caderea de tensiune la perii, obtinem:
, I R E U
a N
+
dar
, n K E
e

rezulta:
Masina de curent continuu

193
. I
K
R
n
K
I R
K
U
n
e
a
0
e
a
e
N



Deoarece rezistenta indusului este foarte mica, rezulta ca la functionarea n plina sarcina,
caderea de tensiune R
a
I reprezinta numai cteva procente din tensiunea aplicata U
N
, deci turatia va
scade foarte putin comparativ cu mersul n gol. La curenti mari n indus apare, nsa, o usoara
crestere a turatiei din cauza reactiei indusului. Forma acestei caracteristici este redata n figura 6.25,
a.
Caracteristica cuplului electromagnetic ( ) I f M este data de relatia I K M
m
avnd
forma liniara, pna aproape de curentul nominal, unde din cauza reactiei indusului se constata o
usoara aplatizare a curbei, conform figurii 6.25, a. Cuplul electromagnetic fiind
0 u
M M M +
rezulta
0 u
M M M obtinem, astfel, caracteristica mecanica din figura 6.25, c.

a) b) c)
Figura 6.25

b) Caracteristicile motorului de c.c. cu excitatie serie
Schema simbolica a motorului de c.c. cu excitatie serie este redata mai jos (figura 6.26).

Figura 6.26

Neglijnd caderea de tensiune la perii (U
p
0) se obtin ecuatiile:
( )

'



+ +
I K M
n K E
I R R E U
m
e
e a
.
Masina de curent continuu

194
Deoarece curentul absorbit de motor de la retea are, acum, aceeasi intensitate cu cel ce
parcurge nfasurarea rotorica si de excitatie, fluxul masinii este functie de curentul din indus, avnd
o dependenta neliniara. Putem aproxima aceasta caracteristica magnetica neliniara n functie de
curentul din indus cu relatia (figura 6.27):
,
I I
I
l
s
+

n care:

s
fluxul de saturatie al polilor inductori;
I
l
valoarea curentului determinata de intersectia tangentei la portiunea liniara a
caracteristicii de magnetizare
l
s
I
tg

.

Figura 6.27

Pentru determinarea caracteristicii mecanice a motorului serie vom analiza comparativ
valoarea curentului din indus, n raport cu valoarea limita a curentului de excitatie, I
l
.
Caracteristica cuplului ( ) I f M la motorul de c.c. cu excitatie serie.
n ecuatia cuplului nlocuind fluxul cu expresia ,
I I
I
l
s
+
rezulta:
.
I I
I
K M
l
2
s m
+

Pentru I << I
l
rezulta: , tg I K I
I
K
I
I
K M
2
m
2
l
s
m
l
2
s m

deci ( )
2
I f M variatie
patratica avnd valoarea . I K M I I
l s m l l

Pentru I >> I
l
rezulta: ( ) I f I K
I
I
K M
s m
l
s m
deci: ( ) I f M variatia liniara.
Dependenta astfel obtinuta, este redata n figura 6.28:
Masina de curent continuu

195

Figura 6.28

Caracteristica de sarcina (externa) ( ) I f n se obtine din ecuatia de tensiuni:
( ) , I R R E U
e a N
+ +
unde:
n K E
e
obtinnd: .
I I
I
l
s
+

( )
l
s e
e a
l
s e
N
I I
1
K
R R
I I
I
K
U
n
+

+

+

sau ( ) .
K
R R
I K
U
I I n
s e
e a
s e
N
l

,
_


+
La valori mici ale curentului din indus I << I
l
rezulta:
,
K
R R
I K
U
I n
s e
e a
s e
N
l

,
_


deci, .
I
1
~ n ,
I
1
f n
,
_


Pentru valoarea curentului din indus I >> I
l
:
, I
K
R R
K
U
n
s e
e a
s e


+



caracteristica liniara asemanatoare cu cea a motorului derivatie dar de panta mult mai mare datorata
prezentei rezistentei nfasurarii de excitatie. n figura 6.29 este redata variatia ( ). I f n

Figura 6.29

Caracteristica

mecanica ( ) M f n se obtine nlocuind expresia cuplului n relatia turatiei:
.
I I
I
K M
l
2
s m
+

Masina de curent continuu

196
Obtinem astfel:
( )
.
M
I R R
M
I U
K
K
n
2
a e N
e
m

,
_


Pentru I << I
l
expresia cuplului este:
2
l
s
m
I
I
K M

sau , M
K
I
I
m s
l



si, respectiv,
( ) ( )
, I
K
R R
M
U
K
K
I R R
M
U
K
I K
n
l
s e
e a N
s e
l a e N
s
2
e
L m


+


+

deci, .
M
1
~ n
La valori mari ale curentului din indus, I >> I
l
avem:
, M
K K
R R
K
U
n
2
s m e
e a
s e


+



caracteristica identica cu cea a motorului cu excitatie derivatie, dar de panta pronuntata datorita
nserierii cu indusul a nfasurarii de excitatie (figura 6.30).

Figura 6.30

Din examinarea caracteristicii, rezulta ca la cupluri mici motorul se ambaleaza, deci trebuie
evitata functionarea n gol. Datorita caracteristicii mecanice cazatoare, motorul cu excitatie serie
este ut ilizat la tractiunea electrica urbana si feroviara.

c) Caracteristica mecanica a motorului cu excitatie mixta
Motoarele cu excitatie mixta prezinta doua nfasurari: una serie, iar cealalta derivatie, care
functie de modul de parcurgere a curentilor, fluxurile lor pot fi aditionale sau diferentiale.
n cazul conexiunii aditionale nfasurarea serie este principala si magnetizeaza masina n
acelasi sens cu sensul n care magnetizeaza solenatia produsa de nfasurarea derivatie. Odata cu
cresterea curentului de sarcina creste si fluxul magnetic inductor, ceea ce produce scaderea turatiei
motorului.
Masina de curent continuu

197

Figura 6.31
Caracteristica se poate constitui la fel ca pentru motorul serie, solenatia nfasurarii derivatie
deplasnd axa ordonatelor spre dreapta (figura 6.31).
n cazul conexiunii diferetiale, nfasurarea derivatie este principala, magnetiznd masina n
sens opus magnetizarii produsa de nfasurarea serie. Odata cu cresterea curentului de sarcina, scade
fluxul magnetic inductor, ducnd la cresterea turatiei si ambalarea motorului.
Caracteristica se determina din cea a motorului derivatie cu deplasarea spre dreapta a axei
ordonatelor nconditiile unui motor necompensat, decicuo puternica reactie a indusului (figura 6.32).

Figura 6.32

Motorul ramne diferential se utilizeaza n actionarile electrice n care sarcina are o durata
scurta, iar turatia sa fie ct mai constanta de la functionarea n gol la functionarea n sarcina, ca de
exemplu la actionarea laminoarelor.

6.11 Reglarea vitezei motoarelor de c.c.

Una din cerintele impuse motorului de c.c. utilizat n actionarile electrice, este aceea ca
viteza sa poata fi reglata usor n limite largi.
Posibilitatea concreta de reglare a vitezei (turatiei) motoarelor de c.c. rezulta din examinarea
expresiei caracteristicei mecanice.
Principial, aceste posibilitati sunt urmatoarele:
variatia tensiunii la bornele circuitului rotoric prin introducerea de rezistente suplimentare n
circuitul rotoric, pastrnd tensiunea retelei neschimbata;
Masina de curent continuu

198
variatia tensiunii U a sursei de alimentare;
variatia fluxului de excitatie (de fapt a curentului de excitatie).


6.11.1 Reglarea vitezei prin modificarea rezistentei rotorice (reglaj reostatic)

a) Motorul de c.c. cu excitatie independenta (derivatie)

Din examinarea expresiei caracteristicii mecanice I
K
R
n
K
I R
K
U
n
e
a
0
e
a
e
N



rezulta ca prin modificarea rezistentei rotorice, turatia de mers n gol nu se modifica deoarece nu
depinde de rezistenta rotorica. Prin modificarea rezistentei (introducerea de rezistente suplimentare
n circuitul rotoric) se modifica panta caracteristicii.
n figura 6.33 sunt reprezentate cteva caracteristici obtinute prin introducerea de rezistente
n circuitul rotoric. Caracteristicile astfel obtinute se numesc artificiale, iar caracterstica motorului
n conditii nominale (R
aN
, U
N
,
N
) se numeste naturala.

Figura 6.33

Ecuatia unei caracteristici artificiale este:
( )
. M
K K
R R
K
U
n
2
e m
p a
e
N



Reglajul reostatic este simplu, el putnd fi folosit si la pornirea motorului, dar la sarcini
relativ reduse se obtine o gama ngusta de reglare a vitezei.
Randamentul sistemului scade prin introducerea de rezistenta suplimentara, datorita
pierderilor Joule.



Masina de curent continuu

199

b) Motorul de c.c. serie.

Forma caracteristicilor artificiale obtinute n cazul reglajului reostatic este prezentata n
figura 6.34.
Reglajul reostatic este mai eficient n cazul unor sarcini mici.


Figura 6.34


6.11.2 Reglarea vitezei prin variatia tens iunii sursei de alimentare U

Aceasta metoda presupune existenta unei surse independente de c.c. (grup Ward Leonard
sau alimentarea din mutator comandat).

a) Motoarele de c.c. cu excitatie independenta (derivatie)

Prin variatia tensiunii de alimentare se modifica turatia de mers n gol fara modificarea
pantei caracteristicii mecanice.
n figura 6.35, a sunt reprezentate cteva caracteristici mecanice artificiale obtinute prin
variatia tensiunii de alimentare.

a) b)
Figura 6.35
Masina de curent continuu

200
Procedeul este eficient la orice sarcina a masinii, observndu-se ca aceste caracteristici sunt
paralele.

b) Motorul serie

Familiile de caracteristici artificiale obtinute prin reglajul tensiunii de alimentare sunt
prezentate n figura 6. 35, b.


6.11.3 Reglajul turatiei prin variatia fluxului de excitatie

Metoda se bazeaza pe variatia fluxului de excitatie prin introducerea unui reostat n circuitul
de excitatie. Prin reducerea fluxului de excitatie se modifica att turatia de mers n gol ct si panta
caracteristicii mecanice. Familia de caracteristici artificiale obtinuta prin reducerea fluxului, este
data n figura 6.35.

Figura 6.36

Trebuie remarcat ca pastrarea unui cuplu electromagnetic constant din . ct I K M
m

produce, prin reducerea fluxului, o crestere a curentului rotoric absorbit de masina, crestere invers
proportionala cu fluxul, deci, direct proportionala cu turatia. Dar cresterea curentului rotoric peste
valoarea nominala pe o durata mare conduce la spurancalzirea excesiva a masinii.
Pentru a evita suprancalzirea, trebuie pastrata puterea constanta si din relatiile:
. ct M P
N

rezulta ca prin reducerea fluxului, crescnd turatia, cuplul masinii trebuie redus. Reducerea cuplului
se face dupa o lege exponentiala, iar n figura 6.36, este reprezentata hasurat portiunea unde este
depasita puterea nominala.
Masina de curent continuu

201
Metoda se aplica n cazul sarcinilor reduse, deoarece diminuarea fluxului determina o
nrautatire a comutatiei.
Reducerea fluxului n cazul motoarelor cu excitatie serie conduce la caracteristici de forma
data n figura 6.37 si este aplicata rar.

Figura 6.37

Observatie
Fluxul magnetic poate fi si crescut peste valoarea nominala la motoarele de c.c. cu excitatie
independenta (derivatie) caz n care turatia la arbore va scadea , acest reglaj facndu-se la cuplu
constant.
Astfel, modificarea fluxului de excitatie permite un reglaj al turatiei att n sens crescator ct
si descrescator n raport cu turatia de mers n gol ideal (n
0
).


6.12 Frnarea masinii de c.c.

Masina de c.c. poate fi utilizata n actionari electrice si pentru frnarea sistemului actionat.
n acest mod masina poate fi pusa n functiune n regim de generator care sa debiteze pe retea
proprie (frnare dinamica) sau pe o retea de tensiune constanta (frnare recuperativa), fie n regim
de frna propriu- zisa (frnare potentiala, respectiv, frnare contracurent).

6.12.1 Frnarea dinamica
O masina de c.c. care functiona n regim de motor, este pusa sa functioneze n regim de
generator pe o retea proprie prin deconectarea indusului de la retea si conectarea acestuia pe o
rezistenta de frnare. Schema unei astfel de frnari este data n figura 6.38, avnd ecuatiile:
Masina de curent continuu

202
( )

'

,
_


+

+

F
m
F a
m F F a
N
I
K
R R
. K I R R E
0 U

n cazul generatorului excitat si conectat pe o rezistenta constanta, cuplul electromagnetic
scade proportional cu turatia, ajunnd la turatii joase facnd ca aceasta metoda sa nu mai devina
eficienta. n acest caz este necesara combinarea cu o frnare mecanica (cu saboti).

Figura 6.38


6.12.2 Frnarea recuperativa

Daca masina de c.c., care functiona n regim de motor este antrenata din exterior la o turatie
mai mare dect turatia

e
N
0
K
U
n masina trece n regim de generator si debiteaza n retea o putere
electrica.
La fluxul de excitatie constant = ct., tensiunea electromotoare
e
K E , este functie
de viteza . Tensiunea retelei fiind constanta, este data de relatia . K U
e N
Pentru viteze
>
0
, tensiunea electromotoare devine mai mare dect tensiunea de alimentare
N
U E > si curentul
schimba de sens 0
R
E U
I
a
<

. Rezulta cuplul electromagnetic 0 I K M


m
< schimba de sens
devenind cuplul de frnare 0 I K M
m
< . Caracteristica masinii este descrisa de relatia:
( )
, M
K
R
2
m
a
0


+
cu reprezentarea grafica din figura 6.39.
Masina de curent continuu

203

Figura 6.39


6.12.3 Frnarea propriu-zisa

Frnarea propriu- zisa se aplica functie de tipul sarcinii motorului de c.c. si anume de tip
potential (macara) sau de tip reactiv.

a) Sarcini potentiale
Frnarea presupune reducerea turatiei motorului pna la anulare, la aceeasi polaritate a
tensiunii de alimentare. Sa consideram o macara n care pentru ridicare, masina a fost conectata ca
motor, functionnd pe caracteristica naturala, n punctul nominal A
n
. Cnd greutatea a ajuns la o
anumita naltime, se pune problema frnarii.
Frnarea presupune introducerea unui reostat de frnare R
F
, n circuitul rotoric. Masina
functionnd la cuplu electromagnetic constant, punctul de functionare trece din punctul A
n
n
punctul de intersectie al caracteristicii artificiale, cu dreapta M = ct. pe traseul din figura 6.40.

Figura 6.40

Caracteristica de frnare va fi:
( )
. M
K
R R
2
m
F a
0


+

La anularea turatiei, masina va fi deconectata si blocheaza sarcina.
Masina de curent continuu

204
b) Sarcini reactive
Frnarea se realizeaza prin inversarea polaritatii (contraconectare sau contracurent) tensiunii
de alimentare si introducerea n circuitul rotoric a unei rezistente de limitare a curentului.
Prin inversarea polaritatii, tensiunea la bornele motorului este U
N
. Ecuatia tensiunilor
pentru motor va fi : 0
R
E U
I I R E U
a
a N
<

+ , iar 0 I K M
m
< (cuplul de fr-nare).
Prin introducere de rezistenta suplimentara, se limiteaza valoarea curentului dat de ecuatiile
de mai sus la valoarea:
. 0
R R
E U
I
F a
<
+


Ecuatia caractersiticii mecanice, devine astfel:
( )
, M
K
R R
2
m
F a
0


+

avnd reprezentarea grafica din figura 6.41:

Figura 6.41

La anularea turatiei, masina trebuie deconectata, pentru a nu se porni n sens invers.


6.13 Regimul dinamic al masinii de c.c.

La functionarea unei masini electrice, apar adesea schimbari ale parametrilor si
caracteristicilor de functionare ale sistemelor cu care este conectata masina, sau modificari ale
caracteristicilor de functionare ale masinii: acestea sunt urmate de procese tranzitorii de trecere de
la un regim stationar de functionare la alt regim stationar de functionare.
Masina de curent continuu

205
La generatoarele de c.c. sunt caracteristice procesele tranzitorii ce se produc la variatia
tensiunii de excitatie si a rezistentei de sarcina.
La motoare, regimul dinamic (procesele tranzitorii) exista ori de cte ori apare un reglaj al
turatiei motorului.

6.13.1 Regimul dinamic al generatoarelor de c.c.

Se considera ca masina de c.c. functioneaza la viteza constanta si se neglijeaza reactia
indusului.

a) Generatorul cu caracteristica magnetica liniara
Ecuatia tensiunilor pentru circuitul de excitatie n regim tranzitoriu este:
dt
di
L i R U
e
e e e e
+ unde . ct U
e

Aplcnd transformata Laplace, rezulta:
( ) ( ) s I L s s I R U
e e e e e
+
( )

,
_

+

+

e e
e
e e
e
e
T s 1
1
R
M
L s R
U
s I
unde
e
e
e
R
L
T - constanta de timp a circuitului de excitatie.
Deci, la aplicarea unei trepte de tensiune U
e
, n circuitul de excitatie curentul creste de la
zero la valoarea stabilizata
e
e
R
U
, crestere exponentiala dupa relatia:
, e 1
R
U
I
e
T
t
e
e
e

,
_




cu reprezentarea data de graficul din figura 6.42:


Figura 6.42
Masina de curent continuu

206
La generatorul autoexcitat (derivatie), ecuatia caracteristicii de functionare n gol poate fi
exprimata de relatia:
, i K U U
e r e
+
unde:
U
r
tensiunea remanenta;
K panta caracteristicii de functionare n gol.
Ecuatia tensiunilor pe circuitul de excitatie va fi:
dt
di
L i R i K U
e
e e e e r
+ + sau ( ) ,
dt
di
L i K R U
e
e e e r
+
cu solutia:
; e 1
K R
U
i
T
t
e
r
e

,
_



a 1
1
R
L
K R
L
T
e
e
e
e

, unde .
R
K
a
e

Se observa ca
a 1
1
T T
e

, deci T > T
e
, deoarece tensiunea de excitatie creste odata cu
tensiunea de la bornele indusului. Reprezentarea grafica a curentului de excitatie este data n figura
6.43:

Figura 6.43


b) Generatorul cu caracteristica neliniara
Ecuatia tensiunilor pentru generatorul cu excitatie independenta corespunzatoare circuitului
de excitatie este:
,
dt
d
N i R U
e
e e e e

+
Masina de curent continuu

207
iar a caracteristicii magnetice ( )
e e
i f n care:
N
e
numarul de spire al nfasurarii de excitatie;

e
fluxul magnetic inductor.
se obtine prin aproximarea urbei medii a acestei caracterisitici cu relatia:
,
I i
i
0
e e
e
s e

,
_

+

unde:

s
valoarea de saturatie a fluxului magnetic;

0
e
I

curentul de excitatie corespunzator fluxului de saturatie.
Pentru
0
e e
I i << rezulta

,
_


0
e
e
s e
I
I
, iar . di
I
d
e
e
s
e
0

,
_

nlocuind n ecuatia
tensiunilor, rezulta:
.
dt
di
I
N i R U
e
e
s
e e e e
0

+
Aplicnd transformata Laplace, obtinem:
( ) ,
T 1
1
R
U
s
I
N R
U
s I
1 e
e
e
s
e e
e
e
0
+

+

unde:
e e
s
e 1
R
1
I
N T
0

constanta de timp a circuitului de excitatie pentru . I I


0
e e
<<
Pentru
0
e e
I i >> , rezulta
s e
, iar 0 d
e
. nlocuind n ecuatia tensiunilor, rezulta:
, i R U
e e e
sau . I
R
U
i
0
e
e
e
e

Punnd conditia

pentru
0
e
I
,

rezulta
e
e
e
R
U
I
0
.

n figura

6.44

este

prezentata

variatia

( ) t f I
e
.

Figura 6.44
Masina de curent continuu

208
Timpul necesar cresterii curentului de excitatie pna la valoarea limita , I
0
e
este obtinuta din
ecuatia:
,
dt
d
N i R U
e
e e e e

+
.
i R U
d
N dt
e e e
e
e


nlocuind , di
I
d
e
e
s
e
0

,
_


obtinem:
,
i
R
U
di
I R
N
i R U
di
I
N t
0
e
0
0
e
0
I
0
e
e
e
e
e
s
e
e
I
0 e e e
e
e
s
e 1


( ) , i R U ln
I
N
t
0 e
0
I
0
e e e
e
s e
1
+


.
I
i
1 ln
I
N
t
0 0
e
e
e
s e
1

,
_




Pentru generatorul autoexcitat
e r e
K U U + , iar ecuatia tensiunilor devine:
.
dt
d
N i R K U
e
e e e e r

+ +
Pentru , I I
0
e e
<<
e
e
s
e
i
I
0

,
_

, iar
e
e
s
e
di
I
d
0

,
_

. Prin aplicarea trans formatei Laplace


rezulta:
( ) ,
T s 1
1
I
K
R
U
s I
0
e
s
e
r
e
+


unde:
0
0
0
0
e e
s
e e
s e
e
s
e
e
s e
I R
K
1
1
I R
N
I
K R
I
K
T



sau . e 1
I
K
R
U
I
T
t
e
s
e
r
e
0

,
_



Comparnd cele doua rezultate, rezulta:

b 1
1
T T
1

cu
0
e e
s
I R
K
b


sau
b 1
1
T
T
1

deci T este mai mare dect T
1
de
b 1
1

ori.



Masina de curent continuu

209

6.13.2 Regimul dinamic al motoarelor de c.c.

n functionarea motoarelor de c.c. se pot modifica urmatorii parametri:
tensiunea la bornele indusului;
rezistenta circuitului indusului;
rezistenta circuitului de excitatie;
cuplul aplicat la axul masinii.
Regimul dinamic reprezinta trecerea dintr- un regim stabilizat n alt regim stabilizat, la
modificarea unui parametru enuntat mai sus.
Ecuatiile de functionare ale motoarelor de c.c. cu excitatie independenta, n regim dinamic,
sunt:
o ecuatia circuitului de excitatie de rezistenta R
e
si inductivitate L
e
este:
,
dt
di
L i R u
e
e e e e
+
avnd schema electrica echivalenta n figura 6.45:


Figura 6.45

o ecuatia circuitului indusului (rotor) de rezistenta R
a
si inductivitate L
a
, ce se misca cu viteza
unghiulara este:
, K
dt
di
L i R u
m
a
a a a a
+ +
cu schema electrica echivalenta prezentata n figura 6.46:

Figura 6.46
Masina de curent continuu

210
o ecuatia miscarii rotorului avnd momentul de inertie total J
a
, viteza instantanee , cuplul
aplicat la ax m
s
si coeficientul de frecari vscoase F
a
este urmatoarea:
, m
dt
d
J F m
s a a
+

+
iar schema electrica asociata este reprezentata n figura 6.47:

Figura 6.47

Prin aplicarea transformatei Laplace ecuatiilor de mai sus, se obtine schema structurala a
motorului de c.c. si anume:
pentru stator:
( ) ( ) s I L s s I R U
e e e e e
+ sau ( ) ,
T s 1
1
R
U
L s R
U
s I
e e
e
e e
e
e
+

+

unde:
e
e
e
R
L
T , constanta de timp a circuitului de excitatie, rezultnd urmatoarea schema
structurala pentru excitatie:

Figura 6.48

Cunoscnd curentul de excitatie din caracteristica magnetica liniara
e
i C

prin
aplicarea transformatei Laplace, rezulta:
( ) ( ). s I C s
e



Deci, schema pe partea de excitatie se poate completa astfel:

Figura 6.49

pentru rotor:
( ) ( ) ( ) ( ). s s K s I L s s I R U
m a a a a a
+ +
de unde rezulta curentul rotoric:
Masina de curent continuu

211
( )
( ) ( ) ( ) ( )
,
T s 1
1
R
s s K U
L s R
s s K U
s I
a a
m a
a a
m a
a
+

+


cu
a
a
a
R
L
T constanta de timp a rotorului.
Cunoscnd curent ul rotoric I
a
(s), rezulta cuplul electromagnetic ( ) ( ) ( ). s I s K s M
a m
.
Se poate realiza urmatoarea schema structurala a rotorului:

Figura 6.50


pe partea mecanica:
( ) ( ) ( ) ( ), s M s J s s F s M
s a a
+ +
rezultnd viteza rotorica:
( )
( ) ( )
,
J s F
s M s M
s
a a
s
+


si schema structurala:

Figura 6.51

Reunind aceste componente, rezulta schema structurala a masinii de curent continuu (figura
6.52).
Masina de curent continuu

212

Figura 6.52

A. La variatia tensiunii de alimentare, la cuplu de sarcina constant:
U
a
= U
1
pentru t 0;
U
a
= U
2
pentru t 0;
. M M m
2 1
a a

Marimea de intrare fiind tensiunea de alimentare, la variatia ei se produce att modificarea
vitezei, ct si a curentului rotoric. Raspunsul masinii se analizeaza pe baza schemei structurale
functie de marimea de iesire, astfel:
a) marime de iesire viteza rotorica
Schema structurala a masinii de c.c. n care se neglijeaza coeficientul de frecari vscoase (F
a

= 0 ) pentru marime de intrare tensiunea de alimentare, iar marime de iesire viteza rotorica, este
redata mai jos (figura 6.53):

Figura 6.53

Functiile de transfer sunt:
1) pe cale directa:
( ) ( )
,
T s
1
T s 1
1
K
1
J s
1
K
T s 1 R
1
E U
Y
m a m a
m
a a a
d


unde:
( )
2
m
a a
m
K
R J
T

constanta electromecanica de timp a motorului,


Masina de curent continuu

213
2) pe cale de reactie:
( )
( )
; K
s
s E
Y
m r


3) n circuit nchis:
( )
( ) s U
s
T T s T s 1
1
K
1
Y Y 1
Y
Y
a m a
2
m m r d
d

+ +

+

Polii functiei de transfer sunt dati de rezolvarea ecuatiei:
, 0 1 T s T T s
m m a
2
+ +
cu notatiile:

a
T 2
1

factorul de amortizare;

m a
2
0
T T
1

pulsatia proprie;
rezulta:
2
0
2
2 , 1
s t .
Daca:

2
0
2
> , atunci
2 1 2 , 1
s s cu s regimul este aperiodic;

2
0
2
, atunci
2 1
s s regim aperiodic critic;

2
0
2
< , atunci b j a s
2 , 1
t (complex conjugate) regimul este oscilatoriu amortizat.
Daca:

0 2 , 1
j s , 0 t regimul este oscilant.
n functie de valorile parametrilor , respectiv
0
, raspunsul motorului la variatiile tensiunii
de alimentare corespunde unuia din regimurile de mai sus.
b) marime de iesire curentul rotoric
Schema structurala a masinii de curent continuu (cu neglijarea coeficientului de frecari
vscoase) ce are marime de intrare tensiunea de alimentare, iar marime de iesire curentul rotoric,
este redata n figura 6.54, a:

a)
Masina de curent continuu

214

b)
Figura 6.54

Functiile de transfer sunt:
pe calea directa: ;
T s 1
1
R
1
E U
I
I
a a a
a
d
+

;
pe cale de reactie: ;
T s
R
I
E
Y
m
a
a
r

;
n circuit nchis: .
1 T s T T s
T s
R
1
U
I
Y
m m a
2
m
a a
a
+ +

.
Polii ecuatiei caracteristice 0 1 T s T T s
m m a
2
+ + depind de constantele motorului T
a

respectiv T
m
. Raspunsul sistemului se ncadreaza si n acest caz n unul din regimurile descrise la
punctul a).
Motoarele de curent continuu cu excitatie independenta, de constructie normala, au de
regula
2
0
2
< , deci raspunsul are un caracter oscilatoriu amortizat.
Observatie
Daca se tine seama si de coeficientul de frecari vscoase (figura 6.54, b), functia de transfer
a vitezei n raport cu tensiunea de alimentare devine:
( )
m a
2
a
F a m
F
m
m
T T s
T
T T T
s
T
T
1
1
K
1
Y
+
+
+ +
cu .
F
J
T
a
a
F


B. La variatia cuplului de sarcina, schemele structurale avnd marimi de iesire viteza,
respectiv curentul rotoric, sunt redate n figura 6.55:
La flux constant = ct. schema structurala ce are drept marime de intrare tensiunea
rotorica, iar ca marime de iesire viteza, este:
Masina de curent continuu

215

Figura 6.55

Daca se neglijeaza frecarile vscoase schema structurala din figura 6.55 se transforma ca n
figura 6.56:

Figura 6.56

n cazul n care ., ct marimea de intrare este tensiunea rotorica, iar marimea de iesire
este curentul rotoric, schema structurala este cea din figura 6.57.

Figura 6.57

Pe baza schemei structurale se analizeaza regimurile dinamice ale motoarelor de curent
continuu n functie de parametrii modificati si anume functie de marimile de intrare, respectiv, de
iesire, se analizeaza polii functiei de transfer, rezultnd astfel raspunsul masinii (marimii de iesire)
la variatia marimii de intrare.
Masina de curent continuu

216

APLICATII

1. Un motor serie de curent continuu cu caracteristica magnetica liniara are urmatoarele date
nominale: cuplul electromagnetic M
n
= 500Nm, tensiunea la borne U
n
= 500V, turatia n = 1800
rot/min. Rezistenta totala a circuitului format de nfasurarea de excitatie este R = 0,2 .
Se cere sa se determine caracteristica mecanica a motorului.

REZOLVARE:
Caracteristica magnetica fiind liniara rezulta expresia cuplului electromagnetic:
, I
2
k
M
2 e



si expresia tensiunii electromotoare:
. I n k U
e e

Din ecuatia tensiunilor I R U I n k
n e
se obtine expresia curentului:
.
R n k
U
I
e
n
+

nlocuind aceasta expresie n relatia cuplului se determina ecuatia caracteristicii mecanice:
( )
.
R n k
U
2
k
M
2
e
2
n e
+



Cunoscnd punctul nominal de functionare se determina constanta k
e
:
,
2 , 0
60
1800
k
500
2
k
480
2
e
2
e

,
_



obtinndu-se valoarea k
e
= 0,0778.
Deci ecuatia caracteristicii mecanice pentru pentru motorul dat este:
( )

+

2
2 , 0 n 0778 , 0
3090
M

2. Un motor derivatie de curent continuu are urmatoarele date nominale: P
n
= 20kW,
U
n
= 220V.
Se cere sa se determine rezistenta reostatului de pornire din indus pentru regimul de pornire
caracterizat de . I 2 , 1 I
n p

Se neglijeaza rezistenta indusului. Randamentul motorului n regim nominal este = 0,85.

Masina de curent continuu

217

REZOLVARE:
Curentul absorbit de motor n regimul nominal are valoarea:
. A 107
220 85 , 0
10 20
U
P
I
3
n
n
n



Valoarea curentului din indus este data de relatia:
.
R
U U
I
'
1
e n


La pornire, n = 0, deci tensiunea electromotoare indusa n masina este nula, rezultnd:
.
R
U
I
'
1
n '
p

Pentru a se limita valoarea curentului de pornire se introduce n serie cu indusul un reostat
de pornire astfel nct:
.
R R
U
I 2 , 1 I
p 1
n
n p
+

Daca se neglijeaza rezistenta indusului rezulta valoarea rezistentei reostatului:
. 71 , 1
107 2 , 1
220
I 2 , 1
U
R
n
n
p



3. Un motor derivatie de curent continuu are urmatoarele date nominale: puterea
, kW 15 P
n
tensiunea U
n
= 220V, randamentul
n
= 0,5, iar rezistenta nfasurarii de excitatie
. 400 R
e
Turatia nominala a motorului este n
n
= 1200 rot/min., iar rezistenta indusului este
. 5 , 0 R
i

Se cere sa se determine valorile raportate ale cuplului de pornire si ale curentului de pornire
n urmatoarele cazuri:
1. motorul este pornit prin cuplare directa la retea;
2. motorul este pornit cu ajutorul unui reostat de pornire de valoare 5 , 1 R
p
, nfasurarea de
excitatie fiind conectata direct n retea;
3. motorul este pornit cu ajutorul aceluiasi reostat de pornire, nsa nfasurarea de excitatie este
conectata la bornele indusului.
Se neglijeaza pierderile mecanice si n fier si se considera ca motorul are o caracteristica
magnetica liniara.


Masina de curent continuu

218
REZOLVARE:
Curentul nominal al motorului are valoarea:
, A 1 , 79
220 862 , 0
10 15
U
P
I
3
n n
n
n



iar cuplul nominal al motorului este:
. Nm 5 , 119
60
1200
2
10 15
60
n 2
P
M
3
n
n
n



1. n cazul pornirii directe curentul de pornire are valoarea:
, A 440
5 , 0
220
R
U
I
i
n
i
1

iar curentul absorbit de nfasurarea de excitatie are valoarea:
, A 5 , 445 5 , 5 440 I I I
1 1
e i 1
+ +
sau n unitati relative
.. r . u 632 , 5
1 , 79
5 , 445
I
I
i
n
1
1

Considernd caracteristica magnetica liniara, cuplul electromagnetic al motorului are
expresia:
. I I C I I k k I k M
i e m i e e m i m

Presupunnd acelasi curent de excitatie la functionarea nominala, ca si la pornirea directa
(ntreaga tensiune la borne se aplica circuitului de excitatie) rezulta cuplul de pornire calculat n
unitati relative:
., r . u 978 , 5
5 , 5 1 , 79
440
I
I
I I C
I I C
M
M
m
n
1
n n
1 1
1
i
i
i e m
i e m
n
1
p





unde:
n n
e n i
I I I este curentul prin indus la functionarea n sarcina nominala a motorului.
Se observa ca, n cazul acestei porniri motorul este solicitat puternic din punct de vedere
electric (curentul prin indus este mai mare) si mecanic (cuplul de pornire are o valoare mare fata de
cuplul nominal).
2. Curentul de pornire absorbit de indus n cazul pornirii cu reostat de pornire este:
, A 5 , 115 5 , 5 110 I I I
2 2
e i 2
+ +
sau n unitati relative:
.. r . u 46 , 1
91 , 7
5 , 115
I
I
i
n
2
2

Cuplul de pornire este:
Masina de curent continuu

219
. 495 , 1
5 , 5 1 , 79
110
I
I
I I C
I I C
M
M
m
n
2
n n
2 2
2
i
i
i e m
i e m
n
2
p





Pornirea cu reostat de pornire conectat n serie cu indusul este avantajoasa, solicitarile
mecanice si electrice ale motorului fiind reduse.
3. Curentul absorbit de motor n cazul n care nfasurarea de excitatie este conectata n paralel
cu indusul are valoarea:
( )
, A 109
5 , 0 40 5 , 40 5 , 1
5 , 0 40 220
R R
R R
R
U
R
U
I
i e
i e
p
n
echiv
n
3

+
+

+

iar curentul de nfasurarea de excitatie este:
. A 3 , 1 109 3 , 110 I I I
3 3
i 3 e

Valoarea relativa a cuplului de va fi:
( )
.. r . u 35 , 0
5 , 5 1 , 79 5 , 5
109 3 , 1
I I
I I
I I C
I I C
M
M
m
n n
3 3
n n
3 3
3
i e
i e
i e m
i e m
n
3
p




Se observa ca n cazul pornirii cu reostat si avnd nfasurarea de excitatie conectate n
paralel cu indusul, cuplul de pornire are o valoare redusa.

4. Un motor serie de curent continuu avnd puterea nominala P
n
= 60kW si tensiunea
nominala U
n
= 440V, are rezistenta circuitului serie R
s
= 0,4.
Sa se determine rezistenta reostatului de pornire pentru ca masina sa dezvolte la pornire un
cuplu
n p
M 5 , 1 M . Se presupune masina nesaturata. Randamentul motorului la sarcina nominala
este
n
= 0,9.

REZOLVARE:

Curentul absorbit de motor n regimul nominal are valoarea:
. A 5 , 151
440 9 , 0
10 60
U
P
I
3
n n
n
n



Cuplul electromagnetic al masinii de curent continuu se calculeaza cu expresia:
. I N
a
p
2
1
M

(1)
La motorul studiat, cu excitatie serie, fluxul magnetic este produs de curentul I; n cazul
masinii nesaturate se poate scrie:
, I k
1

iar expresia (1) devine:
Masina de curent continuu

220
. I k I k N
a
p
2
1
M
2
2
2
1



Curentul absorbit de motor la pornire este:
,
R R
U
I
s p
n
p
+

unde R
p
este rezistenta reostatului de pornire.
Din conditia ca la pornire cuplul M
p
sa fie 1,5 M
m
rezulta ecuatia:
2
n 2
2
p 2
I k 5 , 1 I k sau , I 5 , 1
R R
U
2
n
2
s p
n

,
_

+

cu solutia:
. 97 , 1
5 , 151 5 , 1
5 , 151 4 , 0 5 , 1 440
I 5 , 1
I R 5 , 1 U
R
n
n s
p





Capitolul 7

MASINA DE CURENT ALTERNATIV
CU COLECTOR


Principiul care sta la baza realizarii acestor masini este transferul colectorului de la masina
de curent continuu la masina de curent alternativ, n vederea obtinerii unor caracteristici de reglaj
asemanatoare cu cele de la masina de curent continuu.
Dupa cum am vazut n subcapitolul [3.3], reglajul vitezei motorului se face fie prin pierderi
de energie care cresc odata cu cresterea alunecarii (pierderi prin efect Joule), fie cu ajutorul unor
instalatii exterioare relativ scumpe n comparatie cu pretul masinii reglate. De asemenea motoarele
asincrone de viteza mica sau cele care functioneaza ncarcate cu sarcina mica au un factor de putere
scazut. Aceste inconveniente pot fi nlaturate folosind colectorul la masina asincrona.
Masina de c.a. cu colector este folosita, n practica, numai n regim de motor, att ca motor
monofazat ct si ca motor trifazat. Dintre motoarele de c.a. cu colector mai des ntlnite n practica,
mentionam, motorul monofazat serie, motorul monofazat derivatie (cu repulsie), motorul trifazat
derivatie etc.
Inductorul masinilor de c.a. cu colector poate fi monofazat sau trifazat, iar indusul este
prevazut cu o nfasurare de c.a. si colector. Aceste masini, de obicei, se construiesc cu poli necati,
deci, au ntrefier constant.
n masinile de c.a. cu colector, inductorul (monofazat sau trifazat) este alimentat de la o
retea de c.a., obtinndu-se un cmp magnetic pulsatoriu sau rotitor, care va induce n nfasurarea de
c.c. de pe indus doua feluri de t.e.m.: statice (e
s
) ca la transformator si de rotatie (e
r
) ca la masina de
c.c.


Masina de curent alternativ cu colector

222

7.1 T.e.m. indusa n masinile de c.a. cu colector

Asa cum am mentionat mai sus, n aceste masini, cmpul inductor, care poate fi de tip
pulsatoriu (ca la masina monofazata) sau de tip rotitor (ca la masina trifazata), induc n nfasurarea
de pe indusul de c.c. doua feluri de t.e.m.:
tensiuni electromotoare statice (e
s
) care sunt asemanatoare cu cele de la transformator daca
consideram inductorul analog primarului, iar indusul secundarul transformatorului;
tensiuni electromotoare de rotatie (e
r
) care sunt analoage cu cele induse n masina de c.c. si
care se datoresc rotirii acestuia n cmpul inductor.
Vom prezenta, n continuare, modul de obtinere a acestei t.e.m., tinnd seama ca, de obicei,
inductorul se afla pe stator, iar indusul pe rotor.

7.1.1 T.e.m. induse de catre cmpul pulsatoriu

Vom considera cazul n care indusul este fix (n
2
= 0). n figura 7.1 se reprezinta trei situatii
n ceea ce priveste pozitia periilor pe colector.

a) b) c)
Figura 7.1
n toate cazurile din figura 7.1, t.e.m. de rotatie este nula (n
2
= 0), n schimb t.e.m. statica are
valorile:
- figura7.1,

a,

m
s s
E e = ,

deoarece

cele

doua

nfasurariauaxele

paralele

(ca la transformator);
- n figura 7.1, b, 0 e
s
= , deoarece axele celor nfasurari sunt normale (de altfel si sensurile
t.e.m. induse n conductoarele unei cai de curent n paralel ne arata acest lucru);
- n figura 7.1, c, evident: = sin E e
m
s s
.
Masina de curent alternativ cu colector

223
Din cele de mai sus, rezulta ca valoarea t.e.m. statice depinde de pozitia periilor pe colector.
Expresia t.e.m. statice pentru un unghi oarecare de nclinare a periilor, fata de axa neutra, este
data de relatia:
, sin E e
m
s s
= (7.1)
n care: , k N f
2
2
E
m 2 N a 2 1 s
2 m


= (7.2)
unde s-a notat:

2
N numarul de conductoare ale nfasurarii induse;
a 2 numarul de cai de curent n paralel ale indusului;

a 2
N numarul de spire pe o cale de curent:
a 2 2
N
N
2
a 2

= ;

2 N
k factorul de nfasurare

2
cu egal ;

m 2
valoarea maxima a fluxului fascicular fata de nfasurarea indusa.
Relatia 7.2 se mai poate scrie:
;
2 a
N
f E
m 2 2
1 s
m

= (7.3)
Trebuie precizat ca frecventa t.e.m. statice este aceeasi cu frecventa cmpului magnetic
inductor (
1
).
Se considera acum cazul cnd rotorul (indusul) se roteste cu o viteza oarecare 0 n
2
.

a) b) c)
Figura 7.2
n figura 7.2 sunt reprezentate trei situatii privind pozitia axei periilor pe colector:
- n figura 7.2, a, cnd axa periilor este paralela cu axa cmpului inductor se induce numai
t.e.m. statica;
Masina de curent alternativ cu colector

224
- n figura 7.2, b, t.e.m. statica este nula, n schimb t.e.m. de rotatie are valoarea maxima (ca
la masina de c.c.) ; E e
m
rot rot
=
- n figura 7.2, c, se induc att t.e.m. statica ct si de rotatie:
= sin E e
m
s s
, . cos E e
m m
rot rot
= (7.4)
Cele doua t.e.m. pot fi reprezentate fazorial fata de fluxul inductor ca n figura 7.3: astfel,
t.e.m. statica este n cuadratura cu fluxul inductor (n urma), iar t.e.m. de rotatie este n faza sau n
opozitie cu acesta dupa sensul de rotatie al rotorului (n
2
).

Figura 7.3

Valoarea efectiva a t.e.m. de rotatie este data de relatia:
. k N f
2
2
E
m 2 N a 2 rot rot
2


=
Cum:
60
n p
f
2
rot

= si
a 2 2
N
N
2
a 2

= ;

=
2
k
2
N
, atunci:
.
2 a
N
60
n p
E
m 2 2 2
rot

= (7.5)
T.e.m. rezultanta la periile masinii pentru un unghi oarecare se calculeaza cu relatia:
( ) ( ) . cos E sin E E
2
rot
2
s
m m
+ =

(7.6)


7.1.2 Tensiunea indusa de catre cmpul rotitor

Sa presupunem ca statorul joaca rol de inductor, n care se obtine un cmp rotitor, care se
roteste cu viteza de sincronism
p
f 60
n
1
1

= . Acest cmp poate fi considerat ca fiind obtinut din doua
cmpuri pulsatorii de forma:
, t cos p cos B B
1 xm 1 x 1
=
Masina de curent alternativ cu colector

225
.
2
t cos
2
p cos B B
1 ym 1 y 1


=
adica doua cmpuri pulsatorii aflate n cuadratura n timp si spatiu, deci produse n doua nfasurari
cu axele perpendiculare (figura 7.4) si strabatute de curentii:
, t cos I i
1 xm 1 x 1
=
.
2
t cos I i
1 ym 1 y 1


=
Cmpul pulsatoriu B
x
fata de perii va induce o t.e.m. de rotatie (care va avea valoarea
maxima daca periile sunt normale pe axa acestui cmp), iar B
y
va induce numai o t.e.m. statica care
de asemenea va fi maxima. Aceste t.e.m. sunt reprezentate fazorial n figura 7.5, din care rezulta:
. E E E
rot s
= (7.7)



Figura 7.4 Figura 7.5

T.e.m. de rotatie va avea o frecventa:
,
60
n p
f
2
rot

=
n care n
2
este turatia rotorului (indusului).
T.e.m. statica are o frecventa:
,
60
n p
f
1
rot

=
n care n
1
este turatia de sincronism. Deci amplitudinea t.e.m. poate fi pusa sub forma:
( ) . k N f f
2
2
E
m 2 N a 2 rot 1 m
2


= (7.8)





Masina de curent alternativ cu colector

226

7.2 Expresia cuplului electromagnetic la masina
de c.a. cu colector

Expresia cuplului electromagnetic se poate deduce n mod analog ca la masina de c.c. si are
expresia:
( ) , i
a 2
N p
t m
2 2
2

= (7.9)
n care i
2
si
2
sunt respectiv valorile instantanee ale curentului din indus si fluxului inductor.
Deci: ; t sin I 2 i
2 2
= ( ); t sin
m 2 2
= atunci:
( ) ( )

= t sin t sin I
a 2
N p
2 t m
m 2 2
2
(7.10)
Se poate calcula un cuplu mediu:

=
T
0
m 2 2
p
2 2
2
cos I
2 a 2
N
dt i
T
1
a 2
N p
M (7.11)

7.3 Motoare monofazate de c.a. cu colector

n practica se ntlnesc mai ales motoare serie si derivatie monofazate de c.a. cu colector. La
aceste motoare nfasurarea inductoare este monofazata, aflata pe stator si alimentata n c.a. Datorita
comutatiei mai dificile si a reactiei indusului pe stator, avem si poli auxiliari (pentru combaterea
fenomenelor care nsotesc comutatia), iar pe rotor nfasurare de compensatie.

7.3.1 Motorul serie monofazat

Acest motor este asemantor cu cel de c.c. serie, schema sa electrica este reprezentata n
figura 7.6 din care rezulta ca toate nfasurarile sunt conectate n serie. Se noteaza:
R suma rezistentelor ohmice ale tuturor nfasurarilor conectate n serie;
X suma reactantelor tuturor nfasurarilor conectate n serie.

Figura 7.6 Figura 7.7

Masina de curent alternativ cu colector

227
Se tine seama ca n rotor fluxul inductor induce numai t.e.m. de rotatie (axa periilor este
la
2

fata de axa fluxului inductor).


Cu aceste notatii si precizari, se poate scrie:
( ). X j R I E U
rot
+ + = (7.12)
Ecuatia (7.12) este reprezentata prin fazori n figura 7.7. Din aceasta diagrama rezulta ca la o
tensiune de alimentare constanta si la o sarcina la ax constanta (I = constant), unghiul , deci si
factorul de putere al motorului, va depinde de t.e.m. de rotatie (E
rot
). Cum E
rot
depinde de viteza de
rotatie n
2
este evident ca factorul de putere va depinde de aceasta (la turatii mari, factorul de putere
este mai bun).
Caracteristica mecanica a acestui motor este asemanatoare cu cea a motorului de c.c. cu
excitatie n serie. n figura 7.8 este reprezentata familia de caracteristici mecanice obtinute prin
micsorarea tensiunii de alimentare, lucru posibil de obtinut practic cu ajutorul unui transformator.

Figura 7.8

Din alura acestei caracteristici, rezulta ca motorul monofazat serie de c.a. cu colector, este
un motor de putere aproximativ constanta, deoarece produsul Mn=constant, de aceea acest motor
poate fi utilizat n actionarile electrice din tractiune sau la masinile de ridicat.

7.3.2 Motorul cu excitatie independenta monofazat de c.a. cu colector

Motorul cu repulsie. La acest motor (figura 7.9) nfasurarea inductoare este conectata n
serie cu nfasurarea de compensatie si alimentata de la o sursa de c.a., iar periile de pe rotor sunt
conectate n scurtcircuit.
Principiul de functionare se aseamana cu comportarea unei spire n scurtcircuit, aflata ntr-
un cmp magnetic alternativ (figura 7.10). Daca aceasta spira se roteste n jurul unui ax n sensul
sagetii pline si se lasa libera, ea se va roti n sens contrar (sageata punctata) pna cnd planul sau va
deveni paralel cu al liniilor de cmp, pozitie n care curentul indus este nul (cuplul de rotatie se va
Masina de curent alternativ cu colector

228
anula). Spira care se roteste n acest mod, prezinta un fenomen de repulsie. n mod asemanator se
comporta si spirele rotorului, de aici si denumirea de motor cu repulsie.

Figura 7.9 Figura 7.10
Caracteristica mecanica a acestui motor este rigida, asemanatoare cu a motorului de c.c. cu
excitatie independenta.
Viteza de rotatie a motorului depinde de pozitia axei periilor pe colector, deoarece n functie
de aceasta avem o anumita valoare a t.e.m. de rotatie. Se poate, deci, regla turatia acestui motor prin
schimbarea pozitiei axei periilor pe colector.
Motorul cu repulsie este utilizat n actionari electrice la care viteza motorului trebuie sa se
mentina constanta ntr-un anumit domeniu de variatie al sarcinii la ax (caracteristica mecanica
rigida).

7.3.3 Motorul trifazat de c.a. cu colector

Dintre motoarele trifazate de c.a. cu colector, o raspndire relativ mai mare, n practica o are
cel de tip derivatie. Rotorul joaca rol de inductor, iar statorul de indus. Pe rotor (figura 7.11) se afla
doua nfasurari distincte: o nfasurare trifazata de c.a. care joaca rolul inductorului (n aceasta se
obtine un cmp rotitor pe cale electrica) si o nfasurare de c.c..
nfasurarea trifazata este conectata la trei inele de bronz pe care calca trei perii prin
intermediul carora se face alimentarea de la reteaua de c.a. trifazat. nfasurarea de c.c. este conectata
la un colector obisnuit, ca la masina de c.c., care se afla plasat la celalalt capat al rotorului.
Pe colector calca doua sisteme de perii trifazate cu ajutorul carora se poate conecta n
derivatie nfasurarea trifazata care joaca rolul de indus aflata pe stator. Conexiunea n derivatie,
evident, se face fata de nfasurarea de c.c., modalitate prin care peste t.e.m. induse n stator de
nfasurarea trifazata se suprapun t.e.m. de aceeasi frecventa din rotor.
Cele doua sisteme de perii de pe colector se pot roti unul fata de altul (marind sau micsornd
distanta dintre ele, deci, tensiunea de la colector aplicata statorului ca modul si faza).

Masina de curent alternativ cu colector

229

Figura 7.11
1 nfasurarea trifazata inductoare; 2 nfasurarea de c.c.; 3 inele de bronz; 4 perii de carbune grafitat;
5 colector; 6 nfasurare indusa trifazata de c.a.; A
1
, B
1
, C
1
; A
2
, B
2
, C
2
sisteme trifazate de perii.

Principiul de functionare
Alimentnd rotorul prin inele de la o retea de c.a. cu frecventa f
1
se obtine un cmp inductor
care se va roti cu viteza de sincronism
p
f 60
n
1
1

= daca rotorul este n repaus. Pornind ca un motor
asincron, rotorul va capata o viteza de rotatie n
2
< n
1
, deci, fata de stator cmpul rotitor inductor se
va roti cu turatia n
1
n
2
si, deci, n stator se vor induce t.e.m. de frecventa
1 2
f s f = , unde s este
alunecarea:
1
2 1
n
n n
s

= . Curentii din stator pe o faza vor fi:
,
X s R
E s
X s R
E
I
2
d 2
2 2
2
2
2
d 2
2 2
2
s 2
2
+

=
+
= (7.13)
sau daca se neglijeaza reactanta de dispersie a statorului fata de rezistenta sa, avem:
.
R
E s
I
2
2
2

= (7.14)
Peste t.e.m.
2
E s se suprapune t.e.m. suplimentara colectata de la nfasurarea de c.c. prin
perii. Sa presupunem mai nti ca aceasta t.e.m. suplimentara E
2D
, este n faza cu t.e.m. E
2s
din
stator (figura 7.12) si ca rotorul este alimentat la o t.e.m. constanta, avnd o sarcina constanta la ax
(U
1
= const., M
r
= const.). Prin injectarea t.e.m. E
2D
n stator, curentul va deveni:
.
R
E E s
I
2
D 2 2 D
2
'
+
= (7.15)
Cresterea curentului

>
2 2
I I
'
duce la o crestere a turatiei si, deci, o scadere a alunecarii.
Accelerarea motorului are loc pna cnd . I I
'
2 2
=
Masina de curent alternativ cu colector

230
. E E s E s
D 2 2 D 2
+ = (7.16)

De aici:
.
E
E
s s
2
D 2
D
= (7.17)
Introducerea n stator a unei t.e.m. suplimentare de aceeasi frecventa, duce la modificarea
turatiei. T.e.m. E
2D
poate fi introdusa si n opozitie (figura 7.12), n acest caz:
,
E
E
s s
2
D 2
D
+ = (7.18)
n felul acesta putndu-se obtine turatii suprasincrone.

Figura 7.12 Figura 7.13

Daca t.e.m. E
2D
se injecteaza sub o anumita faza de E
2s
, atunci va avea doua componente
(una n faza cu E
2s
si alta n cuadratura). Componenta n faza va duce la modificarea turatiei, iar cea
n cuadratura, la modificarea factorului de putere (figura 7.13).
n figura 7.13, E
2D
este aplicata n cuadratura. Notnd marimile raportate la indus, se va
scrie:
, I I I
' ' '
D 2 s 2 2
+ = (7.19)
unde:
'
2
I curentul rezultant pe o faza din stator;

'
s 2
I curentul pe faza din stator produs de
'
s 2
E ;
'
D 2
I curentul de faza din stator produs de
'
D 2
E .
Cum:
10 2 1
I I I
'
= + (relatia dintre solenatii de la motorul asincron), atunci:

10 D 2 s 2 1
I I I I
' ' '
= + + sau . I I I I
' '
D 2 10 s 2 1
= + (7.20)
Relatia (7.20) ne arata ca
'
D 2
I micsoreaza curentul de mers n gol, deci mareste factorul de
putere. Motorul trifazat de c.a. cu colector are proprietatea de a functiona la un factor de putere
Masina de curent alternativ cu colector

231
ridicat si, totodata, i se poate regla turatia n limite largi. Practic reglajul turatiei si a factorului de
putere se poate face prin deplasarea celor doua sisteme de perii. Daca se efectueaza deplsarea
simultana a celor doua sisteme de perii se obtine numai o variatie a modulului lui E
2D
, deci, se
modifica numai turatia; daca se deplaseaza numai un sistem de perii, iar unul se mentine fix, atunci
se modifica att modulul ct si faza, deci, se regleaza att turatia ct si factorul de putere.


Capitolul 8


MASINI ELECTRICE SPECIALE



8.1 Introducere

Masinile electrice speciale constituie componente de o deosebita importanta pentru
sistemele automate ndeplinind functii diverse: elemente de executie, traductoare, amplificatoare,
etc. O data cu dezvoltarea productiei de instalatii automate complexe, care implica producerea
componentelor discrete de putere la frecvente ridicate, a circuitelor larg integrate, a
microprocesoarelor, a minicalculatoarelor de proces, a interfetelor si traductoarelor, s-a trecut la
realizarea unor serii de masini electrice speciale avnd posibilitati de adaptare eficienta n asemenea
scopuri. In ultimii ani s-a acordat o deosebita atentie proiectarii si realizarii n tara noastra a
diverselor tipuri de masini electrice speciale, dintre care enumeram: servomotoare de curent
continuu cu excitatie electromagnetica si, respectiv, excitate cu magneti permanenti, servomotoare
asincrone bifazate, motoare sincrone cu reluctanta variabila, motoare cu histerezis, motoare pas cu
pas, servomotoare sincrone fara perii (cu comutatie statica), selsine, inductosine, transformatoare
rotative, tahogeneratoare de c.c. si de curent alternativ.
Spre deosebire de masinile electrice clasice, care au la baza functionarii lor principiile
generale ale conversiei electromecanice ale energiei (cel mai important fiind cel al inductiei
electromagnetice), la masinile electrice speciale se mai utilizeaza si alte efecte cum ar fi cel al
histerezisului magnetic, al inductiei unipolare, al anizotropiei de forma.
Combinarea diverselor principii conduce la obtinerea unor masini speciale care, desi, n
general, au o constructie similara cu masinile clasice, pot avea caracteristici de functionare adecvate
scopului urmarit. Ca exemple, n acest sens, pot fi date masinile cu comutatie statica, masinile
amplificatoare, motoarele cicloidale (cu rotor rulant), traductoarele de pozitie.
Datorita spatiului limitat al lucrarii de fata, n acest capitol, vor fi prezentate doar o parte din
masinile speciale utilizate n practica, insistndu-se pe acelea care au o arie mai mare de raspndire.
Masini electrice speciale

233
Trebuie precizat, totodata, ca realizarea acestor masini speciale nu ar fi fost posibila fara
aparitia, pe plan mondial, a unor noi tehnologii si a unor noi materiale. Revolutia produsa, n cadrul
masinilor electrice speciale, este, n acelasi timp, rezultatul att al aparitiei de noi magneti
permanenti (magneti permanenti pe baza de pamnturi - rare) ct si al dezvoltarii impetuoase a
electronicii.


8.2 Masini electrice speciale de curent continuu

n categoria masinilor speciale de curent continuu, ntlnite frecvent n componenta
sistemelor automate, intra servomotoarele si tahogeneratoarele de curent continuu.
Servomotoarele de curent continuu sunt destinate sa converteasca semnalul electric, de
forma unei tensiuni amplificate venita de la un traductor, ntr-o miscare de rotatie a unui arbore.
Mecanismul, cuplat mecanic la arbore, executa, astfel, operatia comandata.
Un servomotor trebuie sa prezinte o serie de caracteristici deosebite, cum ar fi:
reglaj de viteza n limite foarte largi, prin procedee simple;
caracteristici de reglare si mecanice, pe ct posibil, liniare;
cuplu de pornire mare;
capacitate de suprasarcina ridicata;
gabarit si greutate specifica mica;
constanta electromecanica de timp redusa;
absenta autopornirii, etc.
Dezavantajele servomotoarelor de curent continuu prezenta colectorului si a fenomenelor de
comutatie, zgomotul mare, fiabilitatea scazuta limiteaza utilizarea acestora n medii explozive sau
cu mult praf.

Constructia servomotoarelor de curent continuu

Din punct de vedere constructiv, servomotoarele cuprind aceleasi elemente ca si masinile
clasice de curent continuu, particularitatile constructive fiind dictate de gabaritele mici, constantele
de timp reduse, gama de viteza impusa etc.
Se disting urmatoarele tipuri constructive de servomotoare:
- cu rotor cilindric cu crestaturi;
o cu rotor disc (ntrefier axial);
Masini electrice speciale

234
o cu rotor n forma de pahar;
- cu rotor cilindric fara crestaturi.
n ceea ce priveste tipul de excitatie folosit, exista variantele:
o cu excitatie electromagnetica (separata, serie);
o cu excitatie cu magneti permanenti;
o cu excitatie hibrida (electromagnetica si cu magneti permanenti).
Servomotoarele cu excitatie electromagnetica se construiesc, n general, pentru puteri mari,
dar, n ultimul timp, se utilizeaza, tot mai frecvent, magnetii permanenti, datorita unor avantaje:
dimensiuni mai mici, randamente mai bune, probleme de racire mai simple.

Servomotorul cu rotor cilindric cu crestaturi

Din punct de vedere constructiv se apropie mult de masinile de c.c. clasice. Statorul,
cilindric, constituie un jug nconjurat de carcasa, iar nspre interior cuprinde inductorul, sub forma
clasica a polilor de excitatie care prezinta nfasurari, respectiv, a magnetilor permanenti, iar, n
unele cazuri, att nfasurari ct si magneti permanenti.
Servomotoarele cu excitatie electromagnetica se folosesc, n general, la puteri mari.
Circuitul magnetic se realizeaza din tole si prezinta, la puteri mari, nfasurari de compensatie
precum si poli auxiliari. mbunatatirea continua a caracteristicilor magnetilor permanenti a dus la
nlocuirea treptata a excitatiilor electromagnetice cu excitatii cu magneti permanenti chiar si la
puteri mai mari. Astfel, de-a lungul anilor s-au utilizat: magneti din Alnico, magneti din ferita,
magneti pe baza de pamnturi rare (SmCo
5
, Sm
2
Co
17
, NdFeB). Caracteristicile diferite ale
magnetilor permanenti au impus si adoptarea unor variante constructive deosebite.
Astfel, n cazul magnetilor din Alnico, datorita valorii scazute a intensitatii cmpului
magnetic coercitiv, pentru a mpiedica demagnetizarea rapida a acestora n cazul unor cmpuri de
reactie puternice, s-a adoptat o varianta constructiva la care magnetii sunt dispusi pe coarda [1]. La
o astfel de varianta constructiva, carcasa nu mai joaca un rol activ (de nchidere a liniilor de cmp
magnetic) putnd fi realizata din aluminiu. n cazul utilizarii magnetilor din ferita, datorita inductiei
remanente mici a acesteia, numarul de poli din masina este mult sporit, ajungnd la o valoare,
aproape, dubla fata de varianta utilizarii magnetilor din Alnico (uzual pentru ferita se utilizeaza
1012 poli, n timp ce pentru Alnico numarul de poli este limitat la 48) [1], [2], [3].
n cazul utilizarii magnetilor permanenti din pamnturi rare, datorita valorilor ridicate att
ale inductiei remanente ct si ale intensitatii cmpului magnetic coercitiv (si, totodata, al energiilor
specifice maxime), numarul de poli are valori mici si, n acelasi timp, sunt diminuate si
dimensiunile magnetilor; pe ansamblu, dimensiunile de gabarit ale servomotorului sunt reduse fata
de cazurile anterioare.
Masini electrice speciale

235
Servomotoarele cu rotor cilindric au, n general, lungimea mult mai mare dect diametrul,
ceea ce face ca, spre deosebire de motoarele clasice, sa prezinte un moment de inertie mai mic.
Totodata, crestaturile sunt deschise pentru a reduce efectele comutatiei, iar numarul de spire pe
sectia rotorica este redus la minimum (uneori chiar la valoarea 1 w
s
). n acelasi timp, crestaturile
rotorice se nclina pe directia generatoarei pentru a limita variatiile de reluctanta ale sistemului
stator rotor.
Vitezele

de

rotatie

-

pentru care se construiesc - variaza ntre 500[rad/s], la servomotoarele
mici cu o pereche de poli si 100[rad/s] la servomotoarele mari avnd 5 6 perechi de poli. Vitezele
maxime sunt limitate din considerente mecanice si de comutatie.
Valorile tipice ale rezistentei rotorului si ale inductivitatilor se ncadreaza n domeniul (0,2
1,5)[] si (0,7 4)[mH], ceea ce conduce la constante de timp electrice, n general, sub 10 [ms],
mai mari, nsa, dect la celelalte servomotoare de curent continuu.

Servomotorul cu rotor disc

Aceste

servomotoare

sunt

realizate

prin

dispunerea

unei nfasurari de tip ondulat pe un disc de
fibre de sticla, disc care se roteste prin fata unor magneti permanenti plasati axial (figura 8.1).

Figura 8.1

nfasurarea se executa prin stantare din tabla de cupru (mai rar aluminiu) de 0,2[mm],
nfasurare care, apoi, este lipita cu o rasina epoxidica pe discul amintit. Partile centrale si exterioare
se ndeparteaza printr-o noua stantare, conductoarele de pe cele doua fete fiind sudate la capete prin
scntei sau fascicol de electroni cu ajutorul unei masini automate. Colectorul poate fi constituit din
nsasi conductoarele plate ale indusului pe care aluneca periile masinii. La puteri mai mari,
nfasurarea este astfel proiectata nct numarul de spire pe sectie sa fie mai mare dect 1, de
Masini electrice speciale

236
exemplu 2 sau 3, ceea ce permite sa se realizeze, tot pe disc, prin aceeasi stantare, un colector de tip
radial (brevet romnesc ICPE Bucuresti), fapt ce conduce la o crestere a duratei de viata a
masinii.
Rezistentele si inductivitatile tipice ale acestor masini sunt ntre (0,15 1)[], si (25 75)
[H], ceea ce duce la constante de timp electric sub 0,1[ms].
Deoarece rotorul masinii nu contine materiale feromagnetice, el este mult mai usor dect cel
al servomotoarelor cu rotor cilindric, dar acest avantaj nu este reflectat ntr-un moment de inertie
mai scazut, deoarece raza lui de giratie este mult mai mare (constantele electromecanice au acelasi
ordin de marime ca la varianta cu rotor cilindric, aproximativ 10[ms]). Exista, nsa, alte avantaje:
lipsa ntepenirilor magnetice;
lipsa pierderilor prin histerezis;
lipsa saturatiei;
posibilitatea de a lucra cu densitati mari de curent (conductoarele rotorice fiind, practic, n
aer). Astfel, se pot utiliza densitati de curent de 45[A/mm
2
] la functionarea n regim
continuu, respectiv, de 100[A/mm
2
] n regim de scurta durata (n masinile clasice, n
regimurile specificate, nu se pot depasi 5[A/mm
2
], respectiv, 15[A/mm
2
];
randament ridicat (lipsa pierderilor din circuitul de excitatie);
o comutatie mai buna (ntrefier marit).
Pe lnga aceste avantaje, exista o serie de dezavantaje legate de constructia lor particulara:
numar limitat de conductoare pe suprafata discului;
viteza relativ redusa (20003000)[rot/min] (limitata din considerente mecanice si de
pierderile prin curentii turbionari indusi n conductoarele plate ale masinii);
tensiuni de lucru relativ reduse (30 60)[V];
stabilitate la vibratii relativ scazuta;
necesitatea de a utiliza perii de forma lamelara din materiale pretioase (Au, Pt)
(pentru a reduce uzura si caderea de tensiune din circuitul perie colector), fapt ce
duce la cresterea costului masinii.
Geometria speciala, greutatea lor redusa, fac aceste tipuri de servomotoare ideale pentru
aplicatii de joasa putere, la masini unelte, l a actionarea servovalvelor, n industria chimica si
industria usoara.




Masini electrice speciale

237

Servomotoare cu rotor pahar

Denumite si motoare cu rotor gol, cos sau coaja si mai recent cu bobina mobila, sunt
realizate prin dispunerea unei nfasurari de cupru sau aluminiu pe un pahar din fibre de sticla sau
direct ntr-o rasina epoxidica (figura 8.2)

Figura 8.2

Diametrul lor este ntre 30% si 50% din lungime, ceea ce face ca, per global, sa prezinte un
moment de inertie foarte scazut, cam 10% din cel al servomotoarelor cilindrice sau cu rotor disc.
Lipsa materialului feromagnetic din rotor elimina ntepenirile magnetice, pierderile prin
histerezis, fenomenele de saturatie, masina prezentnd o constructie simpla si o constanta
electromecanica foarte redusa.
Colectoarele acestor servomotoare sunt realizate din lamele de cupru electrotehnic presate
pe butuci din materiale plastice, lamelele fiind izolate ntre ele cu mica sau rasini polimerice.
Periile sunt sustinute n portperii de constructie simpla, n forma de tub cu sectiune
interioara dreptunghiulara fixat ntr-o piesa din material electroizolant prins pe scut.
Servomotoarele cu rotor pahar se utilizeaza la antrenarea perifericelor calculatoarelor, n
aparatura profesionala de redare si nregistrare a sunetelor etc.

Servomotoare cu rotor cilindric fara crestaturi

Prezenta crestaturilor rotorice conduce la aparitia unor oscilatii ale cuplului ntre doua
limite, ntruct, n timp, se modifica reluctanta circuitului magnetic stator rotor, deci, fluxul polar,
atunci cnd o crestatura intra sub talpa polara fata de cazul cnd un dinte intra sub talpa polara.
Aceste oscilatii ale cuplului duc la o rotire neuniforma a rotorului, fenomen suparator mai ales la
viteze mici, cnd se impun domenii largi de reglaj al vitezei, de exemplu 1:40000.
Masini electrice speciale

238
nfasurarile rotorice se plaseaza la exteriorul rotorului feromagnetic neted (n ntrefierul
dintre stator si rotor), fiind nglobate n rasini epoxidice si consolidate cu fibra de sticla. Aceasta
constructie prezinta un ntrefier marit, deci, n general, gabaritul creste fata de masinile cu rotor
crestat. Prezinta, n schimb, unele performante mai bune n regim tranzitoriu. Constantele de timp
sunt de (24)[ms]. De obicei, se construiesc cu rapoarte mari ntre lungime si diametru. Excitatia
este realizata cu magneti permanenti sau este electromagnetica. Puterile acestor masini sunt limitate
la aproximativ 3[KW].

Ecuatiile functionale ale servomotoarelor de curent continuu

Analiza functionarii servomotoarelor de curent continuu se realizeaza pornindu-se de la
setul de ecuatii generale ce caracterizeaza masina de curent continuu (figura 8.3), n care pentru
nfasurarea de excitatie s-a utilizat indicele E, iar pentru nfasurarea rotorica indicele A. n
figura 8.4 s-a prezentat schema de principiu a unui servomotor de curent continuu cu magneti
permanenti, servomotor a carui flux de excitatie se presupune constant.

Figura 8.3 Figura 8.4

'

+
a 2
N p
k
i ) i ( L
m m m
dt
d
J
i k m
k - e
e
dt
di
L i R u
dt
d
i R u
E
E E E E
r m
A E E
E E 0
0
A
A A A A
E
E E E
(8.1)
n cazul n care se utilizeaza magneti permanenti pentru excitatie, n sistemul de ecuatii de
mai sus, intervine, n loc de
E
F , fluxul magnetilor permanenti
0
F (figura 8.4).
Cuplul rezistent de sarcina plus frecari n masina poate fi descompus n doua componente si
anume:
Masini electrice speciale

239
un cuplu ce nglobeaza toate frecarile vscoase n ansamblul servomotor reductor - sarcina
si care poate fi considerat ca egal cu O F
m
, unde
m
F reprezinta coeficientul total de frecari
vscoase;
un cuplu static
s
m independent de viteza.
Ca urmare ecuatia de echilibru dinamic poate fi rescrisa sub forma:
. m F m
dt
d
J
s m

(8.2)
Ecuatia de mai sus reprezinta o dependenta liniara doar n domeniul vitezelor unghiulare
mici, termenul liniar O F
m
transformndu-se, la viteze mari, ntr-un termen neliniar, deoarece
cuplurile de frecari sunt proportionale cu viteza la o putere superioara (n general, la puterea a treia).
Exista trei posibilitati de comanda a servomotorului de curent continuu: prin circuitul
indusului, prin circuitul de excitatie si pe ambele cai n cazul excitatiei serie. Cea mai performanta,
sub raportul caracteristicilor obtinute, este comanda prin circuitul indusului.

Servomotorul de curent continuu cu flux constant de excitatie comandat prin circuitul
indusului

Tensiunea de comanda care se aplica circuitului indusului (care joaca rolul de marime de
intrare si este, de obicei, tensiunea de iesire a unui amplificator de putere) este variabila, n timp ce
fluxul de excitatie este constant.
n cazul regimului stationar de functionare, ecuatiile ce caracterizeaza sistemul (8.1) devin:

'


+

A 1
A A 0 A
1 0
I k M
I R E U
O k E
(8.3)
unde:
0 E E E 1
F k F k k .
Eliminnd marimile
0
E si
A
I , setul de relatii (8.3) se transforma:
1
A 1 A
k
M
R O k U + (8.4)
sau
O F U k O
R
k
U
R
k
M
e A M
A
2
1
A
A
1
(8.5)
Masini electrice speciale

240
n care
A
1
M
R
k
k este asa-numitul coeficient de amplificare tensiune cuplu al servomotorului, iar
, k k
R
k
F
1 M
A
2
1
e
coeficientul de frecari vscoase al servomotorului (frecare vscoasa artificiala
introdusa pe cale electrica de servomotor). Ultima relatie permite deducerea caracteristicii
mecanice a servomotorului
ct U
A
) O ( f M

(figura 8.5).
0 20 40 60 80 100 120 140
0
100
200
300
400
500
600
omega
M
U=UAm=180V
U=0,75UAm=135V
U=0,5UAm=90V
U=0,25UAm=45V

Figura 8.5 Familia de caracteristici mecanice ale unui servomotor de c.c. cu rotor cilindric
din seria SMU C fabricat de Electromotor Timisoara
Se observa ca aceste caracteristici sunt drepte paralele de panta
A
2
1
e
R
k
F . Pentru un semnal
maxim admis de comanda , U
Am
servomotorul poate dezvolta un cuplu de pornire maxim:
Am
A
1
Am M pm
U
R
k
U k M (8.6)
si o viteza de mers n gol ( 0 M ) maxima:
.
k
U
k k
k U
U
F
k
1
Am
1 M
M Am
Am
e
M
m 0

(8.7)
Aceste doua marimi, cuplul de pornire si viteza maxima de mers n gol, permit deducerea
caracteristicilor mecanice, panta acestor drepte fiind ,
O
M
F
m 0
pm
e
iar taieturile direct proportionale cu
tensiunea aplicata.
Liniaritatea acestor caracteristici mecanice este deosebit de importanta pentru functionarea,
n ansamblu, a sistemului de reglare automata n care este inclus servomotorul. Caracteristic pentru
aceste servomotoare este existenta unei valori minime a semnalului de comanda,
sm
U , care trebuie
depasita pentru ca servomotorul sa se puna n miscare, n cazul unui cuplu de sarcina egal cu zero.
Masini electrice speciale

241
Aceasta valoare minima a tensiunii de comanda este necesara pentru producerea unui cuplu
electromagnetic care sa nvinga cuplul static provocat de ntepenirea bilelor de rulment, de pozitia
preferentiala a rotorului ca urmare a nesimetriei electrice sau mecanice a masinii etc.. Zona valorilor
tensiunii de comanda cuprinsa ntre zero si valoarea limita
sm
U se numeste zona moarta,
caracterizata prin lipsa de raspuns a servomotorului la aparitia unui semnal de comanda. Pentru
servomotoarele de buna calitate, valoarea limita
sm
U se afla sub 3% din tensiunea maxima de
comanda.
Relatia (8.5) permite, de asemenea, determinarea si a altor caracteristici deosebit de
importante: caracteristicile de reglare
ct O
A
) U ( f M

(figura 8.6).











Figura 8.6 Familia de caracteristici de reglare ale unui servomotor de c.c. cu rotor cilindric
din seria SMU C fabricat de Electromotor Timisoara

Ca si n cazul caracteristicii mecanice, liniaritatea caracteristicii de reglaj conduce la
avantaje importante n utilizarea servomotoarelor de curent continuu comandate prin rotor.
Puterea utila la arborele servomotorului, , P
u
se poate scrie ca:
O ) O F U k ( O M P
e A M u
. (8.8)
Se observa ca puterea utila este nula la pornire ( 0 O ) si la mersul n gol ( 0 M ) si atinge
o valoare maxima pentru viteza unghiulara
m
O , dedusa din:
0 O F 2 U k
O d
dP
um e A M
u
, (8.9)
adica pentru jumatate din viteza de mers n gol:
2
O
U
F 2
k
O
m 0
A
e
M
um

. (8.10)
0 50 100 150 200 250 300 350 400
0
100
200
300
400
500
600
omega
M
omega=omega0m=138rad/s
omega=0,75omega0m=104rad/s
omega=0,5omega0m=69rad/s
omega=0,25omega0m=35rad/s
U
A
Masini electrice speciale

242
Caracteristica de variatie a puterii n functie de viteza unghiulara,
ct U
u
A
) O ( f P

este
reprezentata n figura 8.7.
0 20 40 60 80 100 120 140
0
0.5
1
1.5
2
2.5
x 10
4
omega
P
U=UAm=180V

Figura 8.7 Variatia puterii utile functie de viteza unghiulara la servomotoarele de c.c. cu rotor cilindric
din seria SMU C fabricate de Electromotor Timisoara, comandate prin indus.

Din punctul de vedere al functionarii servomotorului n regim stationar nu se mai pot
considera drept parametri specifici puterea nominala utila
uN
P si viteza unghiulara nominala
mN
O a
carei precizare nici nu se mai poate face. Noii parametri devin:
cuplul maxim de pornire
pm
M ;
viteza unghiulara de mers n gol
m 0
O ;
puterea utila maxima
um
P ,
toate corespunznd semnalului maxim de comanda.

Functia de transfer a servomotoarelor de curent continuu

Ca element component al sistemelor de reglare automata, servomotorul de c.c. este
caracterizat, n regim dinamic, prin functia sa de transfer. Se va considera cazul servomotorului cu
excitatie separata, sau excitat cu magneti permanenti, comandat prin indus, cel mai utilizat n
sistemele automate. Marimea de intrare va fi tensiunea
A
U , aplicata nfasurarii rotorice, iar
marimea de iesire va fi fie viteza de rotatie, O , fie unghiul de pozitie, ? .
Aplicnd transformata Laplace sistemului de ecuatii generale (8.1), n cazul alegerii ca
marime de iesire a unghiului de pozitie, ? , si al neglijarii cuplului static,
s
m , obtinem:
Masini electrice speciale

243
( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( )
( ) ( ) ( )

'

+

+ +

s s T s 1 F s m
s i k s m
s i T s 1 R s s k s u
s s k s e
m m
A 1
A A A 1 A
1 0
(8.11)
unde s-a notat cu:
A
A
A
R
L
T constanta de timp a circuitului rotoric, iar
m
m
F
J
T constanta mecanica
de timp a motorului plus a sarcinii. Eliminnd curentul ) s ( i
A
din primele trei relatii, din sistemul
(8.11), putem scrie:
( ) ( )
( )
( ) ( ) s ? s
T s 1
F
s u
T s 1
k
T s 1
s ? s
R
k
s u
T s 1
1
R
k
s m
A
e
A
A
M
A A
2
1
A
A A
1

+

+


+
(8.12)
respectiv,
( ) ( ) ( ) ( ) s ? s T s 1 F s ? s
T s 1
F
s u
T s 1
k
m m
A
e
A
A
M
+ +
+

+
. (8.13)
Relatia (8.13) poate fi adusa si la forma:
( ) ( ) ( ) ( ) s s T s 1 T s 1
F
F
1
T s 1
F
s u
T s 1
k
m m
e
m
A
e
A
A
M

1
]
1

+ + +
+

+
(8.14)
caz n care se poate defini o functie de transfer a servomotorului, ( )
( )
( ) s u
s ?
s F
A
.
Aceasta functie de transfer se simplifica n cazul n care constanta de timp electrica,
A
T , este
mult mai mica dect constanta de timp mecanica,
m
T , si ea capata forma exprimata de relatia:
( )
( )
( ) ( )
.
T s 1 s
F F
k
s u
s
s F
em
m e
M
A
+
+

(8.15)
Noua forma ne conduce la concluzia ca servomotorul de curent continuu cu excitatie
separata, comandat prin nfasurarea rotorica, se comporta, din punct de vedere dinamic, ca un
ansamblu de doua elemente:
unul integrator
s
1
;
altul inertial aperiodic
em
T s 1
1
+
,
n care
m e
em
F F
J
T
+
ar reprezenta constanta electromecanica efectiva de timp a sistemului
servomotor sarcina, mult mai mica dect cea mecanica servomotor sarcina,
m
T , deoarece, n
general,
m e
F F > .
Masini electrice speciale

244
Introducerea unei frecari vscoase artificiale de catre servomotor reprezinta un aspect
favorabil din punct de vedere al stabilitatii sistemului de reglare automata, servomotorul contribuind
la amortizarea oscilatiilor care ar putea interveni n functionarea sistemului. Trebuie precizat, de
asemenea, ca n deducerea functiei de transfer s-au facut o serie de ipoteze simplificatoare,
neglijndu-se o serie de fenomene secundare sau neliniaritati si, ca urmare, raspunsul real al
sistemului poate diferi, ntr-o oarecare masura, de cel obtinut pe cale teoretica.
n figura 8.8 este indicata schema bloc simplificata a servomotorului de curent continuu
obtinuta n mediul de programare MATLAB/SIMULINK, iar n figura 8.9 rezultatele functionarii n
regim dinamic ale unui servomotor avnd urmatoarele caracteristici:
Viteza maxima n gol min / rot 4000 n
0
;
Puterea utila maxima n regim continuu W 270 P
n
;
Cuplul maxim la arbore Nm 6 , 3 M
k
;
Domeniul de reglare 1000:1;
Constanta cuplului % 10
A
Nm
10 147 k
3
m
t

;
Constanta t.e.m. % 10
krmp
V
12 k
e
t ;
Rezistenta indusului 15 , 1 R
a
la 25C si 1,8 la 155C;
Cuplul frecarii vscoase krmp / Nm 10 7
3
;
Cuplul frecarii statice Nm 10 49
3
;
Inductivitatea indusului mH 4 L
a
;
Rezistenta termica indus- mediu W / C 8 , 2 R
th
;
Temperatura maxima a indusului C 155
max a
;
Gradientul tahogeneratorului krmp / V 2 , 14 k
tg
.
Pentru servomotorul ales, pentru ] Kgm [ 10 1 , 2 J J
2 4
m

si
e m
F F , se obtin urmatoarele
valori ale coeficientilor:
0816 , 0
8 , 1
147 , 0
R
k
k
a
m
M
;
( )
012 , 0
8 , 1
147 , 0
R
k
F
2
a
2
m
e
;
00875 , 0
024 , 0
10 1 , 2
F F
J
T
4
m e
m

.

Masini electrice speciale

245

Figura 8.8


Figura 8.9


Tahogeneratorul de curent continuu

Tahogeneratoarele de curent continuu sunt traductoare capabile sa evalueze ct mai fidel
pe cale electrica viteza de rotatie a unui arbore. n principiu, aceste masini sunt generatoare de
c.c. care trebuie sa prezinte o caracteristica tensiune indusa viteza ct mai liniara, pentru un
domeniu ct mai ntins de variatie a vitezei de rotatie a rotorului.
Fata de alte tahogeneratoare (sincrone, de exemplu) tahogeneratoarele de c.c. prezinta
avantajul lipsei erorii de faza, adica valoarea curentului de sarcina nu depinde de caracterul sarcinii.
Constructiv, nsa, aceste tahogeneratoare sunt mai complicate, deci mai scumpe, iar cheltuielile de
ntretinere, datorita prezentei contactului perie colector, sunt mai ridicate; totodata necesita si
filtre de deparazitare (condensatoare n paralel) care maresc constanta de timp. Cu toate ca prezinta
aceste dezavantaje, tahogeneratoarele de c.c sunt cele mai raspndite traductoare de viteza folosite
n sistemele automate si, de cele mai multe ori, sunt integrate n constructia servomotoarelor a caror
viteza trebuie evaluata.



Masini electrice speciale

246

Caracteristicile tahogeneratoarelor de curent continuu

n conditiile n care tahogeneratorul functioneaza n gol, tensiunea la borne este data de:
; F n k F N
60
n
a
p
E
0 e 0 0

p
O 30
n

(8.16)
ceea ce nseamna ca ntre viteza unghiulara de rotatie, , si tensiunea indusa exista o dependenta
perfect liniara, daca fluxul de excitatie,
0
F , este constant.
La functionarea n sarcina, ecuatia de tensiuni a tahogeneratorului se scrie:
p A A A
U ? I R E U (8.17)
unde:
E tensiunea indusa la mersul n sarcina;

A
R rezistenta nfasurarii rotorice;

A
I intensitatea curentului n sarcina;
p
U ? este caderea de tensiune la perii.
Tensiunea indusa n sarcina se poate exprima astfel:
n I k E E
A 0
'
(8.18)
unde caderea de tensiune n I k
A
'
se datoreaza reactiei indusului (proportionala cu intensitatea
curentului de sarcina si cu viteza de rotatie).
Eroarea relativa a tahogeneratorului, n sarcina fata de mersul n gol, pentru o anumita viteza
de rotatie, n, se scrie astfel:
.
U I R I n k U
U I R I n k
E
U E
p A A A A
p A A A
0
A 0
r
'
'
+ + +
+ +

(8.19)
Tinnd seama de faptul ca
A s A
I R U ,
s
R fiind rezistenta de sarcina, rezulta:
.
I
U
R n k R
I
U
R n k
A
p
A s
A
p
A
r
'
'

+ + +

+ +
(20)
De asemenea, se deduce si dependenta ( ), n f U
A
anume:
( ) ( ). U n k
n k R R
R
E 1 U
p 0 e '
A s
s
0 r A

+ +
(21)

Masini electrice speciale

247
n figura 8.10, dreapta 1 reprezinta dependenta ideala, n k n k E
'
1 0 e 0
, a tensiunii la
mersul n gol al tahogeneratorului functie de viteza de rotatie, iar curba 2 reprezinta variatia
( ) n f U
A
, n sarcina, data de relatia (8.21). Se constata existenta unei zone de insensibilitate a
tahogeneratorului, adica pentru

,
_

'
1
p
k
U
, 0 n tensiunea la perii este nula (zona moarta).
Micsorarea acestei zone se realizeaza daca
p
U ? este redusa la minimum; de aceea se utilizeaza
contacte perie colector aproape perfecte, periile se confectioneaza din otel inoxidabil, de
asemenea si colectorul ( mai mult, periile metalice se arginteaza n zona de lucru sau se utilizeaza
perii din bronz fosforos).

Figura 8.10
Prezenta la numitorul expresiei (8.21) a termenului n n, face ca la cresterea vitezei,
A
U sa
se diminueze, ceea ce nseamna ca dependenta ( ) n f U
A
devine neliniara, asa cum se vede n
figura 8.10, curba 2. Influenta termenului n k
'
1
este cu att mai mica cu ct
s
R este mai mare.
Acest fapt se deduce daca n relatia (8.20) neglijam
p
U ? si mpartim prin
A 1
R n k
'
+ , adica
.
R n k
R
1
1
A
s
r
'
+
+
(8.22)
Din cele de mai sus rezulta ca liniaritatea dependentei ( ) n f U
A
se mentine cu att mai
mult cu ct sarcina tahogeneratorului este mai mica sau rezistenta
s
R este mai mare. De aceea
solicitarile electromagnetice (densitate de curent n indus mai ales), n calculele de proiectare, se iau
mai mici dect n masinile obisnuite. Tot din relatia (8.22) se mai deduc urmatoarele: eroarea este
cu att mai mica cu ct rezistenta indusului,
A
R , este mai mica; de asemenea termenul n k
'
1
,
Masini electrice speciale

248
corespunzator reactiei indusului, trebuie sa fie ct mai redus (este recomandata functionarea la
viteze mici).
O alta categorie de erori a tahogeneratorului de c.c. se datoreste variatiei n timp a tensiunii
de iesire, tensiune care, dupa cum se stie, are o forma pulsatorie. Aceasta tensiune se poate
descompune ntr-o componenta continua,
Amed
U , si una alternativa. Curentul de sarcina va avea, de
asemenea, o componenta continua si una alternativa. Componenta alternativa a curentului poate fi
defazata de cea a tensiunii; daca sarcina nu este pur activa, poate aparea, deci, o eroare de faza,
similara cu cea din tahogeneratoarele de curent alternativ. Reducerea acestor erori se face prin
marirea numarului de lamele la colector si, implicit, micsorarea latimii lor. Coeficientul de
ondulatie al tensiunii se defineste ca:
min A max A
min A max A
0
U U
U U
k
+

(8.23)
si atinge valori de 4,89% pentru cinci lamele de colector, scaznd la 0,73% cnd numarul de lamele
este 13. Pentru reducerea acestui coeficient se mai utilizeaza filtre RC montate n paralel cu sarcina,
dar care influenteaza negativ raspunsul sistemului, n regim dinamic.
Variatiile de temperatura n timpul functionarii conduc la aparitia unor erori ale
tahogeneratorului. Daca excitatia este electromagnetica, atunci modificarea temperaturii conduce la
modificarea rezistentei nfasurarii, deci a curentului si, implicit, a fluxului din masina, n conditiile
cnd sursa de excitatie are tensiune constanta. De aceea, n anumite cazuri, este preferabil ca
tahogeneratorul sa lucreze n regim saturat, cnd variatiile curentului de excitatie nu produc variatii
importante ale fluxului din masina. Mentinerea constanta a fluxului se mai poate realiza daca
alimentarea excitatiei se face la curent constant.
Cnd tahogeneratorul este excitat cu magneti permanenti se utilizeaza materiale cu
stabilitate mare n timp si cu temperatura (de exemplu, Alnico). De asemenea, pentru diminuarea
erorilor de temperatura se prevad punti de termocompensare montate ntre polii principali, punti
realizate din materiale magnetice care si micsoreaza permeabilitatea magnetica cu cresterea
temperaturii, n asa fel nct fluxul principal,
0
F , sa se mentina constant. Aliajele folosite n acest
scop sunt: calmalloy, termalloy, sau compensator.
Pentru mentinerea stabilitatii n timp a magnetilor (compensarea magnetizarilor inerente)
unele tahogeneratoare folosesc sunturi reglabile (plasate ntre polii principali), a caror pozitie este
modificata cu ocazia etalonarii periodice a tahogeneratorului.



Masini electrice speciale

249


8.3 Servomotoare asincrone bifazate

Servomotoarele asincrone bifazate (SAB) se utilizeaza ca elemente de executie n sistemele
de automatizare, datorita unor avantaje pe care le prezinta n raport cu alte tipuri de servomotoare
(de c.c., de exemplu), si anume:
constructie simpla si robusta;
absenta parazitilor radiofonici (nu prezinta contacte electrice alunecatoare);
stabilitate buna n timp a caracteristicilor de functionare;
prezenta autofrnarii.
Principalele dezavantaje ale SAB ului sunt:
dimensiuni de gabarit mai mari pentru o putere egala cu a altor tipuri de servomotoare (de
c.c. , sincrone);
randament si factor de putere scazute;
cuplul de pornire relativ mic (comparativ cu servomotoarele de c.c.).


Particularitati constructive ale servomotoarelor asincrone bifazate

Din punct de vedere constructiv, statorul este realizat din tole, cu crestaturi, n care se
introduc doua nfasurari decalate la 90 grade electrice. Una din nfasurari, numita de excitatie, E,
este conectata la reteaua monofazata, iar, cealalta, numita de comanda, C, se alimenteaza de la
aceeasi sursa sau de la o sursa separata, tensiunea aplicata fiind reglabila ca amplitudine sau (si) ca
faza, n raport cu tensiunea aplicata nfasurarii de excitatie. Cele doua surse sunt de aceeasi
frecventa, dar pot fi si de frecvente diferite, daca se cere o comanda reversibila. La motoarele de
foarte mica putere, statorul poseda o nfasurare continua, iar din patru puncte, situate la periferie, la
unghiul electric de
2

rad se scot prize doua pentru nfasurarea de excitatie (la rad ntre ele),
respectiv, alte doua pentru nfasurarea de comanda.
Rotorul se ntlneste n variantele (figura 8.11):
cu colivie (de rezistenta echivalenta marita) figura 8.11, a;
n forma de pahar neferomagnetic (Al sau aliaje) figura 8.11, b;
sub forma de cilindru gol feromagnetic - figura 8.11, c.
Masini electrice speciale

250

a) b) c)
Figura 8.11

Schema constructiva a unui servomotor asincron bifazat cu rotor pahar
Figura 8.12

n cazul SAB ului cu rotor pahar din material neferomagnetic, grosimea paharului este de
0,2 0,3 [mm]. Pentru nchiderea liniilor de cmp se utilizeaza un stator interior din tole
feromagnetice. ntrefierul total al masinii, compus din ntrefierul dintre statorul exterior si rotorul
pahar, grosimea paharului, respectiv, ntrefierul dintre rotorul pahar si statorul interior, are valori
mari: 0,7 1 [mm]. Din acest motiv, solenatia necesara mentinerii fluxului n masina este destul de
mare, curentul de magnetizare ajungnd la 90% din curentul nominal. Avantajul principal al
servomotoarelor cu rotor pahar consta n absenta miezului feromagnetic si a crestaturilor rotorice,
fapt ce duce la eliminarea cuplurilor parazite si a fenomenelor de prindere magnetica si, totodata,
la un reglaj fin al vitezei, fara socuri.
n cazul rotorului din material feromagnetic, paharul cilindric are o grosime de 2 3 [mm]
si este fixat de arbore cu ajutorul unor rondele din otel care joaca rolul att de inel de scurtcircuitare
ct si de cale de nchidere a liniilor de cmp magnetic. Cu toate ca ntrefierul este mic [(0,2 0,3)
[mm]], curentul de magnetizare are, totusi, valori mari din cauza saturatiei puternice a cilindrului
rotoric. Rezistenta echivalenta a rotorului, marita din cauza efectului pelicular pronuntat, va
conduce, pe de o parte, la caracteristici mecanice si de reglaj liniare, iar pe de alta, la randamente
scazute si o reducere a cuplului la arbore. Pentru a micsora aceste dezavantaje, rotoarele se pot
Masini electrice speciale

251
acoperi cu un strat de cupru de (0,005 0,1) [mm] si 1 [mm] pe rondea, dar ntrefierul va creste si
caracteristicile si strica, ntructva, forma.
Deoarece, la astfel de masini pot aparea cupluri de atractie magnetica unilaterala, cupluri
parazite, vibratii, iar momentul lor de inertie este marit fata de solutia cu rotor pahar, utilizarea
servomotoarelor cu rotor feromagnetic n sistemele de automatizari este restrnsa si aplicata, doar,
acolo unde nu se cer viteze de raspuns prea mari.

Scheme de alimentare ale servomotorului asincron bifazat

Cele doua nfasurari ale SAB ului, de excitatie si de comanda, se alimenteaza de la
tensiuni diferite ca amplitudine sau ca defazaj. Cmpul magnetic rezultant este eliptic, iar
modificarea amplitudinii cmpului invers n raport cu cel direct conduce, n definitiv, la modificarea
cuplului rezultant, deci a vitezei rotorului.
Asadar, n cazul alimentarii nfasurarilor de la aceeasi retea monofazata, se pot utiliza
schemele din figura 8.13.

a) b) c)
Figura 8.13

n figura 8.13, a se prezinta o schema n care se modifica amplitudinea tensiunii aplicate
nfasurarii de comanda, n conditiile mentinerii constante a defazajului dintre cele doua tensiuni
(
0
90 ). Defazajul dintre tensiuni se realizeaza cu un condensator sau cu un regulator de faza.
n figura 8.13, b se alimenteaza nfasurarea de comanda prin intermediul unui element
defazor, care mentine, totusi, amplitudinea tensiunii
c
U constanta, dar defazajul se poate modifica.
n ambele variante, tensiunea aplicata nfasurarii de excitatie se mentine aceeasi, egala cu tensiunea
retelei.
n figura 8.13, c se prezinta o varianta de modificare att a defazajului dintre cele doua
tensiuni ct si a amplitudinii tensiunii de comanda.
Masini electrice speciale

252

Analiza calitativa a functionarii servomotorului asincron bifazat

Din punct de vedere al caracteristicii mecanice, ) n ( f M , servomotorul asincron bifazat se
deosebeste de motoarele asincrone normale prin aceea ca rezistenta rotorului are valoare mare. n
figura 8.14 sunt prezentate comparativ caracteristicile mecanice ale unui motor asincron normal
(curba 1), respectiv, ale unui servomotor asincron bifazat, n conditiile unui cmp nvrtitor circular
(curba 2).

Figura 8.14

Altfel spus, servomotoarele asincrone cu rotor pahar au caracteristica mecanica univoca, iar
alunecarea critica (maxima),
cr
s , este mare, depasind, de obicei, valoarea 2. Totodata, caracteristica
mecanica devine aproape o dreapta (extinzndu-se mult portiunea liniara), dar cuplul este redus,
comparativ, cu un motor normal, mai ales la viteze ridicate. Valoarea ridicata a rezistentei rotorice
explica randamentul relativ scazut al servomotoarelor asincrone bifazate, comparativ cu cele
asincrone normale la puteri echivalente.
Servomotorul prezinta, n schimb, avantajul autofrnarii; adica, daca se ntrerupe
alimentarea nfasurarii de comanda, viteza sa scade brusc la zero.
n figura 8.15 este explicat fenomenul autofrnarii SAB- ului. Se presupune ca SAB-ul este
alimentat de la un sistem bifazat simetric, nct cmpul magnetic este nvrtitor circular. Punctul de
functionare se gaseste n cadranul 1 (neprecizat pe desen). n situatia cnd se ntrerupe alimentarea
nfasurarii de comanda, cmpul magnetic n masina devine alternativ (mai exact, pulsatoriu) si se
poate descompune n doua cmpuri nvrtitoare de sensuri contrarii, care produc un cuplu direct (cu
alura curbei 1 pe desen) si un cuplu invers (cu alura curbei 2).
Masini electrice speciale

253

Figura 8.15

Cuplul rezultant (curba (dreapta) notata cu 3) se obtine prin adunarea punct cu punct a celor
doua curbe (1 si 2). Acesta curba (3) trece prin origine si arata ca la viteze pozitive corespunde un
cuplu negativ (de frnare al rotorului).
Presupunem ca SAB-ul este alimentat la ambele nfasurari, astfel nct cmpul magnetic este
eliptic; acest cmp se descompune n doua cmpuri circulare, unul direct si altul invers, iar cuplurile
corespunzatoare, direct si invers, reprezentate n figura prin curbele 1 si 5, n urma compunerii vor
avea drept rezultanta curba 4. Punctul de functionare P se gaseste n portiunea din primul cadran al
curbei 4 (segmentul AB), corespunzator unui anumit cuplu al SAB-ului, egal n modul cu valoarea
cuplului rezistent al masinii de lucru, si unei anumite viteze, mai mica dect viteza (turatia) de
sincronism,
1
n .
n momentul ntreruperii alimentarii nfasurarii de comanda, n masina cmpul devine, din
nou, pulsatoriu, iar caracteristica ) n ( f M devine curba 3, astfel nct punctul de functionare se
deplaseaza, brusc, din P in P
1
(ntruct, n primul moment, viteza de rotatie se conserva). Punctului
P
1
i corespunde un cuplu al SAB- ului negativ, n acelasi sens cu cuplul rezistent, avnd ca efect
frnarea rotorului, punctul de functionare deplasndu-se rapid spre O, pna la oprire. Acest fenomen
de autofrnare se manifesta numai daca nfasurarea de excitatie ramne alimentata de la retea.
Se mai face precizarea ca, n functionarea SAB-ului cu ambele nfasurari alimentate, functie
de amplitudinile celor doua tensiuni si defazajele dintre ele, punctul de functionare se gaseste pe o
caracteristica, a carei portiune din primul cadran se plaseaza ntre origine si caracteristica ideala
(corespunzatoare alimentarii nfasurarilor pentru care, n masina, se obtine un cmp nvrtitor
circular). Pentru ca SAB-ul sa prezinte autofrnare este necesara ndeplinirea conditiei: rezistenta
rotorica raportata trebuie sa fie mai mare dect suma dintre reactanta de magnetizare si reactanta de
dispersie raportata a rotorului.

Masini electrice speciale

254

Comanda servomotoarelor asincrone bifazate

Cuplul electromagnetic, respectiv viteza de rotatie a SAB-ului, se modifica prin:
comanda amplitudinii tensiunii aplicate nfasurarii de comanda, . var U
c
;
comanda fazei tensiunii
c
U , . var ;
comanda mixta, att a amplitudinii
c
U ct si a fazei .
Se vor analiza, doar, primele doua tipuri de comenzi, rezultatele obtinute putnd
furniza informatii privitoare si la comanda mixta.
Expresia tensiunii aplicate nfasurarii de excitatie este:

0 j
e e
e U U . (8.24)
Tensiunea aplicata nfasurarii de comanda se scrie:
, e U U
j
e c

(8.25)
unde
e
c
U
U
este coeficientul de semnal (raportul dintre valorile efective ale tensiunii de comanda
si de excitatie), iar este defazajul dintre aceste tensiuni. n aceste conditii, conform [7], cuplul
mediu devine:
], e U j e U j Re[
R
p
) 1 (
R
U p
M
j 2
e
j 2
e
s
2
s
e
e



+ +


(8.26)
n care, suplimentar, fata de marimile definite mai sus, mai intervin:
p - numarul de perechi de poli;
s
r

- viteza relativa,
r
si
s
fiind vitezele arborelui rotoric, respectiv, a cmpului nvrtitor statoric;
R - rezistenta nfasurarii rotorice.
Daca se tine seama de formulele lui Euler,

sin j 2 e e
j j
, rezulta expresia
cuplului mediu:
). 1 (
R
U p
sin
R
U p 2
M
2
s
2
e
s
2
e
e
+




(8.27)
Cuplul de pornire va corespunde situatiei 0 , adica:
. sin
R
U p 2
M
s
2
e
ep



(8.28)
Masini electrice speciale

255
Valoarea maxima a cuplului de pornire corespunde cazului 1 si 1 sin , cnd cmpul
magnetic n masina este nvrtitor circular, adica
.
R
U p 2
M
s
2
e
epm


(8.29)
Pentru a obtine caracteristicile mecanice n marimi relative, se va face raportarea cuplului la
valoarea
epm
M :
2
) 1 (
sin
M
M
m
2
epm
e
e
+
. (8.30)
Caracteristicile mecanice ) ( f m
e
, pentru comanda n amplitudine, deci, la diversi
. ct , sunt reprezentate n figura 8.16.

Figura 8.16

Caracteristicile ideale sunt drepte ntrerupte pe figura, a caror intersectie cu axa ordonatelor
este egala cu . Se considera cazul . 1 sin Panta caracteristicilor este o dependenta patratica de
, astfel nct familia de drepte se apropie de un fascicul: la coeficienti de semnal mici cuplul de
pornire scade mai mult dect viteza de mers n gol ideal, sau, ntr-o alta exprimare, la mici, viteza
scade mai mult odata cu cresterea cuplului (egal n modul cu cuplul rezistent static). n cazurile
reale, aceste caracteristici devin neliniare (curbele trasate cu linie plina n figura).
Caracteristicile mecanice la comanda n faza, la diversi ct sin , sunt prezentate n figura
8.17.
Masini electrice speciale

256

Figura 8.17

Aceste caracteristici, pentru 1 , sunt drepte de ecuatii:
sin m
e
(8.31)
avnd aceeasi panta (trasate cu linii ntrerupte). Caracteristicile reale sunt curbe de alura
asemanatoare celor ideale (trasate cu linii pline n figura).
Caracteristicile de reglaj ale vitezei la cuplu constant se definesc prin dependentele:
) ( f - la comanda n amplitudine, respectiv, ) (sin f - la comanda n faza.
n figura 8.18 este prezentata familia de caracteristici de reglaj ) ( f pentru ct m
e
, (n
cazul ideal, cu linii ntrerupte), conform ecuatiilor:
, m
1
2
1
2
e
2 2

+

+

(8.32)

Figura 8.18

Masini electrice speciale

257
adica n cazul . 1 sin Aceste dependente sunt neliniare, n sensul ca la tensiuni de comanda mici,
viteza motorului creste mai mult, stabilizndu-se, oarecum, la comenzi ridicate (n figura,
caracteristicile reale sunt prezentate, tot, cu linie plina).
n figura 8.19 este trasata familia de caracteristici de reglaj la comanda n faza,
), (sin f la .. ct m
e
Caracteristicile ideale (cu linie ntrerupta) sunt drepte, iar n cazul real
(linie plina) prezinta o usoara neliniaritate. S-a considerat 1 .

Figura 8.19

Din cele expuse mai sus, rezulta urmatoarele:
la comanda n amplitudine caracteristicile mecanice sunt, aproximativ, drepte de pante
diferite, dependente de patratul coeficientului de semnal, mai dezavantajoase, din acest
punct de vedere, dect cele ale servomotoarelor de curent continuu;
la comanda n faza se obtin caracteristici mecanice de panta constanta, asemanatoare cu
cele ale servomotoarelor de curent continuu; de aceea, n sistemele automate liniare, se
prefera acest mod de comanda. n schimb, realizarea practica este mai costisitoare,
implicnd utilizarea unui regulator de faza.


Functia de transfer a servomotorului asincron bifazat

Functia de transfer a SAB- ului se poate deduce n conditiile n care se presupune influenta
regimului tranzitoriu electromagnetic neglijabila n raport cu regimul tranzitoriu electromecanic. Se
considera sarcina caracterizata printr-un coeficient de frecare vscoasa
S
F , iar momentul de inertie
al sarcinii
S
J se adauga celui propiu
M
J , astfel nct momentul de inertie rezutant este
M S
J J J + .
Masini electrice speciale

258
n aceste conditii ecuatia de echilibru a cuplurilor, n regim dinamic, se scrie:
. F
dt
d
J M
S e
+

(8.33)
La comanda n amplitudine ( 1 sin ), cuplul mediu se scrie sub forma [7]:
, F M
2
1
M M
e ep
2
epm e

,
_

+
(8.34)
unde:
, U k U
R
U p 2
R
U p 2
M
c M c
s
e
s
2
e
ep






+

2
1
M F
2
epm e
. (8.35)
n expresia cuplului (8.34) se scoate n evidenta faptul ca dependenta ) ( f M
e
este,
aproximativ, o dreapta.
Ecuatia (8.33) devine, n urma introducerii relatiilor (8.34) si (8.35),
. ) F F (
dt
d
J U k
e S c M
+ +

(8.36)
Functia de transfer, n conditiile n care se considera drept marime de intrare tensiunea de
comanda ) s ( U
c
, iar drept marime de iesire unghiul de pozitie al rotorului
s
1
) s ( ) s ( , este:
,
) s ( s
J
k
) 1 T s ( s
) F F (
k
) s ( U
) s (
) s ( H
em
M
em
S e
M
c
+

+
+

(8.37)
unde
) F F (
J
T
S e
em
+
este constanta de timp electromecanica a sistemului, iar
em
em
T
1
este
pulsatia de frngere.
Dupa cum se observa din relatiile de mai sus, constanta de timp a servomotorului se
micsoreaza atunci cnd frecarile vscoase cresc, sau cnd scade momentul de inertie al sarcinii,
adica stabilitatea sistemului devine mai mare.
Coeficientul de frecare vscoasa
S
F depinde de viteza, deci de coeficientul de semnal,
astfel nct, pentru cazuri practice, se nregistreaza o dublare a acestuia atunci cnd
c
U variaza
de la zero la valoarea nominala. La semnale mici, frecarea vscoasa este mai mica si, n
consecinta, constanta de timp electromecanica,
em
T , va fi mai mare. Din acest motiv, n calculele de
stabilitate este recomandata utilizarea valorii minime a acestei frecari vscoase, pentru ca rezultatele
obtinute sa fie acoperitoare.
Pentru regimuri dinamice rapide este necesar sa se tina seama si de constanta de timp a
circuitelor electrice, expresia functiei de transfer devenind, n acest caz, mai complicata.

Masini electrice speciale

259

Tahogeneratoare asincrone

Tahogeneratoarele asincrone bifazate cu rotor neferomagnetic n forma de pahar au o larga
raspndire n automatizari, datorita unor avantaje:
frecventa semnalului de iesire nu depinde de viteza tradusa;
erorile de amplitudine si de faza sunt reduse;
absenta contactelor alunecatoare;
inertie redusa.

Constructia tahogeneratoarelor asincrone. Functionarea
tahogeneratoarelor asincrone

Din punct de vedere al constructiei, tahogeneratoarele asincrone bifazate (TAB), se
aseamana cu SAB-ul cu rotor n forma de pahar (figura 8.11, b). Exista, nsa, si particularitati.
Astfel, la TAB- urile de gabarite reduse se plaseaza pe statorul exterior o nfasurare continua (n
inel); de la doua puncte diametral opuse se scot bornele de alimentarea ale nfasurarii de excitatie,
iar de la alte doua puncte, n cuadratura, se scot bornele nfasurarii de sarcina. Mai exista si varianta
constructiva n care ambele nfasurari sunt plasate pe statorul interior.
ntruct aceste tahogeneratoare evalueaza viteza de rotatie a servomotoarelor utilizate n
diverse actionari, exista si executii la care TAB - ul este n constructie nglobata cu servomotorul a
carui viteza se traduce, arborele acestor doua masini fiind comun.
Pentru a analiza functionarea unui TAB, se considera ca rotorul prezinta conductoare
introduse n crestaturi (o colivie). n realitate, paharul rotoric este echivalent cu un rotor avnd un
numar infinit de bare scurtcircuitate. Se presupune ca rotorul este imobil (figura 8.20, a), iar
nfasurarea de excitatie este alimentata de la o sursa cu frecventa
1
f .

a) b)
Figura 8.20

Masini electrice speciale

260
Fluxul
e
este alternativ si induce n spirele rotorice curenti, analog ca la un transformator
cu secundarul n scurtcircuit. Fluxul rotoric, de reactie, ce apare, este orientat pe directia axei
orizontale si tinde sa anuleze fluxul
e
.
Fluxul rotoric,
r
, are, deci, directia perpendiculara pe axa nfasurarii de sarcina si, ca
urmare, tensiunea indusa - n aceasta nfasurare - este nula.
n cazul cnd rotorul este antrenat cu viteza , fluxul de excitatie induce n conductoarele
rotorice, pe lnga tensiunea statica din cazul cnd viteza este nula si o tensiune de rotatie.
Curentii rotorici corespunzatori tensiunii de rotatie induse au sensurile indicate n figura 8.20, b
nct rotorul se poate considera ca avnd si o nfasurare a carei axa este pe directia nfasurarii de
sarcina. Acum nfasurarea rotorica creaza si un flux
r
orientat pe directia axei nfasurarii statorice
de sarcina, flux care induce, n aceasta, o tensiune
S
u . Tensiunea de rotatie indusa n rotor este
proportionala cu viteza , deci, si cu fluxul
r
, adica si tensiunea indusa
S
u are amplitudinea
proportionala cu viteza de rotatie.
Frecventa

tensiunii

induse

S
u

este

egala cu
1
f ,

iar

amplitudinea sa este, deci, proportionala cu
viteza de rotatie . Frecventa de alimentare a TAB-ului este, de obicei, de 50 sau 400 Hz.

Caracteristicile tahogeneratoarelor asincrone bifazate

Conform [3], [7], [9], tensiunea de mers n gol a acestor tahogeneratoare (tensiunea la
bornele nfasurarii de sarcina la mersul n gol) este de forma:
2
e
0 S
b a
U
U
+

, (8.38)
unde
1

este viteza relativa a rotorului.




Figura 8.21

Masini electrice speciale

261
Rezulta ca, chiar la mersul n gol, dependenta ) ( f U
0 S
nu este o dreapta, aceasta
caracteristica prezentand o curbare mai pronuntata la viteze mai mari (figura 8.21, curba 1). Fata de
un tahogenerator ideal (curba 2, n figura 8.21) TAB- ul prezinta o eroare de liniaritate, cu att mai
mare cu ct viteza relativa este mai mare.
Iata motivul pentru care este recomandat ca aceste tahogeneratoare sa lucreze la viteze mult
mai mici dect viteza de sincronism, de obicei, n limitele (10 20)%. Se justifica, astfel, utilizarea
frecventelor ridicate pentru alimentarea nfasurarii de excitatie (400 Hz). Eroarea de liniaritate
este cu att mai mica cu ct rezistenta statorului si reactanta de scapari statorica este mai
mica. Liniaritatea acceptabila a caracteristicii ) ( f U
0 S
se obtine prin cresterea rezistentei
echivalente a rotorului, cnd termenul a de la numitor creste, iar b scade [7]. n schimb, cresterea
numitorului n expresia (8.38) micsoreaza valoarea tensiunii induse (curba 3 n figura 8.21).
Din acest motiv se construiesc rotoare din materiale cu rezistivitate marita (bronz fosforos
sau aliaje de aluminiu), dar care sa prezinte o rezistenta mecanica ridicata, ntruct grosimea
paharului trebuie luata ct mai mica.
La functionarea tahogeneratorului n sarcina apare o variatie a tensiunii dependenta de
sarcina, de forma [7]:
S 1 0 S S
I Z U U , (8.39)
adica, pentru o anumita viteza, tensiunea
S
U difera fata de
0 S
U , aceasta diferenta depinznd de
caracterul sarcinii (de
S
I ca modul si defazaj). Printr-o adaptare corespunzatoare a sarcinii este
posibila, chiar, liniarizarea caracteristicii, solutie valabila n cazul sarcinilor activ capacitive.
Practic se recurge la utilizarea unor condensatoare conectate n paralel cu sarcina, cu rolul de
compensare al erorilor.
O alta eroare ntlnita la TAB este cea datorata tensiunii reziduale, adica, chiar, la
viteza nula a rotorului, n nfasurarea de sarcina se induce o tensiune de valoare redusa. Acest fapt
se datoreaza unor imperfectiuni constructive inerente:
nerealizarea concentricitatii celor doua statoare, interior si exterior;
decalarea spatiala, a nfasurarilor, la un unghi diferit de 90
0
, etc.
n scopul micsorarii acestor erori se utilizeaza nfasurari suplimentare statorice de
compensare, alimentate de la aceeasi sursa ca nfasurarea de excitatie principala. Se poate obtine o
diminuare a acestor erori la constructiile cu nfasurari de excitatie pe unul din statoare si nfasurarea
de lucru (sarcina) pe celalalt stator, daca, cu ocazia, montarii masinii se roteste unul din statoare n
pozitia pentru care tensiunea reziduala, masurata cu precizie, este minima, pozitie n care se
realizeaza blocarea statorului respectiv.
Masini electrice speciale

262
Erorile de temperatura care apar se pot compensa daca se folosesc rezistente neliniare, cu
caracteristici adecvate, n general, cu un coeficient de temperatura negativ.


8.4 Masini electrice speciale sincrone

La ora actuala, exista o mare diversitate de masini electrice speciale de tip sincron. Spatiul
limitat al acestei lucrari nu permite dect o scurta prezentare a lor, prezentarea exhaustiva urmnd a
fi facuta ntr-o lucrare, de sine statatoare, dedicata masinilor electrice speciale.
Dintre masinile electrice speciale de tip sincron amintim:
masini sincrone excitate cu magneti permanenti;
masini sincrone reactive;
motoare pas cu pas;
motoare sincrone cu histerezis;
masini sincrone cu comutatie statica.

Masini sincrone cu magneti permanenti

n ultima vreme, o data cu dezvoltarea productiei de magneti permanenti cu performante
mbunatatite, s-a trecut, pe scara larga, la folosirea lor n excitarea masinilor sincrone. Aceasta
solutie conduce la o serie de avantaje importante cum ar fi:
constructie simpla fara contacte alunecatoare si nfasurare de excitatie;
fiabilitate sporita;
dimensiuni si greutati specifice reduse;
randamente superioare.
n anumite conditii motoarele cu magneti permanenti pot functiona la 1 cos sau chiar
capacitiv (n regim de compensator sincron, cnd se comporta ca o baterie de condensatoare,
livrnd putere reactiva) ceea ce constituie un avantaj important n comparatie cu motoarele
asincrone si, chiar, cu cele sincrone reactive. Motoarele cu magneti permanenti se utilizeaza n
actionari de viteza reglabila, fiind alimentate prin convertizoare de frecventa: n industria chimica
sau textila, n medicina, n cinematografie, n sisteme automate, etc.



Masini electrice speciale

263

Constructia masinilor sincrone cu magneti permanenti

Statorul masinilor sincrone cu magneti permanenti este similar cu al masinilor asincrone,
posednd o nfasurare mono, bi, sau trifazata. Aceasta nfasurare este introdusa n crestaturi sau
poate fi concentrata n jurul unor poli aparenti, mai ales la generatoarele sincrone.
Rotorul prezinta o mare diversitate constructiva, din care se pot distinge variantele:
n constructie normala (cu poli aparenti si colivie de pornire) figura 8.22;
cu poli gheara figura 8.23.

Figura 8.22 Figura 8.23

n figura 8.22, roata polara magnet permanent plasata pe un butuc neferomagnetic poarta
la exterior o coroana lamelara, n care sunt turnate bare din aluminiu, cupru sau aliaje ale acestuia,
bare ce sunt scurtcir cuitate prin inele frontale.
n figura 8.23, magnetul permanent are o forma de coroana cilindrica, magnetizata axial.
Cele doua saibe feromagnetice prezinta gheare care constituie polii masinii. Cmpul magnetic iese
dintr-o gheara N, traverseaza ntrefierul, o portiune a statorului, alt ntrefier si se nchide prin gheara
vecina S.
Prezenta magnetului axial exclude posibilitatea demagnetizarii sale de catre cmpul de
reactie al statorului. Ghearele masive permit pornirea acestor motoare, datorita curentilor turbionari
indusi, ntocmai ca la motoarele asincrone cu rotor masiv.
Constructia n forma de gheare este adoptata si la unele alternatoare de autovehicule, cu
diferenta ca n locul magnetului permanent se foloseste o nfasurare concentrata, cu spire realizate
concentric cu butucul, nfasurarea respectiva fiind alimentata prin intermediul unui sistem de inele
si perii de la un acumulator. Curentul de excitatie este reglat, mentinut ntre anumite limite, functie
de turatie si de sarcina, de catre un regulator automat.
Masini electrice speciale

264

Caracteristicile masinilor sincrone cu magneti permanenti

Spre deosebire de masinile sincrone clasice, care sunt utilizate, prin excelenta, n regim de
generator, masinile sincrone excitate cu magneti permanenti sunt utilizate, cu preponderenta, ca
motoare. Cea mai importanta caracteristica a acestor masini este reprezentata de caracteristica
unghiulara, ) ( f M . La fel ca la masinile sincrone clasice (pentru simplitate, n analiza,
consideram cazul masinilor sincrone cu poli necati), daca 0
0
(
0
- unghiul initial de pozitie al
rotorului, legat de unghiul intern al masinii, , conform [7], prin relatia


2
0
), si neglijnd
rezistenta nfasurarii statorice ( 0 R ), pentru cuplul electromagnetic dezvoltat de motor
(considerat trifazat) se obtine [9]:

0
s
0 f
e
sin
X
E U 3
M


, (8.40)
unde:
U este tensiunea pe faza n stator;

0 f
E este tensiunea indusa prin miscare de catre magnetul permanent;
este pulsatia curentilor statorici;

s
X reactant a sincrona.
Pe baza relatiei (8.40) se pot trasa caracteristicile unghiulare ale motorului. n realitate,
valoarea maxima a cuplului sincron (exprimat de relatia (8.40)) depinde, ntr-o masura importanta,
de valoarea rezistentei statorice. Notnd cu:

max
e
M
M
m ,
s
2
N
max
X
U 3
M

(obtinut pentru 0 si
N 0 f
U E ) si
s
X
R
b , (8.41)
considernd expresia exacta a cuplului electromagnetic [9] (cnd nu se neglijeaza R ),

2 2
s
2
0 f 0 s 0 0 f
e
R X
E R ) sin X cos R ( E U 3
M
+

, (8.42)
obtinem, pentru cuplul specific:

2
0 0
b 1
b sin cos b
m
+
+
. (8.43)
Valoarea maxima a cuplului se obtine pentru
0
ctg b , si are expresia:

2
2
max
b 1
b 1
b
1
m
+
+

. (8.44)
Masini electrice speciale

265
De asemenea, pentru 0 b rezulta

0
sin m , (8.45)
iar pentru 0
0
, rezulta 0 m , indiferent de b.
n figura 8.23 s-au trasat caracteristicile unghiulare ) (
0
f m , pentru regimul de motor,
lundu-se n considerare diverse valori ale lui b .

Figura 8.24

Dupa cum se observa, cuplul maxim si zona de functionare stabila se diminueaza odata cu
cresterea rezistentei statorice.
Din relatia (8.42) se mai deduce faptul ca, pentru rezistente statorice mici, cuplul maxim
creste odata cu
0 f
E , adica se obtin performante bune daca magnetii permanenti poseda inductii
remanente ct mai mari. Motoarele cu magneti permanenti lucreaza cu o capacitate de suprasarcina
de 2 5 , 1 , daca unghiul
0
are valori de
0 0
40 30 .

Tahogeneratoare sincrone

Statorul tahogeneratorului sincron cuprinde o nfasurare monofazata, de obicei, plasata n
crestaturi sau concentrata n jurul unor poli aparenti. Rotorul, cu poli din magneti permanenti de
polaritati alternative (figura 8.25), este solidar cu organul mobil a carui viteza trebuie evaluata.
Valoarea efectiva a tensiunii induse, la gol, n nfasurarea statorica, este:


'
e e e b e b 0 f
k n k N k
60
n p
44 , 4 N k f 44 , 4 E , (8.46)
adica este proportionala cu viteza, n conditiile n care fluxul de excitatie,
e
, ramne constant.
Masini electrice speciale

266
La functionarea n sarcina, caracterizata prin impedanta
s
Z , apare o abatere de la liniaritate a
caracteristicii ) n ( f U
e
, pe de o parte datorita faptului ca intervine reactia indusului si caderea de
tensiune interna, iar pe de alta parte, datorita faptului ca tensiunea indusa si reactantele interne si de
sarcina depind de viteza de rotatie, n.


Figura 8.25

Ecuatia de tensiuni se poate scrie n forma simplificata:

e i 0 f e
I Z E U + , (8.47)
unde
i
Z este impedanta interna a tahogeneratorului, iar
e
I este curentul de iesire (de sarcina)
defazat fata de
0 f
E la un unghi de aproximativ radiani. Astfel se poate aprecia ca, n sarcina,
modulul tensiunii
e
U scade fata de situatia de mers n gol.
Avnd n vedere expresia curentului,

) Z Z (
E
I
S i
0 f
e
+
, (8.48)
obtinem:

S S
i i
e
S
i
0 f
e S e
L p j R
L p j R
1
k
Z
Z
1
E
I Z U
'
+
+
+

+
, (8.49)
unde
i i
L , R , respectiv,
S S
L , R sunt parametrii nfasurarii statorului, respectiv, ai sarcinii. n cele de
mai sus s-a considerat
0 f
E drept origine de faza. Expresia (8.49) arata ca erorile de liniaritate sunt,
n anumite conditii, destul de pronuntate, ceea ce face ca aceste tahogeneratoare sa fie folosite
numai pentru masurarea vitezei, fara a fi folosite n sisteme automate. Demagnetizarile accidentale
ale magnetilor permanenti constituie o noua sursa de erori ale tahogeneratoarelor sincrone.


Masini electrice speciale

267

Masini sincrone reactive

Masinile sincrone reactive sau de reluctanta sunt acele masini la care una din armaturi, de
obicei rotorul, nu prezinta nfasurare de excitatie. Cuplul masinii reactive se datoreste
neuniformitatii rotorului sau diferentei dintre reluctantele masinii pe cele doua axe d si q . Absenta
nfasurarii de excitatie conduce la unele avantaje constructive (cost redus) precum si la unele
avantaje n exploatare (absenta contactelor perii inele). n regim de motor, aceste masini dezvolta
puteri de la zeci de watti la zeci de kilowatti, la factor de putere, gabarite si randamente apropiate de
cele ale masinilor asincrone. Domeniile de utilizare sunt diverse: la nregistrarea si redarea
sunetelor, la instalatii de radiolocatie, n aparatura medicala, cinematografie, tehnica de calcul,
pompe etalon n industria chimica, n industria textila, ceasornicarie, etc.
Motoarele reactive pot fi monofazate sau trifazate, ultimele capatnd, n ultima vreme, o
larga raspndire, fiind comandate si cu comutatoare statice de frecventa.
Din punct de vedere al constructiei, aceste motoare sunt asemanatoare cu cele asicrone, dar
rotorul prezinta poli aparenti fara nfasurare de excitatie. Statorul se executa, de obicei, n doua
variante: cu nfasurare distribuita n crestaturi sau cu nfasurare concentrata.

Constructia motoarelor sincrone reactive (cu reluctanta variabila)

Pentru a se obtine un factor de putere si un cuplu ct mai mare este necesar ca raportul
q
d
X
X
sa aiba o valoare ct mai mare n raport cu unitatea. Astfel pentru 5
X
X
q
d
, se gaseste
( ) , 67 , 0 cos
max
n timp ce pentru 5 , 1
X
X
q
d
(asa cum se ntmpla n cazul masinilor clasice cu
excitatie), ( ) . 2 , 0 cos
max
Astfel se explica straduintele constructorilor de a cauta sa ridice ct mai
mult valoarea raportului
q
d
X
X
pentru ca motorul reactiv sa poata concura cu alte tipuri de motoare de
curent alternativ. n acest scop se apeleaza la constructii de felul celor din figura 8.26, b, c, d spre
deosebire de constructia normala schitata n figura 8.26, a (pentru patru poli si cu bare formnd o
colivie necesara asigurarii cuplului de pornie). n figurile 8.26, b, c si d sunt schitate variante
constructive pentru doi, respectiv, pentru patru poli cu bariere din aluminiu n drumul liniilor
cmpului transversal. Rolul coliviei de pornire este ndeplinit de data aceasta de rotorul masiv n
care se induc curentii turbionari. Cu astfel de constructii se realizeaza valori ale raportului
Masini electrice speciale

268
. 5 4
X
X
q
d
n figura 8.26, d este redata o varianta prin care se asigura . 10 8
X
X
q
d
La asemenea
valori ale lui
q
d
X
X
motorul reactiv atinge performante energetice suficient de apropiate de cele ale
motorului asincron.

a) b) c) d)
Figura 8.26

Pornirea motoarelor de acest tip se face n asincron, colivia de bare, respectiv barierele
nemagnetice jucnd rolul coliviei de veverita.
Motoarele cu reluctanta variabila sunt simple, robuste, ieftine si se construiesc ntr-o gama
larga de puteri, de la zeci de wati la zeci de kilowati, cu randamente si gabarite asemanatoare
motoarelor asincrone.


Motorul de curent continuu fara perii (cu comutatie electronica)

La motoarele de c.c. conventionale, excitatia este plasata pe stator, iar nfasurarea indusa pe
rotor. n astfel de conditii este imposibila realizarea unui motor fara perii. De aceea, acest tip de
motor utilizeaza constructia inversa, similara oarecum celei a unui motor sincron cu magneti
permanenti. nfasurarea indusa este deci pe stator si este similara unei masini de c.a. polifazata, n
cel mai eficient caz, trifazata (figura 8.27, a). Rotorul este bipolar si realizat din magneti permaneti.
Motorul fara perii difera nsa de motorul sincron prin aceea ca primul trebuie prevazut cu un
dispozitiv care sa detecteze pozitia rotorului si sa comande contactoarele electronice prin semnale
adecvate. Cele mai frecvente traductoare de pozitie utilizeaza fie efectul Hall, fie senzori optici.
Pentru a ntelege principiul de functionare al motorului de c.c. fara perii, ne vom referi la
figura 8.27, n care statorul are trei nfasurari de faza concentrate pe proeminentele polare P
1
, P
2
, P
3

(figura 8.27, a). n serie cu fazele statorice sunt conectate tranzistoarele T
1
, T
2
, T
3
. Cele trei
Masini electrice speciale

269
tranzistoare sunt comandate de trei fototranzistoare FT
1
, FT
2
, FT
3
plasate pe o placa frontala fixata
de stator (figura 8.27, a, b) la unghiuri de 120
o
. Aceste fototranzistoare sunt expuse succesiv la o
sursa de lumina cu ajutorul unui ecran mobil, solidar cu arborele, care lasa un fototranzistor expus,
n timp ce celelalte doua sunt obturate.

a)


b)
Figura 8.27

Sa presupunem ca nainte de a se conecta sursa de c.c., rotorul motorului si ecranul se afla n
pozitia aratata n figura 8.27, a. La conectarea sursei, n situatia precizata este iluminat FT
1
si
tranzistorul T
1
intra n conductie, curentul debitat de sursa de c.c. trecnd prin spirele fazei 1. Polul
P
1
este de polaritate N, liniile de cmp iesind din pol. Rotorul - magnet permanent se va roti si va
tinde sa se aseze cu polul sau S n dreptul polului N
1
statoric, deviatia fiind de 120
o
de grade n sens
trigonometric. Dar naite de a realiza rotirea de 120
o
, fototranzistorul FT
1
va fi obturat, tranzistorul
T
1
blocndu-se. n schimb fototranzistorul FT
2
va fi iluminat, iar faza 2 va fi alimentata prin
tranzistorul T
2
. Rotorul si va continua rotatia cautnd sa-si plaseze polul S n dreptul polului N
2

s.a.m.d.. Energia localizata n cmpul magnetic al fazei 1, alimentata anterior, se va epuiza printr-un
Masini electrice speciale

270
curent care se va nchide prin dioda de recuperare D
1
, faza 1 influentnd, deci, miscarea rotorului
printr-un cuplu de sens opus miscarii principale impuse acum de faza 2.
Motorul descris prezinta si un alt dezavantaj, si anume curentul prin fazele statorice trece
numai ntr- un singur sens, cel permis de tranzistor si de dioda respectiva. Se poate creste eficienta
motorului, daca curentul de faza va fi alternativ, ceea ce se poate obtine cu motorul prezentat
schematic n figura 8.28, a. Cele trei faze sunt alimentate printr-o punte de tranzistoare T
1
....T
6
,
comandate prin acelasi traductor optic de pozitie cu cele sase fototranzistoare si ecran solidar cu
arborele. Ecranul este asfel realizat (figura 8.28, b si c) nct tine n conductie simultana trei
tranzistoare, conform schemei din tabelul 1, n care cifra 1 semnifica starea de conductie, iar 0
starea de blocare.

Tabelul 1
INTERVALUL 1 2 3 4 5 6
T
1
1 1 1 0 0 0
T
2
0 0 0 1 1 1
T
3
0 0 1 1 1 0
T
4
1 1 0 0 0 1
T
5
1 0 0 0 1 1
T
6
0 1 1 1 0 0


n figura 8.28, d se prezinta pozitia rotorului magnet - permanent nainte de a se conecta
sursa de c.c. la puntea de tiristoare. n momentul conectarii sursei (intervalul 1 n tabelul 1),
fototranzistoarele FT
1
,

FT
4
si FT
5
fiind iluminate de sursa de lumina , vor comanda intrarea n
conductie a tranzistoarelor respective T
1
, T
4
si T
5
. Curentul sursei va trece prin faza U
1
U
2
si
respectiv V
1
V
2
, cu sensurile indicate si n figurile 8.28, a si d. Liniile cmpului magnetic vor
polariza statorul dupa axa nfasurarii W
1
W
2
neparcursa de curent. Rotorul va fi solicitat de un
cuplu electromagentic de sens trigonometric si va tinde cu axa sa S N sa se plaseze pe aceasta axa

W
1
W
2
. Dar odata cu deplasarea sa, ecranul obtureaza fototranzistorul FT
5
si permite iluminarea
fototranzistorului FT
6
. Tranzistorul T
5
se va bloca, iar tranzistorul T
6
intra n conductie.
ncepe intervalul 2 din tabelul 1. Curentul debitat prin sursa va trece jumatate prin faza U
1

U
2
si jumatate prin faza W
2
W
1
, axa statorica mutndu-se pe axa V
2
V
1
. Rotorul va fi atras spre
noua axa statorica s.a.m.d..
Se remarca imediat ca printr-o faza statorica oarecare curentul este alternativ, faza respectiva
contribuind la dezvoltarea cuplului activ la ambele alternante ale curentului. Evident, tensiunea
aplicata unei faze este, de asemenea, alternativa.

Masini electrice speciale

271


a) b) c)

d) e)
Figura 8.28

n cazul masinii de c.c fara perii, faza tensiunii de alimentare depinde de directia rotorului,
respectiv de unghiul dintre fazorul tensiunii U aplicate si cel al t.e.m. E
0
induse de excitatie (rotor),
fiind fixata prin pozitia traductorului de pozitie. Rezulta deci ca, n comparatie cu motorul sincron,
acest motor actioneaza la unghi intern ? constant, independent de gradul de ncarcare al motorului.
Acesta proprietate face ca acest motor sa aiba caracteristici mecanice distincte.
Ca la orice masina sincrona, presupunnd polii necati pe rotor si stator cilindric, cu
neglijarea rezistentei de faza, rezulta pentru cuplul electromagnetic expresia:



sin
X
E U 3
M
S
0
(8.50)
O fiind viteza unghiulara, iar X
s
reactanta sincrona.
Cum
E E 0
k E si
S S S
L p L X , p reprezentnd numarul de perechi de poli
ai masinii, ? pulsatia tensiunii, L
S
inductivitatea sincrona, rezulta:
. sin
L
U k 3
M
S
E E



(8.51)
Masini electrice speciale

272
Dar . ct si, deci, dependenta ( ), M f adica chiar caracteristica mecanica, este o
hiperbola echilatera, deci o caracteristica foarte apropiata de cea a motorului serie de c.c..
Avantajele motorului de c.c. fara perii sunt importante: disparitia colectorului si a periilor
(lipsa uzurii si a ntretinerii); reducerea dimensiunilor (prin disparitia colectorului si a polilor
auxiliari); sursa de caldura cea mai importanta, adica nfasurarile de faza, sunt plasate pe stator,
facilitnd transmiterea caldurii spre exterior; viteze ridicate pna la 30.000 rot/min, ct permit
comutatia tranzistoarelor; functionare silentioasa.
Ca dezavantaje, citam: necesitatea unei instalatii electronice relativ complexe; pret de cost
ridicat; sensibilitate la suprasarcini si scurtcircuit.
Motorul de c.c. fara perii (cu comutatie electronica) se aplica la puteri foarte mici si mici cu
deosebit succes la imprimantele cu raza laser, actionarea floppy-discurilor, sonare, pick- upuri, etc.,
precum si la puteri medii la actionarea avansurilor masinilor unelte cu comanda prin calculator si a
robotilor industriali.


Motorul pas-cu-pas

Acest tip de motor, denumit uneori si motor sincron cu pulsuri, transforma pulsurile electrice
de tensiune n deplasari unghiulare discrete. La primirea unui puls rotorul motorului si schimba
pozitia cu un unghi bine precizat, functie de puls. Unghiul minim de deplasare a rotorului este de-
numit pas. Motoarele pas-cu-pas si-au gasit o larga aplicare n sistemele de comanda automata pe
baza de program a actionarilor masinilor-unelte, a unor mecanisme si dispozitive, n tehnica
rachetelor. Ele ndeplinesc deci functia unor elemente decodificatoare, transformnd informatia
primita sub forma unor pulsuri electrice n pasi unghiulari de pozitie.
Motoarele pas-cu-pas permit realizarea unor sisteme automate de tip discret care nu au
nevoie de legaturi inverse (reactii), deoarece stabilesc o corespondenta directa riguros univoca ntre
informatia primita si deplasarea unghiulara realizata.
n practica motoarele pas-cu-pas se construiesc n multe variante: motoare cu unul sau mai
multe statoare, cu nfasurari de comanda distribuite sau concentrate, cu rotor cu poli aparenti fara
nfasurare de excitatie (motor reactiv) sau cu magneti permanenti.
Un prim tip de motor reactiv utilizat deseori n actionarea masinilor-unelte, are statorul cu
poli aparenti cu nfasurari de comanda concentrate n numar de sase (figura 8.29). Bobinele polilor
diametral opusi se conecteaza n serie si cele trei circuite astfel realizate pentru cei sase poli se
alimenteaza de la o sursa de curent continuu prin intermediul unui comutator electronic.

Masini electrice speciale

273

a) b)
Figura 8.29

Rotorul motorului este cu poli aparenti (fara nfasurare) n numar de doi. La aplicarea unui
puls de curent n bobinele polilor 11, rotorul este supus unui cuplu reactiv, sub actiunea caruia
are loc deplasarea pna axa sa coincide cu axa polilor 11 (figura 8.29, a). Daca, apoi, se
alimenteaza bobinele polilor 22', atunci rotorul se deplaseaza nspre polii 22', ocupnd n cele
din urma o pozitie n care axa sa coincide cu axa de simetrie 22', pasul realizat fiind de 60
(figura 8.29). Continund n maniera prezentata alimentarea succesiva a bobinelor statorice, motorul
pas-cu-pas descris realizeaza 6 pasi la o rotatie completa.
Daca rotorul are patru proeminente polare, atunci sub actiunea a doua pulsuri succesive de
excitatie, pasul realizat este de 30 (figura 8.30). n acest fel motorul realizeaza la o rotatie un
numar dublu de pasi, adica 12.

a) b)
Figura 8.30

Motoarele pas-cu-pas de tip reactiv dezvolta cupluri electromagnetice de sincronizare mai
mici, dar pot fi utilizate la frecvente de succesiune a pulsurilor de comanda de pna la 20003000
Hz.
Masini electrice speciale

274
Motoarele pas-cu-pas cu magneti permanenti pot ajunge pna la 300 400 Hz. La cupluri
rezistente mari, motoarele electrice pas-cu-pas se asociaza cu amplificatoare hidraulice de cuplu.
Parametrii mai importanti ai motoarelor pas-cu-pas sunt:
pasul exprimat n grade, exprima valoarea unghiului de rotatie realizat la primirea
unui impuls de comanda;
cuplul critic reprezinta cuplul maxim rezistent la care rotorul nu se pune n miscare, o
nfasurare de comanda fiind alimentata;
cuplul limita se defineste pentru o frecventa data a pulsurilor de comanda ca fiind cuplul
rezistent maxim la care motorul raspunde fara a iesi din sincronism cu pulsurile de comanda,
fara a pierde pasi;
frecventa maxima de pornirereprezinta frecventa pulsurilor de comanda la pornire, pentru
care motorul nu pierde pasi;
frecventa maxima de oprirese defineste analog din conditia ca motorul sa nu piarda pasi la
oprire.



Anexa A

TIPURI DE NFASURARI DE CURENT
CONTINUU

A.1 CARACTERSTICILE CONSTRUCTIVE
ALE NFASURARILOR DE CURENT CONTINUU N TOBA

Dupa modul de nseriere a sectiilor se deosebesc doua tipuri principale de nfasurari n toba:
nfasurarea buclata la care sectiile succesive conectate n serie pe calea de curent au
laturile de ducere, respectiv de ntoarcere asezate sub aceeasi perechi de poli. Capetele
unei sectii sunt legate la lamele vecine, sau la lamele apropiate ntre ele pe colector.
nfasurarea ondulata la care sectiile succesive conectate n serie pe calea de curent sunt
situate sub perechi de poli diferite, n ordinea n care se succed la periferia indusului. La
aceasta nfasurare, capetele unei sectii sunt legate la lamele distantate la periferia
colectorului cu un interval aproape egal cu dublul pasului polar (K/p lamele de colector).
a) Pasul nfasurarii. Pentru caracterizarea tipului de nfasurare si a constructiei acesteia se
definesc urmatorii pasi:
Primul pas al nfasurarii, denumit si pasul sectiilor, sau pasul de ducere (pasul n spate),
se noteaza cu y
1
si reprezinta intervalul dintre laturile unei sectii masurat prin numarul de lamele de
colector (sau numarul de crestaturi elementare). Primul pas al mfasurarii este aproximativ egal cu
pasul polar,
p 2
K
y
1

, si determina latimea bobinelor. Deschiderea sectiei masurata prin numarul de


crestaturi mbratisat de sectie este egala cu pasul polar la nfasurarile diametrale
,
p 2
Z
y
c 1

(A.1)
Anexa A

276
sau diferit de acesta, la nfasurarile cu pas scurtat

,
_

<

>

p 2
Z
y sau
p 2
Z
y cu
p 2
Z
y
c 1 c 1 c 1
. (A.2)
Al doilea pas al nfasurarii, denumit si pasul la ntoarcere (sau pasul la spate) se noteaza
cu y
2
si reprezinta intervalul dintre latura de ntoarcere a unei sectii si latura de ducere a sectiei
urmatoare conectata n serie n circuitul nfasurarii, masurat de asemenea prin numarul de lamele la
colector; pasul y
2
determina distanta dintre doua bobine care se succed n circuitul nfasurarii.
Pasul rezultant denumit pasul la colector, se noteaza cu y si reprezinta intervalul dintre
laturile de ducere a doua sectii care se succed n circuitul nfasurarii, masurat de asemenea prin
numarul de lamele de colector.
nfasurarile sunt ncrucisate daca laturile de ducere si de ntoarcere ale aceleiasi sectii, sau
ale aceluiasi nconjur se ncruciseaza la colector: nfasurarile sunt nencrucisate daca laturile sectiei,
sau ale inconjului nu se ncruciseaza la colector.
n figura A.1 s-au reprezentat desfasurat sectii ale nfasurarii buclate nencrucisate (
1 2
y y < ,
n figura A.1, a), respectiv ncrucisate (y
2
> y
1
, n figura A.1, b).
Pasul rezultant la nfasurarea buclata este dat de relatia:
. y y y
2 1
(A.3)
La nfasurarea buclata nencrucisata y > 0, iar la nfasurarea buclata ncrucisata y < 0.
n figura A.2 s-au reprezentat desfasurat sectii ale nfasurarii ondulate nencrucisate (p y <
K, n figura A.2, a), respectiv ncrucisate (p y > K, n figura A.2, b).

Fig A.1 Sectii ale infasurarii buclate: Fig A.2 Sectii ale infasurarii ondulate:
a) nencrucisata; b) ncrucisata a) nencrucisata; b) ncrucisata

Pasul rezultant la nfasurarea ondulata este dat de relatia:

2 1
y y y + . (A.4)
La nfasurarea ondulata nencrucisata, ; K y p < dupa un nconjur se efectueaza p pasi
rezultanti si se depaseste lamela de la care s-a pornit.
n general, se prefera nfasurarile nencrucisate, deoarece consumul de material conductor
necesar pentru legaturile dintre sectii este mai redus.
Anexa A

277
b) nfasurarea normala si nfasurarea n trepte. La nfasurarile cu doua sau mai multe
sectii pe crestatura (u 2), sectiile pot fi identice (avnd aceeasi deschidere) sau pot avea deschideri
diferite.
nfasurarea normala este formata din u sectii. n figura A.3 s-a reprezentat o bobina a unei
nfasurari normale. Tehnologia nfasurarilor normale este mai simpla.

Figura A.3 Bobina la nfasurarea normala Figura A.4 Bobina la nfasurarea n trepte

nfasurarea n trepte are sectiile de deschideri diferite. Sectiile nfasurarii n trepte au laturile
de ducere asezate n aceeasi crestatura si laturile de ntoarcere asezate partial n aceeasi crestatura si
partial ntr-o crestatura nvecinata.
n figura A.4 s-a reprezentat o bobina a unei nfasurari n trepte, avnd u = 3; la aceasta
nfasurare
3
2
din numarul de sectii au deschiderea , y
c 1
iar
3
1
din numarul de sectii au deschiderea
. 1 y
c 1
+
Masinile echipate cu nfasurari n trepte se comporta mai bine n functionare, avnd n
general o comutatie mai buna; fluxul magnetic mutual din crestatura este mai mic n cazul
dispunerii laturilor de sectie n crestaturi vecine, iar tensiunea indusa, n decursul procesului de
comutatie, de variatia fluxului magnetic din crestatura, este mai redusa.
c) Reprezentarea nfasurarilor. nfasurarile n toba tip indus de curent continuu se
reprezinta grafic, de regula, prin scheme desfasurate.
n acest caz se presupune ca periferia indusului a fost sectionata dupa o generatoare, iar n
axele crestaturilor se prezinta laturile de bobine din cele doua straturi. Colectorul se reprezinta, de
asemenea, desfasurat.
La nfasurarile normale, avnd u 2, capetele de bobine de partea colectorului se reprezinta
dupa sectiile lor, iar cele de partea opusa colectorului se reprezinta numai dupa conturul bobinelor.
La nfasurarile n trepte capetele de bobine att de partea colectorului ct si de partea opusa a
acestuia se reprezinta dupa sectiile componente.
Anexa A

278

Figura A.5 nfasurarea buclata tetrapolara avnd Z = 16, p = 2, u = 1;
schema desfasurata a indusului

n figura A.5, s-a reprezentat schema desfasurata pentru cazul unei nfasurari buclate, avnd
Z = 16, p = 2, u = 1.
Pe schema desfasurata au fost reprezentati si polii inductori. Pasul polar este
4
4
16
p 2
Z
y
c 1

crestaturi; se presupune ca polii au lungimea arcului polar egala cu


4
3
din pasul
polar si acopera astfel trei crestaturi.
Pe colector au fost asezate periile; pozitionarea periilor se face astfel nct acestea sa fie n
contact cu lamele la care sunt conectate sectii ale nfasurarii aflate n axa neutra a polilor inductori.


A.2 STEAUA SI POLIGONUL TENSIUNILOR
ELECTROMOTOARE

Daca se presupune ca tensiunea indusa ntr-o latura de sectie variaza sinusoidal n functie de
timp, defazajul dintre fazorii t.e.m. induse n laturile de sectii asezate n crestaturi alaturate este:

Z
360 p
o

. (A. 5)
Prin reprezentarea grafica, n aceeasi diagrama, a tuturor fazorilor tensiunilor induse n
laturile de sectii ale unei nfasurari se obtine o diagrama de fazori denumita steaua crestaturilor.

Anexa A

279

Figura A. 6 Steaua crestaturilor si poligonul tensiunilor induse
pentru nfasurarea buclata din figura A.5

Diagrama are
t
Z
raze distincte, n care t este cel mai mare divizor comun dintre numarul de
crestaturi Z si numarul de perechi de poli p. Spre exemplu, nfasurarea reprezentata n figura A.5
are
t
Z
= 8 raze distincte (t = 2). Prin compunerea fazorilor tensiunilor induse n sectii n ordinea n
care se succed acestea n circuitul nfasurarii se obtine poligonul tensiunilor.
n steaua crestaturilor din figura A.6 s-au reprezentat fazorii tensiunilor induse n sectii
(compusi din fazorii tensiunilor induse n laturile de sectii). Poligonul tensiunilor este format la
aceasta nfasurare din doua poligoane suprapuse (cu laturile 1-2-3-4-5-6-7-8 , respectiv 9-10-11-12-
13-14-15-16). Numarul poligoanelor rezultate este egal cu numarul perechilor de cai de curent.
Pe poligonul tensiunilor induse se poate figura pozitia periilor, urmarindu-se ca tensiunea la
perii sa fie rezultanta fazorilor tensiunilor induse n sectiile care compun calea de curent la un
moment dat.


A.3 NFASURARI BUCLATE

nfasurarile buclate au toate bobinele componente ale unei cai de curent situate sub aceeasi
pereche de poli.
Acestea se realizeaza n mod uzual ca nfasurari nencrucisate si au pasul rezultant y = m,
(unde m este ordinul de multiplicitate); daca m = 1, atunci sunt denumite nfasurari buclate simple;
acestea au a = p cai de curent.
nfasurarile care au m 2 sunt denumite buclate multiple; acestea au p m a cai de curent.
Anexa A

280
n principiu, nfasurarile buclate se pot executa pentru oricare numar de crestatur i; totusi,
apar anumite restrictii, dependente de tipul nfasurarii, care limiteaza multimea de crestaturi pentru
care se executa aceste nfasurari.


A.3.1 nfasurari buclate simple

O nfasurare buclata simpla avnd u = 1 sectii pe crestatura a fost reprezentata n figura A.5.
La nfasurarile buclate simple, pasul rezultant este y = + 1.


APLICATII

1. Se cere sa se construiasca schema desfasurata pentru o nfasurare buclata simpla
tetrapolara, avnd Z = 18 crestaturi si K = 18 lamele.

SOLUTI E:
Pasul diametral fiind
5 , 4
2 2
18
p 2
Z
y
d

,
s-a ales y
1
= 4; deoarece y = 1 (nfasurarea fiind buclata simpla nencrucisata), rezulta:
. 3 1 4 y y y
1 2

nfasurarea a fost reprezentata grafic n figura A. 7.
Pe schema desfasurata a nfasurarii au fost reprezentati polii inductori (n ipoteza ca acestia
au deschiderea egala cu 3 crestaturi), precum si periile pe colector (pasul acestora fiind egal cu
pasul diametral 5 , 4 y
d
).

Figura A.7 nfasurarea buclata simpla avnd Figura A.8 Schema electrica a sectiilor nfasurarii
Z = K = 18, y
1
= 4, y
2
= 3;
Anexa A

281
Sectiile 11, respectiv 2 sunt scurtcircuitate de periile A, respectiv A

n momentul considerat
(figura A.8).

2. Se cere sa se construiasca schema desfasurata pentru o nfasurare buclata simpla, normala,
tetrapolara, avnd Z = 12 crestaturi si u = 3 crestaturi elementare pe crestatura.

SOLUTI E:
Prin urmare la aceasta nfasurare rezulta K = u Z = 3 12 = 36 crestaturi elementare.
Pasii nfasurarii sunt: . 8 1 9 y y y , 9
4
36
p 2
K
y
1 2 1



Figura A.9 nfasurarea buclata simpla normala: Z = 12, u = 3, y
1
= 9 si p = 2

n figura A.9 au fost reprezentate crestaturile reale si lamelele de colector; numerotarea s-a
facut corespunzator crestaturilor elementare (la o crestatura normala corespund u = 3 crestaturi
elementare). nfasurarea are toate sectiile cu deschiderile egale cu pasul y
c
= 3 crestaturi.

3. Se cere sa se construiasca schema desfasurata pentru o nfasurare simpla tetrapolara, n
trepte, avnd Z = 12 crestaturi, u = 3 crestaturi elementare pe crestatura.

SOLUTI E:
O nfasurare buclata n trepte se poate realiza numai n cazul n care u 2. Spre exemplu,
daca n cazul nfasurarii examinate n A.3.2, pentru pasul polar y
1
s-ar fi luat una din valorile 7, 8,
10 sau 11, nfasurarea ar fi rezultat n trepte. n figura A.10 s-au reprezentat schematic portiuni din
nfasurarea n trepte avnd Z = 12 crestaturi, u = 3, p = 2, y
1
= 10, respectiv 11, iar y
2
= 9, respectiv
10.
Anexa A

282
n cazul nfasurarii din figura A.10 a), 2/3 din numarul de sectii au deschiderea egala cu 3
crestaturi, iar 1/3 au deschiderea egala cu 4 crestaturi; n cazul nfasurarii din figura A.10, b, 1/3 din
numarul de sectii au deschiderea egala cu 3 crestaturi, iar 2/3 au deschiderea egala cu 4 crestaturi.

n figura A.11 s-au reprezentat steaua crestaturilor si poligonul tensiunilor pentru
nfasurarile tetrapolare avnd Z = 12 crestaturi, u = 3 si constructia prezentata in figura A.10, a si b.
S-au notat cu 1

, 2

, , fazorii tensiunilor corespunzatori laturilor de ntoarcere ale sectiilor care au


semn opus fata de fazorii 1,2,..., corespunzatori laturilor de ducere din aceleasi crestaturi.


A.3.2 Conexiuni echipotentiale de speta I

nfasurarile buclate simple au numarul de perechi de cai de curent a = p. Caile de curent, de
sub polii de acelasi nume, sunt conectate n paralel prin internediul periilor si al legaturilor
exterioare realizate ntre periile de aceeasi polaritate.

Figura A.10 Portiuni de nfasurare la o nfasurare n trepte cu Z = 12 crestaturi, p = , u = 3 sectii
pe crestatura avnd: a) y
1
= 10; b) y
1
= 11.


Figura A.11 Steaua crestaturilor si poligonul tensiunilor la nfasurarea n trepte cu
Z = 12 crestaturi, u = 3, p = 2 si a) y
1
= 10; b) y
1
= 11.

Anexa A

283
Tensiunile induse pe caile de curent, n cazul unor conditii identice, au valori egale.
La masinile reale, datorita neomogenitatii circuitului magnetic, anizotropiei diferite a
polilor, sau din cauza largirii diferite a ntrefierului de la un pol la altul ca urmare a aparitiei unei
excentricitati a rotorului fata de stator (produsa de montajul masinii sau prin uzura lagarelor),
tensiunile induse n caile de curent pot avea valori diferite ntre ele.
Curentul se distribuie neuniform pe caile de curent ale nfasurarii, producndu-se astfel o
ncalzire suplimentara a nfasurarii.
Pentru a evita nchiderea curentilor prin perii, nfasurarea indusului se echipeaza cu
conexiuni echipotentiale, denumite conexiuni echipotentiale de speta nti; acestea constau din
legaturi conductoare ntre puncte ale nfasurarii care n mod normal ar avea acelasi potential. Astfel,
legaturile echipotentiale se efectueaza ntre puncte ale nfasurarii distantate ca un dublu pas polar,
pasul acestora fiind
p
Z
y
e
crestaturi. Rolul acestor legaturi echipotentiale consta n asigurarea
unor circuite de nchidere a curentilor de circulatie, n afara legaturilor dintre perii.
La masinile electrice de puteri mijlocii si mari reactanta nfasurarii rotorului este mai mare
dect rezistenta acestora, curentii de circulatie prin nfasurare fiind defazati cu aproape
2

n raport
cu tensiunea indusa; n aceste conditii curentii de circulatie modifica distributia cmpului magnetic
rezultant din ntrefierul masinii, producnd o atenuare partiala a asimetriilor magnetice.


APLICATII

1. Se cere sa se construiasca schema desfasurata, steaua crestaturilor si poligonul tensiunilor
electromotoare pentru o nfasurare buclata multipla de ordinul m = 2 si avnd Z = 18 crestaturi, p =
2 perechi de poli si K = 18 lamele de colector.

SOLUTI E:
Pasul diametral este:
. 5 , 4
4
18
p 2
K
y
d 1


Pasul nfasurarii se poate lua egal cu 4 sau 5; se considera pasul y
1
= 5.
Pasul rezultant este:
y = m = 2.
Al doilea pas al nfasurarii rezulta din relatia:
Anexa A

284
. 3 2 5 y y y
1 2


Figura A.13 nfasurarea buclata dubla avnd Z = K =18, p = 2, y
1
= 5, y
2
= 3.


Figura A.14 Steaua crestaturilor a) si poligonul t.e.m. b).

nfasurarea buclata multipla este construita din doua nfasurari buclate simple, distincte,
dintre care una are laturile de ducere ale sectiilor asezate n crestaturile notate cu numere impare, iar
cealalta n crestaturile notate cu numere pare.
Pent ru ca cele doua nfasurari sa se afle n circuit tot timpul, este necesar ca periile sa aiba o
latime
pe
b mai mare sau cel putin egala cu latimea a doua lamele (n general
k pe
b m b , n care b
k

este latimea lamelei colectorului).
nfasurarea are a = 4 perechi cai de curent (fiecare dintre cele doua nfasurari buclate simple
avnd a = p = 2 perechi cai de curent).
Poligonul tensiunilor din figura A.14, b este format din doua poligoane (cte unul pentru
fiecare nfasurare) suprapuse, fiecare avnd cte doua nconjururi.
nfasurarea se echipeaza cu legaturi echipotentiale de speta I; pasul acestora este:
9
2
18
p
K
y
e
.
Anexa A

285
Legaturile echipotentiale leaga sectii ale unei nfasurari, cu sectii ale celeilalte nfasurari (de
exemplu 1 10, 5 14, 13 4 etc.). n acest fel se rigidizeaza si pozitia relativa a contururilor
poligonale.


A.3.3.Conexiuni echipotentiale de speta a II-a

La nfasurarile multiple se poate ntmpla ca o perie sa nu realizeze un contact bun cu toate
lamelele colectorului. n acest caz, vor ramne n circuitul electric al indusului numai o parte din
caile de curent ale nfasurarii prin care va trece curentul total; se vor produce pierderi Joule sporite
si o ncalzire suplimentara a portiunilor de nfasurare aflate n functiune.
ntre perie si lamela cu care nu se realizeaza contactul, apare o tensiune electrica egala cu
tensiunea indusa n sectie si se produc scntei la colector; astfel, de exemplu, la nfasurarea
reprezentata n figura A.13, daca peria B face un contact bun numai cu lamelele 14 si 15, atunci
ntre perie si lamela 16 apare tensiunea sectiei 14 16 care provoaca scntei n zona de contact
imperfect a periei cu colectorul.
La nfasurarea buclata dubla din figura A.15 conexiunile echiptentiale de speta nti se
efectueaza ntre puncte ale celor doua nfasurari si contribuie, totodata, la uniformizarea
potentialului pe colector, respectiv la nchiderea curentului total prin toate caile de curent ale
nfasurarii.
La nfasurarea buclata din figura A.15 sunt necesare legaturi conductoare suplimentare,
denumite conexiuni echipotentiale de speta a II- a, ntre puncte ale nfasurarilor distincte care n
mod normal se afla la aceeasi potential. Pentru ca aceste puncte sa fie accesibile, la nfasurarea cu
un singur conductor pe sectie, este necesar ca pasii nfasurarii sa ndeplineasca relatia:
. y y y y
2 d d 1
(A.7)
n acest fel, lamela intermediara cuprinsa ntre cele doua lamele la care este legata sectia va
avea potentialul electric egal cu media potentialelor vecine si este posibila efectuarea unor
conexiuni echipotentiale de speta a II-a ntre capetele de bobine dispre colector si cele opuse
colectorului, ca n figura A.15.
Pentru ca n circuitul legaturilor echipotentiale de speta a II-a, realizate ntre puncte ale
capetelor de bobina aflate n partile frontale opuse ale nfasurarii, sa nu se induca tensiuni, acestea
sunt conduse prin interiorul indusului, n afara cmpului magnetic din ntrefier.
n cazul general, conexiunile echipotentiale de speta I ndeplinesc si rolul conexiunilor de
speta a II-a, cnd acestea leaga ntre ele sectii apartinnd nfasurarilor distincte (la nfasurarea
nchisa de mai multe ori), sau contururilor diferite.
Anexa A

286
Astfel, la nfasurarea dubla care se nchide de doua ori K si p sunt numere pare; pasul
legaturilor echipotentiale de speta nti este .
p
Z u
p
K
y
e



Figura A.15 Portiune din infasurarea buclata dubla reprezentata n figura A.14
echipata cu conexiuni echipontentiale de speta a II-a.

Pentru ca aceasta sa ndeplineasca si rolul conexiunilor de speta a II-a trebuie ca Z sa fie un
numar impar. Dar pentru conexiunile echipotentiale de speta nti trebuie ca
p
Z
numar ntreg.
Rezulta astfel ca u si
p
Z
trebuie sa fie numere impare. La nfasurarea nchisa de doua ori numarul de
lamele Z u K este par (cu u impar) numai daca Z par.
La nfasurarile nchise o data (K si p fiind prime ntre ele), cu
p
Z
numar ntreg si Z u K ,
rezulta ca u si Z trebuie sa fie impare, iar p impar unul dintre divizorii lui Z.


A.4 NFASURARI ONDULATE

nfasurarile ondulate sunt constituite prin nserierea bobinelor aflate sub perechile de poli
succesive de la periferia indusului.
La efectuarea unui nconjur, pornind, de exemplu, de la lamela 1, se avanseaza cu p y pasi,
y fiind pasul rezultant (y = y
1
+ y
2
) si se ajunge n urma lamelei de la care s-a pornit (la nfasurarile
nencrucisate), sau dupa aceasta (la nfasurarile ncrucisate) cu m lamele; prin urmare
m K y p t , (A.8)
Anexa A

287
n care m este ordinul de multiplicitate al nfasurarii; semnul () corespunde nfasurarilor
nencrucisate, iar semnul (+) nfasurarilor ncrucisate.
nfasurarile ondulate au a = m perechi de cai de curent.
Din relatia (A.8) rezulta:

p
m K
y
m
numar ntreg. (A.9)
Prin urmare nfasurarile ondulate se pot executa numai pentru anumite numere de crestaturi,
respectiv, lamele de colector. De exemplu, la nfasurarile ondulate simple (m = 1), la numar par de
perechi de poli p, numarul de lamele K trebuie sa fie impar, ceea ce este posibil numai daca u si Z
sunt impare; la numar impar de perechi de poli, p trebuie sa se afle printre divizorii numarului
(K1).
La nfasurarile ondulate duble (m = 2) la numar par de perechi de poli, numarul de lamele la
colector K trebuie sa fie, de asemenea, par.


A.4.1 nfasurari ondulate simple

La aceste nfasurari m = t 1; pasul rezultant se obtine din relatia (A.9), iar pasii partiali, din
relatiile:

p 2
K
y
1

,
1 2
y y y . (A.10)


APLICATII

1. Se cere sa se construiasca schema desfasurata pentru o nfasurare ondulata simpla
tetrapolara, avnd Z = 19 crestaturi si K = 19 lamele de colector.

SOLUTI E:
Pasii nfasurarii nencrucisate sunt:
pasul rezultant
( ) ( )
9
2
1 19
p
1 K
y

;
pasul t

p 2
K
y
1
pasul diametral fiind
( ) 4
3
4
4
19
p 2
K
y
d

, se considera pentru
pasul y
1
, valoarea y
1
= 5;
pasul . 4 5 9 y y y
1 2

Anexa A

288
Schema desfasurata a nfasurarii, steaua crestaturilor si poligonul tensiunilor electromotoare
sunt reprezentate n figura A.16.

Figura A.16 nfasurare ondulata simpla tetrapolara cu Z = 19, u = 1, y
1
= 5, y
2
= 4.

Defazajul dintre fazorii a doua crestaturi este:
grade
19
17
37
19
360 2
Z
360 p

.
Se

constata

ca

nfasurarea

ondulata

simpla

are

a = 1,

indiferent

de

numarul

de

perechi

de poli.
Masina de c.c. avnd nfasurarea indusului de tip ondulat se poate echipa cu o singura
pereche de perii dispuse pe colector la unghiul
p
360
, sau cu 2 p perii dispuse uniform pe colector
la un interval egal cu pasul polar.


APLICATII

Se cere sa se reprezinte schema desfasurata pentru o nfasurare ondulata tetrapolara dubla
avnd Z = 20 crestaturi si K = 20 lamele la colector.

Anexa A

289
SOLUTI E:
Pasii nfasurarii nencrucisate sunt:
. 4 5 9 y y y
; 5 0
4
20
p 2
K
y
; 9
2
2 20
p
m K
y
1 2
1

t t


Deoarece y si m nu au un divizor comun, nfasurarea se va nchide o singura data (figura
.18).

Figura A.18 nfasurarea ondulata dubla, tetrapolara cu Z = K = 20, y
1
= 5, y
2
= 4.

nfasurarea are a = 2 perechi de cai de curent, la fel ca nfasurarea buclata simpla
tetrapolara; n cazul n care nfasurarea ondulata multipla este realizata pentru p = 4, 6, 8, ,
numarul de perechi de cai de curent ramne neschimbat (a = m).


A.4.3 Conexiuni echipotentiale la nfasurarile ondulate multiple

nfasurarile ondulate multiple au calea de curent constituita din sectii aflate sub toate
perechile de poli si eventualele anizotropii ale circuitului magnetic influenteaza n acelasi mod
Anexa A

290
valoarea tensiunilor induse pe calea de curent; n consecinta, nfasurarile ondulate multiple nu
necesita conexiuni echipotentiale de speta I.
nfasurarile ondulate multiple necesita conexiuni echipotentiale de speta a II-a, din aceleasi
consideratii ca si nfasurarile buclate multiple.
Legaturile echipotentiale de speta a II-a se efectueaza de aceeasi parte a nfasurarii cu pasul

p
K
y
e
numar ntreg, daca
p
Z
numar ntreg sau

p
Z g
numar ntreg, cu g =1, 2, 3, .
n acest din urma caz pasul legaturilor echipotentiale este
p
K g
y
e

, daca
m
p
g , rezulta
m
K
y
e
.
n cazul nfasurarii ondulate multiple din figura A.19 legaturile echipotentiale se pot efectua
de aceeasi parte a colectorului si au pasul
. 10
2
20
p
K
y
e

Acestea leaga contururi de nfasurare diferite. Schema conexiunilor este reprezentata n
figura A.19.

Figura A.19 Schema legaturilor echipotentiale de speta a II-a
pentru nfasurarea ondulata dubla din figura A.18

n cazul n care conexiunile echipotentiale de speta a II-a nu se pot executa de aceeasi parte
a indusului nfasurarea trebuie construita astfel nct sa fie posibile conexiuni echipotentiale
realizate ntre puncte ale nfasurarii aflate de o parte si de alta a indusului; punctele care n mod
normal au acelasi potential rezulta din poligonul tensiunilor construit pentru nfasurare.



Anexa A

291

A.5 NFASURARI COMBINATE

Pentru eliminarea conexiunilor echipotentiale au fost concepute nfasurarile combinate
formate, n cazurile normale, dintr-o nfasurare buclata simpla si o nfasurare ondulata multipla de
ordinul m = p racordate la acelasi colector. nfasurarile sunt asezate n aceleasi crestaturi n patru
straturi; la extremitati se aseaza laturi de bobine apartinnd nfasurarii ondulate, iar la mijloc laturi
de bobine ale nfasurarii buclate.
n principiu, sunt posibile doua tipuri de nfasurari combinate:


Figura A.20 Sectie de infasurare tip Latour Figura A.21 Sectie de infasurare tip BBC

nfasurarea tip Latour avnd sectiile conectate ca n figura A.20 si nfasurarea tip BBC
avnd sectiile conectate ca n figura A.21.
nfasurarile combinate trebuie sa satisfaca conditia ca n conturul format de o sectie a
nfasurarii buclate si o sectie a nfasurarii ondulate cu extremitatile aflate la un dublu pas polar,
tensiunea indusa rezultanta sa fie nula. Acest contur ndeplineste rolul de legatura echipotentiala de
speta I pentru nfasurarea buclata simpla si rolul de conexiune echipotentiala de speta a II-a pentru
nfasurarea ondulata multipla de ordinul p.
nfasurarile combinate au a = 2 p perechi de cai de curent.


A.6 DOMENIUL DE APLICARE AL DIFERITELOR
TIPURI DE NFASURARI

Diferitele tipuri de nfasurari se deosebesc ntre ele prin numarul de cai de curent, de care
depinde tensiunea indusa pe cale de curent din indus si curentul pe cale de curent. Numai
nfasurarile buclate bipolare (p = 1) sunt echivalente cu nfasurarile ondulate bipolare.
La o masina electrica de constructie data, numarul de conductoare N al nfasurarii indusului
este proportional cu tensiunea indusa E si numarul de perechi de cai de curent a.
Anexa A

292
. I ~ A I A j
A
I
j , a , E ~ N
, a 2 E N
a 2
N p
E
a 2
N p
k
k E
a a
a
E E
l
E l




Aria sectiunii conductorului, fiind proportionala cu curentul pe cale de curent
a 2
I
I
a

, va
fi invers proportionala cu numarul de perechi de cai de curent.
Prin urmare, la masinile electrice cu tensiuni joase la borne ( 500V) si intensitati ridicate
ale curentului rotoric (600 1000)A se utilizeaza nfasurari buclate multiple, sau nfasurari
combinate.
nfasurarile combinate prezinta dezavantajul utilizarii mai slabe a spatiului din crestatura.
n tabelul A.1 sunt grupate caracteristicile constructive ale nfasurarilor si se specifica
domeniul principal de aplicare pentru fiecare tip de nfasurare.
Tabelul A.1 Caracteristicile constructive ale nfasurarilor tip indus de curent continuu.
Pasiide nfasurare
Denumirea
nfasurarii
y y
1
y
2

Numarul
de cai
de curent
2a
Conexiuni
echipotentiale
Domeniul de
aplicare
nfasurare
buclata
simpla
( )
l
+


m
p 2
K

y y
1
2p
Necesita conexiuni
de speta I
Masini de puteri
mijlocii sau mari
la tensiuni
normale
nfasurare
buclata
multipla
( )
m
+


m
p 2
K

y y
1
2mp
Pentru m = 2 si

p
Z
numar impar
necesita conexiuni de
speta I.
Pentru m = 2 si

p
Z
numar par
necesita conexiuni
echipotentiale de
speta I si a II-a.
Masini de puteri
mijlocii si
tensiuni mici.
Masini de puteri
mari si de
tensiuni normale
nfasurare
ondulata
simpla
p
l K m
m
p 2
K

1
y y 2 Nu necesita
Masini de
tensiuni normale
si de puteri mici
Masini de
tensiuni nalte si
puteri mijlocii
nfasurare
ondulata
multipla
p
m K m
m
p 2
K

1
y y 2m
Necesita conexiuni
de speta a II-a
Masini de puteri
mijlocii sau mari
si tensiuni
normale
nfasurare
combinata
l
p
K
y
0
m
p 2
K

10 0 20
y y y

4p Nu necesita
Masini de puteri
mari si foarte
mari si tensiuni
nalte



Anexa B

TIPURI DE NFASURARI DE CURENT
ALTERNATIV

B.1 ELEMENTE CONSTRUCTIVE SI CLASIFICAREA
NFASURARILOR DE CURENT ALTERNATIV

nfasurarile masinilor electrice de c.a. se realizeaza cu conductor de cupru sau aluminiu,
izolat cu hrtie, bumbac (impregnat), email, fibre de sticla, micanita etc.
Elementele constructive ale unei nfasurari sunt: spira, latura de bobina, bobina si grupa de
bobine (sau semigrupa de bobine).
O nfasurare a unei masini electrice este realizata din bobine, conectate n serie sau n
paralel. Bobina este formata din una sau mai multe spire conectate n serie; spirele aceleiasi bobine
sunt grupate mpreuna si se aseaza, adesea, n aceleasi crestaturi.
nfasurarea de c.a. polifazata este formata din m nfasurari distincte, fiecare fiind parcursa de
unul din cei m curenti de faza. nfasurarea de faza realizata cu una sau mai multe bobine pe
perechea de poli avnd laturile de ducere, respectiv, de ntoarcere, situate n aceleasi crestaturi, este
denumita nfasurare concentrata.
nfasurarea de faza, realizata cu doua sau mai multe bobine pe perechea de poli si asezate n
crestaturi alaturate, este denumita nfasurare repartizata.
Bobinele apartinnd aceleiasi nfasurari si care au laturile de sub un pol asezate n crestaturi
alaturate, constituie o grupa de bobine.
nfasurarile se executa frecvent pentru armaturi prevazute cu crestaturi repartizate uniform.
Se noteaza cu Z numarul total de crestaturi al armaturii unei masini, n care se aseaza o nfasurare
cu m faze si p perechi de poli. Numarul de crestaturi pe pol si faza se noteaza cu q si rezulta din
relatia:
Anexa B

294

p m 2
Z
q

. (B.1)
Se deosebesc nfasurari cu numar ntreg de crestaturi pe pol si faza (q = numar ntreg) si
nfasurari cu numar fractionar de crestaturi pe pol si faza (q = numar fractionar). nfasurarile cu q
fractionar se construiesc n cazul n care numarul de crestaturi pe pol si faza este redus, pentru a
obtine curbe ale tensiunii magnetice si ale t.e.m. mai favorabile.
nfasurarea realizata cu cte o singura latura de bobina (de ducere sau de ntoarcere) asezata
ntr-o crestatura se numeste nfasurare ntr-un strat; nfasurarea construita cu doua laturi de
bobina pe crestatura asezate suprapus, dintre care una de ducere apartinnd unei bobine, iar alta de
ntoarcere apartinnd altei bobine, se numeste nfasurare n doua straturi.
Mai rar, se executa nfasurari partial ntr-un strat si partial n doua straturi. Se pot construi si
nfasurari n trei straturi, compuse din doua nfasurari dintre care una ntr-un strat, iar alta n doua
straturi. La nfasurarile n doua straturi, spatiul n crestatura este mai slab utilizat dect n cazul
nfasurarilor ntr-un strat; se prefera, nsa, nfasurarile n doua straturi, deoarece acestea se
realizeaza mai usor si prezinta mai multe posibilitati de reducere a armonicelor.
Dupa deschiderea bobinelor se deosebesc:
nfasurari cu bobine egale la care toate bobinele au aceeasi deschidere; capetele de bobine

ale

acestor nfasurari sunt dispuse n doua straturi n coroana, ca n figura B.1a);
nfasurari cu bobine diferite, la care bobinele unei faze apartinnd unui pol sau unei
perechi de poli au deschideri diferite; capetele de bobina ale acestor nfasurari se dispun
fie n etaje ca n figurile B.1 b) si c), fie n coroana de grupe de bobine.


a) b) c)
Figura B.1 Reprezentarea desfasurata a capetelor de bobine la nfasurarea ntr-un strat

Deschiderea bobinelor masurata n numere de crestaturi este egala cu numarul de crestaturi
cuprins ntre o latura de ducere si o latura de ntoarcere si se numeste pasul bobinei; la nfasurarea

cu

bobinele

egale,

pasul

unei bobine

este,

totodata,

si pasul nfasurarii si se noteaza cu y.
Anexa B

295
nfasurarile care au pasul bobinelor egal cu pasul polar

d
y
p 2
Z
y

(B.2)
se numesc nfasurari cu pas diametral. nfasurarile care au pasul y diferit de pasul polar
d
y y ,
p 2
Z
y <

(B.3)
se numesc nfasurari cu pas scurtat.
Dupa numarul de faze se deosebesc:
nfasurari difazate, constituite din doua nfasurari monofazate decalate la periferia
armaturii. nfasurarile difazate simetrice se compun din doua nfasurari monofazate
identice si decalate ntre ele cu unghiul
2 p
1
;
nfasurari trifazate, constituite din trei nfasurari monofazate, conectate n stea, sau n
triunghi. nfasurarile trifazate simetrice se compun din trei nfasurari monofazate identice
si decalate ntre ele cu unghiul
3
2
p
1
;
nfasurari polifazate, cum sunt de exemplu, nfasurarile n colivie.


B.2 CONDITIILE DE REALIZARE A NFASURARILOR
DE CURENT ALTERNATIV

nfasurarile de c.a. polifazate trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii:
a) Sa fie bobinate pentru numarul de faze si numarul de poli dat (la tensiunea si curentul
nominal);
b) Sa fie simetrice n raport cu fazele, adica fundamentalele t.e.m. nduse pe faza sa fie egale
n modul si defazate ntre ele cu unghiul
m
2
, formnd astfel un sistem polifazat simetric
de tensiuni; curbele t.e.m., respectiv curba cmpului magnetic n ntrefier sa fie ct mai
aproape de o unda sinusoidala.
La o masina electrica, nfasurarile de faza au adesea o constructie identica sau ct mai
apropiata, iar axele lor de simetrie sunt decalate cu unghiul
p m
2


la periferia masinii.
nfasurarile cu numar ntreg de crestatur i pe pol si faza, multipolare, se deduc din
nfasurarile bipolare prin repetarea de p ori a nfasurarii bipolare. La nfasurarile cu numar
fractionar de crestaturi pe pol si faza, nfasurarile multipolare se deduc prin repetarea unei nfasurari
Anexa B

296
cu
t
p
perechi de poli, n care t este ctul dintre numarul de perechi de poli p si numitorul partii
fractionare a numarului de crestaturi q;
c) Sa fie realizabile tehnic. La nfasurarile trifazate cu p perechi de poli si Z crestaturi,
nceputurile nfasurarilor de faza au pasul:
q k 6 q 2 y
f
+ , (B.3)
unde: p 2 ,... 2 , 1 , 0 k .
Prin urmare trebuie ca:
p m
Z
k 3
p m
Z
y
f

= numar ntreg,
sau la nfasurarile trifazate
p
Z
k
p 3
Z
y
f
+

= numar ntreg.
Daca toate bobinele apartinnd unei nfasurari de faza sunt conectate n serie, se obtine o
nfasurare cu o cale de curent. Prin conectarea n paralel a doua sau mai multe portiuni de nfasurare
n care se induc t.e.m. egale si n faza, se obtine o nfasurare cu doua sau mai multe cai de curent;
aceasta constituie o conditie restrictiva suplimentara de realizare a nfasurarilor de c.a.


B.3 STEAUA CRESTATURILOR SI DIAGRAMA DE FAZORI

Fiecarei crestaturi a armaturii i corespunde un fazor al t.e.m. egal cu t.e.m. indusa n bobina
nfasurarii n inel. Tensiunile electromotoare induse n laturile de bobina sunt defazate ntre ele cu
unghiul
Z
p 2
, (B.4)
deoarece la o rotatie completa a cmpului nvrtitor cu p perechi de poli, i corespund p perioade ale
unei t.e.m. induse.
Prin reprezentarea n planul complex a fazorilor fundamentalelor t.e.m. induse n laturile de
bobina se obtine o diagrama de fazori, numita steaua crestaturilor.
La nfasurarile cu bobine egale, se reprezinta grafic fazorii t.e.m. induse n bobine, defazati
cu acelasi unghi .
Prin compunerea fazorilor t.e.m. induse n bobinele dintr-o cale de curent a unei faze, se
obtine fazorul t.e.m. induse pe faza; procednd astfel pentru fiecare nfasurare de faza, se obtin m
fazori care reprezinta diagrama fazorilor t.e.m. induse n nfasurare.
Anexa B

297

B.4 NFASURARI NTR-UN STRAT CU NUMAR NTREG DE
CRESTATURI PE POL SI FAZA

n fiecare crestatura se aseaza o latura de bobina: numarul total de bobine
b
N este:

2
Z
N
b
. (B.5)
Numarul de bobine pe faza trebuie sa fie un numar ntreg:
m 2
Z
N
f b

= numar ntreg.
Prin urmare, numarul de crestaturi tebuie sa fie divizibil cu dublul numarului de faze, pentru
a rezulta m nfasurari de faza cu cte
bf
N bobine.


APLICATII

1. Se cere sa se construiasca schema desfasutrata pentru o nfasurare trifazata ( 3 m ), n
trei etaje, bipolara ( 1 p ), avnd 4 q crestaturi pe pol si faza, iar capetele de bobina asezate n trei
etaje formate de semigrupe de bobine.

SOLUTI E:
La dispunerea capetelor de bobina n trei etaje, fiecare faza ocupa cte un etaj. Numarul total
de crestaturi este:
24 4 1 3 2 q p m 2 Z .
Pasul diametral al nfasurarii este:
12
2
24
p 2
Z
y
d

.
n figura B.2, s-a reprezentat partial nfasurarea cu doua cai de curent.


Figura B.2 nfasurare trifazata bipolara cu doua cai de curent
Anexa B

298
Daca faza
2 1
U U cuprinde laturile de bobina 1, 2, 3, 4, atunci ea mai cuprinde si laturile
1 + 12 = 13, 2 + 12 = 14, 3 + 12 = 15 si 4 + 12 = 16. Deoarece este indiferenta succesiunea laturilor
de bobina n circuitul nfasurarii, daca se pastreaza sensul lor de parcurgere, legaturile frontale ntre
capetele de bobina se efectueaza astfel nct lungimea lor sa rezulte ct mai scurta, iar nfasurarea sa
se poata realiza.
nceputul fazei
2 1
U U se poate alege ntr-una din crestaturile 1, 2, 3, 4; n figura B.2,
nceputul nfasurarii marcat cu litera
1
U s-a considerat n crestatura 3.
Cele doua semigrupe de bobine ale aceleiasi faze pot fi conectate n serie, rezultnd astfel o
cale de curent, sau n paralel pentru a obtine o nfasurare cu doua cai de curent, ca n figura B.2.
Faza
2 1
V V are nceputul decalat fata de faza
2 1
U U cu pasul 8 q 2 y
f
, adica n
crestatura 3 + 8 = 11 (daca se considera k = 0); capetele de bobina ale acestei nfasurari au fost
asezate n etajul urmator. Schema desfasurata a acestei nfasurari este identica cu schema fazei
2 1
U U ; bobinele fazei
2 1
V V sunt asezate n crestaturile 12 21, 11 22, 10 23, 9 24.
Faza
2 1
W W are nceputul decalat fata de faza
2 1
V V cu pasul 8 y
f
, adica n crestatura
11 + 8 = 19 si bobinele sunt asezate n crestaturile 20 5, 19 6, 18 7, 17 8.
n figura B.3 este reprezentata steaua crestaturilor. Defazajul dintre doua faze este:
o
o
15
24
360
Z
360 p


n figura B.4 a fost reprezentata curba tensiunii magnetice.
Sensurile curentilor prin nfasurare, precum si curba tensiunii magnetice V(x) din figura B.3,
corespund momentului n care curentul este maxim si pozitiv prin faza
2 1
U U , iar fazele
2 1
V V si
2 1
W W curentul este negativ si de valoare egala cu jumatate din valoarea maxima.

Figura B.3 Figura B.4

Anexa B

299
Deoarece succesiunea de nseriere a laturilor de bobina nu prezinta importanta asupra t.e.m.
induse, daca se mentine sensul de nfasurare, nfasurarea este echivalenta cu o nfasurare cu pas
diametral.


nfasurari trifazate n doua etaje

La nfasurarile n doua etaje, capetele de bobina ale fazelor sunt asezate dupa doua suprafete
de revolutie (figura B.1, c); n acelasi etaj sunt asezate capete de bobine apartinnd la faze diferite.
La nfasurarile cu capetele de bobine asezate n doua etaje, numarul de grupe de bobine
bob , gr
N trebuie sa fie divizibil cu numarul de etaje (2), adica:

,
_


2
p m
q 2
Z
2
1
N
2
1
bob . gr
numar ntreg.
La nfasurarile trifazate, numarul de faze este m = 3 si prin urmare, numarul de perechi de
poli p trebuie sa fie un numar par.

APLICATII

1. Se cere sa se construiasca schema desfasurata pentru o nfasurare trifazata tetrapolara, n
doua etaje cu o cale de curent si avnd q = 2 crestaturi pe pol si faza.

SOLUTI E:
Numarul de crestaturi se determina utiliznd relatia:
24 2 2 3 2 q p m 2 Z ,
iar pasul diametral al nfasurarii este:
6
2 2
24
p 2
Z
y
d

.
nfasurarea este reprezentata n figura B.5 a. Daca nceputul fazei
2 1
U U se afla n
crestatura 1, nceputul fazei
2 1
V V se afla n crestatura decalata fata de crestatura 1, cu pasul:

'

+
1 k pentru , 16
0 k pentru , 4
q k 6 q 2 y
f
,
adica n crestatura 1 + 4 = 5 sau 1 + 16 = 17. n figura B.5 s-a considerat nceputul fazei
2 1
V V n
crestatura 5, iar nceputul fazei
2 1
W W n crestatura 5 + 4 = 9.
Din schema desfasurata a nfasurarii rezulta ca nfasurarea este simetrica n raport cu fazele;
fiecare faza este compusa din bobine care se nchid att n etajul 1, ct si n etajul 2.
Anexa B

300

a)

b)
Figura B.5 nfasurare trifazata p = 2, q = 2; a) o cale de curent; b) doua cai de curent .

Daca prin dispunerea capetelor de bobina n cele doua etaje se asigura aceeasi parametri
electrici ai grupelor de bobine din etaje diferite, grupele de bobina se pot conecta si n paralel,
rezultnd astfel o nfasurare cu p cai de curent. n acest caz, legaturile frontale se efectueaza ca n
figura B.5, b.
Defazajul ntre doua raze din steaua crestaturilor este:
o
o
30
24
360 2
Z
360 p

.

Figura B.6 Steaua crestaturilor la nfasurarea din figura B.5.


Anexa B

301
Steaua crestaturilor are:
12
2
24
p
Z 360

o
,
raze distincte. n figura B. 6 este reprezentata steaua crestaturilor.
Factorul de nfasurare ale acestei nfasurari se determina ca n cazul nfasurarilor repartizate
cu pas diametral.


nfasurari ntr-un strat cu capetele de bobina dispuse n coroana

La nfasurarile ntr- un strat cu bobine egale, capetele de bobina pot fi dispuse n coroana de
bobine ca n figura B.1 a; se construiesc si nfasurari cu bobine mbratisate avnd capetele de
bobina asezate n coroana de grupe de bobine.
nfasurarile cu capetele de bobine dispuse n coroana de grupe de bobine prezinta avantajul
unei raciri mai bune, prin faptul ca la acestea rezulta spatii libere mai mari n zona capetelor de
bobine, prin care circula aerul de racire.


APLICATII

1. Se cere sa se construiasca schema desfasurata pentru o nfasurare trifazata ntr- un strat,
avnd p = 2 perechi de poli si q = 2 crestaturi pe pol si faza cu capetele de bobina dispuse n
coroana, cu o cale de curent.

SOLUTI E:
n figura B.7 s-a reprezentat schema nfasurarii cu capetele de bobina dispuse n coroana de
bobine. n figura B.8, capetele de bobina sunt dispuse n coroana de grupe de bobine. Factorul de
nfasurare al fundamentalei este:
9659 , 0
2
30
sin 2
2
30
2 sin
k k
1
q 1 w


o
o
.
nfasurarile reprezentate n figura B. 7 si figura B. 8 au aceleasi caracteristici functionale ca
nfasurarea din figura B.5.


Anexa B

302

nfasurari cu intercalarea fazelor

La nfasurarile ntr-un strat, se poate efectua intercalarea fazelor, pentru reducerea
armonicelor din curba tensiunii magnetice, respectiv din curba t.e.m. induse n nfasurare.
Avantajul nfasurarilor cu intercalarea fazelor consta n faptul ca acestea prezinta armonici
mai reduse.

Figura B. 7 nfasurare n coroana de bobine, avnd m = 3, p = 2, q = 2.


Figura B. 8 nfasurare n coroana de grupe de bobine, avnd m = 3, p = 2, q = 2.


B.5 NFASURARI NTR-UN STRAT CU NUMAR FRACTIONAR
DE CRESTATURI PE POL SI FAZA

nfasurarile ntr- un strat se pot executa cu un numar fractionar de crestaturi pe pol si faza;
numarul de bobine pe faza, trebuie sa fie un numar ntreg: q p N
bf
numar ntreg. Aceasta
conditie este ndeplinita daca numitorul partii fractionare a lui q este unul din divizorii lui p.
Anexa B

303
Este posibil sa se construiasca nfasurarea, astfel nct tensiunile electromotoare induse pe
faza sa fie defazate ntre ele cu unghiul
m
2
, daca numarul de raze distincte din steaua crestaturilor
este divizibil cu numarul de faze. Numarul de raze distincte
t
Z
(n care t este cel mai mare divizor
comun al numarului de crestaturi Z si al numarului de perechi de poli p), rezulta din conditia:

+
+ + b
c
k 6 2
a k 6 a 2 y
f
numar ntreg.
Se observa, de exemplu, ca pentru c = multiplu de 3, aceasta conditie nu poate fi ndeplinita.


APLICATII

1. Se cere sa se construiasca schema desfasurata a unei nfasurari ntr-un strat, n doua etaje,
cu numar fractionar de crestaturi pe pol si faza, avnd m = 3, p = 2 si
2
5
q .

SOLUTI E:
Numarul total de crestaturi este:
30
2
5 2 3 2
q p m 2 Z

.
Numarul de bobine pe faza este 5
m 2
Z
N
bf

; acest numar de bobine se repartizeaza n


doua grupe de bobine si anume: trei ntr-o grupa si doua n alta grupa. ntr- un etaj, se dispun grupele
de cte trei bobine, iar n celalalt etaj, grupele de cte doua bobine. Numarul de raze distincte
15
t
Z
este divizibil cu numarul de faze m = 3.
n figura B.10 s-a reprezentat schema desfasurata si curba tensiunii magnetice n momentul
n care curentul prin faza
2 1
V V este egal si de semn contrar cu cel prin faza
2 1
U U , iar curentul
prin faza
2 1
W W este nul; n figura B.10, b este desenata diagrama de fazori a curentilor si axa
timpului corespunzatoare momentului considerat.
Odata cu fundamentala si armonicile superioare, mai apar n curba tensiunii magnetice V(x)
si subarmonicele de perioada egala cu dublul pasului polar, datorita numarului fractionar de
crestatutri pe pol si faza.
Anexa B

304

a) schema desfasurata

b) diagrama curentilor c) curba tensiunii magnetice

Figura B. 10 nfasurare ntr-un strat cu m = 3, p = 2, q =
2
1
2 .


a) steaua crestaturilor b) diagrama de fazori
Figura B. 11

n figura B.10 c s-a reprezentat curba tensiunii magnetice, fundamentala
1
V , iar n figura
B.11 s-a reprezentat steaua crestaturilor si fascicolul de fazori al unei faze; defazajul dintre doua
raze n steaua crestaturilor este:
Anexa B

305
o
o
24
30
360 2
Z
360 p

.
Factorul de nfasurare al fundamentalei se calculeaza din figura B.11, b si rezulta:
9514 , 0
U 10
30 cos U 2 18 cos U 4 6 cos U 4
U
U
k
10
l
i
10
l
i
wl

+ +

o o o
,
n care U
i
este fazorul t.e.m. induse ntr-o latura de bobina a unei faze.


B.6 NFASURARI N DOUA STRATURI CU q NTREG

Capetele de bobina ale nfasurari se dispun n coroana de bobine. nfasurarile n doua
straturi se executa cu bobine identice. n fiecare crestatura se aseaza doua laturi de bobina: o latura
de ducere apartinnd unei bobine si o latura de ntoarcere, apartinnd altei bobine. Numarul
bobinelor N
b
este egal cu numarul de crestaturi Z, iar numarul de bobine pe faza este dat de:

m
Z
N
bf
numar ntreg.
Prin urmare, la aceste nfasurari numarul de crestaturi trebuie sa fie divizibil cu numarul de
faze.
nfasurarile n doua straturi se pot executa cu una, doua, trei sau mai multe cai de curent n
paralel, cu pasul diametral sau cu pasul scurtat, cu extinderea partiala sau totala a zonelor, cu sau
fara intercalarea fazelor; aceste tipuri constructive sunt folosite n constructia masinilor electrice, n
scopul reducerii armonicelor. Procesul tehnologic de executie al acestor nfasurari este mai simplu
si posibilitatile de micsorare a armonicelor cresc.
nfasurarile n doua straturi se pot executa cu q ntreg sau cu q fractionar.
La nfasurarile n doua straturi cu bobine egale, steaua crestaturilor este, de fapt, diagrama
de fazori a t.e.m. induse n bobine.


nfasurarea cu pas diametral

nfasurarile n doua straturi cu pas diametral sunt nfasurari cu sase zone dintr-un strat,
apartinnd la o faza.
Pasul nfasurarii este dat de relatia:
Anexa B

306

q m
p 2
q p m 2
p 2
Z
y numar ntreg.


APLICATII

1. Se cere sa se construiasca schema desfasurata pentru o nfasurare trifazata, n doua
straturi, avnd p = 1, q = 3.

SOLUTI E:
Numarul de crestaturi fiind 18 q p m 2 Z , rezulta numarul de bobine pe faza.
6 q p 2
m
Z
N
bf
.
Pasul nfasurarii este:
9 q m
p 2
Z
y

crestaturi.
Grupele de bobine ale unei faze se pot conecta n serie (la nfasurarea cu o cale de curent),
sau n paralel (la nfasurarea cu 2 cai de curent).
La nfasurarea bipolara cu o cale de curent, cele doua grupe de bobine care se succed la
periferia armaturii si apartin aceleiasi faze sunt situate la un pas polar si se conecteaza n circuitul
nfasurarii n opozitie, pentru a se nsuma solenatiile n crestatura, respectiv sub acelasi pol.
Bobinele cu mai multe spire au forma unor bucle; de aici provine si numele de nfasurare buclata.
n figura B. 12 s-a reprezentat schema desfasurata a nfasurarii cu o cale de curent, steaua
crestaturilor si diagrama de fazori. Faza
2 1
U U cuprinde grupa de bobine 1 10, 2 11, 3 12,
conectata n opozitie cu grupa 11 2 si 12 3. n diagrama de fazori t.e.m. induse n bobinele
conectate n opozitie au fost marcate cu semnul minus ().
O nfasurare multipolara cu p perechi de poli se obtine din nfasurarea de mai sus, prin
repetarea sa de p ori.
nfasurarile cu o singura spira pe bobina au, n general, conductorul realizat din bara
conductoare; aceste nfasurari se numesc nfasurari n bare sau nfasurari ondulate si executia se
poate efectua dupa scheme prin care se scurteaza si, n parte, se evita legaturile frontale ntre
diferitele bobine, apartinnd aceleiasi faze. Bobinele acestor nfasurari au forma unor ondule; de la
aceasta forma a bobinelor provine si numele de nfasurare ondulata.



Anexa B

307

nfasurarea cu pas scurtat

Scurtarea pasului se alege potrivit pentru reducerea armonicelor, ndeosebi a armonicilor 5
si 7, din unda tensiunii magnetice, respectiv t.e.m.. Un efect favorabil se obtine prin scurtarea
pasului n raportul:
) 83 , 0 82 , 0 (
p 2
Z
y
.
Pentru a realiza acest raport favorabil, numarul de crestaturi pe pol si faza trebuie sa aiba
numai anumite valori.
De exemplu, pentru q = 2 si m = 3, pasul diametral rezulta 6 q m y
d
; prin alegerea
pasului bobinelor y = 5, rezulta raportul favorabil 833 , 0
6
5
y
y
d
.
n cazul n care q = 3 si m = 3, pasul diametral fiind y
d
= 9, iar pasii posibili ai nfasurarii y
= 8 sau 7, rezulta pentru raportul
9
8
y
y
d
sau
9
7
(adica valorile 0,889 respectiv 0,778).
Prin urmare, n acest caz, nfasurarea nu se poate executa cu un pas favorabil pentru
reducerea ambelor armonici de ordinul 5 si 7.
La nfasurarile cu pas scurtat se reduce consumul de material conductor pentru nfasurari,
deoarece se reduce lungimea capetelor de bobina; creste, nsa, numarul de spire pentru compensarea
scaderii de tensiune datorita micsorarii factorului de nfasurare. Se poate determina din aceste
conditii o scurtare optima n ceea ce priveste consumul de material.
Un alt efect al scurtarii consta n reducerea reactantei de dispersie a nfasurarii, prin faptul ca
n unele crestaturi sunt asezate laturi de bobine apartinnd la faze diferite; solenatia rezultanta pe
crestatura este mai redusa si scade, n acest fel, fluxul de dispersie din crestatura. O reducere rezulta
si pentru reactanta portiunii frontale de nfasurare, prin faptul ca se reduce suprafata prin care se
nchide cmpul magnetic de dispersie frontal.









Anexa B

308

Figura B.12 nfasurare diametrala n doua straturi avnd m = 3, p = 1, q = 3;
a) schema desfasurata; b) steaua crestaturilor; c) diagrama de fazori.


APLICATII

1. Se cere sa se construiasca schema desfasurata pentru o nfasurare trifazata, n doua straturi
cu numar fractionar de crestaturi pe pol si faza, avnd p = 2 si
4
5
q .

SOLUTI E:
Numarul de crestaturi este 15 q p m 2 Z . Numarul de bobine pe faza este
5
m
Z
N
bf
. Numarul de raze distincte n steaua crestaturilor este egal cu numarul crestaturilor Z
= 15. Pasul diametral
4
3
3
p 2
Z
y

fiind fractionar, nfasurarea se poate executa numai cu pas


scurtat si anume y = 3 sau 4. Fie, de exemplu, y = 3. Pasul nceputurilor nfasurarilor de faza, dat de
relatia (B. 3), este:
. 1 k pentru 10 y
; 0 k pentru
2
1
2 y
f
f



Prima solutie nu se poate aplica, deoarece pasul nceputurilor nfasurarilor de faza trebuie sa
fie un numar ntreg. Prin urmare, se considera cea de a doua solutie y
f
= 10. Cele N
bf
= 5 bobine pe
faza se prezinta astfel: doua sub un pol si cte una sub ceilalti trei poli. n figura B. 15 este
reprezentata schema desfasurata a nfasurarii mpreuna cu diagrama de fazori. Din diagrama de
Anexa B

309
fazori rezulta ca prin legarea n serie a bobinelor 1 4, 2 5 si 9 12 si conectarea n opozitie a
bobinelor 5 8 si 13 1, tensiunea electromotoare indusa n faza
2 1
U U este maxima; t.e.m. induse
pe faze formeaza un sistem trifazat simetric.

a) schema desfasurata b) steaua crestaturilor
Figura B. 15 nfasurare n doua straturi cu numar fractionar de crestaturi pe pol si faza, avnd
Z = 15, p = 2, z = 3.

Alte tipuri de nfasurari n doua straturi. n exemplele de mai sus s-au avut n vedere
numai nfasurarile simetrice trifazate, cu bobine identice (cu acelasi numar de spire) care echipeaza
armaturile crestate uniform; s-a presupus totodata ca nfasurarile sunt repartizate uniform si ocupa
n mod egal toate crestaturile.
nfasurarile monofazate se executa la fel ca nfasurarile trifazate; nfasurarile monofazate
ocupa numai 2/3 din numarul crestaturilor.
nfasurarile difazate se compun din doua nfasurari monofazate, decalate ntre ele cu unghiul
electric de 90

.
Se executa adesea si nfasurari sinusoidale cu bobine avnd numere de spire diferite, n
scopul obtinerii unei unde a tensiunii magnetice ct mai apropiata de o sinusoida; n acest scop,
numarul de spire variaza de la o crestatura la alta, avnd o distributie sinusoidala n intervalul unui
dublu pas polar.
Se construiesc uneori nfasurari de c.a. speciale, care permit schimbarea numarului de poli,
nfasurari care permit automatizarea procesului tehnologic de executie, nfasurari cu bobinarea
partiala a armaturilor (la care anumite crestaturi sunt ocupate numai partial sau sunt libere).




Anexa B

310

B.8 NFASURARI N COLIVIE

n forma cea mai simpla, o nfasurare n colivie se compune din bare conductoare neizolate,
asezate n crestaturi si conectate ntre ele frontal, de-o parte si de alta a armaturii, prin intermediul a
doua inele conductoare. Numarul de bare este egal cu un multiplu al numarului de crestaturi. n
figura B.16 este reprezentata o nfasurare n colivie simpla (cu o bara pe crestatura). Numarul de
poli ai nfasurarii n colivie este determinat de nfasurarea inductoare.

Figura B.16 nfasurare n colivie Figura B.17Explicativa pentru calculul factorului k
i

T.e.m. induse n circuitele barelor sunt defazate ntre ele cu unghiul
( )
Z
p 360
o

, Z fiind
numarul de crestaturi si formeaza un sistem polifazat simetric; n cazul n care numerele Z si p sunt
prime ntre ele, atunci numarul de raze distincte n steaua crestaturilor este egal cu numarul de
crestaturi Z, iar nfasurarea se considera polifazata cu m = Z faze. De altfel si n cazul particular
cnd Z si p admit un divizor comun (t fiind cel mai mare divizor comun), iar numarul razelor
distincte este
t
Z
, nfasurarea n colivie se considera, de asemenea, ca avnd m = Z faze.
nfasurarile n colivie se pot executa cu bare nclinate n scopul reducerii armonicilor de
ordinul 1
p
Z k
v t

,
_


; de observat ca factorii de scurtare si factorul de repartizare corespunzatori
acestor armonici, au aceeasi valoare ca si pentru fundamentala:
,
1
p
Z k
v
k
q m
sin q
m
sin
q m
1
p
Z
k sin q
m
1
p
Z
k sin
k
ql
qv
t

,
_

,
_


Anexa B

311
,
2
y
2
y
p
Z
k sin
2
y
1
p
Z
k sin
1
p
Z k
v
k
sv

,
_

,
_

t
t


tinnd seama ca: ,
p 2
Z
y y


factorul de scurtare al armonicilor 1
p
Z k
v t

are valoarea data de relatia urmatoare:


1 s
1
p
Z k
, s
k
2
y
y k sin k

,
_

t
t


oricare ar fi pasul bobinei.
Factorul de nclinare. n figura B.17 s-a reprezentat o portiune de nfasurare n colivie
asezata n crestaturi nclinate. Tensiunea electromotoare n circuitul unei bare are valoarea maxima:




1
1
1
1
1
1
1 sl
sin
B l v d cos B
2
1
l v U ,
unde:
Z
p 2
t
b
2
1

;
- v viteza relativa dintre colivie si cmp;
- t pasul crestaturii;
- Z numarul de crestaturi al armaturii.
n absenta nclinarii tensiunea indusa este:

B l U
1 e
,
1
1
e
el
1 i
sin
U
U
k

, (B. 11)
Z
p
t
b
Z
p
t
b
sin
k
il

,
iar factorul sau este denumit factorul de inclinare al fundamentalei. n cazul unei armonici
oarecare, factorul de nclinare k
i
este:

Z
p
t
b
Z
p
t
b
sin
k
i



. (B. 12)
La armatura cu crestaturi nclinate factorul de nclinare este subunitar. nclinarea
t
b
a
crestaturilor se determina din conditia ca factorul k
i
al unei anumite armonici sa se anuleze.

Bibliografie

1. I.S. Gheorghiu, Al. Fransua Tratat de masini electrice, vol. I IV, Editura Academiei
R.S.R., Bucuresti, 1969 1972 ;
2. C. Bala Masini electrice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982;
3. Al Fransua, R. Magureanu Masini si actionari electrice. Elemente de executie, Editura
Tehnica, Bucuresti, 1986 ;
4. I. Boldea, Gh. Atanasiu Analiza unitara a masinilor electrice, Editura Academiei
R.S.R., Bucuresti, 1983 ;
5. T. Dordea Masini electrice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1978;
6. P.K. Kovacs Analiza regimurilor tranzitorii ale masinilor electrice, Editura Tehnica,
Bucuresti, 1980;
7. R. Magureanu Masini electrice speciale pentru sisteme automate, Editura Tehnica,
Bucuresti, 1981 ;
8. R. Magureanu, N. Vasile Motoare sincrone cu magneti permanenti si reluctanta
variabila, Editura Tehnica, Bucuresti, 1982 ;
9. Al. Simion Masini electrice speciale pentru automatizari, Editura Universitas, Chisinau,
1933 ;
10. A. Cmpeanu Masini electrice, Editura Scrisl Romnesc, Craiova, 1977 ;
11. R. Magureanu, N. Vasile Servomotoare fara perii tip sincron, Editura Tehica,
Bucuresti, 1990 ;
12. D. Calueanu, R. Teodorescu, N. Badea, M. Berbeciu, T. Munteanu Masini electrice
Note de curs, Litografia Universitatii Dunarea de Jos, Galati, 1994;
13. J. Hindmarsh Electrical machines and their application. 5
th
edition, Pergamon Press,
Oxford, 1984;
14. I. Cioc, I. Vlad, G. Calota Transformatorul electric. Constructie. Teorie. Proiectare.
Fabricare. Exploatare., Editura Scrisul Romnesc, Craiova, 1989.