Sunteți pe pagina 1din 1

Dregatoriile erau inalte demnitati ale statului, beneficiarii acestora fiind numiti de catre domn, fata de care depuneau

juramant de credinta. Acestia puteau fi confirmati/revocati oricand, nu erau remunerati - in schimb primeau danii domnesti, daruri ori concedarea veniturilor unor tinuturi. Dregatorii care participau la Sfatul domnesc erau denumiti "mari", spre deosebire de ceilalti dregatori. In principiu, dregatorii exercita atributiuni in cadrul curtii domnesti, ca si pe plan administrativ, judiciar, militar. Intrucat nu exista o delimitare clara a formelor de activitate in cadrul statului, din secolul al XIV-lea si pana tarziu, in secolul al XVII-lea, atributiile dregatorilor nu au fost foarte bine diferentiate. Cu toate acestea, poate fi operata o diferentiere a dregatoriilor in dregatorii cu atributii de ordin public (administrativ, judecatoresc, fiscal), dregatorii cu atributii militare si dregatorii care indeplineau diverse atributii la curtea domneasca. Dintre dregatoriile cu atributii de ordin public, cele mai importante erau: mare ban - in linii mari, aceasta dregatorie asigura carmuirea Olteniei, prerogativele sale fiind apropiate de cele ale domniei -, mare vornic sef al curtii domnesti, avand si atributii judecatoresti materializate in drept de judecata in toata tara, cu exceptia Olteniei, unde judecator era marele ban -, mare logofat seful cancelariei domnesti -, mare vistier un veritabil ministru de finante al epocii - si mare armas, cu atributii in general politienesti, de sef al politiei si al temnitelor, in sarcina sa intrand si aducerea la indeplinire a pedepselor domnesti, precum si militare, de sef al artileriei si al politiei militare. Cea mai importanta dregatorie cu atributii militare era cea de spatar, comandant al armatei sau, dupa caz, numai al cavaleriei. In aceeasi categorie intrau si dregatoriile de aga - comandant al pedestrimii, sau doar denumirea generica de comandant - si setrar, care raspundea, in general, de asigurarea logistica a armatei. In categoria dregatoriilor cu atributii la curtea domneasca intrau: postelnic/stratornic avea in grija camera de culcare a domnului, prestandu-i acestuia si alte servicii personale , medelnicer - ii turna domnului apa pentru spalatul mainilor la masa -, paharnic se ocupa de bautura domnului, in atributiile sale intrand si luarea credintei, adica gustarea vinului domnului pentru a verifica daca nu este otravit , stolnic se ocupa de masa domnului si de aprovizionare curtii domnesti cu unele alimente, in special cu peste , clucer principalul responsabil cu aprovizionarea curtii domnesti , sluger se ocupa de aprovizionarea cu carne a curtii si comis, care avea in responsabilitate grajdurile domnesti. Fiecare din aceste dregatorii avea dregatorii subordonate, desemnate fie cu acelasi nume, sau cu diminutive ale acestuia, fie alti dregatori sau personal auxiliar. De la jumatatea secolului al XV-lea, cand alcatuirea sfatului domnesc acorda precadere dregatoriilor, documentele indica in frunte pe marele vornic, spatarul si logofetii, urmand apoi boierii fara slujbe si se incheie cu al doilea spatar, stolnicul, paharnicul, comisul si stratornicul.