Capitolul I: Pozitia geografica a bazinului hidrografic Brlad

Rul Brlad sau Tyarantos, asa cum era numit n vechime, constituie o importanta artera hidrografica, un important afluent al Siretului de pe partea stnga. Rul Brlad si are obrsiile n sectorul dealurilor nalte din partea S/V a Podisului Moldovenesc, subunitate a Podisului Brladului (parte a Podisului Moldovei).(Fig.1) Rul Brlad reprezinta un sistem hidrografic complex, care strabate de la izvoare pna la varsare doua zone fizico-geografice, izvoraste din zona de deal, iar gura de varsare se regaseste n zona de cmpie. Izvoraste de la o altitudine de 370m si are o panta medie de la izvoare la varsare de 0,138%. Mai precis, izvoraste de pe teritoriul judetului Neamt (comuna Bozieni), intra pe teritoriul judetului Vaslui pe la V, S/V de localitatea Bacesti si paraseste acest judet la sud de satul Crivesti (comuna Tutova), ndreptndu-se spre rul Siret, n care se varsa n apropierea satului Calienii Vechi (comuna Nanesti, judetul Vrancea).

Fig. nr.1. Pozitia bazinului hidrografic Brlad n cadrul Romniei Cursul Brladului este unul neuniform, urmareste un traseu sinuos, unde panta are o valoare redusa, permitnd formarea a numeroase meandre. Rul Brlad se desfasoara ntre 4614` latitudine N si 2740` longitudine E, deschiznd un larg culoar morfologic pe o lungime de peste 270 km. Rul Brlad are un bazin cu o suprafata de 7395 kmp. Valea Brladului este puternic influentata de conditiile litologice, de structura geologica, de conditiile climatice. De la izvoare spre varsare, rul Brlad prezinta schimbari de directie, abateri de la structura de monoclin a regiunii fizico-geografice pe care o traverseaza si de asemenea prezinta abateri de la directia consecventa a retelei

hidrografice.Valea sa se desfasoara cu alternante/portiuni de curs subsecvent si consecvent. Aceste schimbari de directie , ct si forma bazinului Brlad au la baza att linia tectonica care se regaseste n regiunea Brladului superior, ct si miscarile de torsiune spre partea S/V a podisului n sectorul inferior (Bacauanu, 1980). Att pe partea stnga, ct si pe partea dreapta, rul Barlad prezinta un numar ridicat de afluenti cu dimensiuni reduse, pe dreapta: praiele Steunic, Racova, Horoiana, Simila (unita cu Bogdana), Tutova, Pereschevul Mare (unit cu Pereschevul Mic), iar pe stnga praiele: Fundatura, Craiesti(cu izvoarele n judetul Neamt), Socovat, Stavnic, Rebricea, Vaslui, Crasna (unita cu Lohan), apoi praiele Idrici si Jerovat, Hobana, Brzona (cu izvoarele n judetul Galati) . n portiunea, pe care urmez sa o analizez, la statia hidrometrica Vaslui, Brladul este constituit dintr-o vale cu aspect de uluc depresionar cu portiuni de curs consecvent. Fiind ndiguit, regularizat, valea Brladului prezinta o albie stabila, nu este constituita din deschideri bruste, praguri (ci prezinta doar coturi cu o raza lunga). Albia minora are latime de 7-10 m, cursul apei nu prezinta schimbari de la un mal la altul. Albia actuala din sectorul orasului Vaslui, unde se gaseste si statia hidrometrica, este o albie artificiala, sapata n 1974, cnd rul Brlad a fost ndiguit si regularizat. Prin vechea albie, care trece prin orasul Vaslui, curge prul Delea, care conflueaza n partea stnga cu rul Brlad, n aval de statia hidrometrica. n apropierea statiei hidrometrice Vaslui se regaseste cursul mijlociu al Brladului. O delimitare a cursului rului Brlad a fost realizata de catre geograful Al.Obreja (1958) n articolul "Cteva date geomorfologice asupra vaii Brladului".

Capitolul II : Istoricul statiei hidrometrice

Statia hidrometrica a fost nfiintata la data de 26.02.1947. Mira era amplasata pe malul stng al rului Brlad, amonte 50 m pe podul rutier de pe soseaua Vaslui-Bacau. n 1964, concomitent cu modernizarea soselei gara-centru si prin constructia unui nou pod de beton, a fost construita o noua mira la 40 m aval de pod (atunci se formasera doua brate ale rului ) si o constructie de cadru bifilar pentru masuratori de debite. n 1969 a mai fost construita si o cabina de utilaje . n 1979 ca urmare a schimbarii cursului rului se instaleaza o noua mira la 1 km aval de cea veche, la podul CFR Vaslui.

La data de 18.10.1973, n amonte cu 3 km, se constrieste actuala mira, care este amplasata pe malul stng al rului Brlad. Placile de mira sunt constituite din duraluminiu, prinse n cuie pe dulapi de lemn si pe piloti de metal. Fig.nr.2. Plan de situatie general al statiei hidrometrice Vaslui, rul Brlad

Fig.n r.3 Ampl asarea mirei hidrologi ce Fig. nr.4 Stati a hidrometr ica Vaslui

Capitolul III: Conditiile fizico-geografice ale formarii scurgerii rurilor din bazinul hidrografic Brlad

III.1. Rolul conditiilor geologice n formarea scurgerii rurilor din bazinul hidrografic Brlad
Structura geologica are un rol decisiv n formarea scurgerii apei rurilor din bazinul hidrografic Brlad, si desi aceasta se ncadreaza n categoria factorilor pasivi, cunoaste o remarcabila importanta morfogenetica. Aspectul general si principalele caracteristici morfostructurale ale regiunii din care face parte bazinul hidrografic al rului Brlad sunt rezultatul interactiunii factorilor interni si externi, al geotectonicii, cu numeroase variatii n timp si-n spatiu, al transgresiunilor si regresiunilor marine si a conditiilor fizico-geografice (al evolutiei subaeriene din pliocen si cuaternar). Modalitatea de actionare a acestor factori s-au aflat n strnsa legatura att cu materialul asupra caruia s-a actionat - roca, ct si cu modul de dispunere a stratelor -structura. Configuratia actuala s-a desavrsit ca urmare a unei evolutii geologice ndelungate, realizate de la sfrsitul miocenului si care continua si-n prezent.(un rol important avndu-l factorii modelatori). Sub raport geologic, valea Brladului se poate identifica cu 2 arii geostructurale: Platforma Moldoveneasca si Depresiunea Brladului. Platforma Moldoveneasca, una dintre cele mai vechi unitati ale vorlandului carpatic, este constituita dintr-un soclu cristalin precambrian, de natura podolica si dintr-o cuvertura sedimentara cutata, cu grosimi ce cresc spre partea sudica a regiunii. Din profilele naturale si forajele existente s-a constatat ca formatiunile geologice de la suprafata sunt alcatuite din depozite pliocene si cuaternare. Meotianul si dacianul, care apar la suprafata sunt formate din nisipuri, argile si marne, "avnd peste tot la baza un orizont de cinerite andezitice, care constituie un reper important n stratigrafia acestei regiuni"(P. Jeanrenaud,1971). Levantinul este constituit din pietrisuri si nisipuri, iar cuaternarul, din loessuri (luturi loessoidale), deluvii de panta, aluviuni. n concluzie, regiunea rului Brlad este alcatuita dintr-o succesiune de roci argilonisipoase, cu intercalatii de pietrisuri si gresii. Astfel, ncercarea de gasire a unor tipuri clasice litologice - cu exceptia celui argilos - se poate face numai pentru areale reduse . n general, aspectul petrografic al regiunii, preponderant acumulativ si permeabil, este legat de conditiile climatice si este n strnsa legatura cu factorii externi, interni, care genereaza un relief sculptural. Predominarea (abundenta) rocilor moi, preponderent argilo-nisipoase (ale cuverturii neogene) determina un relief cu altitudini reduse, care prezinta interfluvii larg boltite, vai cu pante domoale si sesuri dezvoltate, versanti modelati de alunecari (Bacauanu, 1980).

O alta forma dominanta de relief, specifica zonelor mai joase de relief - ca de ex. n cadrul vailor, la contactul dintre diferite trepte de relief, la schimbarile de pante - este relieful de acumulare. Daca tinem cont de frecventa si repartizarea geografica a proceselor si a formelor, observam ca relieful de acumulare se afla n strnsa legatura cu relieful sculptural, sau este subordonat acestuia, apartinnd de asemenea sistemului de modelare fluviatil si deluvial. Acest tip de relief este reprezentat prin terase, sesuri, glacisuri, etc. Rul Brlad poseda un complex de terase, totaliznd un numar de 7 terase: cu altitudinea de la 3 pna la 195 m. n cursul mijlociu al Brladului, n apropiere de orasul Vaslui, terasa are o altitudine relativa ntre 10-20m, fiind alcatuita din pietrisuri, nisipuri. Structura geologica proprie acestei regiuni determina aparitia a numeroase forme de relief structurale, ca de ex. a cuestelor, precum si a diversitatii tipurilor de vai ( 111d35b consecvente, subsecvente). Valea rului Brlad este caracterizata n desfasurarea sa de un curs consecvent n partea (cursul) superioara, urmat de unul subsecvent . Unii geografi au considerat ca aceste abateri/schimbari de directie de la cursul consecvent la cel subsecvent ar avea la baza unele tulburari de ordin tectonic. Rul Brlad prezinta n cursul mijlociu un caracter subsectent, ceea ce desemneaza dezvoltarea retelei hidrografice, ca urmare a extinderii si a adncirii sale, a captarii si a altor fenomene. Evolutia vailor subsecvente, cu o orientare mai mult sau mai putin apropiata de directia V/E, este legata de formarea/aparitia versantilor de tip cuesta, caracteristica structurii monoclinale. Directia vaii Brladului este explicata de D.Paraschiv prin unele caracteristici tectonostructurale, caracteristice Moldovei extracarpatice: Platforma moldoveneasca are vai cu orietarea NV-SE, conform nclinarii initiale a stratelor. Depresiunea Brladului dispune de vai derivate spre V, n sensul afundarii acestei unitati spre regiunea pericarpatica (Bacauanu, 1980). Tot pe baza elementului tectonic pot fi puse in evidenta unele deformari n profilul longitudinal al teraselor acestui ru, sau cu adncirea vailor, ca urmare a ridicarilor locale sau cu schimbarile de directie. si astazi, valea Brladului se regaseste sub influenta miscarilor pozitive. Conform cu harta miscarilor verticale ale scoartei terestre de data recenta, valorile actuale scad de la 2 la -1 mm/annual (R.Ciocardel, Al Esca, 1966). De-a lungul evolutiei geologice, miscarile tectonice existente, evidentiate n regiunea rului Brlad, au avut un caracter diferentiat, manifestndu-se att n structura de ansamblu, ct si-n configuratia morfogenetica a regiunii.

Fig. nr. 5. Harta geologica a Romniei pentru bazinul hidrografic Brlad

III.2.Rolul reliefului n formarea scurgerii rurilor din bazinul hidrografic Brlad

III.2.1.Caracteristici morfologice

Particularitatile morfologice se refera la aspectul pe care-l mbraca relieful unei regiuni. Dupa cum am mai mentionat, nfatisarea generala a reliefului deriva din alcatuirea geologica a acestei regiuni, care a deteminat o diferentiere a activitatilor modelatoare a factorilor externi. Astfel, relieful creat sub actiunea agentilor externi, poate fi considerat ca un relief morfosculptural, in timp ce relieful generat de agentii interni-relief morfostructural. Daca luam in considerare aspectele morfologice ale regiunii, constatam frecventa/prezenta majoritara a formelor sculpturale si structurale, nsotite "de suprafete restrnse de acumulare"(Bacauanu, 1980). Regiunea n care se desfasoara cursul rului Brlad, se prezinta ca un ansamblu de dealuri nalte, care au aspectul unor plaiuri usor ondulate la partea superioara; de asemenea prezinta platouri structurale, care sunt flancate de numeroase cueste, de dimensiuni variabile, care se prezinta sub forma unor aliniamente ntinse pe zeci de km. Ca de ex: coastele din lungul vaii Brladului superior, din lungul Racovei, Vasluiului, Lohanului. Procentual, daca avem n vedere particularitatile morfogenetice ale reliefului, constatam prezenta n proportie de 80% a formelor sculpturale si structurale, restul de 20% fiind reprezentat de supafetele de acumulare. Relieful de acumulare are o larga raspndire n zonele joase, de-a lungul luncilor, care au latimi reduse (1,5 -3 km). Acesta este un relief care se mentine umed o lunga perioada de timp, fiind supus frecvent inundatiilor. De-a lungul vailor Racova, Vaslui, Crasna s-au format lunci cu latimi mici, a caror evolutie este influentata de aportul coluvio-proluvial al versantilor. Acest lucru este ct se poate de evident, ndeosebi n sectorul colinar n cazul regiunilor, care au o structura argilo-nisipoasa, n care se manifesta procese active de supranaltare a albiilor si care determina o mbatrnire prematura a retelei hidrografice. Relieful de acumulare se afla n strnsa legatura cu relieful sculptural, cele doua tipuri de relief apartinnd sistemului de modelare fluviatil si deluvial. Relieful sculptural, care prezinta contururi domoale si altitudini coborte, este rezultatul att a structurii petrografice: roci moi, cu stabilitate mica n prezenta apei, ct si a elementului climatic. Orice unitate de relief: culmi, platouri interfluviale, fiecare versant poarta amprenta unei modelari externe deosebit de active. Desi elementul geologic influenteaza vizibil orientarea si aspectul acestora, cele mai numeroase trasaturi se datoreaza proceselor

geomorfologice. Dintre formele de relief cu o mare raspndire n aceasta regiune, care sunt rezultate n urma desfasurarii proceselor geomorfologice enumeram: alunecari de strate, rpe de diverse marimi, rigole formate de siroire si din actiunea torentiala a apelor provenite din ploi sau primavara din topirea zapezilor. Principalele procese geomorfologice care afecteaza aceste regiuni impresioneaza att prin amploarea si dinamica lor, ct si prin consecintele negative asupra agriculturii. Dintre aceste procese enumeram: deplasarile de teren, eroziunea torentiala, pluviodenudatia si ablatia, care pot actiona fie separat fie conjugat, intensitatea si frecventa lor variind n functie de particularitatile diverselor sectoare. Asemenea procese geomorfologice sunt prezente nu numai pe versantii cu cueste, ci si pe versantii de vale, ca urmare a defrisarii excesive /abuzive a padurilor, a practicarii irationale a agriculturii. Pe cuesta Brladului superior si mediu se constata cele mai numeroase deplasari de teren, alunecari ale solului. Factorii care contribuie la modelarea reliefului sub actiunea agentilor deluviali, sunt: clima, vegetatia, activitatea umana. Climatul temperat-continental cu nuante excesive, caracterizat prin mari variatii termice si mai ales, printr-un regim foarte neuniform al precipitatiilor, contribuie din plin la pregatirea si declansarea proceselor de versant.(V. Bacauanu, 1980). Temperatura medie anuala 9-10 C, alternanta perioadelor secetoase si perioadelor ploioase (ploile torentiale), frecventa ngheturilor si a dezgheturilor se reflecta n ritmul si intensitatea proceselor de versant, determinnd accelerarea dezagregarii si afnarea rocilor de suprafata, conditionnd n final dislocarea si deplasarile de teren. Rolul cel mai important care sta la baza declansarii si desfasurarii proceselor geomorfologice l are umiditatea accentuata, prezenta apei n exces. Apa poate proveni att din precipitatiile directe sau primavara prin topirea zapezilor, ct si din unele surse subterane freatice. Acestor factori declansatori li se mai adauga si nvelisul de sol, lipsit de covorul vegetal. Procesele geomorfologice sunt conditionate, ntretinute n desfasurarea lor de elemente morfometrice, ca de ex.: densitatea si adncimea fragmentarii reliefului (energia reliefului), de geodeclivitate, de tendinta continua de realizare a profilului de echilibru al talvegurilor si a versantilor, de extindere a bazinului hidrografic.

III.2.2.Caracteristici morfometrice
Trasaturile morfometrice sunt legate de elementele cuatificabile, ce rezulta n urma unor masuratori directe (altimetria, fragmentarea reliefului, energia de relief, declivitatea). Astfel, fragmentarea reliefului va avea valori mari n regiunile de unde rul Brlad izvoraste , iar n zonele de cmpie - unde desfasoara un curs subsecvent, va avea valori mai mici, subunitare. Ct despre fragmentarea orizontala a reliefului, care este calculata pe baza latimii interfluviilor, respectiv a intervalului situat ntre 2 cursuri de apa, acesta are valori cuprinse ntre 700-900 m. Fragmentarea orizontala are valori mai reduse n partea N a cursului, si mai accentuate spre partea sudica, pe masura ce latimea medie a interfluviilor creste, fragmentarea orizontala nregistrnd valori de la 900-1100 m.

Distributia naltimilor n aceasta regiune este destul de echilibrata. Acest lucru se poate observa si pe ansamblul Podisului Brlad, n sensul ca regiunea de unde izvoraste rul Brlad (zona de deal) pna la contactul cu zona de cmpie e caracterizata prin altitudini n jur de 370 m, iar odata cu intrarea in zona de cmpie, altitudinile ajung pna la 145 m.(la est de Bacesti, n lunca Brladului). Altitudinile cele mai coborte, de pe axul vaii Brladului descresc din amonte spre aval (Bacauanu, 1980): se nregistreaza 126 m la Negresti si 50 m la confluenta BerheciBrlad. Valorile cele mai mici sunt nregistrat n lunca Brladului, aceste valori sunt influentate de constitutia petrografica. Altitudinea are valorile maxime spre izvoarele prului Racova.(463m). Tabel nr.1. Altitudinea maxima absoluta si latimea albiei in km la nivelul bazinului Brlad Ct despre energia de relief caracteristica vailor rurilor, se aprecieaza ca valorile medii au valori de 100-150 m. Valorile maxime, ce depasesc 200 m, se nregistreaza n cursul mijlociu al vailor Racova,Vaslui, Crasna . Localitate Negresti Vaslui Brlad Rul Brlad Brlad Brlad Alt. max.abs. 126 95 70 Latime albiei n km 1,5 3-4 2 Geodeclivitatea reprezinta unghiul fata de orizontala a unei suprafete topografice . Valorile geodeclivitatii sunt diferentiate pe trepte de relief, fiind mai mari n regiunile mai nalte si mai mici - cu ct relieful scade n altitudine. Geodeclivitatea se calculeaza n grade sau procente. Caracteristic acestei regiuni, geodeclivitatea are valori modeste, care se mentin n jurul a 3, sau pe cuprinsul platourilor si a culmilor interfluviale - ajung la valori mai mici de 3, iar n cazul versantilor cu o orientare conform cu structura se nregistreaza valori de 5.

III.3. Conditiile climatice din bazinul hidrografic Brlad si rolul lor n formarea scurgerii

III.3.1. Factorii genetici ai climei in bazinul hidrografic Brlad Aspectele legate att de pozitia geografica a bazinului Brlad n partea estica a Romniei, si-n Europa estica, ct si de particularitatile suprafetei active influenteaza categoric evolutia elementelor climatice cu un rol important n formarea scurgerii din acest bazin. Clima acestei regiuni, ca de altfel a oricarei zone de pe suprafata pamntului, deriva din interactiunea factorilor climatogeni: factorii radiativi - "sursa energetica principala a proceselor si a fenomenelor meteorologice si climatice" (Larion , 2004); factorii dinamici circulatia generala a maselor de aer; factorii fizico-geografici, la care se mai adauga influenta din ce n ce mai accentuata a activitatii antropice . Factorii radiativi. Radiatia solara reprezinta cel mai important factor climatogen care influenteaza toate fenomenele sau elementele climatice. Acest parametru

depinde de un complex de factori: de pozitia latitudinala, de regimul nebulozitatii, de opacitatea atmosferei, de unghiul de incidenta al razelor solare cu suprafata topografica. Avnd n vedere pozitia rului Brlad n Romnia n jurul paralelei de 4639' lat. N, radiatia primita prin intermediul soarelui nregistreaza o valoare medie, ceea ce determina un climat de tip temperat. Radiatia solara globala receptionata de aceasta regiune are valori medii cuprinse ntre 117/118 kcal/cmp/an, dar n functie de caracteristicile suprafetei active mai apar diferentieri importante ale regimurilor diurne, anotimpuale, sezoniere, anuale. Variatia anuala a radiatiei solare globale e conditionata, n principal, de cresterea n durata a zilelor. Astfel, radiatia solara e n continua crestere ncepnd din luna ianuarie, cnd atinge valori de 3,5 kcal/cmp/luna pna n luna iulie, cnd radiatia solara depaseste 15 kcal/cmp/luna (ziua =15h55min). ncepnd din luna august pna n decembrie, pe masura micsorarii zilei si a frecventei sistemelor noroase, radiatia solara lunara nregistreaza valori de 4 ori mai reduse ca n luna iulie, valorile acesteia fiind n jur de 3kcal/cmp/luna. Factorii fizico-geografici - se cuatifica /concretizeaza prin comportamentul suprafetei reliefului terestru, motiv pentru care factorii n cauza sunt grupati si sub denumirea de suprafata subiacenta activa. Cele mai importante componente geosistemice, care intervin prin anumite particularitati, modificnd energia solara si dinamica atmosferei nainte de formarea trasaturilor climatice sunt: alcatuirea geologica, relieful, hidrografia, vegetatia, solul si activitatea antropica. Alcatuirea geologica prezinta un rol slab evidentiat, activitatea antropica punndu-si amprenta pe suprafata bazinului. Relieful prezinta cel mai important rol dintre factorii fizico-geografici. Relieful, prin particularitatile morfografice, gradul de fragmentare, altitudine diferita, nclinarea si orientarea versantilor intervine n delimitarea principalelor elemente climatice n zona bazinului Brlad. Versantii cu expozitie S, S/V si V primesc o cantitate mai mare de caldura dect cei cu expozitie nodica. De asemenea la contactul dintre bazinul Brlad si versantii opusi directiei dominante a vnturilor, se produc usoare procese de foehnizare a aerului la coborre. n anotimpurile de tranzitie, n regiunea bazinului Brlad, ca urmare a umiditatii sporite se manifesta inversiuni termice semnificative, nsotite de bruma si nghet, ce se produc toamna - mai devreme cu 10-15 zile si primavara - mai trziu pe lunci si vai. Vegetatia - poate fi considerata ca a doua suprafata activa, care intervine n transformarea radiatiei solare n caldura (peste 80% din energia solara), retine aproximativ 20% din precipitatiile atmosferice sub forma de precipitatii. Spre deosebire de vegetatia ierboasa, vegetatia arborescenta are un rol pregnant n modificarea elementelor climatice. Predominanta zonelor agricole si prezenta unor precipitatii reduse determina n aceasta

regiune o evapotranspiratie mai redusa, scaderea umezelii relative a aerului si ca urmare un aer mai uscat. Suprafetele acvatice sunt elemente importante ale suprafetei active, suprafetele acvatice contribuind la modificarea climatului local. Suprafetele acvatice afecteaza stratul inferior al aerului, suprafata acvatica detine o caldura specifica mare, capacitate calorica mare, rugozitate mica. Solul influenteaza clima prin valoarea albedoului, respectiv prin capacitatea de reflectare a razelor solare datorita culorii pe care acestea o au (Bacauanu, 1980). Solurile umede (hidrisolurile) din regiunea rului Brlad prezinta un comportament termic diferit, detinnd caldura specifica mare, ncalzindu-se mai putin. Activitatile antropice pot fi considerate ca principale cauze ale schimbarii topoclimatului din anumite zone, evidentiate prin anumite dezechilibre naturale. Defrisarea accentuata a padurilor are ca efect cresterea vitezei vntului, cresterea temperaturii aerului. Factorii dinamici Conditiile climatice din regiunea rului Brlad sunt determinate de circulatia generala a maselor de aer, care genereaza variatii neperiodice ale vremii. Centrii barici sunt responsabili de dirijarea ntregii circulatii atmosferice, influentnd schimbarile starilor de vreme si clima, care activeaza la nivelul ntregului continent Europa (Bojoi, 1999). Principalii centri barici care-si exercita influenta asupra regiunii bazinului Brlad sunt: anticiclonul Azorelor, ciclonul islandez, anticiclonul siberian si ciclonii mediteraneeni. Anticiclonul Azorelor este un centru baric cu origine dinamica, ocupnd o grosime foarte mare a troposferei de mijloc. Acest centru baric cunoaste frecventa cea mai mare n lunile de vara (iunie, iulie, august), antrennd mase de aer umed, genernd instabilitate atmosferica si precipitatii, iar frecventa cea mai redusa se nregistreaza n lunile noiembrie martie, genernd mase de aer cald si umed. Ciclonul islandez este o formatiune barica permanenta, formata n Atlanticul de N, avnd o activitate pulsatorie cu anticiclonul Azoric. Iarna isi extinde aria de influenta, iar n timpul verii slabeste n intensitate. Acest tip de circulatie e raspunzatoare de instabilitatea atmosferica: de producerea precipitatiilor atmosferice, de cresterea umiditatii aerului. Anticiclonul siberian - reprezinta o formatiune barica cu caracter semipermanent, care se manifesta doar n timpul iernii deasupra Eurasiei, ca urmare a racirii intense a suprafetelor continentale acoperite cu zapada. Acest cmp baric se caracterizeaza prin stabilitate atmosferica pe fondul unui cer senin, prin temperaturi scazute si lipsa precipitatiilor. Ciclonii mediteraneeni - sunt formatiuni barice semipermanente, care se formeaza n bazinul vestic si central al Marii Mediterane. Starile de vreme determinate de actiunea acestor cicloni depind de contrastul termic existent si de caracteristicile fizico- geografice locale, ei antrennd spre teritoriul romnesc mase de aer cald si umed. (Daniela Larion, 2004).

n a doua jumatate a verii (luna august) ciclonii mediteraneeni ncarcati cu umezeala, antrenati ntr-o miscare retrograda, determina precipitatii cu caracter torential, care afecteaza uneori si zona bazinului Brlad. La contactul dintre masele de aer umede, ajunse n bazinul Marii Negre, cu aerul rece de deasupra uscatului euroasiatic, determina n anotimpul de iarna producerea unor furtuni violente sub forma de viscole nsotite de intensificarea vntului(crivat). Aportul maselor de aer de diferite origini care influenteaza circulatia atmosferica n regiunea Vasluiului a fost analizata de doamna Larion n lucrarea sa "Clima Municipiului Vaslui". Masele de aer cu frecventa cea mai ridicata, aproxomativ 25%, care afecteaza regiunea rului Brlad sunt cele de origine polara (N, N/E,E), imprimnd vremii un caracter secetos, calm. Masele de aer provenite din NV induc o stare de umezeala si de racire a vremii, avnd o frecventa multianuala de 22,1%. Cea mai mica frecventa este determinata de masele de aer provenite dinspre S/V si V, care sunt mase de aer calde, umede. Masele de aer provenite dinspre S,SE, de origine tropicala au cea mai mare frecventa iarna: 27,1%. Analiza tuturor elementelor climatologice va scoate n evidenta rolul deosebit pe care circulatia atmosferica l are n crearea unei variabilitati neperiodice a acestora si, astfel n generarea unor situatii extreme care difera foarte mult de conditiile climatice medii" (Larion, 2004).

III.3.2. Analiza elementelor climatice

n vederea analizarii elementelor climatice au fost folosite datele provenite de la statiile meteorologice din judetul Vaslui: n special de la statia meteorologica Vaslui si partial de la Brlad si Negresti. Datele strnse au fost corelate cu datele existente n literatura de specialitate pentru a fi evitate erorile de calcul.

III.3.2.1.Temperatura aerului
Temperatura aerului constituie un parametru climatic important, nregistrnd un grad ridicat de variabilitate n timp si n spatiu, prezentnd variatii anuale, sezoniere, diurne, lunare, ct si diferentieri latitudinnale si altitudinale. Temperatura aerului este influentata semnificativ de un complex de factori: de energia calorica primita de la soare, de circulatia maselor de aer, de factorii fizico-geografici. Factorii fizico-geografici sunt reprezentati de: relief, factorul biotic, hidric, alcatuirea geologic, solul. Repartitia geografica a valorilor medii anuale ale temperaturii aerului n cadrul bazinului hidrografic Brlad este relativ organizata cu tendinte de uniformitate att n regiunile de cmpie, ct si-n cea de deal, izotermele caracteristice nglobnd ntre ele areale extinse. Izoterma caracteristica bazinului Brlad este cea de 9 si limiteaza partea centrala si sudica a Cmpiei Moldovei, Valea Prutului, Depresiunea Husi si Valea Siretului n zona latitudinii de 47 N.

Temperatura medie anuala scade constant de la sud spre nord si n altitudine. Astfel, n regiunea bazinului Brlad, pentru aceeasi perioada de observatie, temperatura medie anuala are valori scazute n partea N/V a bazinului, nregistrate la statia meteorologica Negresti si valori mai ridicate n partea sudica a bazinului, nregistrate la statia meteorologica Brlad.

Fig.

nr. 6. Temperatura medie(TC) lunara si anuala la statiile meteorologice de-a lungul bazinului Brlad pe perioada 1896-1998 Temperatura anuala constant . medie scade

Diferentele de temperatura ntre regiunea N/V si cea S sunt determinate de scaderea temperaturii de la sud la nord, dar si de diferentele de altitudine (de aproximativ 200 m): rul Brlad izvoraste din zona de deal de la o altitudine de 370 m, iar n dreptul statiei hidrologice Vaslui ajunge la o altitudine de 97m. Pe baza datelor strnse n perioada 1896-1998, temperatura medie multianuala nregistrata n bazinul Brladului a fost de 9,3 C. Regimul anual al temperaturii aerului nregistreaza aceleasi caracteristici la statiile meteorologice din bazinul hidrologic Brlad, regimul anual avnd valori maxime n luna iulie (ntre 20,0 - la statia meteorologica Negresti si 20,9 la statia Brlad ) si valori minime n luna ianuarie (ntre -3,7 la statia meteorologicaVaslui si -3,0 la statia Brlad). n prima jumatate a anului, din luna februarie pna-n luna iulie, temperatura aerului este n continua crestere, diferentele interlunare fiind pozitive, iar n cea de-a doua parte a anului, din a doua parte a lunii august si pna-n ianuarie, temperatura aerului scade continuu, diferentele interlunare fiind negative. n luna ianuarie se nregistreaza temperaturile cele mai reduse, fiind n medie de 3,5C, ca urmare a radiatiei solare reduse, a alternantei invaziilor cu aer rece continental adus de anticiclonul siberian, scandinav, cu cel cald /umed adus de ciclonii mediteraneeni. n luna iulie, cea mai calda luna a anului, radiatia solara atinge valori maxime, determinnd la nivelul ntregului bazin al rului Brlad temperaturi medii de 21,2C pentru perioada 1989-1998 cu o crestere cu 0,3C fata de perioada 1956-1965.

Amplitudinile medii anuale exprima contrastul de temperatura ntre iarna si vara, evidentiind gradul de continetalism (Bojoi, 1999). Amplitudinile medii anuale cresc din partea vestica spre partea estica a bazinului Brlad. La statia meteorologica Vaslui, amplitudinile medii anuale nregistreaza valori de 25,2C. Variatia n timp a temperaturii aerului e marcata si de valorile extreme absolute. Media maximelor termice (zilnice) nregistrate la statia meteorologica Vaslui n perioada 1989-1998 e de 35,0, cu o crestere cu 0,2C fata de perioada 1956-1965. Temperatura minima absoluta nregistrata la statia Vaslui este de -31,8C (ianuarie 1963). n perioada rece a anului, scaderea temperaturii aerului sub 0, sub impulsul invaziei maselor de aer rece de origine scandinavica si euroasiatica determina producerea fenomenului de inghet. Analiza temperaturii minime zilnice n cadrul statiei meteorologice Vaslui scoate n evidenta ca data medie de producere a inghetului de toamna se realizeaza pe 14 octombrie si data ultima de producere a inghetului este pe 22 aprilie. Tabelul nr.2. Data primului si ultimului nghet nregistrata la statia meteorologica Vaslui Caracteristica Primul nghet Ultimul nghet Data medie 14 octombrie 22 aprilie Data cea timpurie 14 septembrie 23 martie mai Data cea mai trzie 19 noiembrie 22 mai

Durata medie a perioadei fara fenomene de nghet e de 184 zile, n timp ce maximul poate atinge 229 zile, iar minimul 118 zile. (Daniela Larion, 2004).

Fig. nr. 7 . Fenomenul de nghet la statia hidrometrica Vaslui

Fig. nr. 8. Fenomenului de nghet la statia hidrometrica Vaslui

III.3.2.2 .Umezeala aerului

Umezeala aerului reprezinta un parametru important care influenteaza ntr-o mare masura caracterele climei, ca de exemplu: nebulozitatea, precipitatiile, bilantul radiativcaloric. Umezeala aerului se modifica n timp, fiind invers proportionala cu temperatura aerului si direct proportionala cu continutul n vapori de apa al aerului . n regiunea bazinului Brlad, umezeala aerului deriva din sursele umiditatii atmosferice la nivelul continentului european (Oc.Atlantic, Marea Mediterana, Marea Neagra, Oceanul Arctic) prin evapotranspiratia apei de pe suprafata bazinului Brlad si prin evapotranspiratie.

III.3.2.3.Nebulozitatea si durata de stralucire a soarelui

Prin caracteristicile sale, nebulozitatea influenteaza regimul unor elemente climatice, ca de exemplu: durata de stralucire a Soarelui, precipitatiile atmosferice, temperatura suprafetei solului. Mediile anuale ale nebulozitatii atmosferice n regiunea bazinului Brlad au valori cuprinse ntre 6,7 cu o tendinta de crestere cu 0,4 zecimi pentru perioada 1956-1965.

Anotimpul

zile % zile acoperite noroase Iarna 7,2 8,0 43,5 48,3 39,3 Primavara 9,5 10,5 31,9 34,5 50,6 Vara 19,2 20,9 15,2 16,5 57,6 Toamna 14,7 16,2 27,2 29,9 49,1 Tabel nr. 3.Nebulozitatea (zecimi) medie anotimpuala la Vaslui (1956-1998)

Zile senine %

% 43,7 55,1 62,8 53,9

Fig. nr. 9Nebulozitatea (zecimi) medie anotimpuala la Vaslui (19561998))

Fig. nr.10 Numarul si frecventa (%) medie anotimpuala a zilelor senine, acoperite, noroase la Vaslui(1961-1998) Nebulozitatea lunara are valori reduse la sfrsitul verii si nceputul toamnei ca urmare a predominarii activitatii anticiclonale (valorile insolatiei nregistreaza valori ridicate) si valori ridicate iarna determinate de ciclonii mediteraneeni. Maximul de nebulozitate din luna decembrie coincide cu frecventa maxima a norilor stratiformi, iar minumul din vara coincide cu frecventa mare a norilor cumiliformi. Numarul mediu multianual de zile senine n regiunea bazinului Brlad este de 50,6, iar cel al zilelor acoperite este de 117,8 .

La nivelul ntregului bazin al rului Brlad, durata de stralucire a Soarelui cunoaste valori de circa 2040 h /an cu anume variatii de la un an la altul n functie de caracteristicle dinamicii atmosferei, de conditiile fizico-geografice. Durata de stralucire a Soarelui nregistreaza valorile cele mai ridicate la statia meteorologica Vaslui (2090h/an), iar cele mai reduse valori sunt nregistrate la statia meteorologica Negresti (1960h/an) situata mai la nord. Durata de stralucire a Soarelui varieaza n functie de durata zilei si de variatia nebulozitatii. n cursul anului, valorile maxime ale duratei de stralucire a Soarelui nregistreaza n luna iulie 280-300h, aceasta justificndu-se pe baza nebulozitatii atmosferice reduse, a fractiei de insolatie, atingnd de asemenea valorile maxime. Durata de stralucire a Soarelui nregistreaza valori mai reduse n luna decembrie 67-75 h, cnd nebulozitatea este maxima.

III.3.2.4.Precipitatiile atmosferice

Precipitatiile atmosferice reprezinta principala sursa de alimentare a suprafetelor acvatice de suprafata si subterane din bazinul hidrografic al rului Brlad. Distributia spatiala a precipitatiilor n cadrul bazinului Brlad este influentata de caracteristicile reliefului. Caracteristicile reliefului se impun prin diferentele de altitudine, dispunerea n trepte a reliefului, acestea determinnd o zonalitate verticala a precipitatiilor evidentiata att la nivelul cantitatilor medii anuale, ct si n regimul lunar si anotimpual. Anotimp
Suma precipitatiilor % din cantitatea anuala

Iarna 93,3 16,7

Primavara 143,4 25,6

Vara 201,1 36,0

Toamna 121,1 21,7

Anual 558,7 100

Analiza datelor pluviometrice nregistrate la statia meteorologica Vaslui pe perioada 1956- 1998 indica o medie plurianuala a precipitatiilor de 558,9 mm, pentru aceasta perioada evidentiindu-se variatii nsemnate ale cantitatilor de precipitatii. Tab. nr.4 Cantitati medii anotimpuale atmosferice (mm) nregistrate meteorologica Vaslui pentru perioada 1896-1998(dupa Larion, 2004) la statia

Valorile medii lunare ale precipitatiilor atmosferice tind sa creasca n general n luna ianuarie sau februarie pna n luna iunie, dupa care descresc pna-n ianuarie. n perioada calda a anului, respectiv n lunile aprilie-septembrie, se nregistreaza cele mai ridicate valori ale precipitatiilor, acestea totaliznd din cantitatea medie anuala (430,4mm). Surplusul de precipitatii se datoreaza fie advectiei maselor de aer umed si instabil ce vin dinspre Oc.Atlantic, fie convectiei termice locale sau celei frontale, care tine de ciclonii dezvoltati deasupra Marii Mediterane.

n sezonul rece, respectiv n intervalul octombrie-martie se nregistreaza cele mai reduse valori ale precipitatiilor sub din cantitatea medie anuala (128,5mm) din cantitatea medie anuala, pe fondul intensificarii maselor de aer de origine continentala (estice si polare, dar si pe fondul reducerii proceselor convective). n cursul unui an, cantitatile de precipitatii nregistreaza variatii nsemnate de la o luna la alta, cele mai mari diferente evidentiindu-se ntre lunile iunie-iulie (22,7 mm), iar cele mai mici diferente sunt caracteristice lunilor noiembrie-decembrie(0,5mm).
I-II II-III III-IV IV-V V-VI VI-VII VII-VIII VIII-IX IX-X X-XI XI-XII XII-I

-2,6 4,7 17,2 11,8 21,4 -22,7 -1,9 -14,2 -2,1 -6,7 -0,5 -4,1 Tabel nr. 5 Diferentele dintre cantitatile medii lunare ale precipitatiilor atmosferice nregistrate la statia meteorologica Vaslui (dupa Larion, 2004) n scopul analizei regimului anual al precipitatiilor atmosferice neinfluentat de inegalitatea duratei lunilor, am calculat indicele pluviometric lunar K, folosind formula de calcul Angot: K=p*365/p*n n care p= este cantitatea de precipitatii cazuta n luna respectiva P= este cantitatea anuala a precipitatiilor N=este numarul de zile din luna respectiva ( Daniela Larion, 2004) Valorile acestui indice arata ct de ploioasa este fiecare luna.Valoarea indicelui pluviometric este subunitara n lunile de vara: iunie(1,80), iulie (1,27), august (1,22) si la sfarsitul primaverii: n luna mai (1,29) cnd cantitatea de precipitatii cazuta ajunge la 5075mm. Valorile subunitare se nregistreaza n intervalul octombrie-martie, cea mai secetoasa luna fiind luna ianuarie (0,64). Pe baza datelor furnizate de la statia meteorologica Vaslui se constata ca cea mai ridicata cantitate lunara de precipitatii s-a nregistrat n luna august 1972, fiind de 207,9 mm, reprezentnd 24% din cantitatea totala de precipitatii cazute n anul respectiv.

Fig. nr.11 Regimul anual al precipitatiilor atmosferice la statiile meteorologice din bazinul Brladului (dupa I. Minea si colab , 2007) Cantitatea minima absoluta lunara 0,2 mm s-a nregistrat n luna martie 1990, reprezentnd 0,05 % din cantitatea totala de precipitatii nregistrata n anul respectiv. La nivelul bazinului Brlad, anii cei mai ploiosi au fost (dupa numarul lunilor ploioase mai mare ca 6 ): 1963 (8 luni ploioase), 1971(7 luni), 1993(6 luni). Iar anii cei mai secetosi (dupa numarul lunilor lipsite de precipitatii mai mare ca 9) au fost anii: 1967 (10 luni), 1969(10 luni), 1985, 1989. Utiliznd criteriul Hellmann au fost ncadrati din punct de vedere pluviometric anii din perioada: ianuarie 1956 - decembrie1998, fiind analizate 516 luni, n functie de abaterea fata de media multianuala a cantitatii de precipitatii cazute. Cantitatile maxime de precipitatii cazute n 24 h, n arealul bazinului Brlad, sunt generate de procesele termoconvective, manifestndu-se n special n lunile de vara. Cea mai ridicata valoare ale cantitatilor de precipitatii cazute n 24h s-a nregistrat n ziua de 28 iulie 1980 si semnifica 54% din cantitatea totala a precipitatiilor din luna respectiva (161,5 mm).
Anul N P S Anul N P S Anul N P S 1956 4 8 1971 5 7 1986 1 1 10 1957 2 3 7 1972 1 5 6 1987 2 2 8 1958 5 7 1973 4 8 1988 1 7 4 1959 2 4 6 1974 3 3 6 1989 3 9 1960 4 8 1975 2 2 8 1990 2 1 9 1961 3 2 7 1976 1 6 5 1991 2 4 6 1962 1 5 6 1977 4 8 1992 1 2 9 1963 1 3 8 1978 3 3 6 1993 2 6 4 1964 1 3 8 1979 2 4 6 1994 3 1 8 1965 3 4 5 1980 8 4 1995 2 2 8 1966 1 5 6 1981 3 3 6 1996 5 3 4 1967 2 10 1982 3 3 6 1997 2 4 6 1968 2 3 7 1983 2 2 8 1998 1 4 7 1969 4 4 4 1984 2 5 5 1970 3 4 5 1985 2 1 9

Tabelul nr. 6. Frecventa anuala a lunilor normale, ploioase si secetoase(dupa Daniela Larion, 2004) Cele mai reduse valori lunare de precipitatii cazute timp de 24h sunt nregistrate pe fondul unor activitati anticiclonale persistente la nivelul ntregii tari. n regiunea bazinului Brlad, cantitatile de precipitatii scad din vestul spre estul si din regiunile nalte spre cele joase ale bazinului. n general, n timpul unui an n regiunea bazinului Brlad se nregistreaza n medie 154 zile cu precipitatii lichide.

III.3.2.5.Stratul de zapada
Ninsoarea este caracteristica intervalului de timp n care temperatura n stratul inferior al atmosferei are valori sub 0C, ninsoarea reprezentnd o sursa importanta pentru sol n anotimpul rece.

Din prima decada a lunii octombrie si pna-n ultima decada a lunii mai, n cadrul bazinului hidrologic al rului Brlad pot exista conditii de formarea a stratului de zapada cu diferite grosimi. Numarul mediu multianual al zilelor cu ninsoare este de 27,3, dupa analiza de la statia meteorologica Vaslui din perioada 1896-1998. n cursul anului, cele mai ridicate grosimi ale stratului de zapada se nregistreaza n prima decada a lunii februarie(9,0) . Lunile care prezinta valorile cele mai mici ale numarului de zile cu ninsori sunt lunile octombrie(0,4) si aprilie(0,5). Valorile cele mai mari ale grosimii stratului de zapada s-au nregistrat n iarna din 1995-1996, cnd stratul de zapada a depasit grosimea de 111cm. Lunile I Media 10,6 II III IV XI XII An 8,8 5,5 0,1 1,9 5,7 32,6

Tab. nr.7 Grosimea medie a stratului de zapada (cm) la Vaslui (1956-1995) (dupa Daniela Larion, 2004)

III.3.2.6.Vntul
Caracteristicile vntului sunt determinate de orientarea si valoarea gradientilor barici orizontali, de proprietatile suprafetei active, de altitudinea reliefului, de orientarea vailor, gradul de nclinare, fragmentare . Directia si viteza vntului au un rol foarte important n procesele de evapotranspiratie si n spulberarea zapezii (rol imp n morfologia stratului de zapada), acest parametru climatic intervenind indirect n cadrul proceselor si fenomenelor hidrologice. Pe parcursul bazinului Brlad se constata unele schimbari ale directiei vntului, acestea fiind influentate n special de configuratia reliefului. Din datele obtinute de la statia meteorologica Vaslui, n perioada 1961-1998 se constata ca n bazinul hidrologic Brlad predomina circulatia realizata pe directia N/V (cu o frecventa de 22,2%), urmata de vnturile de S/E(18,2%). Predominanta vnturilor de N/V este o consecinta a persistentei ndelungate a anticiclonului scandinav si a celui central european n timpul iernii (57% n special n luna februarie ) si a celui azoric n timpul verii (41,1%- iulie). Frecventa cea mai redusa o au vnturile de S/V (1,1%), ca urmare a stationarii n cea mai mare parte a anului, n regiunea S/V-ica a Europei a unor arii barice cu presiune redusa . Frecventa vnturilor dominante se modifica sensibil de la un anotimp la altul, pe masura schimbarii sensului circulatiei generale a atmosferei. Pe perioada iernii, circulatia de N/V ramne dominanta (23,7%) si de asemenea, se constata spre deosebire de celelelalte anotimpuri o crestere a frecventei vnturilor de S/E (22,8%). Pe perioada primaverii, circulatiile de N/V (21,1%) si cea de S/E (19,6%) ramn dominante si s-a observat pentru toate directiile o crestere a frecventei vntului.

Pentru perioada de vara, circulatia de N/V ramne dominanta, cu valorile cele mai mari n aceasta directie (25,4%) si se mai constata si o crestere a frecventei vnturilor de N (18,5). Pentru perioada de toamna, frecventa vnturilor de N/V (18,2%) are valori mai reduse . Tab. nr. 8 Frecventa medie anotimpuala a vntului (Larion, 2000) Anotimpul Iarna Primavara Vara Toamna N 14,4 16,2 18,5 13,0 NE 2,7 5,2 4,5 3,5 E 7,3 7,5 3,9 7,3 SE 22,8 19,6 10,5 20,1 S 2,5 5,5 4,5 3,6 SV 0,7 1,4 1,4 0,7 V 1,4 2,6 2,4 1,8 NV 23,7 21,0 25,4 18,7 Calm 26,2 21,4 27,9 30,8

Pe baza datelor preluate de la statia meteorologica Vaslui pentru perioada 1961-1998 constatam ca viteza medie anuala a vntului are valoarea de 3,0 m/s.

Fig. nr. 12.Viteza medie (m/s) anotimpuala a vntului la Vaslui(1961-1998)

Viteza vntului pe directii are valori mai mari pentru directia dominanta N/V si are valori cuprinse ntre 3,7 si 5,0 m/s si mai reduse n cazul celorlalte directii ntre 1,9 si 3,0 pentru directia S/V sau 2,8-3,1 pentru directia E. Vitezele cele mai ridicate ale vntului se nregistreaza primavara n lunile aprilie-mai si se evidentieaza valori de 4,7m/s.Vitezele minime se nregistreaza n anotimpul de iarna, cu valori de 3,5m/s. n concluzie cele mai mari viteze sunt caracteristice vnturilor de N/V, S/E, N si S. Vnturile de V, E, N/E , S/V nregistreaza valori mari ale vitezei n lunile de primavara; vnturile de V, E, S/V nregistreaza valori mari n luna aprilie, si cele de N/E sunt caracteristice lunii mai. Calmul atmosferic reprezinta un parametru invers proportional cu viteza vntului. Calmul atmosferic se inregistreaza n momentul n care viteza vntului este nula. Valorile calmului atmosferic scad din zonele mai joase spre cele mai nalte. Cresterea calmului atmosferic n regiunea rului Brlad se resimte cel mai mult n perioada de vara. n cadrul bazinului hidrologic Brlad se realizeaza o dinamica a aerului foarte activa, valea Brladului prezentnd o orientare conforma cu directia vnturilor dominante.

III.3.2.7.Fenomenele de uscaciune si seceta

Fenomenele de uscaciune si seceta constituie unul dintre cele mai complexe fenomene meteorologice, care sunt frecvent intlnite n spatiul Podisului central Moldovenesc. Seceta meteorologica n bazinul Brladului este destul de frecventa mai ales n arealele situate la sub 200 m altitudine din partea centrala si sudica a bazinului unde precipitatiile nu depasesc n medie 500 mm (477,7 mm la Tecuci, 474,2 mm la Brlad) (Tabel nr.), iar temperaturile sunt de peste 9C. (I.Minea si colab., 2007) Studiul perioadelor cu seceta /uscaciune poate fi analizat n raport cu diferite criterii: n functie de tipologia, mediile n care se formeaza, avndu-se n vedere parametrii climatici, pedologici, etc. Cele mai folosite metode de caracterizare a fenomenelor de seceta sunt fie cele matematice (indici), ca de ex : criteriul Hellmann, criteriul Topor, indicile de ariditate de Martonne , factorul de ploaie Lang, fie cele grafice (climograme) , ca de ex : Walter -Lieth si Peguy. Aplicnd criteriul Hellmann au fost analizate din punct de vedere pluviometric un numar de 516 luni pentru perioada 1961-2004, datele fiind preluate de la statiile meteorologice din bazinul hidrografic Brlad: Negresti, Vaslui, Brlad, Tecuci, n functie de abaterea fata de media mutianuala a cantitatilor de precipitatii.
STATIA/CLASA Negresti Vaslui Brlad Tecuci LES
25.7 26.9 27.2 27.3

LFS
12.8 13.5 13.8 13.9

LS
7.7 8.2 8.5 8.6

LPS
6.5 6.7 7.0 7.0

LN
14.6 13.2 12.9 13.2

LPP
4.9 4.4 4.2 4.1

LP
3.9 3.3 3.1 3.3

LFP
6.9 7.0 6.8 6.9

LEP
17.0 16.8 16.5 15.9

Tab. nr. 8 Ponderea calificativelor pluviometrice pentru statiile meteorologice din bazinul hidrografic Brlad (dupa Minea si colab., 2007) Fig. nr.13 An ii exceden tari, normali si deficitari pluviome tric, dupa criteriul Hellman n, la statiile meteorologice din bazinul hidrografic Brlad(dupa I.Minea si colab., 2007) n functie de cantitatea lunara de precipitatii, s-au dat calificative pluviometrice la toate lunile analizate, fiecare luna fiind ncadrata n functie de cantitatea de precipitatii cazuta n categoria lunilor normale(LN), lunilor mai putin ploioase(LPP), ploioase (LP), foarte ploioase (LFP), excesiv de ploioase (LEP), putin mai secetoase (LPS), secetoase (LS), foarte secetoase (LFS), excesiv de secetoase(LES). Valorile obtinute evidentiaza ca la nivelul bazinului hidrografic Brlad ponderea cea mai mare o au lunile excesiv de secetoase(49% la Brlad, 51% la Negresti), apoi lunile excesiv de ploioase (35% la Vaslui, 39% la Tecuci), urmate de lunile normale1(15% la Negresti, 23% la Brlad). Pentru o mai buna caracterizare pluviometrica si pentru stabilirea frecventei reale a secetelor se utilizeaza si criteriul propus de N.Topor (1964), care se bazeaza pe raportul dintre precipitatii si numarul zilelor cu ploaie.(Erhan, lucrare de doctorat?) Analiza caracteristicilor pluviometrice ale anilor din perioada 1961-2004 a fost realizat pe baza formulei : Ia = (N+2P)(N+2S) unde N reprezinta numarul lunilor normale P numarul lunilor ploioase S numarul lunilor secetoase Cnd valorile indicelui pluviometric are valori mai mici de 0,60, anii sunt excesiv de secetosi, cu valori de 0,85 - ani normali, dar putin mai secetosi, valori de 1,0- ani normali si valori mai mici de 2,0- ani ploiosi sau excesiv de ploiosi.

Fig. nr.14 Valoarea medie a indicelui Topor (IA) la statiile meteorologice din bazinul hidrografic Brlad(dupa Minea si colab.,2007)

III.3.2.8 Vegetatia din bazinul hidrografic Brlad si rolul ei n formarea scurgerii

Vegetatia poate fi considerata ca a 2-a suprafata activa, care intervine n transformarea radiatiei solare n caldura (peste 80% din energia solara) si retine aproximativ 20% din precipitatiile atmosferice sub forma lichida. Solurile acoperite de vegetatie prezinta caracteristici diferite de cele ale solurilor descoperite. Ca suprafata activa, vegetatia are o serie de proprietati caracteristice: un albedou specific (9-18%) variabil n functie de speciile componente, de anotimp, o conductibilitate calorica scazuta ,etc, care se trasmit si stratului de aer cu care vine in contact, cu rol n modificarea proceselor microclimatice din acest strat de aer. (Larion, 2004) Spre deosebire de vegetatia ierboasa, vegetatia arborescenta are un rol important n modificarea elementelor climatice. Predominanta suprafetelor agricole sau prezenta unor precipitatii reduse determina n aceasta regiune o evapotraspiratie mai redusa, scaderea umezelii relative a aerului. Vegetatia poate genera un regim mai echilibrat n repartitia cantitatii de precipitatii, n evapotranspiratie si n regimul scurgerii.Vegetatia se comporta asemenea unei suprafete de protectie pentru nvelisul solului, diminund procesele de eroziune, de transport. Astfel, prezenta vegetatiei determina o reducere a scurgerii de suprafata/solide. Cu ct padurile au o arie de extindere mai mare, cu att se remarca o atenuare a viiturilor, o scadere a debitului sau a nivelului (Borza, 1965). n functie de provenienta, vegetatia din regiunea bazinului Brlad, apartine la doua grupe / regiuni : -elemente europeene si euroasiatice, care constituie principalul fond floristic al vegetatiei forestiere - elemente estice, care sunt specifice stepelor/silvostepelor Pe baza acestor elemente floristice, Podisul Moldovei se ncadreaza fitogenetic regiunii euro-siberiene. Pe teritoriul podisului se intefereaza prin partile lor periferice doua dintre provinciile acestei regiuni: prin partea sa forestiera (o buna parte din Pod. Brladului ) sau provinciei dacice (Tr. Savulescu,1940), iar prin partea sa silvostepica din S si E apartine provinciei balcano-moesice sau provinciei ponto sarmatice (Bacauanu, 1980). n cadrul bazinului Brladului pe directia E-V sunt caracteristice doua mari zone de vegetatie, zona silvostepica si zona specifica padurilor. Zona de silvostepa Zona de silvostepa este dezvoltata sub forma unei benzi continue n partea estica si sudica a Podisului Moldovei, n conditiile unui climat cu continentalism ridicat. Aceasta zona patrunde sub forma unei benzi continue, intrnd adnc pe valea Brladului.(Larion , 2004) Peisajul natural al silvostepei a fost afectat ca urmare a inteventiei antropice, o mare parte din teritoriul ei devenind terenuri arabile, plcurile de padure fiind nlocuite de vegetatia forestiera. Silvostepa regiunii rului Brlad este rezultatul interferentei elementelor sudice (submediteraneene), S/E (pontice), E (sarmatice) si central europeene.

n regiunea bazinului Brlad speciile silvostepice caracteristice fac parte din unitatea de "stepe danubiene cu graminee si dicotiledoate": Stipa lessingiana, Festuca vaesiaca, Campanula macrostahya, Delphinium valesiaca )(N. Donita) Speciile sivostepice se prezinta sub forma unui complex cu paduri de stejar brumariu cu artar tatarasc, artar pufos, gorun (Quercus pedunculiflora, Acer tataricum, Quercus pubescens, Jurineo arahoidaea ). Stratul de arbusti este reprezentat n special de urmatoarele specii: Lingustrum vulgare, Cornus sanguinea, Crategus monagyna, Cornus mas, Prunus spinosa. Stratul ierbos este constituit din speciile xeroterme: Paeonia peregrina, Carex michelii, C. tometoza, etc) Zona specifica padurilor Padurile ocupa regiuni reduse si discontinui, nu numai ca o consecinta a conditiilor de relief si clima, dar mai ales a interventiei antropice materalizate prin defrisari masive (Larion, 2004) Zona padurilor este constituita din doua subetaje : - subetajul gorunului/ carpenului/ teiului (Querus petraea /Quercus dalechampii, Carpinus betulus ). - subetajul fagetelor, care domina pe culmile mai nalte n jur de 400m. Padurile sunt alcatuite din fag (Fagus sylvatica) cu carpen, cu gorun, cu stejar sau chiar cu tei argintiu. n cadrul bazinului Brlad, vegetatia forestiera are o importanta deosebita, mai ales n regiunile mai nalte din partea N/V a Pod central Moldovenesc, de unde izvoraste rul Brlad. Vegetatia forestiera influenteaza indirect procesul de scurgere si bilant hidric, acestea se concretizaza n procesul de infiltratie, evapotranspiratie, scurgere. Vegetatia intrazonala este reprezentata prin vegetatia de lunca, n functie de conditiile fizico-geografice strict locale. Vegetatia de lunca se regaseste n lungul luncii rului Brlad, dar si pe sesurile principalilor sai afluenti. Vegetatia de lunca de aici ar putea fi inclusa n unitatea padurilor de lunca danubian-pontice (Quercus robur, Q. pedunculiflora, Feaxinus angustifolia, Fraxinus pallisae) n complex cu zavoaie de plop si salcie ( Populus alba, Salix alba )(N Donita , 1992) Vegetatia halofila este caracteristica solurilor salinizate n zona de silvostepa datorata " intercalatiilor de marne salinizate n sedimentele sarmatiene". Cele mai caracteristice elemente floristice care populeaza biotopurile saline sunt: Aster tripolium, Puccinellia distans, Limonium gmelini, Juncus gerardi, Matricaria recutita, Carex pseudocyperus (rogozul ), Salsoda soda (saracica). Pajistile de lunca sunt alcatuite n special din specii mezofile si mezohigrofile: pinul trtor (Agropyrum repens), iarba cmpului ( Agrostis stolonifera), firuta de cmp (Poa pratensis). n cea mai mare parte a suprafetei bazinului Brlad, vegetatia naturala a fost nlocuita cu serii de culturi agricole n special cu cereale. Vegetatia constituie un factor important n formarea, evolutia procesului de scurgere din bazinul hidrografic Brlad.

III.3.2.9 Rolul factorului edafic n formarea scurgerii rurilor din bazinul hidrografic Brlad
nvelisul edafic are un rol important n desfasurarea procesului scurgerii, a alimentarii si a chimismului . Factorii locali au impus nvelisului pedologic specific bazinului Brlad unele caracteristici proprii. n functie de factorii climatici, vegetatie, relief (altitudine) n regiunea bazinului Brlad se remarca existenta a doua clase de soluri zonale: cernisolurile, specifice vegetatiei de silvostepa si luvisolurile, specifice regiunilor forestiere.

Din clasa cernisolurilor, n cadrul bazinului hidrologic Brlad, se gasesc urmatoarele tipuri de sol: cernoziom tipic, cambic, cernoziom argic, faeziomurile gleice. Relieful sub care se gasesc cernoziomurile este cel de cmpie, de dealuri si de podis, cu suprafete predominant plane sau slab ondulate, dar pe versanti cu nclinare slaba pna la moderata. Procesele pedogenetice care intervin n aceasta regiune sunt cele de bioacumulare, ca urmare a alterarii materialului parental si a formarii humusului ( de tip mull n special prin actiunea bacteriilor si a ramelor). Cernoziomurile s-au format sub o vegetatie ierboasa de stepa / silvostepa cu specii xerofile/ mezofile (Grigoras si colab.,2006 ). Cernisolurile contribuie n formarea si n evolutia procesului de scurgere. Pe perioada verii cernisolurile contribuie la alimentarea pnzelor freatice, iar pe parcursul iernii/primaverii intervine n alimentarea de suprafata a rurilor, n cresterea debitelor. Luvisolurile sunt specifice regiunilor mpadurite, acestea se dezvolta pe culmile mai nalte. Luvisolurile sunt situate n regiuni cu pante mai ridicate, n momentul defrisarii zona este expusa unei puternice eroziuni. Din clasa luvisolurilor specifice regiunii bazinului Brlad sunt luvisolurile cenusii si brun cenusiu. Fata de solurile silvostepei, acestea au un continut moderat de humus(3-4%), grad de saturatie n baze (75-85%), pH (5,8-6,8) mai scazuta, dar fertilitatea solurilor este mai buna. (Larion). n lungul retelei hidrografice apar si hidrisolurile, formate ca urmare a excesului de umiditate freactica si ca urmare a unor conditii climatice specifice (umezeala relativa a aerului cu valori ridicate, frecventa mare a fenomenului de roua, bruma ,etc.). Hidrisolurile sunt reprezentate prin Stagnosoluri, Gleisoluri si Limnisoluri. Influenta antropica si-a pus amprenta si n domeniul solurilor, n zona asezarilor urbane, de-a lungul retelei hidrografice a aparut antroposolul (Antrisol).

III.3.2.10 Rolul factorului antropic n formarea scurgerii rurilor din bazinul hidrografic Brlad
Interventia antropica a avut un impact deosebit asupra peisajului geografic din bazinul hidrografic Brlad. Transformarile realizate ca urmare a activitatii antropice influenteaza n mod direct sau indirect raportul scurgerii, bilantul hidric analizat la nivelul ntregului bazin hidrologic. Principalele cauze care au determinat dezechilibre n acesta regiune, datorate interventiei antropice sunt: defrisarile forestiere, avnd drept scop utilizarea agricola a terenului, ca urmarea a actiunii de dezvoltare si industrializare a retelei de asezari umane. Una dintre cele mai multe modificari ale peisajului geografic specific bazinului Brlad a fost realizata de utilizarea agricola a terenului. Dupa structura fondului funciar , se observa ca cea mai mare parte a fondului funciar este constituita din teren arabil( 73,63%), teren agricol (cu 401270 ha), pasuni si fnete (23,62%), viile (3,05%) si livezi (0,7%). Tab. nr. 9 Categorii de folosinta a terenului n bazinul hidrografic Brlad, n perioada 1999-2006

Nr. crt 1. 2. 3.

Categoria de folosint Arabil Pajisti Fnete si pasuni naturale 4. Vii 5. Livezi TOTAL AGRICOL

Suprafata (ha) 1999 2000 278334 283978 96134 95888 7349 7376
88785 88512

2001 286229 94304 7610

86694

2002 286923 94756 7809

86947

2003 287307 94614 7580

87034

2004 292230 93693 8238

85455

2005 291299 95044 7913

87131

2006 291437 94784 7955

86829

17744 4178 396390

16532 16027 14886 4083 3979 3355 400481 400539 399920

14656 3185 399762

12225 2793 400941

12276 12243 2721 2806 401340 401270

Pentru perioada 1999- 2006, suprafata terenului arabil a crescut considerabil cu 13103 ha , n anul 1999 suprafata terenului arabil nsuma 13103 ha, iar n 2006 - 291437. Interventia antropica la nivelul bazinului Brlad are ca principal efect - procesul de eroziune. n zonele supuse eroziunii a crescut torentialitatea rurilor, semnalndu-se aparitia unor puternice degradari de albii si aparitia fenomenului de secare (Raurile Romniei). Interventiile directe asupra scurgerii rurilor din bazinul hidrografic Brlad au avut drept scopuri: asigurarea apei potabile populatiei din judetul Vaslui, suplinirea rezervelor de apa necesare activitatii economice, protectia populatiei si a terenurilor agricole de sub influenta inundatiilor si a viiturilor. n aceste scopuri au fost construite cteva mari bazine de retentie, de ex: lacurile de baraj antropic de la Puscasi, care alimenteaza cu apa judetul Vaslui si lacul de la Solesti. Alaturi de importanta practica pe care o prezinta, aceste doua unitati acvatice sunt responsabile si de modificarea conditiilor climatice, chiar daca numai la nivel local (Larion, 2004). n etapa actuala, lunca Brladului este supusa unor ample lucrari hidroameliorative (Dictionarul geografic al orasului Vaslui, 1988).

Capitolul IV: Scurgerea medie din cadrul bazinului hidrografic Brlad

Scurgerea medie a rurilor este un indicator care ofera masura rezervei de apa a rurilor dintr-un bazin hidrografic sau dintr-o regiune anumita.(Bojoi, 2000). Analiza caracteristicilor scurgerii medii a rurilor se face pe baza datelor preluate de la statiile hidrologice pe perioade ndelungate de timp (de cel putin 20 de ani). Aceste analize au drept scopuri: evaluarea debitului lichid (Q, n ). Scurgerea rurilor este influentata evident de altitudinea reliefului, de caracterul torential al precipitatiilor atmosferice, de evapotranspiratie, de latitudine, longitudine, acestea determinnd n final variatii ale scurgerii medii specifice, configuratia diagramei precipitatiinivele-debite, modul de propagare a undelor de viitura, transport de aluviuni, s.a. Scurgerea medie este deteminata si de conditiile geologice ale bazinului hidrografic, conditiile geologice influenteaza scurgerea prin constitutia petrografica, prin structura, prin solubilitatea rocilor si prin gradul de fisurare si de dezagregare. Cele mai mici valori ale scurgerii medii specifice se nregistreaza n E, S/E Romniei la altitudini n jur de 200 m. /s), a debitului mediu specific (q, in l/s/ sau km ), a stratului de apa scurs (h, in mm), a volumului de apa transportat (W, n m

Rul Brlad este ncadrat n tipul de regim pericarpatic estic (Rurile Romniei), care se caracterizeaza printr-o perioada de ape mari provenite din ploile cazute n lunile mai+iunie, urmata de o perioada stabila de ape mici pna la sfrsitul toamnei, cnd din nou apar apele mari. Rul Brlad o scurgere variabila, scurgerea fiind influentata de pozitia bazinului Brlad n partea centrala estica a Podisului Moldovenesc, ceea ce asigura un plus de continentalism surselor de alimentare. Regimul scurgerii rului Brlad este diferit de la an la an. Regimul de scugere din bazinul Brladului este puternic influentat de activitatea antropica, evidentiata prin lacurile de acumulare. innd cont de influentele antropice, debitele medii lunare si anuale naturale sunt reconstituite pe baza debitelor medii lunare si anuale determinate la statiile hidrometrice conform urmatoarei relatii de bilant: Qnat.= Qmas Sh Vs rest Negresti = SHVs Cazanesti + cons Vs SH Negresti -

Debitul rului Brlad n regiunea/perimetrul statiei hidrometrice Vaslui este influentat de urmatoarele utilizari/elemente: a) consum de apa din municipiul Vaslui b) irigatii c) evacuari aval Negresti /Q pompat din Vaslui n lac Puscasi d) folosinte din amonte de Sh Cazanesti e) folosinte din amonte de Sh Negresti Pentru analiza scurgerii medii pe rul Brlad la statia hidrometrica Vaslui am analizat si prelucrat sirurile de debite medii lunare si anuale pentru o perioada de 41 de ani pe perioada 1965-2006, date puse la dispozitie de R.A. "Apele Romane",Vaslui.

IV.1. Scurgerea medie multianuala

Scurgerea medie multianuala se remarca pe baza valorilor debitului mediu anual, valori calculate avnd n vedere debitele medii determinate pentru regimul natural de scurgere de la statia hidrometrica Vaslui. Scurgerea medie multianuala indica evolutia debitului mediu pe o perioada de timp mai ndelungata, exprimnd n acelasi timp dependenta dintre cantitatea de precipitatii cazuta, temperatura aerului, suprafata bazinului de receptie, gradul de mpadurire, panta conventionala a bazinului.

Conform Fig.nr.15 , care evidentieaza variatia cronologica a debitului multianual pentru perioada analizata (1965-2006), se observa o scadere continua a debitului mediu. Existenta acestui fond general de scadere a valorilor debitului mediu poate fi pusa pe seama fie a reducerii cantitatii de precipitatii din timpul anului, fie pe seama exploziei numerice a constructiilor hidrotehnice mai ales n zona afluentilor.

Fig.nr.15. Variatia cronologica a debitul multianual inregistrat la statia hidrologica Vaslui din bazinul hidrografic Barlad, in perioada 1965-2006 Constructiile hidrotehnice, barajele de acumulare a apei au rolul de a retine o mare parte a debitului, avnd o larga utilizare: regularizarea debitului, apa mai este utilizata pentru alimentarea cu apa a oraselor, pentru irigatii sau pentru obtinerea energiei electrice. Valorile reduse ale debitului nregistrate de la statia hidrometrica Vaslui ncepnd din anul 1980 sunt influentate ndeosebi de construirea lacului de acumulare de la Moara Domneasca, lac amenajat pe prul Feresti, o mare parte a debitului fiind retinut n acest lac. Volumul mediu (W) transportat anual de reteaua hidrografica din bazinul Brlad se cifreaza la 91mil m . Un rol important n constituirea acestui volum l au si afluentii, aportul lor fiind difentiat n functie de suprafata pe care o dreneaza si unitatea de relief n care acestia si-au dezvoltat bazinul hidrografic.

Fig.nr.16 Abaterile mediilor anuale ale scurgerii medii fata de valoarea medie multianuala la statia hidrometrica Vaslui

IV.2. Scurgerea medie anuala

Evolutia scurgerii medii a nregistrat n perioada cuprinsa ntre anii 1965-2006 oscilatii mai mici sau mai mari, de la un an la altul, determinate att de particularitatile climatice, de pierderile prin evapotranspiratie si de procesele de acumulare si consum ale rezervelor de apa din bazinul rului Brlad, care au un rol important n regularizarea scurgerii. Debitul mediu anual are tendinta de crestere dinspre amonte spre aval, aceasta fiind considerat ca o consecinta directa a cresterii arealului bazinului de receptie, un rol important avndu-l aportul de apa al afluentilor. Variatia scurgerii n timpul anului depinde de cantitatea si calitatea surselor de alimentare, ca si de modul lor de combinare, de la anotimp la anotimp si de la luna la luna (Bacauanu, 1980). Variatia scurgerii medii anuale se poate evidentia cu ajutorul valorilor debitelor medii anuale, cu ajutorul coeficientilor moduli sau de debit (K) si ale coeficientilor de variatie a scurgerii (Cv). Variatia cronologica. Debitele medii anuale oscileaza ntr-o mare masura n functie de particularitatile pluviometrice ale fiecarui an. n bazinul hidrologic Brlad se constata o alternanta de perioade de scurgere anuala scazuta. Astfel, pe rul Brlad la statia hidrologica Vaslui, debitele anuale au oscilat ntre 316 m /s n anul 1979 si 0,011m /s n anul 1987.

Ca urmare a datelor preluate de la statia hidrometrica Vaslui, se observa o tendinta generala de scadere a valorilor debitului mediu n perioada analizata din anul 1965 pna n anul 2006. n Fig.nr.17 si 18 sunt prezentate debitele anuale maxime si cele minime nregistrate la statia hidrometrica Vaslui.

Fig. nr. 17 Debitul minim anual nregistrat la statia hidrologica Vaslui din bazinul hidrografic Brlad

Fig. nr. 18 Debitul maxim anual nregistrat la statia hidrologica Vaslui din bazinul hidrografic Brlad Coeficientul modul exprima variatia scurgerii anuale (Qan) n raport cu debitul mediu multianual (debitul modul) si se poate calcula ca un raport ntre cele doua tipuri de debite: K=Qan/Q0

Fig.nr. 19 Variatia cronologica a coeficientului modul(q0) la statia hidrometrica Vaslui n bazinul Brlad, n perioda 1965-2006

Valorile coeficientului modul sunt influentate de gradul de mpadurire si de prezenta lacurilor de acumulare, care determina o atenuare a valorilor scurgerii medii. Variabilitatea debitelor medii anuale, ilustrate n Fig. nr. 17, prin valorile debitului mediu annual, debitului maxim si minim, si n Figurile nr.17 si nr. 18, prin valorile coeficientului modul, a coeficientului de variatie este influentata ntr-o mare masura de variabilitatea conditiilor climatice (de cantitatea de precipitatii cazuta n timpul verii si a precipitatiilor cazute ntr-un interval de 24 h). De asemenea, acest coeficient al scurgerii medii multianuale are tendinte de crestere odata cu altitudinea. Coeficientul de variatie (Cv) reprezinta cel mai important indice folosit de obicei n caracterizarea variatiei anuale a scurgerii. Acest indice reda variatia debitului mediu anual fata de debitul mediu multianual. Coeficientul de variatie este influentat de cantitatea de precipitatii, de altitudinea bazinului, de suprafata bazinului de receptie, acesta din urma avnd un rol regularizator si compensator al rezervelor de apa din bazin. Valorile coeficientului de variatie sunt direct proportionale cu cresterea cantitatii de precipitatii. n cadrul bazinului hidrologic Brlad, coeficientul de variatie a scurgerii medii anuale oscileaza de la 2,106 n anul 1984 la valoarea de 0,000455 n anul 1999. Variatia ciclica. Pentru a determina caracterul ciclic al scurgerii pentru statia hidrometrica Vaslui, am calculat mediile glisante din 10 in 10 ani ale valorilor medii a debitelor anuale. Prin transpunerea grafica a rezultatelor obtinute (Fig. nr. 20) se constata o scaderea accentuata a debitul mediu din anul 1981 pe fondul scaderii cantitatii de precipitatii si a amenajarii mai multor lacuri de acumulare n zona afluentilor.

Fig. nr. 20 Evolutia debitelor medii calculate prin intermediul mediilor glisante, din 10 n 10 ani, n perioada 1965-2006, pe rul Brlad la statia hidrologica Vaslui n prezent, la statia hidrometrica Vaslui din bazinul hidrologic Brlad se constata o tendinta generala de scadere continua a valorilor scurgerii medii anuale. n timpul anului exista o anumita periodicitate n formarea scurgerii ridicate si a celei scazute. Scurgerea ridicata este reprezentata de viituri, care prin compunere sau suprapunere n timp(Ujvari, 1972) pot duce la aparitia apelor mari. Apele mari sunt determinate de alimentarea din surse superficiale pe o perioada mai ndelungata; perioada cu ape mari ncepe adesea n luna februarie si dureaza pna la sfrsitul lunii martie, aceasta situatie fiind caracteristica anilor cu regim de iarna stabil. Iar n cazul anilor cu regim de iarna instabil, acesta se caracterizeaza prin topiri succesive a zapezii n timpul anotimpului rece, apele din anotimpul de primavara fiind mult mai atenuate. Scurgerea scazuta poate forma apele mici. Apele mici sau scurgerea minima se nregistreaza dupa o perioada ndelungata cnd cantitatea de precipitatii este redusa sau lipseste cu desavrsire, iar rurile primesc ape, n exclusivitate, din stratele acvifere subterane. n momentul n care intervalul cu precipitatii reduse creste, cu att posibilitatile de alimetare din surse subterane se reduc. innd cont de repartitia neuniforma a precipitatiilor n timpul anului, ca si caracterul lor diferit (ploi si zapezi) se constata ca aceasta faza, specifica n regimul scurgerii lichide, este caracteristica tuturor anotimpurilor, avnd totusi o mare frecventa iarna (cnd conditiile de vreme asigura o buna conservare a zapezii) si la sfrsitul verii si nceputul toamnei (cnd in general lipsesc precipitatiile).

IV.3.Scurgerea medie anotimpuala

Repartitia anotimpuala a scurgerii este determinata de modul n care se combina n timpul anului principalele surse de alimentare: surse subterane si de suprafata, care la rndul lor sunt influentate de principalele elemente climatice si de proprietatile fizico-geografice ale bazinului hidrografic Brlad. n anotimpul de iarna (lunile XII-II), scurgerea medie este influentata de alimentarea subterana redusa, de regimul termic a aerului si de altitudine. Ca urmare a acestor cauze, o buna parte a debitului lichid al rului Brlad se blocheaza sub forma de gheata. n medie, volumul scurgerii sezonului de iarna varieaza pentru rurile cu bazinele de receptie situate n ntregime n zonele de dealuri si cmpie ale tarii ntre 20-30% din volumul scurgerii anuale.(Rurile Romaniei). Pe perioada de iarna se nregistreaza situatia de ape mici de iarna. Frecventa apelor mari de primavara n perioada de iarna este de abia 24% pe rul Brlad (I. Ujvari, 1972). Cea mai redusa scurgere de iarna s-a produs n anii 1974, 1988 si cea mai mare n anul 1978 (Fig. nr. 21). n anotimpul de primavara (III-V) se constata cea mai bogata scurgere, rurile din bazinul Brlad transportnd ntre 45-50% din volumul mediu anual de apa. Cele mai ridicate valori ale scurgerii de primavara se nregistreaza n regiunile unde n timpul iernii s-a acumulat un strat gros de zapada. Topirea progresiva a zapezii asociata cu ploile cazute n aceasta perioada pot produce cele mai mari volume (de apa) din acest anotimp.

Fig.nr.21 Variatia scurgerii medii n anotimpul de iarna n bazinul hidrologic Brlad

Fig. nr.22 Variatia scurgerii medii n anotimpul de primavara Cea mai ridicata scurgere de primavara s-a produs n anii1969, 2006, iar cea mai redusa n1989 si1974 (Fig.nr. 22). n anotimpul de vara (VI-VIII), volumul de apa transportat de rurile din bazinul hidrografic Brlad reprezinta ntre 15-20% din scugerea anuala medie. Aportul din precipitatii este maxim n aceasta perioada, debitele scaznd constant din luna iunie pna n august. Dar n acest anotimp se pot manifesta si unele exceptii, n sensul n care se produc precipitatii cu caracter torential (lunile iulie-august), avnd drept efect cresterea debitului pe perioade scazute. Cele mai ridicate valori ale scurgerii medii s-au produs n vara anului 1974 si 1985, iar cele mai reduse valori n anii 1981 si 1996, pe fondul persistentei circulatiei anticiclonale, asocita cu temperaturi ridicate, scurgerea medie nregistrnd valori de 0,3-05 m /s (Fig.nr. 23). Anotimpul de toamna (IX-XI) este caracterizat printr-un aport destul de slab la realizarea volumului anual mediu (5-10% din scurgerea anuala). Sub efectul persistentei starilor caracteristice acestui sezon si a predominantei circulatiei ciclonale, precipitatiile sunt destul de reduse cantitativ. Valorile cele mai ridicate se manifesta n partea inferioara a bazinului Brlad, concomitent cu scaderea altitudinii si cresterea suprafetei de alimentare. Cea mai bogata scurgere pentru perioada septembrie-noiembrie s-a produs n anii1980 si 1991, si cea mai redusa n 1987 si 1994 (Fig.nr. 24).

Fig.nr.23 Variatia scurgerii medii n anotimpul de vara n bazinul hidrologic Brlad

Fig.nr.24 Variatia scurgerii medii n anotimpul toamna n bazinul hidrologic Brlad

Fig.nr.25 Scurgerea medie anotimpuala (% din scurgerea anuala) n bazinul hidrografic Brlad Dupa cum se observa si din graficele de mai sus, cele mai ridicate valori ale scurgerii medii anotimpuale se nregistreaza primavara (43,8%), urmata fiind de valorile scurgerii din anotimpul de vara (23%) si cele din timpul iernii(19,4%). Cele mai scazute valori se nregistreaza toamna (13%). ntregul bazin hidrografic al rului Brlad se ncadreaza n tipul de regim PVIT( dupa Ujvari,1972).

Fig.nr.26 Scurgerea medie anotimpuala n bazinul hidrologic Vaslui

III 4. Scurgerea medie lunara

Pentru repartitia pe luni a scurgerii n timpul anului, n bazinul hidrografic Brlad am analizat datele preluate de la statia hidrologica Vaslui pe o perioada de 41 de ani(1965-2006). "Variatia scugerii medii lunare n timpul anului urmareste n general destul de fidel variatia scurgerii zilnice, asa ncat o serie de caracteristici ale variatiei scurgerii zilnice sunt variabile si pentru variatia scurgerii lunare."(Rurile Romaniei) Analiza realizata a urmarit realizarea unor grafice, anumite corelatii privind debitele lunare specifice si altitudinea medie a bazinelor de receptie, care pun n evidenta legitatile distributiei precipitatiilor si a temperaturii aerului din timpul anului. n regimul scurgerii lunare, pe rurile din estul Podisului Moldovei, valoarea maxima se nregistreaza n martie (cu coeficienti moduli intre 2 si 3), iar cea minima n intervalul septembrie-octombrie ( cu coeficienti de modul de 0,35) (V.Bacauanu, 1980). n luna ianuarie, precipitatiile provenite n cea mai mare parte din zapezi si conditiile meteorologice specifice ale acestei perioade determina valori reduse ale debitului mediu. Debitul nregistreaza valori n jur de 1,5 m /s. Scurgerea cea mai abundenta este caracteristica anului 1998 (Qmed= 5,4m /s), aceasta situatie fiind caracteristica unei stari de vreme anormale pentru aceasta perioada, cu precipitatii lichide abundente, temperaturi mai mari favorabile scurgerii lichide. Volumul de apa transportat de catre ruri este cuprins ntre 3/5% din volumul anual. Cele mai mici valori ale scurgerii medii din acesta luna sunt specifice anilor 1974 (0,07m /s), 1995(0,038m /s), acesta situatie datorndu-se prezentei n aceasta regiune a unei mase de aer rece, ceea ce a determinat precipitatii reduse cantitativ si temperaturi scazute.

Din luna februarie se observa pe parcursul acestei luni o crestere progresiva a scurgerii medii. Att debitele medii lunare, ct si volumul de apa transportat este dublu fata de luna precedenta. Cele mai scazute valori ale scurgerii medii sunt specifice anului 1974, iar cele mai ridicate valori - 1978. n luna martie se constata n cadrul bazinului Brlad o crestere nsemnata a scurgerii asociata de conditiile meteorologice. Cele mai ridicate valori ale scurgerii medii n aceasta luna sunt nregistrate n anul 1973 (30,7m /s) si cele mai reduse sunt specifice anului 1991 (0,5m /s). Pentru luna aprilie, se realizeaza cea mai bogata scurgere din timpul anului, acest fapt avnd la baza ntarzierea topirii stratului de zapada. Volumul de apa transportat varieaza ntre 14 si 21%. Valorile maxime ale scurgerii medii s-au inregistrat n anul 1980 (27,8m /s) si cele mai reduse - n anul 1974 (0,06m /s). n luna mai, scurgerea medie specifica lunara nregistreaza valori mai ridicate, volumul de apa transportat fiind cuprins ntre 9-12% din volumul mediu anual. Valorile maxime ale scurgerii medii specifice s-au nregistrat n anii 1969 (31,7m /s) si 1980 (27,8m /s), aceste valori fiind determinate de caderea unor cantitati importante de precipitatii. Din luna iunie se observa o tendinta generala a scaderii scurgerii. Sub efectul maximului pluviometric produs la sfrsitul primaverii si nceputul verii se manifesta o crestere a volumului de apa scurs. Valori ridicate ale scurgerii medii specifice n acesta luna se nregistreaza n anii 1975 (29,1m /s) si 1985 (27,0m /s), aceste valori fiind conditionate de producerea unor cantitati importante de precipitatii n 24h. Valorile cele mai scazute sunt caracteristice anilor 1974 (0,29m /s) si 1995 (0,3m /s). Luna iulie are o participare mai redusa dect luna precedenta la realizarea volumului anual mediu(Victor Sorocovschi, 1996). Debitele medii specifice nregistreaza de asemenea valori reduse. Valori ridicate ale scurgerii medii specifice n aceasta luna s-au nregistrat n anul 1969(23,9m /s), iar cele mai scazute n anul 1970 (0,258m /s). n luna august, se manifesta o scadere semnificativa a scurgerii medii specifice pe masura reducerii cantitatii de precipitatii, ct si a epuizarii rezervelor subterane. Valorile maxime s-au nregistrat n anul 1974 (7,18m /s), iar cele mai scazute n anul 2001 (0,094m /s). Luna septembrie se caracterizeaza de asemenea prin valori reduse ale debitelor medii lunare, aceste valori fiind generate de cantitatile reduse de precipitatii, de epuizarea rezervelor subterane si de valorile ridicate ale evapotranspiratiei. Valorile ridicate ale scurgerii medii n aceasta luna s-au nregistrat n anul 1989 (21,1m /s), iar anul cu cea mai redusa scurgere este 1965 (0,258m /s). Din luna octombrie se nregistreaza valori mai reduse fata de luna precedenta, debitele medii specifice fiind n aceeasi masura redese cantitativ. Anul cu cea mai ridicata valoare

lunara a scurgerii s-a nregistrat n anul 1972 (11,2m /s) si anul cu cea mai redusa scurgere sa nregistrat n anul 1987(0,276m /s). n luna noiembrie se nregistreaza valori aproximativ egale cu cele din luna precedenta. Anul cu cea mai redusa scurgere a fost anul 1974(8,11m /s), pe fondul persistentei la nivelul ntregii tari a unor mase de aer uscate si calde, care au generat temperaturi mai ridicate decat normalul termic, scurgerea rurilor fiind deficitara. Anul cu cea mai redusa scurgere a fost anul 1986(0,276m /s). Luna decembrie prezinta valori mai ridicate ale scurgerii medii. n comparatie cu luna precedenta. Valorile cele mai ridicate ale scurgerii medii s-au nregistrat n anul 1981 (16,6m /s), pe fondul unor temperaturi ale aerului cu valori medii ridicate pentru aceasta luna si a unor precipitatii bogate. Cele mai scazute valori sunt specifice anului 1994 (0,218m /s), pe fondul unor temperaturi foarte scazute sub 0 C , astfel o buna parte a debitului lichid blocndu-se sub forma de gheata.

IV.5. Bilantul hidrologic

Bilantul hidrologic sau "scurgerea fluviatila", dupa cum mai este denumita, este constituit din cantitatea totala de apa care ia parte la circuitul apei: din "intrarile" din amonte de pe versanti si din subteran, pe de o parte si "iesirile" din ru spre aval prin scurgere de suprafata sau subterana, pe de alta parte. n determinarea bilantului hidrologic la nivelul bazinului hidrografic Brlad s-a utilizat formula elaborata de M. I. Lvovici (1959): X0=Y0+Z0=S0+U0+Z0 unde: X0 - suma precipitatiilor medii anuale; Y0 - scurgerea medie globala; Z0 - evapotranspiratia; U0 - scurgerea subterana; S0 - scurgerea de suprafata; Adunnd valorile evapotranspiratiei( Z0 ) cu cele ale scurgerii subterane (U0) se obtine valoarea umezelii totale a solului (W0). Valorile elementelor bilantului hidrologic nregistreaza o crestere valorica odata cu cresterea n altitudine sau n latitudine. Diferentierea teritoriala a elementelor bilantului hidrologic este determinat de scaderea umiditatii dinspre partea de N/V a bazinului Brladului spre partea sudica bazinului. Elementele bilantului hidrologic:

Precipitatiile atmosferice(X0) Precipitatiile multianuale (1896-1998) variaza ntre 400-500 mm, cu valori mai mari n regiunile cu altitudini mai mari si valori reduse n regiunile mai joase. Repartitia cantitatilor anuale de precipitatii pot influenta ntr-o mare masura variatiile spatiale ale celorlalte elemente ale bilantului hidrologic. Ca de ex: n regiunile cu precipitatii reduse se constata si posibilitati scazute de alimetare a rurilor, umezirea solului fiind scazuta. Scurgerea lichida totala (Y0) constituie un al 2lea element important al formulei bilantului hidrologic. Valorile scurgerii lichide totale scad de la vest spre est si n altitudine de la nord spre sud, progresiv cu sporirea cantitatii de precipitatii si cu scaderea evapotranspiratiei. Scurgerea superficiala (S0) se supune acelorasi reguli de repartitie asemenea scurgerii lichide totale: care cresc din partea estica spre cea vestica si din partea sudica spre partea nordica a bazinului hidrografic Brlad. Scurgerea superficiala are valori cuprinse ntre 20-25 mm. Scurgerea medie subterana (U0) prezinta valori reduse, care oscileaza ntre 12mm n partea nordica a bazinului Brlad si cu valori de pna la 49 mm n partea sudica a bazinului. Valorile cele mai ridicate din partea sudica a bazinului hidrologic pot fi explicate prin aportul relativ constant si abundent provenit din sursele de apa acumulate n nisipurile de Balabanesti(de vrsta Romaniana). Evapotranspiratia (Z0) reprezinta un alt element important al formulei bilantului hidrologic, care este calculat prin diferenta dintre precipitatiile medii cazute si scurgerea medie specifica statiei hidrologice Vaslui. Valorile evapotranspiratiei scad din regiunile joase spre cele mai nalte. Coeficientul de scurgere() poate fi calculat ca raport ntre scurgerea medie a rurilor si cantitatea medie a precipitatiilor cazute pe suprafata bazinelor de receptie. Rul Brlad are valori reduse comparativ cu media pe tara. Avnd n vedere limitele de variatie ale valorilor componentelor bilantului hidrologic stabilite de I. Ujvari (1972) pentru diferite zone de umiditate din Romnia, bazinul hidrologic Brlad apartine zonei cu umiditate deficitara.

CONCLUZII:
n final se cuvine sa se evidentieze anumite aspecte mai semnificative cu privire att la scurgerea medie a rurilor, ct si la implicatiile de ordin practic pe care acestea le ridica.

Asezarea bazinului hidrologic Brlad n partea central sudica a Podisului Brladului, la contactul a trei subunitati: Cmpia colinara a Jijiei, Cmpia colinara a Falciului si Cmpia nalta a Covurluiului, determina o mare diversitate a conditiilor fizico- geografice, care indica elementele genetice ale procesului de formare si manifestare n timp si n spatiu a regimului hidrologic a acestui bazin. ntre componentele fizico geografice, un rol important n formarea si regimul scurgerii rului Brlad, se evidetieaza n principal clima, care manifesta o influenta directa asupra proceselor si fenomenelor hidrologice. Scurgerea medie anuala a rului Brlad la statia hidrometrica Vaslui este influentata de cantitatea de precipitatii, de evapotranspiratie, de capacitatea de retinere si cedarea a apei, de condiiile geologice. Precipitatiile atmosferice reprezinta elementul climatic cheie al oricarei ecuatii de bilant realizate pentru un bazin hidrografic. Alimetarea cursurilor de apa de suprafata sau a celor subterane, ct si umiditatea solului depind n aceeasi masura tot de cantitatea de precipitatii cazuta. O ploaie se resimte imediat prin cresterea debitului rului, iar o perioada lipsita de precipitatii are drept consecinte scaderea debitului. Analiza datelor pluviometrice nregistrate la statia hidrometrica Vaslui n perioada 1965-1988 indica o medie de 558,9mm, evidentiindu-se de asemenea variatii importante ale cantitatii de precipitatii. Valorile medii lunare ale precipitatiilor tind sa creasca n general n luna ianuarie sau februarie pna n luna iunie, dupa care descresc pna n luna ianuarie. Din cadrul elementelor climatice, un rol importnat n formarea scurgerii o are temperatura aerului. Temperatura aerului scade constant din partea sudica spre partea nordica a regiunii n caz si n altitudine.n prima jumatate a anului, din luna februarie pna n luna iulie, temperatura aerului este n continua crestere, diferentele interlunare fiind negative. Temperatura medie pentru luna ianuarie este de 3,5, iar pentru luna iulie este de 21,2C. Conditiile geologice ale bazinului rului Brlad exercita o influenta asupra scurgerii prin constitutia petrografica, prin structura, prin gradul de fisurare si dezagregare si prin solubilitatea rocilor. Ceilalti componenti fizico geografici (relief, soluri si vegetatie) prezinta un rol secundar, nsa nu unul lipsit de importanta. Resursele de apa dintr un bazin hidrologic pot fi apreciate pe baza analizei caracteristicilor scurgerii medii ntr-o perioada lunga de timp (n cazul nostru 41 de ani, ntre anii 1959-2006). Aceasta analiza are drept scopuri: evaluarea debitului lichid (Q, n m3/s), a debitului mediu specific (q, nl/s/kmp), a stratului de apa scurs (h, n mm), a volumului de apa transportat (W, n m3 sau km3) sau coeficienti legati de scurgerea medie (coeficientul modul, coeficientul de varitie). Urmarind variatia cronologica a scurgerii medii anuale la statia hidrometrica Vaslui din bazinul hidrologic Brlad, n perioada 1965-2006 se remarca ca anul cu scurgerea cea mai bogata a fost n anul 1979, avnd debitul de 316 m /s. Anul cu scurgerea cea mai scazuta a fost n anul 1987, prezentnd debitul de 0,011m /s. Repartitia anotimpuala a scurgerii este influentata de modul n care se combina n timpul anului principalele surse de alimentare: surse subterane si de suprafata, care la rndul

lor sunt influentate de principalele elemente climatice si propritati fizico-geografice ale bazinului hidrologic Brlad. n anotimpul de iarna, pentru bazinul hidrologic Brlad se nregistreaza valori reduse ale scurgerii, ca urmare a blocarii debitului lichid sub forma de gheta. Cea mai redusa scurgere de iarna s-a produs n anul 1974 (0,2m3/s) si cea mai bogata scurgere n anul 1978 (10.7m3/s). n anotimpul de primavara, se costata cea mai bogata scurgere, cele mai ridicate valori nregistrndu-se n regiunile unde n timpul iernii s-a acumulat un strat gros de zapada. Cea mai bogata scurgere de primavara s-a produs n anul 1969, iar cea mai redusa scurgere n anul 1989. Vara, volumul de apa transportat de rul Brlad reprezinta 15-20% din scurgerea anuala medie. Aportul din precipitatii este maxim n aceasta perioda, debitele scaznd constant din luna iunie pna n luna august. Cele mai ridicate valori ale scurgerii medii s-au produs n anul 1978, iar cele mai reduse valori n anul 1981. Anotimpul de toamna este caracterizat prin valori scazute ale scurgerii medii, sub efectul persistentei starilor caracteristice acestui sezon si a predominantei circulatiei ciclonale.Cea mai bogata scurgere sa produs n anul 1980 si cea mai redusa n anul 1987. La nivelul bazinului hidrologic Brlad, un rol important n formarea scurgerii si a bilantului hidrografic l are activitatea antropica, care tinde sa se impuna din ce n ce mai pregnant si mai determinant n acest domeniu. Amenajarea lacurilor de acumulare influenteaza sistemul hidrologic, genernd o stare de echilibru, compensnd debitele minime si atenundu-le pe cele maxime. Diferentierea teritoriala a elementelor bilantului hidrologic este determinata n principal de scaderea generala a umiditatatii aerului dinspre partea vestica si nordica a bazinului, zona mai nalta a bazinului, spre partea estica si sudica, zona mai joasa a bazinului si n altitudine. Avnd n vedere limitele de variatie ale valorilor componentelor bilantului hidrologic stabilite de I. Ujvari (1972) pentru diferite zone de umiditate din Romnia, bazinul hidrologic Brlad apartine zonei cu umiditate deficitara.

BIBLIOGRAFIE:
Apostol, L., (1987) - Consideratii asupra raportului ntre cantitatile semestriale de precipitatii n Romnia, Lucrarile Seminarului Geografic "Dimitrie Cantemir", nr.7, 1986, Iasi. Bacauanu, V., (1970) - Evolutia vailor din partea nord-estica a Podisului Moldovei, Anal. Univ. "Al.I.Cuza", Iasi, sect.II-b, tom. XVI, Iasi Bacauanu, V., (1973) - Evolutia vailor din Podisul Moldovenesc, n Realizari n geografia Romniei, Edit. stiintifica, Bucuresti. Bacauanu, V., (1978) - Terasele fluviale din Podisul Moldovei, Anal. Univ. "Al.I.Cuza", Iasi, sect.II-b, tom. XXIV, Iasi.

Bacauanu, V., (1980) - Privire generala asupra proceselor actuale de modelare a reliefului Podisului Moldovei, Anal. Univ. "Al.I.Cuza", Iasi, sect.II-b, tom. XXVI, Iasi. pag. 135-143. Bacauanu, V., Barbu, N., Pantazica Maria, Ungureanu Al., Chiriac D., (1980) - Podisul Moldovei-Natura, om, economie, Edit. stiintifica si enciclopedica, Bucuresti.
Bgu, Gh., Mocanu Al., (1984) - Geologia Moldovei, Edit. tehnica, Bucuresti. Bojoi, I., (2000) - Romnia, geografie fizica, Edit. Universitatii Al. I. Cuza, Iasi Grigoras, C., Vladut, A., (2006) - Solurile Romniei, Editura Universitaria, Craiova.

Gugiuman, I., (1945) - Statiuni meteorologice si hidrografice n Moldova, Rev. Geografica (I.C.G.R.), vol. II, Iasi. Gugiuman, I., Petras Eugenia (1963) - Rolul dinamicii atmosferei si al factorilor geografici n determinarea regimului temperaturii aerului n partea de est a R.P.R., Anal.st. Univ. "Al.I.Cuza" (serie noua), sect.II, tom IX, Iasi Gugiuman, I., Crcota V., Baican V.,(1988) - Dictionar geografic al orasului Vaslui, Editura Alexandru I. Cuza, Iasi, Sectia de geografie. Ionita, I., (2000) - Relieful de cueste din Podisul Moldovei, Edit. Corson, Iasi. Larion, D.,(2004) - Clima municipiului Vaslui, Editura Terra Nostra,Iasi. Minea, I., Stanga, I.C., Vasiliniuc, I., (2005) - Consideratii privind fenomenul de seceta in Podisul Moldovei, Comunicari de Geografie, Edit. Univ. Bucuresti. pag. 158-163. ISSN 14535483 Obreja Al., (1961) - Date noi asupra teraselor Brladului, Editura Academiei R.P.R., Comunicarile Academiei R.P.R. , Tomul XI, Nr.9. Patriche, C.V., (2005) - Podisul Central Moldovenesc, dintre rurile Vaslui si Stavnic-studiu de geografie fizica, Edit. Terra Nostra, Iasi. Sorocovschi, V ., (1996) - Podisul Trnavelor - studiu hidrogeografic, Edit. Cetib. Cluj Napoca Topor, N., (1964) - Ani ploiosi si secetosi n Romnia, Bucuresti. Ujvari, I., (1972) - Geografia apelor Romniei, Edit. stiintifica, Bucuresti * * * (1971) - Rurile Romniei. Monografie hidrologica, I.M.H., Bucuresti Voda, M.,(2007) - Bazinul Trnave, amenajari si scurgere lichida, Editura Casa Cartii de stiinta, Cluj-Napoca