MIHAI DINU COMUNICAREA repere fundamentale Edifia a ll-a BCU Cluj-Napoca ST O! "##$ ##%&% EDITURA Bucure(ti Redactor) ISABE!

A O O*ICIU Coperta) MARIANA A*E!ESCU SUM+NARU ,Ilu-tra.ia copertei reproduce pictura /U!EI O O*A ,3445-35"$6 CU*+NT 7NAINTE E +N012 UUBO* A!'OS

Comunicarea - un cu89nt aflat a-t:;i pe <u;ele tuturora= >nrudit: etimolo?ic cu o -tafie care= potri8it unui manife-t de fri-onant: amintire= >ncepea >n urm: cu 8reun -ecol (i jum:tate -: <9ntuie prin Europa= comunicarea --a do8edit= >n cele din urm:= mai puternic: dec9t acea-ta@ Comuni-mul --a -tr:duit din r:-puteri ca= de(i milita= >n teorie= pentru -olidaritate -ocial:= -: >mpiedice comunicarea dintre oameni= atomi;9nd -ocietatea (i >n?r:dind= pe diferite c:i= acce-ul la informa.ie@ 0adarnic@ O carte a lui Bernard Mie?e= tradu-: recent (i >n rom9ne(te= e intitulat:= pe <un: dreptate= !umea cucerit: de comunicare@ O alta= a lui I?nacio Ramonet= -e cAeam: >n-: Tirania comunic:rii Dou: fe.e ale medalieiB pe a8er-= >n locul pajurei= porum<elul c:l:tor= purt:tor de 8e(ti <une= me-a?er al >n.ele?erii >ntre oameniB pe re8er- >n-:= cAipul unui oric9nd po-i<il Bi? BrotAer= c:ruia tot pro?e-ul mijloacelor de comunicare >i pune la di-po;i.ie in-trumentele controlului (i ale manipul:rii@ S: ne temem de comunicareC >n >ncAi-ori (i la?:re= nenum:ra.i -emeni de-ai no(tri (i-au pu- 8ie.ile >n pericol pentru a comunica >ntre ei -au cu cei din afara -pa.iului concentra.ionar@ Diindc: f:r: comunicare e pe-te putin.: -: tr:ie(ti Te po.i lip-i o 8reme -au pentru totdeauna de cu89ntul -cri- (i cAiar de cel ro-tit= dar nu (i de alte nenum:rate forme ale comunic:riiE un -ur9-= o?lindirea >n pri8irile unei fiin.e dra?i= o melodie murmurat:= ru?:ciunea@ Numai >n.ele?9nd eFact natura (i 8irtu.ile comunic:rii= de8enim con(tien.i de m:-ura >n care depindem de ea@ !a fel cum planta e f:cut: din lumin:= c:ci nu ar fi putut eFi-ta >n afara foto-inte;ei= per-oana uman: e f:cut: din comunicare@ Ne-am fi putut oare numi oameni >n a<-en.a oric:rui -cAim< de me-aje cu alte f:pturi a-emeni nou:C >ntre<area e= fire(te= retorica

EFten-iunea (i 8arietatea ipo-ta;elor comunic:rii o<li?: >n-: Ia o -elec.ie@ A(a -e face c: majoritatea c:r.ilor care apar pe acea-t: tem: pri8e-c -u<domenii -trict delimitate) comunicare mediGtica= comunicare or?ani;a.ional:= teAnici ar?umenta>i8e= pra?matic: lin?8i-tici= Hine;ic:= proFemic:@ >n cei mai <ine de trei ani care au trecut de la apari.ia primei edi.ii a lucr:rii de fa.:= <i<lio?rafia de lim<: rom9n: a domeniului --a >m<o?:.it cu un mare num:r de a-emenea 8olume= con-t9nd at9t >n traduceri din autori -tr:ini= c9t (i >n contri<u.ii rom9ne(ti ori?inale@ Die c: -e adre-ea;: -peciali(tilor din domenii precum rela.iile pu<lice= pre-a= pu<licitatea= marHetin?ul= fie c: urm:re-c ini.ierea pu<licului lar? >n c9te8a dintre -trate?iile comunicafionale cele mai utile >n raporturile interumane= ace-tea pre;int: >n-:= aproape f:r: eFcep.ie= acela(i caracter -ectorial Cartea de fa.: urm:re(te un o<iecti8 diferit@ A89nd la <a;: cur-ul de teorie a comunic:rii pe care autorul >l .ine de mai <ine de un deceniu la Uni8er-itatea din Bucure(ti= ea >ncearc:= f:r: a a-pira la eFAau-ti8itate= -: acopere un -pectru c9t mai lar? de G-pete ale at9t de di8er-ei pro<lematici comunicafionale@ Incur-iunile >n filo;ofie= i-torie= etolo?ie= matematic:= teAnic:= pictur:= mu;ic:= teatru= cinemato?raf (i cAiar= -pre final= >n teolo?ie nu con-tituie aici doar -imple eFemplific:ri ilu-trati8e= ci >n-:(i e-en.a demer-ului auctorial@ Tocmai ineFi-ten.a >nc:= pe pia.a rom9nea-c: de carte= a unei alte a<ord:ri de ace-t ?en= precum (i epui;area rapid: a celor trei tiraje ale primei edi.ii au determinat Editura Al?o- -: >(i a-ume -arcina reedit:rii lucr:rii@ Ro? conducerea editurii (i pe redactorul de carte= doamna I-a<ela opo8iciu= -: 8ad: >n ace-te r9nduri (i o eFpre-ie a recuno(tin.ei mele@ Autorul Octom<rie "### OM

De 3 te itetot9l incou!f ral al (i ietor mt9ftFI de-cAi-ap fmJK 8LM -e i8e-N n num9 jFmtuuu di-cipH i mei= i raportim i retiprom 9 f a t f f KEOmL frontiera Ntitre fM (t ifetafc N -uportoa nmteroftae al iEME5nitB.ii -u<-taP = = e patQn((i -@@ Jn=L-

I
U - - te

tru riu=

Ou-i

NEl

aeLLLi R dt-te mm

pfR6@@

tu-=E rrUi@e H

8e-tatiaceptll ce8a

Nifin-te tpn-ai8B

da-9idtjSjTT

le?ernSe
r r i

V ) WS-)))IEEX)XUB tXH Xnoi fi

?jH9ndil .aca intona a Sttfn.ftor IHMf ace-tt B i flumerdiecipttnar 9 plita A*ti YNin-cei- VaSa e-te ca o<iectul fl#$ft 3 O iiE nn9Fe pare at9t de element A6 clcftn ar mai tre<ui adu -a In dUNu c9nd Mi m au eFi-tat di-cipline care eu 2)W- $3 m ne?lija<ile in a-(i circum-crt aAfi tFpt o<iectul de cercetare@ E-te e EFten-iunea (i 8arietatea ipo-ta;elor comunic:rii o<li?: >n-: la o -elec.ie@ A(a -e face c: majoritatea c:r.ilor care apar pe acea-t: tem: pri8e-c -u<domenii -trict delimitate) comunicare mediGtica= comunicare or?ani;afional:= teAnici ar?umentati8e= pra?matic: lin?8i-tic:= Hine;ic:= proFemic:@ >n cei mai <ine de trei ani care au trecut de la apari.ia primei edi.ii a lucr:rii de fa.:= <i<lio?rafia de lim<: rom9n: a domeniului --a >m<o?:.it cu un mare num:r de a-emenea 8olume= con-t9nd at9t >n traduceri din autori -tr:ini= c9t (i >n contri<u.ii rom9ne(ti ori?inale@ Die c: -e adre-ea;: -peciali(tilor din domenii precum rela.iile pu<lice= pre-a= pu<licitatea= marHetin?ul= fie c: urm:re-c ini.ierea pu<licului lar? >n c9te8a dintre -trate?iile comunica.ionale cele mai utile >n raporturile interumane= ace-tea pre;int: >n-:= aproape f:r: eFcep.ie= acela(i caracter -ectorial@ Cartea de fa.: urm:re(te un o<iecti8 diferit@ A89nd la <a;: cur-ul de teorie a comunic:rii pe care autorul >l .ine de mai <ine de un deceniu la Uni8er-itatea din Bucure(ti= ea >ncearc:= f:r: a a-pira la eFAau-ti8itate= -: acopere un -pectru c9t mai lar? de G-pete ale at9t de di8er-ei pro<lematici comunica.ionale@ Incur-iunile >n filo;ofie= i-torie= etolo?ie= matematic:= teAnic:= pictur:= mu;ic:= teatru= cinemato?raf (i cAiar= -pre final= >n teolo?ie nu con-tituie aici doar -imple eFemplific:ri ilu-trati8e= ci >n-:(i e-en.a demer-ului auctorial@ Tocmai ineFi-ten.a >nc:= pe pia.a rom9nea-c: de carte= a unei alte a<ord:ri de ace-t ?en= precum (i epui;area rapid: a celor trei tiraje ale primei edi.ii au determinat Editura Al?o- -: >(i a-ume -arcina reedit:rii lucr:rii@ Ro? conducerea editurii (i pe redactorul de carte= doamna I-a<ela opo8iciu= -: 8ad: >n ace-te r9nduri (i o eFpre-ie a recuno(tin.ei mele@ Autorul Octom<rie "###

3@

COMUNICAREA) DEDINIZII u

DIDICU!T1ZI!E

E%L

UNEI

De la Ari-totel >ncoace= >ntocmirea unui ta<lou ?eneral al (tiin.elor continu: -: con-tituie un proiect mereu de-cAi-@ C:ci= pe m:-ura pro?re-elor cercet:rii (tiin.ifice= -e i8e-c nu numai nece-itatea definirii unor domenii (i di-cipline noi= ci (i cerin.a recon-ider:rii periodice a raporturilor reciproce dintre cele eFi-tente ,modificarea frontierei dintre fi;ic: (i cAimie= o dat: cu de-coperirea -uportului microfi;ic al propriet:.ilor macro-copice ale -u<-tan.elor= e poate eFemplul cel mai la >ndem9n: pentru ilu-trarea ace-tui proce-6@ De aici caracterul pro8i;oriu= 8e(nic -u-cepti<il de re8i;uiri= al oric:rui demer- taFinomic= ceea ce nu pare a fi >n-: de natur: -: demo<ili;e;e ini.iati8a= -pecific uman:= de a opera cla-ific:ri oriunde e-te ce8a de cla-ificat@ Se caut: a-tfel= >n continuare= criteriile cele mai judicioa-e de delimitare a domeniilor cunoa(terii= acti8itate >n care ar?umentele de ordin filo-ofic cedea;: a-t:;i tot mai mult locul celor .in9nd de lo?ica intern: a (tiin.elor >n-e(i@ Dar pentru ca ace-t partaj inter di-ciplinar -: poat: a8ea loc= o premi-: indi-pen-a<il: e-te ca o<iectul fiec:rei (tiin.e -: fie preci;at f:r: ecAi8oc@ O atare condi.ie pare at9t de elementar: >nc9t --ar ;ice c: ea nici nu ar mai tre<ui adu-: >n di-cu.ie@ [i totu(i= de c9nd lumea= au eFi-tat di-cipline care au >nt9mpinat dificult:.i deloc ne?lija<ile >n a-(i circum-crie domeniul (i >n a-(i eFplicita o<iectul de cercetare@ E-te e8ident= de pild:=

c9 ?eolo?ului -au lin?8i-tului le e cu mult mai u(or -9 eFplice cu ce -e ocupa dec9t filo-ofului -au matematicianului@ entru ace(tia din urma= definirea propriului o<iect de -tudiu ridica pro<leme at9t de delicate >nc9t tinde -9 -e tran-forme ea >n-9(i >ntr-o ramura de cercetare di-tincta ,-u<ordonata= re-pecti8= ?no-eolo?iei= >n primul ca;= (i metamatematicii= >n cel de al doilea6@ In ceea ce pri8e(te relati8 recenta teorie a comunic:rii= tocmai aparenta claritate a denumirii noii di-cipline --a do8edit a a-cunde o capcan:= >ntruc9t aducea cu -ine >ntrea?a >nc:rc:tur: de am<i?uit:.i (i conota.ii acumulate de-a lun?ul 8remii de cel de al doilea termen al -inta?mei= >ntr-ade8:r= aflat >ntr-o -pectaculoa-: cre(tere de popularitate= at9t >n lim<ajul u;ual c9t (i >n terminolo?ia unor tot mai di8er-e domenii ale (tiin.elor -ociale ,(i nu numai6= conceptul de comunicare derutea;: prin multitudinea ipo-ta;elor -ale (i tinde -9 -e con-tituie >ntr-o permanent: -ur-: de confu;ii (i contro8er-e@ In dorin.a de a >n.ele?e (i= e8entual= controla ace-t proce- de proliferare -emantic:= cercet:torii americani DranH E@\@ Dance (i Cari E@ !ar-on au >ncercat= >n urm: cu aproape dou:;eci de ani= -9 adune >ntr-o carte defini.iile comunic:rii propu-e de diferi.i autori= limit9ndu--e la cele mai repre;entati8e 3"R ,]6 de formul:ri ^%"_@ Ei <ine= >n ciuda ace-tei oferte at9t de ?eneroa-e= >nc: din fa;a >n care lucrarea citat: circula -u< form: de pre-print= au (i >nceput -9 -e fac: au;ite o<iec.iile -peciali(tilor de diferite forma.ii= pe care nici una dintre propunerile re.inute de cei doi nu era de natur: -9 >i -ati-fac:@ S-a e8iden.iat cu acel prilej faptul c9= >n aproape fiecare -u<-domeniu al <iolo?iei= -ociolo?iei -au (tiin.elor informa.iei ,ci<ernetic:= telecomunica.ii etc6= termenul e-te utili;at >ntr-o accep.iune particular:= -peciali;at:= aflat: nu o dat: >n di8er?en.: cu -en-ul >ncet:.enit >n alte -ectoare ale cunoa(terii@ entru un <iolo? ca Ed`ard O@ Jil-on= /comunicarea e-te o ac.iune a unui or?ani-m -au a unei celule care alterea;: modelele pro<a<ile de comportament ale altui or?ani-m -au ale altei celule= >ntr-o manier: adaptati8: pentru unul -au pentru am<ii participan.i2@ E de la -ine >n.ele- de ce o atare defini.ie are toate moti8ele -: >i nemul.umea-c: deopotri8: pe informaticianul intere-at de comunicarea dintre /or?ani-me 2 -au /celule2 ne8ii= <a cAiar anor?anice= >n al c:ror comportament criteriul adapt:rii la mediu de8ine inoperant= (i pe p-iAolo?ul -au -ociolo?ul care nu concep comunicarea >n a<-en.a unui -u<iect dotat cu con(tiin.a= cAiar dac: nu >ntotdeauna con(tient de informa.ia pe care o 8eAiculea;:@ Ace(ti din urm: -peciali(ti ar fi= pro<a<il= >nclina.i -: accepte= mai de?ra<:= defini.ia a8an-at: de Cari I@ Ho8land= Ir8in? I@ Vani- (i Harold H@ aelleS ) /Comunicarea e-te un proce- prin care un indi8id ,comunicatorul6 tran-mite -timuli ,de o<icei= 8er<ali6 cu -copul de a -cAim<a comportarea altor indi8i;i ,auditoriul62@ Totu(i ei nu 8or putea -: nu o<-er8e c: po-tularea preponderen.ei comunic:rii 8er<ale -e afl: >n 8:dit: contradic.ie cu re;ultatele recente ale cercet:rilor din c9mpul Hine;icii= potri8it c:rora per-oanele aflate in interac.iune nemijlocit: >(i tran-mit cu prec:dere me-aje non8er<ale@ Ace-tea -unt e-timate la circa R& M de RaS Bird`Ai-tell= care are >n 8edere numai lim<ajul ?e-tual= (i la nu mai pu.in de 5% M de Al<ert MeAra<ian ,5$6= care include >n acea-t: cate?orie (i parametrii 8ocali de tipul intona.iei= ritmului= >n:l.imii= 8olumului -onor etc= ce >n-o.e-c eFpre-ia 8er<al:= f:r: a apar.ine planului lin?8i-tic propriur;i-@ In plu-= nu tre<uie uitat: lar?a ?am: de -itua.ii >n care oamenii -unt ne8oi.i -: comunice prin mijloace eFclu-i8 non-8er<ale= ca >n ca;ul muti-mului -au al -urdit:.ii unuia dintre parteneri= >n cel al alo?lo.iei interlocutorilor -au al unor conteFte -itua.ionale particulare= ca di-tan.a eFce-i8:= un ;?omot de fond puternic= interdic.iile cu caracter ma?ic -au reli?io-= ori con-tr9n?erile de ordin

ludicXarti-tic= precum >n jocurile de -ocietate <a;ate pe mimarea unor ac.iuni -au >n -pectacolele de pantomim9@ CAiar f:c9nd a<-trac.ie de toate ace-tea= r:m9ne neacoperit de defini.ie 8a-tul domeniu al comunic:rii animale= ce face o<iectul preocup:rilpr etolo?iei (i care= cu eFcep.ia /8er<alit9.iiL necon(tienti;ate a p:-:rilor imitatoare ,papa?alul= cor<ul= ?raurul= pa-9rea-lir96= nu cunoa(te ipo-ta;a lin?8i-tic: ,dec9t= cel mult= >n fa<ul: -au <a-m ]6@ De a-emenea= tre<uie men.ionat faptul c: nu orice comunicare urm:re(te -: pro8oace modific:ri comportamentale= cum la-: -: -e >n.elea?: defini.ia citat:@ Mu;ica -au artele pla-tice con-tituie mijloace puternice de influen.are a con(tiin.elor (i de modelare a afecti8it:.ii= f:r: ca >n inten.iile arti-tului-emi.9tor -: -tea (i impunerea -au m:car -u?erarea unor -cAim<:ri >n conduita receptorului@ In fine= referirea la de-tinatarii comunic:rii >n termenii alterit9.ii ,/a -cAim<a comportarea altor indi8i;iL6 eFclude= >n mod ar<itrar= din domeniul de defini.ie importanta ;on: a comunic:rii intraper-onale ,dialo?ul interior6@ >ncerc:rile de a l:r?i cadrul defini.iei= pentru a acoperi a-tfel eFi?en.ele particulare ale c9t mai multora dintre di-ciplinele intere-ate de pro<lemele comunic:rii= nu au condu- nici ele la re;ultate mai fericite@ In 8i;iunea lui CAarle- Morri-= -fera conceptului de comunicare= definit ca /punerea >n comun= >mp:rt:(irea= tran-miterea unor propriet:.i unui num:r de lucruri2 -e eFtinde p9n: la a cuprinde tipuri de interac.iuni ce nu mai au nimic de a face cu informa.ia@ Dilo-oful american >(i ilu-trea;: el >n-u(i defini.ia cu eFemplul -urprin;:tor al unui radiator care >(i /comunic:2 c:ldura o<iectelor din -pa.iul am<iant@ [i pentru a limpe;i lucrurile= adau?: defini.iei preci;area c: /orice mediu care -er8e(te ace-tui proce- de punere >n comun e un mijloc de comunicare ) aerul= drumul= telefonul= lim<ajul2 ,apud ^&%_= p@ 336@ O pri8ire atent: ar putea decela >nd:r:tul ace-tei opinii -in?ulare o anume pre-iune eFercitat: de ?rila percepti8: a lim<ajului= recte o manife-tare a po-tulatului cuno-cut -u< numele de /ipote;a Sapir-JAorf ,^33b_= ^3%$_6@ otri8it ace-tei conjecturi= ima?inea pe care ne-o form:m a-upra realit:.ii depinde e-en.ialmente de lim<a pe care o 8or<im@ Or= dup: cum -e (tie= en?le;a ,ca= de altfel= (i lim<a france;:6 nu po-ed: un cuplu de cu8inte care -: marcAe;e di-tinc.ia= eFi-tent: >n rom9ne(te= dintre comunicare (i comunica.ie@ entru 8or<itorii de lim<: rom9n:= auto<u;ul -au metroul -unt mijloace de comu nica.ie= iar lo?o-ul (i melo-ulc mijloace de comunicare= termenii nefiind inter8erti<ili= dec9t cu ri-cul de a -e crea confu;ie -au efecte comice@ C9nd CAarle- Morri- nume(te drumurile /mean- of communication2= el -e refera la calitatea lor de c:i de comunica.ie= no.iune diferita de cea de cale de comunicare= din -fera c9reia fac parte= <un:oar:= po(ta -au telefonul@ entru rom9n= o marf: -e tran-port: pe o cale de comunica.ie= >n timp ce o (tire -e tran-mite pe o cale de comunicare (i nu in8er-@ AerulB men.ionat de Morri-= poate fi (i una (i alta= dup: cum -er8e(te tran-portului de m:rfuri (i pa-a?eri -au difu;:rii >n -pa.iu a cu8intelor pe care le ro-tim@ Di-tinc.ia de mai -u- e important: (i pentru c: atra?e aten.ia a-upra erorii frec8ente de a di-cuta de-pre tran-miterea me-ajelor= adic: de-pre comunicare= >n termenii metaforei tran-portului@ Din per-pecti8a ace-teia= cu8intele -unt pre-upu-e a purta >n.ele-uri= ima?ine >n(el:toare= >ntruc9t 8or<ele nu >(i con.in -en-urile= ace-tea neeFi-t9nd dec9t >n mititea celor care le utili;ea;:@ Cu89ntul ro-tit nu e nimic altce8a dec9t un -emnal care= o dat: ajun- la un receptor= poate -au nu -: i(te >n mintea ace-tuia un >n.ele-= -trict

condi.ionat >n-: de cunoa(terea unui cod anume= >n a<-en.a c:ruia comunicarea e-te impo-i<il:@ Cu8intele mal -au miel -unt >n.ele-e (i de un france;= dar >ntr-un mod diferit de cel dorit de rom9nul care le pronun.:= tocmai din pricina non-identit9.ii codurilor lin?8i-tice ale celor doi interlocutori= do8ad: c: termenii re-pecti8i nu -unt purt:tori de -emnifica.ie= ci con-tituie doar -impli -timuli= meni.i -: de(tepte >n mintea receptorului= printr-un mecani-m a-ociati8 -pecific= >n.ele-uri= de dorit c9t mai apropiate de cele a8ute >n 8edere de c:tre emi.:tor@ >ncerc9nd -: dea -eam: deopotri8: de accep.iunea de /comunicare2 (i de cea de /comunica.ie2 a an?lo--aFonului communication= defini.ia lui CA@ Morri- nu numai c: de8ine prea >nc:p:toare= (i deci inoperant:= dar mai (i >ncurajea;: confu;iile pri8ind natura real: a proce-elor de -emnali;are (i -emnificare@ De altfel= defini.iile deficitare -u< raportul pertinen.ei= de tipul celei mai -u- citate= au pu.ine (an-e de a -c9pa de ironiile confra.ilor= a(a cum --a >nt9mplat cu aceea datorata profe-orului <ritanic de telecomunica.ii Colin CAerrS= autorul uneia dintre primele lucr:ri de teoria comunic:rii din literatura mondial: a domeniului ^"&_@ Remarca<il: prin conci;ia ei ,/Comunicarea e-te ceea ce lea?: or?ani-mele >ntre ele26= formularea propu-: de ace-ta i-a prilejuit lui !oui- Dor-dale ,^&%_= p@ 336 o<-er8a.ia critic-?lumea.9 c:= >n litera defini.iei= (i le-a cu care ne -coatem c9inele la plim<are ar con-titui tot o form: de comunicare@ De fapt= dac: dep:(im efectul comic al repro(ului adude Dor-dale (i judec:m lucrurile mai la rece= putem o<-er8a c: rela.ia le-ei cu comunicarea nu e= nici pe departe= at9t de ar<itrar: pe c9t pare la prima 8edere@ CAiar dac:= ce-i drept= le-a >n -ine nu e-te comunicare= ea -ta<ile(te o le?:tur: comunica.ional9= >n m:-ura >n care le d: oca;ia= at9t -t:p9nului= c9t (i c9inelui -9-(i tran-mit:= prin mijlocirea unor -mucituri -emnificati8e= informa.ii relati8e la inten.iile proprii de depla-are= -u?e-tii pri8ind planurile de ac.iune pentru 8iitorul imediat= aten.ion:ri -au a8erti-mente= care toate -f9r(e-c prin a tran-forma <analul o<iect >ntr-un autentic canal de comunicare= >n lip-a c:ruia acelea(i me-aje ar fi tre<uit -9-(i caute o alt: form: de codificare (i tran-mitere ,ca= de eFemplu= fluier:turile -au apelul 8er<al= de o parte= l:tratul= m9r9ielile= ori ?uduratul per-ua-i8 c de cealalt:6@ recum -e 8ede= ju-ta cump:n: dintre defini.ia preci-:= dar re-tricti8:= care nu-3 -ati-face dec9t pe -peciali-tul dintr-un domeniu de cercetare -trict circum-cri-= (i cea cu caracter ?eneral= dar 8a?a= de care= p9n: la urm:= nu e nimeni mul.umit= r:m9ne dificil de reali;at@ Nici cir-cularitatea defini.iilor din dic.ionarele eFplicati8e ,DE\-ul define(te pleona-tic comunicarea ca /ac.iunea de a comunica (i re;ultatul ei26 (i nici p-eudo-re;ol89rile care mut: pro<lema >n alt: parte ,pentru Jarren Jea8er= de pild:= comunicarea repre;int: /totalitatea proce-elor prin care o minte poate -: o afecte;e pe o alta2= ceea ce re8ine la >nlocuirea unui impa- cu altul= c:ci mintea nu e mai le-ne de definit dec9t comunicarea6 nu par -: ofere un r:-pun- -ati-f:c:tor pro<lemei noa-tre@ CompleFitatea ace-teia --ar reduce= fire(te= dac:= f:c9nd a<-trac.ie de comunicarea animal: (i de cea dintre artefacte= ne-am m:r?ini la definirea numai a comunic:rii interumane= dar nici aici lucrurile nu mer? cAiar de la -ine@ Un punct ne8ral?ic e-te= indi-cuta<il= pro<lema inten.ionalit:.ii@ R:-pun-ul la >ntre<area dac: putem 8or<i de comunicare (i atunci c9nd -cur?erea de informa.ie e-te in8oluntar: de-parte teoriile comunic:rii >n dou: mari cla-e@

Cea dint9i ar putea fi ilu-trat: de -emiolo?ia comunic:rii= a(a cum a fo-t ea de;8oltat: de -emioticienii Eric BuS--en-= Veanne Martinet= 'eor?e- Mounin (i !oui- rieto ,^3#_= p@ &36@ Ace(ti autori >(i -tructurea;: teoria pe di-tinc.ia fundamental: dintre -emnal (i indiciu= numai cel dint9i pre-upun9nd eFi-ten.a unei inten.ionalit:.i din partea emi.:torului@ aloarea <ru-c: ce in8adea;: cAipul cui8a e-te doar un indiciu al -entimentelor >ncercate= pe c9nd o cAemare >n ajutor repre;int: un -emnal eFplicit= un act deli<erat -:89r(it >ntr-un -cop preci-@ Cele dou: a-pecte nu -unt >n-: >ntotdeauna u(or de -eparat) >ntr-un -tri?:t de ?roa;:= e ?reu -: preci;:m ce e-te reac.ie -pontan:= r:-pun- refleF la uri -timul eFterior= ne-upu- controlului con(tient al -u<iectului= (i ce c apel >n 8ederea inter8en.iei -emenilor (i deci comunicare inten.ionat:@ otri8it autorilor cita.i= nu -untem >ndrept:.i.i -: 8or<im de comunicare dec9t >n ca;ul -emnalelor= -tudiul indiciilor fiind re;er8at unei di-cipline aparte ) -emiolo?ia -emnific:rii@ !a polul opu- --ar -itua [coala de la alo Alto= >n cadrul c:reia au fo-t ela<orate renumitele /aFiome2 ale comunic:rii= a-upra c:rora 8om re8eni >ntrun capitol urm:tor ,46@ rima dintre ele= datorat: cercet:torilor aul Jat;la`icH= Vanet Bea8in (i Don VacH-on ,^3%3_= pp@ $&-$b6= po-tulea;: c: /non-comunicarea e-te impo-i<il:2= at9ta 8reme c9t >nf:.i(area= 8e-timenta.ia= mimica= pri8irea= mer-ul= ?e-turile (i cAiar t:cerile noa-tre le de;8:luie celorlal.i condi.ia -ocial:= temperamentul= o<iceiurile= di-po;i.ia= atitudinile -au emo.iile pe care le re-im.im@ Ideea ce -t: la <a;a demer-ului paloalti(tilor e deci c: orice comportament are o 8aloare comunicati8: (i c:= prin urmare= di-tinc.ia -emnal 8er-u- indiciu e-te irele8ant9= ea complic9nd inutil lucrurile >ntr-un domeniu ce pre-upune (i a(a de-tule complica.ii@ ractic 8or<ind= dac: ?e-turile interlocutorului ne furni;ea;: informa.ii ce ne pot fi utile= e de fapt de-tul de pu.in important >n ce m:-ur: a a8ut inten.ia -: ni le ofere ,ca;ul actorului= care >(i premeditea;: jocul de -cen:6 (i >n ce m:-ur: --a /dema-cat2= li8r9ndu-ne in8oluntar date pe care poate c: ar fi dorit -: le .in: a-cun-e@ De altfel= >n 8i;iunea -ociolo?iei moderneP care pune un accent tot mai mare pe conceptul de rol= condi.ionat de conteFtul -pa.ial= temporal= -ocial -au p-iAolo?ic al comunic:rii= e-te de a(teptat ca raporturile dintre -pontaneitate (i premeditare -: fie -u<-tan.ial re8i;uiteP di-jun?erea -emnalelor de indicii ap:r9nd >n multe -itua.ii ca o cAe-tiune indecida<il9@ Re8enind la dificult:.ile le?ate de formularea unei defini.ii con8ena<ile a comunic:riiP tre<uie o<-er8at c:= in mare m:-ur:= ele -e datore-c 8ecAimii termenului= care= de-a lun?ul mai mult dec9t milenarei -ale eFi-ten.e a acumulat pro?re-i8 tr:-:turi (i conota.ii ce >n?reunea;: con-idera<il mi-iunea celui care >ncearc: a-t:;i -9-i eFplicite;e con.inutul@ Aidoma lui Henri Ber?-on ,^3&_= pp@ &cR6= care >(i ima?ina clipa pre;ent: ca fiind /?ra8id:2 de toate momentele anterioare ale timpului tr:it= ne putem >ncAipui no.iunea de comunicare /?rea2 de urm:rile peripe.iilor -emantice prin A:.i(ul c:rora cu89ntul care o >ntrucAipea;: a ajun- p9n: >n ;ilele noa-tre@ Ni -e pare= de aceea= c: re-tituirea -emnifica.iei ini.iale= printr-un demer- de natur: etimolo?ic:= poate contri<ui la luminarea -en-ului de <a;: al cu89ntului= u(ur9nd di-tinc.ia dintre ceea ce repre;int: -u<-tratul peren al conceptului (i acce-oriile trec:toare= notele conjuncturale= efemere= ad:u?ate de un conteFt i-toric -au altul@ Se pre-upune c: la temelia form:rii 8er<ului latin corn-munico= -are ar -ta adjecti8ul muni-= -e= al c:rui >n.eleera /care >(i face datoria= >ndatoritor= -er8ia<il2@ Ace-t din urma cu89nt a dat na(tere unei familii leFicale <o?ate= din care re.inem adjecti8ele immuni- d

/-cutit de -arcini= eFceptat de la >ndeplinirea unei datorii2 ,la Tit !i8iu immuni- mili.ia fi?urea;: cu >n.ele-ul de /-cutit de -er8iciul militarL6= de unde (i -en-ul actual /eFceptat de la contractarea unei <oliL= communi- d /care >(i >mparte -arcinile cu altcine8a2= iar mai t9r;iu= >n epoca cla-ica= /ce apar.ine mai multora -au tuturora2 ,accep.iunea din -inta?ma /tra-aturi comune26= -ur-a a -en-ului deri8at /o<i(nuit= <anal2 ,ca >n /-u<-tanti8 comun26 (i= pro<a<il= Lmunicu-= cu89nt neate-tat >n teFte= dar recon-tituit ,>ntre altele= (i cu ajutorul unui muiniHu= identificat >n lim<a o-c:6@ Ace-ta din urm:= prin mijlocirea deri8atului -:u Lcommunicu- >l poate eFplica accepta<il pe communi-care= termen >n-emn9nd la >nceput punerea >n comun a unor lucruri de indiferent ce natur:@ Apoi= o dat: cu r:-p9ndirea cre(tini-mului= --a conturat -en-ul -acramental= euAari-tie= cu89ntul de-emn9nd >mp:rt:(irea credincio(ilor >n cadrul a?apelor ce --au aflat la ori?inea -er8iciului litur?ic de mai t9r;iu@ Din acea-t: ultim: accep.iune= --a de;8oltat antonimul eFcommunicare d /interdic.ie de a primi >mp:rt:(ania2= ecAi8alent: cu eFcluderea din comunitate (i punerea= practic= >n afara le?ii@ Demn de notat e-te faptul c: rom9nii nu au re.inut dec9t >n.ele-ul cultual= ecle;ia-tic= al lat@ communicare= mo(tenit -u< forma cuminecare@ reluarea recent:= pe cale -a8ant:= (i a -en-ului laic al cu89ntului= repre;entat de neolo?i-mul comunicare= a condu- la apari.ia unui du<let etimolo?ic <o?at >n -emnifica.ii@ Cele dou: cu8inte -urori dau -eam: >mpreun: de am<i8alen.a proce-ului de comunicare= e8iden.iindu-i du<la dimen-iune= comunitar: (i -acr:@ Comunicarea -t: la <a;a or?ani;:rii -ociale= coa?ul9nd (i control9nd raporturile /ori;ontale2 dintre oameni= dar an?ajea;: totodat: (i a-pira.iile lor /8erticale2= >ntr-o mi(care a-cen-ional: c:tre planurile -uperioare ale realit:.ii@ Nu poate trece neo<-er8at:= > n acea-t: ordine de idei= paralela -emnificati8: cu du<lul

-tatul al cu89ntului= care= pe l9n?9 >n.ele-ul comun= -ituat >n -fera -emantica a comunic:rii= >l are (i pe acela de !o?o-= *er< di8in= apropriat prin cuminecare@ A(e;at: -u< -emnul cruciform al ace-tei du<le orient:ri= comunicarea do<9nde(te o re;onan.: mai ad9nc:= un tim<ru metafi;ic= pe care defini.iile u;uale i-3 refu;:= din p:cate@ S: nu e;it:m a i-3 re-titui@

10

"@ SCHEMA DE RINCI IU A ROCESE!OR DE COMUNICARE

E-te foarte po-i<il ca= dup: lectura capitolului precedent= ideea pe care cititorul (i-o f:cea de-pre comunicare -9-(i mai fi pierdut c9te ce8a din limpe;imea contururilor ini.iale@ Daptul era= >n fond= pre8i;i<il@ !ucrurile par >ntotdeauna Simple acelora care nu -e apleac: a-upra lor cu -uficient: aten.ie= dup: cum multe ade8:ruri /elementare2 nu -unt altce8a dec9t a-pecte ale compleFit:.ii lumii= deformate de o percep.ie ?r:<it:@ De-a<ia atunci c9nd >ncepi -:-.i pui >ntre<:ri pe mar?inea unui concept u;ual= c9nd ai du<ii= c9nd ceea ce >.i p:rea mai >nainte clar ca lumina ;ilei de8ine incert (i di-cuta<il= e -emn c: te apropii de cAipul ade8:rat al lucrurilor= c: ai (an-e de a purcede cu -ucce- la recuperarea -en-urilor ?enuine= o<nu<liate de >ntre<uin.area eFce-i8: a termenilor@ Un fal- aer de acce-i<ilitate >n-o.e(te ade-ea no.iunile cele mai -u<tile= de?Ai;ate >n Aaina mode-t: a lim<ii /de toate ;ilele2@ /Ce e-te timpul C2 -e >ntre<a= cu mai <ine de un mileniu (i jum:tate >n urm: Sf9ntul Au?u-tin (i ad:u?a ) /Dac: nu m: >ntrea<: nimeni= (tiu= dar dac: 8reau -: r:-pund la >ntre<are= >ncete; de a mai (ti2 ,Confe--ione-= !i<er \I= cap@ \I*6@ Situa.ia comunic:rii e-te >ntru tottil a-em:n:toare ) termenul -e afl: pe <u;ele tuturora (i= de aceea= pare lip-it de a-cun;i(uri= dar= de >ndat: ce >ncerc:m -9-3 definim= el >(i reliefea;: poli8alen.a (i am<i?uit:.ile= Derecarea -a >ntr-o formul: >ncAi-:= auto-ufi cient:= i-ar limita ori;onturile= pe care intere-ul pro?ramatic al c:r.ii de fa.: e-te de a le men.ine de-cAi-e c:tre toate punctele cardinale ale cunoa(terii@ Dar= pe de alt: parte= >naintarea pe terenurile mi(c:toare ale comunic:rii f:r: -prijinul m:car al unei defini.ii de lucru= fie ea c9t de aproFimati8: (i pro8i;orie= ri-c: -: -porea-c: primejdia r:t:cirii >n la<irint@ E-te moti8ul pentru care mai re.inem aten.ia cititorului a-upra >nc: a unei defini.ii= pe care ne propunem -: o adopt:m pentru moment= din ra.iuni opera.ionale= a89nd >n 8edere c9te8a note di-tincti8e ce o recomand: drept mai complet: (i fleFi<il: dec9t cele men.ionate anterior@ Ela<orat: de !ouiDor-dale= nume cu care ne-am >nt9lnit deja >n capitolul precedent= ea -un: a-tfel ) /Comunicarea e proce-ul prin care un -i-tem e-te -ta<ilit= men.inut (i modificat prin intermediul unor -emnale comune ,>mp:rt:(ite6 care ac.ionea;: potri8it unor re?uli2 ,^&%_= pp@ 3"c3%6@ Dormularea de mai -u- eludea;: ele?ant pro<lema delicat: a preci;:rii naturii entit:.ilor care comunic:= -u<liniind totodat: rolul inte?rator al comunic:rii@ rin interconectarea unor a?en.i p9n: atunci i;ola.i= comunicarea ?enerea;: confi?ura.ii de ni8el -uperior= >n;e-trate cu propriet:.i noi >n raport cu cele ale unit:.ilor alc:tuitoare@ Dac: un ?rup uman repre;int: mai mult

dec9t -uma indi8i;ilor care-3 compun= faptul -e datorea;:= >n primul r9nd= comunic:rii interper-onale dintre mem<rii -:i= re.eaua de le?:turi a-tfel format: ad:u?9nd tr:-:turi -uplimentare= -tructurale= de ordin interactional= caracteri-ticilor indi8iduale ale participan.ilor@ At9t con-er8area= c9t (i e8olu.ia >n continuare a ?rupului depind >n mod Aot:r9tor de direc.ia >n care -e de;8olt: rela.iile din cadrul -:u= a(adar de <unul mer- al comunic:rii@ Dire(te= ideea interconect:rii era pre;ent: (i >n alte defini.ii= dar cea a lui !@ Dor-dale adau?: preci;area indi-pen-a<il: c: raporturile dintre componentele -i-temului -e <a;ea;: numai pe utili;area de -emnale recuno-cute de to.i participan.ii la proce-= adic: pe un con-en- pri8itor la codul >n care are loc tran-miterea informa.iilor (i c:= >n plu-= or?ani;area (irurilor de -emnale tre<uie -: -e -upun: unor re-tric.ii com<inatorice determinate= unor re?uli ce eFclud anumite -ec8en.e (i le pri8ile?ia;: pe altele@ Altminteri -pu-= e-te pre;ent: aici ideea unei -intaFe a ni8elului -i?naletic al comunic:rii= al:turi de dimen-iunea -emantic: pe care o pre-upune codificarea me-ajului@ Cum afirmarea componentei pra?matice -e face prin cAiar e8iden.ierea caracterului dinamic al le?:turilor= care func.ionea;: f:c9nd a-tfel -: func.ione;e (i -i-temul c:ruia i-au dat na(tere= putem afirma c:= >ntr-o form: implicit:= -e re?:-e-c >n defini.ia lui !@ Dor-dale to.i termenii triAotomiei -intaF:--emantic:-pra?matic: propu-e de CAarleMorri- >nc: din anii E%# ai -ecolului no-tru@ O teorie complet: a comunic:rii 8a tre<ui -: ai<: a(adar >n 8edere inte?ralitatea ace-tor trei dimen-iuni ale proce-ului@ Dar eFi-t: oare o teorie a comunic:rii C arcur?erea literaturii de -pecialitate ne ofer:= din ace-t punct de 8edere= un -pectacol >ntruc9t8a derutant@ Nu de pu.ine ori= -inta?ma e-te pu-: la plural= 8or<indu--e >n paralel= de teoria comunic:rii (i de teoriile comunic:rii@ Contradic.ia e numai aparent:@ Am<ele denumiri -unt le?itime= dar ele de-emnea;: realit:.i diferite= >n func.ie de accep.iunea pe care o d:m termenului re?ent@ Con-truit pe <a;a 8er<ului ?rece-c tAeoreo ,'ecopeco6 d a pri8i= a contempla= a eFamina= a con-idera= ?enerator de deri8ate precum tAeoreion ,Becopeio86 d teatru= loc unde pu<licul contempl: repre;enta.ia actorilor= tAe9rema ,Recoprefia6 d -pectacol= dar (i o<iect de o<-er8a.ie (tiin.ific:= principiu ,de unde rom@ teorem:6= tAeoreto- ,BECD TIIOK6 d 8i;i<il ,la propriu= dar (i cu ocAii min.ii= recte compreAen-i<il6 (i tAeoretiH9- ,5ecopreTIaDC6 d contemplati8= intelectual= teoretic= cu89ntul teorie ,?r@ Becopioc d tAeoria d contemplare= eFaminare= -tudiu6 a de;8oltat trei -en-uri diferite L 3@ Cel de ipote;: particular: de-tinat: elucid:rii cau;elor -au naturii unui fenomen determinat@ In ace-t -en- -e 8or<e(te de teoria corpu-cular9 -au de cea ondu-latorie a luminii@ 2. Cel de >ncercare de eFplicare unitara a unui an-am<lu mai <o?at de fapte= >n per-pecti8a unei ipote;e= adic: a unei teorii de tipul 3@ Teoriile ?eocentric9 -au Aeliocentric: ale mi(c:rii planetelor ar putea ilu-tra acea-t: a doua accep.iune@ 3. Cel de concep.ie ?lo<al: la care a ajun- (tiin.a >ntr-un domeniu dat@ Teoria pro<a<ilit:.ilor -au teoria 8er-ifica.iei includ toate acAi;i.iile -ectoarelor re-pecti8e (i nu depind de 8reo ipote;: particular:= cAiar dac: ele -imt datoare -: con-emne;e= >n 8irtutea naturii lor totali;atoare= teoriile apar.in9nd tipurilor 3 (i "@

12

ri8ite din un?Aiul eFten-iunii lor no.ionale= cele trei ipo-ta;e ale teoriei= TI= T"= T%= >ntre.in deci rela.ii de inclu;iune de forma ) TI cT" cT%= dat fiind faptul c: orice teorie ?eneral: T% >n?lo<ea;: teoriile T"= care pre-upun (i con.in= la r9ndul lor= teorii de tip TI@ In per-pecti8a cla-ific:rii de mai -u-= teoria comunic:rii --a n:-cut -u< forma T"= o dat: cu apari.ia= in anul 35$5= a lucr:rii TAe MatAematical TAeorS of Communication a americanilor Claude SAannon (i Jarren Jea8er ^3"%_@ >n-u(i adjecti8ul pre;ent >n titlu ate-t: caracterul de T" al ace-tei prime teorii@ !ucr9nd >n domeniul telecomunica.iilor= unde -e confruntau cu pro<lemele teAnice ale tran-miterii -emnalelor ,codaj optim= reducere a ;?omotului= maFimi;are a de<itului de informa.ie6 pe care erau intere-a.i -: le re;ol8e de o manier: -trict formal:= f:r: a lua >n con-iderare con.inutul me-ajelor 8eAiculate= cei doi autori ai teoriei care -e cri-tali;a a-tfel (i-au centrat preocup:rile pe raporturile dintre cod (i canalul de tran-mi-ie@ Aidoma func.ionarei de la po(t:= care num:r: (i taFea;: cu8intele tele?ramelor pre;entate de clien.i conform unui criteriu pur cantitati8= indiferent de 8aloarea co?niti8: -au afecti8: a celor cuprin-e >n ele= teoria matematic: a comunic:rii i?nor: >n.ele-ul (i utilitatea me-ajelor= ea oper9nd cu unit:.i di-tincti8e= dar nu (i -emnificati8e= ceea ce re8ine la o anali;: -trict -intactic: a comunic:rii@ De(i conceptul de cod con-tituie unul dintre pilonii centrali ai teoriei= el nu dep:(e(te aici condi.ia unei core-ponden.e formale dintre un repertoriu de -emnale= -upu- de altfel unei eFamin:ri dintre cele mai atente= (i uni8er-ul mental al -emnifica.iilor a-ociate ace-tora= a c:ror natur: (i calitate r:m9n >n afara oric:ror preocup:ri ale di-ciplinei@ In lumina defini.iei -au--uriene a -emnului 8:;ut ca /ce8a2 care .ine locul a /altce8a2= teoria informa.iei ,HartleS= S;ilard= Jiener= SAannon etc@6 nu are ocAi ,(i in-trumente de m:-ur:6 dec9t pentru /ce8a2= i?nor9nd deli<erat /altce8a2-ul@ Cu toate ace-tea= impactul ei a-upra (tiin.elor comunic:rii a fo-t con-idera<il@ Multe dintre conceptele ela<orate >n cadrul ace-tei a<ord:ri teAnice a proce-elor de comunicare au intrat >n patrimoniul comun al mai multor di-cipline B din p:cate >n-:= nu >ntotdeauna >n accep.iunea lor cea mai corect:@ Reali;:rile noului domeniu au eFercitat <un:oar: o 8erita<il: fa-cina.ie a-upra lin?8i(tilor= ceea ce i-a determinat pe unii dintre ei -: preia f:r: -uficient di-cern:m9nt (i >ntr-o manier: mult prea li<er: termeni care= la ori?ine= <eneficiau de defini.ii ri?uroa-e= uni8oce@ Dup: cum <ine o<-er8: 'eor?e- Mounin ) /Teoria informa.iei a a8ut parte de o difu;iune (i de o fa8oare imediat:= terminolo?ia ei proprie a trecut repede >n lim<a curent: (i >n multe alte di-cipline= precum (i >n literatura de 8ul?ari;are@ Ea a pierdut -au ri-c: -: piard: >n orice moment -pecificitatea -a= func.iile conceptuale eFacte= pentru a impre?na 8oca<ularul curent cu 8alori aproFimati8e= metaforice -au -im<olice ,>n -en-ul pe care p-iAanali;a >l d: ace-tui cu89nt6= care nu e deloc -i?ur c: mai con-er8: calitatea propriu-;i- operatorie pe care o po-ed: termenii >n teoria informa.iei >n-:(i2 ,^3##_= pp@ %&c%4= apud ^3#_= p@ $b6@ Unii au a-imilat= a-tfel= cantitatea de informa.ie cu 8ecAea no.iune de -emnifica.ie a unui cu89nt@ Or= parametrul formal ce eFprim: poten.ialul informa.ional al unui me-aj tran-mi- printr-un canal nu con.ine nici un termen care --ar putea pune >n le?:tur: cu planul -emantic al comunic:rii@ >ncercarea de a corela cele dou: per-pecti8e= prin recur?erea la repre;entarea >ntr-un cod

<inar a >n.ele-ului cu8intelor= pornind de la o ar<ore-cent: de diAotomii -ucce-i8e= idee ce relua= de fapt= -tr:8ecAiul 8i- al lo?icienilor de a cla-ifica toate no.iunile ima?ina<ile potri8it ?enului proFim (i diferen.ei -pecifice= -i-tem pe care un De-carte-= un Dal?arno -au un !ei<ni; >(i propuneau -9-3 pun: la <a;a con-truc.iei unei lim<i artificiale perfect ra.ionale a e(uat= >n cele din urm:= din pricina impo-i<ilit:.ii de a -e elimina total efectele op.iunii -u<iecti8e a celui ce efectuea;: anali;a@ Cum recon-truc.ia -emantic: -e do8ede(te a nu fi uni8oc:= e8aluarea cantitati8: a informa.iei core-pun;:toare furni;ea;: mereu alte re;ultate= >n func.ie de tra-eul lo?ic ale-= ceea ce anulea;: toate a8antajele recur?erii la formule de calcul eFacte@ Tot o confu;ie p:?u<itoare -e do8ede(te a fi (i cea dintre lim<ile naturale (i coduri a(a cum -unt ele definite >n teoria matematic: a comunic:rii@ Ne 8om ocupa ce8a mai departe de a-em:n:rile (i deo-e<irile dintre cele dou: concepte@ 9n: atunci= -: re.inem numai caracteri;area -uccint: a raporturilor dintre lim<: (i cod datorat: lui ierre 'uiraud ) /!im<a (i codul -unt= (i una (i cel:lalt= -i-teme de con8en.ii care permit tran-formarea unui me-ajB a-tfel= lim<a e -i-temul de ecAi8alen.e leFicale (i de re?uli -intactice cu ajutorul c:rora ideile= ?9ndirea -unt tran-formate >n cu8inte articulate@ Dar eFi-t: >ntre lim<: (i cod o diferen.: fundamental: ) con8en.iile codului -unt eFplicite= pre-ta<ilite (i imperati8e B cele ale lim<ii -unt implicite= ele -e in-tituie -pontan >n cAiar cur-ul comunic:rii@ Omul a creat un cod >n 8ederea comunic:rii= >n timp ce lim<a -e creea;: cAiar >n comunicare@ De aceea codul e >ncAi- (i >ncremenit= el nu -e tran-form: dec9t >n 8irtutea unui acord eFplicit al utili;atorilor= pe c9nd lim<a e de-cAi-: (i repu-: >n di-cu.ie cu fiecare 8or<: nou:L ,^R$_= pp@ %bc%4= apud ^3#_= p@ $56@ !a r9ndul lor= p-iAolo?ii au a-imilat a<u;i8 -u<iectul uman cu un -implu canal de tran-mitere a informa.iei= propun9ndu-(i -: e-time;e capacit:.ile mentale >n termenii fluFului informa.ional maFim pe care omul >l poate 8eAicula@ Re;ultatul eFperimentelor= total defa8ora<il pentru poten.ialul intelectual al -peciei= a fo-t -inteti;at de '@A@ Miller >ntr-o fra;: plin: de umor ) /Orice --ar -pune= e e8ident c: omul repre;int: o component: -la<: a -i-temului de comunicare@ El pre;int: o plaj: >n?u-t:= un ni8el de ;?omot ridicat= >ntre.inerea -a con-t: mult (i= din "$ de ore= doarme 42 ,citat dup: ^3#_= p@ $$6@ De fapt= de<itul de informa.ie= realmente de;am:?itor ,-u< "& de <i.i pe -ecund:6= pu- >n e8iden.: de cercet:rile de la<orator efectuate= tre<uie atri<uit faptului c: mintea nici unui om nu -e comport: ca o -impl: conduct: de drenaj -in?naletic= ce prime(te ni(te -timuli eFteriori pe care >i re-tituie apoi ca atare -u< forma output-ului emer?ent= ci func.ionarea ei e-te incompara<il mai complicat: ) -emnalele recep.ionate -unt -upu-e decodific:rii= iar me-ajul re;ultant face o<iectul unei anali;e= ce pre-upune= >ntre altele= filtrajul prin ?rila per-onalit:.ii proprii= dup: care re;ultatul prelucr:rii e-te -inteti;at >ntr-un nou me-aj= recodificat (i emi- -u< forma unui (ir de -emnale de ie(ire= care= prin for.a >mprejur:rilor= nu au cum -: repete identic alc:tuirea input-ului ini.ial@ roce-ul implic:= a(adar= manife-tarea unui anume fel de di-cern:m9nt al di-po;iti8ului uman= ce nu -e mul.ume(te cu condi.ia mecanic: de curea de tran-mi-ie= ci inter8ine acti8 >n proce-= pun9ndu-(i amprenta identit:.ii

14

per-onale= >ntrucAipate aici de autonomia ,>n -en-ul -trict etimolo?ic de auto?u8ernare dup: le?i proprii6 p-iAicului indi8idual@ !imitele de aplicare men.ionate nu tre<uie -: ne determine >n-: -: con-ider:m teoria informa.iei drept o teorie a comunic:rii nereu(it: -au incomplet:= at9ta 8reme c9t ea r:-punde -ati-f:c:tor o<iecti8elor pe care (i le-a propu-@ Daptul c: a<ordea;: comunicarea numai >n lumina unei ipote;e anume= oferind -intaFei un loc pri8ile?iat >n raport cu -emantica (i pra?matica nu poate fi pri8it ca o -l:<iciune= ci= pur (i -implu= ca un indiciu c: ne afl:m >n fa.a unei teorii de tipul "= pe care teoria ?eneral: a comunic:rii e cAemat: -: o >n?lo<e;e (i= e8entual= -: o tran--cead:@ Doloa-ele per-pecti8ei informa.ionale --au do8edit= de altfel= -u<-tan.iale= printre acAi;i.iile inconte-ta<ile de ordin ?eneral ale di-ciplinei >ntemeiate de SAannon (i Jea8er num:r9ndu--e (i ela<orarea -cAemei canonice care le poarta numele= -cAem: ce (i-a do8edit aplica<ilitatea >n toate domeniile comunic:rii@=B Repre;entat: >n Di?@ 3= -cAema SAannon-Jea8er pre;int: a8atarurile unui MESAV care= ela<orat de o SURSA= e-te codificat de un TRANSMIZATOR -u< forma unor SEMNA!E= ce parcur? un CANA!= pe tra-eul c:ruia -e confrunt: cu primejdia di-tor-ion9rii lor ca urmare a inter8en.iei unei -ur-e de 0'OMOT= dup: care par8in la RECE TORU! ce le decodific:= re-tituind me-ajului forma ini.ial: (i >ncredin.9ndu-3 a-tfel DESTINATARU!UI@ Meritul major al -cAemei e-te c:= de(i conceput: >n 8ederea eFplic:rii unor a-pecte -pecifice -ferei telecomunica.iilor= ea ne >n?:duie -: >n.ele?em mai <ine e-en.a oric:rei comunic:ri= de la tran-miterea ereditar: a caracterelor <iolo?ice= p9n: la di-cur-ul poetic= mu;ical -au cinemato?rafic@

MESAV

SEMNA!SEMNA!

MESAV

SURSA

TRANSMIZATOR

CANA!

RECE TOR

DESTINAZIE

t
SURSA 0'OMOT DE

DI'@

3@ SCHEMA 'ENERA!A A COMUNIC1RII= DU

1 SHANNON [I JEA*ER@

O prim: di-tinc.ie important: pe care o pune >n e8iden.: -cAema din Di?@ 3 e-te cea dintre -ur-: (i tran--mi.:tor@ Sur-a produce me-ajul= dar= >n ?eneral= ea nu di-pune (i de mijloacele nece-are pentru a-3 face -: ajun?: la de-tina.ie@ Ne confrunt:m aici cu principalul paradoF al comunic:rii= proce- a c:rui ra.iune de a fi e-te 8eAicularea de >n.ele-uri= care= prin >n-:(i natura lor= nu pot fi 8eAiculate@- Termenul ?lo<al MESAV acoper: o mare

o<-er8a<il nu poate fi dec9t= cel mult= indiciul material al pre;en.ei -emnificatului= dar niciodat: -emnificatul >n-u(i@ A-pectul cel mai -pino- al comunic:rii re;id: tocmai >n contradic.ia dintre ne8oia interlocutorilor de a-(i tran-mite me-aje (i impo-i<ilitatea practic: >n care -e afl: ei de a emite (i recep.iona altce8a dec9t -emnale@ Codificarea -e do8ede(te a-tfel o acti8itate indi-pen-a<il:= iar TRANSMIZ+TORU! care o efectuea;: c un participant de ne>nl9turat la proce-ul comunic:rii@ Conceptul de SURSA reclam: (i el unele clarific:ri@ EFi-t: numeroa-e -itua.ii >n care emi.:torul nu face dec9t -: repete cu8intele unei ter.e per-oane ,ca;ul recitatorului= dar (i al oric:rui in- care e pu- ori dore(te -: reproduc: replicile altcui8a6@ >n termenii lo?icii enun.:rii -cAi.ate de Emile Ben8eni-te ^3%_ un atare comunicator nu e-te (i enun.:torul me-ajului pe care >l difu;ea;:@ Dac: -e are >n 8edere numai planul -trict 8er<al al comunic:rii= recitatorul nu joac: un rol diferit de cel al aparatelor de >nre?i-trare (i redare a 8or<irii ,fono?raf= ma?netofon= ca-etofon6 -au de cel a p:-:rilor imitatoare ,papa?alul= cor<ul= ?raurul= ?ai.a6@ Totu(i -emnalele 8ocale non-8er<ale din -fera mijloacelor paralin?8i-tice= ca tim<rul 8ocii= ritmul 8or<irii= pau;ele= 8aria.iile de inten-itate (i >n:l.ime= conturul intona.ional al fra;:rii= tonul ,ironic= <l9nd= iritat etc@6 (i alte m:rci a-ociate unor parametri ca e;itarea= ?ra<a= plicti-eala= Aot:r9rea= m9nia etc@ apar.in actorului >n-u(i@ Cum (i ace-tea -unt purt:toare de informa.ie= a8em tot dreptul -: 8or<im de o -ur-: du<l: autor-recitator@ O 8om face cu at9t mai mult >n ca;ul purt:torului de cu89nt= care nu repet: ad litte-ram fra;e prefa<ricate= ci le formulea;: el >n-u(i= f:r: a >nceta -: tran-mit:= de fapt= ?9ndurile altcui8a@ D:c9nd un pa- mai departe= am putea afirma c: oricine preia= con(tient -au nu= idei= eFpre-ii ori citate enun.ate anterior de altcine8a nu poate fi pri8it drept enun.:torul eFclu-i8 (i unic al me-ajelor tran-mi-e@ rin ?ura -a ne 8or<e-c mul.i al.ii) p:rin.ii (i educatorii= prietenii= 8ecinii= ?rupul de apartenen.: -ocial: -au profe-ional:= opinia ?eneral:= >n.elepciunea popular:= -piritul epocii@ Erudi.ia -e >nt9lne(te aici= paradoFal= cu lenea intelectuala= Dic.ionarul ideilor primite al lui '@ Dlau<ert ilu-tr9nd cu -arca-m ipo-ta;a de?radat:= rutiniera= a permanentului tran-fer de paternitate ce caracteri;ea;: interac.iunea comunicati8: dintre oameni@ Dac: judec:m= a(adar= me-ajele prin pri-ma ori?inalit:.ii lor= iar -ur-a c >n lumina /dreptului de autor2 a-upra celor enun.ate= 8om fi ne8oi.i -: concAidem c: nu eFi-t: dec9t -ur-e colecti8e (i c:= prin intermediul oric:rui cuplu de comunicatori= -tau= >n fond= de 8or<:= mari mul.imi de indi8i;i= cuno-cu.i -au necuno-cu.i= tr:itori >n pre;ent ori pierdu.i >n ne?ura i-toriei@ relu9nd o idee a lui C@ BaSlon (i @ Da<re= O-`ald Ducrot ,^$%_= p@ $$6 caracteri;ea;:= >n ace-t ca;= comunicarea drept /polifonic:2= /emi-: de o pluralitate de 8oci2@ !a r9ndul -:u= TRANSMIZATORU! poate fi (i el multiplu= dar >n cu totul alt -endec9t -ur-a@ O condi.ie -ine-gua-non pentru ca -emnalele -: ajun?: la receptor e-te ca ele -: po-ede o natur: compati<il: cu cea a canalului de tran-mi-ie@ A-tfel= comunicarea -onor: e po-i<il: numai dac: mediul fi;ic interpu- >ntre cei doi comunicatori permite propa?area undelor din -pectrul audi<il@ Afla.i >n 8idul co-mic= doi a-tronau.i 8or fi o<li?a.i -: renun.e la cu89ntul ro-tit >n fa8oarea= de eFemplu= a lim<ajului ?e--tual@ >ntunericul 8a anula >n-: (i acea-t: po-i<ilitate= noile -emnale do8edindu--e incapa<ile -: -tr:<at: -pa.iul ce-i

17

de-parte pe cei doi interlocutori@ Comunicarea 8a putea fi re-ta<ilit: prin ale?erea undelor electroma?netice ca 8eAicul al informa.iei= dar de acea-t: dat: recur?erea la un -in?ur tran-mi.9tor nu 8a mai fi -uficient:@ Cum fiin.a uman: nu di-pune de mijloacele naturale nece-are pentru a-(i traduce direct ?9ndurile >n unde Aert;iene= codificarea 8a a8ea de parcur- dou: etape@ Cea dint9i 8a con-ta >n tran-punerea >n cu8inte a inten.iilor emi.:torului= opera.iune pe care= >n calitate de prim tran-mi.9tor= o poate efectua el >n-u(i= pe c9nd cea de a doua 8a tre<ui -: o >ncredin.e;e unui -i-tem electronic -peciali;at >n traducerea di-cur-ului -onor >ntr-imul electroma?netic= di-po;iti8ul cu pricina juc9nd rolul unui tran-mi.9tor

-ecund= la fel de indi-pen-a<il= >n ca;ul >n -pe.:= ca (i cel dint9i@ Similar= o per-oan: care 8or<e(te la telefon operea;: o prim: codificare a me-ajului -u< form: acu-tic:= urm9nd ca microfonul aparatului -: a-ocie;e cu8intelor pronun.ate de emi.:tor -emnale electrice con8en.ionale= apte -: -tr:<at: conductorul metalic ce con-tituie canalul de comunicare utili;at@ E de la -ine >n.ele- c: lan.ul tran-mi.9torilor poate fi (i mai lun?@ A-tfel= un compo;itor >(i tran-pune inten.iile mu;icale >n -tructuri -onore 8irtuale= pe care le codific: ?rafic >n pa?inile partiturii B dirijorul traducePindica.iile ace-teia >ntr-un lim<aj ?e-tual= pe care in-trumenti(tii din orcAe-tr: le t:lm:ce-c >ntr-un di-cur- -onor= preluat (i recodificat electric de microfoane= iar apoi electroma?netic >n -i-temul antenei de emi-ie a po-tului de radio= pentru ca= >n final= radioreceptorul de la domiciliul a-cult:torului -: retran-pun9 >n termeni acu-tici (i -: pun: la di-po;i.ia ace-tuia produ-ul mu;ical de-tinat de-cifr:rii (i contempl:rii e-tetice@

BRUIAVU! SI ROB!EMATICA ASCU!T1RII

In c:l:toria lor de-a lun?ul canalului care face le?:tura dintre emi.:tor (i receptor ,-au al canalelor interpu-e >ntre di8er(ii tran-mi.:tori= >n ca;ul codific:rilor multiple6= -emnalele pot fi afectate= >n orice moment= de ac.iunea pertur<atoare a ;?omotului@ Termenul de-emnea;: cla-a= practic infinit:= a fenomenelor -u-cepti<ile de a di-tor-iona me-ajul prin alterarea calit:.ii -emnalelor@ Uneori ;?omotul arc cAiar a-pectul unei pertur<a.ii -onore ,larma din cla-:= ;ar8a din pia.:= tumultul mul.imii de pe -tadion= 8acarmul din Aalele unui (antier na8al= 8uietul furtunii= <u<uitul tunetului6@ !a fel de <ine >n-: el -e poate pre;enta= dimpotri8:= ca o atenuare a undei acu-tice purt:toare a me-ajului= care diminuea;: (an-ele ace-tuia de a fi corect perceput@ >n ace-t -en-= 8ata purtat: >n urecAe din moti8e medicale= pere.ii fonoi;olan.i= o c:ciul: tra-: ad9nc pe cap -au cAiar 8or<irea >n (oapt: con-tituie -ur-e de <ruiaj= pentru ca= la limita= ;?omotul cel mai /puternic2 -: ia >n-u(i cAipul t:cerii ] Atunci >n-: c9nd 8eri?a -en;orial: implicat: >n anali;a (i traducerea -emnalelor e-te alta dec9t au;ul= e de a(teptat ca <ruiajul -: >ncete;e de a mai a8ea 8reo tan?en.: cu ?:l:?ia ori cu contrariul ei@ 're(elile de tipar dintr-o carte= lacrimile iu<itei care pic: pe -cri-oarea de adio= produc9nd pete ce >n?reunea;: de-cifrarea teFtului= cea.a -au ploaia care ud: par<ri;ul ma(inii= >mpiedic9ndu-3 pe

(ofer -: /citea-c:2 corect -emnele de circula.ie -unt (i ele ;?omote >n cel mai eFact -en- al defini.iei@ In comunicarea interper-onal9= ocAelarii de -oare pot con-titui o -erioa-: -ur-: de <ruiaj= dat: fiind importan.a <inecuno-cut: a pri8irii >n re?larea interac.iunii dintre interlocutori@ Blocarea= fie ea (i par.ial:= a acce-ului la /fere-trele -ufletului2 tul<ur: con-idera<il comunicarea (i face -en-i<il mai dificil: decelarea -t:rilor p-iAice ale per-oanelor ce recur? la ace-t procedeu@ Nu >nt9mpl:tor >l practic: juc:torii de poHer -au oamenii de afaceri= care dore-c -: >(i a-cund: inten.iile precum (i reac.iile emo.ionale -pontane ce i-ar putea dema-ca@ Dar la fel de <ine ca pre;en.a ocAelarilor= (i lip-a lor poate fi produc:toare de ;?omot= >n ca;ul per-oanelor cu defecte de 8edere@ O -a8uroa-: po8e-tire a lui E@A@ oe ,^3#4_= p@ $"6 aduce >n -cen: un miop care= refu;9nd= din cocAet:rie= -: poarte ocAelari= ajun?e= >n cele din urm:= >n -itua.ia de nein8idiat de a adre-a o cerere >n c:-:torie propriei -ale -tr9-tr9<unici ] Nici celelalte canale -en;oriale nu -unt -cutite de a?re-iunea ;?omotului@ De?u-t:torul de 8inuri >(i cl:te(te >ndelun? ?ura dup: fiecare e(antion te-tat pentru a contracara <ruiajul produ- de de?u-tarea precedent:@ Re8enit aca-: de la cump:r:turile de -:r<:tori= con-ta.i c: apa de colonie de-tinat: -o.iei miroa-e cu totul altfel dec9t >n ma?a;inul unde o ale-e-e(i >n condi.iile pertur<atoare ale eflu8iilor produ-e de pre;en.a -imultan: a altor parfumuri@ >n fine= -trata?eme ca acelea prin care UlS--e (i to8ar:(ii -:i au i;<utit -: >n(ele 8i?ilen.a ciclopului olSpAem -trecur9ndu--e afar: din pe(tera ace-tuia piti.i -u< p9ntecele oilor -au cea cu ajutorul c:reia patriarAul Iaco< a -mul<inecu89ntarea p:rintea-c: a lui I-aac ,'ene;a= "b6 ilu-trea;: ideea de <ruiaj tactil@ O form: mai aparte de ;?omot= aproape omnipre;ent: >n interac.iunea noa-tr: comunicati8: cu -emenii= e-te auto<ruiajul p-iAolo?ic@ El repre;int: o <arier: percepti8: cu caracter paradoFal= >ntruc9t >(i datorea;: eFi-ten.a nu unor limite or?anice -au func.ionale ale di-po;iti8elor noa-tre de recep.ie (i prelucrare a informa.iilor primite din mediul >nconjur:tor= ci= tocmai dimpotri8:= unei capacit:.i -uperioare de proce-are a ace-tora@ Cercet:rile au demon-trat c: -coar.a cere<ral: uman: di-pune de capacitatea de a prelucra (i interpreta un fluF -onor de cel pu.in 4## de cu8inteXminut= >n timp ce de<itul 8er<al al unui locutor mediu atin?e de-a<ia un -fert din acea-t: 8aloareL@ Diferen.a de trei p:trimi repre;int: o re;er8: de proce-are a informa.iei pe care receptorul me-ajului 8er<al e li<er -: o utili;e;e dup: cum crede de cu8iin.a@ [tim= >ntr-ade8:r= fiecare= din proprie eFperien.:= c: faptul de a a-culta pe cine8a 8or<ind nu ne >mpiedic: -: ne mai ?9ndim (i la alte lucruri= mai mult -au mai pu.in le?ate de di-cur-ul interlocutorului no-tru@ A8antajele ace-tei -t:ri de fapt -unt at9t de e8idente >nc9t nu nece-it: nici un comentariu@ In -cAim<= merit: di-cutat pericolul poten.ial= de care nu e nimeni -cutit= ca= l9-9ndu--e antrenat: de cine (tie ce a-ocia.ii de idei= mintea noa-tr: -: -e >ndep:rte;e -uficient de mult de -u<iectul comunic:rii pentru a pierde cu totul contactul cu ace-ta@ Nu e ?reu de o<-er8at c: lucrul -e >nt9mpl: cu at9t mai le-ne cu c9t ritmul 8or<irii emi.:torului e mai lent= ceea ce fa8ori;ea;: auto<ruiajul p-iAolo?ic al a-cult:torului@ >n -prijinul aceleia(i o<-er8a.ii 8ine (i con-tatarea= de8enit: pro8er<ial:= c: -a8an.ii -unt >ndeo<(te mai di-tra.i dec9t ceilal.i muritori@ Dota.i cu calit:.i intelectuale deo-e<ite= ace(tia -unt mai eFpu(i= datorit: 8ite;ei cu care ?9nde-c= la fenomenul decol:rii aten.iei din ;ona o<iectului de di-cu.ie c:tre cea a propriilor preocup:ri@ 21

Nu e-te >n-: ne8oie -: fii om de (tiin.: pentru ca ?9ndurile -: >nceap: a-.i r:t:ci aiurea >n timp ce a-cul.i pe cine8a 8or<ind@ Ele8ii mai pu.in atra(i de >n8:.:tur: -au aceia mai 8i-:tori din fire= -timula.i e8entual (i de monoL Merita men.ionat= >n ace-t conteFt= faptul c9 /poarta acu-tic:2 a recep.iei 8er<ale e incompara<il mai >n?u-ta dec9t cea optica@ Cititori rapi;i= care elimina total 8ocali;area >n ?9nd= pot atin?e 8ite;e de lectura (i de >n.ele?ere a celor citite de p9n9 la 3# ### de cu8inteXminut , aul [tefane-cu ) Citirea rapid: c cur- >n 3" lec.ii= Bucure(ti= Ed@ Miracol= 355&= p@ &6@ tonia eFpunerii profe-orului= -unt 8ictime -i?ure ale efectelor de-conectante pentru aten.ie ale acelui /i-8or de Aorum-Aarum2 de-cri- de Emine-cu >n Scri-oarea a Il-a= unde proce-ul auto<ruiajului ?enerator de re8erii Aipnotice >(i afl: o ilu-trare poetic: ma?i-tral: ) />mi plutea pe dinainte cu al timpului ame-tic Ba un -oare= <a un re?e= <a alt animal dome-tic@ Sc9r.9irea de condeie d:dea farmec a-tei lini(ti= *edeam 8aluri 8er;i de ?r9ne= undoiarea unei ini(ti= Capul ?reu c:dea pe <anc:= p:reau toate-n infinitB C9nd -una (tiam c: Ram-e- tre<uia -: fi murit2@ Dac:= p9n: >n 8remea noa-tr:= (tiin.a a ne?lijat oarecum anali;a mecani-melor di-ip:rii (i concentr:rii aten.iei= acea-ta a con-tituit= >n -cAim<= un permanent o<iect de preocupare pentru practican.ii ru?:ciunii -i-tematice din mai toate marile reli?ii ale lumii@ 'rija de a e8ita /ri-ipirea min.ii2 o re?:-im deopotri8: la mari a-ce.i ai cre(tini-mului r:-:ritean= ca Sf@ I-aac [irul -au Sf@ loan Sc9rarul (i la renumitul >ntemeietor al Aa-idi-mului iudaic= I-rael <en Elie;er -upranumit Baal [em To8 ,3b##c3bR#6= care (i-a petrecut o parte din 8ia.: >n Moldo8a= >n -in?ur:tatea mun.ilor (i >ntr-o -ina?o?: de lemn din iatra Neam. ,^3"5_= p@ %4&6@ Se -pune de-pre ace-ta din urm: c: le recomanda ucenicilor -:i ca ) />nainte de a >ncepe ru?:ciunea= omul -: cu?ete ) propriul meu de-tin= -oarta poporului e8reu= <a cAiar a >ntre?ii lumi at9rn: de acea-t: ru?:ciune B dac: 8oi face cum8a o -in?ur: ?re(eal:= dac: 8oi ro-ti incorect un -in?ur cu89nt@ dac: >n minte >mi 8a p:trunde un -in?ur ?9nd -tr:in ,-@n@6= m9ntuirea lumii 8a >nt9r;ia2 ,apud H@ BlocA o8e-tiri Aa-idice= Bucure(tiC Ed@ Cartea Rom9nea-c:= 355$= p@ %#6@ Iat:= pe de alt: parte= cum -e pre;int:= -inteti;at: de re?retatul teolo? Dumitru St9niloae= per-pecti8a ortodoF: a-upra pro<lemei ) /@@@patima duce cu?etarea= f:r: -: 8rem= pe cine (tie ce c:r:ri= produc9nd fenomenul ;i- al >mpr9(tierii ei= p9n: ce -c:p:m cu totul fr9nele ?9n durilor din m9na= ceea ce aduce (i o 8ia.a eFterna necon-trolat9 (i p9tima(9@ a;a ?9ndurilor e o pa;: ce (i-o face mintea -ie >n-:(i@ De-i?ur mintea nu poate fi oprit: de a lucra continuu@ De aceea tre<uie -: 8e?Aem mereu a-upra ei@ Iar -copul ace-tei 8e?Aeri e-te= fie ca= primind ?9ndul -: -e de-f:(oare >ntr-o cu?etare pioa-:= pro8oc9nd a-ocia.ii de ?9nduri cucernice= fie ca= ap:r9nd alte ?9nduri ca >nceputuri de -erii= ele -: fie iar:(i din prima clip: >ndrumate pe al<ia cea -:n:toa-:@ Acea-ta e-te o cale -tr9mt:= o cale -u-.inut: cu efort continuu= care la >nceput e foarte ?rea= dar cu 8remea de8ine tot mai u(oar:2 ,^3"&_= p@ 3%#6@ Con8er?ente din anumite puncte de 8edere cu ace-te preocup:ri tradi.ionale= cercet:rile actuale= i;8or9te din aplecarea c:tre eficien.: a omului modern= urm:re-c nu at9t dirijarea >ntr-o direc.ie determinat: a cur-ului 8ie.ii

22

interioare= c9t= mai de?ra<:= -porirea aten.iei acordate raporturilor noa-tre interper-onale= @>n 8ederea o<.inerii unui profit -ocial (i intelectual maFim din fiecare interac.iune cu -emenii@ In8e-ti?area metodic: a proce-ului a-cult:rii a pornit= de altfel= de la unele -ondaje cu caracter -tati-tic pri8ind ponderea relati8: a diferitelor tipuri de acti8it:.i comunica.ionale >n mediile uni8er-itare americane@ !u9ndu--e >n con-iderare cele patru cate?orii principale de acti8it:.i cu profil de comunicare pe care le de-f:(oar: un intelectual pe parcur-ul unei ;ile= a fo-t determinat: urm:toarea reparti;are a timpului acordat fiec:reia dintre >ndeletnicirile re-pecti8e ) -cri-ul 33M cititul 3&M 8or<itul %"M a-cultatul $"M@ E de pre-upu-= fire(te= c: pentru alte -e?mente ale -ociet:.ii 8alorile procentuale 8or fi diferite= >n primul r9nd din pricina marii 8aria<ilit9.i >n ceea ce pri8e(te implicarea >n primele dou: tipuri de acti8itate= a c:ror pondere poate -c:dea p9n: la ;ero ,>n ca;ul mediilor analfa<ete= dar nu numai al lor6@ Nu >ncape >n-: >ndoial: c: (i acolo >nt9ietatea a-cult:rii -e 8a men.ine ne(tir<it: m:car (i numai pentru faptul c:= >n ?rupuri= 8or<itul concomitent e mai rar dec9t audi.ia -imultan:= iar indi8idual -unt mul.i cei ce a-cult: >n -in?ur:tate ,emi-iuni radiofonice -au de T@*@6 (i pu.ini cei care o<i(nuie-c -: 8or<ea-c: de unii -in?uri ,ar mai r:m9ne de di-cutat dac: un atare -oliloc8iu con-tituie cu ade8:rat -au nu un act de comunicare6@ Toat: lumea (tie >n-: c: primele trei acti8it:.i men.ionate -unt departe de a a8ea un caracter -pontan= >nn:-cut@ At9t 8or<itul c9t (i -cri-ul (i cititul au la <a;: proce-e de >n8:.are= de-f:(urate de-a lun?ul unor perioade >ndelun?ate= de multe ori -u< >ndrumarea unor per-oane -pecial pre?:tite >n ace-t -cop@ Ciudat e-te c: tocmai a-cultatul= -ituat= m:car -u< raport cantitati8= >n fruntea manife-t:rilor noa-tre comunica.ionale= nu face o<iectul nici unei peda?o?ii@ Dintre per-oanele re-pon-a<ile cu formarea noa-tr: (colar: (i uman: ,educatori= p:rin.i= profe-ori6= nimeni nu -e intere-ea;: dac: (tim -: a-cult:m (i nu >ncearc: -: ne >n8e.e -: o facem@ Cau;a ace-tei eFtrem de o<i(nuite -itua.ii neo<i(nuite re;id:= fire(te= >n i?norarea pro<lemei >n-e(i@ [i cum ar fi altfel c9nd prea pu.in: lume operea;: di-tinc.ia dintre a au;i (i a a-culta C Cel ce aude nu e dec9t un receptacul pa-i8 de -emnale -onore= pe c9nd a-cult:torul le traduce (i interpretea;:= tr:?9nd (i un folo- per-onal= >n m:-ura >n care inte?rea;: informa.iile primite >n -tructura per-onalit:.ii proprii@ EFperien.a contactului cu mu;ica ne poate ajuta -: >n.ele?em mai limpede deo-e<irea dintre cele dou: ac.iuni@ O pie-: mu;ical: oric9t de dificil: e-te au;it:= >n toate detaliile -ale acu-tice= de orice per-oan: f:r: defecte de au;= dar a-cultarea ei poate pre-upune o lun?: (i complicat: ucenicie@ u.ini -unt= pro<a<il= cei care nu -e-i;ea;: acea-t: realitate -impl:@ Mult mai mul.i= >n -cAim<= -unt 8or<itorii care confund: au;itul cu a-cultatul atunci c9nd e-te 8or<a de-pre receptarea me-ajelor 8er<ale@ Ca urmare= ei nici nu manife-t: 8reo preocupare de a-(i >m<un:t:.i formele de a-cultare= ceea ce eFplic: ne?lijarea 8reme >ndelun?at: a ace-tui important domeniu@ A-t:;i -e (tie c: o <un: calitate a a-cult:rii -e o<.ine numai >n anumite condi.ii@ >n-:(i mo<ili;area fi;ic: a or?ani-mului joac: un rol >n-emnat= po;i.ia (i tonu-ul mu-cular al receptorului condi.ion9nd ni8elul -:u de aten.ie@

23

>nlocuirea >n (coli a <:ncilor de lemn cu fotolii comode= ce permit o relaFare total: a auditoriului= -e do8ede(te a a8ea efecte deloc fa8ora<ile a-upra proce-ului de >n8:.are@ E cuno-cut= de altfel= modul >n care a-cult:torii reac.ionea;: la au;ul unei informa.ii intere-ante ) truncAiul -e >ndreapt: (i -e >ncordea;: u(or= capul a8an-ea;:= cu ?9tul >ntin-= ca -pre a capta mai <ine -unetele= urecAile /-e ciule-c2@ >nc: >n a doua jum:tate a -ecolului trecut= >ntr-o lucrare de etolo?ie a89nt la lettre= intitulat: TAe EFpre--ion of Emotion- in Man and Animal-= CAarle- Dar`in o<-er8a-e eFi-ten.a unor indicii ?e-tuale comune ale aten.iei la om (i la unele mamifere@ A-tfel= o fat: care pri8e(te cu intere- un <:iat >nclina capul >ntr-o parte= eFact ca (i c:.elul -au pi-ica ce o<-er8: un (oricel= ori alt: prad: mic: (i mi(c:toare@ o;i.iile defen-i8e diminuea;: recepti8itatea noa-tr: la me-ajele celorlal.i@ S-a demon-trat eFperimental c: per-oanele care a-cult: cu <ra.ele >ncruci(ate la piept= po;i.ie /de protec.ie2= denot9nd o atitudine pu.in <ine8oitoare fa.: de 8or<itor= ce poate mer?e de la circum-pec.ie p9n: la o-tilitate= re.in cu circa %4M mai pu.in din ceea ce -pune ace-ta dec9t cele neprotejate de o atare <arier:@ E-en.ial: pentru ameliorarea modului de a a-culta e-te 8alorificarea eficient: a decalajului dintre ?9ndire (i 8or<ire@ !ocutorii cu de<it 8er<al mai lent -unt >ntotdeauna mai ?reu de urm:rit (i pentru a-i putea totu(i a-culta -e impune -9-i d:m de lucru min.ii noa-tre= pe cat po-i<il= tot >n -fera tematic: a di-cu.iei pe care o purt:m cu ei@ Recapitularea a ceea ce ne-au -pu- p9n: atunci= c:utarea unor -en-uri a-cun-e ori mai pu.in e8idente ale cu8intelor lor= >ncercarea de a pre8edea cur-ul ulterior al eFpunerii ne men.in >n aceea(i ;on: de intere-= >mpiedic9nd decolarea ?9ndului -pre ;:ri -tr:ine -u<iectului (i >ntreruperea le?:turii cu interlocutorul@ Dac: -untem con(tien.i c: >n.ele-ul comunic:rii -e afl: (i >n comportamentul non-8er<al al emi.:torului= <a cAiar (i >n ceea ce el omite= deli<erat -au nu= -: ne tran-mit:= 8om folo-i capacitatea noa-tr: di-poni<il: de prelucrare a informa.iilor pentru o a-cultare total:= deopotri8: critic: (i empatic:@ Spre deo-e<ire de po-tura de emi.:tor= >n care de.ii controlul total a-upra celor comunicate= condi.ia de receptor pre-upune efortul continuu de a urm:ri un ?9nd -tr:in@ Ace-ta poate contra;ice propriile tale con8in?eri -au poate pur (i -implu -: nu te intere-e;e (i -: te plicti-ea-c:@ A a-culta opinii pe care nu le >mp:rt:(e(ti nu e >ntotdeauna u(or@ Atunci c9nd >mprejur:rile nu >.i permit -: ripo-te;i pe loc= pre?:tirea replicii pe care urmea;: -: o dai mai t9r;iu -e poate con-titui ea >n-:(i >ntr-o puternic: -ur-: de <ruiaj@ Nu rareori prele?erile urmate de >ntre<:ri (i comentarii ofer: unor inter8enien.i prilejul de a -e di-credita ridic9nd o<iec.ii la care conferen.iarul in-u(i a r:-pun- >n cAiar cuprin-ul eFpunerii -ale@ Daptul -e eFplic: prin efectul de <ruiaj al >ncerc:rii de a-.i formula o<-er8a.iile >ntr-un cAip c9t mai percutant (i con8in?:tor@ >n majoritatea ca;urilor= planul 8iitoarei lu:ri de cu89nt >.i acaparea;: aten.ia >n a-emenea m:-ur: >nc9t pier;i contactul cu mer-ul ar?umenta.iei oratorului (i ri(ti -: te eFpui deri;iunii a-i-ten.ei= care >i -anc.ionea;: >ntotdeauna pe /c:-ca.ii2 ce aduc >n di-cu.ie pro<leme deja elucidate@ E-te= de aceea= prefera<il ca orice o<iec.ie -: fie notat: tele?rafic (i -: nu -e re8in: a-upra ei p9n: >n momentul lu:rii de cu89nt= dec9t >n ca;ul >n care= pe parcur-= apar elemente noi= de natur: -: antrene;e o -cAim<are de per-pecti8: a-upra a-pectului -e-i;at@ Oricum= repetarea >n minte a replicii pe care urmea;: -: o dai repre;int: op.iunea cea mai proa-t:@

24

Tot o practic: nefericit: o con-tituie (i filtrarea me-ajelor= >n -en-ul de a eluda ceea ce ne di-place= nu ne con8ine -au cere un efort de >n.ele?ere pe care nu -untem di-pu(i -: >l facem@ >n realitate= tocmai me-ajele apar.in9nd ace-tor tipuri ar tre<ui a-cultate cu mai mult: aten.ie@ De ideile care >.i confirm: propriile con8in?eri te po.i di-pen-a f:r: a pierde mare lucru= >n timp ce

25

cunoa(terea ar?umentelor cui8a care ?9nde(te altfel dec9t tine .i-ar putea >m<o?:.i -u<-tan.ial ori;ontul@ Nu e 8or<a= fire(te= -9 accep.i neap:rat opiniile interlocutorului= ci -9 le iei >n con-iderare= e8entual pentru a le com<ate (i a le con-olida pe ale tale= printr-o moti8are >ntemeiata pe un ra.ionament mai -olid@ E o ade8:rat: art: -9 (tii -9 >n8e.i cAiar (i de la cine8a care >.i e-te profund antipatic= -au -9 continui -9 a-cul.i cu aten.ie dup9 ce interlocutorul a f9cut o remarc: o-til:= ori a folo-it la adre-a ta o eFpre-ie care te-a ji?nit@ Ca o re?ul: ?eneral:= ar fi de re.inut c: nu eFi-t: con8er-a.ie a priori neintere-ant:= c: din orice interac.iune cu o alt: per-oan: -e poate >n8:.a ce8a@ Nimic mai re?reta<il dec9t manife-t:rile de -no<i-m comunica.ional ale celor care >mpart oamenii >n unii cu care merit: (i al.ii cu care nu merit: -9 -tai de 8or<:@

$@

CODIDICAREA)

*ERI'A

INDIS ENSABI!1

ORIC1RUI

ROCES DE COMUNICARE

Re8enind la -cAema SAannon-Jea8er= tre<uie -pu- c: ;?omotul nu e-te nici unica (i nici cea mai important: -ur-: a necoinciden.ei dintre me-ajul eFpediat (i cel ajun- la de-tinatar@ Si-temele noa-tre de comunicare di-pun= >n ?eneral= de mijloace de atenuare a efectelor <ruiajului= cel mai eficient dintre ele fiind redundan.a codific:rii= concept a-upra c:ruia 8om re8eni pe lar? >ntrun alt capitol@ Mult mai ?ra8e= >n-: (i mai ?reu de com<:tut= -unt ne>n.ele?erile inter8enite ca urmare a non-identit:.ii codurilor cu care operea;: tran-mi.:-torul= pe de o parte= (i receptorul= pe de alta@ Numai o -imetrie perfect: dintre codificare (i decodificare ?arantea;: fidelitatea tran-mi-iei@ Or= >ntr-un mare num:r de ca;uri= acea-t: condi.ie a<-olut natural: nu e nici pe departe >ndeplinit:@ entru a a-i?ura re8er-i<ilitatea tran-form:rii me-aj--emnal= codul 8a tre<ui -: fie conceput a-tfel >nc9t traducerile pe care el le mijloce(te -: ai<: un caracter uni8oc= lip-it de orice am<i?uitate@ Din ace-t moti8 -e impune definirea ri?uroa-: a codific:rii (i codului= no.iuni utili;ate ade-ea >ntr-o manier: 8a?:= aproFimati8: -au ineFact:@ Ca (i >n alte -itua.ii >n care -e >ncearc: e8itarea impreci;iei (i a ecAi8ocului= 8om recur?e= cu -cu;ele de ri?oare fa.: de cititorul mai pu.in familiari;at= la un formali-m matematic minimal= menit -: elimine orice neclaritate conceptual:@ Termenii cu care 8om opera apar.in teoriei mul.imilor= a<ordare datorat: lui 'eor? Cantor ,34$&c35346= a c:rei apari.ie a condu- la re?9ndirea >ntr-o nou: per-pecti8: a tuturor di-ciplinelor matematice@ Conceptul de <a;: al ace-tei teorii e-te unul a<-olut intuiti8 ) mul.imea= >n.elea-: ca o colec.ie de o<iecte oarecare= date fie >n mod eFplicit= prin enumerare= ,de eFemplu mul.imea alc:tuit: din acea-t: carte= -onata /!unii2 (i piramida lui aeop-6= fie prin enun.area unei propriet:.i comune ,de pild:= mul.imea numerelor pare -au cea a fetelor <londe= ale c:ror elemente -unt mai ?reu ori impo-i<il de li-tat eFAau-ti8= dar pot fi oric9nd departajate= pe <a;a tr:-:turii enun.ate c di8i;i<ilitatea cu " -au culoarea p9rului c de elementele ce nu apar.in mul.imilor men.ionate6@ Sin?ura condi.ie impu-: unui an-am<lu de elemente pentru ca el -: con-tituie o mul.ime e-te ca nici un element -: nu -e repete@ A(adar M A ha= <= cf e-te o mul.ime= pe c9nd d ha= <= af nu e-te@ Diind date dou: mul.imi M (i S= numim rela.ie orice mul.ime de perecAi de elemente alc:tuite a-tfel >nc9t primul element al perecAii -: apar.in: mul.imii M= iar cel de-al doilea mul.imii S@ Dac:= <un:oar:= M e-te mul.imea autorilor (i S c mul.imea c:r.ilor= eFi-t: o rela.ie R care a-ocia;: autorii cu c:r.ile pe care le-au -cri-@ Elementele ace-tei rela.ii -unt cupluri de felul ,!@ Tol-toi= 27

R:;<oi (i pace6= ,'@ Dlau<ert= Madame Bo8arS6= ,TA@ Mann= Muntele 8r:jit6 etc@ Rela.ia care pune >n core-ponden.: fiecare element dintr-o mul.ime M cu numai= cel mult= un element al altei mul.imi S -e nume(te func.ie@ Nu e-te ca;ul rela.iei R men.ionate= deoarece de-tui autori au -cri- mai mult de o carte@ In -cAim<= o func.ie lea?: mul.imea indi8i;ilor de mul.imea mamelor care i-au n:-cut= nimeni nea89nd mai mult dec9t o -in?ur: mam:@ Spunem de-pre o func.ie c: e-te <iuni8oc: atunci c9nd ea a-ocia;: (i fiec:rui element din mul.imea de -o-ire S cel mult un element din mul.imea de plecare M@ C:-:toria mono?am: e-te o a-emenea func.ie <iuni8oc:= >ntruc9t ea inter;ice at9t <:r<a.ilor -: ai<: mai multe -o.ii c9t (i femeilor c mai mul.i -o.i@ m Un cod e-te (i el= prin defini.ie= o func.ie <iuni8oc: -ta<ilit: >ntre o mul.ime M de me-aje (i o mul.ime S de -emnale@ Condi.ia de <iuni8ocitate ,-au <ijec.ie6 e-te o<li?atorie pentru a-i?urarea unei re8er-i<ilit:.i perfecte >ntre codificare (i decodificare@ O defini.ie mai preci-: a codific:rii face nece-ar: introducerea unei no.iuni noi= (i anume cea de lim<aj pe un alfa<et dat@ Diind dat: o mul.ime M de elemente de natur: ne-pecificat9= 8om numi cu89nt pe alfa<etul M orice (ir de elemente= repetate -au nu= apar.in9nd mul.imii M@ Dac: M e-te mul.imea literelor alfa<etului latin= 8om -pune de-pre orice -ec8en.: de litere latine= fie c: po-ed: un -en- >n 8reo lim<: cuno-cut:= fie c: nu >n-eamn: nimic >n nici o lim<:= c: e-te un /cu89nt pe M2@ Mul.imea tuturor cu8intelor di-tincte ce -e pot alc:tui cu ajutorul alfa<etului M ,mul.ime e8ident infinit:= deoarece nu am impu- cu8intelor nici o re-tric.ie de lun?ime6 -e cAeam: 8oca<ular uni8er-al pe M@ rin lim<aj pe M >n.ele?em o parte oarecare a 8oca<ularului uni8er-al@ !eFicul lim<ii rom9ne e-te un a-tfel de lim<aj pe alfa<etul latin= la fel cum leFicul -uede;= portu?Ae; -au turce-c repre;int: (i ele lim<aje di-tincte ,dar nu neap:rat di-juncte6 pe acela(i alfa<et@ Suntem acum >n m:-ur: -: formul:m defini.ia ri?uroa-: a celor patru tipuri de codificare >nt9lnite >n proce-ul comunic:rii interumane@ Dac: M e-te o mul.ime de me-aje= S c o mul.ime de -emnale= f un cod= adic: o func.ie <iuni8oc:= iar !,M6 (i !,S6 dou: lim<aje definite pe alfa<etele M (i= re-pecti8= S= 8om numi codificare oricare dintre mul.imile ) C F d hM= S= f6= C" - hM= !,S6= ff= C% d h!,M6= S= ff= C$ d h!,M6= !,S6= ff rimul ca; core-punde a-ocierii me-ajelor -imple cu -emnale -imple= ca >n cifrurile alfa<etice= >n care o liter: -e -u<-tituie alteia@ Suetoniu ne relatea;: c: Ce;ar >(i redacta -crierile c:tre intimi >nlocuind litera a cu d= litera < cu e (i a(a mai departe= >ntr-un -i-tem de permut:ri care tran-formau caracterul ce ocup: ran?ul i >n alfa<etul latin cu cel de ran? i O % ,/@@@ -i gua occultiu- perferenda erant= per nota- -crip-it= id e-t= ic -tructo litterarum ordine= ut nullum 8er<um effici po--et) guae -i gui- in8e-ti?are et per-egui 8elit= guartam elementorum litteram= id e-t= d pro a= et perinde religuacommutet2L c De duode-cim Cae-arum= C@V@ Cae-ar= !*I6@ >n ace-t ca;= ca (i >n cel al tran-liter:rii dintr-un alfa<et >ntr-altul= >nlocuirile -e fac element cu element= nu -ec8en.: cu -ec8en.:@

Codific:rile de tip C" -u<-tituie me-ajelor -imple din M (iruri de -emnale= recte cu8inte= din lim<ajul !,S6@ E-te ca;ul /alfa<etului2 Mor-e= unde M repre;int: mul.imea caracterelor latine (i a -emnelor u;uale de punctua.ie= iar S o perecAe de -emnale notate prin punct ,impul- electric -curt6 (i linioar: ,impul- electric lun?6@ Diec:rei litere i -e a-ocia;:= de data acea-ta= nu c9te un -implu element din S= ci -ec8en.e de p9n: la b a-tfel de elemente@ >n codificarea de tip C%= -emnale elementare eFprim: >n.ele-uri compleFe@ A-tfel= >n tran-portul rutier -au fero8iar me-aje de ?enul /Acce-ul e li<er2 -au /Trecerea inter;i-:2 -unt comunicate printr-un -emnal lumino- unic= la fel cum >n -port un -implu pocnet de pi-tol poate >n-emna /!ua.i-o la fu?:2 -au -unetul produ- de fluierul ar<itrului /Opri.i jocul= fiindc: --a comi- o >nc:lcare a re?ulamentului2@ >n fine= traducerea dintr-o lim<: >ntr-alta repre;int: un ca; tipic de codificare de tip C$= >ntruc9t operea;: cu -u<-titu.ii la ni8elul cu8intelor= nu al literelor -au fonemelor componente@ EcAi8alen.a dintre france;ul tapi- (i cu89ntul rom9ne-c co8or -e -ta<ile(te printr-o func.ie definit: pe 8oca<ularele celor dou: lim<i (i ar fi a<-urd -: o >n.ele?em >n -en-ul c:= >n france;: c -e -pune t= o e numit a= iar p >n-eamn: 8@ L /@@@ daca dorea -9 tran-mit:= ce8a mai >n a-cun-= -cria cifrat= adic: potri8ind a-tfel ordinea literelor >nc9t nici un cu89nt -9 nu poat: fi de-lu(it ) daca cine8a ar 8rea -9 cercete;e (i -9 de-copere ace-tea= -9 -cAim<e fiecare litera a alfa<etului cu cea de a patra= de pilda= pe d >n locul lui a= (i tot a(a cu toate celelalte2@ Comunicarea 8er<ala pre-upune o codificare de tipul C"= care pune >n core-ponden.a mul.imea M a conceptelor ?9ndite de -ur-a= cu mul.imea -ec8en.elor con-tituite de cu8intele lim<ii >n care ne eFprimam@ In ca;ul c9nd folo-im o lim<a -tr9in9 continu9nd -9 ?9ndim >n idiomul matern= >ntre momentul ela<or:rii me-ajului (i cel al formul:rii (i emiterii lui -e interpune o nou: codificare= de data acea-ta apar.in9nd cla-ei C$@ !a r9ndul -:u= interlocutorul no-tru poate= dup: cum e-te 8or<itor nati8 -au nu al lim<ii utili;ate= -9 >n.elea?: direct ce >i -punem -au -9 >(i traduc: >n preala<il me-ajul >n lim<a proprie= ceea ce ne atra?e aten.ia a-upra faptului c: >ntr-un proce- de comunicare num:rul treptelor de codifcare nu tre<uie -9 fie= >n mod o<li?atoriu= e?al cu al celor de decodificare@ Dup: cum -e 8ede= di-tinc.ia dintre diferitele modalit:.i de codaj are >n 8edere primele dou: elemente ale tripletei Cj@ Marea pro<lem: a comunic:rii 8er<ale e-te >n-: le?at: de cel de al treilea termen@ entru ca me-ajul -9 ajun?: intact la de-tinatar= func.ia f= care nu e nimic altce8a dec9t codul utili;at= tre<uie -9 fie= precum --a -pu-= ri?uro- <iuni8oc:@ Numai a-tfel a8em ?aran.ia c: decodificarea -e 8a pre;enta ca ima?inea >n o?lind: a codific:rii= re-tituind cu fidelitate inten.iile emi.:torului@ Dar e-te oare >ndeplinit: acea-t: condi.ie >n ca;ul lim<ilor naturale C E8ident nu= m:car (i numai dac: lu:m >n con-iderare fenomene ca -inonimia -au omonimia= care infirm: <iu-ni8ocitatea rela.iei f@ Dac: un acela(i me-aj poate fi eFprimat >n dou: feluri diferite= >n-eamn: nu numai c: func.ia f nu e-te <ijecti89= ci= mai ?ra8= c: ea nu e deloc o func.ie >n -en-ul defini.iei matematice a termenului@ In plu-= po-i<ilitatea ca o aceea(i -ec8en.: de -emnale -9 repre;inte dou: me-aje diferite= adic: eFi-ten.a omonimiei= creea;:= la decodificare dileme -emantice incompati<ile cu ideea

29

de cod= cAiar dac: multe dintre ele pot fi re;ol8ate cu ajutorul conteFtului@ Dar nu ace-ta e o<-tacolul cel mai reduta<il de care -e lo8e(te dorin.a noa-tr: de a comunicacu -emenii@Defini.iapecareamacceptat-o condi.ionea;: comunicarea de eFi-ten.a unui repertoriu de -emnale >mp:rt:(ite at9t de emi.:tor c9t (i de receptor= ceea ce ar pre-upune con-en-ul a-upra me-ajelor elementare pe care ace-te -emnale le codific:@ EFi-t: >n-: o li-t: complet:= eFplicit: (i unanim accceptat9 a ecAi8alen.elor con8enite dintre cu8inte (i >n.ele-urile lor C EFi-ten.a dic.ionarelor eFplicati8e ar p:rea -: plede;e pentru un r:-punafirmati8@ !a prima 8edere= dic.ionarul -e pre;int: >ntr-ade8:r ca o li-t: de core-ponden.e care ne ofer: cAeia codific:rii leFicale a no.iunilor= >n acela(i fel >n care= de pild:= /alfa<etul Mor-e2 ne de;8:luie modul >n care literele (i cu8intele alc:tuite din ele -unt codificate >n -i-temul <inar al punctelor (i linioarelor@ D:c9nd a<-trac.ie de unele a<ateri de felul -inonimiei (i omonimiei= ce ar putea fi -ocotite= la ri?oare= drept accidente -au eFcep.ii ne?lija<ile ,de(i o cercetare -tati-tic: infirm: cate?oric o atare ipote;:L6= am putea 8edea >n dic.ionar eFpre-ia unui cod (i >n lim<: modalitatea practic: de utili;are a ace-tuia >n comunicarea interuman9@ De fapt >n-:= raporturile dic.ionarului cu lim<a 8or<it: -au -cri-: -unt de o cu totul alt: natur: dec9t cele ale /alfa<etului Mor-e2 cu tele?ramele codificate (i tran-mi-e cu ajutorul -:u@ >n ca;ul din urm:= codul e-te dat a priori= cuno-cut (i re-pectat /cu -fin.enie2 de cei doi comunicatori@ A(a cum o<-er8a ierre 'uiraud= >n fra;a citat: pu.in mai >nainte ,pa?@ "36= /codul nu -e tran-form: dec9t >n 8irtutea unui acord eFplicit al utili;atorilor2= el nu e8oluea;: >n mod natural ca lim<a= aflat: >ntr-o dinamic: L In ceea ce pri8e(te -inonimele din lim<a rom9n:= e -uficient -9 amintim c9 dic.ionarul pe care li l-au con-acrat !ui;a (i Mircea SecAe ^3""_ con.ine mai <ine de %& ### de intr:ri@ C9t de-pre omonimie (i poli-emie= in8e-ti?a.ia >ntreprin-a de autorul ace-tor r9nduri ^%b_ a permi- o prima e8aluare cantitati8a a con-idera<ilei eFten-iuni a ace-tor fenomene@ Nu e aici locul unei eFpuneri pe acea-ta tema= dar merit: men.ionat= cu titlu de eFemplu= c9= >n rom9ne(te= 8er<e ca .ine= face -au da po-ed: c9te $R= $& (i= re-pecti8= %R= de -en-uri di-tincte= adjecti8ele <un (i r:u c c9te "4 (i= re-pecti8= "" de -en-uri= -u<-tanti8ul ocAi c 3b= ad8er<ul <inec 3b= prepo;i.iile de (i pe c9te $b (i= re-pecti8= %3 de -en-uri@ necontenit:= care face ca >n orice moment ima?inea pe care ne-o ofer: de-pre ea dic.ionarele -: fie deja dep:(it:@ Con-emn:ri a po-teriori ale /codului2 lin?8i-tic= dic.ionarele ne 8or<e-c= cAiar din clipa apari.iei lor= de-pre o lim<: care nu mai eFi-t:@ Nu >ncape >ndoial: c: dup: >ncAeierea redact:rii marelui Dic.ionar al Academiei= a c:rui ela<orare -e apropie de -f9r(it= o<iecti8ul prioritar al cercet:torilor In-titutului de !in?8i-tic: 8a fi reluarea muncii -i-ifice >ncepute cu mai mult de un -ecol >n urm:= >ntruc9t lim<a de a-t:;i difer: -uficient de cea con-emnat: de Ha-deu -au Ailippide pentru a nece-ita o re8i;uire capital: a ace-tui mamut leFico?rafic@ De fapt pro<lema dic.ionarelor= de(i intere-ant: >n -ine= nici nu ar tre<ui -: ne preocupe aici= >ntruc9t eFperien.a ne >n8a.: c: ele nu fac dec9t -9 con-emne;e un u; lin?8i-tic= e(u9nd= >n -cAim<= -i-tematic atunci c9nd >ncearc: -9 >l impun:= adic: -9 joace efecti8 rolul de in-trument de codificare a ?9ndurilor 8or<itorilor@

entru o mai corect: e8aluare a -itua.iei= -9 ne reamintim doar modul >n care am deprin- noi >n(ine lim<a matern:@ M:car (i din pricina faptului c: lucrul --a petrecut la o 89r-ta c9nd >nc: nu (tiam -9 citim= dic.ionarele nu neau fo-t de nici un folo-@ Nu din ele am >n8:.at >n.ele-urile imen-ei majorit:.i a cu8intelor pe care le folo-im= ci dintr-o eFperien.: per-onal: de comunicare= direct: -au mediat: ,de lecturile p:rin.ilor= <unicilor -au educatorilor6 cu -emenii no(tri cu89nt:tori@ Cu eFcep.ia unor termeni foarte concre.i= ai c:ror referen.i pot fi ar:ta.i /la propriu2= cu8intele >(i conturea;: treptat= >n mintea copilului= un -emnificat dedu- din conteFtul lin?8i-tic (i -itua.ional >n care au fo-t au;ite@ A-cult9ndu-i pe ceilal.i 8or<ind= am >ncercat fiecare dintre noi -9 aproFimam >n.ele-ul cut9rei -au cut:rei tran(e -onore= ceea ce a f:cut ca= ine8ita<il= ideea pe care ne-am format-o de-pre -en-ul cu8intelor -9 depind: de propria eFperien.: lin?8i-tic:@ Or= acea-t: ;e-tre ne apar.ine >n eFclu-i8itate@ Nici un alt indi8id nu a a8ut= prin for.a >mprejur:rilor= prilejul de a au;i de-a lun?ul 8ie.ii -ale eFact acela(i repertoriu de fra;e= (i >n acelea(i circum-tan.e= ca un altul= ceea ce >n-eamn: c:= cel pu.in la ni8el conotati8= -emnifica.iile cu8intelor tre<uie -: difere de la o per-oan: la alta@ Dac: eFi-t: un oarecare acord a-upra con.inutului no.iunilor pe care le eFprim: unit:.ile leFicale= ace-ta -e limitea;: la -fera denota.iei= -in?ura= de altfel= pe care >ncearc: -: o circum-crie defini.iile din dic.ionar@ Dar ne-f9r(itele nuan.e >n care -e colorea;: cu8intele ca urmare a (irului irepeta<il de >nt9lniri cu ele ale fiec:rui 8or<itor ,(i= mai ale-= a-cult:tor6 >n parte con-tituie un patrimoniu netran-mi-i<il= o proprietate eFclu-i8:= pe care mijloacele noa-tre de comunicare nu ne >n?:duie -: o tran-fer:m min.ii (i -en-i<ilit:.ii interlocutorilor@ Dup: cum am mai -pu--o >n capitolul introducti8= cu8intele con-tituie -imple -emnale fi;ice care nu tran-port: -en-uri@ Ele pot >ntr-ade8:r de(tepta >n con(tiin.a receptorului un >n.ele-= dar acea-ta numai dac: >n.ele-ul -e afl: deja acolo@ Simplific9nd= lucrurile decur? a-tfel ) emi.:torul dore(te -: comunice un -en- S V pe care >l codific:= potri8it eFperien.ei -ale lin?8i-tice per-onale= prin cu89ntul c@ >n-: pentru cel ce prime(te me-ajul= c >n-eamn:= mai mult -au mai pu.in= altce8a B el -e a-ocia;: >n mintea receptorului cu un >n.ele- -"= care con-tituie= la r9ndul -:u= o re;ultant: a unor 8ectori -emantici a<-olut indi8iduali ce 8in din trecutul <io?rafic-comunica.ional al per-oanei cu pricina@ Idiolectul= de-pre care ne 8or<e-c -ociolin?8i(tii= nu con-t: at9t >n repertoriul mijloacelor lin?8i-tice de care di-pune un locutor particular >ntr-un moment determinat al 8ie.ii -ale= c9t >n >n.ele-urile pe care le atri<uie ace-ta cu8intelor >n acel moment= >n.ele?em -en-ul cu89ntului dra?o-te >n moduri diferite la 3#= "#= $# -au R# de ani= din pricina acumul:rii >n timp a eFperien.elor= reale -au -im<olice= le?ate de ace-t conceptX-entiment compleF (i= din p:cate= (an-ele de a >nt9lni c9nd8a o per-oan: pentru care cu89ntul -: >n-emne acela(i lucru ca (i pentru noi -unt c8a-inule@ >n?rijor:tor= poate= >n ordine -entimental:= fenomenul nu e mai pu.in lip-it de con-ecin.e pe plan -ocial -au politic@ O mare pro<lem: a tran;i.iei de la re?imul totali tar la democra.ie con-ta >n faptul c: ea tre<uie reali;ata cu oameni care >n.ele? democra.ia >ntr-o -umedenie de moduri diferite@ [i de acea-ta data= >n.ele-ul -a con-truit >n mintea fiec:ruia dintre noi din f:r9mele de -emnifica.ie adunate de-a lun?ul timpului= din con8er-a.ii= lecturi -au audieri de emi-iuni tele8i;ate

31

-au radiofonice= adic: din eFperien.e de comunicare numai par.ial >mp:rt:(ite de ceilal.i -emeni ai no(tri@ E normal ca= (i >n ace-t ca;= -: apar: diferen.e de interpretare= ceea ce= >n termenii di-cu.iei de fa.:= >n-eamn: o di-tor-ionare a me-ajului= cau;at: de a-imetria dintre codificare (i decodificare@ Altfel -pu-= comunicarea e-te minat: de faptul c: tran-mi.9torul (i receptorul nu operea;: cu un acela(i cod@ Din ace-t punct de 8edere= comunicarea 8er<al: de.ine totu(i o po;i.ie pri8ile?iat:@ In ciuda dificult:.ilor men.ionate= eFi-t: aici= de <ine de r9u= con8en.ii accep tate= ce limitea;: marja de incompreAen-iune la 8alori cu mult mai mici dec9t >n ca;ul comunic:rii non-8er<ale@ >n-:(i eFi-ten.a dic.ionarelor= care con-emnea;: accep.iunile curente= /normate2= ale -emnelor lin?8i-tice arat: c: un pact -emantic minimal e po-i<il@ O carte ne -pune tuturor lucruri c9t de c9t a-em:n:toare@ Dar un c8artet de BeetAo8en C Dar o partit: pentru 8ioar: -olo de BacA C Dar o melopee ti<etan9 -au o pie-: pentru pian preparat de VoAn Ca?e C EFi-t: oare 8reun dic.ionar de >n.ele-uri mu;icale la care -: facem apel pentru a afla care e -emnifica.ia unui anumit acord= al unei com<ina.ii tim<rale= al unui moti8 ritmic -au melodic C [i nu numai />n ?eneral2= ci >n opera unui compo;itor anume= c:ci e e8ident= cAiar din eFemplele men.ionate= c: nu to.i creatorii de mu;ic: 8or<e-c aceea(i lim<:@ Caracterul neeFplicit al codului >n?reunea;: infinit decodificarea di-cur-ului mu;ical >n raport cu cea a lim<ii 8or<ite@ Aproape fiecare mare compo;itor ino8ea;: >n domeniul lim<ajului= ceea ce >l o<li?: de fiecare dat: pe a-cult:tor -: deprind: un cod nou= la a c:rui de-cifrare cuno(tin.ele anterioare >i -unt de prea pu.in folo-@ Nu e= de aceea= nimic -urprin;:tor >n faptul c: unii dintre cei mai importan.i arti(ti care (i-au

33

-au 8i;itatorul unei eFpo;i.ii de a8an?arda 8or a8ea ne8oie de un inter8al de timp= mai lun? -au mai -curt= >n care -9 -e familiari;e;e cu noul lim<aj= pentru a a8ea= >n cele din urma= dreptul de a accepta -au re-pin?e me-ajul arti-tului@ A refu;a de la >nceput oferta ace-tuia= cum= din p:cate= o facem= ade-ea= din -uperficialitate= iner.ie culturala= ori= pur (i -implu= din lip-a de timp= e ca (i cum ai declara lip-it: de orice 8aloare o carte numai pentru c: e -cri-: >ntr-o lim<: pe care nu o >n.ele?i@ >ncearc: -: o traduci mai >nt9i -au roa?9-3 pe altul -9 .i-o traduc:= dup: care e(ti li<er (i >ndrept:.it -9-.i eFprimi orice p:rere= oric9t de critic: la adre-a ei] Cum >n-: >ntre -cara de timp la care -e de-f:(oar: 8ia.a artei (i lon?e8itatea arti-tului -t:ruie di-crepan.a -e-i;at: de un afori-m al lui Hipocrat ,R piog paFug= TI teF8ri ,icticpa i /ar- lon?a= 8ita <re8i-6= nu e de mirare c: ade-ea fiin.a p:m9ntean: a creatorului nu mai apuc: momentul de-cifr:rii (i >n.ele?erii corecte a -en-urilor operei -ale@ Recapitul9nd= omnipre;en.a ;?omotului (i necoincidenta dintre codul tran-mi.9torului (i cel al receptorului limitea;: dra-tic po-i<ilit:.ile comunic:rii@ In ciuda credin.ei= inculcate de (coal:= potri8it c:reia cu8intele au un >n.ele-= ele -unt= de fapt= lip-ite de 8reo -emnifica.ie intrin-ec:@ Sec8en.a de -unete cor >n-eamn: pentru rom9n o forma.ie 8ocal:= pentru france; c un in-trument mu;ical= pentru latin c inim: (i a(a mai departe@ Nici unul dintre ace-te -en-uri nu e con.inut >n cu89nt= de(i at9t 8or<itorii o<i(nui.i c9t (i lin?8i(tii apelea;: curent la formule de ?enul /con.inutul cu89ntului2= />n.ele-ul 8or<elor2= /-emnifica.ia termenului2= /t9lcul eFpre-iei2@ De fapt= cu8intele= ca (i acordurile mu;icale -au petele de culoare dintr-un ta<lou= nu -unt altce8a dec9t -imple -emnale fi;ice= menite -9 reactuali;e;e >n mintea receptorului concepte preeFi-tente= idei conturate (i fiFate >n trecut= pe <a;a ?enerali;:rii eFperien.ei per-onale= at9t lin?8i-tice c9t (i eFtralin?8i-tice@ !a primul tip de eFperien.: ne-am referit deja ) r:m9ne -9 >l eFaminam pe cel de al doilea@ &@ IM !ICAZII DI!OSODICE@ CONSECINZE ETICE

Afirma.iile pri8itoare la unicitatea practicii comunica-.ionale a fiec:ruia dintre noi r:m9n >ntru totul 8ala<ile (i >n ceea ce pri8e(te cadrul mai lar? al eFperien.ei -en;oriale@ Nu eFi-t: (i nu pot eFi-ta dou: per-oane diferite care -: fi fo-t -upu-e pe parcur-ul 8ie.ii acelora(i -timuli eFteriori= -: fi 8:;ut= au;it= ?u-tat etc@ eFact acelea(i lucruri (i >n aceea(i ordine temporal:@ Mai mult dec9t at9t= nici m:car 8reuna -in?ur: dintre -en;a.iile elementare ale unui anumit indi8id nu poate coincide cu una apar.in9nd altcui8a= pentru du<lu moti8 c: receptorii -en;oriali ai celor doi nu -e pot afla concomitent >n aceea(i po;i.ie >n -pa.iu ,un o<iect pri8it de mine >n ace-t moment arat: altfel din un?Aiul din

care >l 8ede oricine altcine8a6 (i c: parametrii func.ionali ai or?anelor de -im. difer: (i ei de la un or?ani-m la altul@ Dar tocmai din a-emenea atomi -en;oriali unici (i irepeta<ili -e con-truie(te ima?inea noa-tr: a-upra lumii@ D:r: a repre;enta= >n -en-ul propriu= o ?re(eal:= folo-irea aici a termenului ima?ine orientea;: ?9ndirea >ntr-o direc.ie inadec8at:= deoarece -u?erea;: un proce- de reflectare >n care lumea e-te dat: de dou: ori ) o dat: ca realitate o<iecti8: (i a doua oar: ca -inte;: de percep.ii= ca impre-ie de-pre lume a indi8idului= ca atunci c9nd 8edem -imultan un copac (i o?lindirea -a >n apele lacului@ De fapt >n-: unica realitate la care omul are acce- e tocmai ima?inea din lac= eFi-ten.a lumii o<iecti8e con -tituind o inferen.a care= oric9t ne-ar p:rea de natural:= -e -ituea;: cate?oric dincolo de Aotarele lo?icii= cAiar dac: (tiin.a e-te con-tr9n-: -: o accepte pentru a nu-(i 8edea -pul<erat= dintr-o tr:-:tur: de condei= o<iectul de -tudiu@ e -curt= indiferent dac: lumea eFi-t: (i in afara con(tiin.ei noa-tre= ceea ce putem cunoa(te (i eFplora nu e-te acea lume= ci un con-truct per-onal= re;ultat din inte?rarea >ntr-o -tructur: coerent: a -en;a.iilor noa-tre -au= mai de?ra<:= a ceea ce memoria ne-a permi- -: re.inem din ele@ EFi-t: a(adar tot at9tea lumi c9te con(tiin.e indi8iduale (i= >ntre alte paradoFuri ale comunic:rii= unul dintre cele mai de-cump:nitoare con-t: >n etero?enitatea funciar: a realit:.ilor de-pre care comunic:m@ A<ord9nd un anumit -u<iectB interlocutorii au impre-ia c: 8or<e-c de-pre acela(i lucru= c9nd= de fapt= fiecare -e refer: la entit:.i apar.in9nd lumii -ale proprii= la care cel:lalt nu 8a a8ea niciodat: acce-@ Non idem e-t -i duo dicunt idem@ articipan.ii la dialo? -e ?:-e-c a-tfel >n po-tura or<ilor dintr-o cuno-cut: fa<ul: oriental:= care di-cutau de-pre un elefant pe <a;a impre-iilor tactile o<.inute din po;i.ia particular: pe care o a8u-e-e fiecare >n raport cu ace-ta@ Or= celui ce -t:tu-e l9n?: coa-tele pacAidermului i -e p:ru-e c: are de a face cu un ;id= cel care >i atin-e-e trompa credea c: e 8or<a de un (arpe= cel care >i >m<r:.i(a-e piciorul >l confunda cu o coloan:= iar cei ce >i pip9i-er9 urecAile -au filde(ii c cu o frun;: uria(:= ori cu un iata?an@ Dac: e ce8a cu ade8:rat uimitor >n comunicare e-te faptul c: oamenii reu(e-c totu(i= de <ine de r9u= -: -e >n.elea?:= de(i ?9ndurile lor au >n 8edere realit:.i apar.in9nd unor lumi diferite (i care= >n plu-= -unt tradu-e >n -emnale >n <a;a unor coduri -trict indi8iduale= deci numai par.ial compreAen-i<ile pentru interlocutor@ Ad:u?9nd la ace-tea (i di-crepan.a dintre infinitatea inepui;a<il: a me-ajelor ,idei= -t:ri= -entimente= ?9nduri (i tr:iri de tot felul6= pe care comunicatorii le au de tran-mi- -emenilor (i num:rul foarte limitat de -emnale ce le -tau la di-po;i.ie ,c9te8a ;eci de foneme= ?rupate >n c9te8a -ute de -ila<e= care dau na(tere c9tor8a mii= ori cel mult ;eci de mii de cu8inte6= am a8ea toate

moti8ele -: >mp:rt:(im >ndoiala unor filo-ofi pri8ind >n-:(i po-i<ilitatea de principiu a unei comunic:ri reale >ntre oameni@ Te;: comun: mai tuturor ?9nditorilor din 8a-tul (i foarte 8ariatul teritoriu al eFi-ten.iali-mului= ideea inco-munica<ilit9.ii ade8:rurilor ultime ale fiin.ei noa-tre profunde= a impo-i<ilit:.ii de a tran-mite celuilalt elemente -emnificati8e apar.in9nd -traturilor intime ale lumii l:untrice= a-ociat: temerii -u<-ec8ente de

35

-in?ur:tate= care >m<rac: o multitudine de forme= de la cea tul<ure-nelini(titoare a anFiet:.ii p9n: la cea paroFi-tic:= terifiant:= a an?oa-ei >n fa.a unui uni8er- o-til= de la care nu putem a(tepta nici o alinare= nici un r:-pun- con-olator= a fo-t -tr:lucit ilu-trat: de c9.i8a dintre -criitorii cei mai remarca<ili ai -ecolului no-tru= un aafHa= un Camu- -au un BecHett@ Dar poate c9 cea mai -u?e-ti8: (i ori?inal: form: a ace-tei drame care macin: con(tiin.a omului modern ne-a oferit-o Eu?en Ione-co >n para<ola -cenic: a Scaunelor@ Tocmai din ?rija de a nu rata comunicarea= per-onajul principal al pie-ei= un <:tr9n care dup: o 8ia.: de medita.ie a ajun- >n po-e-ia unui ade8:r eFi-ten.ial fundamental= >ncredin.ea;: mi-iunea de a-3 face cuno-cut omenirii unui orator= -t:p9n pe toate -ecretele retoricii@ !a apari.ia ace-tuia= <:tr9nul >(i pune= >mp:cat= cap:t ;ilelor= dar conferen.iarul pe care >l an?aja-e -e do8ede(te incapa<il -: -e eFprime) era -urdomut@ Impo-i<ilitatea -ta<ilirii contactului atunci c9nd a8em cu ade8:rat ce8a e-en.ial de comunicat -emenilor= ,ipo6te;9 filo-ofic: con-tro8er-a<il9= dar (i nelini(titoare= -e impune a-tfel con(tiin.ei -pectatorului prin impactul cu o metafor: percutant:= ce face direct percepti<il: intui.iei o idee altminteri dificil de ar?umentat@ C:ci= la urma urmei= >n ciuda limitelor -ale inerente= miracolul comunic:rii eFi-t:= el -t: la temelia -ociet:.ii umane (i >i condi.ionea;: e8olu.ia@ Un -in?ur eFemplu poate .ine aici locul unei >ntre?i pledoarii ) pro?re-ul (tiin.ei= at9t de capricio- 8aria<il de-a lun?ul 8remii= marcat de lun?i perioade de -ta?nare= dar (i de acceler:ri -pectaculoa-e= --a aflat >ntotdeauna intr-o -tr9n-: (i

Aot:r9toare dependen.a de ni8elul (i calitatea comunic:rii dintre cercet:tori@ !e dator:m -uficient de multe de-coperiri alcAimi(tilor ,amoniacul= <i-mutul= <oraFul= apa re?al:= fo-forul= procedee de fa<ricare a pietrelor pre.ioa-e artificiale= a por.elanului etc@6 pentru a recunoa(te >n ei nu doar precur-ori= ci repre;entan.i remarca<ili ai (tiin.elor eFperimentale din E8ul Mediu (i Rena(tere@ Oameni de la<orator per-e8eren.i (i in?enio(i= ei ar fi putut duce >nainte cunoa(terea (tiin.ific: >ntr-un ritm mult mai rapid dec9t au f9cut-o= dac:= din con-iderente le?ate= mai cu -eam:= de mi;a foarte ridicat: a demer-ului lor= nu ar fi refu;at -i-tematic -9-(i comunice re;ultatele cercet:rilor@ Teama de a nu pune la di-po;i.ia concuren.ei mijloacele nece-are pentru reali;area Marii Opere= lip-indu--e a-tfel pe ei >n(i(i de ?loria (i= nu >n ultimul r9nd= de imen-ele foloa-e materiale pe care acea-ta era pre-upu-: a le aduce= i-a condamnat la o cantonare >ntr-o -ecretomanie p:?u<oa-:= ce a fr9nat 8reme >ndelun?at: de;8oltarea (tiin.ei@ De a<ia o dat: cu -cAim<area de mentalitate concreti;at: >n >nfiin.area primelor -ociet:.i -a8ante= >n inten-ificarea core-ponden.ei dintre cercet:tori= urmat: de apari.ia celor dint9i pu<lica.ii (tiin.ifice periodice= --au creat condi.iile pentru acea re8olu.ie >n cunoa(tere care= >ntr-un ritm tot mai accelerat= continu: (i in ;ilele noa-tre@ Dac: Ne`ton= el >n-u(i alcAimi-t= (i-ar fi a-cun- de-coperirile capitale din domeniul mecanicii= >n?rop9n-du-le >n manu-cri-e cifrate= a-emena predece-orilor -:i= e ?reu de ima?inat cum ar fi ar:tat a-t:;i lumea@ In orice ca;= a8em dreptul -: pre-upunem c: drumul p9n: la -tadiul teAnolo?ic actual ar fi fo-t parcur- >ntr-un inter8al incompara<il mai lun?@ Mutati- mutandi-= o eFperien.: a-em:n:toare a cuno-cut America >n anii r:;<oiului rece= c9nd teama -cur?erii c:tre Mo-co8a a informa.iilor (tiin.ifice de importan.: -trate?ic: a fr9nat >ntruc9t8a pro?re-ul cercet:rii= tot mai multe fonduri fiind alocate m:-urilor de protec.ie >mpotri8a /indi-cre.iei2 marii puteri concurente@ Re;ultatele mediocre ale ace-tei politici= tot mai e8idente pe m:-ur: ce -porea promptitudinea /prelu:rii2 de c:tre -o8ietici a

cuceririlor teAnolo?iei de 89rf din domeniul nuclear -au din cel al 8ectorilor reacti8i= au -f9r(it prin a determina o -cAim<are de optica@ Sumele cAeltuite p9n9 atunci pentru ap:rarea -ecretului de-coperirilor au >nceput -9 fie in8e-tite >n cercet9ri de de;8oltare= ceea ce a permi- atin?erea unei rate de cre(tere de natura -9 a-i?ure men.inerea (i cAiar majorarea a8an-ului teAnolo?ic@ >n -cAim<= >n E-t= ?rija o<-e-i8: pentru pa;a informa.iilor de ocAii tot mai indiferen.i ai -pionajului indu-trial apu-ean f:cea >n continuare ra8a?ii@ >n ace-t conteFt= lan-area ini.iati8ei de ap:rare -trate?ic:= -upranumit: (i /r:;<oiul -telelor2= a con-tituit momentul deci-i8 pentru >ntrea?a i-torie contemporan:= c9nd= de8enind con(tien.i de pierderea ire8er-i<il: a competi.iei teAnolo?ice (i deci a -peran.ei unei -uprema.ii militare (i politice= conduc:torii de-tinelor URSS --au 8:;ut ne8oi.i -9 recur?: la -olu.ia reform:rii -i-temului= cuno-cut: -u< numele de pere--troiHa= declan(9nd for.e a c:ror ac.iune a condu- la o

-itua.ie ?eopolitic: pe care pu.ini anali(ti ar fi putut-o pre8edea cu numai un deceniu >n urm:@ CAiar (i /po-t fe-tum2= dependen.a e8enimentelor de comportamentul comunica.ional al cercurilor (tiin.ifice e departe de a fi e8ident:= dar la o anali;: mai atent: a lan.ului cau;al ea >(i de;8:luie >n-emn:tatea= morala fa<ulei fiind aceea c: marele -ecret al pro?re-ului con-t: tocmai >n a<olirea oric:rui -ecret@ >n fond= apari.ia anual: >n lume a pe-te un milion de lucr:ri (tiin.ifice repre;int: una dintre condi.iile (i= totodat:= ?aran.ia acelei e8olu.ii care a condu- >n ultimele decenii la du<larea la fiecare ;ece ani a >ntre?ului 8olum de cuno(tin.e (tiin.ifice pe care le de.ine omenirea@ Ca (i >n alte domenii= li<era circula.ie a informa.iilor -e 8:de(te (i aici prefera<il: oric:rei forme de cen;ur: (i control= indiferent de con-iderentele care le in-pir:@ Comunicarea e-te >n-: nu numai un comandament pra?matic= impu- de ne8oia de eficien.: a ac.iunii umane= ci (i unul moral@ Cele dou: a-pecte nu mer? >n-: >ntotdeauna m9na >n m9n9@ Dup: cum o<-er8: HarrS !@ Jein<er? ^3%%_= eFi-t: deopotri8: comunicatori /eficien.i= dar neetici2 (i comunicatori /etici= dar ineficien.i-@ Nu o data politicienii (i-au >n(elat eficient ale?atorii= liderii reli?io(i i-au antrenat cu -ucce- pe mem<rii comunit:.ii lor pe drumul unor ere;ii primejdioa-e -au cAiar criminale= profe-orii (i-au indu- eficient >n eroare di-cipolii@ Dar >n-:(i luarea >n di-cu.ie a moralit:.ii comunic:rii pre-upune -ituarea >ntr-o per-pecti8: etic: determinat:= adic: acceptarea unei anumite concep.ii filo-ofico-reli-?ioa-e (i re-pin?erea altora= mai mult -au mai pu.in di8er?ente@ Depin;9nd de -i-temul de referin.:= conclu;iile nu 8or putea fi dec9t relati8e= a-tfel >nc9t ceea ce trece drept moral >ntr-un -pa.iu cultural -: fie taFat ca imoral >ntr-un altul@ entru aL elimina ace-t neajun-= Jein<er? propune recur?erea la un criteriu tran-cultural= aplica<il= dup: opinia -a= oric:rei -ociet:.i@ El >l nume(te time-<indin?= -inta?m: care traduce ideea de tran-fer al cuno(tiin.elor do<9ndite de la o ?enera.ie la alta@ e l9n?: c: 33 di-tin?e pe om de animal= care acumulea;: (i el= de-a lun?ul 8ie.ii= informa.ii de-pre lume= dar nu e capa<il -: le tran-mit: urma(ilor= conceptul de le?:tur: temporal: >i permite autorului -: reduc: moralitatea comunic:rii la o anumit: form: de eficien.: a ace-teia@ El caracteri;ea;: drept etic: orice comunicare ce contri<uie la a-i?urarea= >nt:rirea (i de;8oltarea le?:turii temporale@ O dat: -ta<ilit ace-t principiu= Jein<er? formulea;: dou: comandamente morale ale comunic:rii= independente de 8reun cadru etic de referin.: ) 1. D: a-tfel >nc9t -: te tran-formi >ntr-un liant temporal c9t mai eficient@ 2. rocedea;: >n a(a fel >nc9t -: -timule;i (i la ceilal.i de;8oltarea capacit:.ilor de time-<inder-@ Nu inten.ion:m -: intr:m aici >n detaliile ace-tei teorii= poate di-cuta<ile= dar am amintit-o fiindc: -ta<ile(te o anumit: le?:tur: >ntre dou: no.iuni pe c9t de importante pe at9t de ?reu de definit ) timpul (i comunicarea@ In acela(i an cu lucrarea lui Jein<er?= o alt: carte= a-t:;i cla-ic:= a antropolo?ului Ed`ard T@ Hali ^Rb_ di-cuta (i ea= dintr-un cu totul alt un?Ai= implica.iile temporalit9.ii a-upra comunic:rii interumane@ entru Hali= timpul >n-u(i poate fi un -emnal purt:tor de me-aj= >n-: unul -ui-?eneri-= >ntruc9t el nu -e adre-ea;: unui -im. anume@ Caracterul -emnificati8 al >nt9r;ierilor la >nt9lniri= tratati8e= recep.ii= pe care Hali le anali;ea;: >ntr-o per-pecti8: intercultural9= demon-trea;: c: (i prin intermediul timpului -e poate comunica= la fel cum o facem cu ajutorul

-pa.iului= >n cadrul 8ariatelor -trate?ii proFemice pe care le adopt:m >n rela.iile cu ceilal.i@ Cercetarea comparati8: a >n-emn:t:.ii acordate timpului de repre;entan.ii unor ?rupuri umane= etnii -au ra-e diferite >i prilejuie(te autorului citat -emnalarea marilor decalaje eFi-tente >ntre oameni >n ceea ce pri8e(te percep.ia -u<iecti8: a temporalit9.ii De aici >ncearc: -9 pornea-c: (i con-idera.iile ce urmea;:@ EFaminarea mai atent: a no.iunii de timp pune >n e8iden.: -tructura -a polimorf:@ EFi-t: un timp uniform (i omo?en cu care= cel pu.in p9n: la apari.ia teoriei relati8it:.ii= au operat a-tronomia= fi;ica (i= >n ?eneral= (tiin.ele ;i-e /po;iti8e2= un timp <iolo?ic= propriu proce-elor 8itale= a89nd un ritm (i o dinamica proprii (i= >n fine= o durat: -u<iecti8:= un timp al con(tiin.ei indi8iduale= ori colecti8e= caracteri;at prin fluctua.ii dintre cele mai <i;are@ O >ntrea?: popula.ie poate -9 nu po-ede cu8inte pentru anumite a-pecte ale temporalit9.ii= cum -e >nt9mpl:= de pild:= cu unele tri<uri amerindiene -tudiate de E@T@ Hali= care nu cuno-c un ecAi8alent al 8er<ului a a(tepta= deoarece modul lor de 8ia.: eFclude impunerea de limite temporale pentru o acti8itate -au alta@ In -ociet:.ile de tip patriarAal= pre-iunea timpului a-upra indi8idului e departe de a atin?e ni8elul celei din ci8ili;a.ia indu-trial:= unde 8aloarea timpului ajun?e -9 -e m:-oare >n unit:.i monetare ,time >- moneS6@ *aria.ii >n pri8in.a percep.iei timpului -e >nre?i-trea;: nu numai de la o cultur: la alta -au de la un ?rup uman la altul= ci (i de la indi8id la indi8id= >n func.ie de 89r-t:= profe-iune= inten-itatea acti8it:.ii= filo-ofia de 8ia.: a fiec:ruia@ Timpul unui copil nu -e -cur?e la fel cu cel al unui <:tr9n= timpul unui om de afaceri cu cel al unui pa;nic de noapte= timpul unui (ef de -tat cu cel al unui pen-ionar de aceea(i 89r-t:@ Mai mult dec9t at9t= >n eFi-ten.a unei aceleia(i per-oane= -cur?erea timpului >nre?i-trea;: fluctua.ii con-idera<ile= >n func.ie de circum-tan.ele concrete ale 8ie.ii@ E <ine cuno-cut faptul c:= >n momente <io?rafice de eFcep.ie ,eFamene= pericole= iminen.a mor.ii6= accelerarea timpului p-iAic poate atin?e 8alori ne<:nuite@ >ntr-un inter8al de durat: ne>n-emnat: -e retr:ie-c lun?i perioade de 8ia.: -au e-te parcur-: mental o 8a-t: re.ea de cuno(tin.e= reali;9ndu--e= practic in-tantaneu= un num:r imen- de coneFiuni= >n c:utarea r:-pun-ului corect la pro<lema ce -e cere re;ol8at:@ Dimpotri8:= a(teptarea= pri8area de o pl:cere dorit:= ,;iua de po-t a de8enit o metafor9cli(eu pentru dilatarea timpului -u<iecti8 >n a-emenea -itua.ii6 >ncetine-c= ade-ea in-uporta<il= trecerea 8remii@ *arietatea -en;a.iilor= den-itatea e8enimentelor= caracterul fa8ora<il al -itua.iilor par -: con-tituie factori de ?r:<ire a -cur?erii timpului p-iAic= >n timp ce monotonia= plicti-eala= acti8it:.ile de;a?rea<ile= ?enerea;: efecte contrare@ Nu e locul aici -: intr:m mai ad9nc >n cercetarea ace-tor a-pecte= de care ne-am mai ocupat cu alte prilejuri ^%5_ (i ^$#_@ E-te -uficient -: men.ion:m doar eFi-ten.a unor deo-e<iri importante >ntre timpul /cronolo?icL= m:-urat de orolo?iile naturale ,mi(carea a(trilor6 -au artificiale ,cea-ornicele6= (i reflectarea -a >n con(tiin.:@ In ciuda ace-tor diferen.e= cele dou: concepte temporale po-ed: >n-: >n comun cel pu.in un element)e-en.ial (i anume liniaritatea@ Timpul= indiferent de a8atarurile -ale= -e pre;int: ca o -ece-iune total ordonat: de momente= >n care eFi-t: >ntotdeauna un /mai de8reme2 (i un /mai t9r;iu2= un trecut= un pre;ent (i un 8iitor@ Cum -e con-tituie acea-t:

ordine liniar: C In 8irtutea c:rui principiu un e8eniment apare drept anterior -au po-terior altuia C Unul dintre r:-pun-urile po-i<ile ,fi;ica mai cunoa(te (i un altul= le?at de e8olu.ia entropiei termodinamice6 e-te c: principiul ordonator al timpului nu e altul dec9t cau;alitatea@ O le?e ce nu admite eFcep.ie proclam: anterioritatea a<-olut: a cau;elor >n raport cu efectele@ Inter8alul de timp dintre un e8eniment (i o con-ecin.a a -a poate fi oric9t de mic= dar niciodat: (i nic:ieri efectul nu a precedat cau;a care 3-a produ-@ Acea-ta o<-er8a.ie cu caracter ?eneral r:m9ne 8ala<ila (i >n ca;ul timpului p-iAolo?ic ) o -tare= o tr9ire per-onala= o emo.ie= un ?9nd -unt re-im.ite drept anterioare altor fapte de con(tiin.a -imilare numai >n m:-ura >n care au determinat cum8a= >n mod direct ori mediat= natura= a-pectul= 8aloarea -au calitatea acelora@ In or?ani;area temporala a lumii noa-tre interioare= copil:ria precede 89r-ta adulta nu pentru c: --a petrecut >ntr-o perioada i-toric: anterioar:= marcat: con8en.ional printr-o 8aloare numeric: mai mic: a anilor calendari-tici ce i -e a-ocia;: pe -cara timpului fi;ic= ci fiindc: /a l:-at urme2= (i-a pu- amprenta a-upra confi?ura.iei noa-tre p-iAice de la maturitate@ Starea actual: a eului no-tru depinde= mai mult -au mai pu.in= de fiecare dintre -t:rile trecute= -ucce-iunea ace-tora fiind dat: de -en-ul le?aturilor lor cau;ale@ Suntem= fiecare dintre noi= re;ultatul acumul:rii ace-tor -traturi temporale= -edimentate >ntr-o ordine determinat: (i determinant: pentru -tructura >n -incronie a profilului per-onalit:.ii noa-tre@ E o realitate pe care o -im.im cu to.ii= dar pe care pro<a<il c: nimeni nu a de-cri--o >n termeni at9t de eFac.i (i= totodat:= -educ:tori prin pla-ticitate (i ele?an.: ca filo-oful prin eFcelen.: al duratei creatoare care a fo-t Henri Ber?-on ^3&_@ Dar -ucce-iunea nu con-tituie dec9t unul dintre raporturile >n care -e pot afla dou: e8enimente fi;ice -au -uflete(ti ) cel de al doilea tip de rela.ie e-te -imultaneitatea@ Ea -e define(te prin eFcludere ) fiind date dou: e8enimente di-tincte A (i B= dac: nici unul dintre ele nu >l precede pe cel:lalt= 8om afirma c: A (i B -unt -imultane@ Aparent= defin.ia are un caracter <anal= aproape tautolo?ic@ Totu(i unele dintre con-ecin.ele ei -unt de-a dreptul neo<i(nuite@ Condi.ionarea ordinii temporale a e8enimentelor de eFi-ten.a unei rela.ii cau;ale pre-upune a-i?urarea unui cadru propice pentru manife-tarea practic:= efecti8:= a cau;alit:.ii@ C:ci producerea de efecte nu e-te nici in-tantanee (i nici o<li?atorie oriunde (i oric9nd@ >n domeniul proce-elor materiale= faptul c: propa?area nici unui efect fi;ic nu poate a8ea loc cu o 8ite;: mai mare dec9t cea a luminii >n 8id introduce o limitare o<iecti8: a po-i<ilit:.ii de a -e preci;a >n orifce -itua.ie -ucce-iunea temporal: a dou: e8enimente@ Da.: de un e8eniment A= -ur8enit >ntr-un punct oarecare al uni8er-ului= poate fi definit:= a(a cum a o<-er8at E@ ScArodin?er ,^3"#_= p@ 34%6= la orice inter8al de timp t de la producerea -a= o -fer: cu centrul >n acel punct (i a89nd ra;a e?al: cu c t ,unde= >n conformitate cu nota.ia con-acrat:= c e-te 8ite;a luminii6 >n interiorul c:reia ar fi po-i<il -: o<-er8:m e8entuale efecte ale e8enimentului A@ In -cAim<= >n >ntre? -pa.iul eFterior ace-tui domeniu= proce-ele ce au loc nu pot -uferi nici un fel de influen.: din partea e8enimentului A= pentru -implul moti8 c:= din pricina limit:rii la c a 8ite;ei de propa?are a oric:rei interac.iuni= efectele lui A nu au

/apucat2 >nc: -: -e manife-te aici= dup: cum nici e8enimentele petrecute >n acea-t: ;on: nu au a8ut cum -9-(i pun: amprenta a-upra lui A@ Or= >n a<-en.a urm:rilor= a con-ecin.elor care -: ate-te anterioritatea -au po-terioritatea ace-tor e8enimente >n raport cu A= tre<uie -: accept:m c:= potri8it defini.iei -imultaneit:.ii= a<-olut toate e8enimentele ce au loc dincolo de frontierele -ferei de ra;: c t -unt concomitente cu A= cAiar dac: ele >ntre ele -e afl: >n raporturi clare de -ucce-iune@ A-tfel= un e8eniment care --ar petrece >n ne<uloa-a Andromeda= -ituat: la o di-tan.: de cea " milioane de ani de :m9nt= tre<uie con-iderat -imultan cu oricare dintre >nt9mpl:rile -ur8enite pe planeta noa-tr: >n ultimele dou: mii de milenii@ >n mod paradoFal= un /andromedan2= dac: a(a ce8a eFi-t:= ar putea fi contemporan= >n -en-ul defini.iei= at9t cu omul de NeandertAal= c9t (i cu Ram-e- al II-lea= Carol cel Mare= Napoleon -au cu noi >n(ine= de(i >n -i-temul no-tru de referin.: -pa.iotemporal epocile >n care au tr:it per-onajele men.ionate -unt de-p:r.ite de -ecole (i cAiar milenii@ De fapt= -imultaneitatea de care e 8or<a aici -e pre;int: mai mult ca o form: de non-interferen.9 temporal: dec9t ca acea concomitent: cu care -untem o<i(nui.i din 8ia.a cotidiana (i pe care o<i(nuim -: o definim prin raportarea la un timp o<iecti8= uni8er-al= ne`tonian= a c:rui eFi-ten.a p9n9 (i fi;ica a >ncetat -: o mai admit:@ In rela.iile interumane -e >nt9lne-c at9t a-emenea -itua.ii de noninterferen.9 >ntre con(tiin.e i-torice(te contemporane= c9t (i de corelare (i /contemporanei;are2 a tr:irilor unor indi8i;i umani ale c:ror 8ie.i -unt de-p:r.ite= >n ordinea cronolo?iei o<iecti8e= de 8eacuri >ntre?i@ A-tfel= -tarea de -pirit a unui -printer care ia -tartul a-t:;i >ntr-o competi.ie de atleti-m important: pentru cariera -a -porti8: (i emo.ia >ncercat: de fiul unui mandarin cAine; din -ecolul al *ll-lea= >n ;iua >n care urma -: -e pre;inte pentru prima oar: >n fa.a >mp:ratului= nu interferea;: nicicum= ceea ce ne o<li?9-9 le con-ider:m -imultane= >ntruc9t tr:irile nici unuia dintre ei nu eFercit: 8reo influen.: a-upra tr:irilor celuilalt (i= ca atare= r:m9n neordona<ile pe criteriul determin:rii cau;ale@ IneFi-ten.a unor condi.ii minimale pentru ca >ntre ?9ndurile (i -entimentele celor doi -: -e -ta<ilea-c: un raport de -ucce-iune >i -orte(te 8ie.uirii >n timpuri -u<iecti8e necorela<ile >ntre ele= ceea ce nu -e poate afirma (i de-pre epocile i-torice >n care li -e >n-criu <io?rafiile@ !umea fi;ica >n care tr9ie(teIprinterul contemporan nou: e= indi-cuta<il= urma(a lumii >n care >(i ducea 8ia.a t9n:rul cAine; din urm: cu 3%## de ani= deoarece ea con.ine urme= 8e-ti?ii de naturi di8er-e= ale acelei lumi di-p:rute@ Nu acela(i lucru -e >nt9mpl: >n-: cu lumile l:untrice ale celor doi@ Reac.iile lor afecti8e pot fi= >nt9mpl:tor= a-em:n:toare >n -itua.iile con-iderate= dar ele nu depind nicicum una de alta= ceea ce ne inter;ice -: o con-ider:m pe una dintre ele anterioara celeilalte@ Nu eFi-t: aici un >nainte (i un dup:= ca >n ca;ul cronolo?iei i-torice= unde= cu >ndrept:.ire= -e poate 8or<i de o -ucce-iune a epocilor >n care -e >n-criu eroii para<olei noa-tre= fiindc: ci8ili;a.iile c:rora ei le apar.in -unt le?ate >ntre ele printr-un >ntre? p:ienjeni( de cau;alit:.i= ce le?itimea;: -ituarea unui e8eniment >n po-teritatea celuilalt@ In ace-t -en-= toate e8enimentele petrecute >n America >nainte de Colum< -e afl: >ntr-un raport de -imultaneitate poten.ial: ,termenul >i apar.ine lui E@ ScArodin?er6 cu oricare dintre >nt9mpl:rile i-toriei europene -au a-iatice anterioare ace-tei date@

Ne putem ima?ina >n-9 (i o alta de-f:(urare a lucrurilor@ Dup9 primirea la -u8eran= t9n:rul cAine; >(i de-crie -t:rile tra8er-ate cu acel prilej unui poet de curte ,(i au fo-t mul.i (i -tr:luci.i >n epoca Tan? >n care -e -ituea;: po8e-tea noa-tr:6@ Impre-ionat= ace-ta le o?linde(te >ntr-un poem care ajun?e dup9 3 %## de ani la cuno(tin.a -porti8ului pomenit mai -u-@ !ectura ace-tei pie-e >l mi(c:= particip: la modelarea -en-i<ilit:.ii -ale= -e >n-crie >n teFtura -ufletea-c: a per-onajului (i cum= potri8it formulei lui Ber?-on= /fiecare clip: a 8ie.ii noa-tre e ?ra8id: de toate clipele precedente2= adic: poart: >n fiin.a ei /urme2 ale tuturor -t:rilor de con(tiin.: trecute= acea-t: lectur: >i 8a influen.a indirect ,-au cAiar nemijlocit= dac: >(i aminte(te de ea eFact >n momentul -tartului6 -tarea p-iAic: din timpul cur-ei@ Efectele= tran-mi-e pe filiera men.ionat:= ale >ndep:rtatei cau;e ce tre<uie c:utat: >n <io?rafia necuno-cutului din urm: cu 3% 8eacuri permit= de a-t: dat:= ordonarea temporal: a celor dou: e8enimente interioare= pe care -itua.iile re-pecti8e leau declan(at@ A<ia >n ace-t ca; a8em dreptul -: -itu:m emo.iile -printerului contemporan >n po-teritatea celor ale cAine;ului medie8al= iar nu >n acea concomitent: poten.ial: la care ne o<li?: a<-en.a oric:ror puncte de tan?en.: >ntre 8ie.ile l:untrice ale celor doi@ Ce le?:tur: au toate ace-tea cu comunicarea C E le-ne de o<-er8at c: dac:= >n cele din urm:= interferen.a dintre fluFurile temporale -u<iecti8e --a produ-= ea e-te re;ultatul comunic:rii ) t9n:rul mandarin (i-a tran-mi-= prin intermediul unui ?ate-Heeper= adic: al unui colector= -elector (i furni;or de informa.ie= care= >n ace-t ca;= e-te poetul contemporan lui= elementele de time<indin? indi- pen-a<ile pentru corelarea timpului -:u p-iAolo?ic cu cel al -porti8ului de a-t:;i@ >n lip-a comunic:rii= prin inter mediul c:reia -t:rile unui -u<iect ajun? -: influen.e;e -t:rile celuilalt= con(tiin.ele noa-tre -e -ituea;: >n domenii di-juncte ale temporalit:.ii= faptul c: -untem i-torice(te contemporani pier;9ndu-(i orice rele8an.:@ Tr:im >ntrade8:r >n acela(i timp fi;ic cu mai <ine de cinci miliarde (ijum9tate de oameniL dar a<-en.a cornut nic:rii ni-i face pe cei mai mulDdintre ei la fel de -tr:ini ca mul.i al.ij-emeni de-ai no(tri care au 8ie.uit cu 8eacuri >n urm:@ Nu eFi-t:= >n fond= nici un moti8 -: re-im.i fa.: de 8ictimele foametei din Africa ;ilelor noa-tre o mai mare comp:timire dec9t fa.: de -cla8ii e?ipteni care au con-truit piramidele= c9t timp cal8arul celor dint9i nu .i -e comunic: >n mai mare m:-ur: dec9t -uferin.a celor din urm:@ er-oanele a c:ror eFi-ten.: nu te poate influen.a r:m9n ni(te -imple a<-trac.iuni (i nu are de ce -: ne -urprind: indiferen.a cu care -unt tratate 8ie.ile lor de conduc:torii politici -au militari= >n 8i;iunea c:rora ace-tea nu repre;int: dec9t -imple cifre >n-cri-e >ntr-un re?i-tru= de unde pot di-p:rea f:r: a produce co(maruri@ !upta corp la corp din r:;<oaiele trecute -e ducea >ntre contemporani= >ntre oameni ale c:ror -t:ri -uflete(ti= ?9nduri= inten.ii= -trata?eme -e influen.au reciproc= afl9ndu--e >ntrun dialo?= ineFi-tent >n condi.iile confla?ra.iilor computeri;ate= >n care ap:-area pe un <uton produce -uprimarea unor fiin.e umane la fel de pu.in contemporane= >n ordinea timpului -u<iecti8= ca lupt:torii din r:;<oaiele punice@ Imoralitatea crimei nu mai e-te= >n ace-t ca;= re-im.it: ca atare (i un Ra-ti?nac poate accepta= f:r: -: clipea-c:= a8erea o<.inut: cu pre.ul a-a-in:rii unui mandarin <o?at pe care nu >l 8a cunoa(te niciodat:@ Nu po.i iu<i pe cine8a cu care nu comunici (i= din ace-t punct de 8edere= dra?o-tea pentru umanitate >n an-am<lul ei nu e dec9t o frumoa-a minciun:@

!a fel= iu<irea de patrie a cui8a care nu a /cuminecat2 cu frumu-e.ile ei naturale= cu i-toria (i 8alorile culturii (i ci8ili;a.iei -ale con-tituie pur: dema?o?ie@ De altfel= comandamentul <i<lic al iu<irii nu -e refer: la oameni >n ?eneral= ci la /aproapele2 cu care ai interferat= la -emenul la al c:rui apel ai r:-pun-= f9c9ndu-.i-3 a-tfel contemporan@

Defini.ia indirecta= dar cu at9t mai percutanta= pe care ne-o ofer9 para<ola drume.ului ce /c:;u-e >ntre t9lAari2 ,din E8an?Aelia dup: !uca= 3#= %#c%b6 clarific: lucrurile de o manier: totodat: -impl: (i definiti8: ) numai cel care nu trece pe al:turi refu;9nd comunicarea= ci -ta<ile(te contactul (i -e implic: >n de-tinul -emenului -:u poate fi -ocotit cu ade8:rat aproapele ace-tuia@ Dunc.ia etic: a comunic:rii= ca (i re-pon-a<ilitatea comunicatorului= apar a-tfel >n ade8:rata lor lumin:@ Nu mai pu.in (i r:-punderea ?ate-Heeper-ului= a celui ce mijloce(te tran-miterea informa.iilor pro8enind de la -u<iec.i umani inacce-i<ili >n mod direct c:tre un de-tinatar doritor -: le afle@

44

R@ COMUNICAREA [I CUNOA[TEREA INTER ERSONA!1

Termenul de ?ate-Heeper e-te folo-it a-t9;i mai cu -eama pentru a de-emna in-titu.iile comunic:rii de ma-:= pre-a -cri-: (i audio8i;ual:= care alimentea;: cu informa.ii= filtrate potri8it unor criterii -pecifice= foamea de nou a pu<licului lar?@ Sfera conceptului e-te >n-: cu mult mai lar?:@ Cercet:torii americani Bruce H@ Je-tleS (i Malcolm S@ Mac !ean jr@ au >ncercat -: o circum-crie cu ajutorul unui model ori?inal al comunic:rii ^3%%_ pe care l-au ela<orat lu9nd ca punct de pornire -u?e-tiile con.inute >ntr-o lucrare a lui TAoma- M@ Ne`com< ^3#"_@ >ntr-o prim: etap:= cei doi autori define-c comunicarea interper-onal9= recur?9nd la o repre;entare ?rafic: -impl: ,Di?@ "6= a c:rei interpretare e-te urm:toarea ) rx

Fig. 2 Die \ un o<iect -au fenomen >n;e-trat cu un num:r de caracteri-tici care -e pretea;: la a fi comunicate >ntr-o forma a<-tracta= -im<olic:@ S: not:m cu \j= \"= @@@ \j.= unde n poate fi foarte <ine infinit= ace-te tr:-:turi percepti<ile (i tran-mi-i<ile@ A e-te o per-oan: care -e afl: >n -itua.ia de a face o<-er8a.ii directe a-upra lui \= unele dintre caracteri-ticile ace-tuia= de eFemplu= \_= \% (i \& impre-ion9ndu-i -im.urile -u< forma -timulilor F3A= F (i F&A@ Cele dou: -:?e.i ce mer? de la \% la A -emnalea;: po-i<ilitatea ca o anumit: tr:-:tur: a lui \= aici \%= -: -timule;e -i-temul -en;orial al lui A pe dou: -au mai multe c:i diferite ,de pild:= 8i;ual (i auditi8= ori olfacti8= tactil (i ?u-tati86@ O a doua per-oan: B nu are acce- direct la \ -au= e8entual= din pricina unei <ariere -pa.iale -au fi;iolo?ice ,cecitate= -ur;enie etc6= percepe doar un num:r mai mic de tr:-:turi ale lui \ ,<un:oar:= numai pe \ -u< forma -timulului F3B6@

entru a -e orienta >n mediul -:u de 8ia.:= a-(i -olu.iona pro<lemele (i a-(i -ati-face un anume fel de tre<uin.e= B >(i completea;: atunci cuno(tin.ele de-pre \ cu ajutorul o<-er8atorului A@ Ace-ta operea;: o -elec.ie a impre-iilor -ale referitoare la \ (i formulea;: >ntr-o manier: -im<olic: un me-aj FE adre-at lui B@ De eFemplu ) B o<-er8: fumul care ie-e pe ferea-tra ca-ei 8ecine ,d -timulul F3B6 (i= -un9ndu-3 la telefon pe A= care locuie(te acolo= afl: de la ace-ta detalii de-pre incendiul ce a i;<ucnit la domiciliul -:u ,me-ajul F6@ Cu -au f:r: 8oia -a= B reac.ionea;: cum8a la au;ul -pu-elor lui A ,para8er<al= prin ton (i eFclama.ii= -au 8er<al= prin cu8inte de comp:timire= -urpri;:= mu-trare= >m<:r<:tare6= produc9nd un feed<acH fBA pe <a;a c:ruia A >(i aju-tea;: pe parcur-ul con8or<irii traiectoria relat:rii@ Ce -e >nt9mpl: >n-: atunci c9nd nici o<iectele -au fenomenele \ (i nici o<-er8atorii lor nemijloci.i A nu -e ?:-e-c >n c9mpul -en;orial al lui B C Se impune= >n ace-t ca;= inter8en.ia unui a?ent C ,Di?@ %6= c:ruia >i re8ine mi-iunea de a -electa informa.iile cule-e at9t de la di8er(ii A= -u< forma unor me-aje F3= c9t (iSje8entual= prin o<-er8area directa a lui \ ,-timulii Fg= Fg (i de a comunica <eneficiarului B datele nece-are -ati-facerii ne8oii -ale de informare ,me-ajul F26@ Ace-t C e-te ?ate-fceeper-ul@ rin -er8iciile -ale= mediul >nconjur:tor al lui B -e eFtinde con-idera<il= cu condi.ia ca informarea pe care o reali;ea;: C -9 fie corecta@ 'aran.ia ace-tei corectitudini e data de eFi-ten.a mai multor ?ate-Heeper-= >n raport cu care B func.ionea;: ca uii -elector de oferte@ El 8a ale?e acel C care r:-punde >n mod optim cerin.elor -ale= condi.ia -upra8ie.urii lui C fiind tocmai adec8area -er8iciilor la eFi?en.ele clientelei -ale@ E lim-pede de ce po-i<ilit:.ile de de;informare ale ?ate-Heep-er-ilor din .:rile cu economie de pia.: li<er:= >n care nu eFi-t: un monopol al difu;:rii informa.iei= -unt eFtrem de redu-e= ceea ce nu -e poate afirma= >n -cAim<= de-pre -tatele cu -i-teme totalitare de ?u8ernare@

Di?@ % D:r: a o -pune pe (leau= comentariul de mai -u- are >n 8edere= fire(te= ?ateHeeper-8 de tip in-titu.ie din domeniul ma---media= dar= a(a cum -u<liniam mai de8reme= modelul Je-tleS-Mac !ean jr@ acoper: (i alte -itua.ii= >n care pot

46

fi implicate entit:.i dintre cele mai di8er-e@ Autorii dau= >n ace-t -en-= c9te8a eFemple edificatoare@ A-tfel= atunci c9nd B e-te o ?o-podina mutata de cur9nd >ntr-un cartier pe care nu >l cunoa(te >nc:= ?ate-Heeper-ul la care 8a face de o<icei apel pentru a afla de-pre noul -:u mediu de 8ia.: mai multe dec9t >i poate oferi o<-er8a.ia direct: e-te /?ura lumii2= per-onificat: prin 8ecinele dornice -: i -e confe-e;e@ [i aici= a<-en.a competi.iei dintre ?ate-Heeper- ri-c: -: fac: din B 8ictima unei manipul:ri@ E-te= de aceea= recomanda<il ca= pe l9n?: aplicarea metodei -:n:toa-e a 8erific:rii de 8i-u= ?o-podina noa-tr: -: recur?: (i la confruntarea informa.iilor furni;ate de mai multe per-oane ,at9t <ine8oitoare c9t (i /<ine8oitoare26= pentru a-(i face o p:rere c9t mai ju-t: a-upra realit:.ii@ aralela cu pu<licul care >ncearc: -: o<.in: informa.ii c9t mai o<iecti8e a-upra e8enimentelor politice curente= urm:rind (tirile difu;ate pe mai multe canale ma---media= mer?e aici p9n: la detalii@ Nu e-te >n-: o<li?atoriu ca B -: fie o per-oan: -au un ?rup de per-oane@ 'ama de B-uri po-i<ile -e >ntinde de la -tate (i or?ani;a.ii -upra-tatale ,o<-er8atorii ONU -unt ?ate-Heeper- care ela<orea;: rapoarte F2 re;ultate ca urmare a colect:rii (i -elect:rii datelor pro8enite at9t de la informatori de tip A= c9t (i din con-tat:ri directe= pe teren6 p9n: la ni8eluri -u<-per-onale= precum cele de care depinde <una func.ionare a -i-temelor componente ale or?ani-mului uman@ Structura etajat:= ierarAic: (i centrali;at: a -i-temului ner8o-= pre-upune pre;en.a mai multor ?ate-Heeper-= -itua.i la diferite ni8eluri ,al m9du8ii -pin:rii= al truncAiului cere<ral= al cere<elului= al diencefalului= al emi-ferelor cere<rale (i= >n fine= al corteFului6= >n raport cu care or?anele de -im. joac: rolul informatorilor A= -en-i<ili= fiecare= numai la anumite caracteri-tici ale o<iectelor o<-er8ate@ At9t ocAiul c9t (i urecAea percep numai 8i<ra.ii@ >n plu-= ace-tea -e >ntind de-a lun?ul unor <en;i de frec8en.: limitate ,de la 3R la "# ### H; pentru au; (i >ntre $ IOL$ (i b=&-IO3$ H; pentru -en;a.iile 8i;uale6= iar pra?urile de inten-itate >ncep9nd cu care -timulul eFcit: termina.iile ner8oa-e ale receptorilor -unt fi ele de-tul de >nalte= -porind >nc: in condi.ii de o<o-eal: a or?anului de -im. ,-upu(i mai mult timp a?re-iunii unui miro-= >ncet:m= la un moment dat= -: >l mai -im.im= din pricina cre(terii pra?ului de -en-i<ilitate A mucoa-ei6@ otri8it unei le?i de or?ani;are (i func.ionare a -i-temului ner8ocentral= cuno-cute -u< numele de re?ula con8er?en.ei= fiecare dintre forma.iunile amintite mai -u- -electea;: (i comprim: informa.ia 8enit: de la periferia -i-temului= juc9nd rolul de ?ate-Heeper pentru etajul imediat urm:tor@ >n a-cen-iunea -a c:tre in-tan.a -uprem: care e-te -coar.a cere<ral:= fluFul informa.ional -e reduce a-tfel pro?re-i8= fiecare forma.iune reela<or9nd me-ajul= dup: ce A re;ol8at tot ceea ce intra >n domeniul -:u de competen.:@ Se o<.ine= >n felul ace-ta= o de?re8are A corteFului de acti8it:.ile de rutin:= oferir du-i--e condi.ii mai <une de a -e ocupa de cele inacce-i<ile 8eri?ilor inferioare ale -i-temului ner8o-= adic: de tot ceea ce .ine de -fera con(tiin.ei@ EFplic9nd >n.ele-ul nota.iilor cu care operea;: modelul Je-tleS-Mac !ean jr@= am ar:tat c: >nd:r:tul literei \ -e pot a-cunde orice fel de lucruri -au fenomene o<-er8a<ile= neeFi-t9nd >n acea-t: pri8in.: nici o condi.ie mitatoare@ >n principiu= nimic nu -e opune ca \ -: fie per-oan:= adic: o entitate cu?et:toare (i cu89nt:toare de aceea(i natur: cu A -au B@ >ntre<area care -e pune e-te= atunci= >n ce -itua.ii un indi8id tre<uie con-iderat drept un A &3 >n

ce ca; el -e m:r?ine(te -: fie un mplu Di-tinc.ia dintre cele dou: -tatute= cel de A (i cel de \= -e <a;ea;: pe eFi-ten.a -au nu a inten.iei de corni dcare@ Neam mai referit la ace-t a-pect atunci c9nd= >n primul capitol al c:r.ii= preci;am deo-e<irea dintre -emnal (i indiciu@ Am<ele au calitatea de a informa (i= dup: cum ne-o demon-trea;: -tudiul comunic:rii non-8er<ale= ade-eori afl:m mai multe lucruri de la (i de-pre interlocutorul no-tru prin intermediul indiciilor ce -cap: controlului con(tient al emi.:torului dec9t din -emnalele pe care ace-ta ni le tran-mite cu <un: (tiin.:@ Teama de a fi min.i.i= fiindc: (tim c9t de u(or e -: tri(e;i folo-ind canalul 8er<al= ne determin: -: ne >ndrept:m aten.ia a-upra manife-t:rilor non-8er<ale= >ncerc9nd -: deducem din ?raiul indiciilor ce -e a-cunde >n -patele cu8intelor@ In orice comunicare interper-onal9 coeFi-ta cele doua componente= cea inten.ionat: (i cea neinten.ionat:= >n ca;ul celei de-a doua neput9ndu--e 8or<i de-pre o formulare a me-ajului >n 8ederea influen.:rii receptorului@ O -ur-: de informa.ie a c:rei emi-iune nu e deli<erat: r:m9ne un -implu \= o<iect de o<-er8a.ie al c:rui a-pect (i comportament ne 8or<e(te f:r: 8oie@ entru a accede la -tatutul de A= ea tre<uie -: urm:rea-c: >n mod con(tient un anumit o<iecti8 le?at de de-tinatarul B -au C al me-ajului pe care a emite@ In cadrul -cAemei di-cutate aici= di-tinc.ia dintre -ur-ele de tip \ (i cele de tip A nu -e re;um: >n-: la diferen.ele eFi-tente >ntre indicii (i -emnale@ Sfera inten.ionalit:.ii nu -e -uprapune eFact pe-te cea a comunic:rii prin -emnale= cum prea <ine ne-o arat: -itua.iile >n care o con8or<ire e-te interceptat: de un a-cult:tor ne8:;ut@ entru oloniu-= ce -t: a-cun- >n -patele perdelei= dialo?ul dintre Hamlet (i mama -a repre;int: o comunicare 8er<al: ,pro<a<il cAiar eFclu-i8 8er<al:= dac: ilu cum8a cortina impro8i;at: care >l di-imulea;: pri8irilor celor doi pe -fetnicul -u8eranului e pre8:;ut: cu un orificiu prin care -: poat: fi urrA:rite (i ?e-turile prota?oni(tilor6 ce nu >i e-te adre-at:@ De(i con8er-a.ia -e poart: >n lim<aj 8er<al= inten.ia de comunicare c:tre de-tinatarul oloniu- lip-e(te= ceea ce face ca= >n raport cu el= re?ina (i fiul ei -: ai<: -tatut de \= iar nu de A@ entru ?ate-Heeper-8l numit tele8i;iune= trec:torii de pe -trad: -unt A-uri c9nd r:-pund la >ntre<:rile pu-e de reporter (i \-uri >n ca;ul >n care con8er-a.iile lor -unt >nre?i-trate cu un microfon a-cun-@ Dup: cum -e 8ede= nu de faptul de a face u; de un lim<aj -im<olic= alc:tuit din -emne de al c:ror >n.ele- emi.:torul -: fie con(tient= depinde calitatea -a de A= ci de inten.ia de a -e adre-a unui anumit receptor= pentru :-i >nr9uri >ntr-o m:-ur: oarecare ideile= -entimentele -au comportamentul@ Un acela(i per-onaj= -ituat >ntr-un acela(i conteFt -ituational -e poate pre;enta ca un A ,Hamlet >n raport cu Re?ina (i 8ice8er-a6 -au ca un \ ,oricare dintre cei doi pentru oloniu-6@ Mai ?eneral= po;i.ia emi.:torului (i= re-pecti8= a receptorului at9rn: (i de ceea ce (tiu -au nu (tiu unul de-pre cel:lalt= orice proce- de comunicare intre oameni fiind condi.ionat de ?radul lor de cunoa(tere interper-onal9@ Dator:m cercet:torilor americani= Vo-epA !uft fi HarrS In?Aam ,^44_ apud ^%&3= "5c%"6= ideea -impl: (i in?enioa-: de a repre;enta ni8elul de cunoa(tere reciproc: a per-oanelor an?ajate >ntr-o interac.iune comunicati8: -u< forma unui de-en= <ote;at= dup: prenumele a?lutinate ale celor doi autori= /ferea-tra lui VoAari2 ,Di?@ $6@ Con-truc.ia ace-tuia porne(te de la ideea c: >n fiecare dintre noi >n(ine eFi-t: o ;on: -upu-: controlului con(tient (i o ;on: de um<r:= la care nu a8em acce- direct= dar de-pre care putem afla c9te ce8a cu ajutorul -emenilor no(tri= >n m:-ura >n care i;<utim -: comunic:m eficient cu 48

ace(tia@ /Derea-tra lui VoAari2 ne caracteri;ea;: a(adar at9t pe noi c9t (i rela.ia noa-tr: cu interlocutorul= >ntr-o anumit: etap: a raporturilor reciproce@ Am putea -pune c: fiecare indi8id po-ed: tot at9tea /fere-tre2 c9te le?:turi comunica.ionale >ntre.ine cu al.i oameni (i c: a-pectul ace-tora -ufer: -cAim<:ri= mai mari -au mai mici= dup: fiecare nou: interac.iune ,>nt9lnire -au dialo?6@
0ONA DESCHISA CUNOSCUTA SIE[I CUNOSCUT1 CE!UI!A!T 0ONA ASCUNSA CUNOSCUTA SIE[I

0ONA OARB1 necuno-cut: -ie(i cuno-cut: celuilalt I

0ONA NECUNOSCUTA NECUNOSCUT1 CE!UI!A!T SIE[I NECUNOSCUT1

NECUNOSCUT1 CE!UI!A!T

@@@@@@@
DI'@

Diecare dintre panourile /fere-trei2 core-punde unei mul.imi de informa.ii pri8itoare la comunicatorul C la care acea-ta -e refer:@ A-tfel )
0ONA DESCHISA cuprinde datele de-pre C aflate at9t >n po-e-ia -a c9t (i >n cea a interlocutorului I@ Ele pot a8ea >n 8edere a-pecte dintre cele mai 8ariate= mer?9nd de la >nf:.i(area fi;ica= nume= 89r-ta= ocupa.ie= -eF= p9n: la -entimente= atitudini= predi-po;i.ii= con8in?eri= idei etc@ Nimic nu apar.ine >n-: >n mod nece-ar ace-tei ;one@ utem -9 comunic:m cu cine8a f9r9 a-i cunoa(te numele -au f9r9 -9 (tim cum arata ,daca rela.ia -e -ta<ile(te telefonic -au prin core-ponden.a6 (i a(a mai departe@ E8ident >n-9= cu c9t ;ona de-cAi-a are dimen-iuni mai re-tr9n-e= cu at9t comunicarea e mai dificila@ Cu noile cuno(tin.e ea are ini.ial un caracter imper-onal tocmai din pricina a<-en.ei unor informa.ii >nde-tul:toare de-pre partenerul de di-cu.ie pentru a putea a<orda -u<iectele (i -trate?iile con8er-a.ionale cele mai potri8ite@ E unanim cuno-cut: (i ridiculi;at: practica dialo?ului de-pre 8reme >n fa;ele timpurii ale unei rela.ii (i= cu toate ace-tea= ea nu d: -emne -9 di-par:= tocmai pentru c: repre;int: o -olu.ie ,cAiar dac: nu foarte fericit:= pentru c: tema -e epui;ea;: rapid (i la-: loc unei t:ceri ade-ea mai jenante dec9t cea dint9i6 a pro<lemei ini.ierii unei interac.iuni cu cine8a de-pre care nu (tii >nc: mai nimic@ Multe dintre contactele noa-tre cotidiene r:m9n imper-onale= >ntruc9t dimen-iunile prea redu-e ale /fere-trelor2 interlocutorilor re-pecti8i >n raport cu noi nu ne permit -9 >i a<ord:m dec9t prin pri-ma -tatutului lor -au al rolului jucat >n conteFtul cu pricina= iar nu ca entit:.i indi8iduale= dotate cu calit:.i (i defecte care >i particulari;ea;: printre ceilal.i -emeni ai lor@ Dlor9rea-a= a?entul de circula.ie= ca-ieri.a de la cinemato?raf= (oferul auto<u;ului cu care mer?em la -luj<a (i mul.i al.ii cu care 8enim ;ilnic >n contact ajun? rareori -9 ne fie cuno-cu.i -uficient pentru a putea numi interper--onal9 ,(i nu imper-onal:6 rela.ia pe care o -ta<ilim cu ei@ Cu c9t ne -im.im mai <ine >n to8:r:(ia cui8a= e de a(teptat -9 ne eFtindem fa.a de el ;ona de-cAi-:= ceea ce -e reali;ea;:= de o<icei= prin tran-ferul de informa.ii din-pre ;ona a-cun-:@ Confiden.ele diminuea;: aria ace-tei ultime ;one (i pre;int: a8antajul c: in8ita la reciprocitate=

care= la r9ndul ei= contri<uie la amplificarea ;onei de-cAi-e= de data acea-ta pe -eama ;onei oar<e@ >ntr-ade8:r= un om c:ruia i-ai c9(ti?at >ncrederea prin de-t:inuiri re8elatoareL -e 8a -im.i dator -: r:-pund: cu un plu- de -inceritate= >ndr:;nind -: >.i de;8:luie propriile -ale con-tat:ri pri8itoare la unele a-pecte ale per-onalit:.ii tale de care tu >n-u.i nu e(ti con(tient@ Confe-iunea de8ine a-tfel -ur-: indirect: de autocunoa(tere@ roce-ul prin care datele >nma?a;inate >n ;ona a-cun-: -unt tran-ferate ;onei de-cAi-e poart:= de re?ul:= >n literatura con-acrat: comunic:rii interper-onale= numele de autode;89luire ,-elf-di-clo-ure6@ ractica -po8edaniei cre(tine (i terapia p-iAanalitic: au ar:tat cu pri-o-in.a >n-emn:tatea ace-tui demer- pentru ecAili<rul interior (i -:n:tatea compleFului p-iAo--omatic uman@ entru omul dotat cu con(tiin.: moral:= nede-t:inuirea p:catului amplific: pro?re-i8 -entimentul de 8ino8:.ie= p9n: la a-3 face in-uporta<il ,-unt cuno-cute ca;urile de a-a-ini care -e predau autorit:.ilor (i >(i m:rturi-e-c crima= >n mod aparent paradoFal= dup: >ncetarea urm:ririi penale6@ >n e8aluarea foloa-elor autode;8:luirii tre<uie .inut -eam: (i de faptul c: a-cunderea unor lucruri care-.i -tau pe -uflet nu e o form: de inac.iune= ci un proce- acti8= ce pre-upune un con-um de ener?ie deloc ne?lija<il@ M:rturi-irea face -: >ncete;e acea-t: m:cinare interioar:= eli<er9nd ener?iile <locate >n cercul 8icio- al t:inuirii@ Aruncarea m:(tii te ajut: -: rede8ii tu >n-u.i (i= ade-ea= -: rec9(ti?i >ncrederea celorlal.i= care de8in mai cooperan.i= ceea ce antrenea;: con-ecin.e <enefice >n planul comunic:rii cu -emenii@ Din -impla enun.are a ace-tor <eneficii= ar p:rea -: re;ulte c: autode;8:luirea e dorit: de to.i oamenii= preL E 8or<a de cele care .in de ceea ce 'jrard E?aii nume(te -torS= adic: (irul de e8enimente ale 8ie.ii interioare= a c:ror de-t:inuire poate implica ri-curi pentru cel care o face= no.iune definit: prin opo;i.ie cu Ai-torS= po8e-tire a >nt9mpl:rilor <io?rafiei 8i;i<ile a per-oanei= la care oricine are acce- (i care= ade-ea= -pune prea pu.in de-pre omul cu care ai dea face@ -upunere infirmat: cate?oric de eFperien.a -ocial:@ >n afar: de faptul c: eFi-t: anumite -tructuri interioare refractare la -po8edanie= ori m:car reticente >n ceea ce pri8e(te eFteriori;area -entimentelor ,intro8erti.ii6= -e cu8ine men.ionat: eFi-ten.a unor o<-tacole p-iAolo?ice >n calea autode;89luirii= dintre care men.ion:m ) 1. Teama de autocunoa(tere@ M:rturi-irea unor -ecrete de natur: -: nu ne pun: >n lumina cea mai <un: ar putea face ca= din confruntarea cu reac.iile interlocutorilor= ima?inea ideali;at: pe care ne-am format-o de-pre noi >n(ine -: ia-: u(or pono-it:@ 2. Teama de pedeap-:@ Nu e 8or<a at9t de o -anc.iune juridic: ,de(i nici o atare e8entualitate nu e eFclu-:6= c9t de diferite forme de re-pin?ere din partea ?rupului -ocial c:ruia >i apar .ii= de la r9-ul r:ut:cio- p9n: la pierderea prietenilor= a po;i.iei ierarAice= a -luj<ei@ 3. Teama de /efectul de antiAalou2@ !ucr:rile de p-iAolo?ie -ocial: nume-c /efect de Aalou2 tendin.a r:-p9ndit: de a -e atri<ui per-oanelor care -au remarcat >ntr-un domeniu o competen.: a-em:n:toare (i >n alte domenii@ :rerile politice ale unui actor cele<ru -unt urm:rite cu mai mult: aten.ie dec9t cele ale unui anonim= ca (i cum talentul -au m:ie-tria -a i-ar conferi o pricepere -uperioar: >n tre<urile cet:.iiB un prim-mini-tru poli?lot e pre-upu- a fi competent (i >n pro<leme de economie etc@ Un mecani-m -imilar -t: la <a;a /efectului de antiAalou2= prin care nepriceperea do8edit: >ntr-un domeniu e 50

eFtin-: a<u;i8 a-upra altora@ Mul.i oameni -e tem= a-tfel= -: -e de-t9inuie altora de team: ca rele8area unor -l:<iciuni -au ?re(eli cu caracter punctual (i pa-a?er -: con-tituie ar?umente pentru o judecat: ?lo<al: a-upra competen.ei -au 8alorii lor morale@ 4. Interiori;area de c:tre <:r<a.i a unui anumit prototip uman populari;at de literatura (i filmul de a8enturi@ A89nd 8ecAi r:d:cini folclorice= ideea c9 repre;entan.ii /-eFului tare2 tre<uie -: fie >ncAi(i (i taciturni= -9-(i a-ume re-pon-a<ilit:.i f:r: ca ceilal.i -: o afle= -9 refu;e orice form: de a-i-ten.: -ufletea-ca (i -9-(i a-cund: c9t mai <ine ade8:ratele -entimente a prin- >n mentalitatea <:r<a.ilor r:d:cini >ndeajun- de ad9nci pentru ca tipul confe-i8= care >(i 8er<ali;ea;: emo.iile -: fie di-pre.uit (i ridiculi;at@ EFi-t: circum-tan.e care fa8ori;ea;: producerea autode;8:luirii@ Ea are loc mai u(or >n pre;en.a unui num:r mai mic de per-oane= ideal: fiind rela.ia diadic9= >ntre altele (i fiindc: reac.iile unui -in?ur interlocutor -unt mai le-ne de urm:rit (i= >n func.ie de ace-tea= -e poate lua >n orice moment deci;ia continu:rii -au >ntreruperii de-t:inuirii@ E= de altfel= de-tul de dificil -: aduni la un loc eFact per-oanele c:rora ai dori -: li te confe-e;i@ O puteau face cre(tinii din Bi-erica primar:= -olidari;a.i de comunitatea de credin.: (i de opo;i.ia net: >n raport cu an-am<lul corpului -ocial= dar= treptat= dup: ie(irea din ile?alitate= practica peniten.ei pu<lice a fo-t a<andonat:= -f9r(ind cAiar prin a fi inter;i-:= pe moti8ul= perfect >ntemeiat= c: fa8ori;a un anume fel de eFAi<i.ioni-m (i pricinuia /-minteal:2 -ufletelor mai pu.in ferme >n re-pectarea comandamentelor morale ale cre(tini-mului@ Manife-t:rile de reciprocitate ?enerea;: un feed<acH po;iti8= >ncuraj9ndu3 pe cel ce -e de-t9inuie -9-(i con-tinuie m:rturi-irea= >n timp ce= dimpotri8:= a<-en.a oric:rei de-cAideri din partea interlocutorului are toate (an-ele de a <loca proce-ul@ O importan.: indi-cuta<il: o au natura -u<iectului a<ordat ,8or<im cu mai mult: u(urin.: de-pre ?u-turile -au opiniile per-onale= dec9t de-pre propriile pro<leme -eFuale -au de-pre ni8elul real al 8eniturilor noa-tre6 (i /8alen.a2 de-t:inuirii= po;iti8: atunci c9nd ne pune >ntr-o lumin: fa8ora<il: (i ne?ati8: dac: ne compromite@ SeFul (i 89r-ta joac: (i ele un rol -e-i;a<il@ B:ie.ii -unt mai de-cAi(i cu cole?ii dec9t cu p:rin.ii= fetele pre;int: un ?rad de intimitate mai ridicat >n raport cu mama dec9t cu tat:l -au fra.ii Cercet:rile au ar:tat c: propen-iunea c:tre autode;8:luire fa.: de partenerul de -eF opu- cre(te >ntre 3b (i &# de ani= dup: care >ncepe -: -e >n-crie pe o cur<: de-cendent:@ Din per-pecti8a comunic:rii= e-te important ca autode;89luirea -: contri<uie la >m<un:t:.irea ace-teia= nu la <locarea ei@ De-t:inuirea antipatiei pe care o nutre(ti fa.a de interlocutor nu are multe (an-e de a m:ri recepti8itatea ace-tuia la me-ajele tale@ >n -cAim<=o atitudine empatic:= de >n.ele?ere a mo<ilurilor comportamentului -:u 8a a8ea cu certitudine o influen.: po;iti8: a-upra interac.iunii cu ace-ta@ Contea;:= de a-emenea= -: (tii -: ale?i corect locul (i momentul confe-iunii= re;i-t9nd tenta.iei= uneori pre-ante= de a o face c9nd nu e-te ca;ul@ Efecte nedorite antrenea;: (i eFprimarea neclar:@ Dac: nu putem -pune limpede ce a8em de -pu-= e prefera<il -: nu o mai facem deloc= pentru a nu crea o -tare de confu;ie p:?u<itoare pentru <unul mer- al rela.iei@ M:rturi-irea tre<uie

?radat:= e8it9ndu--e ?enul /dai (i fu?i2= prin care nu facem dec9t -: (oc:m interlocutorul= la a c:rui prietenie e de pre-upu- c: .inem= (i -9 >l lip-im de po-i<ilitatea de a-(i eFprima punctul de 8edere cu pri8ire la cele au;ite@ >n fine= tot pe linia menaj:rii receptorului= e-te ca;ul -9 ne >ntre<:m dac: facem <ine >mpo89r9ndu-3 pe ace-ta cu -ecretele noa-tre= prin trecerea a-upra -a a ap:-:rii de care pe noi ne-a eli<erat autode;89luirea@ O cAe-tiune contro8er-at: r:m9ne cea referitoare la tipul de rela.ie care fa8ori;ea;: confe-iunea@ Unii con-ider: c: intimitatea u(urea;: /de-cAiderea -ufletului2@ Cu toate ace-tea= -e con-tat: c:= ade-eori= oamenii prefer: -9 le fac: confiden.e unor necuno-cu.i@ E <ine cuno-cuta tendin.a de a te de-t:inui >n tren to8ar:(ilor de c:l:torie= >n inten.ia= con(tienti;at: -au nu= de a profita de a8antajele -po8edaniei f:r: a-.i a-uma (i ri-curile ei= >ntruc9t -peri -9 nu-i mai >nt9lne(ti niciodat: pe cei fa.: de care ai f:cut de;8:luirile cu pricina@ Ace(tia= la r9ndul lor= te a-culta cu pl:cere= (tiind prea <ine c:= dup: de-p:r.ire= pot face u; >n orice fel dore-c de informa.iile primite= i?nor9nd deli<erat re?ula= at9t de con-tr9n?:toare= a nedi8ul?9rii -ecretelor >ncredin.ate@ 0ONA OARB1 con.ine toate acele date de-pre noi >n(ine care >i -unt acce-i<ile interlocutorului= dar pe care per-onal le i?nor:m@ >nt9ia oara c9nd ne imprimam 8ocea pe <and: ma?netica -untem i;<i.i de di-crepan.a fla?rant: dintre tim<rul ?la-ului no-tru (i ceea ce credeam p9n: atunci de-pre el= a89nd tendin.a -: atri<uim neconcor-dan.a cu pricina imperfec.iunilor aparatului de >nre?i-trare@ ropriile ticuri 8er<ale= modul cum um<l:m= pri8im -au ?e-ticul:m= miro-ul per-onal ne -unt >n mare m:-ur: necuno-cute@ In plan moral= tindem -: ne i?nor:m ?re(elile= -untem prea pu.in con(tien.i de defectele noa-tre= dar= >n de-tule ca;uri= (i de calit:.ile pe care le po-ed:m@ A8em a(adar ce8a >n comun nu numai cu criminalul care -e crede inocent= ci (i cu pro8er<ialul In?re-= pictorul renumit= con8in- c: ade8:rata -a 8oca.ie e aceea de 8ioloni-t@ Unii oameni pretind c: ar fi reu(it -: -uprime ;ona oar<:= ajun?9nd -: (tie totul de-pre ei >n(i(i@ E o ilu;ie@ Al.ii -u-.in c: dore-c -: o diminue;e c9t mai mult cu ajutorul celorlal.i= c: prime-c cu recuno(tin.: orice critic:= dar= c9nd li -e aduce 8reuna= conte-t: cu 8eAemen.: cu-ururile -au erorile care li -e repro(ea;:@ Cel care dore(te -incer -: afle ade8:rul de-pre el >n-u(i= nu 8a cere direct p:rerea interlocutorului= fiindc: -unt pu.ine (an-e ca ace-ta -: >i 8or<ea-c: pe (leau= fie din dorin.a de a-3 menaja= fie din teama de o reac.ie 8iolent:@ Informa.ii din ;ona oar<: 8or ie(i treptat la i8eal:= pe m:-ur: ce c9(ti?:m= prin ?e-turi de autode;8:luire= >ncrederea partenerului de dialo?@ 0ONA ASCUNSA p:-trea;: micile -au mai marile noa-tre -ecrete per-onale@ Am trecut deja= pe -curt= >n re8i-t: foloa-ele reducerii dimen-iunilor ace-tui depo;it de date confiden.iale@ Ar mai fi de ad:u?at c: nici tendin.a de a-3 -uprima nu e -:n:toa-:@ EFi-t: oameni capa<ili (i di-pu(i -: -e de-t:inuie oricui= f:r: pic de di-cern:m9nt@ In ceea ce >i pri8e(te= -u<iectele ta<u -unt ca (i ineFi-tente@ Omul ecAili<rat (i ra.ional (tie >n-: cui (i ce tre<uie -: m:rturi-ea-c:@ O <un: comunicare pre-upune autode;8:luitori -electi8i@ E (tiut faptul c:= dincolo de toate eFcep.iile (i accidentele locale= rela.ia cea mai apropiat: (i mai de-cAi-: dintre oameni e cea matrimonial:@ [i= cu toate ace-tea= cAiar (i >n menajurile cele mai fericite= -o.ii pot -: nu-(i de;8:luie niciodat: unul altuia un mare num:r de p:reri= amintiri

52

pl:cute -au dureroa-e= a-pira.ii= ?riji= -entimente= di-imulate mai ale- din dorin.a de a-3 menaja pe partener -au de a a-i?ura Aomeo-ta;ia cuplului@ In acea-t: cate?orie ,cf@ (i con-idera.iile lui E@ 'offman din ^R#_= p@ RR6 -e >n-criu impre-iile defa8ora<ile de-pre p:rin.ii= rudele -au prietenii partenerului= informa.ii le?ate de a-pecte financiare ce ar putea ?enera ten-iuni= unele cAe-tiuni le?ate de copii= ca (i date pri8itoare la eFperien.e anterioare c:-:toriei= ori ia flirturi aflate >n cur- (i li-ta nu e nici pe departe >ncAeiat:@ Al:turi de de-t:inuitorii lip-i.i de di-cern:m9nt= >nt9lnim (i per-oane care= de teama re-pin?erii= a ironiilor= a /efectului de antiAalou2= -e >ncAid >n ei= refu;9ndu-le celorlal.i orice po-i<ilitate de acce- la ;ona lor a-cun-:@ Urmarea= paradoFal:= e ade-ea cAiar re-pin?erea pe care >ncercau -: o e8ite= fiindc: un om care refu;: -i-tematic -9-(i eFteriori;e;e ade8:ratele inten.ii (i -entimente ajun?e -: in-pire ne>ncredere celor cu care 8ine >n contact@ El e-te de dou: ori pedep-it= deoarece= pe de o parte= -ecretomania >l >mpiedic: -9 -e apropie de oameni @(i= pe de alta= ea >l lip-e(te de u(urarea -ufletea-c: pe care o procur: confe-iunea@ 0ONA NECUNOSCUT1 are un -tatut mai aparte@ >n-:(i eFi-ten.a ei poate fi pu-: >n di-cu.ie= at9t timp c9t ea repre;int: un domeniu de-pre care nimeni nu are nici o (tire@ Nu di-punem dec9t de do8e;i indirecte ale eFi-ten.ei ace-tei ;one@ *i-ul= Aalucina.iile produ-e de con-umul de dro?uri -au de depri8area -en;orial: -cot la i8eal: informa.ii ce nu pot pro8eni de altunde8a dec9t din noi >n(ine= ceea ce -u?erea;: ,f:r: a demon-tra totu(i6 eFi-ten.a unui -toc de date ce ne pri8e-c (i care nu -e afl: nici la >ndem9na noa-tr:= nici la cea a o<-er8atorilor din afar:@ Tratamentul p-iAanalitic >(i propune tocmai eFtra?erea din ;ona necuno-cut: a unor informa.ii a c:ror refulare >n -u<con(tient e re-pon-a<il: de manife-t:rile patolo?ice ale pacientului@ b@ TI URI DE COMUNICARE SOCIA!A

!:-9nd la o parte comunicarea dintre artefacte (i cea din lumea animalelor= >n ca;ul c:reia preci;area ?radului de inten.ionalitate (i con(tient: a particip:rii la dialo? ridic: pro<leme in-urmonta<ile= -e recunoa(te >ndeo<(te c:= >n func.ie de num:rul participan.ilor (i tipul de rela.ie dintre ei= eFi-t: cinci tipuri de comunicare= (i anume ) 3@ Comurdcarea mtraper-onaA\ >n care emi.:torul (i receptorul -unt indi-cerna<ili@ De(i nu pre-upune eFi-ten.a unor comunicatori di-tinc.i= dialo?ul interior pe care >l purt:m cu noi >n(ine repre;int: un autentic procede comunicare= >n care >(i afl: locul cAiar (i fal-ificarea informa.iei >n 8ederea inducerii >n eroare a interlocutorului ,ne referim la -itua.ia= de-tul de frec8ent >nt9lnit:= a oamenilor care -e mint -au am:?e-c pe ei >n(i(i6@ Dialectica i-pitei

(i a remu(c9rii -e >ntemeia;: tocmai pe acea-t: -ci;iune l:untric: a per-onalit:.ii noa-tre= ?eneratoare de conflicte= dar (i de de;<ateri interioare ce -e pot do8edi producti8e in planul ?9ndirii (i al con(tiin.ei morale@ Sprejdeo-e<ire de toate celelalte tipuri de comunicare= cel intraper-onal nu pre-upune cu nece-itate codificarea (i decodificarea me-ajelor= >ntruc9t ele nu tre<uie -: -tr:<at: un -pa.iu fi;ic= ci eFclu-i8 unul mental= adi-men-ional (i -u<iecti8@ Cu -ine >n-u(i= omul poate -ta de 8or<: (i f:r9 cu8inte= ceea ce nu >n-eamn: c: 8er<ali;area ?9ndurilor nu e un fenomen foarte frec8ent@ Ne afl:m aici pe un teren pe care teoreticienii lim<ajului nu >ncetea;: -: -e >nfrunte ) raportul dintre lim<: (i ?9ndire@ >ntre<area dac: una ar putea eFi-ta f:r: cealalt: a primit de-a lun?ul timpului r:-pun-uri diferite@ entru unii= acti8itatea pe care p-iAolo?ii o nume-c /?9ndire ima?inati8a2= >n opo;i.ie cu cea denumit: /no.ional92= nu con-tituie dec9t o etapa premer?:toare a ?9ndirii propriu-;i-e= o e8ocare mentala de ima?ini 8i;uale care r:m9n -imple repre;ent:ri emo.ionale= >n a<-en.a formul:rii >n termeni lin?8i-tici@ De-a<ia >n8e(m9ntarea >n cu89nt tran-form: ace-te /pre?9nduri2 >n ?9nduri= >n ade8:ratul >n.ele- al cu89ntului@ >n acea-ta per-pecti8:= -e tinde -: -e pun: -emnul e?alit:.ii >ntre ?9ndire (i eFpre-ia ei 8er<ala@ E ceea ce -u-.inea= >n fond= aarl JilAelm 8on Hum<oldt= >ntemeietorul lin?8i-ticii ?enerale= atunci c9nd -cria c9 ) /!im<a nu e-te produ-ul acti8it:.ii ?9ndirii= ci acea-ta acti8itate >n-:(i2 ,^b"_= p@ $3 apud ^&_= p@ "#6@ Dintr-o >n.ele?ere -imilara a lucrurilor --au n:-cut >ncerc:rile ,precum -e (tie= e(uate6 de con-truire a unei ?ramatici ra.ionale= filo-ofice= uni8er-ale= <a;ate pe identificarea cate?oriilor lim<ii cu cate?oriile ?9ndirii@ entru al.ii >n-: lim<a nu e-te deloc indi-pen-a<il: ?9ndirii@ Se citea;: ade-ea afirma.ia lui Al<ert Ein-tein potri8it c:reia >n proce-ul ?9ndirii -ale (tiin.ifice /cu8intele nu au jucat niciodat: nici un rol2@ Emile Ben8eni-te are >n 8edere eFperien.e a-em:n:toare= atunci c9nd -crie= >ncerc9nd -9 -al8e;e= totu(i= po;i.ia primordial: a lim<ii ) /E o realitate faptul c:= -upu-a eFi?en.elor metodei (tiin.ifice= ?9ndirea adopta pretutindeni acela(i demer-= >n ace-t -en-= ea de8ine independent: nu de lim<a= ci de -tructurile lin?8i-tice particulare ,@@@6 Nici un tip de lim<a nu poate= prin el >n-u(i= nici -: fa8ori;e;e= nici -: >mpiedice acti8itatea -piritului@ De;8oltarea ?9ndirii e le?ata mult mai -tr9n- de capacit:.ile oamenilor= de condi.iile culturale ?enerale= de or?ani;area -ociet:.ii dec9t de natura particulara a lim<ii@ Dar po-i<ilitatea ?9ndirii e-te le?ata de facultatea lim<ajului ,@@@6 (i -: ?9nde(ti >n-eamn: -: manipule;i -emne ale lim<ii2 ,^3#_= p@ 456@ Cu mult mai radical: e-te po;i.ia lui Eric BuS--en-= pentru care ) /'9ndirea eFi-ta >naintea lim<ii (i c9mpul ideilor noa-tre e-te mai 8a-t dec9t acela al cu8intelor=) ?9ndirea -e >nto8:r:(e(te de 8or<e= func.ionarea ei nu e condi.ionat: de cu8intele folo-ite2 ,^"3_= p@ $R6@ >n fa8oarea ace-tei te;e pledea;: faptul= inconte-ta<il= c:= >n ciuda di8er-it:.ii lim<ilor= uni8er-ul -emantic al omenirii >(i p:-trea;: o anumit: unitate@ EFi-t: ce8a comun >n toate lim<ile= altminteri traducerile ar fi impo-i<ile= (i ace-t ce8a con-tituie un ar?ument >n fa8oarea independen.ei= fie ea (i relati8:= a ?9ndirii@ CAe-tiunea e ?reu de tran(at o dat: ce= pe de o parte= ipote;a Sapir-JAorf= la care ne-am mai referit >n capitolul 3 ,p@ 3#6@ -u-.ine= nu f:r: dreptate= c: lim<a pe care o 8or<im ne impune o anumit: 8i;iune a-upra realit:.ii= pe care o -e?mentea;: >ntr-un mod -pecific= iar pe de alt:

54

parte= a(a cum -u<linia;: CA@ BaSlon (i \@ Mi?not ,^3#_= p@ %b6= un acela(i indi8id poate 8or<i mai multe lim<i= f:r: ca >n el -: coeFi-te mai multe uni8er-uri -emantice diferite= ceea ce l-ar tran-forma >ntr-un -cAi;ofrenic@ Cert e c: 8a mai cur?e mult: cerneal: pe acea-t: tem: (i c: momentul elucid:rii raporturilor dintre lim<: (i ?9ndire nu e tocmai aproape@ entru nece-it:.ile di-cu.iei de aici= e -uficient -: o<-er8:m c: lim<a >ndepline(te dou: roluri di-tincte= dar nu (i total independente ) cel de repre;entare conceptual: (i formulare a ?9ndului (i cel de comunicare a ace-tuia@ rimul e-te eFclu-i8 endop-iAic ,-au= mai de?ra<:= endo-noetic6= pe c9nd cel de al doilea are un caracter preponderent >ndreptat c:tre eFterior= f:r: a lip-i totu(i din lumea acti8it:.ilor interne ale con(tiin.ei= do8ad: tocmai pre;en.a elementelor 8er<ale >n comunicarea intraper-onal9@ Oricum= promptitudinea c8a-iin-tantanee a unora dintre deci;iile noa-tre= >ntemeiate pe deli<er:ri intraper-onale= denot: faptul c: ?9ndirea -e poate di-pen-a de lim<: (i c:= >n a-emenea ca;uri ne afl:m >n fa.a unei comunic:ri -ui-?eneri-= >n care -ur-a (i de-tinatarul -unt conecta.i nemijlocit= f:r: o<i(nuitele in-tan.e intermediare >n-:rcinate cu codajul (i decddajul@ "@ Comunicarea interper-onal: diadic: pre-upune -trict doi participan.i (i ocup: un loc aparte >n ierarAia tipurilor de comunicare= deoarece pre;int:= mai mult dec9t oricare dintre ace-tea= calitatea de a influen.a opiniile= atitudinile -au credin.ele oamenilor@ Nu >nt9mpl:tor noile reli?ii -unt difu;ate cu prec:dere /de la om la om2= c:ci nimic nu te con8in?e mai u(or dec9t di-cur-ul ce .i-e de-tinat >n eFclu-i8itate@ anoplia mijloacelor non-8er-<ale= precum (i armele inefa<ile ale ma?neti-mului per-onal cuno-c aici terenul ideal de de-f:(urare@ Dar per-uadarea interlocutorului nu repre;int: dec9t unul dintre o<iecti8ele comunic:rii interper-onale@ S-ar mai putea ad:u?a= >ntr-o trecere -umar: >n re8i-t: B autocunoa(terea ) dup: cum a re;ultat din di-cu.ia purtata pe mar?inea /fere-trei lui VoAari2= -in?ura noa-tr: (an-a de a ne diminua ;ona oar<: con-t: >n dirijarea interac.iunii cu partenerii de comunicare >n a(a fel >nc9t -9-i determine -9 ne de-t9inuie con-tat:rile pe care le-au f:cut >n le?:tur: cu tr:-:turile (i manife-t:rile noa-tre ce -cap: propriei capacit:.i de o<-er8are@ de-coperirea lumii eFterioare ) fire(te= cuno(tin.ele noa-tre de-pre lume pro8in din multe alte -ur-e= -cAim<ul de informa.ii cu interlocutori umani direc.i ocup9nd= din ace-t punct de 8edere= un loc de-tul de mode-t= dar nu e mai pu.in ade8:rat c: ele -e fiFea;: de8enind parte a per-onalit:.ii noa-tre= >n mare m:-ur:= -u< influen.a con8or<irilor purtate cu cuno-cu.ii pe temele re-pecti8e ) o carte -au un -pectacol -unt altfel a-imilate (i interiori;ate dup: ce le-am comentat cu cine8a= -cAim<ul de idei contri<uind la -edimentarea elementelor ce merit: a fi memorate@ -ta<ilirea (i men.inerea de rela.ii -emnificati8e cu alte fiin.e umane ) Jilliam ScAut; ^3"3_ afirm: c: printre factorii ce determin: comportamentul no-tru comunica-.ional -e num:ra (i a(a-numitele /ne8oi interper-onale2@ Cea dint9i= ne8oia de inclu;iune= -e manife-ta -u< forma a-pira.iei de a o<.ine de la ceilal.i recunoa(terea 8alorii proprii@ Dorim -9 fim accepta.i >ntr-un anumit ?rup de referin.:= dar nu oricum= ci >n <a;a m:car a unei calit:.i care -9 ne

di-tin?: de ceilal.i ,efectul /primu- inter pare-26@ Ne8oia de inclu;iune ne >mpin?e -9 ne comport:m >n a(a fel >nc9t -9 ne remarcam= -9 ie(im >n relief@ >n forma ei acuta= ea caracteri;ea;: 8edetele -au pe copiii cu tendin.e eFAi<i.ioni-te= ce prefer: -: -e eFpun: unor pedep-e care >i -in?ulari;ea;:= -co.9ndu-i >n e8iden.:= dec9t -: -e piard: >n anonimat@ otri8it aprecierii cercet:torului american= at9t ace-t tip de per-onaj= c9t (i cel -ituat la eFtremitatea opu-: a -calei ne8oii de inclu;iune ,anti8edeta ce fu?e de pu<licitate= ilu-trat: paradi?matic de eni?matica 'reta 'ar<o6 ac.ionea;: -u< impul-ul unei moti8a.ii identice= care e-te teama de a nu li -e recunoa(te meritele= pre-upu-e -au reale@ Indiferent unde ne -itu:m >ntr-o atare ierarAie e aproape impo-i<il -: nu -im.im niciodat: ne8oia de a fi remarca.i de cine8a ,o per-oan: de -eF opu-= un profe-or -au un antrenor etc@6 (i de a fi accepta.i >n preajma= >n cercul= >n anturajul per-oanei re-pecti8e@ Cea de a doua ne8oie interper-onal9 e-te= dup: ScAut;= ne8oia de control= eFpre-ie a dorin.ei de a impune celorlal.i 8oin.a noa-tr:= de a-i conduce ori m:car influen.a= pe fa.: -au din um<r:@ Contrar aparen.elor= nu eFi-t: o corela.ie o<li?atorie >ntre ne8oia de inclu;iune (i cea de control@ Nu rare -unt ca;urile c9nd cine8a prefer: rolul de /eminen.: cenu(ie2 puterii eFAi<ate >n 8:;ul lumii= ceea ce denot: coeFi-ten.a unei -la<e ne8oi de inclu;iune cu o foarte pronun.at: ne8oie de control@ Dimpotri8:= unele per-oane -e -tr:duie-c -: ajun?: >n po;i.ii de comand: nu pentru a eFercita controlul= ci din dorin.a de a -e afla >n aten.ia celorlal.i@ >n fine= o a treia e-te ne8oia de afec.iune@ Unii oameni -unt cal;i (i prieteno(i >n toate rela.iile lor= cAiar (i >n cele cu totul pa-a?ere@ Ei a(teapt: un comportament a-em:n:tor (i din partea celorlal.i= deoarece ne8oia lor de afec.iune e mai mare dec9t a altora@ C9nd acea-t: ne8oie e mai e-tompat:= a8em de a face cu per-oane care prefer: -: >(i .in:@ -emenii la di-tan.:= e8it9nd intimitatea= ceea ce poate -: le cree;e renumele de oameni >ncre;u.i= or?olio(i -au -no<i@ O atare atitudine pro8oac: interlocutorului o -tare de di-confort= care >n?reunea;: con-idera<il comunicarea@ O anumit: de-cAidere afecti8: -e do8ede(te= a-tfel= nece-ar: <unei de-f:(ur:ri a unui dialo? autentic= f:r: ca acea-ta -: >n-emne c: nu putem -: comunic:m cu -ucce- dec9t cu parteneri pe care >i iu<im@ Oricum= cAiar (i din -impla enumerare a ne8oilor interper-onale= -e de-prinde ideea c9 interac.iunea noa-tr: cu -emenii nu e dictat: numai de intere-e co?niti8e= ci (i de tre<uin.e -uflete(ti@ Dac: petrecem ade-ea ore <une >n compania prietenilor nu o facem= >n ?eneral= pentru a cule?e -au a le furni;a informa.ii= ci pentru a ne -im.i <ine >mpreun:= a face -cAim< de 8alori afecti8e (i= e8entual= a ne recunoa(te >n ei= ceea ce ne procur: o mul.umire aparte= >n m:-ura >n care ne 8alidea;: pe noi >n(ine@ Con-tatarea c9 mai eFi-t: (i alte fiin.e care ?9nde-c (i -imt ca noi= au ?u-turi= preferin.e (i a-pira.ii a-em:n:toare con-tituie un ar?ument >n fa8oarea ju-te.ii concep.iilor (i atitudinilor noa-tre@ [i cum prietenii proprii -unt= indi-cuta<il= per-oane cu calit:.i deo-e<ite ,altminteri nu ne-ar fi prieteni ]6= le?itimarea care ne 8ine pe acea-t: cale e cu at9t mai pre.ioa-:@ ajutorarea -emenilor repre;int: moti8a.ia (i o<iecti8ul unei cla-e <o?ate de comunic:ri interper-onale@ o.i ajuta pe cine8a -f9tuindu-3 de <ine= con-ol9ndu-3 >ntr-un moment ?reu= acord9ndu-i a-i-ten.a profe-ional:= >m<9r<9t9ndu-3 -au cAiar (i numai -cAim<9nd 8or<a >ntr-o >mprejurare >n care

56

--a 8:;ut pu- >ntr-o po-tur: peni<il:= ?lumind pentru a-i de-cre.i fruntea= ori pre;en-t9ndu-i o per-oan: care i-ar putea fi de folo-@ Comunicarea >n -copul ajutor:rii face o<iectul unor profe-iuni di-tincte= precum cea de medic= preot= con-ilier etc@ jocul (i di-trac.ia implic: (i ele o comunicare inter-per-onal9@ Aparent mar?inal (i fri8ol= jocul ocup: >n 8ia.a omului (i a omenirii un loc mult mai important dec9t con-imte -9-i acorde opinia comuna@ VoAan Hui;in?a ^b3_ a demon-trat con8in?:tor c9 >ntrea?a cultur: poate fi con-iderat: -u< -pecie ludi@ R:;<oiul (i ju-ti.ia= filo-ofia (i poe;ia= retorica (i artele -unt toate= mai mult -au mai pu.in= datoare propen-iunii omului c:tre joc@ -iAolo?ii 8:d >n ace-ta numai o compen-a.ie acordat: copilului din noi= dar lucrurile par a fi mult mai complicate (i >nc:rcate de -emnifica.ii= pe care nu e aici locul -: le aprofundam@ A89nd >n 8edere c: di-cut:m de-pre comunicare= merit: -: men.ion:m >n-: m:car >n treac:t= pre;en.a manife-t:rilor -piritului ludic >n proce-ul comunic:rii@ Spre deo-e<ire de minciun:= >n -patele c:reia -e a-cunde >ntotdeauna un intere- per-onal= p:c:leala e un joc comunicati8 ?ratuit= f:r: alt: finalitate dec9t ju<ila.ia ludic9= -ituat: >n afara di-tinc.iilor de ?enul ade8:rXneade8:r= >n.elepciuneXne<unie= <ineXr9u@ !a fel c jocul de cu8inte= care pune >n 8aloare= >ntre altele= func.ia meta-comunica.ional9 a di-cur-ului 8er<al@ O tr:-:tur: -pecific: a comunic:rii interper-onale e-te importan.a retroac.iunii= dat: fiind promptitudinea r:-pun-ului ce caracteri;ea;: ace-t tip de comunicare@ CAiar dac: nu >m<rac: o form: 8er<al:= replicile -unt aici= de re?ul:= imediate@ Mimica= pri8irea= ?e-turile= /aerul2 receptorului >l informea;: pe emi.:tor cu pri8ire la efectele me-ajelor -ale (i >i >n?:duie -9-(i dirije;e di-cur-ul >n a(a fel >nc9t -9-i a-i?ure maFimum de eficacitate@ Un tip aparte de coneFiune in8er-: >l repre;int: auto-feed<acH-ul@ Daptul c:= atunci c9nd 8or<im= ne au;im 8or<ind= iar c9nd -criem= a8em >n fa.a ocAilor r9ndurile redactate anterior creea;: condi.ii pentru aju-tarea pe parcur- a di8er(ilor parametri ai comunic:rii= de la cei 8ocali ,tonul= 8olumul= >n:l.imea ?la-ului= ritmul 8or<irii= acurate.ea pronun.iei etc@6 -au 8i;uali ,cali?rafie= orto?rafie6= p9n: la a-pecte de con.inut ,claritatea ideilor= lo?ica ar?ument:rii lor etc6@ %@ Comunicarea de ?rup e o alt: ipo-ta;: a comunic:rii iInterper-onale= ce pre-upune= de a-t: dat:= mai mult de doi participan.i@ !imita -uperioar: 8aria;: de la ca; la ca;= dar= >n ?eneral= -unt con-iderate tipice pentru acea-t: form: de comunicare ?rupurile ;i-e /mici2= cu cel mult ;ece participan.i= >n care le?:tura interper-onal9 a fiec:ruia cu fiecare nu e ?re8at: de nici un fel de >n?r:diri@ C9nd num:rul mem<rilor cre(te ,mult6 pe-te acea-t: 8aloare= ?rupul are tendin.a -: -e fra?mente;e >n -u<?rupuri ,/<i-ericu.e26= care= de(i r:m9n interconectate= >n?reunea;: -cAim<ul de replici >ntre oricare dintre participan.i@ >n ?enere= formarea ?rupurilor e-te urmarea dorin.ei de cooperare >n 8ederea atin?erii unui .el comun= fie c9 e 8or<a de un proiect profe-ional= de o ac.iune de >ntrajutorare -au de un joc de -ocietate@ roFimitatea -pa.iala e (i ea o tr:-:tur: definitorie a ?rupurilor@ E8olu.ia teAnolo?ic: a permi- >n-: (i reunirea >ntr-un ?rup de lucru a unor per-oane aflate fi;ice(te la mari di-tan.e una de alta= cum -e >nt9mpl: >n ca;ul teleconferin.elor@

Din moti8e le-ne de >n.ele-= comunicarea de ?rup cel mai mult -tudiat: >n ultimele decenii e-te cea din cadrul ecAipelor de profe-ioni(ti an?aja.i >ntr-un proiect comun@ Modalit:.ile optime de definire a pro<lemelor de re;ol8at= -ta<ilirea criteriilor pentru e8aluarea -olu.iilor= identificarea= -electarea (i te-tarea ace-tora fac o<iectul unor cercet:ri am:nun.ite= a89nd drept -cop prioritar eficienti-;area acti8it:.ii ?rupurilor de lucru@ O aten.ie deo-e<it: -e acord: comunic:rii >n cadrul (edin.elor de <rain-tormin?= prin care -e urm:re(te producerea >ntr-un timp -curt a unui num:r c9t mai mare de idei noi= indiferent de 8aloarea aparent: a ace-tora= din care ulterior urmea;: -: fie ale-e cele efecti8 reali;a<ile ,^3%#_= pp@ 4&c446@ Conceput: de prof@ AleFander O-<orn de la Buffalo Uni8er-itS= metoda con-t: >n reunirea >ntr-o >nc:pere -pecial amenajata pentru a crea o atmo-fera de-tin-a= decontractat:= a unui ?rup format din %c3# per-oane= c:rora li -e propune -: re;ol8e o pro<lem: cu pri8ire la care nu fu-e-er: informa.i >n preala<il@ >n 8arianta cla-ic:= timpul acordat participan.ilor 8aria;: >ntre o jum:tate de or: (i o or: (i jum:tate= dar eFi-t: (i 8er-iuni mult mai re-tricti8e ,metoda / Ailip- RR2 limitea;: durata totala a di-cu.iilor la numai R ,]6 minute pentru un ?rup -tandard de R per-oane6@ Tr:-:turile care deo-e<e-c <ran-tormin?-ul de comunicarea din cadrul ?rupurilor de lucru -unt ) a) accentul pe cantitate ,cu c9t mai multe idei= cu at9t mai <ine ]6 B b) inter;icerea -tricta a emiterii oric:rei opinii critice la adre-a ideii unui alt participant B c) >nre?i-trarea (i re.inerea= >n mod e?al= democratic= a tuturoiL ideilor formulate= indiferent daca ele par judicioa-e= ra.ionale= reali-te -au total tr:-nite B d) dreptul participan.ilor de a a-ocia li<er= >n orice fel= ideile enun.ate de cole?ii lor= cu condi.ia re-pect:rii re?ulii <@ Multe dintre -ucce-ele metodei -unt pu-e de anali(ti pe -eama -Aiftin?-ului ,^3%#_= p@ 4b6= adic9 a a<ord:rii de c9tre -peciali(ti a unor pro<leme din afara domeniului lor de acti8itate@ ri8irea proa-p:ta a out->der-ului -e do8ede(te ade-ea apt: de a -coate la lumin: a-pecte o<nu<liate pentru cuno-c:tori tocmai de prea >ndelun?ata familiaritate cu -u<iectul@ !ucrarea citat: mai -u-= a lui ierre *erone= -emnalea;:= >n ace-t conteFt= >nt9lnirile periodice necon8en.ionale or?ani;ate de unele in-titute de >n8:.:m9nt -uperior= >n cadrul c:rora mem<rii anumitor ?rupuri profe-ionale de;<at pro<leme ce .in de -fera altor -pecialit:.i= ca= de pild:= -impo;ioanele cu titlul Der In?enieur -ieAt ander- ,/In?inerul 8ede altminteri26 de la Uni8er-itatea din Darm-tadt@ Din multitudinea rolurilor jucate de mem<rii ?rupului de lucru potri8it cla-ific:rii datorate lui a@ Benne (i @ SAeat- ,^33_= pp@ $$c$5 apud ^%&_= p@ "&56= cel c:ruia i --a acordat cea mai mult: aten.ie e rolul de lider@ Acti8area (i men.inerea interac.iunii comunicati8e dintre participan.i= readucerea la -u<iect a amatorilor de di?re-iuni= a-i?urarea pentru fiecare a -ati-fac.iei p-iAolo?ice de natur: -9-i moti8e;e continuarea cola<or:rii= crearea condi.iilor interne pentru >m<un:t:.irea acti8it:.ii ?rupului= pre?:tirea material:= p-iAolo?ic: (i informa.ional: a >nt9lnirilor ce urmea;: ,prin multiplicarea (i difu;area cu anticipa.ie a documentelor indi-pen-a<ile <unului mer- al lucr:rilor6 -unt numai c9te8a dintre -arcinile liderului= pe care ace-ta le poate duce la <un

58

-f9r(it= adopt9nd= >n func.ie de >mprejur:ri= tactici (i -tiluri diferite ,-tilul autoritar= -tilul democratic= -tilul /lai--e;-faire26@ $@ Comunicarea pu<lic: implic: pre;en.a unui emi.:tor unic (i a unei multitudini de receptori@ Nici o alt: form: de comunicare interuman9 nu --a <ucurat= de-a lun?ul timpului= de o aten.ie compara<il: cu cea acordat: ace-teia@ Di-ciplin: mai mult dec9t <imilenar:= retorica= -ocotita deopotri8: (tiin.: (i art: ,era una dintre cele (apte /arte li<erale2 ale >n8:.:m9ntului uni8er-itar medie8al= al:turi de ?ramatic:= dialectic:= aritmetic:= ?eometrie= a-tronomie (i mu;ic:6= >(i propunea tocmai -: -ta<ilea-c: principiile (i re?ulile comunic:rii pu<lice eficiente din per-pecti8a a ceea ce a-t:;i teoreticienii nume-c /teoria .intei2@ Termenul de-emnea;: una ,cronolo?ic prima6 dintre concep.iile care au dominat -ucce-i8 demer-ul teoretic al (tiin.elor comunic:rii ,^3#3_= pp@ 3$c 3R6@ Teoria ac.ionat:= -upranumit: (i /a .intei2= a<-oluti;ea;: rolul emi.:torului= nutrind ideea nai8: c: -ucce-ul comunic:rii depinde eFclu-i8 de a<ilitatea ace-tuia= receptorul juc9nd rolul unui -implu receptacul pa-i8@ Oratorul e-te 8:;ut ca un arca( care= ad:u?9nd >n;e-tr:rii naturale un antrenament core-pun;:tor= 8a lo8i drept la .int:= adic: 8a o<.ine efectul dorit indiferent de tr:-:turile de per-onalitate= predi-po;i.iile apercepti8e= ideile -au -tarea p-iAic: a de-tinatarului@ *or<itorul ce -e arat: intri?at de efectul per-ua-i8 mediocru al di-cur-ului -:u ,/Nu >n.ele? cum de n-au priceput= odat: ce le-am -pu--o de nu (tiu c9te ori ]26 e >nc: tri<utar ace-tei 8i;iuni dep:(ite@ Recunoa(terea rolului interlocutorului a dat na(tere unei noi concep.ii de-pre comunicare= denumit: a-t:;i= con8en.ional= teoria interac.ional: -au /a pin?-pon?-ului2@ Acea-ta ia drept punct de pornire o<-er8a.ia c: o tr:-:tur: e-en.ial: a comunic:rii e-te caracterul ei cooperati8@ rintre nenum:ratele defini.ii ale comunic:rii= dintre care am citat numai c9te8a >n primul capitol al lucr:rii de fa.:= fi?urea;: (i una= datorat: profe-orului -paniol Vo-e Aran?uren ,^4_= p@ 336= care -urprinde (i formulea;: eFplicit acea-t: condi.ie ) /Comunicarea e-te o tran-mitere de informa.ie la care -e a(teapt: r:-pun-2@ De(i nu poate fi ne?at: eFi-ten.a unor proce-e de comunicare ce eFclud po-i<ilitatea ca emi.:torul -9 mai primea-c: replica celui c:ruia ace-ta i -e adre-ea;: ,ca;ul= <un:oar:= al operelor po-tume= al c9ror ecou nu >i mai poate par8eni autorului6= >n inten.ia ini.iatorului ei= comunicarea e-te >ntotdeauna cooperati8a@ Naufra?iatul care arunc: >n mare -ticla con.in9nd me-ajul adre-at pre;umti8ilor -al8atori nutre(te >ntotdeauna -peran.a unui r:-pun- la apelul -:u= cAiar dac:= ade-eori= ace-ta nu 8a mai -o-i la 8reme= ori= poate= niciodat:@ A-emenea lui= unii radioa-tronomi lan-ea;: >n -pa.iu me-aje de-tinate e8entualelor fiin.e eFtratere-tre inteli?ente ,--au ela<orat >n ace-t -cop (i lim<aje -peciale= ca faimo-ul !INCOS ,^5%_= pp@ 345c"#"6 al profe-orului Han- DreudentAal de la Uni8er-itatea din UtrecAt6= n:d:jduind ca= mai de8reme -au mai t9r;iu= tentati8a lor -: fie >ncununat: @de -ucce-= altminteri tot efortul (i cAeltuiala pre-upu-e de atari proiecte ar fi lip-ite de noim:@ 9n: (i practica imemorial: a in-crip.iilor tom<ale -e eFplic: doar prin credin.a autorilor lor >n po-i<litatea de a lua act= dup: moarte= de reac.ia trec:torilor ce le 8or citi= >n 8iitor= epitafurile@ C: a(teptarea replicii con-tituie o tr:-:tur: ?eneral: a oric:rei

forme de comunicare inten.ionat: ne-o do8ede(te (i comportamentul animal@ >n ritualurile de >mperecAere= ca (i >n luptele dintre ma-culi= po-turile adoptate= -emnalele -onore emi-e -au mi(c:rile pe care le efectuea;: prota?oni(tii urm:re-c -: pro8oace parteneruluiXad8er-arului o reac.ie= >n func.ie de care 8a fi alea-: linia de conduit: ulterioar:@ /Curtea2 -au /duelul2 dintre ri8ali pre;int: caracterele e8idente ale unui dialo?@ Alternarea replicilor= ce -e pre;int: ca -ucce-iuni -ti-mul-r9-pun-= pre-upune in8er-area necontenit: a rolurilor de emi.:tor (i receptor= procecare aminte(te de -cAim<ul de min?i din partidele de teni- de ma-:= de unde (i denumirea teoriei@ Comportamentul comunica.ional al participan.ilor depinde >n fiecare moment de r:-pun-ul dat@de interlocutor la replica precedent:= feed<acH-ul= total i?norat de teoria .intei= de8enind a-tfel unul dintre factorii f:r: de care mecani-mele comunic:rii ne-ar r:m9ne incompreAen-i<ile@ Dar aprofundarea= >n ultimele decenii= a cercet:rilor pri8ind comunicarea non-8er<al9 a condu- la o nou: -cAim<are de per-pecti8:@ O dat: cu recunoa(terea 8alorii comunicati8e a comportamentului= nu -e mai poate 8or<i de a-umarea alternati8: a rolurilor de emi.:tor (i receptor= ci de dou: fluFuri informa.ionale continue (i -imultane= orientate >n -en-uri contrare= ca >n -i-temul tele?rafic dupleF in8entat de TA@A@ Edi-on ,34b"6@ Ipoteticului -cAim< de ac.iuni (i reac.iuni i -e -u<-tituie acum ideea concomitentei -i-tematice a /replicilor2= de-coperire cu urm:ri profunde= mai ale- >n ceea ce pri8e(te modurile de manife-tare a cau;alit:.ii@ rin renun.area la teoria pin?-pon?-ului= eFplica.ia -impl: potri8it c:reia ripo-ta unuia dintre comunicatori >(i afl: -ur-a >n replica anterioar: a celuilalt >(i pierde mult din credi<ilitate@ aloalti(tii au demon-trat con8in?:tor c:= >n comunicarea interper-onal9= o -e?mentare o<iecti8: >n cau;e (i efecte ,punctua.ia de-pre care 8or<e-c Jat;la`icH= Bea8in (i VacH-on ^3%3_= p@&"6 e-te principial impo-i<il:@ Acumul:rile >ncetea;: de a mai fi di-crete= edificiul comunic:rii >n9l.9ndu--e continuu= prin contri<u.ia ?reu di-cerna<il: a tuturor participan.ilor= >n acea-ta con-t: e-en.a a<ord:rii moderne= cuno-cute -u< numele de teoria tran;ac.ional: -au /a -piralei$@ E8olu.ia concep.iilor de-pre comunicarea pu<lic: a urmat (i ea tra-eul -cAi.at mai -u-@ >n raport cu -tr:8ecAea retoric:= -u<ordonat:= cum am 8:;ut= teoriei .intei= noile cercet:ri pun un accent deo-e<it pe rolul interac.iunii= pe contri<u.ia r:-pun-ului= continuu (i pluriform= al auditoriului la -ucce-ul -au e(ecul comunic:rii@ Acea-ta nu >n-eamn: c9tu(i de pu.in c: principiile retoricii cla-ice ar fi fo-t a<olite@ Dimpotri8:= ele cap:t: o 8alori;are -uperioar: (i >(i confirm: 8ala<ilitatea o dat: cu fiecare tentati8: de a fi >nlocuite= c:ci= la o anali;: mai atenta= rede-coperim mereu= ca >ntr-un palimp-e-t= pre;en.a lor a-cun-a >nd:r:tul ino8a.iilor terminolo?ice care >ncearc: -: le oculte;e@ >n ceea ce pri8e(te -tructurarea di-cur-ului= -in?urele contri<u.ii nota<ile ale teoriei moderne a comunic:rii pu<lice pri8e-c -peciile alocu.iunii informati8e ,prele?eri= cur-uri= conferin.e= comunic:ri (tiin.ifice= rapoarte= d:ri de -eam:6@ Multe dintre pro<lemele pe care le ridic: acetea= ca= de pilda= cele le?ate de modalit:.ile de >m<inare a comunic:rii 8er<ale cu recur-ul la -ur-e audio8i;uale ,diapo;iti8e= po-tere= proiec.ii= >nre?i-tr:ri pe <and: ma?netic:6 nici nu a8eau cum -: -e pun: pentru creatorii retoricii@ >n plu-= o<iecti8ul principal al acelora nu era tran-miterea cu maFim: acurate.e (i

60

o<iecti8itate a unei informa.ii corecte dintr-un domeniu dat= ci per-ua-iunea= c9(ti?area pu<licului pentru o te;:= poate nu >ntotdeauna irepro(a<il: -u< raportul 8alorii ei de ade8:r@ A(a -e face c: printre -copurile retoricii= care= dup: Cicero= con-tau >n a do8edi= a >nc9nta (i a emo.iona ,ut pro<et= ut delectet= ut flectat6= comunicarea -trict informati8: nu >(i afl: locul@ reocup:rile principale ale lui Ari-totel (i ale urma(ilor -:i urm:reau atin?erea celor trei o<iecti8e men.ionate= printr-o ar?umenta.ie c9t mai -olid:= prin -educerea pu<licului cu ajutorul etal:rii unor calit:.i morale irepro(a<ile (i prin manipularea -entimentelor auditoriului@ Structura ternar: a cla-icei in8entio core-punde >ntocmai ace-tor -trate?ii@ C9t pri8e(te or?ani;area p:r.ilor di-cur-ului= acea-ta f:cea o<iectul -ec.iunii numite di-po-itio= ale c:rei pre-crip.ii nu (i-au pierdut actualitatea= >mp:r.irea comunic:rii pu<lice per-ua-i8e >ntr-un eFordium= de-tinat -t9rnirii intere-ului a-cult:torilor pentru tema tratat:= o propo-itio= care enun.: -u<iectul pledoariei= o narratio= ce pre;int: materialul faptic= o confirmatio= con-acrat: ar?ument:rii punctului de 8edere -u-.inut de 8or<itor= o refutatio= menit: -: pre>nt9mpine (i -: >nl:ture e8entualele o<iec.ii (i o peroratio= ce recapitulea;: ideile principale (i de-:89r(e(te demer-ul per-ua-i8= r:m9ne ne(tir<it 8ala<il:= >n ciuda unor re8i;uiri ce nu -cAim<: fondul ideilor= ci numai formularea lor= pentru a le aduce mai aproape de mentalitatea (i deprinderile de ?9ndire ale omului con temp o r an@ Ofilirea componentei emfatice= tot mai pu.in apreciat: de pu<licul ;ilelor noa-tre= a impu- o recon-iderare critic: radical: a capitolului elocutio= pri8itor la -tilurile comunic:rii ,/-implu2= /temperat2= /-u<lim26 (i la= >n parte de-uetele= fi?uri retoriceL@ In -cAim<= de o aten.ie deo-e<ita -e <ucur:= la ora actual:= cercet:rile le?ate de actio= concept po-t-ari-totelic= referitor la func.ia retoric: a ?e-ticula.iei (i a controlului parametrilor 8ocali= precum (i la apelul la memorie (i adju8an.ii -:i ,noti.e= material ilu-trati86@ A-upra celor dint9i 8om re8eni >n capitolul con-acrat comunic:rii non-8er<ale@ Referitor la temeiul pu- pe memorie >n ale?erea formei de pre;entare a comunic:rii pu<lice= teoreticienii actuali ,^%&_= pp@ %R%c%R$6 cla-ific: metodele de eFpunere tocmai >n func.ie de apelul mai amplu -au mai redu- la formule dinainte pre?:tite (i fiFate= fie prin memori;are= fie prin notarea pe un -uport material@ Ei di-tin? a-tfel ) metoda /manu-cri-92= ce pre-upune lectura >ntocmai a unui teFt redactat >n preala<il B ea e-te recomandata oamenilor politici= >n declara.iile ce pri8e-c pro<leme delicate= unde orice am<i?uitate= -c:pare -au afirma.ie necontrolat9 pot a8ea con-ecin.e dintre cele mai ?ra8e B procedeul pre;int: a8antajul c: la ela<orarea teFtului poate participa un >ntre? colecti8 de eFper.i (i c:= >n cele din urm:= ceea ce -e -pune e-te -trict ceea ce --a doritB metoda /memor:rii2= a-em:n:toare precedentei prin preeFi-tenta teFtului= numai c: de data acea-ta el e-te >n8:.at pe de ro-t (i redat cu89nt cu cu89nt= -imul9ndu--e= pe c9t po-i<il= -pontaneitatea pre;ent:rii li<ere B metoda />mpromptu-ului2 -e -ituea;: la polul opu- ) 8or<itorul nu -e pre?:te(te >n nici un fel pentru inter8en.ia -a B recur?em la acea-ta >n -itua.ii o<li?ate= c9nd tre<uie -9 lu:m cu89ntul >ntr-o cAe-tiune ce ne-a fo-t adu-a la cuno(tiin.9 cu numai c9te8a momente mai >nainte de a ni -e cere p:rerea de-pre ea@ Sunt nenum:rate circum-tan.ele >n care nu putem e8ita

L Totu(i eFaminarea atenta a alocu.iunilor apreciate drept con8in?:toare de un auditoriu din ;ilele noa-tre e8iden.ia;: pre;en.a >n cuprin-ul lor a unui num9r nea(teptat de mare de procedee retorice con-acrate= ca antite;a= climaFul= compara.ia= metafora= Aiper<ola= per-onificarea= intero?a.ia retoric:= ce ate-ta continuitatea cu marea tradi.ie a oratoriei cla-ice@ /impromptu-ul2 ,eFamene= me-e rotunde= (edin.e de eFperti;a -au de <rain-tormin?= inter8iuri6= ceea ce nu >n-eamn: in-: c: nu eFi-t: modalit:.i de a ne >m<un:t:.i pre-ta.ia >n ace-t domeniu@ O putem face practic9nd -i-tematic inter8en.ia -pontan: >n ciuda <arierei p-iAolo?ice din fa;a de de<ut ,>n SUA= -ondaje >ntreprin-e la -car: na.ional: de Bru-Hin A-ociate- au pu- >n e8iden.: faptul c: teama num:rul unu a adul.ilor= at9t <:r<a.i c9t (i femei= e-te aceea de a fi ne8oi.i -: 8or<ea-c: >n pu<lic6 B c metoda /impro8i;a.iei2 B termenul= core-pun;9nd an?lo--aFonului eFtemporaneou- metAod= nu e >ntru totul fericit= deoarece procedeul cu pricina are numai >n parte caracter impro8i;atoric B el con-t: >n pre?:tirea temeinic: a alocu.iunii (i memorarea at9t a ideilor principale c9t (i a unor fra;e-cAeie= printre care c8a-io<li?atoriu a celor introducti8e (i finale B re;ultatele o<.inute prin aplicarea ace-tei metode -unt apreciate drept cele mai <une= >ntruc9t -e a-i?ur: interac.iunea optim: cu auditoriul (i conduita cea mai natural: a emi.:torului B ace-ta -e poate adapta la -itua.ia de fapt= ;:<o8ind mai mult a-upra punctelor pe care pu<licul d: -emne c: nu le-a p:trun- -uficient= e li<er -9-(i alea?: cu8intele >n conformitate cu reac.iile -:lii B e drept c: eFi-t: ri-cul ca -tilul -: fie mai pu.in >n?rijit dec9t >n ca;ul teFtelor dinainte pre?:tite (i c: fluen.a eFpunerii poate fi afectat: de lap-u-uri= dar= una pe-te alta= aerul mai de-tin-= de con8er-a.ie intelectual:= >(i -pune cu89ntul (i efectul a-upra pu<licului -e do8ede(te mai >ntotdeauna -uperior celui o<.inut prin aplicarea celorlalte metode@ &@ Comunicarea de ma-: pre-upune pre;en.a o<li?atorie a ?ate-Heeperului= al c:rui rol l-am definit (i anali;at >n capitolul R@ In ca;ul de fa.:= el -e pre;int: ca un produc:tor in-titu.ionali;at de me-aje adre-ate unor de-tinatari necuno-cu.i@ De(i >m<rac: forme dintre cele mai 8ariate ,produc.ie de carte= pre-: -cri-:= tran-mi-ii de radio -au tele8i;iune6 ace-t tip de comunicare -e caracteri;ea;: >n toate ca;urile printr-o -la<: pre;en.: a feed-<acH-ului= incomplet (i mult >nt9r;iat comparati8 cu cel din domeniile comunic:rii interper-onale -au pu<lice@ EFi-ta= fire(te= po-i<ilitatea unei coneFiuni in8er-e ,po(ta redac.iei= telefoanele pu-e la di-po;i.ia pu<licului6= dar amploarea (i impactul retroac.iunii r:m9n mode-te@ >n plu-= per-oanele care -e adre-ea;: or?ani;a.iilor ma---media nu -unt= ade-ea= cele mai repre;entanti8e pentru preferin.ele (i opiniile ma-ei de con-umatori= ci= pur (i -implu= cele care di-pun de cel mai mult timp li<er@ roliferarea -pectaculoa-: (i uria(a for.: de influen.are pe care au do8edit-o a f:cut din mijloacele de comunicare >n ma-: deopotri8: 8edete ale 8ie.ii pu<lice de la ace-t -f9r(it de mileniu (i o<iect predilect de cercetare pentru -ociolo?ia contemporan:= fa-cinat: de impactul lor a-upra mentalit:.ilor (i a modului de 8ia.: al oamenilor= -upu(i a-t:;i unui <om<ardament informa.ional f:r: precedent >n >ntrea?a i-torie a -ociet:.ii@ Urmarea direct: a ace-tui intere- deo-e<it e-te o imen-: literatur: con-acrata anali;ei rolului ma---media >n plan -ocial= cultural= economic= or?ani;ational etc@ Nu -t: >n inten.ia noa-tr: -: trecem aici >n re8i-t: toate punctele de 8edere

62

care --au emi- referitor la func.iile comunic:rii de ma-: ,cititorul intere-at poate parcur?e cu folo- capitolul /Dunc.iile -ocio-culturale ale ma---media2 din -inte;a de -pecialitate a lui MiAai Coman ^"R_6@ Ne limit:m doar -: men.ion:m c: >n mai toate cla-ific:rile de-pre a c:ror 8arietate lucrarea citat: ne ofer: o ima?ine concludent:= fi?urea;:= >ntr-o form: -au alta ) a@ Dunc.ia de informare= ce -ati-face o inconte-ta<il: tre<uin.: uman:= dar (i pro8oac: receptorului prin>n joc o 8erita<il: <ulimie informa.ional:= al c:rei efect poate fi e-tomparea di-cern9m9nttilui= ce poate conduce la in-talarea acelei forme de pa-i8itate= de apatie= de parali;ie a 8oin.ei de a >n.ele?e (i ac.iona pe care aul !a;ar-feld (i R@a@ Merton au denumita /di-func.ia de narcoti;are2@ <@ Dunc.ia de interpretare] ce -e manife-ta at9t eFplicit= prin produc.ii jurnali-tice de ?enul editorialului -au al comentariului= primul eFprim9nd punctul de 8edere oficial al or?anului de pre-:= pe c9nd cel de al doilea face cuno-cute pu<licului numai opiniile per-onale ale autorului -:u= c9t (i >ntrLfciimanier9 implicit:= dar nu mai pu.in eficace= con-t9nd in -electarea informa.iei tran-mi-e (i >n -ta<ilirea unor priorit:.i= percepute de receptori drept ade8:rate ierarAii de importan.:@ Efectul din urm: -e <a;ea;: pe un -oi de /prejudecata percepti8:2 pe care p-iAolo?ii americani o nume-c primacS ,^%R_= p@ %b6@ Ea con-t: >n tendin.a noa-tr: de a 8edea o ierarAie acolo unde nu e 8or<a dec9t de o -impl: enumerare@ Nu de?ea<a -e -pune at9t de de- /la-t <ut not lea-t2 ) altminteri de-tinatarul me-ajului ar -ocoti -ecundar -au ne?lija<il ultimul dintre lucrurile men.ionate@ EFperimentele p-iAolo?ice arat: c:= de eFemplu= oamenii -unt >nclina.i -: 8alori;e;e mai po;iti8 o per-oan: ale c:rei tr:-:turi le -unt pre;entate >ncep9nd cu calit:.ile dec9t pe una de-cri-: printr-o -ucce-iune de caracteri-tici ce de<utea;: cu defectele@ A-tfel= ne formam o ima?ine mai fa8ora<il: de-pre cine8a caracteri;at drept inteli?ent= Aarnic= 8oluntar= >nc:p:.9nat (i in8idio- dec9t de-pre un altul= ;u?r:8it ca in8idio-= >nc:p:.9nat= 8oluntar= Aarnic (i inteli?ent Efectul de primacS domin: modul >n care recept:m (tirile furni;ate de pre-a -cri-: (i mai ale- de cea audio8i;ual: ,fiindc: pa?inile ;iarului le putem citi >n ce ordine dorim= >n timp ce >ntr-un pro?ram de actualit:.i radiodifu;at= ori tele8i;at ordinea recept:rii informa.iilor e-te impu-: de reali;ator6= care ne poate manipula f:r: -: ne d:m -eama@ c@ Dunc.ia in-tructi8-culturali;atoare -e refer: at9t la furni;area eFplicit: de cuno(tin.e cultural-(tiin.ifice= ca >n ca;ul unor filme documentare -au pa?ini de populari;are a (tiin.ei din pu<lica.iile periodice= c9t (i la promo8area= >ntr-o form: mai pu.in e8identa= dar cu at9t mai per-ua-i8:= a 8alorilor= normelor= modelelor de comportament ce .in de paradi?ma cultural: a -ociet:.ii= la a c:rei -ta<ilitate contri<uie a-tfel=@ >ntr-o m:-ur: deloc ne?lija<il:@ d@ Dunc.ia de liant deri8: din precedentele= c:ci indi8i;ii care po-ed: un <a?aj de informa.ii a-em:n:tor= -unt preocupa.i de acelea(i pro<leme ale actualit:.ii (i

>mp:rt:(e-c 8alori morale (i culturale comune -im.i mai apropia.i unul de cel:lalt (i -e 8or -olidari;a= la

-e

8or

64

ne8oie ,cum --a >nt9mplat ade-ea= >n ca; de calamit:.i naturale -au antropice6= dincolo de frontierele na.ionale= reli?ioa-e= politice -au ra-iale= mo<ili;9ndu-e >n fa8oarea unor cau;e no<ile= percepute drept ale >ntre?ii umanit:.i@ e@ Dunc.ia de di8erti-ment= r:-pun;9nd dorin.ei de relaFare a omului -tre-at de -olicit:rile profe-ionale= dar (i -etei de e8adare >ntr-un uni8erima?inar a neadaptatului= a in8adat p9n9 >ntr-at9t con.inutul ma---media >nc9t tinde -9 de8in: o a doua natura a ace-tora@ Nu numai c9= procentual= emi-iunile -au pa?inile dedicate relaF:rii (i amu;amentului -unt >n continu: cre(tere= dar= mai mult dec9t at9t= -e con-tat: o orientare tot mai marcat: c:tre tratarea >n termeni de -pectacol a tuturor -u<iectelor a<ordate de mijloacele de comunicare >n ma-:@ S-ar ;ice c9 a-emenea re?elui Mida-= la atin?erea c:ruia orice o<iect -e pref:cea >n aur= tele8i;iunea= dar (i alte or?ani;a.ii mediatice tran-form: >n -Ao` orice -itua.ie pe care o >nf:.i(ea;:@ rimejdia de ordin moral a unei atari atitudini re;id: >n ri-cul de a culti8a la receptor o anume /deta(are e-tetic:2 >n raport cu pro<lemele ?ra8e ale realit:.ii= nepercepute >n dimen-iunile lor 8erita<ile tocmai din pricina pre;ent:riiE lor pe coordonatele -pectacolului= modalitate ce tinde -9 e-tompe;e ?rani.ele dintre realitate (i fic.iune@

4@ DUNCZII!E [I /A\IOME!E2 COMUNIC1RII

Dup: cum era de a(teptat= primele preocup:ri le?ate de definirea func.iilor comunic:rii --au i8it >n conteFtul retoricii@ >i dator:m Sta?iritului o prim: cla-ificare= potri8it c:reia comunicarea pu<lic: poate >ndeplini una dintre urm:toarele trei func.ii ) func.ia politic: -au deli<erati8:= atunci c9nd di-cur-ul -ta<ile(te oportunitatea -au= dimpotri8:= inoportunitatea unei ac.iuni cu caracter pu<lic B func.ia foren-ic: -au judiciar:= ce con-t: >n do8edirea ju-te.ii -au a imoralit:.ii unor fapte deja petrecute= pe care le apro<: -au incriminea;: B func.ia epideictic: -au demon-trati8:= aFat: pe elo?ierea -au <lamarea unor per-onalit:.i= pe eFprimarea -ati-fac.iei fa.: de un e8eniment fa8ora<il= ori depl9n?erea urm:rilor unei calamit:.i@ er-pecti8a modern:= eli<erat: de >n.ele?erea >n cAeie -trict per-ua-i8: a di-cur-ului= porne(te de la o anali;: a componentelor proce-ului de comunicare (i identific: func.iile ace-tuia prin raportare la ele@ A-tfel >n cuno-cuta -a Teorie a lim<ii= din 35%$= aarl BuAler define(te actul comunic:rii lin?8i-tice prin analo?ie cu tran-mi-ia radiofonic:= atunci foarte la mod:= ceea ce >l determin: -: adopte= pentru prima oar:= termenii= a-t:;i con-acra.i= de emi.:tor= me-aj (i receptor@ Nu altfel ?9ndea SeFtil u(cariu= care= >n primul 8olum al monumentalei -ale -inte;e con-acrate lim<ii rom9ne= preci;a c: /8or<irea -e poate a-em:na cu radioemi-iunea@ Ea are un po-t de emi-iune c 8or<itorul c= unul de recep.ie c a-cult:torul c (i un pro?ram c o<iectul 8or<irii2 ,^3#5_= p@ 556 (i >(i intitula -ec.iunile capitolului Cu?etarea lin?8i-tic: ) Recep.ia= !un?imea de und: (i Emi-iunea@ BuAler con-tata c: 8or<irea poate fi conceputa ca eFpre-ie >n raport cu emi.:torul= ca repre;entare >n raport cu me-ajul (i ca apel >n raport cu de-tinatarul@ In con-ecin.:= el di-tin?e func.iile eFpre-i8:= repre;entati8: (i apelati8:@ Dup: cel de al doilea r:;<oi mondial= profit9nd (i de acAi;i.iile conceptuale ale teoriei informa.iei= Roman VaHo<-on= atunci -ta<ilit >n SUA= completea;: ta<loul func.iilor comunic:rii= propun9nd o cla-ificare mai nuan.ata= ce are >n 8edere (i alte elemente ale proce-ului= cum ar fi codul (i canalul de tran-mi-ie@ De a-emenea= el operea;: di-tinc.ia dintre forma (i con.inutul me-ajului= ata(9nd func.ii di-tincte ace-tor dou: componente@ Se ajun?e a-tfel la o cla-ificare cuprin;9nd urm:toarele (a-e func.ii di-tincte ) 3@ Dunc.ia emoti8: a comunic:rii con-t: >n e8iden.ierea -t:rilor interne ale emi.:torului@ >m<i<ate de 8alori emoti8e -unt interjec.iile de tipul oX= -dc= <rr= ura= Auo= Aalal= unele forme 8er<ale ,modul optati86= eFpre-iile de ?enul

66

Doamne p:;e(te= p:catele mele= fir-ar -: fie= epitele ca >nc9nt:tor= emo.ionant (i o -um: >ntrea?a de mijloace -tili-tice prin care eFprimam reac.iile noa-tre -uflete(ti la contactul cu o realitate oarecare@ "@ Dunc.ia conati8: -au per-ua-i8a -au retoric: e >ndreptata= dup: cum ne-o arat: ultimele dou: denumiri ,c9t de-pre prima= ea e-te mai pu.in eFplicit: ) pro8ine din 8er<ul latin -emideponent conor= conari= conatu- -um d a -e -for.a6= c:tre de-tinatarul comunic:rii= de la care -e inten.ionea;: -: -e o<.in: un anume tip de r:-pun-@ e l9n?: interjec.iile eFpre-i8e eFi-t: (i de-tule cu func.ie conati8: ) nani= ;:t= --t= A:i-@ Dorma 8er<al: conati8: prin eFcelen.a e-te modul imperati8@ >n calitatea -a de art: a con-truirii di-cur-urilor per-ua-i8e= retorica a8ea >n 8edere tocmai 8alorificarea potentelor conati8e ale comunic:rii interumane@ %@ Dunc.ia poetic: e centrat: pe me-aj@ Tre<uie >n-: o<-er8at c: ea nu are >n 8edere (i referin.a= adic: -itua.ia -au fenomenul real pe care le 8i;ea;: comunicarea@ A(a -e (i eFplic: ale?erea de c:tre VaHo<-on a denumirii ace-tei func.ii@ Se (tie c:= -pre deo-e<ire de lim<ajul (tiin.ific= pentru care ceea ce contea;: cu prec:dere e-te de-pre ce -e 8or<e(te= lim<ajul poetic pune accentul pe cum -e -pune@ Cel dint9i pri8ile?ia;: -emnificatul= cel de al doilea -emnificantul@ >nd:r:tul cu8intelor dintr-un teFt (tiin.ific -e 8:d >n.ele-urile pe care ele ni le de;8:luie= pe c9nd cu8intele unui poem -unt= >n mare m:-ur:= opace= ele re.in9nd aten.ia cititorului a-upra a-pectului lor concret= ceea ce face ca orice >ncercare de a le >nlocui cu -inonime -: di-tru?: poeticitatea teFtului@ 4. Dunc.ia referen.ial: acoper: cealalt: latur: a /repre;ent:rii2 ,>n -en-ul lui BuAler6= dar pe l9n?: referin.a me-ajului= ea 8i;ea;:= >n concep.ia lui VaHo<-on= (i cadrul -itua.ional >n care are loc tran-miterea ace-tuia@ Ideea de a trata >mpreun: ace-te dou: a-pecte ,e drept= >ntrep:trun-e= mai ale- >n -itua.iile de comunicare >n care referentul e cAiar pre;ent >n ori;ontul -en;orial al emi.:torului6 pare -: -e fi n:-cut din dorin.a de a -epara printr-o ce;ur: unic: a-pectele ce .in de -intaFa me-ajului ,forma (i com<inatorica -emnalelor6 de tot ceea ce pri8e(te rela.ia ace-tuia cu realit:.i eFterioare= adic: de componentele -emantic: (i pra?matic:@ De(i lo?ic:= a<ordarea acea-ta a fo-t receptat: de al.i cercet:tori drept in-uficient de pertinent:= moti8 pentru care Dell HSme- a propu- -cindarea func.iei jaHo<-oniene >n dou: ) una propriu-;ireferen.ial:= aFat: pe -u<iectul comunic:rii (i alta conteFtual: -au -itua.ional:= orientat: c:tre cadrul >n care -e de-f:(oar: proce-ul de comunicare@ 5. Dunc.ia metalin?8i-tic: -e manife-t: ori de c9te ori >n cadrul comunic:rii apare nece-itatea de a -e atra?e aten.ia a-upra codului utili;at@ erifra;ele eFplicati8e care preci;ea;: accep.iunea >n care tre<uie >n.ele- un termen= ?e-turile ,/f:cutul cu ocAiul26 -au tonul ,ironic= <un:oar:6 ce indic: receptorului cAeia >n care tre<uie decodificat me-ajul apar.in -ferei metalin?8i-ticului@ Elementul

metalin?8i-tic e pre;ent cAiar (i >n comunicarea animala) c9inele care te atac:= l9tr9nd fioro-= dar o dat: ajun- l9n?: tine= -e la-: >n eFten-ie pe la<ele din fa.: >.i indic: prin acea-t: mi(care c: nu are inten.ii rele (i c9 manife-t:rile lui de a?re-i8itate tre<uie tradu-e >n cAeie ludic9@ R@ Dunc.ia fatic: are >n 8edere caracteri-ticile canalului de comunicare (i controlul <unei func.ionari a ace-tuia@ /Alo2-ul cu care >ncepem o con8or<ire telefonic: nu eFprim: nimic pri8itor la noi= la interlocutorul no-tru= la me-ajul pe care dorim -9-3 tran-mitem (i nici m:car la cod= c:ci= dat fiind caracterul interna.ional al ace-tui cu89nt= cel care >l recep.ionea;: nu -e poate <a;a pe el pentru a deduce >n ce lim<: dorim -9-i 8or<im@ In -cAim< el ne ajut: -: -ta<ilim contactul= marcAea;: de-cAiderea canalului@ O func.ie a-em:n:toare o au ?e-turile -au formulele de -alut@ Nenum:rate -emnale fatice >n-o.e-c comunicarea interper-onal9 ) confirm:ri 8er<ale -au prin mi(c:ri ale capului ,/daa-urile din timpul unei con8er-a.ii nu -emnific: acordul receptorului cu emi.:torul= ci numai faptul c9 primul e-te atent la -pu-ele celui din urm:6= dar mai ale- jocul pri8irilor prin care -e reconfirm: mereu p:-trarea contactului@ otri8it concep.iei lui VaHo<-on= cele (a-e func.ii pe care el le-a definit coeFi-t: practic >n orice comunicare@ Diferit: de la ca; la ca; e-te numai ierarAia lor de importan.:= -tratificarea re;ultat: con-tituind un criteriu de cla-ificare a e8enimentelor 8er<ale@ >n acea-t: ordine de idei= el -u<linia;: c9 ) /De(i di-tin?em a-e a-pecte fundamentale ale lim<ii= am putea totu(i cu ?reu -: ?:-im me-aje 8er<ale care -: >ndeplinea-c: numai o func.ie@ Di8er-itatea con-t: nu >n monopolul uneia dintre ace-te c9te8a func.ii= ci >n ordinea ierarAic: diferit: a func.iilor@ Structura 8er<al: a unui me-aj depinde= >n primul r9nd= de func.ia predominant92,^bb_= p@ %&%6@ Unul dintre marile merite ale cla-ific:rii propu-e de VaHo<-on e-te acela c9= de(i= a(a cum re;ult: (i din citatul de mai -u-= ea a fo-t ela<orat:

pentru a eFplica fapte de lim<:= -e do8ede(te perfect eFtrapola<il9 la toate modalit:.ile de comunicare@ Cele c9te8a eFemple din c9m-

69

pul non-8er<alit9.ii cu care am >ncercat -: ilu-tram unele dintre func.iile jaHo<-oniene confirm: ?radul ridicat de ?eneralitate al ace-tor concepte@ Cu deo-e<ire a-pectele -c:pate din 8edere de BiiAler= (i anume cele le?ate de controlul canalului (i de recur-ul la metalim<aj= au c9(ti?at >n >n-emn:tate o dat: cu aprofundarea -tudiului non-8er<alit9.ii de c:tre cercet:torii ce ?ra8itau >n jurul cele<rului In-titute of Mental Re-earcA= >ntemeiat >n 35&5= de c:tre p-iAiatrii aul Jat;la`icH (i Don D@ VacH-on >n micu.a localitate alo Alto= -ituat: la numai c9.i8a Hilometri la -ud de San Dranci-co@ Structur9ndu-(i demer-ul pe coordonatele fiFate de per-onalitatea pre-ti?ioa-: (i multilateral: a lui 're?orS Bate-on= paloalti(tii porneau de la ideea c:= pentru a cunoa(te >n ad9ncime mecani-mele proce-elor de comunicare= tre<uie -: -tudie;i -itua.iile >n care ace-tea -ufer: dere?l:ri -au <locaje@ Intui.ia lor --a do8edit corect:= >ntruc9t cercet:rile ori?inale ,>n am<ele -en-uri ale cu89ntului6 pe care le-au >ntreprin- >n domeniul -cAi;ofreniei le-au permi- ca= pe l9n?: re;ultatele de ordin medical= -emiolo?ic (i terapeutic= -: formule;e c9te8a importante principii ale comunic:rii interumane= pe care le pre;ent:m= pe -curt= >n cele ce urmea;:@ entru a le denumi= 8om con-er8a termenul folo-it ini.ial de autorii primelor patru dintre ele= care -unt aul Jat;la`icH= V@ HelmicH Bea8in (i Don D@ VacH-on ,^3%3_= pp@ $&cR56= anume cel de aFiome ale comunic:rii= dar 8om recur?e la ?Ailimele pentru a -emnala deo-e<irea dintre ace-te po-tulate de-tul de etero-clite (i conceptul ri?uro- de aFiom: din matematic:@ /AFioma2 3@ /Comunicarea e-te ine8ita<il:2 -au= >ntr-o formulare mai apropiat: de cea a autorilor= /Non-comuni-carea e-te impo-i<il:2@ recum am -pu--o (i >n primul capitol al c:r.ii= /aFioma2 are -en- numai >n condi.iile >n care >n?lo<:m >n -fera comunic:rii (i tran-miterea neinten.ionat: de informa.ie= ce -e reali;ea;: prin intermediul indiciilor@ Dac: accept:m c: orice comportament are o anumit: 8aloare comunicati8:= c: nu doar mimica (i ?e-turile= ci (i a<-en.a lor e-te eloc8ent:= 8om putea accepta u(or prima /aFiom:2@ E -uficient -: ne ?9ndim la ca;ul tipic de /non-comunicare2 al omului care tace@ o;i.ia corpului= colora.ia o<ra;ului= -tr:lucirea -au opacitatea (i orientarea pri8irii= eFpre-ia ?urii (i nenum:rate alte indicii= unele aproape in-e-i;a<ile= dar totu(i percepute -u<liminal= ne ofer: indica.iile metacomunica.ionale nece-are pentru a de-cifra -emnifica.ia real: a t:cerii -ale@ O<-er8atorul atent 8a confunda cu ?reu o t:cere admirati8: cu una plicti-it:= t:cerea meditati8ului cu cea a m9nio-ului aflat pe punctul de a eFploda= t:cerea -tin?Aerit: a celui ce nu (tie ce -: -pun: cu cea >nc:p:.9nat:= -fid:toare a omului care nu te con-ider: demn de un r:-pun-= t:cerea primei >nt9lniri cu cea din -ala de a(teptare a tri<unalului= dinaintea pronun.:rii di8or.ului (i a(a mai departe@ /Cel care >(i .ine <u;ele lipite= 8or<e(te (i cu 89rful de?etelor2= -punea= pe <un: dreptate= Dreud= confirm9nd a89nt la lettre conclu;ia paloalti-t9@ /AFioma2 "@ /Comunicarea -e de-f:(oar: la dou: ni8eluri ) informa.ional (i rela.ional= cel de al doilea oferind indica.ii de interpretare a con.inutului celui dint9i2@ O aceea(i informa.ie poate fi tran-mi-a pe un ton ama<il -au r:-tit= dar e ?reu de cre;ut c: interac.iunea dintre emi.:tor (i receptor 8a continua >n acela(i fel >n am<ele -itua.ii@ Se -pune c: /tonul face mu;ica2@ *or<itorii acord: planului rela.ional o importan.: deci-i8: (i dac: ne>n.ele?erile de ordin informa.ional pot fi aplanate prin apelul la -ur-e ,c:r.i= dic.ionare= per-oane competente6= cele ce pri8e-c rela.ia ?enerea;: ade-ea conflicte ireconcilia<ile@ C9nd -o.ia >(i acu;a -o.ul c: i-a aruncat o pri8ire

r:ut:cioa-:= ori c: i-a 8or<it pe un ton nepotri8it= unde poate fi ?:-it ar<itrul= totodat: o<iecti8 (i recuno-cut ca atare de p:r.ile <eli?erante= care -: pronun.e un 8erdict de neconte-tat= d9nd dreptate= f9r9 drept de apel= unuia -au celuilalt C Una dintre de-coperirile cercet:torilor de la alo Alto e tocmai aceea c: aten.ia acordat: comunic:rii di-tru?e comunicarea@ Indiciul cel mai e8ident c: o rela.ie e-te >n cur- de de-tr:mare e cAiar ?rija cu care participan.ii urm:re-c -imptomele rela.iei@ Doi oameni >ntre care lucrurile nu mai mer? ca >nainte >(i 89nea;: reciproc indiciile non-8er<ale de natur: -: demon-tre;e c: cel:lalt e de 8in: ) ?e-turile plicti-ite -au ner:<d:toare= tonul iritat= ori f:r: cAef= pri8irea <atjocoritoare@ Morala ar fi c: mecani-mele >n.ele?erii reciproce func.ionea;: <ine eFact atunci c9nd nu le percepem@ /AFiomaL %@ /Comunicarea e un proce- continuu= ce nu poate fi tratat >n termeni de cau;:-efect -au -timul-r9-pun-2@ Ne-am referit deja= >n treac:t= la ace-t a-pect >n capitolul precedent= atunci c9nd >ncercam -: ju-tific:m /teoria -piraleiL@ EFemplele -imple date de Jat;la`icH (i cola<oratorii -:i luminea;: perfect -en-ul /aFiomei2@ Un patron >(i -upra8e?Aea;: eFce-i8 -alaria.ii= ar?ument9nd c: altminteri ace(tia comit ?re(eli= >n timp ce ei -e pl9n? c: ?re(e-c tocmai pentru c: -unt prea in-i-tent -upra8e?Aea.i@ Un -o. -e >ncAide >n el din cau;: c: ne8a-ta >l cic:le(te necontenit= >n-: ea -u-.ine c: o face numai pentru a-3 -coate din acea-t: -tare de repliere (i pa-i8itate@ Un cuplu e in8itat la o petrecere= unde= o noapte >ntrea?:= el (ade >ntr-un col. (i <ea= pe c9nd ea flirtea;: cu al.i <:r<a.i@ R:ma(i -in?uri= cei doi >(i repro(ea;: unul altuia modul cum --au comportat= fiecare fiind con8in- c: cel:lalt e 8ino8at= deoarece propria conduit: nu era dec9t un r:-pun- la purtarea partenerului@ So.ul pretinde c: a <:ut de -up:rare= 89;9nd-o pe ea cum cocAetea;: cu al.ii= iar -o.ia -u-.ine c: --a l:-at curtat: tocmai pentru a-3 pro8oca (i a-3 determina -:-(i -cAim<e atitudinea@ Aici= ca (i >n eFemplele precedente= -e remarc: tendin.a de a con-idera lan.ul comunic:rii drept -e?menta<il >n acte <ine delimitate= interpretate ar<itrar drept cau;e -au efecte= >n toate ca;urile= conflictul >ntemeindu--e pe faptul c: ceea ce unii con-iderau cau;: era pentru al.ii efect@ In realitate= proce-ul urmea;: principiul -piralei enun.at anterior ,p@ 4R6= comunicarea e continu:= iar me-ajele -e inter-condi.ionea;: >ntr-o manier: compleF:= c:ci dac: Ber?-on afirma c: /?9ndim numai cu o mic: parte din trecutul no-tru= dar cu >ntre?ul no-tru trecut= inclu-i8 cu ;e-trea -ufletea-c: ori?inara= dorim (i ac.ion:m2 ,^3&_= pp@ &cR6= lucrul r:m9ne perfect 8ala<il (i >n ceea ce pri8e(te actele comunicati8e@ Comunic:m cu >ntre?ul no-tru trecut (i ar fi inutil -: c:ut:m o cau;: unica pentru fiecare replic: pe care o d:m celorlal.i@ Cu at9t mai mult cu c9t eFi-t: (i o interteFtualitate a comunic:rilor= cu efecte a-em:n:toare celor dintr-o 8ecAe eFperien.: de fi;ic: (colar: ) apa c:ldu.: pare rece pentru m9na .inuta anterior >n ap: fier<inte (i cald: pentru cea -coa-: de cur9nd dintr-un 8a- cu ap: foarte rece@ !a fel= efectul unei comunic:ri depinde de con.inutul comunic:rilor anterioare@ C9nd o eFpre-ie nepoliticoa-: apare in ?ura cui8a care a fo-t >ntotdeauna foarte ama<il (i atent cu tine= ea te pune pe ?9nduri= ori e primit: cAiar ca un ?ra8 afront B ro-tit:= >n -cAim<= de cine8a care >njur: mai tot timpul= ea poate fi perceput: aproape ca o m9n?9iere@ entru a >ncAeia di-cu.ia pri8itoare la acea-t: /aFiom:2= -: mai amintim analo?ia in?enioa-: pe care autorii ei o -ta<ile-c cu paradoFul aritmetic al lui 71

Bol;ano ,^35_ apud ^3%3_= p@ &R6@ Apropierea nu e deloc for.at:@ O caracteri-tic: a -itua.iilor din eFemplele in8ocate e-te po-i<ilitatea repet:rii lor indefinite@ E de a(teptat deci ca dilemele c:rora ele le dau na(tere -: -e datore;e tocmai ace-tei naturi recur-i8e= cuno-cut fiind comportamentul matematic paradoFal al unor -erii infinite necon8er?ente@ Ca (i interpretarea -ucce-iunii ne-f9r(ite a actelor de comunciare= -uma (irului infinit ima?inat de Bol;ano ) a= -a= a= -a= a= -a= a= -a= a= -a= a= -a= a= -a= a= -a= depinde >n mod Aot:r9tor de /punctua.ie2= adic: de felul >n care -e ?rupea;: termenii@ Scri-: -u< forma ) S d ,a-a6 t ,a-a6 O ,a-a6 O ,a-a6 ea are 8aloare nul:= fiind e?al: cuO O # O # O # O @ Dac: >n-: (irul e-te -e?mentat a-tfel ) S d a - ,a-a6 - ,a-a6 - ,a-a6 -uma -eriei de8ine a= deoarece S d a-#-#-#- @@ @ Tot preponderent analo?ice -unt (i ?e-turile@ E ade8:rat c: unele dintre ele tran-mit o informa.ie di?ital:= ca= de eFemplu= confirmarea -au ne?area prin mi(c:ri ale capului= dar (i >n a-emenea ca;uri conota.iile ce >n-o.e-c -en-ul de <a;: -unt redate prin 8aria.ii infinit ?radate ale parametrilor mi(c:rii ,amplitudine= 8ite;: de eFecu.ie etc6= care joac: aici rolul intona.iei din ca;ul comunic:rii 8er<ale@ O<-er8area ace-tor caracteri-tici ale ?e-tului ne permite -: di-tin?em o ne?a.ie cate?oric: de una e;itant:= de;min.irea 8eAement: de conte-tarea timid:@ Sen-i<ilitatea receptorului uman la nuan.ele >n.ele-urilor tran-mi-e ?e-tual e deo-e<it de mare@ Un ;9m<et poate >m<r:ca o infinitate de forme= de la -ur9-ul a<ia -cAi.at p9n: la /Ali;itul2 cu ?ura p9n: la urecAi= dar de-tinatarul (tie= >n ?eneral= -9-i decodifice conota.iile (i 8a r:-punde la r9ndu-i >ntr-un mod c9t mai diferen.iat la -emnalul emi.:torului@ EFi-t: o -tr9n-: le?:tur: >ntre /aFiomele2 " (i $ ) componenta informa.ional: a comunic:rii e tran-mi-: cu prec:dere pe cale di?ital:= pe c9nd cea rela.ional: prin mijloace analo?ice@ ri8irea= ?e-tul= mimica= tonul -unt parametrii de care depinde <unul mer- al rela.iei (i tot ei fac o<iectul recrimin:rilor atunci c9nd raporturile dintre comunicatori >ncep -: (cAioapete@ /AFioma2 &@ /Comunicarea e-te ire8er-i<il:2@ A-er.iunea tre<uie pu-: >n le?:tur: cu proprietatea oric:rei comunic:ri de a produce= odat: receptat:= un efect oarecare a-upra celui ce a primit-o@ Mai inten- -au mai -la<= prompt -au manife-tat cu >nt9r;iere= percepti<il ori nu pentru un o<-er8ator din afar:= efemer -au de lun?: durat:= efectul eFi-t: >ntotdeauna@ Noi >n(ine -untem= >n mare m:-ur:= re;ultatul >n-um:rii >n timp a efectelor me-ajelor= ;iditoare -au di-tructi8e= recep.ionate de-a lun?ul 8ie.ii noa-tre@ Datoram comunic:rii= nemijlocite -au mediate ,de lecturi= audi.ii= 8i;ion:ri6 cu -emenii o parte >n-emnat: din ceea ce ne place -: numim per-onalitatea noa-tr:@ >n proce-ul continuu (i >ndelun?at de edificare a ace-teia= fiecare contact uman= fiecare comunicare primit: de la al.ii au jucat un rol= au contat >ntr-un

fel -au altul= mai mult -au mai pu.in@ Dire(te= nu -untem >ntotdeauna con(tien.i de efectele me-ajelor primite= dar acea-ta nu >n-eamn: c: ele n-ar eFi-ta= ci doar c: e nece-ar: >n-umarea mai multora pentru ca -cAim<area produ-: de ele -: de8in: -en-i<il:@ Dac: >n-: recunoa(tem oric:rei comunic:ri capacitatea de a ne influen.a= 8om putea afirma c: dup: fiecare act de comunicare ce8a --a modificat >n noi (i c: me-ajele urm:toare ce ni -e adre-ea;: afl: >n noi un receptor diferit de cel dinainte@ Orice act de comunicare e-te ire8er-i<il tocmai >n -en-ul c:= o dat: produ-= el declan(ea;: un mecani-m ce nu mai poate fi dat >napoi ca cel al unui cea-ornic@ Dup: ce l-am ji?nit pe interlocutor= ;adarnic declar:m c: /ne retra?em cu8intele2= c:ci efectul -pu-elor noa-tre --a produ-= iar -cu;ele -unt tardi8e= >ntruc9t acum -e adre-ea;: altei per-oane dec9t partenerului ini.ial de di-cu.ie@ Conclu;ia -e de-prinde de la -ine ) -: nu ne ilu;ion:m c: re8enirea a-upra me-ajelor tran-mi-e le-ar putea aniAila efectele (i= >n con-ecin.:= -: >ncerc:m -: eFercit:m un control c9t mai -trict a-upra manife-t:rilor noa-tre comunicati8e= neuit9nd nici preceptul <i<lic potri8it c:ruia /nu at9t ce intr: >n ?ur:= ci ce ie-e pe ?ur: >l -purc: pe om2@ C:in.a u(urea;: -ufletul= dar nu anulea;: natura ire8er-i<il: a comunic:rii@ aFioma2 R@/Comunicarea pre-upune raporturi de for.: (i ea implic: tran;ac.ii -imetrice -au complementare2@ >n principiu= e?alitatea deplin: a participan.ilor la interac.iune con-tituie una dintre condi.iile unanim recuno-cute ale comunic:rii eficiente@ Afi(area -uperiorit:.ii= neacordarea dreptului la replic:= -no<i-mul comunica.ional minea;: proce-ul de comunicare (i >i diminuea;: 8aloarea -ocial: (i uman:@ Totu(i reali;area unei e?alit:.i 8erita<ile r:m9ne un de;iderat aproape impo-i<il de atin-@ Se (tie c: eFi-t: dou: tipuri principale de interac.iuni) tran;ac.ionale (i per-onale@ >n cele dint9i= rolurile participan.ilor r:m9n ne-cAim<ate pe >ntre? parcur-ul comunic:rii@ rofe-orul (i -tudentul la cur-uri= medicul (i pacientul pe timpul con-ulta.iei= 89n;:torul (i cump:r:torul pe durata ne?ocierii pre.ului produ-ului -e men.in unul fa.: de altul >n raporturi fiFe= ce elimin: din -tart po-i<ilitata reali;:rii e?alit:.ii >n comunicare@ Interac.iunea per-onal: ,cea dintre prieteni= -o.i= cole?i6 nu pre-upune di-pari.ia rolurilor= ci numai fluidi;area lor@ articipan.ii trec le-ne= cu repe;iciune= uneori de la o replic: la alta= din rolul de d:dac: >n cel de copil morali;at= din rolul 8ictimei >n cel al per-ecutorului@ Metafora din titlul unei pie-e de -ucce-= Doi pe un <alan-oar de J@ 'i<-on= -urprinde admira<il ace-t joc= ne8ino8at -au crud= de la ca; la ca;= al fluFurilor (i refluFurilor care >i aduc pe r9nd= fie pe unul= fie pe cel:lalt mem<ru al cuplului >n po;i.ia dominant:= permi.9ndu-i -: /conduc: o-tilit:.ile2= -: dirije;e interac.iunea >n direc.ia dorit:@ Simetrice -unt actele de comunicare >n care r:-pun-urile -unt de acela(i tip cu -timulii) r9.oiala e -anc.ionat: tot pe un ton r:-tit= ?elo;iei i -e r:-punde cu ?elo;ie= t:cerea -au <atjocura -unt >nt9mpinate cu t:cere -au <atjocur:@ Simetria nu e <un: -au rea >n -ine= 8aloarea ei depin;9nd de parametrii p-iAolo?ici la care -e refer: ) e de la -ine >n.ele- c: nu la fel 8or ar:ta comunicarea dintre doi oameni calmi (i cea dintre dou: per-oane m9nioa-e@ Acela(i lucru -e poate afirma (i relati8 la complementaritate= cu toate c: aici -itua.ia e-te in8er-at: ) -timulii (i r:-pun-urile -unt de tipuri opu-e@ Comunicarea nu e ajutat: de faptul c: unul dintre participan.i 8or<e(te cu >n-ufle.ire= iar cel:lalt e apatic= dar poate fi influen.at: po;iti8 dac: irit:rii i -e r:-punde cu r:<dare (i calm@

73

/AFioma2 b /Comunicarea pre-upune proce-e de aju-tare (i acomodare2@ >n capitolul $ am >ncercat -: definim (i -: eFplic:m caracterul per-onal al -en-urilor= >n.ele-ul cu89ntului nu eFi-t: nic:ieri altunde8a dec9t >n mintea 8or<itorului= iar -emnificantul -onor= nefiind un c:r:u( al -emnificatului= ci doar un -implu -timul -en;orial= >l poate e8oca receptorului numai >n m:-ura >n care ace-ta >l po-eda deja@ Unicitatea eFperien.ei de 8ia.: (i lin?8i-tice a fiec:ruia dintre noi atra?e dup: -ine necoin-ciden.a -en-urilor pe care locutori diferi.i le confer: acelora(i cu8inte@ entru ca= totu(i= >n.ele?erea -: -e reali;e;e= e-te nece-ar: o /ne?ociere2 a -en-urilor= al c:rei -tudiu face o<iectul raFematiciU di-ciplin: lin?8i-tic: ini.iat: de Ro<ert !afont ^4R_@ Se (tie ce loc ocup: di-putele terminolo?ice >n tratati8ele politice= >n confrunt:rile dintre filo-ofi -au dintre teolo?i@ Reconcilierea rom9no-un?ar: a >nt9r;iat din pricina accep.iunilor diferite ce -e acord: conceptului de /autonomie pe criterii etnice2@ Dup: un mileniu (i jum:tate de la ruptura din anul $&3= teolo?ii ortodoc(i (i cei monofi;i.i au ajun-= >n fine= la conclu;ia c: -cAi-ma <i-ericilor necalcedoniene --a <a;at pe o >n.ele?ere ?re(ita a termenilor referitori la natura dual9= teandric9= a lui Hri-to-@ [i eFemplele -e pot multiplica la ne-f9r(it@ /Accordon- no- 8iolon-2= -pune france;ul= c9nd -imte c: cei din jur 8or<e-c fiecare pe /lim<a2 -a@ Aju-tarea la care -e refer: /aFioma2 repre;int: tocmai ace-t acordaj indi-pen-a<il unei comunic:ri ade8:rate@ El e-te cu at9t mai dificil de o<.inut cu c9t interlocutorul ne e-te mai pu.in cuno-cut= cu c9t >ntre /c9mpurile2 noa-tre de eFperien.: -u<;i-t: deo-e<iri mai importante@ Conflictul dintre ?enera.ii 8a r:m9ne pro<a<il c9t lumea o con-tant: a eFi-ten.ei umane@ El depinde de mul.i factori= dar= inconte-ta<il= unul deloc ne?lija<il e-te a-imetria >n ceea ce pri8e(te eFperien.a de 8ia.: ) cAiar dac: ,a(a cum i-o repro(ea;:= de o<icei= tinerii6 memoria -a nu mai e >ntotdeauna o?linda fidel: a trecutului= nu -e poate ne?a c: p:rintele a fo-t (i el c9nd8a copil= >n timp ce copilul nu a fo-t >nc: p:rinte@ Tot a-tfel= >n multe ca;uri= patronul unei fa<rici a fo-t >n tinere.e muncitor= >n-: prea pu.ini dintre muncitorii -:i -e pot l:uda cu o eFperien.: patronal:@ Nu >.i po.i ameliora comunicarea dac: nu .ii -eama de ace-te ine8ita<ile diferen.e dintre oameni (i dac: nu >ncerci -: te acomode;i cu codurile de eFprimare ale celuilalt= cu deprinderile -ale lin?8i-tice= adic:= >n termeni -ociolin?8i-tici= cu idiolectul -:u@ Rodajul >n prietenie (i >n rela.iile matrimoniale con-t:= >ntre altele= (i >n >n8:.area comportamentului comunica.ional al partenerului= cu tot ceea ce implic: ace-ta -u< raport deopotri8: 8er<al (i non-8er<al@ 5@ COMUNICAREA !A DISTANT1

Dintre toate 8ie.uitoarele= omul --a do8edit -in?ura capa<il: -:-(i eFtind: ra;a de ac.iune a comunic:rii dincolo de ceea ce >i permiteau propriile

po-i<ilit:.i fi;ice@ Or:c:itul <roa(tei-fierar din Bra;ilia -e aude p9n: la di-tan.a de R Hm B tot la c9.i8a Hilometri ajun? apelurile emi-e >n infra-unete de c:tre elefan.i -au cAem:rile olfacti8e ale femelei fluturelui Bom<SF Mori c:tre ma-culii din aceea(i -pecie@ Nici un animal nu --a do8edit >n-: capa<il -: >(i cree;e un mijloc artificial de comunicare@ Omul a f:cut-o (i >nc: din timpurile cele mai >ndep:rtate@ E pro<a<il c: >nc: o dat: cu de-coperirea focului a >ncol.it >n mintea oamenilor ideea de a-(i face -emnalat: pre;en.a cu ajutorul ace-tuia@ otri8it le?endei= 8e-tea c:derii Troiei a fo-t anun.at: >n cAiar noaptea 8ictoriei p9n: la o di-tan.: de cea &## de Hilometri cu ajutorul focurilor aprin-e pe >n:l.imi@ rocedeul tre<uie -: fi fo-t >nc: cu mult mai 8ecAi (i el a8ea -: fie utili;at >n continuare p9n: aproape de ;ilele noa-tre@ Cuno-cuta eFpre-ie rom9nea-c: /a da -far9 >n .ar:2 ate-t: folo-irea -a (i pe la noi= -fara fiind fumul >nec9cioprodu- prin arderea unor materii ?ra-e ce -er8eau drept mijloc de a a8erti;a popula.ia a-upra pericolului unei in8a;ii iminente@ E de la -ine >n.ele- c: ace-t unic -emnal nu putea tran-mite dec9t o -in?ur: informa.ie= fapt ce >i limita dra-tic eficien.a comunica.ional9@ Recur?erea la un -i-tem de codificare remedia;: ace-t defect= oferind emi.:torului po-i<ilitatea de a difu;a orice fel de me-aje@ rin acoperirea periodica a foculuiB pentru inter8ale -curte= -trict determinate= indienii nord-americani fra?mentea;: /-fara2 >n rotocoale de fum -eparate@ O dat: o<.inut: acea-t: -tructur: di-cret: a /emi-iunii2= tran-miterea codificat: de cu8inte (i fra;e nu mai ridic: pro<leme@ O comunicare optic: eficient: --a reali;at= >nc: din AnticAitate cu ajutorul tor.elor aprin-e@ 'recii alenoFene- (i DemoHlito- par -: fie primii care= pe la anul $&# >@Hr@= au ima?inat ta<ele cu ajutorul c:rora -e codificau (i de-cifrau me-ajele tran-mi-e >n timpul nop.ii@ Un procedeu optic at9t de -ofi-ticat >nc9t putem a8ea >ndoieli ju-tificate a-upra utili;:rii -ale efecti8e ne e-te de-cri- de i-toricul ?rec olS<io-@ C:;ut pri;onier la romani= pe la anul 3&# >@Hr@= ace-ta relatea;: c: informa.iile de intere- militar ci le tran-miteau prin intermediul unei re.ele de turnuri de lemn= pe platformele -uperioare ale c:rora erau in-talate re;er8oare de ap: pre8:;ute cu -i-teme de umplere (i de ?olire= precum (i cu ni(te flotori ce -u-.ineau panouri acoperite cu in-crip.ii@ Ini.ial re;er8oarele erau pline p9n: -u-@ !a un -emn f:cut cu ajutorul unui fanion -au al unei f:clii= -e de-cAideau= din po-t >n po-t= ro<inetele de ?olire (i panourile co<orau treptat= p9n: ce in-crip.ia con.in9nd (tirea ce tre<uia comunicat: ajun?ea dea-upra mar?inii -uperioare a re;er8oarelor@ Atunci= tot cu un -te?ule. -au cu o tor.:= -e ordona oprirea e8acu:rii apei= pentru ca me-ajul -: poat: fi citit@ Din cAiar acea-t: -umar: de-criere a -i-temului= -unt le-ne de -e-i;at dificult:.ile practice in-urmonta<ile care ne >ndrept:.e-c -: pre-upunem c: /tele?raful2 optic de-pre care ne 8or<e(te olS<io- nu a func.ionat niciodat:@ Num:rul uria( de /-ta.ii de tran-mi-ie2 intermediare nece-are= a89nd >n 8edere faptul c: citirea cu ocAiul li<er impunea o di-tan.: redu-: dintre turnuri (i= mai cu -eam:= dificultatea de a a-i?ura alimentarea cu ap: a re;er8oarelor aflate la >n:l.ime= >n condi.iile >n care nu -e di-punea de -i-teme mecanice de pompare ,apeductele monumentale ale AnticAit:.ii -tau m:rturie faptului c: tran-portul apei -e f:cea ?ra8ita.ional=

75

prin c:dere li<erk6 fac eFtrem de impro<a<il: utili;area practic: efecti8: a -i-temului de-cri-@ El are >n-: meritul de a fi anticipat (i= pro<a<il in-pirat= /tele?raful optic2 al a<atelui Claude CAappe ,3bR%c 34#&6@ Ace-ta a proiectat (i reali;at= >mpreun: cu fra.ii -:i I?nace= ierre-Dran?oi-= Renj (i A<raAam= un -i-tem de tran-mitere rapida a (tirilor= pe care la "" martie 3b5" a8ea -: >l propun: Adun:rii !e?i-lati8e din care I?nace >n-u(i f:cea parte= >n calitate de deputat de SartAe@ O<.in9nd autori;a.ia de con-truire a unei linii >ntre ari- (i !ille= fra.ii CAappe au reu(it -: tran-mit:= la 3& au?u-t 3b5$= un prim me-aj tele?rafic ce anun.a recucerirea localit:.ii !e KuenaS= >ntr-un moment ?reu al r:;<oiului -u-.inut de Dran.a re8olu.ionara >mpotri8a coali.iei inter8en.ioni-te a An?liei= Olandei= Au-triei= ru-iei (i Spaniei= do8edindu--e a-tfel utilitatea practica a in8en.iei@ romptitudinea cu care comandan.ii armatelor france;e erau informa.i a-upra mi(c:rilor de trupe ale inamicului a contri<uit= >n continuare= >ntr-o m:-ur: >n-emnata la o<.inerea unei -uprema.ii militare c:reia epoca napoleonian: >i 8a da o -tr:lucire unic:@ Succe-ele o<.inute 8or conduce la eFtinderea re.elei tele?rafului optic= ce 8a ajun?e >n 34$$ -: le?e ari-ul cu "5 de ora(e= acoperind o di-tan.a total: de $ 4%# Hm@ Cum -e >nt9mpl: >n-: ade-ea= diferite intri?i (i conte-t:ri r:ut:cioa-e >n-o.ir: acea-t: e8olu.ie@ Dire depre-i8:= /in?inerul-tele?raf2 ,titlu ce-i fu-e-e acordat de Con8en.ie cAiar din 3b5$6 nu ?:-i o modalitate mai <un: de a r:-punde atacurilor dec9t lu9ndu-(i -in?ur 8ia.a ,--a -inuci-= pe c9t -e pare= arunc9ndu--e >ntr-o f9nt9n:6@ Dra.ii -:i au continuat >n-: -: eFploate;e -i-temul >n calitate de admini-tratori ?enerali ,I?nace (i ierre-Drancoi-= p9n: >n 34"%= apoi Renj (i A<raAam p9n: la re8olu.ia din 34%#6@ >n ce con-ta tele?raful CAappe C Ca (i -i-temul de-cri- de olS<io-= el comporta ni(te turnuri= di-pu-e >n-:= de data acea-ta= la di-tan.e con-idera<ile ,>ntre R (i 4 Hm6 unul de altul@ !ucrul de8eni-e po-i<il deoarece= pe de o parte= eFi-tau acum in-trumente optice ,<inocluri= lunete6 care apropiau ima?inea (i= pe de alt: parte= nu mai era

77

(i ei de <inefacerile tele?rafului optic= a c:rui re.ea france;: fu-e-e prelun?it: >nc: din anul mor.ii lui Claude CAappe p9n: la Torino= iar= mai t9r;iu= la Milano= *ene.ia (i Manto8a6@ I-toria tele?rafului electric e lun?: (i cuprinde c9te8a puncte o<-cure@ Nu -e cunoa(te= de pild:= autorul primei idei de utili;are a electricit:.ii pentru tran-miterea de teFte la di-tan.:@ Acea-ta apare >nt9ia dat: >ntr-un articol anonim pu<licat de re8i-ta en?le;a Scot- Ma?a;ine ,>n 3b&%6@ Autorul ,dup: unii= CAarle- Mar-Aall6 propunea comunicarea la di-tan.: prin -emnale electrice= utili;9n-du--e c9te un circuit di-tinct pentru fiecare liter:@ Aceea(i idee= co-ti-itoare (i= de aceea= -ortit: e(ecului din capul locului= a8ea -: -tea at9t la <a;a primului aparat tele?rafic= proiectat >n 3bb$ de matematicianul (i fi;icianul el8e.ian 'eor?e- !oui- !e-a?e ,3b"$c34#%6= c9t (i a >ncerc:rilor ulterioare ale unor Amplre -au 'au--@ >i re8ine en?le;ului Dranci- Ronald- ,3b44c34b%6 meritul de a fi demon-trat= >n 343R= c:= prin recur?erea la un -i-tem de codificare a literelor= le?:tura dintre -ta.ii poate fi redu-: la numai dou: fire@ A8eau -: mai treac: dou: decenii p9n: la de-coperirea de c:tre ?ermanul aarl A@ SteinAeil a conducti8it:.ii -olului= ceea ce permitea reducerea le?:turii la un -in?ur conductor= circuitul >ncAi;9ndu--e prin p:m9nt@ >n acela(i an ,34%b6= Samuel DinleS Bre--e Mor-e o<.inea la Ne` morH <re8etul de in8en.ie pentru un tele?raf electric= al c:rui principiu >l pre;enta-e deja >n urm: cu doi ani Academiei de [tiin.e din marele ora( american@ N:-cut la CAarle-to`n ,Ma--acAu--et-6 >n 3b53= ca fiu al pa-torului VedidiaA Mor-e= autor al primelor manuale americane de ?eo?rafie= Samuel Mor-e (i-a de-coperit >nc: din timpul anilor de -tudii de la male Colle?e din Ne` Ha8en 8oca.ia de pictor= pe care a8ea -: o de-:89r(ea-c: >n An?lia >n perioada 343# c343&@ Notorietatea c9(ti?at: aici ,lucrarea -a intitulat: /Hercule murind2 a fo-t medaliat: la o important: eFpo;i.ie londone;:6 i-a permi- ca= re8enit >n patrie= -: de8in: unul dintre portreti(tii cei mai la mod: (i mai <ine remunera.i ,unele dintre p9n;ele ce decorea;: (i a-t:;i >nc:perile Ca-ei Al<e >i poart: -emn:tura6@ Succe-ul 3-a >ncurajat -: >nfiin.e;e= >n 34"$= Academia Na.ional: de De-en= al c:rei pre(edinte a fo-t timp de aproape dou:;eci de ani@ O nou: c:l:torie >n Europa a8ea -: >i -cAim<e >n-: de-tinul@ Cum tra8er-area Atlanticului dura mult (i pa-a?erii -e plicti-eau= Mor-e a intrat >n 8or<: cu doi to8ar:(i de drum care di-cutau aprin- de-pre ultimele de-coperiri ale lui Oer-ted (i Ampere@ ictorul american= al c:rui /8iolon dln?re-2 era electricitatea= a a8ut atunci re8ela.ia <ru-c: a in8en.iei care urma -:-i eterni;e;e memoria@ A<ia ajun- aca-:= --a apucat cu fe<rilitate de proiectarea tele?rafului -:u@ O -u<8en.ie de %# ### de dolari= acordat: de Con?re-ul Statelor Unite dup: reu(ita eFperien.elor de tele?rafie -u<marin: care au urmat o<.inerii <re8etului= a f:cut po-i<il: reali;area liniei tele?rafice dintre Ja-Ain?ton (i Baltimore= prin intermediul c:reia la "b mai 34$$ o prim: tele?ram: electric: anun.a ale?erea pre(edintelui V@ olHe@ Anul urm:tor marcAea;: prima utili;are a tele?rafului >n domeniul pre-ei de -en;a.ie@ Semnalmentele unui a-a-in care uci-e-e o femeie >n localitatea Slou?A= dup: care lua-e trenul cu de-tina.ia addin?ton= au fo-t difu;ate tele?rafic= ceea ce a permi- are-tarea criminalului >n cAiar clipa co<or9rii -ale pe peron@ ,^&4_= pp@ 3%$c 3%&6@

Nu inten.ion:m -: urm:rim aici etapele mar(ului triumfal al tele?rafului= care a8ea -: cucerea-c: >n -curt timp >ntrea?a planet:@ *om nota numai c: >nc: de la >nceputul anului 34&% ," fe<ruarie6 Ia(ii erau le?a.i tele?rafic prin Cern:u.i (i *iena cu toate capitalele Europei (i c:= dup: c9te8a tentati8e e(uate= la & au?u-t 34&4 -e reali;ea;: conectarea cu !umea Nou:= prin in-talarea unui ca<lu -u<oceanic >ntre Irlanda (i Terra No8a@ Dup: ce= >n 34b"= Edi-on ima?inea;: (i eFperimentea;: -i-temul dupleF= ce >n?:duie tran-miterea -imultan:= pe acela(i fir= a dou: tele?rame diferite >n -en-uri contrare= iar= mai t9r;iu= >n primii ani ai 8eacului urm:tor e-te creat teleFul ,-i-tem ce pre-upune -crierea la -ur-: a

79

me-ajelor pe o cla8iatura de ma(in: de -cri- (i recep.ionarea lor automata la de-tina.ie de c:tre un di-po;iti8 -imilar= cu <ra.ele ac.ionate de impul-urile primite= care= >n plu-= >n-crie tele?rama prin perforare pe o <and: de A9rtie pentru a putea fi retran-mi-: la ne8oie6= putem con-idera >ncAeiata e8olu.ia minunatei in8en.ii a pictorului american@ Retra- la .ar:= pe malul Hud-on-ului= cu uria(a -um: de $## ### de franci acordat: de un con?re- interna.ional >ntrunit la ari- >n 34&4 (i la care au contri<uit ?u8ernele principalelor -tate europene= Mor-e (i-a reluat paleta (i pen-ula= f:r: a i;<uti >n-: >n tentati8a ca renumele -:u de arti-t -9-3 e?ale;e pe cel de /Electrician2 conferit de reuniunea marilor companii tele?rafice americane@ Statuia -a de <ron; a8ea -: fie >n:l.at: >nc: din timpul 8ie.ii in8entatorului ,>n 34b3= cu prilejul >mplinirii 89r-tei de 4# de ani6= la Ne` morH >n <inecuno-cutul Central arH@ Anul 34bR con-emnea;: apari.ia >n for.: a unui nou mijloc de telecomunica.ie@ IN ;iua de 3$ fe<ruarie= la inter8al de numai dou: ore= AleFander 'raAam Bell ,34$bc 35""6 (i compatriotul -:u Eli-Aa 'raS -e pre;int: la acela(i <irou american de in8en.ii cu cereri de <re8et pentru di-po;iti8ul ce a8ea -: poarte numele de telefon@ De(i in8en.ia -a data pro<a<il de 8reo doi ani= ?Ainioni-tul 'raS a pierdut a-tfel nu numai drepturile (i foloa-ele financiare pe care ea i le-ar fi putut aduce= ci (i ?loria po-tum:= ce i-a re8enit ri8alului -:u= cuno-cut a-t:;i drept unicul p:rinte al telefonului= >n ciuda (i a altor conte-t:ri contemporane ale paternit:.ii -ale ,italianul Meucci ar fi reali;at un telefon de concep.ie proprie >nc: din 34b36@ Dup: ce= la 3# martie= la Bo-ton= are loc prima con8or<ire telefonic:= eFpo;i.ia or?ani;at: la AiladelpAia >n 8ara aceluia(i an= cu oca;ia centenarului independen.ei Statelor Unite= prilejuie(te cele dint9i eFperien.e pu<lice@ IN anul urm:tor= ca<lul tele?rafic -u<marin e-te utili;at pentru efectuarea primei con8or<iri telefonice tran-atlantice@ Contro8er-e eFi-t: (i >n ceea ce pri8e(te prioritatea >n domeniul centralelor telefonice automate ) >n 3445 A@B@

Stro`?er= acela(i care= 5 ani mai t9r;iu= 8a introduce di-cul rotati8 de -elec.ie automat: a numerelor apelate= folo-it p9n: de cur9nd la toate aparatele telefonice= in-talea;: >n SUA prima atare central:= cu nou: ani >naintea celei de la Am-terdam= dar i-toricii italieni ai telecomunica.iilor -u-.in c:= >nc: din 344R= func.iona la Bi<lioteca *aticanului o -ta.ie cu -elec.ie automat: datorat: in?inerului 'io8anni Batti-ta Man;i ,^&4_= p@ 3%56@ !a Bucure(ti= --a 8or<it pentru prima dat: la telefon pe linia particulara ce le?a >ntre ele li<r:ria (i tipo?rafia SOCEC >n 344%@ rima linie proprietate de -tat -e in-talea;: >n anul urm:tor >ntre Mini-terul de Interne (i o(ta Central:= pentru ca >n 345% Capitala -: po-ede %## de po-turi de telefon particulare@ Un ecAi8alent >n domeniul telefoniei al dupleFului tele?rafic in8entat de Edi-on poate fi con-iderat -i-temul creat (i pre;entat >n 35#b >n re8i-ta EleHtroni-cAe 0eit-cArift de in?inerul rom9n Au?u-tin Maior ,344"c35R$6= care= demon-tr9nd po-i<ilitatea tran-miterii concomitente a mai multor con8or<iri telefonice= cu ajutorul curenlor alternati8i de >nalt: frec8en.: (i a fenomenului de re;onan.: electric:= a pu- <a;ele telefoniei multiple ,^3_= p@ $%b6@ u<licarea >n 344b a lucr:rii intitulate De-pre o-cila.iile electrice foarte rapide a t9n:rului fi;ician ?erman HeinricA Rudolf Hert; de-cAide o nou: er: >n domeniul comunic:rii la di-tan.:= prin de-coperirea po-i<ilit:.ii ca -emnalele electrice -: fie tran-mi-e f:r: intermediul unor conductori metalici= cu ajutorul undelor numite electroma?netice@ 'enialul -a8ant= ce a8ea -: moar: prematur= >n 345$= la numai %b de ani= nu -e mul.umea -: demon-tre;e eFi-ten.a ace-tor unde= ci pre;enta (i primele aparate de producere (i detectare a lor ) o-cilatorul (i re;onatorul lui Hert;@ Se >mplinea a-tfel 8ecAiul 8i- al con-tructorilor de aparate tele?rafice= acela de a a<andona (i ultimul fir la care SteinAeil reu(i-e -: reduc: m:nuncAiul impo;ant de circuite al primelor proiecte@ Acum de8enea= >n -f9r(it= po-i<il ca (tirile -: /;<oare2 prin aer= a-emenea porum<eilor c:l:tori cu ajutorul c:rora cele<ra a?en.ie de informa.ii Ha8a- ,la care a ucenicit (i un oarecare curier= pe nume Reuter6 >(i procura datele pentru comunicatele de pre-a= p9n: pe la 34$#@ C9nd= >n iunie 345R= in?inerul italian 'u?lielmo Marconi -olicita= la !ondra= <re8etarea -i-temului -:u de tele?rafie f:r: fir ,TDD6= <a;at pe 8alorificarea teAnica a de-coperirilor lui Hert;= -peciali(tii -e >ntre<au ce aplica.ie practica ar putea a8ea acea-ta in8en.ie@ >ntre<are= >ntruc9t8a ju-tificata= dac: luam >n con-iderare o deo-e<ire majora dintre noul procedeu de comunicare (i cele precedente ) at9t tele?raful ,fie el optic -au electric6= c9t (i telefonul= a-i?urau le?:tura dintre un emi.:tor (i un receptor <ine preci;a.i= care -e cuno-c (i dore-c -:-(i tran-mit: un anumit me-aj= >n condi.ii de -i?uran.: (i confiden.ialitate B >n -cAim<= cu-urul ,aparent6 al undelor electroma?netice de a -e r:-p9ndi uniform >n -pa.iu antrena impo-i<ilitatea de a -e mai p:-tra -ecretul informa.iei= ce de8enea a-tfel acce-i<il: oricui po-eda aparatura de interceptare nece-ar:@ !a ce ar putea -er8i o filier: informati8: at9t de le-ne penetra<il9 C --a >ntre<at (i Marconi (i prima -a idee a fo-t aceea de a 8eni >n -prijinul na8elor aflate >n pericol de -cufundare@ >ntr-un atare ca;= -e impune >ntr-ade8:r difu;area c9t mai lar?: a apelului de ajutor= pentru c: (an-ele de -al8are a naufra?ia.ilor -unt cu at9t mai mari= cu c9t (tirea accidentului ajun?e la cuno(tin.a mai multor factori ce ar putea inter8eni >n fa8oarea lor@ Iat: de ce primele po-turi de emi-ie TDD au fo-t in-talate pe na8e= >ncep9nd cu anul 35##= a-i?ur9ndu-li--e a-tfel o le?:tur: permanent: cu -ta.iile de recep.ie din porturile apropiate@ Un -ucce- care a impul-ionat implementarea TDD= determin9nd un num:r mare de ?u8erne -: o<li?e na8ele= >ncep9nd cu un anumit tonaj= -: po-ede in-tala.ii de radio tele?rafie= a fo-t -pectaculoa-a -al8are a tuturor pa-a?erilor 8apoarelor /Repu<lic2 (i /Dlorida2= intrate >n coli;iune din pricina cetii= la "% ianuarie 35#5@ !a Con-tan.a= o -ta.ie TDD cu o ra;: de ac.iune de cea R## de Hm

81

a func.ionat >nc: din 35#& ca di-pecerat de urm:rire a tuturor mi(c:rilor de na8e din Marea Nea?r:@

Dup: ani de eforturi ;adarnice pentru a de-coperi o modalitate de focali;are (i dirijare a undelor electroma?-netice >n a(a fel >nc9t -: -e a-i?ure caracterul re;er8at al tran-imi-iilor= a<ia dup: primul r:;<oi mondial a <iruit noua idee care urma -: fac: dintr-un a-pect ce trecea drept o deficien.: -up:r:toare una dintre marile -uperiorit:.i ale comunic:rii prin /eter2 ) acce-ul democratic= ne>n?r:dit la informa.ie@ Radiodifu;iunea= datorat: tot in?enio;it:.ii lui '@ Marconi= a de<utat mode-t= prin tran-mi-ii eFperimentale= cu caracter de amu;ament= ale unor c9ntece de pe di-curile de ?ramofon@ O dat: >n-: cu intrarea >n func.iune la itt-<ur?A= >n 35"#= a primului po-t de radio= lucrurile >ncep -: -e -cAim<e@ Difu;area= >n ;iua de 3& iunie a aceluia(i an= a unui recital al renumitei -oprane au-traliene Nellie Mel<a= recep.ionat pe mari >ntinderi ale SUA= dar (i de c:tre ecAipajele na8elor ce -tr:<:teau oceanul= a produ- o puternic: impre-ie= c9(ti?9nd multe -impatii pentru noua in8en.ie@ >n anul urm:tor= Europa >(i a8ea (i ea primul po-t de radiodifu;iune= in-talat >n cl:direa numit:= nu >nt9mpl:tor= /Marconi Hou-e2 din !ondra@ >n Rom9nia= primele eFperimente radiofonice au loc >n 35"& >n cadrul In-titutului electroteAnic al Uni8er-it:.ii din Bucure(ti (i -e de-f:(oar: -u< conducerea profe-orului Dra?omir Hurmu;e-cu@ Societatea Roman: de Radiodifu;iune -e >nfiin.ea;: >n martie 35"4= -u< denumirea ini.ial: de Societatea de Difu;iune Radio telefonic: din Rom9nia@ Dup: un num:r de eFperimente >ntreprin-e >n anul urm:tor= din iulie 35%# >ntr: >n func.iune la B9nea-a primul po-t de emi-ie rom9ne-c= /Radio Bucure(ti2@ Spre deo-e<ire de -i-temele de telecomunica.ii precedente= >n ca;ul tele8i;iunii nu -e mai poate 8or<i de un unic in8entator@ Intui.iile unor autori de literatur: (tiin.ifico-fanta-tic9 ,>n romanul de anticipa.ie Secolul dou:;eci= -emnat de Al<ert Ro<ida (i tip:rit >n 344%= -e 8or<e(te de-pre /telefono-cop26= ca (i nenum:rate reali;:ri pre?:titoare ,celulele fotoelectrice ale lui El-ter (i 'eitel= >n 345#= tu<ul cu ra;e catodice al lui Braun= >n 345b=

3b receptorul catodic al lui To-in?= >n 35#b= proiectul de camer: de luat 8ederi al lui A@ Camp<ell (i A@ S`inton >n 35336 au creat condi.iile nece-are pentru declan(area marii <:t:lii pentru tele8i;iune= ai c:rei prota?oni(ti au fo-t americanii de ori?ine ru-: Darn-`ortA (i 0`orSHin= precum (i en?le;ul VoAn !o?ie Baird ,3444c35$R6@ Di-puta primilor doi a >m<r:cat= la un moment dat= forme dramatice= nef>ind cAiar lip-it: de unele note de roman poli.i-t@ Cu fondurile acordate de CroHer BanH= Darn-`ortA (i-a pu- la punct= >n 35"b= un la<orator >n care a con-truit= >mpreun: cu cola<oratorii -:i= prima telecamer9 electronic:= a c:rei putere de re;olu.ie a cre-cut >n anii ce au urmat de la R# la $## de linii@ !a r9ndul -:u= 0`orSHin <re8eta-e >nc: din 35"% icono-copul= dar pentru preluarea ima?inilor a8ea ne8oie de di-po;iti8ul concurentului -:u@ Da8id Sarnoff= directorul ?eneral al firmei RCA la care lucra= i-a -u?erat atunci -:

recur?: la o -trata?em: nu tocmai onora<il:@ D9ndu--e drept in?iner la firma Je-tin?Aou-e ,>n cadrul c:reia acti8a-e >ntr-ade8:r >n urm: cu mai mul.i ani6= 0`orSHin a petrecut c9te8a ;ile >n la<oratorul lui Darn-`ortA= timp -uficient pentru a o<.ine toate informa.iile nece-are proiect:rii pentru compania RCA a unui aparat de tele8i;iune comerciali;a<il@ A urmat o lun?: <:t:lie judiciar: >ntre nou >nfiin.ata firm: /Darn-`ortA Tele8i-ion2 (i RCA= >ncAeiat: cu un de;nod:m9nt nea(teptat ) Darn-`ortA a c9(ti?at proce-ul= dar imen-ele cAeltuieli de judecat: l-au pu- >n -itua.ia= de-a dreptul tra?ic:= de a 8inde <re8etul tocmai @@@ companiei RCA ] Dar cum atunci c9nd doi -e ceart:= al treilea c9(ti?:= >nt9r;ierea pricinuit: de >ntinderea pe c9.i8a ani a ac.iunilor judec:tore(ti a permi- en?le;ului I@!@ Baird -: pun: la punct un -i-tem de tele8i;iune de concep.ie proprie= care a de8enit opera.ional cu mult >naintea celui american@ A-tfel= >n 35%R= Marea Britanie a de8enit prima .ar: din lume ce a di-pu- de un -er8iciu re?ulat de tele8i;iune= cu un deceniu >naintea SUA= Dran.ei (i URSS@ Tot Baird a f:cut >n 35%4 ea dint9i demon-tra.ie pu<lic: de tele8i;iune >n culori@ De(i >nc: din 35$4 firma americana CTI ,Color Tele8i-ion ne@6 a propuun -i-tem de tele8i;iune >n culori perfect reali;a<il= ace-ta nu a fo-t adoptat din pricina incompati<ilit:.ii cu receptoarele al<-ne?ru= pro<lem: re;ol8at: definiti8 de-a<ia >n anii ER# ,-i-temele europene pal (i -ecam au fo-t date >n eFploatare >n 'ermania (i= re-pecti8= Dran.a >n 35Rb6@ At9t de prompt: >n trecut >n preluarea ultimelor cuceriri teAnolo?ice occidentale= Rom9nia (i-a 8:;ut diminuat: dup: 35$4 capacitatea de -incroni;are= a-tfel >nc9t= dac:= de pild:= mode-tele principate dun:rene= aflate >nc: -u< -u;eranitate otoman:= >(i puteau permite -: adopte tele?rafia >naintea Dran.ei= un -ecol mai t9r;iu= decalajele cre-cu-er: con-idera<il ) tran-mi-iile de tele8i;iune al<-ne?ru au >nceput >n decem<rie 35&R= iar emi-iunile color au tre<uit -: a(tepte -f9r(itul anilor E4#= pentru a putea fi introdu-e treptat= -u< forma Ai<rid: a /par.ial colora-ului@ Un pa- important >n e8olu.ia domeniului 3-a repre;entat lan-area -ateli.ilor de telecomunica.ii= de pe urma c:rora cel mai mult a a8ut de profitat tele8i;iunea= a c:rei ra;: de ac.iune era p9n: atunci limitat: din cau;a permea<ilit:.ii iono-ferei la undele centimetrice ,prin contra-t= undele radio nu -tr:pun? acea-t: <arier: de protec.ie (i= -uferind refleFii= pot ajun?e >n orice punct de pe p:m9nt= cum a demon-trat-o >nc: din 35"& Marconi >n-u(i= prin tran-mi-iile -ale radio-tele?rafice dintre !ondra (i SidneS= ora(e -ituate la "" ### Hm unul de cel:lalt6@ rimul dintre ei= de tipul Tel-tar= a fo-t pla-at >n iulie 35R" pe o or<it: eliptic: mijlocie= dar cAiar >n luna fe<ruarie a anului urm:tor -e inau?urea;:= cu SSncom-3 -eria -ateli.ilor -ta.ionari= care au f:cut po-i<ile tran-mi-iile Vocurilor Olimpice de la ToHio= din 35R$= pe tot teritoriul SUA (i a celor de la Ciudad de MeFico= din 35R4= >n >ntrea?a lume@ >n deceniul al optulea al -ecolului no-tru= telefonia (i tele8i;iunea >(i ?:-e-c noi utili;:ri comunica.ionale= -u< forma a ceea ce numim a-t:;i= cu un termen ?lo<al= telematica@ Su<domeniile principale ale ace-teia au >n 8edere 8ideoteFtul cu radiodifu;are= cuno-cut (i -u< numele de teleteFt (i 8ideoteFul interacti8@ TeleteFtul con-ta >ntr-o -erie de informa.ii= din diferite domenii de intere?eneral= ce pot ap:rea= la cererea utili;atorului= -u< forma unor pa?ini -cri-e= cuprin;9nd fiecare c9te "& de r9nduri (i $# de caractere pe r9nd= pe ecranul 83

tele8i;orului@ Tran-miterea ace-tor (tiri -e face prin folo-irea inter8alelor >n mod normal neutili;ate dintre dou: ima?ini -ucce-i8e ale emi-iunilor de tele8i;iune@ E8ident= pentru a re.ine teleteFtul= aparatul de recep.ie T* tre<uie -: di-pun: de o memorie proprie= apt: -: >nma?a;ine;e datele re-pecti8e@ Marea Britanie a fo-t .ara care a ini.iat prima= >n 35b$= tran-miterea ;ilnic: a unui <uletin de (tiri prin teleteFt@ A-t:;i= multe po-turi de tele8i;iune= dintre care (i unele rom9ne(ti= practic: ace-t -i-tem de informare a tele-pectatorilor@ Spre deo-e<ire de teleteFt= 8ideoteFul interacti8 ,8ie`-data6 face po-i<il un autentic dialo? cu <eneficiarii informa.iilor@ De data acea-ta= canalul de comunicare e-te <:tr9na re.ea telefonic:= fapt ce a redu- -u<-tan.ial co-turile implement:rii -i-temului@ Utili;atorul tre<uie -: di-pun: de un compleF alc:tuit dintr-un monitor 8ideo (i o ta-tatur:= cu ajutorul c:reia pot fi -cri-e pe ecranul ace-tuia >ntre<:rile la care -e dore(te r:-pun-@ rin formarea unui prefiF telefonic= di-po;iti8ul e-te pu- automat >n le?:tur:= din central:= cu a(anumitul pa8i ,punct de acce- la 8ideoteFul interacti86 ce -ta<ile(te le?:tura cu o /auto-trad: informa.ional:2 conectat: la re.eaua mondial: a calculatoarelor de mare capacitate >n a c:ror memorie --ar putea afla r:-pun-ul la >ntre<area formulat: de -olicitant@ O dat: ?:-it= ace-ta apare afi(at pe ecranul monitorului= >n-o.it (i de co-tul= foarte diferen.iat de la ca; la ca;= al informa.iei re-pecti8e@ Decontarea ace-tui -er8iciu informa.ional -e face lunar -au trime-trial >n cadrul ru<ricii /impul-uri -uplimentare2 a a<onamentului telefonic@ Ini.iat tot de en?le;i= care au >nceput eFperimentarea -a >n 35b4= 8ideoteFul interacti8= denumit pre-tel >n

An?lia= 8ideotel >n Italia= <tF >n 'ermania= nu --a <ucurat ini.ial de o prea <una primire din partea popula.iei@ Ideea >ndr:;nea.: a france;ilor a produ>n-: o -pectaculoa-: r:-turnare de -itua.ii@ Societatea ce admini-tra teletel-u3 ,denumirea local: a -i-temului6 a ri-cat -uma con-idera<il: de cea R miliarde de franci= >mp:r.ind ?ratuit un num:r de R milioane de MiNiTE!-uri ,d terminalele de la domiciliul <eneficiarului6@ Calculul p-iAolo?ic al >ntreprin;:torilor --a do8edit f:r: ?re( ) cine putea refu;a ace-t dar= dar (i cine re;i-ta -9 ai<: aca-: o ade8:rat: mina de informa.ii (i -: nu o eFploate;e= m:car (i numai din pur: curio;itate C Cele cea b milioane de ore de utili;are lunar: au permi- recuperarea rapid: a in8e-ti.iei= iar a-t:;i teletelul e-te una dintre afacerile cele mai renta<ile= fapt ce a determinat recon-iderarea pro<lemei (i >n -tatele unde 8ideoteFul interacti8 nu d:du-e la >nceput re;ultatele -contate@

85

3#@ CODURI [I CIDRURI

Multe dintre pro<lemele pe care >(i propune -: le re;ol8e teoria modern: a codurilor au fo-t anticipate de practica multimilenar: a redact:rii de me-aje cifrate= acti8itate ce face o<iectul cercet:rilor de Criptolo?ie@ Con-acrat: ?:-irii modalit:.ilor optime de >nre?i-trare= prelucrare (i tran-mitere >n -ecret a informa.iilor= Criptolo?ia cuprinde= >n mod natural= dou: ramuri principale ) Cripto?rafia= care -tudia;: /-i-temele de cifrare= -ecreti;are (i codificare a informa.iilor= precum (i procedeele de -tocare= prelucrare (i tran-mitere a cripto?ramelor re;ultate2 ,^5&_= pp@ 3#c336 (i Criptanali;a= ce -e ocup: cu decriptarea me-ajelor cripto?rafiate@ Scrierile -ecrete -unt= >ndeo<(te= ?rupate >n trei mari cate?orii ) -crieri in8i;i<ile B -crieri di-imulate B -crieri cifrate@ In8i;i<ile tre<uie con-iderate toate -crierile care nu-(i de;8:luie calitatea de -crieri dec9t dup: o anumit: prelucrare fi;ico-cAimic9 a -uportului@ ro<a<il c: teAnica cea mai cuno-cut: pu<licului lar? o repre;int: utili;area >n -cri- a cernelurilor -impatice= dar eFi-t: (i altele mai -ofi-ticate= ca= de eFemplu /-crierea cu puncte2@ Acea-ta din urm: a de8enit po-i<il: o dat: cu e8olu.ia procedeelor foto?rafice de m:rire (i mic(orare a ima?inilor@ O pa?in: de teFt microfilmat: a ajun- a-tfel -: poat: fi reprodu-: la dimen-iuni at9t de mici >nc9t -9-i apar: o<-er8atorului uman nea8i;at ca un -implu punct= lip-it de orice -emnifica.ie@ Un a-emenea num:r de puncte= di-tri<uite la >nt9mplare pe un petec de A9rtie foto?rafic:= nu tre<uie dec9t -: fie m:rite core-pun;:tor pentru a rede8eni tot at9tea pa?ini de teFt -cri-e />n clar2 (i deci li;i<ile ca atare= f:r: a nece-ita aplicarea 8reunei metode de de-cifrare@ Una dintre cele mai 8ecAi -crieri in8i;i<ile cuno-cute din i-torie (i totodat: una dintre cele mai in?enioa-e -e afl: men.ionat: >n I-toriile lui Herodot@ E 8or<a acolo de-pre modalitatea ori?inal: >n care Hi-tia- din Milet a ?:-it cu cale -: >i tran-mit: lui Ari-ta?ora- -emnalul con-pirati8 al de;l:n.uirii unei r:-coale ) un -cla8 a fo-t ra- pe cap= i --a tatuat pe cre(tet ordinul de declan(are a re8oltei (i= dup: ce p:rul i-a cre-cut -uficient pentru a face me-ajul in8i;i<il= a fo-t trimi- la de-tinatarul c:rui nu-i mai r:m9nea dec9t -: tund: /po(ta(ul2 pentru a afla con.inutul /core-ponden.ei2@ Scrierile di-imulate p:-trea;: aparen.ele normalului= pre;ent9ndu--e -u< forma unui teFt /inocent2= perfect inteli?i<il= >n -patele c:ruia -e a-cunde >n-: un me-aj -ecret= cu at9t mai dificil de decriptat= cu c9t teFtul nu d: nicicum de <:nuit celui ce >l interceptea;: c: ar a-cunde o alt: comunicare= -u<iacent:@

Ace-te -crieri pre-upun= de o<icei= >nlocuirea con8en.ional: a unor nume= cu8inte comune -au eFpre-ii= cu altele= menite -: >i induc: >n eroare pe indi-cre.i= >n conformitate cu o >n.ele?ere preala<il: dintre -ur-: (i de-tinatar@ !im<ajul militar (i cel diplomatic au recur- dintotdeauna la atari artificii@ Nu mai pu.in alcAimia= de-pre care unul dintre cei mai <uni cuno-c:tori afirma c:= dac: nu ar fi eFi-tat= merita in8entat:= /fie (i numai pentru -plendoarea metaforelor ace-tei literaturi2 ,^b_= p@ 3b&6@ entru c:ut:torii pietrei filo-ofale= Re?ele (i Re?ina erau -ulful (i mercurul= lupul cenu(iu c antimoniul= -9n?ele <alaurului c tinctura de antimoniu= -oarele filo-ofilor c focul@ Dra;e >ntre?i a8eau o cu totul alt: -emnifica.ie dec9t cea acce-i<il: neofi.ilor@ Bun:oar: ) /e ne8oie de (apte 8ulturi ca -: lupte >mpotri8a leului2 >n-emna /pentru a -u<lima mercurul tre<uie -9-i m:re(ti puterea de (apte ori2@ Dar= la drept 8or<ind= -impla -u<-tituire a unor termeni r:m9ne o -trata?em: nai8:@ EFi-t: -crieri di-imulate <a;ate pe teAnici incompara<il mai -u<tile= ca= de eFemplu= /codificarea <iliteral92 conceput: de filo-oful en?le; Dranci- Bacon ,3&R3c3R"R6@ IN tinere.ea -a de a?ent diplomatic= al re?inei Eli-a<eta la ari-= autorul de mai t9r;iu al renumitului No8um Or?anum a ima?inat o metod: de tran-mitere a me-ajelor prin intermediul unui teFt ar<itrar= total anodin= f:r: nici cea mai mic: le?:tur: cu con.inutul ce tre<uia comunicat@ IN ce con-ta acea-taC Depe(ele eFpediate de Bacon erau -cri-e cu alfa<etul latin= numai c: pentru fiecare caracter -e utili;au dou: 8ariante ?rafice u(or diferite= -emnifica.ia deo-e<irilor dintre ele fiind cuno-cut: doar celor doi core-ponden.i@ entru a -implifica >n.ele?erea metodei cripto?rafice= ca (i pentru a face mai le-ne percepti<il: le?:tura cu codificarea <inar: din informatica actual:= 8om di-tin?e >ntre cele dou: 8ariante cu ajutorul indicilor # (i= re-pecti8= 3@ !itera a putea -: -e pre;inte= a-tfel= at9t -u< forma a# c9t (i -u< forma al5 litera < ap:rea uneori ca <#i alteori ca <3 (i a(a mai departe= fiecare caracter a89nd o ipo-ta;: de tip # (i una de tip 3@ Un alt element ce tre<uie re.inut e-te c: fiec:rei litere din me-ajul -ecret >i core-punde au >n teFtul aparent c9te & caractere@ De ce tocmai & C Bacon o<-er8a-e c:= >ntr-un cod <inar= num:rul de -ec8en.e diferite ce pot fi -cri-e depinde de lun?imea ! a ace-tor -ec8en.e potri8it unei le?i de forma ) N d "!@ De pild:= cu8intele de cod de lun?ime e?al: cu " -unt >n num:r de $= (i anume ) ##= #3= 3#= 33 Aici ! d " (i N d "" d $@ Dac: ad:u?:m ace-tor -ec8en.e un al treilea element= ace-ta poate fi -au un #= -au un 3@ la-9nd= pe r9nd= mai >nt9i cifra # (i apoi cifra 3 >naintea perecAilor enumerate mai -u-= num:rul total de cu8inte de cod di-tincte -e 8a du<la ) ###= ##3= #3#= #33= 3##= 3#3= 33#= 333 (i formula -e 8erific: din nou ) ! d %= N d "% d 4@ Tot a-tfel= -ec8en.ele <inare de lun?ime $ (i= re-pecti8= &= 8or fi >n num:r de 3R (i= re-pecti8= %"= cu ajutorul lor put9nd fi tran-mi-e tot at9tea me-aje@ In ca;ul de fa.: intere-ul cripto?rafului era de a codifica at9t literele alfa<etului latin c9t (i cele c9te8a -emne de punctua.ie de u; curent= adic:

87

pu.in pe-te %# de me-aje elementare= ceea ce= precum am 8:;ut= -e poate reali;a folo-ind cu8inte ale unui cod <inar alc:tuite din c9te & -im<oluri@ entru eFemplificare= -: con-ider:m codificarea urm:toare ) A##### B####3 C###3# D###33 E##3## D ##3#3 ' ##33# H##333 I V a ! M N O #3### #3##3 #3#3# #3#33 #33## #33#3 #333# #3333 R S [ 33#3# T Z U * \ 33333 3#### 3###3 m 33### 0 33##3 3##3# B 33#33 = 333## ] 333#3 C 3333# <lanc

3##33 3#3## 3#3#3 3#33# 3#333

Tran-cri- >n codul de mai -u-= me-ajul /DOC fL -e pre;int: a-tfel ) ##3#3#333####3#33333333#3@ Dac: Bacon --ar fi mul.umit cu un a-emenea cifraj -implu= metoda -a cripto?rafic: nici n-ar fi meritat -: ne re.in: aten.ia@ Caracterul ei inedit con-t: >ntr-o alt: idee= mult mai in?enioa-:@ E 8or<a= cum am men.ionat dintru >nceput= de di-imularea me-ajului >nd:r:tul unui teFt anodin@ Die ace-ta >nceputul poemului !uceaf:rul de M@ Emine-cu ) SSA fo-t odat: ca-n po8e(ti A fo-t @@@ etc@2 Ne-am limitat la primele "& de caractere= >ntruc9t me-ajul /DOC -cri- cifrat >n codul <inar de mai -u-= cuprinde numai "& de -im<oluri de tip # -au 3@ In crip to?rama noa-tr:= pentru fiecare dintre literele din fra?mentul ale- 8or fi utili;ate fie 8arianta de tip #= fie cea de tip 3= >n func.ie de informa.ia <inar: pe care po;i.ia re-pecti8: tre<uie -: o tran-mit:@ Mai limpede ) pentru a comunica me-ajul cifrat ##3#3#333####3#33333333#3= 8om >ncepe cali?rafierea 8er-urilor poemului cu un caracter a de tipul #= urmat de unXde tipul #= de un o de tipul 3= un - de tipul # (i a(a mai departe@ A-pectul ?rafic re;ultat al teFtului poe;iei ) aofoO>SotodCoaono jOo*iei[jtjiifjOiSot] permite criptanali-tului -: e8iden.ie;e -ec8en.a <inar: ##3#3#333####3#33333333#3 care >l 8a conduce= dup: aplicarea re?ulilor de core-ponden.: li-tate anterior= la de-cifrarea me-ajului -ecret@ In per-pecti8: i-toric:= ideea lui Bacon= care i-a impre-ionat pe contemporanii filo-ofului numai prin po-i<ilitatea pe care o oferea de a -e tran-mite orice me-aj prin intermediul oric:rui teFt= e con-iderat: a-t:;i drept 8aloroa-: (i pentru c: premer?e= cu mai <ine de trei 8eacuri= modul de operare a calculatoarelor electronice@ Se (tie c: ace-tea -tocAea;: (i prelucrea;: datele -u< form: <inar:= ca -ec8en.e alc:tuite doar din cifrele # (i= re-pecti8= 3= procedeu eFtrem de practic= a89nd >n 8edere faptul c: orice component: elementar: a -i-temului e -u-cepti<il: de a -e afla fie >n -tare acti8at:= fie >n -tare de repao-@ E -uficient -: not:m cu 3 pre;en.a factorilor fi;ici acti8i de ?enul curentului electric -au al ma?neti;9rii (i cu # a<-en.a ace-tora= pentru ca tot ceea ce -e >nt9mpl: >n circuitele -au unit:.ile de memorie ale computerului -: poat: fi de-cri- prin (iruri de 8alori <inare@ entru a -e putea /con8er-a2 cu

calculatorul= tre<uia -: eFi-te >n-: po-i<ilitatea tran-crierii >n ace-t cod <inar nu numai a datelor ce >i -unt >ncredin.ate -pre proce-are= ci (i a in-truc.iunilor de prelucrare a informa.iilor re-pecti8e@ A<ia >n ace-t conteFt ni -e rele8: importan.a ie(it: din comun a de-coperirii lui Bacon= care r:-punde afirmati8 la >ntre<area dac: e cu putin.: ca orice teFt -: fie -cri- numai cu ajutorul a dou: feluri de -emne@

De-i?ur= m9nuirea de c:tre utili;atorul uman a unui lim<aj <inar ar fi eFtrem de ?reoaie@ Ea a fo-t= de altfel= >ncercat:= cu -la<e re;ultate= la >nceputurile i-toriei teAnicii de calcul@ Nemul.umit de acea-t: prim: eFperien.:= omul (i-a dorit= fire-c= -: -e poat: adre-a ma(inii >ntr-o lim<: c9t mai apropiat: de cea /de toate ;ilele2@ Daptul a condu- la apari.ia lim<ajelor de pro?ramare= alc:tuite din eFpre-ii >mprumutate lim<ilor naturale@ >n cele din urm:= --a ajunla -olu.ia coeFi-ten.ei >n dialo?ul om-computer a trei ni8eluri lin?8i-tice di-tincte= core-pun;9nd unor ?rade diferite de apropiere a utili;atorului de intimitatea proce-elor lo?ice din /mintea2 partenerului -:u ne>n-ufle.it ) no Ni8elul # -au lim<ajulc.na(in: repre;int: -trfettul cel mai profund al ierarAiei de lim<aje pre;ente >n acti8itatea computerului@ E(.e forma de codificare >n care -e trai>Q-mit (i -e prelucrea;: informa.iile >n circuitele interne ale ma(inii@ Caracterul -:u -trict numeric ,<a;a de numera.ie fiind "= ca >n codul <inar pre;entat ce8a mai >nainte= -au un multiplu al ace-tuia= de re?ul: 4= 3R -au R$6= >l face dificil de folo-it (i de urm:rit de c:tre utili;atorul uman= care= >n ?eneral= nici nu are acce- la proce-ele ce -e de-f:(oar: la ace-t ni8el@ Ni8elul 3 -au lim<ajul -im<olic con-tituie o codificare de ?rad -uperior lim<ajuluima(in:@ Ace-ta e-te par.ial acce-i<il utili;atorului= dac: el dore(te -: inter8in: >n unele mecani-me intime de memorare (i tran-fer al informa.iilor@ !im<ajul -im<olic face apel= pe l9n?: repre;ent:rile numerice= (i la -im<oluri literale= dar pro?ramele redactate cu ajutorul -:u -unt eFtrem de lun?i (i pre;int: particularit:.i -pecifice fiec:rui tip de calculator= ceea ce >n?reunea;: utili;area lor ca atare de c:tre per-oane neini.iate >n in?ineria de -i-tem a computerului re-pecti8@ !a r9ndul -:u= nici -i-temul de operare al calculatorului nu le poate utili;a >n mod direct= ci tre<uie -: le traduc: mai >nt9i >n codul -:u intern de lucru= care e-te lim<ajul-ma(in9@ Acea-t: traducere -e efectuea;: automat= cu ajutorul unui pro?ram -pecial= conceput de con-tructorul ma(inii= ce poart: numele de a-am<lor ,a--em<ler6@ c Ni8elul " -au lim<ajul de pro?ramare propriu-;i- repre;int: forma de codificare (i tran-mitere a informa.iei cea mai apropiata de -pecificul comunic:rii 8er<ale@ rincipalele lim<aje de pro?ramare ,al?ol= fortran= co<ol= <a-ic= pa-cal= a--iri- etc@6 utili;ea;: cu8inte (i eFpre-ii ale lim<ii en?le;e= al:turi de cifre (i -im<oluri matematice@ Independente practic de tipul ma(inii c:reia i -e adre-ea;:= in-truc.iunile -cri-e a-tfel de8in acce-i<ile calculatorului prin intermediul unui pro?ram de traducere denumit compilator= care le tran-pune >n lim<ajul -im<olic propriu al ma(inii@ Ace-ta e-te moti8ul pentru care= dac: pro?ramul a-am<lor al computerului e-te unic= >n -cAim< compilatoarele tre<uie -: fie tot at9tea c9te lim<aje de pro?ramare dorim -: />n.elea?:2 calculatorul@ Al:turi de traducerea propriu-;i-9= compilatorul efectuea;: (i o 8erificare a corectitudinii formale a pro?ramului propu- de utili;ator= -emnal9nd erorile de -intaF: comi-e de ace-ta@ roce-ul de

89

traducere pre-upune= de a-emenea= detalierea (i eFplici-tarea in-truc.iunilor din pro?ramul--ur-9= care pre;int: un ?rad de conci;ie a8an-at= indic9nd nu at9t opera.iuni lo?ice -au aritmetice propriu-;i-e= c9t= mai de?ra<:= etape ale al?oritmului ce nu pot fi >ncredin.ate <locului de calcul= f:r: de;8oltarea (i eFplicitarea p9n: la ni8elul opera.iilor elementare a ideilor ?enerale pe care le eFprim:@ A(a -e (i eFplic: faptul c: pro?ramul -cri- >n lim<aj-ma(in: e-te incompara<il mai lun? (i mai -tufo- dec9t cel redactat >n lim<ajul de pro?ramare de ni8elul "@ Traducerea in-truc.iunilor= >n-o.it: de >m<o?:.irea informa.ional: prin detalierea fiec:rei opera.iuni >n parte= >(i afl: un analo? >n modul >n care -unt tratate pe diferite paliere ale -i-temului ner8o- central ordinele ela<orate de -coar.a cere<ral: (i adre-ate diferitelor or?ane efectorii@ IN capitolul R= 8or<ind de-pre ?ate-Heeper-ii interni care filtrea;: informa.iile 8eAiculate pe re.eaua le?:turilor neuronale= am men.ionat un principiu func.ional= denumit re?ula con8er?en.ei= care ?u8ernea;: circula.ia informa.iei din-pre periferie c:tre centru@ Tra-eul in8er-= de la corteF -pre -i-temul mu-cular= -t: -u< -emnul unei alte re?uli= cea a di8er?en.ei@ IN conformitate cu acea-ta=

in-truc.iunile ce porne-c de la -coar.a cere<ral: -unt -upu-e pe parcur- unor opera.ii -ucce-i8e de detaliere= completare (i particulari;are= ce fac po-i<il: re;ol8area complet: (i preci-: a -arcinilor locale= pe <a;a unei -imple indica.ii cu caracter ?eneral= ela<orate />n mare2 la ni8el central@ A-tfel= c9nd dorim -: ne i-c:lim= ordinul care porne(te de la -coar.a cere<ral: c:tre mu(cAii m9inii are ini.ial un a-pect -umar (i laconic ) /Semnea;: r@ EFecutarea practica a opera.iunii pre-upune >n-: ac.iunea coordonat: a unui mare num:r de mu(cAi= at9t ai m9inii (i ante<ra.ului c9t (i ai ocAilor= care controlea;: printr-un feed<acH permanent modul de >ndeplinire a di-po;i.iei primite@ e calea de-cendent: ce 8ine din-pre corteF= fiecare palier di-tinct al -i-temului ner8ocentral ,emi-ferele cere<rale= diencefalul= cere<elul= truncAiul cere<ral= m:du8a -pin:rii6 >(i aduce contri<u.ia la >m<o?:.irea cu am:nunte -emnificati8e a informa.iei ini.iale@ e ce -e <a;ea;: acea-ta po-i<ilitate C In unitatea proprie de memorie a fiec:reia dintre forma.iunile men.ionate -e afl: -tocate pro?rame= ela<orate >n timp= 8i;9nd eFecutarea unor acti8it:.i cu caracter de rutin:= ce con-tituie rodul unor proce-e de >n8:.are de-f:(urate anterior@ In ;adar= -coar.a cere<ral: a unui analfa<et d: m9inii ordinul /Semnea;: ]2E@ Ac.iunea nu -e poate finali;a tocmai din pricina ineFi-ten.ei la celelalte ni8eluri a repertoriului de -u<rutine indi-pen-a<ile ducerii la <un -f9r(it a -arcinii >ncredin.ate@ C9nd um<l:m= punem >n mi(care circa 4# de mu(cAi diferi.i= -upu(i unei coordon:ri compleFe= f:r: a fi >n-: con(tien.i de tot ace-t mecani-m complicat= ci doar de -implul fapt c: dorim -: ne depla-:m@ Tot a-tfel= o in-truc.iune de pro?ram adre-at: -i-temului de operare al unui calculator repre;int: numai o indica.ie ?eneral:= ce nu poate fi adu-: la >ndeplinire f:r: inter8en.ia pe parcur- a unor in-tan.e care -: >m<o?:.ea-c: (i detalie;e ordinul ?lo<al pe care ea >l repre;int:@ Multitudinea de -u<rutine aritmetice (i lo?ice inclu-e >n -oft-ul calculatorului joac: aici un rol -imilar celui al pro?ramelor interne -tocate de 8eri?ile infracorticale ale -i-temului ner8o-= ca urmare a formarii unor deprinderi p-iAo-motorii cu caracter de automati-m= ce ie- de -u< controlul direct al con(tiin.ei@ S: nu uit:m >n-: c: (i ace-te acti8it:.i= ajun-e refleFe= au >nceput prin a fi con(tiente= copilul care >n8a.: -: um<le -au -: -crie a89nd o cu totul alt: participare mental: (i afecti8: la ac.iunea pe care o >ntreprinde

dec9t adultul= pentru care atari opera.ii rutiniere au fo-t >mpin-e >n ;ona ?e-turilor ma(inale@ Scrierile cifrate au la <a;: aplicarea unor re?uli <iuni8oce de -u<-titu.ie= pe care criptolo?ii le denume-c ?eneric cifruri= de(i ele pot opera cu -im<oluri de orice fel= fie ele cifre= litere -au fi?uri ?eometrice ar<itrare@ Cifrarea cu ajutorul cAiar al cifrelor are tradi.ii -tr:8ecAi@ I-toricul olS<iu-= la care ne-am mai referit >n capitolul precedent a ela<orat o metod: cripto?rafic: <a;at: pe o matrice p9tratic9 ce-i poart: numele ) careul lui olS<iu-@ E 8or<a de un ta<el cu & linii (i & coloane= numerotate (i unele (i celelalte de la 3 la &= >n c:-u.ele c:ruia -e -criau literele alfa<etului= >n ordinea lor con-acrat: -au >ntr-una aleatoare@ Diecare liter: a teFtului ce urma -: fie cifrat -e >nlocuia cu un num:r alc:tuit din ran?urile liniei (i= re-pecti8= coloanei la inter-ec.ia c:rora -e ?:-ea litera cu pricina@ 3 A D a M 'O
U

"

&

" % $

A-tfel= num:rul 33 >l repre;int: pe A= num:rul "$ c pe I= num:rul $$ c pe T (i a(a mai departe@ Me-ajul /foc2 -e -cria) "3 %& 3%@ Ini.ial= careul lui olS<iu- a -er8it la tran-miterea de (tiri pe timp de noapte cu ajutorul tor.elor aprin-e= un /operator2 put9nd -: .in: >n fiecare m9n: maFimum & f:clii= ceea ce >i permitea -: comunice practic orice me-aj= o dat: -ta<ilit: con8en.ia c: tor.ele din m9na dreapt: indic: prima cifr: -emnificati8: (i cele din -t9n?: pe cea de a doua@ Cifrajul reali;at >n ace-t fel pre;enta >n-: o deficien.: comun: tuturor codurilor -imple de -u<-titu.ie ,ca= de eFemplu= cel al lui Ce;ar= pomenit deja >n cap@ %6 ) cunoa(terea -tati-ticii literelor >n lim<a -cri-: re-pecti8: face po-i<il: /-par?erea2 cu u(urin.: a cifrului@ Cum anume C E -uficient -: ne reamintim foarte cuno-cuta po8e-tire a lui E@A@ oe= intitulat: C:r:<u(ul de aur= unde ni -e relatea;: modul in?enio- >n care eroul principal a i;<utit -: decripte;e documentul cifrat referitor la locul unde piratul aidd >(i >n?ropa-e fa<uloa-a comoar:@ Ideea era c:= >ntr-un teFt de o oarecare lun?ime= frec8en.ele literelor tre<uie -: -e apropie de cele ?eneral 8ala<ile >n lim<a -cri-:@ [tiut fiind faptul c: litera e e-te cel mai de- folo-it: >n teFtele de lim<: en?le;: ,lucru 8ala<il= de altminteri= (i pentru lim<a rom9n:6= era de a(teptat ca -emnul cel mai de- >nt9lnit >n per?amentul <:tr9nului cor-ar -: >l repre;inte pe e@ Un ?rup de trei -emne= dintre care ultimul e-te un e (i care -e repeta de un num:r mai mare de ori= a8ea toate (an-ele -: core-pund: articolului definit tAe@ De8eneau a-tfel cuno-cute (i -emnele care codificau literele t (i A= dup: care -arcina criptanali-tului impro8i;at era din ce >n ce mai u(oar:@

91

rocedeul ima?inat de E@A@ oe e-te perfect aplica<il (i teFtelor cifrate cu ajutorul careului lui olS<iu-= lucru o<-er8at >nc: demult= c:ci in8entarele de frec8en.: nu con-tituie o cucerire recent:@ Intr-o carte= a-t:;i pierdut:= intitulat: Manualul lim<ii -ecrete >n8:.atul ara< Al aAalil a >ntocmit prima -tati-tic: a literelor din lim<a ara<: ,^5&_= p@ %36@ Datorit: unor criptolo?i= ca Sicco Simonetta (i 'io8anni Bati-ta orta= lim<a italian: po-ed: >nc: din -ecolele \I*c\*I in8entare complete nu numai ale literelor= ci (i ale di?ramelor ,perecAi de caractere -ucce -i8e6@ Criteriul frec8en.ei a -tat (i la <a;a ela<or:rii /alfa<etului2 Mor-e= autorul -:u rede-coperind= >nt9mpl:tor= pe c9nd >(i 8i;ita un prieten tipo?raf= comportamentul -tati-tic diferit al di8er-elor litere@ Din o<-er8area 8ite;ei diferite de ?olire a cutiilor >n care tipo?raful p:-tra caracterele de plum< cu care lucra= in8entatorul a tra- conclu;ia c:= dac: dore(te -: minimi;e;e num:rul de -emnale tele?rafice folo-ite= 8a tre<ui -: .in: -eam: de frec8en.a proprie a fiec:rei litere@ E-te moti8ul ce a determinat ale?erea -emnalelor elementare@ [i c ca -im<oluri ale caracterelor e ,cea mai frec8ent folo-it: 8ocal:6 (i= re-pecti8= t ,cea mai frec8ent: con-oan:6@ Afirmam mai -u- c: neuniformitatea frec8en.elor literelor face din cifrarea cu ajutorul careului lui olS<iu- un procedeu cripto?rafic foarte 8ulnera<il= pe care nici di-punerea diferit: a literelor >n ta<el (i nici -cAim<area numerot:rii coloanelor nu reu(e-c -: >l ameliore;e@ EFi-t: >n-: po-i<ilitatea ca= prin m:rirea dimen-iunilor p:tratului= -: -e produc: o uniformi;are relati8: a frec8en.elor= ca >n eFemplul de mai jo- ) 3 " AA EE IV OO UU ;A % B D a * B $& C ' M ! R J RI R E I N

Aici= la prima ocuren.: a unui A= el e-te >nlocuit prin 33= la cea de a doua prin 3"= iar la cea de a treia prin R"= dup: care -e reia prima -u<-titu.ie@ *ocala E= mai frec8ent: >n teFte dec9t A= e-te notat: >n patru feluri diferite ) 3R= "3= "" (i RR= iar O= utili;at ce8a mai rar= >n numai dou: feluri ) $3 (i $"@ Re;ultatul e o diminuare a frec8en.elor ridicate= care /-ar >n ocAi2= (i >n?reunarea con-idera<il: a proce-ului de decriptare@ O re;i-ten.: mult -uperioar: a codific:rii -e reali;ea;: cu ajutorul cifrurilor polialf:<etice= a c:ror concepere o dator:m per-onalit:.ii fa-cinante a lui VoAanne- 8on Heiden<er?= cuno-cut -u< numele de TritAemiu- ,3$R"c 3&3R6@ Ale- la numai "3 de ani -tare. al m:n:-tirii din SponAeim= pe care a preluat-o >ntr-o -tare dintre cele mai jalnice= t9n:rul c:lu?:r a8ea -: do8edea-c: nu numai un remarca<il talent de admini-trator= ci (i o -ete uimitoare de cunoa(tere (i o in?enio;itate f:r: limite= care i-a adu- un renume european ,nu mai pu.in 8e-titul aracel-u- i-a fo-t ele86 (i protec.ia unora dintre mai marii lumii ,>mp:ratul MaFimilian 3-a in8itat la unul dintre

ca-telele -ale de pe 8alea Rinului= unde -e -pune c: TritAemiu- ar fi f9cut-o -: apar:= >ntr-o >nc:pere >ntunecoa-:= pe -o.ia defunct: a -u8eranului= M:rie de Bour?o?ne6@ Re;i-t9nd= cu ?reu= tenta.iei de a pre;enta mai pe lar? fi?ura ace-tui at9t de tipic om al Rena(terii /mai fau-tic dec9t >n-u(i Dau-tL ,^b_@ p@ 3%46= pe care 3-a (i cuno-cut per-onal= dar care nu a >ndr:;nit -: >l >nfrunte= trimitem pentru am:nunte -uplimentare la c:r.ile lui Ioan etru Culianu ,^%3_= pp@ ""Rc"$$6 (i AleFandrian ,^b_= pp@ 3%&c3$"6@ I-toricii criptolo?iei -unt unanimi >n a-i acorda lui TritAemiu- un rol capital >n crearea di-ciplinei lor@ Indiferent dac:= a(a cum -e -u-.ine= tratatele -ale intitulate olS?rapAia (i Ste?ano?rapAia ,din ?r@ -te?ano- d acoperit= a-cun-6 urm:re-c -au nu= -u< aparen.a unor preocup:ri con-acrate -crierilor -ecrete= proiectul teolo?ic am<i.io- al unei an?elolo?ii complete ,^b_@ p@ 3%56= procedurile cripto?rafice ima?inate de -a8antul a<ate <enedictin -unt de-cAi;:toare de drumuri pentru >ntrea?a e8olu.ie ulterioar: a domeniului@ Dac: ju-te.ea complicatelor -ale calcule= care l-au du- la conclu;ia c: -f9r(itul lumii 8a -ur8eni >n anul ""%& r:m9ne de 8erificat= >n -cAim<= cifrurile create de el pre;int: intere- (i >n ;ilele noa-tre@ Ta<elul de mai jo- indica modul >n care -e poate pre;enta un cifru polialfa<etic ) Alfa<et />n clarE ABC DE

[iruri alfa<etice folo-ite pentru cifrare D E D ' H D H V ! N S * ' I a M O R T J H V ! N S U \ o a M O R T * m V ! N S U J 0 IaMORV!N S

\m0

A C E G 1 B D F H J C E G IK

Coloana din -t9n?a repre;int: literele teFtului ce urmea;: a fi cifrat= iar celelalte c -im<olurile alfa<etice -ucce-i8e cu care ace-te litere 8or fi >nlocuite= cifrul -cAim-<9ndu--e practic la fiecare pa-@ A-tfel= propo;i.ia /De ce cade <adea \2= a c:rei -tupiditate e -cu;at: de nece-itatea de a recur?e= >n alc:tuirea ei= eFclu-i8 la literele eFplicit pre;ente >n coloana din -t9n?a a ta<elului= cap:t: forma ) 'H DV HD'! EDINH A= deloc le-ne de decriptat= o dat: ce o aceea(i liter: din noul teFt are= la fiecare nou: ocuren.:= o alt: -emnifica.ie ,H >n-eamn:= pe r9nd= E= C (i A6@ Alfa<etele din eFemplul precedent erau decalate unul fa.: de altul cu dou: po;i.ii= dar e po-i<il: (i ordonarea lor cu ajutorul unei /cAei2= adic: al unui cu89nt -cri- >n prima linie ale c:rui litere -: con-tituie punctele de plecare pentru (irurile alfa<etice >n-cri-e pe coloane@ Ale?9nd= <un:oar:= drept cAeie cu89ntul /codificare2= 8om o<.ine urm:torul ta<el polialfa<etic ) A D I D I C A R E

93

B C X 0

D E

E D

V a

' H

V a

D E

B C

S D T '

Ideea cAeilor nu >i apar.ine lui TritAemiu-= ci italianului Bella-io= autor al unei lucr:ri de cripto?rafie intitulate R uero modo di -cri8ere in cifra con facilita= pre-te;;a e -icure;;a= care a ap:rut la *ene.ia >n 3&&%@ 9n: la -f9r(itul -ecolului al \*I-lea= teoria cAeilor a mai cuno-cut contri<u.iile deci-i8e ale unor '@B@ della orta ,3&%&c 3R3&6 (i Blai-e de *i?enere ,3&"&c3&5R6@ Nu 8om urm:ri >n continuare acea-t: filier:= pentru c: -copul no-tru nu e-te tra-area unui i-toric al criptolo?iei@ Ace-ta ne intere-ea;: numai >n m:-ura >n care pre;int: puncte de tan?en.: cu i-toria conceptelor din -fera comunic:rii@ Cifrajul a repre;entat= dup: cum am 8:;ut= un mijloc de codificare de-tinat reducerii dra-tice a num:rului <eneficiarilor unor me-aje= un mod de a conferi comunic:rii un caracter confiden.ial@ A eFi-tat >n-: (i o alt: moti8a.ie a cifr9rii@ *ecAii iudei= care cuno(teau (i ei cifrurile de -u<-titu.ie ,cel denumit at<a( >nlocuia prima liter: a alfa<etului e<raic cu ultima= pe cea de a doua c cu penultima etc= iar cel denumit al<am >mp:r.ea alfa<etul >n dou: p:r.i e?ale (i -u<-tituia primei litere din prima jum:tate prima liter: din jum:tatea a doua (i a(a mai departe6= a8eau o repre;entare numeric: a con-oanelor ce a -er8it calculelor Ha<ali-tice prin intermediul c:rora >n E8ul Mediu -e -pera c: teFtele -acre >(i 8or re8ela >n.ele-uri a-cun-e a c:ror >n.ele?ere poate conferi omului puteri eFtraordinare ,<un:oar: 8ederea >n?erilor -au cAiar a unor atri<ute per-onificate ale Creatorului6@ Ideea de <a;: a aa<alei ,e<r@ aa<<alaA - tradi.ie= tran-mitere6 era aceea c: Bi<lia repre;int: un me-aj codificat= a c:rui >n.ele?ere nu e-te po-i<il: f:r: aplicarea unor teAnici de decriptare adec8ate@ Ace-tea erau >n principal= de trei tipuri= cuno-cute -u< numele de ?Aematria= notariHon (i temur: ,^%%_= pp@ "%5c"$#6@ 'Aematria pre-upunea >n-umarea cifrelor core-pun;:toare literelor ce alc:tuie-c un cu89nt= dup: care -e c:utau alte cu8inte caracteri;ate printr-o aceea(i -um:= >n ideea c: >ntre ele tre<uie -: -u<;i-te o le?:tur: tainic: (i c: prin >nlocuirea unui termen cu altul 8a ie(i la i8eal: -en-ul mi-tic profund al teFtului@ NotariHon-ul interpreta cu8intele ca fra;e a<re8iate= formate din alte cu8inte= din care nu fu-e-er: re.inute dec9t ini.ialele@ A-tfel -e con-idera= de pild:= c: numele lunii elul a-cunde un 8er-et din C9ntarea c9nt:rilor ,apar.in iu<itului meu (i iu<itul meu >mi apar.ine mie2 *I= %6@ O a<ordare a-em:n:toare -e recunoa(te >n ale?erea pe(telui drept -im<ol Ari-tic= pe <a;a trat:rii >n -til notariHon a cu89ntului ?rece-c iAtu- ,3\#m06 care >n-emna pe(te= dar putea fi interpretat (i ca notarea a<re8iat: a formulei Ii-u- Hri-toDiul lui Dumne;eu ,(i6 M9ntuitorul ,lcoo. \piatog= #eou miog= IcoFfep6@ Mai aproape de ;ilele noa-tre= >n Italia Ri--or?imento-ului= -tri?:tele de /*i8a 8erdi ]2 nu erau at9t un oma?iu adu- cele<rului compo;itor de oper:= c9t eFprimarea acoperit: a ata(amentului pentru *,ittorio6 E,mmanuele6 R,e6 Dl,talia6@ In fine= temur: con-ta >n ana?ramarea con-oanelor@ Incipit-ul 'ene;ei= /!a >nceput2= care -un: >n e<raic: /Bere(it2 (i -e -crie cu con-oanele <etA= re(= alepA= (in= Sod= ta`= era -ocotit drept ecAi8alent cu /Capul ca-ei2= ro-tit /Ro( <ait2 (i format din eFact acelea(i caractere= doar c: di-pu-e >n alt: ordine ,re(= alepA= (in= <etA= Sod= ta`6@ rin temur:= jocurile permuta.ionale=

care i-au >nc9ntat >ntotdeauna pe oameni= tind -: do<9ndea-c: 8irtu.i Aermeneutice@ Metodele moderne de codificare nu au ne?lijat nici ace-t capitol@ e o teAnic: de ana?ramare a-em:n:toare -e >ntemeia;: com<inatorica pa-ionant: a cifrurilor de tran-po;i.ie= anticipate tot de orta >n renumita -a carte= De Vurtiui- literarum noti-@ >n acea-t: ordine de idei -e >n-crie >nlocuirea >n mai 8ecAile noa-tre coduri militare a cu8intelor armata (i rom9nia prin tamara (i armonia ,^5&_= p@ 5&6@

95

33@ REDUNDANZA [I DETECTAREA ERORI!OR

Comentariile la -cAema SAannonJea8er din capitolul " au in-i-tat a-upra a doua -ur-e ale ne>n.ele?erii corecte a me-ajelor 8eAiculate >n cur-ul unei comunic:ri ) neco-inciden.a codurilor folo-ite (i inter8en.ia ;?omotului@ rima deficien.: poate fi >nl:turat:= cel pu.in par.ial= printr-un efort de acomodare= prin familiari;area cu modul de a comunica al interlocutorului= a-pect care ne-a re.inut aten.ia >n conteFtul pre;ent:rii celei de a (aptea /aFiome2 a comunic:rii@ C9t pri8e(te cea de a doua piedic:= (an-ele de a o aniAila total -unt minime= dat: fiind omnipre;en.a <ruiajului ,m:car (i numai a celui p-iAolo?ic= ce -upra8ie.uie(te cAiar (i >n condi.iile >n care toate celelalte ri-curi de pertur<are fi;ic: a -emnalelor au fo-t >nl:turate6@ Totu(i practica i-toric:= dar (i cea per-onal: a fiec:ruia dintre noi= ne -u?erea;: o modalitate relati8 -impla de a contracara efectele nepl:cute ale /;?omotului2@ C9nd a8em de tran-mi- cui8a la telefon un cu89nt -au un nume important= a c:rui >n.ele?ere eronat: ar putea crea neajun-uri de un fel -au altul= proced:m= dup: cum -e (tie= >n felul urm:tor ) >n-o.im ro-tirea cu89ntului cu

pricina de enumerarea c9tor8a -u<-tanti8e proprii ,de o<icei= nume de per-oane6 foarte cuno-cute= din ale c:ror ini.iale -e compune ace-ta@ entru a fi -i?uri= de eFemplu= c: termenul -tr:in <riefin? e recep.ionat corect de per-oana cu care con8er-:m= e8iden.iem literele din care e-te alc:tuit= pronun.9nd= c9t mai clar ) /Bar<u= Radu= Ion=

3%b

97

Elena= D:nic:= Irina= Nicolae= 'Aeor?Ae2@ Dar at9t noi c9t (i interlocutorul no-tru (tim prea <ine c9= dintre cele mai <ine de $# de foneme ro-tite= numai 4 pre;int: intere- din punctul de 8edere al comunic:rii pe care o a8em de f:cut@ Nimic nu --ar fi pierdut -u< raportul informa.iei tran-mi-e= dac: (irul de nume de mai -u- ar fi a8ut a-pectul ) /Bi-marcH= Rem<randt= Ilie= Emer-on= DaulHner= Ipin?e-cu= Nan-en= 'or<acio82 -au /BeetAo8en= Ru<lio8= Ior?a= Erato-tene= Dellini= Ifi?enia= Napoleon= 'oetAe2= pentru c9 -in?urele elemente care contau erau -unetele cu care >ncepeau numele re-pecti8e@ Tot re-tul era redundant= adic: -uperfluu= para;itar= inutil@ Inutil C E8ident= nu= o dat: ce procedeul >l ajut: pe interlocutorul no-tru -: recep.ione;e me-ajul eFact >n forma dorit: de noi@ Semnele emi-e >n -urplu- fa.: de ceea ce era -trict nece-ar pentru tran-miterea informa.iei nu contea;: -u< raportul con.inutului lor= do8ad: c9 -ec8en.ele de nume de mai -u-= at9t de diferite >ntre ele= -unt re-im.ite drept perfect ecAi8alente= dar pre;int: o mare importan.: >n ceea ce pri8e(te a-i?urarea unei recep.ii fidele@ IN lim<:= redundan.a e-te omnipre;ent: (i nu e deloc ?reu de o<-er8at c9 un ni8el mai ridicat al ei -e a-ocia;:= aproape >ntotdeauna= cu o po-i<ilitate -porit: de detectare (i >nl:turare a erorilor@ Rom9na pre;int:= de pild:= un lar? repertoriu de m:rci ale plurarului -u<-tanti8elor= caracteri;ate prin ?rade de redundan.: diferite@ luralul ra.e nu poate fi con-iderat redundant= o dat: ce nu -e -er8e(te dec9t de o unic: modificare fonematic9 ,a lui : >n e6 pentru a ne a8erti;a c9 termenul -e refer: la mai multe o<iecte de tipul de-emnat prin cu89ntul ra.:@ IN compara.ie cu el= pluralul fete pre;int: o oarecare redundan.:= >ntruc9t= fa.: de -in?ularul fat:= difer: prin dou: foneme= f:r: ca modific:rile -ur8enite -: aduc: 8reo informa.ie >n plu-= >n afara celei de /plural2@ Dorme caXate -au fet: ar fi putut foarte <ine reda 8aloarea ?ramatical: re-pecti8:= nemaifiind nece-ar: nici o marc: -uplimentar:@ EFi-t: >n-: (i pluraluri de forma <roa-c:-<roa(te -au= (i mai (i= ma-c:-m:(ti= dintre care primul comport: % (i cel de al doilea $ modific:ri ale fonemelor cu89ntului= de(i nici aici informa.ia tran-mi-a nu e-te cu nimic mai <o?ata dec9t in ca;ul m:rcilor unice de tipul ra.e= -enatori= crocodili e de alta parte >n-9 ipo-ta;ele men.ionate ale pluralului rom9ne-c nu -imt c9tu(i de pu.in ecAi8alente din punctul de 8edere al re;i-ten.ei lor la a?re-iunea ;?omotului= >ntr-un atelier mecanic >n plina acti8itate= (an-ele ca o per-oana care aude ro-tindu--e pluralul ra.e -9 >l confunde cu -in?ularul ra.: -imt= indu<ita<il= -uperioare celor ca m:(ti -9 fie luat drept ma-c:@ Cu c9t cele doua forme ?ramaticale difer: mai mult una de alta= cu at9t pro<a<ilitatea confund:rii lor -cade -au= altfel -pu-= un plu- de redundan.: a-i?ura un plu- de -i?uran.: >n tran-miterea >ntocmai a me-ajului@ O mic: incur-iune >n teoria codurilor <inare ne 8a ajuta -9 >n.ele?em mai <ine mecani-mele prin intermediul c:rora fenomenul de redundan.: contri<uie la detectarea (i corectarea erorilor de tran-mi-ie@ Daptul c: di-cu.ia de mai jo- are >n 8edere numai -tructuri lin?8i-tice <ooleene ,'eor?e Boole ^343&c34R$_ a fo-t matematicianul care a formali;at lo?ica ari-totelic: <i8alent:= propun9nd nota.iile numerice # pentru fal- (i 3 pentru ade8:r (i a introdu- >n matematic: -tructurile cuno-cute a-t:;i -u< numele de al?e<re <ooleene6 nu afectea;: cu nimic ?eneralitatea re;ultatelor= a89nd >n 8edere faptul c: eFi-t: >ntotdeauna po-i<ilitatea traducerii unui cod oarecare >ntr-unui <inar@ Ne-o do8ede-c nu numai codific:ri <inare -a8ante=

precum cele ale unor Dranci- Bacon -au Samuel Mor-e= la care am mai f:cut referire >n capitolele precedente= ci (i practici -tr:8ecAi de comunicare= de felul -crierii ;i-e o?amic:= dup: numele lui O?am= le?endarul in8entator al -cri-ului din mitolo?ia celtic:@ Con-t9nd >n cre-t:turi eFecutate pe mucAiile <locurilor de piatr:= nota.ia acea-ta mer?e cAiar mai departe dec9t de-coperirea lui Bacon= deoarece reduce repertoriul de -emne utili;ate la un -in?ur element= cel de al doilea /caracter2= indi-pen-<il= al codului <inar fiind cAiar a<-en.a acelui unic -emn@ Analo?ii cu codurile <inare >nt9lnim (i fp comunicarea cu ajutorul tam-tam ului= <a;ata pe emiterea a numai dou: tipuri de -unete= denumite= >n func.ie de >n:l.imea lor= /?la- <:r<:te-c2 (i /?la- femeie-c2= precum (i >n /-crierile2 cu noduri ,emi-ir unea T* /Memorialul Durerii2 a populari;at performan.a -a8antului atomi-t 'eor?e M9nu= care= >n >ncAi-oare= a /-cri-2 cu noduri= din memorie= pe un ?Aem de a.:= >ntre?ul teFt al Con-titu.iei Statelor Unite ale Americii6@ R:-p9ndirea actual: a comunic:rii di?itale= ce operea;: cu coduri <inare= -e eFplic: prin faptul c: o <un: parte a canalelor artificiale de tran-mi-ie func.ionea;: pe <a;: de impul-uri ,electrice= ma?netice= acu-tice= optice -au de alt: natur:6@ re;en.a (i= re-pecti8= a<-en.a impul-urilor con-tituie= >n ace-t ca;= -in?urele dou: -t:ri pertinente ale -i-temului= care pot fi notate cu 3 (i= re-pecti8= cu #@ *om numi cu89nt de cod orice -ec8en.: alc:tuit: din elemente apar.in9nd mul.imii-alfa<et h#=3f@ De eFemplu ) ##3= 33###3#3 (i #### -unt= toate= cu8inte de cod@ Dup: cum -e o<-er8:= ele au lun?imi diferite@ Codurile care admit a-emenea cu8inte ine?ale -e nume-c neuniforme@ Unul dintre cele mai cuno-cute e-te codul Mor-e= >n care= a(a cum am mai ar:tat= literele cu frec8en.: mai mare -unt codificate cu ajutorul unor -ec8en.e mai -curte de -emnale dec9t literele mai rar folo-ite@ Recur?erea la coduri neuniforme poate= a(adar= -pori randamentul tran-mi-iei= major9nd cantitatea de informa.ie furni;at: de-tinatarului >ntr-un inter8al de timp dat@ Ideea lui Mor-e nu face= >n fond= dec9t -: rede-copere un principiu de economicitate -u<iacent -tructurii -tati-tice a oric:rei lim<i= conform c:ruia cu8intele cele mai de- folo-ite -unt (i cele mai -curte@ ronumele per-onale (i refleFi8e= ca (i conjunc.iile (i prepo;i.iile de u; curent -unt= aproape f:r: eFcep.ie= mono-ila<ice@ O cercetare >ntreprin-: pe teFte redactate >n 3"b de lim<i diferite ,^"$_ apud ^5%_= pp@ "b%c"b"6 de c:tre lin?8i-tul S@Oi CAe<ano` a demon-trat c:= >n toate lim<ile de ori?ine indo-european9= reparti.ia cu8intelor dup: num:rul lor de -ila<e re-pect: le?ea de di-tri<u.ie -tati-tic: a lui oi--on@ !a noi= profe-orul Solomon Marcu- a purfln e8i den.9 faptul c: lim<ajul poetic -e -er8e(te de cu8inte mai -curte dec9t pro;a arti-tic: ,>n !uceaf:rul &4M din teFt con-t: >n cu8inte mono-ila<ice= pe c9nd >n Hanu Ancu.ei ace-tea nu acoper: dec9t $&=&M6 (i c: cele mai ridicate 8alori ale lun?imii medii a cu8intelor -e >nt9lne-c >n teFtele de -pecialitate ,"=%$ -ila<e >n >ndreptarul orto?rafic (i de punctua.ie= fa.: de "=3& la Sado8eanu (i 3=R la Emine-cu (i Ar?Ae;i6 ,^5%_= p@ "b$6@ Codificarea uniform:= >n care toate cu8intele au aceea(i lun?ime= e-te= e8ident= mai neeconomic:= dar pre;int: un a8antaj care= >n anumite >mprejur:ri= -e poate do8edi Aot:r9tor ) -epararea unit:.ilor -emnificati8e din (irul continuu de -im<oluri al unei tran-mi-ii ne>ntrerupte e-te mult mai le-nicioa-:= iar con-tructorul unui cod uniform nu tre<uie -: ia nici o precau.ie

99

-pecial:= -pre deo-e<ire de cole?ul -:u care ela<orea;: un cod neuniform (i care tre<uie -: ai<: ?rij: ca p:r.i ale unor cu8inte -: nu poat: fi interpretate drept cu8inte de -ine -t:t:toare= pentru a nu da loc la ecAi8ocuri -emantice -up:r:toare@ >n lim<a -cri-: --a -im.it ne8oia introducerii <lancurilor >ntre cu8intele al:turate tocmai pentru a -e e8ita confu;iile ce pot ap:rea dintr-o -e?mentarfe inadec8at:@ Se (tie c9te pro<leme a ridicat eFe?e;ei <i<lice faptul c: cele mai 8ecAi manu-cri-e= at9t e<raice= c9t (i ?rece(ti= nu marcau prin -pa.ii li<ere limitele dintre cu8inte@ CAe-tiunea nu --ar fi pu-= fire(te= >n ipote;a c: lim<a ar fi fo-t un cod uniform@ Dup: cum --a 8:;ut= un merit indi-cuta<il al -i-temului de codificare ima?inat de Claude CAappe pentru tele?raful -:u optic era tocmai acela de a fi alocat eFacj dou: -emnale fiec:rei unit:.i -emnificati8e a teFtului tran-mi-@ >n felul ace-ta= /emi-iunea2 putea fi f:cut: continuu= f:r: pau;e >ntre mane8rele di-po;iti8ului cu pricina= urm9nd ca= la >ncAeierea opera.iunii= (irul numeric o<.inut -: fie -e?mentat >n modul cel mai -implu= prin ?ruparea dou: c9te dou: a confi?ura.iilor o<-er8ate@ Cele ce urmea;: -e refer:= >n -copul -implific:rii anali;ei= eFclu-i8 la codurile <inare uniforme@ Cunoa(tem deja= dintr-o di-cu.ie anterioar: ,8@ cap@ 3# pa?@ 3"%6= cum -e poate calcula num:rul total N de cu8inte <inare de lun?ime ! dat:@ Dormula -ta<ilit: a-tunci era )

N d "!=

,33@36

S: pre-upunem c: a8em de tran-mi- %" de me-aje diferite@ Ace-tea ar putea fi= de eFemplu= 8alorile c:r.ilor de joc ce ne-au fo-t reparti;ate la >nceputul unei partide de poHer@ otri8it rela.iei 33@3 8a fi -uficient -: apel:m la cu8inte formate din c9te & -im<oluri de tip # -au 3 pentru a putea comunica unui partener de joc numele c:r.ilor pe care le a8em >n m9n:@ Iat: o po-i<il: codificare a ace-tora ) b de cup: 4 de cup: 5 de cup: 3# de cup: 8aletul de cup: dama de cup: ri?a de cup: a-ul de cup: b de caro 4 de caro 5 de caro 3# de caro 8aletul de caro dama de caro ri?a de caro a-ul de caro ##### ####3 ###3# ###33 ##3## ##3#3 ##33# ##333 #3### #3##3 #3#3# #3#33 #33## #33#3 #333# #3333 b de pic: 4 de pic: 5 de pic: 3# de pic: 8aletul de pic: dama de pic: ri?a de pic: a-ul de pic: b de trefl: 4 de trefl: 5 de trefl: 3# de trefl: 8aletul de trefl: dama de trefl: ri?a de trefl: a-ul de trefl: 3#### 3###3 3##3# 3##33 3#3## 3#3#3 3#33# 3#333 33### 33##3 33#3# 33#33 333## 333#3 3333# 33333

Scu;9ndu-ne pentru tentati8a de a-3 >mpin?e pe cititor pe c:i ?re(ite ,dar= oare= a >n8:.a nu >n-eamn:= potri8it etimolo?ilor= /a ini.ia >ntr-un 8iciu C26= am putea -u?era drept canal de comunicare atin?erea cu piciorul pe -u< ma-a de joc@ O lo8itur: u(oar: in piciorul drept al partenerului poate >n-emna un 3= >n timp ce un contact -curt cu piciorul -:u -t9n? c un #@ Neajun-ul metodei ar conL -ta >n num:rul cam mare de -emnale tactile nece-are= -impla anun.are a celor cinci c:r.i ce ne-au fo-t di-tri<uite la >nceputul jocului pre-upun9nd "& de lo8ituri= ce ri-c: -9-3 cotono?ea-c: de-a <inelea pe complicele no-tru ]L Codul de mai -u- e-te unul complet= >n -en-ul c: atri<uie -emnifica.ii di-tincte tuturor com<ina.iilor po-i<ile de lun?imea con-iderat:@ Nu -e mai poate con-trui nici un alt cu89nt <inar cu cinci po;i.ii >n afara celor enumerate@ Si-temul e= fire(teP economico-= R dat: ce /pune la <:taie2 toate po-i<ilit:.ile= dar el pre;int: (i un defect major ) orice di-tor-iune datorat: inter8en.iei ;?omotului de pe canal ,-u< ma-: mai -unt (i alte picioare= pe care le putem atin?e din ?re(eal:= ori care pot= la r9ndul lor= -: le atin?: 8oit -au neinten.ionat= pe cele ale omului no-tru= iar lip-a controlului 8i;ual facilitea;: confu;iile ]6 8a tran-forma un cu89nt al codului >ntr-un altul ce-i apar.ine de a-emenea@ Receptorul nu 8a a8ea= >n ace-t ca;= -: (tie c: pe unde8a --a -trecurat o eroare@ A-tfel= -: pre-upunem c: inten.ion:m -: tran-mitem me-ajul /dam: de pic:2@ Inter8en.ia unei pertur<a.ii de natur: -: afecte;e o unic: component: a cu89ntului poate face ca= >n loc de 3#3#3 ace-ta -: capete forma ##3#3= >n care ca; 8a fi >n.ele- ca /dam: de cup:2= -au 333#3= care >n-eamn: /dam: de trefll92= cum= foarte <ine= ar putea trece drept /4 de pic:2 ,3###36= /a- de pic:2 ,3#3336= ori /8alet de pic:2 ,3#3##6= dac: -im<olul numeric eronat ar fi cel care ocup: po;i.iile a treia= a patra -au a cincea din -ec8en.:@ Dup: cum -e 8ede= codul no-tru= total lip-it de redundan.:= e totodat: lip-it (i de capacitatea de detectare a erorilor de tran-mi-ie@ L /D:cutul cu ocAiul2 ,cu -peciali;area= -a -punem= a celui drept pentru 3 (i a -t9n?ului pentru #6 >nl:tura ri-cul ecAimo;elor -au al fracturilor= dar poate da de ?9ndit ad8er-arilor (i= oricum= prin mul.imea de ?rima-e reclamate= 8a l:-a impre-ia unui tic ner8o- incura<il ] Am afirmat ce8a mai >nainte= in8oc9nd eFemple lin?8i-tice cu 8aloare ilu-trati8a= dar nu (i demon-trati8a= c: prin introducerea >n comunicare a unor elemente redundante -pore(te -i?uran.a recep.iei corecte a me-ajelor@ Suntem acum >n m:-ur: -: ar?ument:m a-er.iunea= f:c9nd u; de mijloace mai ri?uroa-e@ S: tran-form:m codul de la pa?ina 3%R >ntr-unui par.ial redundant (i -: ar:t:m c:= >n noua -a form:= el de8ine apt -: detecte;e apari.ia unei erori -imple ap:rute >ntr-o po;i.ie oarecare a cu8intelor codului@ Noua li-t: de core-ponden.e pe care o propunem e-te urm:toarea ) 7 de cup: 8 de cup: 9 de cup: 3# de cup: 8aletul de cup: dama de cup: 101 ###### ####33 ###3#3 ##3##3 ##3##3 ##3#3# ri?a de cup: a-ul de cup: 7 de caro 8 de caro 9 de caro ##33## ##3333 #3###3 #3##3# #3#333

3# de caro 8aletul de caro dama de caro ri?a de caro a-ul de caro 7 de pic: 8 de pic: 9 de pic: 3# de pic: 8aletul de pic: dama de pic:

#3#333 #33### #33#33 #333#3 #3333# 3####3 3###3# 3##3## 3##333 3#3### 3#3#33

ri?a de pic: a-ul de pic: 7 de trefl: 8 de trefl: 9 de trefl: 3# de trefl: 8aletul de trefl: dama de trefl: ri?a de trefl: a-ul de trefl:

3#33#3 3#333# 33#### 33##33 33#3#3 33#33# 333##3 333#3# 3333## 333333

Ce -e o<-er8: C Mai >nt9i= c:= de data acea-ta= cu8intele de cod -unt mai lun?i dec9t >n ca;ul precedent@ Su< raportul economicit:.ii= noul cod e-te deci inferior celui 8ecAi= el pre;ent9nd o redundan.: ineFi-tent: anterior@ Apoi= c:= orice cu89nt am ale?e= >nlocuirea numai a unuia dintre elementele ce-3 compun cu opu-ul -:u ,# >n loc de 3 -au 3 >n loc de #6 d: na(tere unei -ec8en.e pe care nu o mai re?:-im >n li-ta codului= adic: unui cu89nt lip-it de -emnifica.ie (i= care= prin cAiar ace-t fapt= -e tr:dea;: ca ?re(it@ Cititorul nu are ne8oie -: -e -upun: cor8oadei de a 8erifica= cu89nt cu cu89nt (i po;i.ie cu po;i.ie= ju-te.ea afirma.iei de mai -u-@ Ajun?e -: o<-er8e o caracteri-tic: ?eneral: a -ec8en.elor -emnificati8e cuprin-e >n li-t: (i anume aceea c:= >n a<-olut toate= num:rul de cifre 3 e-te par@ I -e 8a de;8:lui a-tfel (i procedeul folo-it pentru deducerea celui de al doilea cod din cel dint9i ) noul element ad:u?at la -f9r(itul cu8intelor era ale- a-tfel >nc9t -uma total: a noilor cifre ce le alc:tuie-c -: fie un num:r di8i;i<il cu "@ E limpede acum de ce apari.ia unei erori -e la-: detectat: imediat) indiferent dac: ea a produ- tran-formarea unui # >n 3 -au a unui 3 >n #= re;ultatul 8a fi un num:r impar de cifre 3= proprietate pe care nu o po-ed: nici un cu89nt al codului@ Condi.ia ?eneral: ce tre<uie >ndeplinit: de un cod pentru ca el -: detecte;e e erori poate fi o<.inut: cu ajutorul unui concept -implu= cuno-cut -u< numele de di-tan.: Hammin?@ El -e aplic: eFclu-i8 codurilor uniforme= indiferent dac: -unt -au nu <inare@ rin defini.ie= di-tan.a Hammin? dintre dou: cu8inte de cod e-te e?al: cu num:rul total de po;i.ii >n care dou: cu8inte pre;int: -im<oluri diferite@ Cu89ntul mam: -e afl: la di-tan.: Hammin? e?al: cu 3 at9t de pluralul -:u mame= c9t (i de 8arianta mum: -au de -u<-tanti8ele 8am: (i ma-:= deoarece= >n toate ca;urile= partea necomun: e-te alc:tuit: dintr-o -in?ur: liter:@ In -cAim<= >ntre mam: (i turc di-tan.a are 8aloarea $@ No.iunea poate pre;enta intere- (i pentru teoria literar:= >ntruc9t rima pre-upune di-tan.e Hammin? nenule >ntre -ec8en.ele finale ,a(a-numitele clau-ule6 ale 8er-urilor@ Di-tan.a Hammin? dintre dou: cu8inte de lun?ime ! poate 8aria >n inter8alul #c!= dup: cum ne-o arat: (i eFemplele= con-truite= de data acea-ta= pe un alfa<et <inar ) dH ,#3#3= #3#36 - # B dH ,#3#3= ###36 - 3 B dH ,#3#3= #33#6 - "B d/ ,#3#3= 3#336 d %B dH ,#3#3= 3#3#6 - $@ Denumirea de /di-tan.:2 -e ju-tific: prin aceea c: parametrul a-tfel definit >ndepline(te toate cele trei condi.ii ce caracteri;ea;: conceptul ?eometric de di-tan.:= (i anume) 1. Di-tan.a dintre un punct A (i el >n-u(i e-te e?al: cu OB

2. Di-tan.a de la punctul A la un alt punct B e-te >ntotdeauna e?al: cu di-tan.a de la B la A= oricare ar fi punctul B B 3. Di-tan.a dintre dou: puncte A (i C nu poate dep:(i= >n nici un ca;= -uma di-tan.elor de la A la B (i de la B la C= indiferent unde ar fi pla-at punctul B= condi.ie cuno-cut: (i ca /re?ula triun?Aiului2@ *erificarea celor trei propriet:.i enun.ate e-te imediat: (i nu are ro-t -: o mai facem aici@ Ceea ce contea;: e-te >n-: faptul c: parametrul >n cau;: introduce o metrie pe -pa.iul codului (i face po-i<il: formularea unei condi.ii -imple de detectare a erorilor@ Din eFaminarea li-tei de cu8inte a codului detector di-cutat mai -u-= -e de-prinde o<-er8a.ia c: ea nu cuprinde nici o perecAe de -ec8en.e di-tincte care -: fie -ituate una >n raport cu alta la o di-tan.: mai mic: de "@ Ace-ta e-te (i -ecretul capacit:.ii codului de a decela o eroareP fiindc: alterarea unui -in?ur element component poate cel mult apropia dou: cu8inte 8ecine p9n: la o di-tan.: e?al: cu 3= dar >n nici un ca; nu le 8a face -: -e confunde@ A(adar= c9t timp di-tan.a Hammin? minim: dintre cu8inte -e men.ine mai mare -au cel pu.in e?al: cu "= codul 8a permite detectarea unei erori -imple@ Similar= >n ca;ul c9nd dH min I %= ocuren.a a dou: erori nu 8a 8icia >ndeajun- forma unui cu89nt pentru a-3 face -: coincid: cu un altul (i deci depi-tarea di-tor-iunii ap:rute 8a fi >nc: po-i<il: (i a(a mai departe@ 'enerali;9nd= 8om putea afirma c: un cod uniform detectea;: e erori dac: (i numai dac: di-tan.a Hammin? minim: dintre cu8intele ce >l compun re-pect: condi.ia )

d Hmine O 3 Di-punem acum de toate datele pentru a preci;a locul eFact al redundan.ei >n proce-ul depi-t:rii erorilor de tran-mitere a me-ajelor@ Informaticienii 8or<e-c= pe <un: dreptate= de-pre dou: feluri de redundan.: ) una /proiec-

103

ti892= cu func.ie de decelare (i >nl:turare a efectelor <ruiajului= (i alta /propriu;i-92= ce con-tituie o pre;en.: nedorit:= un fenomen de ri-ipa= care -e cere e8itat ,^%_= p@ "4R6@ In ca;ul codului di-cutat aici= redundan.a era proiecti8:= deoarece contri<uia la -porirea di-tan.ei Hammin? dintre cu8inte= dar ea ar fi putut foarte <ine -: eFi-te f:r: a conduce la un atare re;ultat@ Un eFemplu -implu 8a ilu-tra ace-t ade8:r@ S: ne limit:m la un num:r de numai 4 me-aje de tran-mi-= fie ace-tea= pentru a nu p:r:-i domeniul a<ordat anterior= 8alorile c:r.ilor de joc din cla-a /pic:2@ Informa.ia dorit: poate fi comunicat: cu ajutorul codului complet A -au al unor coduri redundante= fie ace-tea B= C (i D ) Me-aje A ### ##3 #3# #33 3## 3#3 33# 333 B #### ###3 ##3# ##33 3### 3##3 3#3# 3#33 Codu c 3333 333# 33#3 33## #333 #33# #3#3 #3## D #### ##33 #3#3 #33# 3##3 3#3# 33## 3333

ri

de pic: 4 de pic: 5 de pic: 3# de pic: 8aletul de pic: dama de pica ri?a de pica a-ul de pica

Din punctul de 8edere al redundan.ei= codurile B= C (i D -unt perfect ecAi8alente= dat fiind c:= >n toate trei= cu8intele con.in o cifr: >n plu- fa.: de

cele -trict nece-are@ Totu(i numai codul D permite detectarea -i-tematic: a unei erori B >n ca;ul codurilor B (i C= uneori acea-t: opera.iune e-te po-i<il:= alteori nu@ Con-ider9nd= de pild:= cu89ntul ###3 din codul B= care />n-eamn:2 /4 de pic:2= o<-er8:m c: o eroare -trecurat: >n po;i.ia -a -ecund: e-te decela<il:= pentru c: ne conduce la -ec8en.a #3#3= care nu apar.ine codului= dar dac: ?re(eala -ur8ine >n po;i.iile 3= % -au $= -e o<.in -ec8en.e >n;e-trate cu -en-= re-pecti8 3##3 d /dam: de pic:2= ##33 d /3# de pic:2 (i 3$b

105

#### d /b de pic:2@ E8ident= >n ace-te din urm: ca;uri receptorul nu mai are de unde (ti c: nu a primit informa.ia corect:@ Redundan.a codurilor B (i C e-te a(adar dac: nu inutil:= >n orice ca; mult mai pu.in eficace dec9t cea a codului D@ Ace-ta din urm: pre;int:= de altfel= (i o -tructur: mult mai clar: ) fiecare cu89nt e-te format dintr-o -ec8en.: de trei cifre= identice cu cele din codul complet A= (i un element de control= c:ruia i -e datorea;: po-i<ilitatea detect:rii erorii@ Un a-emenea cod= ce permite delimitarea net: a -im<olurilor purt:toare de informa.ie de cele ce -er8e-c la 8erificarea corectitudinii tran-mi-iei= poart: numele de cod -epara<tt@ Dorma ?eneral: a unui cu89nt apar.in9nd unui cod -epara<il e-te )
a a a

l " % UUU ai--- aHclc"c% UUU cj UUU cr

unde primele H elemente repre;int: -im<olurile informa.ionale aj ,i d 3="= @@@ H6= iar urm:toarele r elemente c -im<olurile de control Cj ,j d 3= "= @@@ r6@ Redundan.a a<-olut: Ra a codului e-te cAiar num:rul r= pe c9nd redundan.a relati8: R=@ con-t: >n raportul dintre ace-t num:r (i lun?imea total: a cu89ntului= care e-te ,H O r6 )
aa rI r

R d r R d cc LH O r

,33@"6

Nu toate codurile redundante -unt >n-: -epara<ile@ Re8enind la un eFemplu mai 8ecAi= (tim c: dintre cele patru modific:ri >nre?i-trate de pluralul m:(ti >n raport cu -in?ularul ma-c:= numai una e-te informa.ional:= iar celelalte trei au rol de elemente de control= dar nu di-punem de criterii o<iecti8e pentru a -ta<ili identitatea lor preci-:@ Dat fiind fenomenul de fleFiune intern:= ilu-trat prin alternan.e -in?ular-plural= de felul en?l@ manmen -au ?erm@ Bruder-Bruder= am putea accepta drept marc: a pluralului oricare dintre -cAim<:rile -ur8enite= urm9nd ca pe celelalte -: le trat:m drept elemente de control@ Acea-ta nu >n-eamn: in-: c:= >n atari -itua.ii= redundan.a codului nu mai poate fi calculat:@ At9ta doar c: ea -e o<.ine cu ajutorul unei alte formule matematice= (i anume ) Ra d lo?" ,num:rul total de -ec8en.e di-tincte po-i<ile de lun?imea dat:6 c lo?" ,num:rul de cu8inte -emnificati8e ce apar.in codului6@ R=@ d 3X lo?" ,num:rul total de -ec8en.e di-tincte po-i<ile de lun?imea dat:6 ,33@%6

Ace-te rela.ii -unt ?enerale= >n -en-ul c: acoper: (i -itua.ia codurilor -epara<ile= ceea ce -e demon-trea;: imediat= dac: o<-er8:m c:= >n conformitate cu formula 33@3= num:rul total al -ec8en.elor <inare di-tincte de lun?ime H (i= re-pecti8= ,H O r6 e-te "H (i= re-pecti8= "HOr@ Re;ult: c: ) Ra d lo?" "HOr c lo?""H d H O r c H d r (i R d -- -alo?""H O r H O r adic: eFact rela.iile -ta<ilite anterior ,33@"6@ Aplic9nd codurilor B (i C formulele core-pun;:toare codurilor ne-epara<ile= o<.inem pentru am<ele )

Ra d lo?" 3R c lo?" 4 d $ c % d 3
R d

(i

r Y ! rlo?"3R$

8alori identice cu cele ce caracteri;ea;: codul detector de erori D@ Conclu;ia ar fi c: redundan.a nu con-tituie dec9t o condi.ie nece-ar:= dar nu (i -uficient: pentru decelarea -i-tematic: a erorilor= Aot:r9toare fiind= >n acea-t: pri8in.:= 8aloarea di-tan.ei Hammin? minime dintre cu8intele codului@ arametrul dH min con-tituie= al:turi de num:rul total N de cu8inte -emnificati8e (i de lun?imea ace-tora != unul dintre factorii de care depinde >n mod deci-i8 eficien.a unui cod@ Iat: de ce= c9nd -e di-cut: de-pre optimi;area codurilor -e are= de fapt= >n 8edere optimi;area unuia dintre ace(ti trei parametri= >n condi.iile >n care ceilal.i doi au 8alori impu-e@ S-a ajun- a-tfel la trei modalit:.i principale de optimi;are ) a@ MaFimi;area lui N pentru ! (i dH min da.i@ Un cod de ace-t fel e capa<il -: tran-mit: cel mai mare num:r de me-aje diferite pentru o aceea(i lun?ime a cu8intelor (i o aceea(i di-tan.: minim: dintre ele@ De aceea i --a dat numele de cod maFimal@ <@ MaFimi;area lui dH min pentru N (i ! da.i@ A89nd >n 8edere faptul c: ceea ce -e maFimi;ea;: e-te un parametru de 8aloare minim:= un cod de ace-t fel= care a-i?ur: capacitatea optim: de detec.ie a erorilor= -e nume(te cod maFimin@ c@ Minimi;area lui ! pentru N (i dH min da.i@ Reducerea lun?imii cu8intelor -e o<.ine pe -eama -c:derii redundan.ei= moti8 pentru care unui a-emenea cod i -e -pune de redundan.: minim:@ Am 8:;ut cum func.ionea;: codurile detectoare de erori@ Dar detectarea nu con-tituie un -cop >n -ine@ Ea e doar o etap: >n proce-ul corect:rii erorilor@ Dire(te= o dat: de-coperit faptul c: un anumit cu89nt ne-a par8enit deformat= >i putem cere emi.:torului -: repete tran-mi-ia= (an-ele de reiterare a aceleia(i ?re(eli fiind= >n ?eneral= de-tul de mici@ Dar mai eFi-t: (i o alt: -olu.ie= mult mai ele?ant: (i eficace ) utili;area unor coduri corectoare de erori@ Ideea corect:rii -e lea?: tot de conceptul de di-tan.: Hammin?@ Dac: di-tan.a minim: dintre cu8inte e-te -uficient de mare pentru ca -ec8en.a eronat: -: continue -: -e afle mai aproape de cu89ntul din care pro8ine dec9t de orice alt cu89nt al codului= 8om (ti c: forma ?re(it: deri8: din ace-t cu89nt (i o 8om putea corecta@ Bun:oar:= un cod cu dH min - % ne 8a permite -: corect:m o eroare= unul ot ap:rea >n-9 (i -itua.ii >n care fie o -in?ura -uma= fie dou: dintre ele= fie= >n fine= toate trei -9 fie impare@ Cum interpret:m ace-te re;ultate C Daca o -in?ur: -um: furni;ea;: un re;ultat impar= e-te limpede c: re-pon-a<il de acea-t: -itua.ie e acel termen care fi?urea;: numai >n ea (i >n nici o alta@ A-tfel= c9nd ) d nr@ par= S" - ntf@I:r (i S% d nr@ impar= deducem c: c% e-te ?re(it

107

S] d nr@ par= S" d nr@ impar (i S% d nr@ par= c c" e ?re(it S j N nr@ impar= S" d nr@ par (i S% d nr@ par= c Ci e ?re(it In -itua.ia >n care dou: dintre -ume re;ult: impare= /8ino8atul2 tre<uie c:utat printre termenii pre;en.i numai >n ace-tea@ Dac: ) S j - nr@ par= S" d nr@ impar= S% d nr@ impar= atunci a$ e ?re(it S j d nr@ impar= S" d nr@ impar (i S% d nr@ par= c a" e ?re(it - nr@ impar= S" d nr@ par (i S% d nr@ impar= c a% e ?re(it >n -f9r(it= c9nd toate cele trei -ume conduc la re;ultate impare= (tim c: elementul a3C -in?urul omnipre;ent= tre<uie -9 fi fo-t recep.ionat eronat@ O dat: identificat:= po;i.ia afectat: de eroare nu ne mai r:m9ne dec9t -9 >nlocuim -im<olul aflat acolo cu opu-ul -:u= pentru a o<.ine forma ini.ial: necorupt9 a cu89ntului@ re-upun9nd= de pild:= c: a fo-t recep.ionat cu89ntul 33#33##= -9 8erific:m dac: acea-ta e-te forma -a corect: (i -9 >ndrept:m e8entuala eroare pe care o con.ine@ O<-er89nd c:= >n eFemplul ade-= a j d 3= a" d 3= a% i #= #$ 3= Cj - 3= c" - # (i c% d #= 8om efectua 8erificarea parit:.ii celor trei -ume de control )

S j d aj O a" O a% O cF d 3 O 3 O O O 3 d % d nr@ impar &" d a3 O a" O a$ O c " d l O l O l O # d % d nr@ impar &% d a3 O a% O a$ O C%d l O # O 3 O # d " d nr@ par A89nd >n 8edere caracterul impar al -umelor S j (i S"I concAidem c: termenul recep.ionat ?re(it e-te a"= pre;ent >n am<ele= dar a<-ent din S% (i re-ta<ilim a-pectul corect al cu89ntului >n cau;a ) 3##33##@

109

3"@

A !ICAZIE

TEORIEI

CODURI!OR

BINARE)

DIA'NO0A RITMU!UI 7N *ERSIDICAZIA ROM+NEASC1 5

Unul dintre codurile <inare cuno-cute (i -tudiate >nc9 din AnticAitate e-te cel cu ajutorul c9ruia -e notau >n manualele de metrica -cAemele ritmice ale 8er-urilor@ Metricienii au -e-i;at= >nc9 de timpuriu= c: -in?ura di-tinc.ie pro;odica pertinenta pentru dia?no;a ritmului poetic e-te cea dintre -ila<ele -curte (i cele lun?i= de unde conclu;ia c: dou: -im<oluri -unt a<-olut -uficiente pentru repre;entarea formal: a oric:rui tip de 8er-@ Semnele utili;ate de ei pentru notarea ace-tor unit:.i elementare au r:ma- >n 8i?oare cAiar (i dup9 ce principiul de or?ani;are ritmic: a poe;iei --a modificat radical= di-tinc.ia lun?X-curt= proprie lim<ilor cla-ice= fiind >nlocuit: de di-tinc.ia accentuatXneaccentuat@ Cu acea-t: nota.ie= curent: (i >n c:r.ile rom9ne(ti de metric:= cele cinci ritmuri u;uale ale 8er-ifica.iei noa-tre -e pre;int: -cAematic >n forma urm:toare ) ritmul troAaic ritmul iam<ic ritmul dactilic ritmul amfi<raAic ) anape-tic ) u ) ) ) ritmul

A-pectul ?rafic al -im<olurilor folo-ite fiind= de-i?ur= indiferent= 8om putea -u<-titui -emnul u prin cifra # (i -emnul c prin cifra 3= opera.ie formal: >n urma c:reia -cAema ritmic: a oric:rui 8er- romane-c do<9nde(te >nf:.i(area unui cu89nt de cod de tipul celor cu care am a8ut de a face >n capitolul precedent@ Iat: c9te un eFemplu ilu-trati8 pentru fiecare dintre ritmurile men.ionate ) /!a-9-.i lumea ta uitat:L 3#3#3#3# /Cu m9na mea >n 8an pe lir: lunecL #3#3#3#3#3# /Darul cel <lond >mpletit >ntr-o coad: >i cade pe -pateL 3##3##3##3##3##3# /D:clie de 8e?Ae pe ume;i morminte2 #3##3##3##3# /Nic:ierea= nimic= nicidecum= niciodat:2 ##3##3##3##3# Din p:cate= dar (i din fericire pentru -uple.ea (i 8arietatea 8er-ului rom9ne-c= a-emenea -itua.ii >n care -ila<ele accentuate (i cele neaccentuate -e

>n(iruie >ntr-o re?ularitate perfect: -unt de-tul de rare@ O tr:-:tur: important: a normei metrice rom9ne(ti e-te aceea c: ea nu cere actuali;area tuturor ictu(ilor din prototipul ritmic ideal= ci -e mul.ume(te cu o reali;are -electi8: a ace-tora@ De altfel= din faptul c: majoritatea co89r(itoare a cu8intelor rom9ne(ti nu po-ed: dec9t o -in?ur: -ila<: accentuata= ar urma ca= >n ipote;a re-pect:rii ri?uroa-e a alternan.ei accentelor= repertoriul cu8intelor utili;a<ile >ntr-o poe;ie -cri-: >ntr-un ritm <inar -: fie dra-tic limitat@ Ar fi a-tfel proAi<ite toate cu8intele cu lun?imea de patru -ila<e -au mai mult= iar cele tri-ila<ice nu --ar putea >ncadra >ntr-un 8er- iam<ic -au troAaic dec9t cu condi.ia de a fi accentuate paroFiton ,pe -ila<a penultim:6@ A(a -e face c:= pentru a nu impune re-tric.ii a<-urde lim<ii poetice= >n imen-a majoritate a poe;iilor rom9ne(ti -cri-e >n ritmuri <inare ,iam<ic -au troAaic6= a<aterile de la -cAema teoretic: con-tituie re?ula (i nicidecum eFcep.ia@ >ntr-un -onet ca ) />n E8ul Mediu= ?reu de mandra?ore= Homunculi (i le?ende muri<unde= Companioni ai me-elor rotunde= Noi am tr:it di8ine aurore@ #3#3#3###3# #3###3###3# ###3#3###3# ###3#3###3# #3#3###3#3# ###3#3###3# ###3#3###3# #3###3###3#

Ru<inul 8inurilor 8ecAi <ur?unde Str:lumina >n cupele -onore= 'lorific9nd -ua8e !eonore= I-olde= I-a<ele= Cuni?unde@ Cu -uflet al< ca floarea prim:8erii #3#3#3###3# Ne adunam= t9lAarii (i tru8erii= [i iernii de demult c9ntam n:me.ii@#3###3#3#3#

###3#3###3#

Tr:im -u< cerul anticei Elade= #3#3#3###3# Dran.oi- *illon ne recita <alade #3#3###3#3# Apoi plecam -: jefuim drume.ii2@ #3#3###3#3# ,*@ Eftimiu ) Dran?oi- *illon ne recita <alade6 nu e ?reu de o<-er8at c:= din mul.imea -cAemelor ritmice ale 8er-urilor= lip-e(te tocmai forma -tandard a endeca-ila<ului iam<ic= #3#3#3#3#3#= care con-tituie totu(i matricea ritmic: -u<iacent: a poe;iei@ Nere-pectarea >ntocmai a ace-tui tipar ideal nu afectea;: corectitudinea ritmului= a c:rui fluen.: e percepti<il: oric:rui cititor@ !ucrul e po-i<il pentru c: norma ritmic: rom9nea-c: permite ampla-area unor -ila<e atone >n po;i.iile teoretic accentuate ale prototipului ritmic= cu unica= dar foarte importanta eFcep.ie a -ila<ei rimei= unde= a(a cum o arat: (i eFemplul de mai -u-= accentul nu poate lip-i@ A<aterile de la norm: >ncep de-a<ia atunci c9nd -ila<a proeminent: ,accentuat:6 a unui cu89nt e-te pla-at: >ntr-o po;i.ie principial aton:= re-pecti8 >ntr-una impar:= >n ca;ul ritmului iam<ic= -au par:= >n ca;ul celui troAaic@ A-emenea a<ateri repre;int: ?re(eli de 8er-ifica.ie= pe care 8om con8eni -: le numim licen.e ritmice= formul: eufemi-tic: menit: -: proteje;e reputa.ia poe.ilor cele<ri care le comit ,(i Homer mai a.ipe(te= nu-i a(a C6@ un9nd >n parante;: pro<lema le?itimit:.ii ace-tor >nc:lc:ri ale normei= -:

111

o<-er8:m c: ele nu ar putea fi -e-i;ate dac: cititorul nu ar cunoa(te -au intui care e-te prototipul ritmic al 8er-ului@ Or= poetul nu ne comunic: niciodat:= >ntr-o form: eFplicit:= natura ace-tui prototip= ci ne la-: -: o deducem= pe <a;a -ucce-iunii concrete de -ila<e accentuate (i neaccentuate= dintre care unele -unt ?re(it ampla-ate= c:ci eFact a-ta >n-eamn: licen.: ritmic:@ A-tfel= pro<lema -e complic: -erio-= dac: nu cum8a fri;ea;: cAiar paradoFul= >ntruc9t punerea dia?no-ticului ritmului -e cere reali;at: pornind de la informa.ii contradictorii ) o parte dintre -ila<ele accentuate -unt corect ampla-ate= o alt: parte nu= dar nu ni -e preci;ea;: care -unt unele (i care -unt celelalte@ !ucrul 8a tre<ui -9 >l -ta<ilim noi= cu ajutorul unei metode care e-te= >n fond= una de detectare (i corectare a erorilor= >n -en-ul definit de teoria codurilor ,^$3_= pp@ 3#%c33%6@ E e8ident c: ne afl:m >n fa.a unui proce- care comport: dou: etape di-tincte= cAiar dac:= >n practica lecturii= ele pot p:rea concomitente@ >ntr-o prim: fa;: are loc recon-tituirea matricii ritmice= ace-ta fiind momentul dia?no;ei ritmice propriu-;i-e@ O dat: preci;at prototipul ritmic de referin.:= -e trece= >ntr-o a doua etap:= la identificarea licen.elor ritmice= >n ca;ul c9nd ace-tea eFi-t:@ S: ne ocup:m deocamdat: de prima etap:@ [tim deja c: >n -cAema ritmic: a 8er-ului= -in?urul accent care nu poate lip-i e-te cel al clau-ulei ,rimei6@ o;i.ia ace-tui ictu- con-tituie a(adar primul element cert (i totodat: punctul de plecare al dia?no;ei ritmice@ C9t pri8e(te re-tul 8er-ului= aici pot -ur8eni mai multe -itua.ii diferite) 3@ >n afara -ila<ei proeminente a rimei= 8er-ul nu mai con.ine dec9t cu8inte mono-ila<ice -au atone@ In ace-t ca;= cAe-tiunea identific:rii ritmului e-te in-olu<il:@ Intr-ade8:r= particularitatea c: unit:.ile leFicale mono-ila<ice -e pot comporta >n fra;: deopotri8: ca accentuate (i ca atone face ca nici o alt: po;i.ie marcat: a prototipului -: nu mai poat: fi dedu-: din eFaminarea -u<-tan.ei lin?8i-tice a 8er-ului@ Damiliari;area noa-tr: cu !uceaf:rul emine-cian ne poate determina -: con-ider:m c: 8er-ul) /Cum c9 eu -unt nemuritorL ar fi iam<ic prin natura -a (i nu doar prin influen.a am<ian.ei ritmice a poemului= a(a cum e-te >n realitate@ De-prin- din conteFt= el nu po-ed: >n-: o -tructur: rit mic: <ine preci;at:= deoarece con.ine o -in?ur: -ila<: cert accentuat:= care e-te cea a rimei@ ScAema -a accentuat: are forma #######3= 8er-ul put9nd fi interpretat drept o 8ariant:= deopotri8: de corect:= at9t a prototipului iam<ic #3#3#3#3= >n care primii trei ic tu (i nu --au actuali;at= c9t (i al celui amfi<raAic #3##3##3= unde= de a-emenea= lip-e-c unele accente ,primele dou:6@ Cerin.ele demon-tra.iei ne 8or a<-ol8i= -per:m= de impietatea de a-3 >mperecAea cu un alt 8er-= propu- de noi= de data acea-ta indi-cuta<il amfi<raAic ) /SpuneaiL cu tri-te.e (i dor= Cum c: eu -unt nemuritor2 #3##3##3 #######3

Iat: c: acum ritmul pre-upu- iam<ic al <ine cuno-cutului 8er- pare mai de?ra<: amfi<raAic= ca efect al acomod:rii cu noua -a companie@ "@ EFi-t: >n 8er- (i un al doilea cu89nt purt:tor de accent= de data acea-ta poli-ila<ic@ !ocali;area -ila<ei -ale proeminente ne de;8:luie o a doua po;i.ie marcat: a matricei ritmice@ Acea-t: informa.ie -uplimentar: poate decide -au nu= de la ca; la ca;= apartenen.a la un ritm -au altul@ *er-ul emine-cian ) /S-a de-prim989rat p:durea2 #####3#3# -e recomand: drept iam<ic= >ntruc9t di-tan.a dintre cele dou: accente e-te de dou: -ila<e= iar po;i.iile afectate -unt de ran? par@ rototipul ritmic recon-tituit pe acea-t: <a;a 8a fi #3#3#3#3#@ In -cAim<= >n ca;ul /Sufletu-mi nem9n?9iet23#####3 dat fiind faptul c: di-tan.a dintre -ila<ele accentuate e-te deopotri8: di8i;i<il: cu " (i cu %= modulul ritmic r:m9ne >n continuare neidentifica<il@ ScAema ritmic: a 8er-ului e compati<il: at9t cu prototipul troAaic 3#3#3#3= c9t (i cu cel dactilic 3##3##3@ roced9nd ca mai -u-@ -: ad:u?:m -trofei emine-ciene) UMai departe= mai departe@ Mai >ncet= tot mai >ncet@ Sufletu-mi nem9n?9iet >ndulcind cu dor de moarte2= al c:rui ritm e-te indu<ita<il troAaic= impro8i;a.ia dactilica I @!una r:-are >ncet@ Cornul r:-una departe= Sufletu-mi nem9n?9iet Iar:(i -e pleac: -pre moarte2= in care racordarea ritmic: a 8er-ului al treilea cu >ntre?ul nu e-te cu nimic mai pu.in -ati-f:c:toare dec9t In primul ca;@ Dac: in eFemplul de mai -u- ritmurile Intre care -t:team in cump:n: erau troAeul (i dactilul= In 8er-urile 3 (i % ale -trofei) / ri8eli(tile -clipitoare= Ce n repe;i (iruri -e di(tern Repao-: ne-tr:mutate Su< ra;a ?9ndului etern2@ acela(i troAeu apare In di-puta cu amfi<raAul ) / ri8eli(tile -clipitoare Ce-n iu.i perind:ri -e di(tern Repao-: ne-tr:mutate Su< a-trul ?9ndirii etern2@ #3#####3# #3##3##3 #3#####3# #3##3##3 #3#####3# #3#3###3 #3#####3# #3#3###3

113

(i -e o<-er8: ca= din nou= dia?no-ticul ritmului nu poate fi pu- dec9t prin raportarea la conteFt@ entru a defini mai eFact condi.iile in care informa.iile furni;ate de 8er-ul >n-u(i -unt >nde-tul:toare pentru identificarea ritmului= -: eFamin:m ca;ul unuia dintre cele mai cuno-cute tipuri de 8er- rom9ne-c= octo-ila<ul iam<ic= a c:rui -cAem: ideal: e-te #3#3#3#3@ ornind de la con-tatarea c: -in?urul accent ce nu poate lip-i e-te cel final= 8om putea afirma c: ace-t prototip e-te -u-cepti<il de 4 reali;:ri diferite@ !e ilu-tr:m mai jo- cu 8er-uri din !uceaf:rul= cu eFcep.ia -cAemei a cincea= r:ma-: neuti-li;at9 >n poemul emine-cian ) #3#3#3#3 ###3#3#3 #3###3#3 #3#3###3 #####3#3 #3#####3 ###3###3 #######3 /Iar ea 8or<ind cu el >n -omn2 /[i l:udat pe 8eci -: fii2 /Reia-mi al nemuririi nim<2 /Cum el din cer o au;i2 c /HSperion ce din ?enuni2 /C9nd -9rut9ndu-te m9-nclin2 /Cum c: eu -unt nemuritor2

Din punctul de 8edere al -tructurii ritmice= cele 4 cu8inte de cod >n(iruite pe partea -t9n?: a pa?inii con-tituie -in?urele me-aje -emnificati8e din mul.imea= mult mai <o?at:= a -ec8en.elor <inare po-i<ile= care= conform rela.iei ,33@36= -unt >n num:r de "4 d "&R@ Cu ajutorul formulei ,33@%6 din capitolul precedent= putem calcula redundan.a a<-olut: ) Ra d lo?" "P c lo?" "% d 4 c % d & ceea ce >n-eamn: c:= dintre cele 4 po;i.ii ale fiec:rui cu89nt de cod= numai trei -unt informa.ionale= iar celelalte & con-tituie elemente de control@ Cum tre<uie >n.ele- ace-t re;ultat C [tim c: o eroare poate tran-forma un # m 3 -au un 3 >n #@ Atunci c9nd ?re(eala afectea;: po;i.iile a doua= a patra -au a (a-ea ale -ec8en.ei= acea-ta ia forma unui cu89nt aflat (i el >n li-ta codului= adic: a unui tip permi- de 8er-= (i= >n con-ecin.: eroarea nu poate fi reperat:@ >n -cAim<= >n celelalte cinci po;i.ii= orice >nlocuire a unui -im<ol cu altul conduce la o -ec8en.: -tr:in: codului@ A-tfel= 8er-ul) LL /Marmoreele <ra.e2 ##3##3#

pre;int: o -cAem: accentual: incompati<il: cu norma octo-ila<ului iam<ic rom9ne-c= fiindc: -ila<a accentuat: a primului cu89nt cade >ntr-o po;i.ie atona a prototipului ritmic@ De re.inut e-te faptul c9= >n ca;ul >n -pe.:= licen.a ritmic: tran-forma 8er-ul iam<ic >ntr-unui anape-tic ritmat impeca<il= a(a >nc9t= dac: nu -e .ine -eama de conteFt= eroarea r:m9ne nedecela<il9@ De o natura oarecum diferit: e-te a<aterea din 8er-ul) /Dar 8oi -: (tii a-emenea2#3#3#3##=

unde licen.a afectea;: rima@ Acea-ta apare ca dactilica= adic: o<.inut: cu ajutorul unui cu89nt proparoFiton ,accentuat pe -ila<a antepenpltima6= >n loc -: fie ma-culin:= a(a cum o cere matricea ritmic: a octo-ila<ului iam<ic@ Cum ictu-ul clau-ulei e-te o<li?atoriu= faptul e recuno-cut de cititor drept o eroare de 8er-ifica.ie= ceea ce face din -ila<a accentuat: a rimei a cincea po;i.ie de control= pe l9n?: cele $ po;i.ii principial atone ale prototipului@ Elementele informa.ionale -unt= la r9ndul lor= >n num:r de %= adic: eFact c9te re;ultau din calculul redundan.ei= (i ele con-tau >n primele trei -ila<e de ran? par= ce confer: 8er-ului caracterul -:u iam<ic@ O dat: identificat ritmul= -e poate trece la etapa a doua= cea a detect:rii erorilor de 8er-ifica.ie@ *er-urile de mai jo-= eFtra-e toate din poe;ia ene( Curcanul de *@ Alec-andri con.in fiecare c9te o licen.a ritmica ) /Tin.e( era di<aci tunar2 /Alelei ] Doamne= cum ;<urau2 /Burcel >n (an. moare ;dro<ind2 3####3#3 ##33###3 #3#33##3=

dar difer: prin po;i.ia -ila<ei a<erante= care e-te prima >n 8er-ul >nt9i= a treia (i= re-pecti8= a cincea >n celelalte dou:@ >n ciuda ace-tor ?re(eli de 8er-ifica.ie= precum (i a c9tor8a -u<-tituiri cu -ila<e atone ale unor po;i.ii aflate -u< ictu- >n matricea ritmic: ideal:= ritmul primelor dou: 8er-uri poate fi dia?no-ticat f:r: ecAi8oc= ceea ce= >n -cAim<= pentru ultimul 8er- -e do8ede(te impo-i<il@ De ceC Con-ider9nd= >n conformitate cu cele ar:tate mai -u-= ampla-amentul accentului ultim al 8er-ului drept un prim element cert al prototipului ritmic (i o<-er89nd c: ace-t accent afectea;: -ila<a a opta= re;ult: c: ritmurile >ntre care putem o-cila -unt numai iam<ul (i amfi<raAul= >n ale c:ror -cAeme metrice ,#3#3#3#3 (i= re-pecti8= #3##3##36 -ila<a a opta -e afl: -u< ictu-@ rimele dou: 8er-uri pre;int: >n comun particularitatea c:= >n afara clau-ulei= mai po-ed: fiecare c9te o -ila<: accentuat: a c:rei po;i.ie e compati<il: cu modelul iam<ic ,a (a-ea >n primul ca;= a patra >n cel de al doilea6= >n timp ce ipote;a amfi<raAic9 nu mai e-te -prijinit: de nici un element -uplimentar@ Nu a8em= de aceea= nici un moti8 de a pune la >ndoial: natura iam<ic: a ace-tor dou: 8er-uri@ Situa.ia celui de al treilea e-te >n-: diferit:@ Accentele de pe -ila<ele a doua (i a patra pledea;: pentru ipote;a iam<ic:= dar tot dou: accente= cele din po;i.iile a doua (i a cincea6 -u?erea;: c: 8er-ul ar fi amfi<raAic@ Ceea ce atra?e aici aten.ia >n mod deo-e<it e-te nu at9t pre;en.a am<i?uit:.ii ritmice= fenomen cu care ne-am mai >nt9lnit= c9t faptul c:= de(i nu (tim >n ce ritm a inten.ionat poetul -9-(i alc:tuia-c: 8er-ul= putem totu(i afirma c: a ?re(it= >n termenii teoriei codurilor= ne afl:m >ntr-o -itua.ie >n care e-te po-i<il: detectarea erorii= dar nu (i corectarea ei ) -untem con(tien.i c: unde8a --a -trecurat o ?re(eal: ,licen.: ritmic:6= f:r: >n-: a o putea locali;a cu certitudine= >ntr-ade8:r= >n ca; c: ritmul ar fi iam<ic= accentul incorect ar fi cel de pe -ila<a a cincea= >n timp ce dac: ar fi amfi<raAic= eroarea ar con-ta >n di-punerea unei -ila<e accentuate >n po;i.ia a patra a 8er-ului@

115

Recapitul9nd= cercetarea ritmului unui 8er- parcur?e dou: etape= una a dia?no;ei ritmice= alta a identific:rii e8entualelor licen.e de 8er-ifica.ie@ Se porne(te de la accentul fiF aferent rimei= ran?ul -ila<ei re-pecti8e

indic9ndu-ne perecAea de ritmuri >ntre care 8om a8ea de tran(at@ In func.ie de 8aloarea r a ace-tui ran?= cuplurile re-pecti8e -unt)

3#3 3 ritmuri po-i<ile iam<troAeu iam< troAeuiam<troAeu iam< anape-t dactilamfi<raA anape-t dactil amfi<raAanape-t EFamin9nd= >n continuare= di-tan.ele celorlalte -ila<e accentuate >n raport cu -ila<a rimei= -e num:ra c9te dintre ace-tea -imt di8i;i<ile cu " (i c9te cu %@ Daca num:rul celor dint9i e mai mare= ritmul 8er-ului e de tip <inar= adic: 117

3"

troAaic -au iam<ic= dac: e mai mic dec9t al celorlalte= e-te de tip ternar= dactilic= amfi<raAic -au anape-tic= iar daca cele dou: cifre -unt e?ale= ne ?:-im >ntr-un ca; de am<i?uitate@ In toate cele trei -itua.ii men.ionate pot eFi-ta (i accente r:u pla-ate ,licen.e ritmice6= ceea ce ne permite -: cla-ific:m 8er-urile >n patru cate?orii di-tincte ) 3@ *er-uri ritmice(te neam<i?ue (i lip-ite de licen.e@ De eFemplu ) /S-a -tin- 8ia.a falnicei *ene.ii2 #3#3#3###3# Aici= de(i nu to.i ictu(ii tiparului ritmic ideal -e reali;ea;: efecti8= putem afirma f:r: ?rij: c9 ritmul e-te iam<ic (i irepro(a<il= fiindc: accentul rimei cade >n po;i.ia a ;ecea= iar toate celelalte -ila<e accentuate -unt -ituate la di-tan.e pare >n raport cu acea-ta B fapt ce elimin: e8entuala ipote;: dactilica pe care ar putea-o -u?era con-ultarea ta<elului de mai -u-@ "@ *er-uri ritmice(te neam<i?ue= dar care con.in (i una -au mai multe erori de 8er-ifica.ie ) /At9rn9nd arfa-n 8ecinica p:dure2 ##33#3###3# ,M@ Emine-cu= In c:utarea [eAere;adei6

Avem i aiC r 10 i deci ri!m"# e$!e $a" iambic $a" dac!i#ic. Arg"me%!e &% 'av(area )rimei i)(!e*e $"%! $i#abe#e a )a!ra i a a$ea+ &% !im) ce )e%!r" i)(!e*a dac!i#ica )#edea*, %"mai $i#aba a )a!ra. -i!m"# ver$"#"i e$!e aadar iambic+ iar acce%!"# de )e $i#aba a !reia c(%$!i!"ie ( #ice%.a ri!mica. 3. /er$"ri ambig"e di% )"%c! de vedere ri!mic+ dar #i)0 $i!e de gree#i de ver$i'ica.ie 1 23,$,ri#e migra!(are4 10000010 567. 8()&rcea%"r Primvara) Ac"m ce#e d(", $i#abe acce%!"a!e $"%! am)#a$a!e &% )(*i.ii c(m)a!ibi#e a!9! c" m(de#"# !r(:aic c9! i c" ce# dac!i#ic+ &%!r"c9! $c:ema 10000010 )(a!e )r(ve%i de()(!riv, di% 1;101010 i di% 10010010. <!im deci c, ri!m"# e c(rec!+ dar %" &# )"!em %"mi. 4. /er$"ri ambig"e $"b ra)(r! ri!mic i care mai i c(%.i% #ice%.e de ver$i'ica.ie 1 2&% cerc"# #"mii c(m"% i avar40101001001 67. =ac(via 1 Vobiscum) >e da!a acea$!a+ $i#abe#e acce%!"a!e $i!"a!e 'a., de rim, #a di$!a%.e divi*ibi#e c" 2 6a d("a i a )a!ra) $"%! &% %"m,r ega# c" ce#e )e%!r" care di$!a%.e#e re$)ec!ive $"%! m"#!i)#i de 3 6a )a!ra i a a)!ea). Acce%!"# c#a"$"#ei (c")9%d )(*i.ia a *ecea+ ri!m"# ver$"#"i ar )"!ea 'i !(! a!9! de bi%e i iambic i dac!i#ic. &% )rima i)(!e*,+ acce%!"# de )e $i#aba a a)!ea ar re)re*e%!a ( aba!ere de #a )r(!(!i)"# 0101010101+ d"), c"m+ &% cea de a d("a+ greea#a ar c(%$!a &% acce%!"area $i#abei $ec"%de+ ma!ricea idea#, 'ii%d ac"m 1001001001 6?38@+ )) 259 278).

3%@ REDUNDANZ1 [I ABRE*IERE 7N COMUNICAREA SCRIS1

Caracterul mai mult -au mai pu.in redundant al codului lin?8i-tic e departe de a con-titui o de-coperire recent:@ Dimpotri8:= pro<a<il c: dintotdeauna 8or<itorii au -im.it c9= m:car >n anumite -itua.ii= renun.area la unele elemente ale comunic:rii nu afectea;: con.inutul@ A-tfel au luat na(tere elip-ele ,/Eu cite-c SAaHe-peare= tu c contorul26= dar (i truncAieri

119

incidentale -au -i-tematice ale unor cu8inte ,/O <ucaE de pline= domleL -au= re?ional= /M9m9liE cu <r9nL cu laE= cu -m9nt9n3 (i papanaL2f@ Intui.ia unui anumit eFce- -i?naletic >n raport cu -trictul nece-ar pentru tran-miterea me-ajului e= indu<ita<il= eFtrem de 8ecAe= in-: con(tiin.a redundan.ei ca atare pare -a -e fi cri-tali;at a<ia o dat: cu in8entarea -crierii alfa<etice@ rimele >ncerc:ri ale omului de a-(i tran-pune ?9ndurile -u< o form: ?rafic: datea;: >nc: din paleolitic@ I-toricii -cri-ului con-ider: c: picturile rupe-tre con-tituie primul -pecimen de -criere -intetic: ,^3&_= pp@ 33c3R6= -inta?m: ce denume(te o form: de comunicare prin ima?ini 8i;uale a unor informa.ii= idei -au -entimente= ce nu implic: anali;a eFpre-iei lin?8i-tice a ace-tora@ Deo-e<irea dintre picturile funerare (i Aiero?lifele e?iptene con-t: in faptul c:= de(i at9t unele c9t (i celelalte -unt de-ene care ne i-tori-e-c ce8a= primele o fac intr-o manier: direct:= nemediat: de lim<:= pe c9nd cele din urm: tran-pun ?rafic 8or<irea= ceea ce pre-upune o anali;: preala<il: a fluFului ace-teia (i ?:-irea unor ecAi8alente -im<olice pentru di8er-ele tran(e -emnificati8e e8iden.iate cu ace-t prilej@ Daca pictura poate fi numita -criere -intetic:= nota.ia de tip Aiero?lific >(i merit: numele de -criere analitic: ,^&3_= pp@ 3bc"R6@ In fine= dup: ce= -e?ment9nd lan.ul 8or<irii >n unit:.i autonome repre;enta<ile ?rafic= opera.iune de a c:rei dificultate poate c: nu ne d:m -eama dec9t >n momentul >n care ni -e cere -: o facem pentru o lim<: ce ne e total necuno-cut:= omul mer?e mai departe (i de-compune cu89ntul >n-u(i >n elementele -ale alc:tuitoare= fonemele= -e na(te un nou tip de comunicare prin ima?ini -im<olice ) -crierea alfa<etic: ,^&3_= pp@ "Rc$36@ Tre<uie -u<liniat faptul c:= de(i cronolo?ic cele trei tipuri de -criere repre;int: etape -ucce-i8e >n i-toria comunic:rii interumane= ele nu --au >nlocuit una pe alta= ci au continuat (i 8or continua -: coeFi-te (i >n 8iitor@ Ce altce8a dec9t -criere -intetic: erau fre-cele m:n:-tirilor noa-tre= ade8:rate /Bi<lii pentru analfa<e.i2 cum= cu dreptate= li --a -pu-= ori icoanele de tip Aa?io?rafic= >n care repre;entarea central: a fi?urii unui per-onaj din i-toria -acr: era >nconjurat:= ca o <i-eric: a<a.ial9 de incinta -a de cAilii= de mici -cene p:trate ce i-tori-e-c >n ima?ini 8ia.a ace-tuia C Dar mult mai recentele <en;i de-enate din re8i-tele (i c:r.ile pentru copii (i nu numai C I-toricii comunic:rii prin ima?ine fiFea;: data de na(tere a <en;ii de-enate >n 345b@ Ne putem >ntre<a >n-: ce >i lip-ea renumitei tapi-erii de la BaSeuF a re?inei MatAilda= -o.ia lui Jilliam Cuceritorul= pentru a merita ace-t nume@ Imen-a pan?lic: <rodat:= de pe-te $# de m lun?ime (i o l:.ime de numai jum:tate de metru= ce relatea;:= cu detalii de o >n-emn:tate documentar: eFcep.ional:= >ntrea?a epopee a cuceririi An?liei de c:tre norman;i >n anul 3#RR= nu i?nor: nici in-erturile 8er<ale -pecifice ?enului@ C9t pri8e(te ideea >nl:n.uirii ima?inilor >ntr-un cadru -pa.ial >n form: de <and:= putem urca lini(ti.i p9n: la Columna lui Traian= la fri;a artAenonulu>i cAiar mult mai departe@ Tenta.ia epicului a f:cut ca p9n: (i -cene pictate menite ilu-tr:rii unui unic moment -: capete caracter de po8e-tire= prin alu;ia la momente ante rioare -au ulterioare ) >n icoana ortodoFa a ScAim<:rii la Da.:= Ii-u- (i apo-tolii apar de trei ori= mai >nt9i urc9nd panta muntelui= apoi >n clipa teofaniei propriu;>-e (i= >n cele din urma= co<or9nd de pe po89rni(ul Ta<orului@ Oricum= po8e-tirea prin ima?ini nu a di-p:rut= iar lim<ajul cinemato?rafic= la care 8om mai a8ea oca;ia -: ne referim= a dat un nou a89nt ace-tei -tr:8ecAi propen-iuni umane@

Afirma.ii a-em:n:toare --ar putea face cu pri8ire la -crierile analitice@ Stemele= <la;oanele= em<lemele= -i?lele electorale= dar (i -emnele de circula.ie codific: ?rafic concepte >n maniera anticelor Aiero?life@ Tendin.a omului de a de-ena no.iuni -au= am putea -pune= parafra;andu-l pe Camil etre-cu= de /a 8edea ideile2 e-te at9t de puternic: >nc9t un -fert din popula.ia ?lo<ului continu: -9 re-pin?: nota.ia alfa<etic:= practic9nd= >n continuare= o -criere analitic: 8ecAe de $ ### de ani@ entru cAine;i= fiindc:= de-i?ur= de-pre ei e 8or<a= independen.a >n raport cu factorul acu-tic a -crierii ideo?rafice con-tituie un liant na.ional de prim ordin= >ntruc9t permite comunicarea >n -cri>ntre repre;entan.ii unor etnii alo?lote= con-tituind a-tfel= dup: eFpre-ia -inolo?ului B@ aarl?ren= un ade8:rat /e-peranto pentru ocAi2 ,^&3_= p@ "$6@ Din o<-er8a.ia de mai -u- --ar putea deduce= >n mod ?re(it= c: o -criere analitic:= >n -pe.: cea cAine;:= ar fi independent: de lim<a pe care o codific: ?rafic= ceea ce ar contra;ice afirma.ia anterioar:= potri8it c:reia ace-t tip de -criere -e >ntemeiea;: pe o anumit: anali;: lin?8i-tic:@ Contradic.ia e numai aparent:@ Ajun?e -9 (tim c:rui tip lin?8i-tic >i apar.ine lim<a cAine;:= pentru a ne da -eama de ce o atare -criere nu ar fi putut -9 apar: (i -9 -e men.in: dec9t >n -pa.iul cultural al Imperiului 'al<en@ CAine;a e-te o lim<: de tip i;olant= amorf ,>n -en-ul c: e lip-it: de morfolo?ie= a(a cum o >n.ele? europenii= ca procedeu de modificare cu ajutorul morfemelor a 8alorii ?ramaticale a cu8intelor6@ I -e mai -pune (i radical:= tocmai din pricina faptului c: unit:.ile leFicale -unt imua<ile= adic: pre;int: acea in8aria<ilitate care caracteri;ea;: >ntr-o lim<: fleFionar: r:d:cinile cu8intelor@ In ace-te

121

c(%di.ii+ %(!area )ri%!r0"% $imb(# i%variabi# a 'iec,r"i c"v9%! a)are dre)! re*(#varea cea mai %a!"ra#,+ mai adecva!, $)iri!"#"i #imbii. &% $c:imb+ eve%!"a#a &%cercare de a ada)!a $crierea ide(gra'ic9 "%"i idi(m '#exi(%ar $0ar #(vi de (b$!ac(#e i%$"rm(%!abi#e. Aece$i!a!ea de a marca &%!r0"% 'e#+ )ri% m(di'ic,ri gra'ice mai m"#! $a" mai )".i% im)(r!a%!e+ $c:imb,ri#e grama!ica#e ex)rima!e &% #imba v(rbi!, )ri% $i$!em"# a'ixe#(r i a# de$i%e%.e#(r ar m"#!i)#ica )e$!e (rice #imi!, di'ic"#!,.i#e+ i aa e%(rme+ #ega!e de mem(rarea ide(grame#(r. >ac, $e v(rbe!e de exi$!e%.a a vre( 50 000 de $em%e &% $crierea c:i%e*,+ )e%!r" %(!area #imbii #a!i%e+ c" !(a!e %"a%.e#e grama!ica#e c(%'eri!e de a!9! de b(ga!"# $i$!em '#exi(%ar a# ace$!eia+ ar 'i %ece$are+ c" $ig"ra%.,+ mai m"#! de "% mi#i(%. B0ar ),rea c, %e0am &%de),r!a! de$!"# de m"#! de !ema di$c".iei %(a$!re+ care )rivea a)ari.ia c(%ce)!"#"i de red"%da%., i "rm,ri#e $a#e+ dar #"cr"ri#e %" $!a" !(cmai aa. B"b#i%ierea #eg,!"rii $!r9%$e di%!re $criere i #imba )e care acea$!a ( c(%$em%ea*, c(%$!i!"ie ( i%!r(d"cere )(!rivi!, #a )re*e%!area m(me%!"#"i+ cr"cia# )e%!r" i$!(ria c"#!"ra#, a "ma%i!,.ii+ c9%d+ ( da!, c" '(rmidabi#a i%ve%.ie a $crierii a#'abe!ice+ (m"# de$c()er, i c(m)(%e%!a red"%da%!, a c(m"%ic,rii verba#e. Be !ie c, a#'abe!"# a a),r"! &%!r0"% c(%!ex! #i%gvi$!ic $emi!+ )r(babi# )e%!r" )rima (ar, &% %(rd0ve$!"# Biriei+ &% (ra"#0$!a! Cgari!+ c" vre( $"!90d("9 de a%i &%ai%!e de di$!r"gerea ace$!"ia de deva$!a!(area i%va*ie a 2)()(are#(r m,rii4 de #a &%ce)"!"# veac"#"i a# D##0#ea &.Er. Be$i*9%d"0i &%$em%,!a!ea+ veci%ii di% $"d+ 'e%icie%ii+ #0a" )re#"a! i+ &% ca#i!a!ea #(r de %eg"$!(ri i c(r9bieri i$c"$i.i+ #0a" di'"*a! !re)!a! &% !(a!, #"mea medi!era%ea%,. Ace$! ce# mai mare !i!#" de g#(rie a# )()(r"#"i de %aviga!(ri care+ &%c, de )e #a a%"# 1100+ &%ce)ea c(#(%i*area A'ricii de A(rd 6C!ica+ Eadr"me!"m i Fe)!i$ Gag%a da!ea*, )r(babi# di% acea vreme)+ era de a#!mi%!eri rec"%($c"! de greci+ care avea" c(%!ii%.a c, )r()ria #(r $criere de$ci%de di% cea 'e%icia%,. Eer(d(! %" e*i!, $, ( %"mea$c, phoinikea gram-mata (c| >oiviKea ypdniiaTa), iar !radi.ia mi!ic, &i a!rib"ie

n:-cocirea -cri-ului lui Cadmo-= fiu de re?e fenician ,^&"_= p@ %$6@ Ceea ce ne intere-ea;: aici e-te c: at9t -crierea u?aritic:= c9t (i cea fenician:= cea paleoe<raic9= folo-it: de iudei p9n: la ro<ia <a<ilonic:= apoi cea numit: e<raic: p:trat:= >n 8i?oare p9n9 >n ;ilele noa-tre= precum (i -crierea ara<: notea;: eFclu-i8 con-oanele= ceea ce denot: >n.ele?erea faptului c: lim<a con.ine (i elemente a c:ror con-emnare nu e-te -trict nece-ar: recept:rii corecte a me-ajului@ Nu >nt9mpl:tor= toate idiomurile men.ionate apar.in familiei -emite@ O particularitate comun: a ace-tora e-te rolul deo-e<it jucat de o-atura con-onantic: a cu89ntului@ Nu am dori -: -e >n.elea?: c: >n lim<ile ne-emite 8ocalele (i con-oanele ar >ndeplini >n comunicare o func.ie e?al de important:@ Nici 8or<: de a(a ce8a@ Orice 8or<itor de lim<: rom9na 8a >n.ele?e cu mult mai le-ne ce 8rem -9 -punem din -ec8en.a /pr(dntl prtdl n.nl .rn-t cr(tn ( dmcrt ]2dec9t din (irul de 8ocale /eeiee aiuui aioa ::e ei i eoa ceea ce arata limpede caracterul mai informa.ional al con-oanelor cAiar >n cadrul unui idiom indo-european@ In afar: >n-: de acea-ta tr:-:tur: comun:= lim<ile familiei afro-a-iatice= din care= al:turi de ramurile e?iptean:= li<ico-<er<er9= cu(itic9 (i ciadian9= denumite tradi.ional Aamitice ,dup9 Ham= fiul mijlociu al lui Noe6= face parte (i ?rupul -emitic ,urma( ipotetic al lui Sem= fratele mai mare al celui dint9i6 pre;int: particularitatea alc:tuirii cu8intelor dintr-o r:d:cin: con-onantic: in8aria<il: ce tran-mite con.inutul no.ional de <a;: (i o -cAem: 8ocalic:= 8aria<il:= care eFprim: diferitele 8alori ?ramaticale= printr-un procedeu -imilar celui pe care ?ramaticile lim<ilor indo-europene >l nume-c fleFiune intern: ,cf@ ?erm@ *ater-*:ter= en?l@ foot-fee36@ Caracteri-tica acea-ta mai poart: (i numele de triliteralitate= din pricina faptului c:= de re?ul:= r:d:cina e-te format: din trei con-oane= >ntre care -e intercalea;: 8ocalele@ A-tfel= >n e<raic:= 8er<ul naton c a d:rui= are r:d:cina ntn@ /El d9a -e -pune noten= iar /el a data c naton= form: de la care pro8in numele proprii -inonime Natanael (i Ionatan ,/Dumne;eu a d:ruit2= primul con-truit cu El din 3R5 EloAim= celalalt cu I de la IaA8e6@ >n ara<a= daca r:d:cinii Ht< /a -crie2 i -e adau?: -cAema 8ocalic: -a-i-= -e o<.ine -u<-tanti8ul Hati< d -criitor ,/care -crie26= iar dac: -cAema e-te -i-a- re;ult: Hita< d carte ,/care e-te -cri-:-L6= cu pluralul Hutu< ,^33R_= p@ "$6@ Separarea acea-ta net: a elementelor ce tran-mit informa.ia de <a;: de cele cu rol ajut:tor a facilitat -emi.ilor acce-ul la conceptul de redundan.:= >n?9duindu-le -: cree;e (i -: folo-ea-c: timp de milenii -crieri eFclu-i8 con-onantice@ *ocali;area= introdu-: mai >nt9i de ma-ore.i ,-ec@ *III6 >n tran-crierea Bi<liei e<raice= din teama de lec.iuni corupte= recte eretice= -er8e(te numai >n proce-ul de >n8:.:m9nt= -itua.ie 8ala<il: (i >n ara<:= unde accentele ce .in loc de 8ocale nu -unt marcate -i-tematic dec9t >n edi.iile Coranului@ Dolo-irea lor >n core-ponden.: e-te taFat: drept impolite.e= fiindc: -u?erea;: c: de-tinatarul n-ar fi -uficient de in-truit pentru a -e putea di-pen-a de ace-t adao- -uperfluu@ Redundan.a nu e-te >n-: apanajul numai al unei lim<i -au al unor familii de lim<i= ci o caracteri-tic: uni8er-al: a comunic:rii 8er<ale= manife-tat: diferit >n -i-teme lin?8i-tice diferite@ Acordul adjecti8ului cu -u<-tanti8ul re?ent e-te= de pild:= o form: a redundan.ei= pre;ent: >n rom9ne(te= dar nu (i >n en?le;: ,cf@ /fata frumoa-:2 cu /<eautiful ?irl26@ C9nd un -tr:in pronun.: /fat: frumo-2 ceea ce ne deranjea;: nu e-te c: nu >n.ele?em ce 8rea -: -pun:= ci doar c: >ncalc: o re?ul: ?ramatical:= >n fond= ar<itrar:L Ca (i >n alte ca;uri= elementul redundant nu e-te >n-: inutil= c:ci dac: --ar fi -pu- >n mod normal /fat: frumo-2 (i un ;?omot oarecare ar fi afectat recep.ia primului cu89nt= era po-i<il -: >n.ele?em D9t-Drumo-= confu;ie pe care= >n -cAim<= acordul o face cu mult mai impro<a<il:@

EFi-ten.a redundan.ei >n lim<: face po-i<il: a<re8ierea cu8intelor >n teFtele -cri-e= demer- cu at9t mai a8antajo- cu c9t= la >nceputurile -cri-ului= materialele folo-ite -e o<.ineau cu mult efort (i cAeltuial:@ Nu >nt9mpl:tor= -tilului conci- i -e mai -pune (i lapidar= c:ci pentru oamenii care= u;9nd de o teAnolo?ie primiti8a= 3b# eFtra?e au piatra ,lit@ lapi-= -di-6 din cariera= o (lefuiau (i ciopleau in-crip.ii= era a<-olut natural ca economia eFpre-iei -9 fie un o<iecti8 prioritar@ In Roma antica= forma -:pata >n marmur: a oric:rui decret -enatorial >ncepea >ntotdeauna cu -i?la S@ @K@R@= >n care orice cet:.ean (tiutor de carte recuno(tea titulatura autorit:.ii emitente ) Senatu- opulu-gue Romanu-@ Atunci c9nd nu eFi-ta po-i<ilitatea de confu;ie= prenumele romane erau notate numai cu ini.iala ) A,ulu-6= C,aiu-6= D,ecimu-6= a,ae-o6= !,uciu-6= M,arcu(6= N,umeriu-6= ,u<liu-6= K,uin-tu-6= T,itu-6@ Alteori= era nece-ara o a doua liter:= care -9 le diferen.ie;e de acele praenomina= deja enumerate= care >ncepeau cu acela(i caracter ) Ap,piu-6= Cn,aeu-6= Sp,uriu-6= Ti,<eriu-6@ In fine= uneori -e recur?ea la o nota.ie trilite-ral9 ) Mam,ercu-6= Ser,8iu-6= SeF,tu-6= dar nici o in-crip.ie nu con-emna prenumele inte?ral al per-onajului@ ietrele tom<ale (i -telele comemorati8e ne pre;int: cel mai 8ariat repertoriu de a<re8ieri ) D@M@ ^Di- Mani<u-6= D@S@ @ @ hDe -ua pecunia po-uit6= H@[@E@ ^Hic -itu- e-t6= B@M@ ,Bene merentif= !@S@ ,!ocu-epulturae6= K@*@ ,Kui 8iFit= urmat de 89r-ta defunctului6= S@T@T@!@ ,Sit ti<i terra le 8i-6 etc@ >n-u(i etc@-ul cu care am >ncAeiat enumerarea precedenta e-te o pre-curtare latina (i ea ne atra?e aten.ia a-upra perenit:.ii procedeului= care= >n 8remea noa-tr:= nu a f:cut dec9t -9 -e eFtind:@ State (i or?ani;a.ii interna.ionale ,SUA= NATO= ONU= DMI= OSCE6= partide politice (i >ntreprinderi ,eFemplele -unt la >ndem9na oricui6 (i-au -cAim<at /a<re8ierea >n renume2= p9n: >ntr-at9t >nc9t >nt9mpin:m uneori dificult:.i >n a eFplicita pre-curtarea@ Ar fi intere-ant de te-tat printr-un -ondaj c9t: lume (tie eFact de unde pro8in -i?le ca UNICED -au ASEAN@ C9t pri8e(te >ntreprinderile i in-titutele autoAtone= caracterul a<-con- al denumirilor a<re8iate a f:cut nu o dat: o<iectul -cAi.elor umori-tice@ O<-er8a.ia din urm: ne atra?e aten.ia a-upra faptului c: nici informa.ia (i nici redundan.a nu -unt realit:.i a<-olute@ In fond= cea dint9i repre;int: noul= iar cealalt: <analul= /deja (tiutul2@ Or= o 8e-te e-te -im.it: ca informa.ie numai la primul no-tru contact cu ea B de >ndat: ce -e repet:= do<9nde(te caracter redundant@ Cur-urile unei 3b3 (coli nu -unt intere-ante -au redundante >n -ine= ci numai >n raport cu ni8elul de cuno(tin.e ale fiec:rui ele8 >n parte@ entru >n8:.:celul care deprinde orto?rafia e<raic:= -emnele 8ocalice repre;int: informa.ie >n toat: puterea cu89ntului B doar pentru cuno-c:tor= ele de8in redundante (i pot fi -uprimate@ ArAeolo?ul 8a citi= f:r: e;itare= pe SeF= drept SeFtu- >n 8reme ce ne(tiutorul -ar putea duce cu ?9ndul ,/Aonni -oit@@@26 la cine (tie ce@ entru lin?8i-t= D!RM e-te >ntotdeauna Dic.ionarul !im<ii Rom9ne Moderne= iar pentru ?enetician ADN c acidul de;oFiri-<onucleic= dar cine nu cunoa(te dinainte -ecretul a<re8ierilor cu pricina are pu.ine (an-e de a de;le?a a-emenea (arade@ De aceea multe c:r.i de -pecialitate con.in li-te -u<-tan.iale de -i?le= ce notea;: pre-curtat titluri de c:r.i (i de re8i-te= denumiri de in-titu.ii academice -au= pur (i -implu= no.iuni (tiin.ifice frec8ent folo-ite= a c:ror notare /pe -curt2 economi-e(te timp (i -pa.iu editorial@ Dar= >n domeniul (tiin.ei= economia nu repre;int: nici pe departe principalul c9(ti? pe care >l procur: a<re8ierea@ Dormali-mul matematic (i cel lo?ic= de altfel -tr9n- >nrudite= -tau m:rturie >n-emn:t:.ii uria(e pe care o

nota.ie literal:= -im<olic:= con8ena<il: o poate a8ea pentru >n-:(i de;8oltarea ?9ndirii umane@ *ecAii ?reci= din mintea c:rora ?eometria a putut ie(i >ntrea?:= ca Atena din capul lui 0eu-= nu au pro?re-at mai deloc >n domeniul al?e<rei= tocmai din pricina faptului c: nu di-puneau de -im<oli-mul matematic nece-ar enun.:rii marilor pro<leme ale ace-tei di-cipline@ In ciuda recunoa(terii de c:tre c9.i8a mari oameni ai Rena(terii= printre care !eonardo >n-u(i= a matematicii drept lim<aj uni8er-al al (tiin.elor= cAiar (i p9n: >n epoca lui Ne`ton= -crierile matematice (i matemati;ate au continuat -: r:m9n: >nc9lcite (i proliFe= u;9nd de eFprim:ri perifra-tice o<o-itoare= care o<nu<liau -en-urile= f:c9nd demon-tra.iile aproape incompreAen-i<ile@ Din fericire= c9te8a min.i clare= >ncep9nd cu De-carte-= cel care= pun9nd ?eometria >n formule= a inau?urat o nou: direc.ie de cercetare >n matematic:= ?eometria analitic:= (i= mai ale- !ei<ni;= al c:rui aport la formali;area (tiin.ei nu poate fi -u<liniat >ndeajun-= au declan(at o ade8:rat <:t:lie a -im<olurilor >mpotri8a cu8intelor@ Succe-ul a fo-t total@ S: amintim doar c:= >n prelun?irea ace-tei orient:ri= la >nceputul 8eacului no-tru= B@ Ru--el (i A@ JAiteAead au putut -:(i redacte;e monumentala lucrare de f>lo-ofie a matematicii rincipia MatAematica ,% 8oi@ 353#c353%6= aproape f:r: a face u; de cu8inte@ Suprimarea elementelor redundante pre;int:= >n plu-= (i a8antajul -poririi 8ite;ei de -criere@ Nece-itatea= ap:rut: >n conteFtul de;8olt:rii oratoriei= de a -e nota di-cur-urile >n cAiar ritmul pronun.:rii lor a dat na(tere= >nc: din -ecolul al III-lea >@Hr@= primei forme de -teno?rafie= cuno-cute >n AnticAitate (i E8ul Mediu timpuriu -u< numele de taAi?rafie ,din ?r@ FaFug d rapid6@ !a Roma= un li<ert al lui Cicero= Tulliu- Tiro= a -al8at pentru po-teritate cu89nt:rile cele<rului -:u -t:p9n= concep9nd /notele tironiene2= -emne taAi?rafice= completate de *ip-aniu-= Ailar?Sru-= Aguila (i= >n fine= de filo-oful Seneca= ce le-a -porit num:rul p9n: pe la & ###@ !a AleFandria= >n -ec@ III d@Hr@= neo<o-itul Ori?en= autor= potri8it catalo?ului >ntocmit de i-toricul <i-erice-c Eu-e<iu din Ce-area= a pe-te " ### de lucr:ri teolo?ice= a8ea >n permanen.: la di-po;i.ie cel pu.in (apte taAi?rafi= care lucrau= cu -cAim<ul= ;i (i noapte@ redicile lui !utAer --au p:-trat datorita -i-temului de a<re8ieri in8entat de di-cipolul -9u Creu;i?er@ >n epoca modern:= primele tratate de -teno?rafie apar >n An?lia ,TimotAS Bri?At= 3&44 B eter Bale-= 3&5# B VoAn Jilli-= 3R#"6@ Samuel TaSlor ,3b4R6 (i I-aac itman ,34%b6 pot fi con-idera.i p:rin.ii -teno?rafiei en?le;e contemporane= numele lor a89nd aceea(i re;onan.: ca (i cele ale unor 'a<el-<er?er ,34%$6 >n 'ermania (i DuploSe ,34R$6 >n Dran.a@ Metoda france;: a fo-t adaptat: (i lim<ii rom9ne de c9tre cuno-cutul -teno?raf inter<elic al arlamentului= H@ StaAl@

3b%

Coment9nd= ce8a mai >nainte= conceptul de redundan.a= -u<liniam le?:tura -tr9n-a dintre informa.ie (i noutate@ A informa >n-eamn: /a da de (tire2 (i= nu >nt9mpl:tor= >n mai multe lim<i de circula.ie -u<-tanti8ul (tire pro8ine din adjecti8ul care >n-eamn: /nou2@ Termeni ca en?l@ ne`SS fr@ nou8elle= ru-@ no8o-ti -u<linia;: prin >n-9(i ori?inea lor c9 o 8e-te care nu aduce nimic nou nu >(i merit: numele@ u.ini -unt cei di-pu(i -: -uporte cic:leala= tocmai fiindc: ea con-t: >n repetarea o<-tinat: a unor me-aje cuno-cute@ entru a ilu-tra diferen.a dintre informa.ie (i redundan.:= ci<erneticianul Colin CAenS ^"&_ e8oca un eFemplu -implu (i foarte eloc8ent ) cel al unei c:r.i care= dintr-o ?re(eal: a le?9torului= a ajun- -: fie alc:tuit: dintr-o unic: foaie repetat: de c9te8a -ute de ori@ Dup: ce a citit atent primele dou: pa?ini= cump:r:torul unui a-emenea eFemplar recunoa(te de la primele cu8inte ale pa?inii a treia caracterul repetiti8 al ace-teia= dup: care lectura propriu-;i-9 ia -f9r(it= ea fiind >nlocuit: cu o r:-foire tot mai ?r:<it: a 8olumului= >n -copul confirm:rii <:nuielii c: din tot re-tul c:r.ii nu mai e-te nimic de aflat@ D:-c:leala p:rin.ilor e perceput: de copii ca un /-emnal ciclic2 >ntru totul a-em:n:tor= ce nu furni;ea;: informa.ie dec9t la prima -a ocuren.:@ C9nd= la ironiile -au oc:rile lor= to8ar:(ii de joac: le r:-pund cu mijloace -imilare= copiii o<i(nuie-c -: 3b$

ripo-te;e nimicitor ) /Imita.ia n-are 8aloare]2= acea-ta replica= totodat: nai8a (i peremptorie= enun.a= >n fond= un principiu fundamental al comunic:rii ) numai me-ajele care con.in o anumit: do;: de noutate po-ed: 8aloare informa.ional:@ CAiar >n natura 8er<ului a informa -e cuprinde implicit pre-upo;i.ia caracterului inedit al lucrului adu- la cuno(tin.:@ Nimic mai a<-urd dec9t o fra;: ca ) /Zin -: 8: informe; c: -unte.i femeie (i c: 8: numi.i !enu.a2@ De -pu-= -untem= fire(te= li<eri -: -punem orice= dar nu -e cAeam: c: inform:m dec9t dac: -emnal:m un fapt necuno-cut de-tinatarului -au ?reu de dedu- pe <a;a datelor de care di-pune ace-ta ,dac: (tie= <un:oar:= c: a-t:;i e-te luni= nu >i comunic:m nimic nou dac: >l >n(tiin.:m c: poim9ine 8a fi miercuri6@ !ocul comun= <analitatea= ponciful repre;int: un pericol ?ra8 pentru comunicare (i dac: multe fra;e= ?e-turi= ima?ini= ca (i elemente de am<ian.: ale ca-ei (i -tr:;ii nu mai reu(e-c -: ne re.in: aten.ia= faptul -e datorea;: familiarit:.ii= caracterului perfect predicti<il al >nt9lnirii cu ele@ >n fa<ula lui E-op= <:iatul -tri?a prea de- /!upul]2= pentru a mai putea tre;i Intere-ul celorlal.i@ Cum --ar putea >n-: m:-ura informa.ia C >nf:.i(:rile ei -unt= precum (tim= infinit de 8ariate@ EFi-t: informa.ie >ntr-un articol de ;iar= dar (i >n mieunatul pi-icii noa-tre= >n -cAim<area de culoare a -emaforului -au a o<ra;ului iu<itei= >n <ucata de tur<: care con-er8: urma unei feri?i fo-ile= >n memoria computerului= >ntr-o pri8ire >nc:rcat: de repro(= >n -piralele de ADN din cromo;omii unei fiin.e 8ii= >n Reguiem-ul de Mo;art@ O unitate de m:-ur: comun: a unor fenomene at9t de 8ariate 8a tre<ui= <ine>n.ele-= -: fac: a<-trac.ie de toate tr:-:turile lor particulare= oric9t de importante ni --ar p:rea ace-tea@ >n mod -imilar= metrul -er8e(te la m:-urarea lun?imii oric:rui lucru= indiferent de caracteri-ticile -ale concrete ,-punem (i de-pre o >nc:pere (i de-pre un cupon de -tof:= (i de-pre crocodilul de la 'r:dina 0oolo?ic: -au de-pre un ta<lou cele<ru c: au trei metri (i jum:tate lun?ime6= dup: cum Hilo?ramul m:-oar: deopotri8: ma-a unor fiin.e -au lucruri alc:tuite din cele 3b& mai diferite -u<-tan.e@ Aceea(i cerin.: 8a tre<ui -: o >ndeplinea-c: (i unitatea de m:-ur: a informa.iei@ E De o<icei= informa.ia -e refer: la >nt9mpl:ri= la e8enimente= la ce8a ce --a petrecut -au -e petrece >n momentul de fa.:= la un proce- al c:rui re;ultat nu ne e-te >nc: cuno-cut >nainte de primirea (tirii@ Or= nu >ntotdeauna aflarea re;ultatului unui atare proce- ne -urprinde= c:ci -e poate >nt9mpla ca= >nc: >nainte de a -ur8eni de;nod:m9ntul= noi -: >l cunoa(tem deja= fie >n 8irtutea eFperien.ei ,to.i oamenii --au do8edit a fi muritori= deci de;nod:m9ntul 8ie.ii nu poate fi dec9t moartea6= fie >n urma unei deduc.ii lo?ice ,dac: a;i e luni= poim9ine 8a fi miercuri6@ Noutatea unei 8e(ti e cu at9t mai mare cu c9t datele de care di-puneam nu ne >n?:duiau -: pre8edem de-f:(urarea e8enimentelor@ Informa.ia e a(adar cu at9t mai <o?at: cu c9t elimin: o cantitate mai mare de i?noran.:= de incertitudine@ 0adarnic arunc:m un ;ar care are aceea(i cifr: notat: pe toate fe.ele= >n -peran.a de a o<.ine (i un alt re;ultat dec9t cel cuno-cut a priori= la fel cum de?ea<a ne >ncerc:m norocul cu o moned: ce are -tema ?ra8at: at9t pe a8er- c9t (i pe re8er- ] Numai eFi-ten.a unei alternati8e= a mai multor 8ariante de de-f:(urare a e8enimentelor= confer: caracter informa.ional producerii ace-tor e8enimente@ e de alt: parte= e limpede c: pe m:-ur: ce num:rul de 8ariante cre(te= po-i<ilitatea noa-tr: de a o ?Aici pe cea care -e 8a reali;a efecti8 -e reduce= iar aducerea la cuno(tin.: a de;nod:m9ntului ne 8a eli<era de o incertitudine mai mare= furni;9ndu-ne ca atare mai mult: informa.ie@ Nu e deloc acela(i lucru -: fim anun.a.i dinainte c: o moned: aruncat: 8a c:dea pe cutare fa.: -au c: <iletul c9(ti?:tor la loterie 8a a8ea num:rul cutare@ >n cel de al doilea ca;=

cantitatea de informa.ie e= 8:dit= cu mult mai mare= >ntruc9t (an-ele noa-tre de a pre8edea re;ultatul erau con-idera<il mai mic De aici= ideea de a e8alua cantitatea de informa.ie cu ajutorul num:rului total de de;nod:minte ,re;ultate6 po-i<ile ale proce-ului la care -e refer: (tirea= ideea lan-at: >nc: din 35"4= cu 8reo dou: decenii >nainte de cri-tali;area teoriei informa.iei= de c:tre 3bR in?inerul american HartleS@ El a propu- drept m:-ur: a informa.iei parametrul ) H#dlo?"n ,3$@36

unde n e-te num:rul 8ariantelor ecAipro<a<ile >ntre care e po-i<il: op.iunea= iar HK notea;: cantitatea de informa.ie furni;at: prin preci;area uneia dintre ele@ S: mai men.ion:m= pentru cititorul ale c:rui amintiri din (coal: --au mai e-tompat= c: lo?" n= altminteri -pu- lo?aritmul >n <a;a " al lui n repre;int: puterea la care tre<uie ridicat: cifra " pentru a -e o<.ine 8aloarea n@ A-tfel ) lo?" 3 - # = lo?" " d 3 = lo?" $ d "= lo?" 4 d %= lo?" 3R d $= lo?" %" d & (i a(a mai departe@ Dup: cum e-te (i fire-c= atunci c9nd un re;ultat -ur8ine cu nece-itate= n d 3 (i cantitatea de informa.ie pe care ne-o furni;ea;: producerea -a e-te nul: ) HK d lo?" 3 d #@ Nu putem 8or<i de informa.ie dec9t >n momentul >n care e;it:m >ntre m:car dou: 8ariante po-i<ile= ca >n ca;ul deja e8ocat al arunc:rii cu <anul@ De data acea-ta= n d " (i cantitatea de informa.ie e-te unitar: ) H# d lo?" " d 3 <it@ Bitul= acea-t: cuant: de informa.ie f:r: -u<multipli= prin natura lucrurilor= dar a89nd drept multipli <Ste-8l ,ecAi8alent cu 4 <i.i6= Hilo<Ste-ul (i me?a<Ste-ul= repre;int:= prin urmare= cantitatea de informa.ie furni;at: de preci;area uneia din dou: 8ariante po-i<ile= de pro<a<ilitate e?al:@ Aflarea identit:.ii unei c9rti de joc tra-e la >nt9mplare din pacAetul de %" de c9rti folo-ite la jocul de poHer ne procur: o informa.ie de lo?" %" d & <i.i@ Denumirea unit:.ii de m:-ur: a informa.iei pro8ine din a?lutinarea unor fra?mente ale cu8intelor <inarS ,d <inar6 (i di?it ,d cifr:= termen ce-(i are ori?inea >n lat@ di?i-tu- d de?et= remini-cen.: lin?8i-tic: a -tr:8ecAiului (i uni8er-alului o<icei al num:ratului pe de?ete6@ Dormula 3$@3 eFprim: -intetic faptul c: preci;area re;ultatului unui eFperiment oarecare furni;ea;: o cantitate de informa.ie cu at9t mai mare cu c9t repertoriul de 3bb re;ultate diferite e-te mai <o?at@ Suntem atunci >ndrept:.i.i -: ne >ntre<am de ce a mai fo-t nece-ar: introducerea >n rela.ie a lo?aritmului (i dac: nu ar fi fo-t po-i<il -: -e aprecie;e cantitatea de informa.ie cAiar prin num:rul de 8ariante= adic: cu ajutorul formulei= mai -imple ) Hdn ,3$@"6

R:-pun-ul e le?at de cerin.a a-i?ur:rii aditi8it9.ii cantit:.ii de informa.ie@ Ade-eori informa.ia ne par8ine >n tran(e ) punem o >ntre<are= ni -e d: un r:-pun- par.ial= -olicit:m complet:ri (i numai dup: un anumit num:r de cereri (i o<.ineri de elemente l:muritoare= do<9ndim cunoa(terea inte?ral: a datelor care ne intere-ea;:@ S: con-ider:m un eFemplu ) Doi fo(ti cole?i de (coal: -e re>nt9lne-c dup: o lun?: de-p:r.ire@ Unul dintre ei >l >ntrea<: pe cel:lalt dac: --a c:-:torit= dac: are copii (i c9.i anume@ R:-pun-ul= afirmati8= cuprinde informa.ia c: prietenul are % copii@ Interlocutorul e curio- -: cunoa-c: 89r-tele ace-tora= dar r:-pun-ul e

incomplet) produ-ul 89r-telor celor trei copii e-te e?al cu %R@ Dup: o clip: de ?9ndire= cel care a pu- >ntre<area in-i-t: cer9nd un plu- de informa.ie@ Noul r:-pun- -un: a-tfel ) /Suma 89r-telor copiilor e e?al: cu num:rul etajelor <locului care -e ;:re(te pe-te drum2@ Solicitantul cade pe ?9nduri (i= con-tat9nd c: nu poate re;ol8a pro<lema= mai reclam: un detaliu ajut:tor@ rietenul adau?: atunci c: cel mai mic dintre copii are ocAi al<a(tri= element de data acea-ta >nde-tul:tor pentru aflarea 89r-telor tuturor copiilor@ Re;ol8area pro<lemei -e face >n etape= a(a cum >n etape au fo-t pre;entate (i datele de <a;: nece-are ?:-irii -olu.iei@ In prima fa;: tre<uie -ta<ilit in8entarul de -itua.ii care re-pecta prima condi.ie@ 'rupele de c9te trei numere al c:ror produ- e-te e?al eu %R -unt urtn9toarele) a@ 3= 3= %R <@ 3= "= 34 c@ 3= %= 3" 3b4 d@ 3 = $ = 5 e@ 3= R= R f@ "= "= 5 ?@ "= %= R A@ %= %= $ Intre ace-te opt 8ariante are de ale- eroul po8e-tirii= iar cantitatea de informa.ie pe care dore(te -9 o o<.in: e-te= potri8it formulei 3$@3= lo?" 4 d % <i.i@ Interlocutorul -au nu -e arata >n-: di-pu- -: >i li8re;e direct ace(ti <i.i= ci >i furni;ea;: o cantitate mai mic: de informa.ie= preci;9nd -uma 89r-telor copiilor ,de men.ionat c: ace-t num:r de8ine cuno-cut -olicitantului= de(i noi continu:m -9 >l i?nor:m6@ In ordinea enumer:rii de mai -u-= cele opt -ume po-i<ile -unt) a@ %4= <@ "3= c@ 3R= d@ 3$= e@ 3%= f@ 3%= ?@ 33= A@ 3#@ Din faptul c: omul no-tru nu a fo-t >n -tare= nici dup: primirea noului r:-pun-= -9 de-copere 89r-tele copiilor= deducem= cu >ndrept:.ire= c: el - a aflat >n cump:n: >ntre dou: -au mai multe -itua.ii po-i<ile@ EFamin9nd li-ta -umelor= >n care 8alorile o<.inute -unt toate diferite unele >n raport cu altele= cu unica eFcep.ie a perecAii ,e@= f@6= concAidem c: <locul indicat a8ea 3% etaje= acea-ta fiind -in?ura -itua.ie am<i?u:= >n care -olu.ia nu putea fi dat:= f:r: a -e mai -olicita o informa.ie -uplimentar:@ Cum num:rul de 8ariante >ntre care ar mai fi de ale- --a redu- la "= nu mai e-te nece-ar: dec9t o informa.ie de 3 <it pentru re;ol8area inte?ral: a pro<lemei@ Compararea >ntre ele a 8ariantelor e@ (i f@ ne l:mure(te felul >n care ultimul r:-pun- a completat informa.ia cu <itul lip-: ) numai >n -itua.ia e@ eFi-t: un cel mai mic copil= pe c9nd >n f@ me;inii -unt ?emeni@ Un r:-pun- de ?enul ) /Copilul cel mai mare e <runet- ar fi condu-= dimpotri8:= la conclu;ia c: -olu.ia pro<lemei e-te f@= >ntruc9t in ca;ul e@ nu eFi-t: un copil unic de-pre care -: -e poat: afirma c: e-te cel mai mare ,a8em= >n -cAim<= doi ?emeni de c9te R ani fiecare6@ 3b5 Spre deo-e<ire de eFemplul de mai -u-= caracteri;at printr-o ordine unica a furni;:rii tran(elor de informa.ie= -e >nt9mpl: ade-ea ca ace-tea -: fie li8rate >n forme (i /por.ii2 diferite de la ca; la ca;@ In a-emenea condi.ii= e de la -ine >n.ele- c: modul de calcul al informa.iei totale tre<uie -: fie conceput a-tfel >nc9t re;ultatul final -: fie acela(i= indiferent de tra-eul ale-@ Un nou eFemplu 8a l:muri felul >n care aplicarea formulei 3$@3 a-i?ur: >ndeplinirea ace-tui de;iderat a<-olut natural)

S: pre-upunem c: o per-oan: oarecare \ tra?e o carte de joc din pacAetul de %" de c:r.i (i ne anun.: re;ultatul eFperimentului) e-te un (apte de pic:@ [tim deja c: informa.ia pe care ne-a furni;at-o a-tfel e de & <i.i ,8@ pa?@ 3bb6@ Acea-ta informa.ie ne poate fi >n-: li8rat: >n etape= ca >n pro<lema precedent:@ !a o prim: -olicitare a noa-tr:= \ ne poate -pune doar c: e 8or<a de o carte de culoare nea?r:@ Cum c:r.ile ne?re (i cele ro(ii -unt >n num:r e?al= ne afl:m in -itua.ia a dou: 8ariante ecAipro<a<ile (i prima tran(: de informa.ie o<.inut: e-te de 3 <it@ >ntr-un al doilea moment= \ ne poate de;8:lui c: a tra- o pic:@ Din nou informa.ia primit: e de 3 <it= fiindc: eFi-t: tot at9tea pici c9t (i trefle@ Apoi= el poate -: ne -pun: c: e 8or<a de o cifr:= adic: de o carte din ?rupul ,b= 4= 5= 3#6= iar nu de o fi?ur: ,*alet= Dam:= Ri?: -au A-6= oferindu-ne a-tfel >nc: un <it@ O a patra etap: ar putea con-ta >n preci;area c: cifra e-te impar:@ [i de data acea-ta ne confrunt:m cu dou: 8ariante e?al pro<a<ile= cea a cifrelor pare ,4= 3#6 (i cea a celor impare ,b= 56= de unde deducem c: ni --a furni;at din nou o informa.ie de un <it@ In fine= -pecificarea c: b e-te cifra c:r.ii cu pricina ne mai aduce un ultim <it= care >ntre?e(te -uma de & -ta<ilit: ini.ial@ Ce --ar fi >nt9mplat >n-: dac:= >n locul rela.iei 3$@3= am fi recur- pentru calcularea cantit:.ii de informa.ie la formula 3$@" C !a fiecare dintre cele & etape -ucce-i8e= am fi a8ut de ale- >ntre " 8ariante ecAipro<a<ile= ceea ce ar fi condu- la un total de " O " O " O " O " d 3# unit:.i de informa.ie ,e8ident= nu <i.i= o dat: ce lo?aritmul a di-p:rut6@ 34# Dar dac: din primul moment ni --ar fi adu- la cuno(tin.: c: e 8or<a de o pic:= iar al doilea r:-pun- ar fi preci;at identitatea eFact: a c:r.ii= cum -e pre;enta informa.ia total: C Dat fiind c: mai >nt9i a fo-t indicat: o 8ariant: din patru po-i<ile (i apoi una din opt= cantitatea >n-umat: ar fi re;ultat de $ O 4 d 3" imita.i de informa.ie= 8aloare diferit: at9t de precedenta= c9t (i de cele %" de unit:.i= calculate= pentru r:-pun-ul complet= cu ajutorul formulei 3$@"@ Cititorul e li<er -: >ncerce (i alte -tructur:ri ale (irului de r:-pun-uri (i nu 8a >nt9r;ia -: o<-er8e c: 8alorile o<.inute nu coincid@ In -cAim<= oricum am parti.iona proce-ul= formula 3$@3 conduce >ntotdeauna la un acela(i re;ultat@ De eFemplu= >n ca;ul precedent= prima indica.ie repre;int: lo?" $ d " <i.i= iar cea de a doua lo?" 4 d % <i.i= adic: o -um: total: de " O % d & <i.i= eFact ca >n primul ca;= c9nd fiec:rei etape >i core-punde c9te un <it) 3 O 3 O 3 O 3 O 3 d &@ Dire(te= cele de mai -u- nu repre;int: o demon-tra.ie= dar ofer: nematematicianului un eFemplu de natur: -: >i >nt:rea-c: >ncrederea >n forma propu-: de HartleS a rela.iei de calcul al cantit:.ii de informa.ie@ Demon-trarea ri?uroa-: a faptului c: numai prin introducerea >n formul: a lo?aritmului -e a-i?ur: aditi8itatea dorit: a /pacAetelor2 de informa.ie pre-upune cunoa(terea preala<il: a unei teoreme fundamentale din teoria pro<a<ilit:.ilor@ otri8it ace-teia= pro<a<ilitatea producerii -imultane a dou: e8enimente independente F (i S e-te e?al: cu produ-ul pro<a<ilit:.ilor indi8iduale de ocuren.: ale e8enimentelor re-pecti8e ) p ,F= S6 d p ,F6-p ,S6 ,^5R_= p@ $"6@ Or= >n ca;ul= con-iderat de HartleS= al e8enimentelor ecAipro<a<ile= dac: eFi-ta n 8ariante de reali;are po-i<ile= pro<a<ilitatea fiec:reia dintre ele e-te lXn ,la datul cu <anul -au cu ;arul= o fa.: a o<iectului aruncat are (an-e de 3X" (i= re-pecti8= 3XR de a ocupa po;i.ia -uperioar:6@ Din p d lXn= deducem nd lXp= 8aloare care= introdu-: >n formula 3$@3= ne conduce la )
H

o d lo?"W d lo?" 3 c lo?" p d o c lo?" p d clo?" p,3$@%6

343 entru e8enimentul compu- ,F= S6= 8om putea -crie atunci ) HK ,F= S6 - clo?" p,F= S6 d clo?" ,p,F6@p,S66 d clo?" p,F6 clo?" p,S6 - H# ,F6 O H# ,S6 (i aditi8itatea cantit:.ilor de informa.ie e-te demon-trat:@ Rela.ia 3$@% mai pre;int: o calitate pre.ioa-: ) ea ne permite -: calcul:m informa.ia furni;at: (i de e8enimente ce nu mai pre;int: (an-e de reali;are e?ale= ca >n jocurile de noroc la care ne-am referit p9n: acum@ >n afara unor -itua.ii create artificial= de re?ul:= pro<a<ilit:.ile re;ultatelor unui eFperiment -unt diferite unele >n raport cu altele@ >ntr-un meci de fot<al= (an-ele de c9(ti? ale ecAipei-?a;d9 -unt mai mari dec9t cele ale oa-pe.ilor= iar pro<a<ilitatea ca re;ultatul -: fie de 3c# e-te con-idera<il mai mare dec9t cea de a -e >nre?i-tra -corul de 3"c33@ Tocmai acea-t: ine?alitate a (an-elor confer: caracter de -urpri;: unor e8enimente (i face din (tirile de -en;a.ie me-aje mai /informa.ionale2 dec9t <analit:.ile@ >ntr-ade8:r= -impla eFaminare a rela.iei 3$@% ne duce la conclu;ia c: producerea unui e8eniment furni;ea;: cu at9t mai mult: informa.ie cu c9t ace-ta e-te mai pu.in pro<a<il@ 0iari(tii (tiu <ine ace-t lucru@ Defini.ia Aa;lie= dar <anali;at: prin citare eFce-i8:= pe care ei o dau (tirii de pre-: ,/faptul c: un c9ine a mu(cat un preot nu e o (tire= >n timp ce faptul c: un preot a mu(cat un c9ine e-te una26 confirm: >ntocmai ideea de-prin-: din e?alitatea 3$@%@ Nu eFi-t: >nt9mpl:ri intrin-ec informa.ionale@ >ntr-un climat de pace= declan(area <ru-c: (i total nea(teptat: a unui r:;<oi 8a fi >n mod cert un -u<iect de (tire pentru prima pa?in: a ;iarelor@ e m:-ur: de r:;<oiul -e prelun?e(te= trenea;:L pu<licul -e o<i(nuie(te cu pre;en.a ;ilnic: a informa.iilor le?ate de ace-ta (i (tirile de pe front mi?rea;: treptat c:tre locuri mai pu.in 8i;i<ile= ocup9nd (i un -pa.iu tot mai mode-t >n economia teAnoredac-.ional9@ Dac: >n-:= >ntr-un moment >n ca>te nimeni nu -e 34" mai a(tepta= p:r.ile <eli?erante cad de acord a-upra >ncAeierii p:cii= putem fi -i?uri c: 8e-tea acea-ta 8a fi?ura din nou pe prima pa?in: a cotidianelor de mare tiraj@ Acea-ta fiindc: pacea -au r:;<oiul -unt demne de aten.ie nu >n 8irtutea unor caracteri-tici intrin-eci= ci numai >n m:-ura >n care con-tituie >ntr-un anumit conteFt e8enimente--urpri;:= a c:ror producere era pu.in pro<a<il:@ Tot rela.ia lui HartleS >n forma 3$@% i-a -er8it lui Claude SAannon la con-truirea renumitei formule a entropiei informa.ionale ce permite caracteri;area ?lo<al: a unui /c9mp complet de e8enimente2@ entru a conferi demon-tra.iei un caracter mai intuiti8= -: apel:m din nou la un eFemplu din 8ia.a de toate ;ilele@ Doi juc:tori= de 8alori diferite= A (i B= -e >nfrunt: >ntr-un meci de teni- de c9mp= cu durata de cinci -eturi@ Cum 8ictoria pre-upune c9(ti?area a % -eturi= -corul final poate fi %c#= %c3= %c"= "c%= 3c%= ori #c%@ In func.ie de re;ultatele o<.inute anterior de cei doi competitori= fiecare dintre ace-te R re;ultate are o anumit: pro<a<ilitate de reali;are ) l 44 ,%-#6= p" ,3c%6= pR d p ,#-%6@ ,%c36= p% - p ,%c"6= p$ d p ,"c%6= p& d p

*or<im= >n ace-t ca;= de-pre un c9mp complet de e8enimente= >ntruc9t cele (a-e -coruri enumerate repre;int: totalitatea re;ultatelor po-i<ile ale meciului= conforme cu re?ulile jocului de teni-@ Dormula 3$@% ne >n?:duie -: calcul:m pentru fiecare de;nod:m9nt po-i<il al meciului cantitatea de informa.ie pe care ne-o furni;ea;: ace-ta )
H

ol A ctote lP Ho" d clo4" "P Ho% a ciq?" %P Ho$ d Wlo?"p$= Ho& d cto?fc &P HoR 2 c3q?" R

Cele (a-e 8alori calculate ne -pun c9te ce8a de-pre caracterul pre8i;i<il -au= dimpotri8:= nea(teptat al fiec:rui re;ultat >n parte= Hoi fiind cu at9t mai mare cu c9t e8e>li34% mentul i e-te mai pu.in -contat= dar daca dorim -9 o<.inem o caracteri;are ?lo<al: a poten.ialului informa.ional al -corului= 8a tre<ui -: ?:-im o po-i<ilitate de >n-umare a ace-tor cantit:.i de informa.ie care -: .in: -eam: de ine?alitatea (an-elor de producere a diferitelor re;ultate@ E limpede c: adunarea pur (i -implu a 8alorilor H#i fal-ific: fenomenul= deoarece pune pe picior de e?alitate -corurile foarte pro<a<ile cu unele total nea(teptate@ De aceea= pentru a-i da ce;arului ce >i apar.ine= 8a tre<ui -9 ponder:m cantit:.ile de informa.ie aferente fiec:rui re;ultat cu pro<a<ilitatea de ocuren.: a ace-tuia@ Noul parametru informa.ional a-tfel o<.inut Hf 8a a8ea atunci a-pectul urm:tor )
H d

l ,cto? l6 O " MqS" "6 O % ,clo?" %6 O $ Hlo4" $6 O &

,clo?" &6 O R Hlo?" R6 X , l O " O % O $ O & O 96 Diind >n-: 8or<a de un c9mp complet de e8enimente= -uma de la numitor nu poate fi dec9t e?al: cu 3= acea-ta deoarece 8aloarea 3 a pro<a<ilit:.ii core-punde e8enimentului -i?ur= iar >ncAeierea meciului cu un re;ultat oarecare= indiferent care= e-te un a-emenea e8eniment@ In ace-t ca;= numitorul frac.iei di-pare (i rela.ia de mai -u- cap:t: forma)
H

l L c llq4" l 2W "lq4" " c %lo4" % $lq4" $ c -lq?" & 2W2 c RlK?" R

-au= >ntr-o nota.ie mai compact: ) R Hi d c ilo4" i i 3 EFtrapol9nd pentru un num:r oarecare n de re;ultate po-i<ile= o<.inem renumita formul: a lui C@ SAannon ) n iN 3 H i - - E ilo? i ,3@$6

cu ajutorul c:reia -e calculea;: entropia informa.ional: ce caracteri;ea;: un c9mp complet de e8enimente@ De ce /entropie2 C 34$ Dup9 cum -e (tie= entropia e-te unul dintre conceptele de <a;: ale termodinamicii@ El a fo-t introdu- de Clau-iu- >n 34R& ca o func.ie de -tare a unui -i-tem >ncAi-= care r:m9ne con-tanta >n ca;ul unei tran-form:ri re8er-i<ile (i cre(te pentru orice tran-formare ire8er-i<il:@ A<ordarea -tati-tic: a teoriei cinetice a ?a;elor= datorat: lui V@J@ 'i<<- ,34%5c35#%6=

i-a permi- fi;icianului au-triac !ud`i? E@ Bolt;mann ,34$$c35#R6 -: definea-c: entropia unui an-am<lu de molecule >n termeni pro<a<ili(ti@ Dormula la care a ajun- ace-ta din urm: e-te formal identic: cu rela.ia 3$@$= iar analo?ia nu e deloc >nt9mpl:toare@ Intr-ade8:r= entropia termodinamic: con-tituie o m:-ur: a nedetermin:rii -i-temului@ E8olu.ia 8iitoare a ace-tuia e-te cu at9t mai pre8i;i<ila cu c9t entropia -a e mai mica= c:ci comportarea elementelor ce compun un -i-tem mai entropie e-te mai de;ordonat: dec9t a acelora apar.in9nd unuia caracteri;at printr-o 8aloare mai mic: a entropiei= >ntr-un mod a<-olut -imilar= de m:rimea entropiei informa.ionale a unui proce- depind (an-ele noa-tre de a-i pre8edea de-f:(urarea= >n -en-ul c: o entropie -c:;ut: core-punde unui ni8el de predicti<ilitate ridicat (i 8ice8er-a@ Din anali;a comport:rii matematice a func.iei H F = re;ult: c: acea-ta >nre?i-trea;: 8aloarea maFima >n ca;ul c9nd toate re;ultatele ce pot -ur8eni -imt e?al pro<a<ile ) i d " d UUU i d UUU d n- !a polul opu- -e -ituea;: -itua.ia >n care unul dintre re;ultate e-te cert= iar toate celelalte c impo-i<ile@ De data acea-ta= e u(or de o<-er8at c: entropia e-te nul:@ A(adar dificultatea maFima de a ?Aici ce urmea;: -: -e >nt9mple -e a-ocia;: 8alorii celei mai mari a entropiei= iar cunoa(terea anticipat: cu certitudine a de;nod:m9ntului anulea;: entropia proce-ului@ In lumina celor de mai -u-= de8ine perfect eFplica<il: op.iunea pentru fot<al a or?ani;atorilor unor jocuri de tipul prono-port -au toto-calcio@ EFperien.a a ar:tat c:= dintre toate jocurile de ecAip:= fot<alul e-te cel care pre;int: cea mai mare entropie a re;ultatelor@ >n ace-t domeniu al -portului= ne putem a(tepta oric9nd la orice@ 34&

>aca &%'r9%gerea cam)i(a%ei m(%dia#e de c,!re ( ec:i), de m9%a a d("a e$!e de %ec(%ce)"! &% :(c:ei+ r"gbi $a" ba$c:e!+ #"cr"# e )er'ec! )($ibi# &% '(!ba#. Im)r9!ierea re*"#!a!e#(r+ de*(rdi%ea i deci grad"# #(r de %ede!ermi%are $"%! aici mai mari dec9! (ri"%de+ ceea ce c(%'er, pronosportului carac!er"# de H(c de %(r(c+ )e care %" #0ar avea+ ce# )".i% &% aceeai m,$"r,+ dac, $0ar axa )e $)(r!"ri#e me%.i(%a!e mai $"$. Be (b$erv,+ de a#!'e#+ c, &% c(m)e!i.ii#e &% care e%!r()ia re*"#!a!e#(r e mai red"$,+ c(!e#e )ari"ri#(r &%regi$!rea*, ecar!"ri '(ar!e mari de #a "% )ar!ici)a%! #a a#!"# !(cmai di% )rici%a 'a)!"#"i c, $"r)ri*e#e $"%! m"#! mai rare. I%!r()ia i%'(rma.i(%a#, $0a b"c"ra!+ &%!r0( vreme+ de ( a!e%.ie de($ebi!, di% )ar!ea #i%gvi!i#(r+ de(arece ea #e ('erea )($ibi#i!a!ea e$!im,rii )ri%!r0"% )arame!r" g#(ba# a a%"mi!(r )r()rie!,.i a#e #imbii+ 'aci#i!9%d a$!'e# c(m)ararea &%!re e#e a "%(r idi(m"ri di'eri!e. 3e )arc"r$"# di$c".iei de$)re c(di'icare i ci'raH+ am av"! (ca*ia $, %e mai re'erim #a %e"%i'(rmi!a!ea 'recve%.e#(r #i!ere#(r 6re$)ec!iv+ '(%eme#(r) &% !ex!e#e $cri$e. B!a!i$!ica &%!(cmi!, de A#exa%dra -(cericJ a ide%!i'ica! &% #imba r(m9%, $cri$, ( gam, de varia.ie a ace$!(r 'recve%.e ce $e &%!i%de de #a 0+0013 )e%!r" '(%em"# j )9%, #a 0+109 )e%!r" '(%em"# e. A$imi#9%d ace$!e 'recve%.e c" )r(babi#i!,.i#e ce 'ig"rea*, &% '(rm"#a 14.4+ )(a!e 'i ca#c"#a!, e%!r()ia a '(%eme#(r &% r(m9%e!e. -e*"#!a!"# e$!e E! 4+11 bi.i+ va#(are $")eri(ar, ce#(r &%regi$!ra!e )e%!r" #imbi#e 'ra%ce*, 63+98)+ $)a%i(#, 64+01) i e%g#e*, 64+03)+ a)r(xima!iv ega#, c" cea di% germa%, 64J10) <i m"#! i%'e0 ri(ar, e%!r()iei #imbii r"$e 64+35). C(%di.ii#e )ar!ic"#are di'eri!e &% care $0a" rea#i*a! ace$!e ca#c"#e+ b"%,(ar, !ra!ame%!"# %e"%i'(rm a# b#a%c"#"i+ c(%$idera! de "%ii cerce!,!(ri dre)! ( #i!er,+ iar de a#.ii %" 6?93@+ )). 247 248) %e &m)iedic, $, !ragem di% ace$!e va#(ri ( c(%c#"*ie de (rdi% mai ge%era#.

* Fonostatica limbii romane, Id. Academiei+ ="c"re!i+ 1968.

186

Oricum= entropia informa.ionala r9m9ne parametrul e-en.ial prin intermediul c9ruia putem e-tima cantitati8 caracterul de noutate -au= dimpotri8:= <analitatea me-ajelor tran-mi-e >n proce-ul comunic:rii@ *om re8eni a-upra ei= >ntr-unui dintre capitolele urm9toare= >n conteFtul anali;ei modului cum e8oluea;: >n timp receptarea crea.iilor arti-tice ,cap@ ""6@

3&@ COMUNICAREA ANIMA!1

/Ya==

>n calitatea -a de (tiin.: a comportamentului animal= etolo?ia ,>ntemeiat: pe la >nceputul -ecolului no-tru de <iolo?ul O@ HeinrotA6 num:r: printre principalele -ale direc.ii de cercetare (i pe aceea pri8itoare la formele -pecifice de comunicare dintre diferitele 8ie.uitoare@ Domeniul e de o <o?:.ie fa<uloa-:= fiindc: oriunde eFi-t: 8ia.: tre<uie -: fie (i comunicare= cAiar dac: -a8an.ii nu i-au putut de-lu(i= >n toate ca;urile= mecani-mele@ Ei e;it:= >n ?eneral= -: 8or<ea-c: de comunicare >n ca;ul 8iet:.ilor -ituate -u< un anumit pra? al -c:rii e8olu.iei= acolo unde inten.ia de a comunica de8ine o ipote;: prea Aa;ardat:@ Diferite forme de -im<io;:= cum ar fi cele dintre actinii= animale de minim: compleFitate <iolo?ic:= (i pe(ti(orii care tr:ie-c ad:po-ti.i f:r: ?rij: >ntre <ra.ele lor uci?a(e= pre-upun eFi-ten.a unei le?:turi de un fel anume >ntre /p:r.ile contractante2= dar e ri-cant -: -e pronun.e aici cu89ntul comunicare@ Intuim c: o atare utili;are a termenului eFtinde nepermi- de mult -fera conceptului= de(i= pe de alt: parte= am acceptat= >n ca;ul rela.iilor interumane= eFi-ten.a unei comunic:ri neinten.ionate= prin acte -pontane= ne-upu-e controlului con(tient ,tremurai m9inii puci-tului Ianae8= care contra;icea -i?uran.a a?re-i8: a di-cur-ului -:u6@ CAe-tiunea e delicat: (i compleF: (i= >n nici un ca;= nu ne propunem -: o tran(:m aici@ Ne limit:m= a(adar= la a trata= >n eFclu-i8itate= comunicarea prin -emnale= emiterea ace-tora pre-upun9nd= orice --ar -pune= un anumit ni8el de inten.ionalitate@ amoru= artei= pe care fa<uH-tu=

rincipalele -copuri c:rora li -e -u<ordonea;: comunicarea animal: -unt le?ate de) 1. c Teritorialitate 2. c SeFualitate 3. c *ia.a /-ocial:2@ Comportamentul teritorial= con-t9nd >n parcelarea -trict: a arealului de 8ie.uire a unei anumite popula.ii animale (i >n ap:rarea /propriet:.ii# a-upra ;onelor a-tfel delimitate= r:-punde unor nece-it:.i deopotri8: de ordin <iolo?ic (i ecolo?ic@ rintr-o reparti.ie judicioa-: a familiilor pe teritoriul re-pecti8 -e a-i?ur:) o di-tri<u.ie mai ecAili<rat: a re-ur-elor de Aran:= cu e8itarea /pu-tiirii2 8etrei de locuire= ceea ce ar crea decompen-:ri (i di-func.ionalit9.i ?ra8e ale -i-temului ecolo?ic >n an-am<lul -:uB reducerea competi.iei -eFuale (i= ca o con-ecin.: direct:= o anumit: re?lare demo?rafic:= de natur: -: pre8in: -uprapopulareaB o protec.ie -uperioar: a cui<urilor (i a puilor= (tiuta fiind tendin.a pr:d:torilor de a ucide mai mult dec9t pot efecti8 con-uma ,lupul intrat >n turm: omoar: mai multe oi= dar nu o poate tran-porta la /domiciliu2 dec9t pe una dintre ele6B -c:derea ri-cului de r:-p9ndire a para;i.ilor (i a epi;ootiilor= di-tan.a dintre indi8i;i -au familii >n?reun9nd conta?iunea@

In domeniul -eFualit:.ii= modalit:.ile de comunicare au >n 8edere dou: o<iecti8e principale) c atra?erea partenerei ,mai rar= a partenerului6= >n 8ederea >mperecAeriiB c >ndep:rtarea /concuren.ei2= adic: a contracandida.ilor la l:<u.a ale-ei inimii emi.:torului me-ajului re-pecti8@ rimul a-pect -e >n-crie >n -fera a ceea ce etolo?ii nume-c curtare= adic: totalitatea demon-tra.iilor cu func.ie per-ua-i8: pe care animalul le de-f:(oar: >n -copul cuceririi 8iitoarei -ale perecAi@ Ra.iunea <iolo?ic: a uneori foarte complicatelor ritualuri nup.iale re;id: >n nece-itatea >nfr9n?erii unui anumit ta<u tactil= caracteri-tic 345 mai tuturor fiin.elor 8ii@ Nici o 8ietate nu accept: cu pl:cere contactul fi;ic direct cu un alt corp 8iu@ >mperecAerea implic: >n-: un a-emenea contact (i ro-tul curt:rii e-te tocmai acela de a con8in?e partenerul Xpartenera -: >l accepte@ !a r9ndul ei= ri8alitatea n:-cut: din concuren.a -eFual: >ndepline(te un rol >n-emnat >n 8ia.a -peciei= >ntruc9t impune un criteriu de -elec.ie= care conduce= >n ultim: in-tan.:= la a-i?urarea unei pro?enituri mai 8i?uroa-e (i= implicit= la cre(terea (an-elor de -upra8ie.uire a an-am<lului popula.iei >n cau;:@ >n fine= comunicarea >n -cop /-ocial2= le?at: de coordonarea diferitelor ac.iuni colecti8e pe care le >ntreprind repre;entan.ii aceleia(i -pecii ce >(i duc 8ia.a >n comun= >m<rac: o multitudine de forme= >nrfunc.ie de -pecificul -arcinilor pe care colecti8itatea le are de adu- la >ndeplinire@ Societ:.i compleFe= precum cele ale al<inelor -au furnicilor= pre-upun o foarte atent: coordonare a ac.iunilor comune (i= de aceea= e-te de a(teptat ca= >n cadrul ace-tor -pecii= -: >nt9lnim -i-teme compleFe de -emnali;are (i -emnificare@ >n func.ie de efectul a-upra de-tinatarului pe care >l urm:re(te emi.:torul me-ajului= pot fi delimitate dou: tipuri diametral opu-e de -emnale ) atractante (i repelente@ Studiindu-le= omul a >n8:.at -: le utili;e;e el >n-u(i >n interepropriu= precum o do8ede-c urm:toarele eFemple) Sinteti;area pe cale indu-trial: a atractantului cAimic -ecretat de femela /mu(tei de fructe2 ce di-tru?ea recoltele li8e;ilor din ;ona litoral9 a M:rii Mediterane a f:cut po-i<il: -t9rpirea d:un:torului= feromonul re-pecti8 atr:?9nd ma-culii de la mari di-tan.e >n locurile unde ace(tia c:deau apoi prad: in-ecticidelor@ >n ace-t fel= con-umul de -u<-tan.: cAimica era con-idera<il diminuat= c:ci nu mai era nece-ar: >mpr9(tiprea ace-teia pe >ntrea?a -uprafa.: afectat: de fla?el@ !a drept 8or<ind= procedeul men.ionat nu e altce8a dec9t o 8ariant: moderni;at: a unor practici -tr:8ecAi de atra?ere a 89natului@ Imitarea 8ocii animalului= 8ocal= prin fluierat -au cu ajutorul unor /in-trumente2= ca frun35# de;intere-at= c9ntecul de amorul artei= pe care fa<uli-tul

;a ori -ol;ul de pe(te= are ori?ini foarte >ndep:rtate= dat9nd= e de pre-upu-= cAiar din paleolitic= epoca prin eFcelen.a 89n9torea-c9 a omenirii primiti8e@ Unele fre-ce e?iptene la-9 -9 -e >n.elea?: c9 la 89narea p:-:rilor contri<uia (i folo-irea altor p:-:ri ale c:ror -tri?:te a8eau menirea de a atra?e prada@ Dup: in8entarea ma?netofonului= cercetarea -emnalelor -onore emi-e de animale a intrat >ntr-o fa;: nou:@ A luat a-tfel na(tere <ioacu-tica= ramur: a etolo?iei care -tudia;: comunicarea -onor: >n re?nul animal@ Dincolo de intere-ul pur (tiin.ific al cunoa(terii mecani-melor de producere (i recep.ie a -emnalelor= ace-tea= o dat: de-cifrate= au putut fi utili;ate >n folo-ul omului@ rimele -ucce-e au fo-t >nre?i-trate cAiar din 35&R= anul c9nd >n

enn-Sl8ania ,SUA6 --a de-f:(urat primul con?re- de <ioacu-tica) ?raurii= d:un:tori periculo(i= au putut fi >ndep:rta.i de pe terenurile pe care le in8ada-er: prin emiterea propriilor lor -emnale de a8erti;are@ Alte -unete repelente= ca= de pild:= -tri?atele unor pr:d:tori= -unt folo-ite a-t:;i curent pentru >ndep:rtarea -tolurilor de p:-:ri ce <locAea;: pi-tele aeroporturilor din ;ona tropical:@ >n func.ie de canalul de tran-mitere a informa.iei la care -e recur?e (i de tipurile de -emnale utili;ate= comunicarea animal: poate fi -onor:= ?e-tual9= cAimic:= cromatica= luminoa-:= electric:@ Cu eFcep.ia celei luminoa-e= pentru care nu di-pune de o >n;e-trare natural:= omul po-ed: (i el= >n mai mare -au mai mic: m:-ur:= capacitatea de a comunica pe toate ace-te c:i@ Comunicarea -onor: >n /lumea celor care nu cu89nt:2 -e deo-e<e(te >n-: >n mod radical de lim<ajul uman prin c9te8a tr:-:turi e-en.iale@ Ea e-te lip-it: de caracterul -im<olic propriu eFpre-iei lin?8i-tice= r:m9n9nd indi-olu<il le?ata de ne8oile fi;iolo?ice pe care le eFprima= nu con-tituie= ca >n ca;ul lim<ilor omene(ti= re;ultatul unor proce-e de a<-tracti;are (i ?enerali;are (i nu face u; de -unete articulate= cAiar dac: unele 8iet:.i -unt capa<ile -9 le produc: ,mai multe -pecii de p:-:ri= printre care papa?alul= cor<ul= ?ai.a= ?raurul= pa-9rea-lir96@ De 353 a-emenea /?raiului2 animalelor >i lip-e(te dimen-iunea creatoare@ Daca p9n: (i cel mai pu.in >n;e-trat 8or<itor uman formulea;: necontenit enun.uri pe care nu le-a mai au;it niciodat: de la altcine8a= nici cea mai talentata pa-:re nu face mai mult dec9t -: reproduc: >ntocmai c9ntecele >n8:.ate@ [i >nc:= >n raport cu repre;entan.ii celorlalte cla-e ale re?nului animal= pa-:rea c9nt:toare con-tituie o eFcep.ie prin capacitatea -a de a-imilare a unui repertoriu 8ocal de-tul de compleF ,-e afirm: a-tfel de-pre p:-:rile mi?ratoare c: ar fi /poli?lote2= a89nd oca;ia -: cunoa-c: mai multe c9ntece dec9t cele -edentare6= >n timp ce la toate celelalte 8ie.uitoare /lim<ajul2= c9t e-te= e >nn:-cut@ Mai tre<uie men.ionat (i faptul c:= -pre deo-e<ire de om= animalele nu -e refer: >n /di-cur-ul2 lor dec9t la -itua.ii pre;ente@ C9inele latr: pentru a-.i atra?e aten.ia c: e cine8a la poart:= dar nu (i pentru a-.i po8e-ti c: un lucru a-em:n:tor --a >nt9mplat ;ilele trecute@ EFi-t:= ce-i drept= la c9ini (i urletul premonitoriu= dar e de pre-upu- c:= (i >n ace-t ca;= comportamentul animalului are >n 8edere unele indicii actuale= at9t doar c: inacce-i<ile omului= ceea ce poate crea fal-a impre-ie c: -u<iectul me-ajului pri8e(te 8iitorul= nu pre;entul@ Dintre ne8erte<rate= numai in-ectele par capa<ile de emi-iuni -onore >n;e-trate cu -emnifica.ie@ Stridula.iile lor -unt or?ani;ate /mu;ical2 -u< forma unor -ucce-iuni de c9te (apte fonatomi ,pul-uri -onore produ-e printr-o mi(care unic: a or?anului -tridulator6= denumite ciripituri= (i care dau na(tere= la r9ndul lor= unor fra;e mai ample c trilurile@ Cei mai cuno-cu.i produc:tori de triluri -unt ?reierii= co-a(ii (i l:cu-tele@ In ciuda renumelui lor= cei dint9i po-ed: repertoriul de -emnale cel mai -:rac@ !im<ajul lor cunoa(te numai trei /cu8inte2) -tridula.ia de apel -eFual= de-tinat: atra?erii partenerei= -tridula.ia curtenitoare= emi-: pentru c9(ti?area <un:8oin.ei ace-teia= (i -tridula.ia de ri8alitate= de care -e face u; la apari.ia concuren.ei@ >n -cAim<= /8oca<ularul2 co-a(ilor e-te nu numai de dou: ori mai <o?at= dar mai cuprinde (i o a(anumit: /-tridula.ie indiferent:2= adic: eFact trilul 35" de;intere-at= c9ntecul de amorul artei= pe care fa<uli-tul >l atri<uie pe nedrept ?reierului@ Unele in-ecte ,furnicile >n ?aleriile mu(uroiului6= dar (i araAnide comunica prin <9t9i= aidoma de.inu.ilor din >ncAi-ori@ Un per-onaj pitore-c e-te= din ace-t punct de 8edere= femela p:ianjenului tarentula= care= pentru a-i

atra?e pe ma-culi= -e in-talea;: pe c9te o frun;: (i o lo8e(te ritmic cu a<domenul= intr9nd >ntr-un tremur con8ul-i8= din care --au in-pirat creatorii populari ai dan-ului italian tarantella@ Contrar opiniei comune= cercet:rile au demon-trat c: pe(tii -imt 8iet:.i deo-e<it de ?:l:?ioa-e@ De-coperirea -urprin;:tor de t9r;ie a ace-tui fapt ,primele in8e-ti?a.ii >n ace-t domeniu= >ntreprin-e de naturali-tul au-triac Han- Ha-- >n Marea Carai<ilor= datea;: de-a<ia din anul 35&$6 are dou: cau;e principale@ e de o parte= -uprafa.a apei con-tituie o formida<il: <arier: acu-tic:) numai 3M din ener?ia -onor: de?ajat: de o eFplo;ie -u<ac8atic: reu(e(te -: treac: >n mediul aerian@ e de alt: parte= urecAea umana nu e-te adaptat: la audi.ia >n mediu licAid@ Oricine a <:?at 8reodat: capul -u< ap:= la (trand= la mare -au m:car >n cada= cunoa(te 89j9itul caracteri-tic ce -e in-talea;: >n atari -itua.ii (i din pricina c:ruia de8enim in-en-i<ili la orice apel -onor@ A(a -e face c:= timp de milenii= eFpre-iile de ?enul /mut ca pe(tele2 au putut p:rea perfect ju-tificate@ A-t:;i >n-: -emnalele -onore emi-e de pe(ti -unt repertoriate (i -tudiate cu aten.ie@ Me-ajele lor -e >n-criu tot >n -fera -emantic: a celor trei domenii amintite anterior ) -eFualitatea ,-erenadele interpretate de ?la-ul= cu tim<ru de corn= al pe(telui--tridie -au de cel= cu clincAet de clopo.el= al delicatului c:lu. de mare6= ap:rarea teritoriului ,r9ndunica-de-mare pune pe fu?: pe orice intrucu morm:itul ei puternic= produ- cu ajutorul <:(icii >not:toare6 (i dirijarea ac.iunilor colecti8e ,Aerin?ii utili;ea;: -emnale -onore diferite pentru comen;ile de adunare= anun.area pericolelor= indica.iile pri8ind -cAim<area de direc.ie a <ancului aflat >n mi(care (i cAiar un foarte intere-ant ciripit /de dre?ere a 8ocii2= cu func.ie 35%

"#3 fatic9= un fel de pro<: de microfon prin care conduc:torul c9rdului 8erific: dac: e-te au;it de to.i -upu(ii -:i6@ De(i p:-:rile -e <ucur: de un <inemeritat renume >n ace-t domeniu= nu toate -e do8ede-c >n -tare -: comunice -onor@ EFi-t: (i p:-:ri mute= ca= de pild:= <ar;a al<:= pa-:rea Hi`i -au 8ulturul -ud-american@ Altele= de fapt cele mai multe= nu emit dec9t -emnale -curte ,-tri?:te6@ E-te >n-: ade8:rat c: repertoriul de apeluri di-tincte ale ace-tora din urm: e= >n ?eneral= mult mai 8ariat dec9t cel al in-ectelor= pe(tilor -au <atracienilor ,-e cuno-c la <roa(te b -emnale diferite= >ntre care (i cel= util omului= de anun.are a -cAim<:rii 8remii6@ !a pi.i?oi= de eFemplu= au putut fi identificate "3 de piuituri cu >n.ele-uri deo-e<ite@ !ip-ite de coarde 8ocale= p:-:rile c9nt9toare po-ed:= in -cAim<= un or?an -peciali;at >n emiterea de -unete mu;icale@ Ace-ta poart: numele de -Srin?e (i e alc:tuit dintr-o mem<ran: -ituat: >n partea inferioar: a traAeei= acolo unde -e ramific: <ronAiile c:tre cei doi pl:m9ni@ o-i<ilit:.ile interpretati8e ale p:-:rii depind= mai cu -eam:= de num:rul de mu(cAi care >ntind mem<rana= modific9ndu-i frec8en.a de 8i<ra.ie@ :-:rile r:pitoare= incapa<ile de a c9nta= po-ed: o -in?ur: perecAe de a-tfel de mu(cAr=f papa?alul c trei= mierla -au pri8i?Aetoarea c cinci perecAi@ L Capacitatea de a emite -unete e-te >nn:-cut:= dar c9ntecele -e >n8a.:= (i= ca atare depind de conteFtul >n care -e de-f:(oar: copil:ria p:-:rii= deoarece= ca (i la om= eFi-t: o 89r-t: limit: p9n: la care e-te po-i<il: deprinderea /lim<ajului2@ De aceea nu e de mirare c:= pe l9n?: mi?ratoarele poli?lote= -e >nt9lne-c p:-:ri -edentare care -e eFprim: >n /dialect2= pentru c: nu (i-au p:r:-it niciodat: locul de <a(tin:@ Cinte;ele din Sco.ia ,Drin?illa coele<-6 eFecut: c9ntece diferite de la o 89lcea la alta@

Or?ani;area mu;ical: a c9ntecelor atin?e uneori o compleFitate uimitoare@ In ca;ul mierlei ,Turdu- merula6= ele -unt -tructurate -u< form: de -trofe= formate fiecare din c9te & p9n: la %# de note= ce -e -ucced la inter8ale de cea #=3 -ecunde@ au;a dintre -trofe durea;: >ntre #=& (i 35$ %=& -ecunde= iar lun?imea total: a c9ntecului poate atin?e $## de -trofe@ Majoritatea ace-tora -unt diferite= dar eFi-t: (i refrene ce re8in cu o re?ularitate remarca<il:@ !a pri8i?Aetoare= -trofa-refren urmea;: >ntotdeauna dup: un (ir de 3% -trofe neidentice@ Multe p:-:ri c9nt9toare practica -tilul antifonic@ Demela >i r:-punde partenerului printr-un contrac9ntec apar.in9nd repertoriului comun@ Dialo?ul pre;int: uneori un a-emenea ?rad de -udura >nc9t ornitolo?ii --au putut >n(ela= atri<uind duetul unui -in?ur indi8id= dat fiind faptul c: preluarea (tafetei de c:tre cealalt: pa-are a8ea loc la inter8ale de numai c9te8a -utimi de -ecund:@ Moti8ele melodice care intr: >n alc:tuirea -trofelor pot fi (i ele de o mare 8arietate@ !a -tur;ul Turdu- ericetorum au fo-t in8entariate 3b# de teme diferite@ Studiul ace-tor celule melodice= unele eFtrem de in?enioa-e ca alc:tuire mu;ical: i-a preocupat nu numai pe etolo?i= ci (i pe mu;icieni@ Unul dintre cei mai mari compo;itori ai -ecolului no-tru= france;ul Oli8ier Me--iaen ,35#4c355"6= or?ani-t timp de R decenii la <i-erica Trinitj din ari-= a profitat enorm de pe urma cunoa(terii profunde a c9ntecelor de p:-:ri= >nre?i-trate de-a lun?ul (i de-a latul p:m9ntului@ Titlurile c9tor8a dintre crea.iile -ale cele mai repre;entati8e 8or<e-c de la -ine B Rj8eil deoi-eauF ,35&%6= Oi-eauF eFotigue-= Catalo?ue dEoi-eauF ,35R#6@ Compu-: c:tre -f9r(itul 8ie.ii= opera -a Saint Dranroi- dEA--i-e= profit: de preteFtul faimoa-elor predici c:tre p:-:ri ale >ntemeietorului ordinului franci-can pentru a 8alorifica imen-a eFperien.: do<9ndita de compo;itor >n domeniul tran-punerii mu;icale a moti8elor melodice pro8enite din c9ntecul p:-:rilor@ Cu toate c9 preocuparea nu e deloc nou: ,-: ne amintim de compleFul madri?al imitati8 !e cAant de- oi-eauF al lui Cljment Vaneguin ,cea 3$4#c cea 3&R#6= de foarte populara pie-: pentru cla8ecin !e rappel de- oi-eauF de Vean Ailippe Rameau ,3R4%c3bR$6= interpretat: ade-ea (i la pian -au Aarp:= ca (i de petele de culoare pe care inter8en.ia unor in-trumente care imit: ?la-urile p:-:rilor le aduc >n unele -imfonii ale lui HaSdn -au >n a-torala <eetAo8enian:6= crea.ia lui O@ Me--iaen 35& marcAea;: momentul de 89rf al -tr:8ecAiului dialo? mu;ical dintre compo;itori (i confra.ii lor >naripa.i@ >n mod -urprin;:tor= -in?urele animale care le fac concuren.: p:-:rilor >n domeniul interpret:rii mu;icale -unt cetaceele@ Recordul >n materie >l reali;ea;: <alena-cu-cocoa(9 ,Me?aptera No8aean?liae6 care= >n perioada >mperecAerii= /concertea;:2 ore >n (ir= eFecut9nd c9ntece cu durata de c9te8a minute fiecare= <a;ate pe -ucce-iunea ri?uroa-: a unui mare num:r de teme mu;icale@ Ruda -a mai mic:= delfinul= nu c9nt:= dar po-ed: un repertoriu de-tul de 8ariat de -emnale acu-tice= pe care >l >m<o?:.e(te continuu pe parcur-ul 8ie.ii@ rofe-orul american J@ Batteau a demon-trat ,35R36 c: delfinii= de(i lip-i.i de coarde 8ocale= -unt capa<ili= folo-indu--e de ni(te >n?ro(9ri ale larin?elui= -: reproduc:= cu de-tul: fidelitate= cu8intele au;ite de la oamenii cu care 8in >n contact@ Daptul a putut r:m9ne mult: 8reme necuno-cut= fiindc: ei /pronun.:2 cu8intele >ntr-un re?i-tru foarte acut= ceea ce a f:cut ca fenomenul -: nu de8in: percepti<il dec9t dup: ce 8or<irea lor pi.i?:iat: a fo-t >nre?i-trat: (i redat: cu o 8ite;: redu-: de dou: ori (i jum:tate a <en;ii de ma?netofon@ Se mai (tie c: delfinii comunic: (i cu ajutorul ultra-unetelor= pe care le utili;ea;: >n-:= mai cu -eam:= pentru ecoloca.ie= mijloc de orientare >nt9lnit (i la alte -pecii= >ncep9nd cu in-ectele ,fluturii din familia Arctiidae emit cAiar ultra-unete de <ruiaj= pentru inducerea >n eroare a liliecilor= (i ei renumi.i

pentru radarele lor ultra-onice6= p:-:rile ,r9ndunelele-?ra-e-de-noapte= Steatornia caripen-i- din *ene;uela -au rudele lor din CAina= denumite Collocaliafrancia= con-tructoare ale 8e-titelor cui<uri come-ti<ile= at9t de apreciate >n ?a-tronomia eFtrem-oriental96 (i -f9r(ind cu un num:r de -pecii de mamifere ,pe l9n?: lilieci= merit: aminti.i aricii (i= lucru mai pu.in cuno-cut= <analii (oareci de ca-:= care= p9n: la >n.:rcare= c9nd >ncepe -: li -e >n?roa(e 8ocea= >(i cAeam: p:rin.ii prin -emnale aflate >n afara re?i-trului audi<il pentru urecAea uman:6@ >n ciuda -tr9n-ei lor >nrudiri filo?enetice cu omul= maimu.ele --au do8edit inapte pentru deprinderea lim<a35R

jului articulat@ Cau;a o repre;int: nu at9t deficien.ele de ordin intelectual ,-o.ii aello?= cre-c9ndu-(i copilul al:turi de un pui de cimpan;eu de aceea(i 89r-t:= au demon-trat c:= p9n: >n momentul a-imil:rii lim<ajului articulat= omul d: -en-i<il mai pu.ine do8e;i de inteli?en.: dec9t maimu.a6= c9t o conforma.ie defa8ora<il: a c:i]or fona-torii) larin?ele ajun?e prea aproape de 8:lul palatin= >n?r:dind mi(c:rile lim<ii (i permi.9nd doar producerea de -unete ?uturale@ A fo-t ne8oie de eforturi imen-e din partea unui cuplu de cercet:tori americani= -o.ii a@V@ HaSe- (i C@ HaSe-= pentru a >n8:.a un cimpan;eu= ajun- pe acea-t: <a;: 8edet: a tele8i;iunii de pe-te ocean= -: ro-tea-c: numai patru cu8inte mono-ila<ice= proce- peda?o?ic ce a nece-itat nu mai pu.in de R ani de munc: >ncordat:@ Re;ultate incompara<il -uperioare a dat eFperimentul in?enio- al cercet:torilor R@A@ 'ardner (i B@T@ 'ardner de la Uni8er-itatea din Ne8ada@ EFploat9nd marea mo<ilitate (i aptitudinile imitati8e ale maimu.elor= ace(tia au i;<utit -: >n8e.e un cimpan;eu= de data acea-ta >n numai R luni= 3%" de -emne ?e-tuale din lim<ajul -urdo-mu.ilor@ /Ele8ul2 --a do8edit at9t de dotat3 >nc9t= din materialul /leFical2 a-imilat putea alc:tui /propo;i.ii2 formate din p9n: la & -emne con-ecuti8e@ E8ocarea ace-tui eFperiment promi.:tor ne introduce deja >ntr-un alt domeniu al comunic:rii animale (i anume) Comunicarea ?e-tual:@ entru a >ncepe tot cu in-ectele= -e cu8in amintite aici re;ultatele -en;a.ionale (i mult mediats;ate ale cercet:rilor laureatului remiului No<el pentru fi;iolo?ie (i medicin: ,35b%6 aarl 8on Dri-cA= a-upra /dan-ului2 al<inelor@ Ceea ce le-a p:rut apicultorilor timp de milenii o manife-tare /core?rafic:L --a do8edit a con-titui un -i-tem compleF de comunicare= prin intermediul c:ruia al<inele >(i tran-mit unele altora un -et >ntre? de date pri8itoare la -ur-ele de Aran: pe care le-au de-coperit >n cur-ul ;<orurilor lor eFploratorii@ O dat: re>ntoar-: la -tup= al<ina-cerceta( >ncepe -: /dan-e;e2 de-criind >n ;<or o traiectorie fie circular:= fie >n form: de 4@ rimul ca; core-punde -itua.iei >n care 35b

-ur-a de Arana -e afl: la mai pu.in de 3## m di-tan.: fa.: de -tup@ C9nd di-tan.a e-te mai mare= ea recur?e la ;<orul >n 4= dar cum indica.ia acea-ta e mult prea -umar: pentru a le -er8i -uratelor -ale= aduce preci;:ri -uplimentare prin 8arierea 8ite;ei de depla-are@ Un num:r de %&c$# de parcur?eri ale traiectoriei >ntr-un minut core-punde unei di-tan.e de cea 3## m= >n timp ce pentru di-tan.e de 3 -au 3# Hm= frec8en.a ciclurilor -cade la & (i= re-pecti8= 3=" pe minut@ lanul traiectoriei dan-ului e-te 8ertical >n interiorul -tupului (i ori;ontal >n afara ace-tuia= iar orientarea por.iunii comune a celor dou: elip-e care alc:tuie-c optul ofer: informa.ii a-upra direc.iei >n care tre<uie -: -e depla-e;e al<inele pentru a ?:-i -ur-a de Aran:@ C9nd dan-ul e-te 8ertical --ar p:rea= la prima 8edere= c: el nu are cum -: indice direc.ia= dar al<inele re;ol8: in?eniopro<lema printr-o con?ruen.: un?Aiular: ) aFa de -imetrie a traiectoriei face cu 8erticala locului un un?Ai e?al cu cel dintre direc.ia -oarelui (i cea >n care -e afl: -ur-a de Aran:@ In plu-= c9nd parcur?e acea-t: aF:= al<ina >(i pune a<domenul >n 8i<ra.ie cu o frec8en.: propor.ional: cu concentra.ia >n ;aA:r a -ur-ei] *aloroa-e >n -ine= re;ultatele cercet:rilor lui aarl 8on Dri-cA au (i meritul de a ne atra?e aten.ia a-upra caracterului nu >ntotdeauna foarte e8ident al unor forme de comunicare animal:@ E= de aceea= po-i<il ca 8iitorul -: ne re;er8e multe -urpri;e >n ace-t domeniu@ De a-emenea= -tudiile au pu- in e8iden.: modul >n care aptitudinile comunicati8e -e de;8olt: diferen.iat de la o -pecie la alta@ Dintre cele trei tri<uri >n care ;oolo?ii ?rupea;: al<inele ,Apidae6= Bom<inaeAe nu pre;int: nici comunicare -onor: (i nici ?e-tual9= Meliponidaele comunic: -onor= iar Apinae-le di-pun de am<ele po-i<ilit:.i@ !a r9ndul lor= ele cuprind trei -pecii B Dtorea= care dan-ea;: numai ori;ontal= Dor-ata= care practic: dan-ul 8ertical= (i MeUifera= capa<ile -: dan-e;e >n am<ele feluri@ arada amoroa-: a p:-:rilor repre;int: poate forma de eFprimare ?e-tual9 cea mai ri?uro- codificat: din >ntrea?a lume animal:@ O culme a core?rafiei cu finalitate ero-

u)Bi i con-tituie dan-ul cocorului-cu-?9t-ne?ru h'ru- nur e= in-pirator al poe.ilor (i pictorilor de -tampe ioiHA Di?urile= foarte complicate= ale ace-tui /pa- de tteui -unt >n totalitate >nn:-cute@ Ste`ard aeitA= care 3-a @uui]) @ arat: c:= la numai cinci ;ile dup: ie(irea din ou= linear ar .inut departe de al.i repre;entan.i ai -peciei e-te -9 le eFecute pe toate de o manier: irepro(a<ila@ C n.e e-tetice pre;int: (i ceremonialul >nfrunt:rii T8aH9crla unele -pecii de pe(ti= p:-:ri -au (erpi@ nii or?ani;ea;: -pectacolL pu<lice cu dueluri de (am i -pecia CrotaluatroF ,(arpele teFan cu clopo.ei6= lupie ace-tea nu -unt -9n?eroa-e (i= pe parcur-ul lor= i arii >(i iau pau;e in timpul c:rora -e odiAne-c cul--BiHi --e unul pe-te cel:lalt ca -9 -e >nc:l;ea-c:@ r?ani;area ierarAic: foarte -trict: a colecti8it:.ilor )mu.e= po;i.ia -ocial: a unui indi8id pare -: depind: ror de capacit:.ile -ale de eFprimare mimic: (i ?e--iF-:a Un eFperiment efectuat de CE@ I;ard ,,bR6= p@ 5$6 e 8 a B -emnificati8 >n ace-t -en-@ Cercet:torul a -ec.ionat itrraul >acial al unei maimu.e din -pecia RAe-u-= pun9nd-o n mpo-i<ilitatea de a-(i mai folo-i re-ur-ele mimice@ In 8reme= el a a8ut oca;ia -9 con-tate o deteriorare Ujii9 a raporturilor -ociale ale maimu.ei operate@ De(i ujoa-ta apar.inea unei cate?orii dominante= ea a >nceput (ti ie tratat: ca o maimu.: -u<ordonat:@ Comportamentul .ratual al maimu.elor care -e >nt9lne-c >nt9mpl:tor IS ct9 re?uli de eticAet: preci-e= condi.ionate de -t:tu.ii )@ e -ocial@ Doi indi8i;i de ran? e?al -e >m<r:.i(ea;: (i ac <at pe um:r prietene(te= in timp ce un indi8id -u<or-tre<uie -9-(i eFprime con-idera.ia fa.: de -uperiorul au prin ?enufleFiuni (i temenele@ Surprin- in jun?l: tairL -jril9 furioa-:= etolo?ul eter ScAaller a reu(it -9 ape cu <ine din -itua.ia dificil: in care -e afla <a;9niu tocmai pe cuno(tin.ele do<9ndite in -tudiul comune t ?e-tuale a maimu.elor@ El a recur- de >ndat: la iile ritualului de -upunere (i ne<eli?eran.9 -pecific or -u<ordonate= c9(ti?9ndu-(i in numai 3# minute uo? ?e-tual -impatia a?re-orului= care --a >ndep:rtat @t= f:r: a-i face 8reun r9u@ 355

"33

Cel mai clar indiciu al con8ie.uirii pa(nice dintre maimu.e e-te >n-: .e-:latul reciproc@ Opera.iunea durea;: p9n: la trei ore pe ;i (i e practicat: de to.i mem<rii tri<ului= conform unor foarte preci-e re?uli de -u<ordonare (i cooperare@ [efii -unt .e-9la.i de -upu(ii lor ,la <a<uini= <un:oar:= -e poart: piept:natul cu c:rare6= femelele -e .e-al9 >ntre ele= dar nu >i uit: nici pe pui@ De(i are toate aparen.ele unui ritual ?e-tual= ace-t /comportament de toalet:2 >ndepline(te un rol le?at de o alt: form: de comunicare ) cea cAimic: ,olfacti8:6@ Ro-tul -:u e-te= >ntre altele ,fiindc:= de-i?ur= nici func.ia de >ndep:rtare a para;i.ilor nu e de ne?lijat6= (i acela de a-i impre?na pe to.i mem<rii tri<ului cu un miro- comun= cu ajutorul c:ruia -e recuno-c cAiar (i >n >ntuneric (i pe identificarea c:ruia -e <a;ea;: depi-tarea (i eliminarea intru(ilor= cAiar dac: ace(tia apar.in aceleia(i Specii@ Comunicarea cAimic: -e reali;ea;: prin intermediul unor emi-iuni de -u<-tan.e cAimice= produ-e= de o<icei= de ?lande -peciali;ate= cu -ecre.ie eFtern:@ E-te (i moti8ul pentru care= ini.ial= ace(tiBme-a?eri cAimici au fo-t denumi.i ectoAormoni@ Ulterior= --a impu- termenul de feromon= propu- >n 35&5 de <iocAimi-tul eter aarl-on de la Uni8er-itatea din Mar<ur?@ Deromonii atractan.i poart: numele de epa?ine= cei repelen.i -e nume-c reuul-ine@ O tr:-:tur: important:= prin care -e deo-e<e-c de alte tipuri de -emnale e-te per-i-ten.a lor >n timp@ Daptul c: ac.iunea feromonului (e poate manife-ta (i >n a<-en.a emi.:torului 3-a determinat pe lin?8i-tul TAoma- Se<eoH -: a-emene me-ajele cAimice cu comunicarea prin -cri-@ Deromonii de -paim: emi(i de (oarecele prin- >n cur-: r:m9n impre?na.i >n materialul din care e confec.ionat: acea-ta (i dup: di-pari.ia emi.:torului= aidoma unui document -cri- r:ma- >n urma unei per-oane defuncte@ D:r: a de.ine eFplica.ia (tiin.ific: a fenomenului= oamenii au >n8:.at din eFperien.: c:= numai dac: op:re-c cur-a= opera.ie ce are drept efect (ter?erea me-ajului= au (an-e de a mai captura (i un al doilea eFemplar@ Analo?ia cu -cri-ul ne-o -u?erea;: (i comportamentul <ondarilor= care= prim:8ara >n p:dure= ;<oar: din copac >n copac "##

mu(c9nd unele frun;e= nu pentru a -e Ar:ni cu ele= ci pentru a impre?na partea r:ma-: cu un feromon ce face din ace-te fra?menta ade8:rate -cri-ori de dra?o-te adre-ate femelelor din ;on:@ a@8on Dri-cA a o<-er8at c: de-tinatarele dau cur- apelului= pre;ent9ndu--e in ;iua urm:toare la locurile de >nt9lnire indicate= (i tot el a ar:tat c:= pentru e8itarea confu;iilor= marcarea -e face >n ;one diferite ale coroanei ar<orilor= in func.ie de -pecia c:reia >i apar.in <ondarii@ EFemplele anterioare au -u?erat deja dou: dintre -emnifica.iile feromonilor) cea de apel -eFual (i cea de alarm:@ Sen-i<ilitatea unor 8iet:.i la atari emi-iuni cAimice e de-a dreptul incredi<il:@ >n primul domeniu men.ionat= -e citea;: frec8ent ca;ul fluturelui Bom<SF Mori ,fluturele 8iermelui de m:ta-e6@ Demela ace-tuia produce= cu ajutorul unei perecAi de ?lande -ituate pe ultimul -ector a<dominal= un feromon atractant= ce a fo-t <ote;at <om<i-col (i pe care >l 8apori;ea;: in aer prin mi(c:ri de pompare ritmice= a-em:n:toare celor prin care -e parfumea;: femeile ce folo-e-c -ticlu.e pre8:;ute cu pul8eri;ator@ De(i cantitatea total: de <om<icol ce poate fi a-tfel eFpul;ata nu dep:(e(te o -utime de mili?ram= pre;en.a >n atmo-fera a ace-tei epa?ine e-te -e-i;at: de ma-culi cAiar de la o di-tan.: de c9.i8a Hilometri@ >n ace-t -cop antenele in-ectei -unt pre8:;ute cu mai <ine de $# ### de celule -en-i<ile ia miro-ul de <om<icol@ uterea de di-criminare a ace-tui du<lu or?an olfacti8 e-te at9t de mare >nc9t ii a-i?ur: fluturelui nu numai po-i<ilitatea de a percepe pre;en.a -u<-tan.ei= ci (i pe aceea de a -e dirija preci- c:tre .int:@ Ma-culul >(i orientea;: ;<orul pe direc.ia cre-c:toare a ?radientului concentra.iei= cotind la dreapta -au la -t9n?a= dup: cum antena dreapt: ori cea -t9n?: reperea;: c9te8a molecule de <om<icol >n plu- fa.: de cea din partea opu-:@ Tre<uie -u<liniat in-: faptul c: ace-t aparat olfacti8 ultraperfec.ionat e con-truit numai pentru un unic miro-= el nepermi.9nd -e-i;area (i anali;a altor eflu8ii odorifere@ O -peciali;are at9t de -trict: a receptorilor tre<uie -: mear?: >n-: m9n: >n m9n: cu una la fel de preci-: a ?landelor produc:toare= pentru ca >n at9t de " #3 di8er-a lume a in-ectelor confu;iile >ntre -pecii -9 fie eFclu-e din capul locului@ A(a -e face c: parfumurile cu rol de atractant -eFual dep:(e-c= potri8it e-tim:rilor unui entomolo? contemporan= profe-orul Martin !indauer= cifra de jum:tate de milion@ C9t pri8e(te feromonii de alarm:= ra;a de ac.iune a ace-tora atin?e (i ea 8alori remarca<ile@ A(a-numita /-:ritur: de eFcita.ie2 a cer<ilor= al c:rei ro-t nu a fo-t >n.ele- dec9t relati8 recent= con-tituie o modalitate prin care animalul aflat >n pericol >(i a8erti;ea;: -emenii -9 fu?: -au -9 -e ad:po-tea-c:@ Atunci c9nd cer<ul -e-i;ea;: o pre;en.: amenin.:toare ,89n:tor= animal de prad:6= >n loc -9 o ia de >ndat: la fu?:= cum ar fi de a(teptat= eFecut: un -alt pe loc (i a<ia pe urm: demarea;: cu iu.eala maFim: de care e capa<il@ De ce C3>n de-pic9tura copitei du<le a cer<ului -e afl: o mic: ?land: -peciali;at: care produce un feromon de alarm:@ S:ritura >i d: animalului prilejul -9 >(i de-fac: cele dou: copite (i -9 eFpul;e;e >n aer -u<-tan.a re-pecti8:@ >n termeni umani= ?e-tul e-te de un altrui-m admira<il= deoarece= f9c9ndu-3= cer<ul >(i >nt9r;ie -tartul (i >(i diminuea;: core-pun;:tor (an-ele de -al8are= major9ndu-le= >n -cAim<= pe cele ale con?enerilor -:i@ !im<ajul cAimic joac: un rol >n-emnat (i >n marcarea teritoriului@ Iepurii >(i <ornea;9 /propriet:.ile2 cu -ecre.iile unor ?lande -u<maFilare= ur-ul ?ri;;lS c cu -ali8:= 8ulpea c cu urin:= (o<olanul c cu eFcremente@ Unii feromoni -oli;i de-tina.i marc:rii teritoriului miro- -uficient de pl:cut pentru a-i fi dat omului ideea de a-i utili;a >n indu-triile co-metic: (i farmaceutic:@ Binecuno-cu.i= din ace-t punct de 8edere= -unt am<ra= cenu(ie ,a nu -e confunda cu cea ?al<enro(cat:= re;ultat: din minerali;area r:(inilor unor conifere6 produ-: Ai

inte-tinul ca(alo.ilor= mo-cul= datorat cer<ului mo-cat= un mic rume?:tor ce tr:ie(te pe platourile >nalte ale A-iei= (i ca-toreumul= depu- >n mici ?r:me;i conice de jur >mprejurul ad:po-tului ca-torilor@ Dunc.ia -ocial: a comunic:rii a fo-t deja amintit: cu prilejul e8iden.ierii -emnifica.iei .e-:latului >n comu"#" nit9.ile de maimu.e@ entru in-ectele ce tr:ie-c >n colecti8it:.i mari= me-ajele olfacti8e au o importan.a deo-e<it:@ Durnicile recrutoare indic: lucr:toarelor tra-eele pe care tre<uie -: le urme;e= marc9ndu-le cu pic:turi ale unui feromon de tra-aj@ Unele -pecii ,din ?enul Solenop-i-6 acoper: cu p:m9nt d9rele a-tfel formate= pentru a >mpiedica e8aporarea prea rapid: a feromonului@ Reparti.ia judicioa-: a furnicilor-doici >n raport cu num:rul de lar8e ce tre<uie-c Ar:nite -e reali;ea;: (i ea pe <a;a comunic:rii cAimice@ !a al<ine= feromonul eli<erat prin >n.epare o dat: cu 8eninul marcAea;: du(manul= declan(9nd un atac ?eneral a-upra -a@ A(a -e eFplic: de ce imprudentul care -e apropie de un -tup fie -cap: total ne8:t:mat= fie -e pomene(te ciuruit de >n.ep:turi= care >i pot fi cAiar fatale@ Comunicarea tactil: ocup: o po;i.ie mult mai mode-t: >n an-am<lul raporturilor intra-pecifice= fiindc:= pe de o parte= ea e-te ade-ea <locat: de teama de atin?ere de-pre care am mai 8or<it= iar pe de alta= ea /nu are -pecificitate= autonomie (i capacitate de -im<oli;are ca lim<ajul -onor -au cAimic2@ ,^3#%_= p@ &#6@ >n -ociet:.ile de in-ecte= contactul dintre antenele a doi indi8i;i pare totu(i -: tran-mit: diferite informa.ii= al c:ror >n.ele- e-te >n-: departe de a fi fo-t de-cifrat >n totalitate@ Comunicarea cromatic: >m<rac: dou: forme= dup: cum coloritul animalului e-te permanent -au are numai un caracter circum-tan.ial@ rima cate?orie e ilu-trat: de 8iet:.ile >n;e-trate cu arme periculoa-e de atac -au ap:rare= ace (i col.i 8enino(i= ?lande cu -ecre.ii toFice -au ur9t miro-itoare= celule ur;ic:toare@ [erpii-arlecAin (i (erpii-corali= a c:ror mu(c:tur: e-te deo-e<it de primejdioa-:= atra? aten.ia e8entualilor amatori de rela.ii mai apropiate c: nu e ca;ul -: ri(te= prin foarte -pectaculoa-ele lor com<ina.ii de inele ne?re= ?al<ene= al<e (i ro(ii= ce joac: aici un rol de me-aj de a8erti;are= -imilar celui al capului de mort repre;entat pe eticAetele -ticlelor cu Notra8:@ O com<ina.ie de comunicare cromatic: (i ?e-tual9 o con-tituie a(a-numitul /lim<aj al m:(tilor2= prin care "#% di8er-a lume a in-ectelor confu;iile >ntre -pecii -9 fie eFclu-e din capul locului@ A(a -e face c9 parfumurile cu rol de atractant -eFual dep:(e-c= potri8it e-tim:rilor unui entomolo? contemporan= profe-orul Martin !indauer= cifra de jum:tate de milion@ C9t pri8e(te feromonii de alarm:= ra;a de ac.iune a ace-tora atin?e (i ea 8alori remarca<ile@ A(a-numita /-:ritur: de eFcita.ie2 a cer<ilor= al c:rei ro-t nu a fo-t >n.ele- dec9t relati8 recent= con-tituie o modalitate prin care animalul aflat >n pericol >(i a8erti;ea;: -emenii -9 fu?: -au -9 -e ad:po-tea-c:@ Atunci c9nd cer<ul -e-i;ea;: o pre;en.: amenin.:toare ,89n:tor= animal de prad:6= >n loc -9 o ia de >ndat: la fu?:= cum ar fi de a(teptat= eFecut: un -alt pe loc (i a<ia pe urm: demarea;: cu iu.eala maFim: de care e capa<il@ De ce C3ln de-pic9tura copitei du<le a cer<ului -e afl: o mic: ?land: -peciali;at: care produce un feromon de alarm:@ S:ritura >i d: animalului prilejul -9 >(i de-fac: cele dou: copite (i -9 eFpul;e;e >n aer -u<-tan.a re-pecti8:@ >n termeni umani= ?e-tul e-te de un altrui-m admira<il= deoarece= f9c9ndu-3= cer<ul >(i >nt9r;ie -tartul (i >(i diminuea;: core-pun;:tor (an-ele de -al8are= major9ndu-le= >n -cAim<= pe cele ale con?enerilor -:i@ !im<ajul cAimic joac: un rol >n-emnat (i >n marcarea teritoriului@ Iepurii >(i <ornea;9 /propriet:.ile2 cu -ecre.iile unor ?lande -u<maFilare= ur-ul ?ri;;lS c

cu -ali8:= 8ulpea c cu urin:= (o<olanul c cu eFcremente@ Unii feromoni -oli;i de-tina.i marc:rii teritoriului miro- -uficient de pl:cut pentru a-i fi dat omului ideea de a-i utili;a >n indu-triile co-metic: (i farmaceutic:@ Binecuno-cu.i= din ace-t punct de 8edere= -unt am<ra= cenu(ie ,a nu -e confunda cu cea ?al<enro(cat:= re;ultat: din minerali;area r:(inilor unor conifere6 produ-: Ai inte-tinul ca(alo.ilor= mo-cul= datorat cer<ului mo-cat= un mic rume?:tor ce tr:ie(te pe platourile >nalte ale A-iei= (i ca-toreumul= depu- >n mici ?r:me;i conice de jur >mprejurul ad:po-tului ca-torilor@ Dunc.ia -ocial: a comunic:rii a fo-t deja amintit: cu prilejul e8iden.ierii -emnifica.iei .e-9latului >n comu"#" nit9.ile de maimu.e@ entru in-ectele ce tr:ie-c >n colecti8it:.i mari= me-ajele olfacti8e au o importan.: deo-e<it:@ Durnicile recrutoare indic: lucr:toarelor tra-eele pe care tre<uie -: le urme;e= marc9ndu-le cu pic:turi ale unui feromon de tra-aj@ Unele -pecii ,din ?enul Solenop-i-6 acoper: cu p:m9nt d9rele a-tfel formate= pentru a >mpiedica e8aporarea prea rapid: a feromonului@ Reparti.ia judicioa-: a furnicilor-doici >n raport cu num:rul de lar8e ce tre<uie-c Ar:nite -e reali;ea;: (i ea pe <a;a comunic:rii cAimice@ !a al<ine= feromonul eli<erat prin >n.epare o dat: cu 8eninul marcAea;: du(manul= declan(9nd un atac ?eneral a-upra -a@ A(a -e eFplic: de ce imprudentul care -e apropie de un -tup fie -cap: total ne8:t:mat= fie -e pomene(te ciuruit de >n.ep:turi= care >i pot fi cAiar fatale@ Comunicarea tactil: ocup: o po;i.ie mult mai mode-t: >n an-am<lul raporturilor intra-pecifice= fiindc:= pe de o parte= ea e-te ade-ea <locat: de teama de atin?ere de-pre care am mai 8or<it= iar pe de alta= ea /nu are -pecificitate= autonomie (i capacitate de -im<oli;are ca lim<ajul -onor -au cAimic2@ ,^3#%_= p@ &#6@ >n -ociet:.ile de in-ecte= contactul dintre antenele a doi indi8i;i pare totu(i -: tran-mit: diferite informa.ii= al c:ror >n.ele- e-te >n-: departe de a fi fo-t de-cifrat >n totalitate@ Comunicarea cromatic: >m<rac: dou: forme= dup: cum coloritul animalului e-te permanent -au are numai un caracter circum-tan.ial@ rima cate?orie e ilu-trat: de 8iet:.ile >n;e-trate cu arme periculoa-e de atac -au ap:rare= ace (i col.i 8enino(i= ?lande cu -ecre.ii toFice -au ur9t miro-itoare= celule ur;ic:toare@ [erpii-arlecAin (i (erpii-corali= a c:ror mu(c:tur: e-te deo-e<it de primejdioa-a= atra? aten.ia e8entualilor amatori de rela.ii mai apropiate c: nu e ca;ul -: ri(te= prin foarte -pectaculoa-ele lor com<ina.ii de inele ne?re= ?al<ene= al<e (i ro(ii= ce joac: aici un rol de me-aj de a8erti;are= -imilar celui al capului de mort repre;entat pe eticAetele -ticlelor cu otra8:@ O com<ina.ie de comunicare cromatic: (i ?e-tual9 o con-tituie a(a-numitul /lim<aj al m:(tilor2= prin care "#% unele 8ie.uitoare >(i -cAim<a 8remelnic >nf:.i(area pentru a putea >nfrunta cu mai mult -ucce- un pericol iminent@ Mica (op9rl9 denumit: a?ama-?ulerat9 ,CAamdSo-auru- ain?i6 >(i pune pe fu?: du(manii cu ajutorul unui ?uler de piele multicolor pre8:;ut cu 8er?ele cartila?inoa-e= pe care >l poate de-cAide ca pe o um<rel:= m9rindu-(i <ru-c (i amenin.:tor dimen-iunile aparente@ In acela(i -cop= pe(tele-arici ie-e repede la -uprafa.: (i >n?Aite aer pentru a-(i m:ri 8olumul= iar i?uanele Anoli- umfl: ni(te -aci 8iu colora.i di-pu(i >n jurul ?9tului@ >n cate?oria 8iet:.ilor care comunic: prin -cAim<:ri de culoare= un loc aparte II ocup: caracati.ele@ Epiderma lor e-te pre8:;ut: cu un mare num:r de pun?u.e minu-cule= con.in9nd licAid de diferite culori@ Ace(ti cromatofori -unt >nconjura.i de mu(cAi radiali= care= prin contrac.ie= pot -pori de p9n: la R# de ori -uprafa.a aparent: a pun?u.ei@

>n func.ie de culoarea cromatoforilor a-tfel dilata.i= octopodul poate o<.ine o infinitate de nuan.e diferite= a c:ror -tr:lucire e-te inten-ificat: de ac.iunea iridioci(tilor= celule -ituate >nd:r:tul mem<ranei colorate de la -uprafa.a corpului (i care con-tituie un foarte -ofi-ticat -i-tem reflectori;ant= alc:tuit dintr-un fel de pri-me (i o?lin;i minu-cule@ *aria.iile cromatice -e con-tituie= >n perioada >mperecAerii= >ntr-un ade8:rat cod ?alant= ma-culul mer?9nd cu -u<tilitatea ,dar (i cu pruden.a (i cu economia@@@6 p9n: la a nu -e colora dec9t pe partea dreapt:= -in?ura 8i;i<il: pentru femel:= c:reia= ca orice ca8aler autentic= >i ofer: locul de onoare@ Calmarii !oli?o= >ndeo<(te incolori= -e />m<rac:2 >n ritmul ritualului nup.ial >ntr-un co-tum .ip:tor= cu dun?i alternati8e al<e (i ro(ii@ Comunicarea luminoa-: -e <a;ea;: pe proprietatea de <iolumini-cen.9 a unor or?ani-me= ce are drept -ur-: oFi-darea -u<-tan.ei numite luciferin: -u< ac.iunea catali;atoare a unei en;ime cuno-cute -u< numele de lucifera;:@ >n afara con8er-a.iei amoroa-e= precum cea dintre licurici (i partenera -a= care= fiind apter:= nu poate ;<ura (i >(i -emnalea;: a-tfel pre;en.a ma-culilor ce -ur8olea;: re?iunea= codul lumino- pare -: acopere un mare num:r "#$ de -emnifica.ii= dar cunoa(terea ace-tora e-te >nc: lacunar:= a89nd >n 8edere faptul c: fotocomunicarea e-te= mai ale-= apanajul at9t de pu.in cercetatei faune a<i-ale@ S-au identificat p9n9 a-t:;i mai mult de 3&# de -pecii de pe(ti lumino(i@ !a ad9ncimile la care lumina ;ilei nu poate p:trunde= 8ie.uitoarele di-tin? prietenii de du(mani (i ma-culii de femele cu ajutorul luminii emi-e de ace(tia@ Biolo?ul en?le; !i--man a ar:tat c: pe(tii fac u; de coduri luminoa-e compleFe= prin intermediul c:rora tran-mit informa.ii 8ariate@ unctele (i pl:cile luminoa-e ce le acoper: corpul -e aprind >ntr-o anumit: ordine= f9c9ndu-ne -: <:nuim eFi-ten.a unui -i-tem de codificare >n rela.iile dintre parteneri@ Dac: di-tinc.ia dintre feromonii unor -pecii diferite -e operea;: pe <a;a formulei lor cAimice= deo-e<irea dintre -emnalele luminoa-e pare -: -e <a;e;e pe frec8en.a (i durata lor@ >n perioada >mperecAerii= licuriciul meFican >(i aprinde VanternaL din " >n " -ecunde= iar -cara<eul lucitor Aotinu- pSrali- c la fiecare &=b -ecunde= -c9nteierea -emnalului -:u dur9nd numai #=#R -ecunde@ Dac: e recepti8: la apelul primit= femela ace-tuia din urm: r:-punde printr-o -c:p:rare -imilar: dup: eFact "=3 -ecunde@ Atunci c9nd cercet:torii au >ncercat -: >l p:c:lea-c: pe ma-cul= -imul9nd cu ajutorul unei lanterne replica femelei= -trata?ema nu a reu(it dec9t numai -trict >n ca;ul >n care >ntre cAemare (i r:-pun- --au -cur- nici mai mult= dar nici mai pu.in de "=3 -ecunde= ceea ce a demon-trat c:= >ntr-ade8:r= criteriul de recunoa(tere era unul de ordin temporal@ Mutati- mutandi-= ne afl:m >n pre;en.a unei -itua.ii de ?enul celor -tudiate de E@T@ Hali ffRb_= pp@ 3c356= >n care punctualitatea -au >nt9r;ierea la >nt9lniri -e do8ede-c purt:toare ale unor me-aje@ Speciile de in-ecte foto?ene -e deo-e<e-c pe <a;a timpului de reac.ie= la fel cum cercet:torul american >i deo-e<ea pe 8e-tici de orientali dup: punctualitate@ Emi-ia de lumin: poate -er8i (i ca atractant inter-pecific@ e(tele-8iper9 CAauliodu- are ca8itatea <ucal: >mpodo<it: cu 8reo %&# de -ur-e de lumin:= care >i atra? ire;i-ti<il pe micii pe(ti (i cru-taceele ce >i -er8e-c drept "#&

Arana@ !ar8ele .9n.arului BolitopASla lumino-a= care -e de;8olta pe ta8anele pe(terii Jaitomo din Noua 0eeland9= confi?urea;: dea-upra apelor lacului -u<teran de acolo un cer fal-= cu con-tela.ii artificiale@ C9nd in-ectele care -e de;8olta >n ape ajun? la -tadiul 8ie.ii aeriene= ele >(i iau ;<orul c:tre ceea ce li -e pare a fi <olta >n-telat: (i -e la-: prin-e >n capcana lun?ilor fire lipicioa-e pe care lar8ele de BolitopASla le la-: -: at9rne din ta8an@ Am:nuntul cel mai incredi<il din de-crierile= (i a(a -en;a.ionale= pe care 8i;itatorii pe(terii le-au furni;at naturali(tilor e acela c: di-punerea pe <olta pe(terii a lar8elor >n cau;: nu e-te deloc >nt9mpl:toare= ci ea core-punde >ntocmai a(e;:rii con-tela.iilor pe cerul au-tral ] ,^3#%_= pp 3%bc3%46@ Comunicarea electric:@ roducerea= >ntr-o cantitate mai mic: -au mai mare= a electricit:.ii con-tituie o proprietate ?eneral: a or?ani-melor 8ii= dac: -e are >n 8edere -u<-tratul electric al influFului ner8o-@ !a pe(tii electrici= m:rimea impul-ului fiec:rei celule >n parte nu dep:(e(te o<i(nuitul= dar -ur-ele ?eneratoare -e ?rupea;: >n pl:ci le?ate >n -erie= a-tfel >nc9t= >n cele din urm:= ten-iunea electric: poate atin?e 8alori impre-ionante@ Cu ajutorul mai multor coloane de <aterii a c9te R###c3# ### de pl:ci fiecare= repre;ent9nd aproape o treime din ?reutatea pe(telui= tiparul electric atin?e ten-iunea record de R## de 8ol.i@ Renumitul ?eo?raf (i naturali-t AleFander 8on Hum<oldt a fo-t pe punctul de a-(i pierde 8ia.a >n timpul eFpedi.iei >ntreprin-e >n Zara de Doc= atunci c9nd a c:lcat din >nt9mplare pe un tipar electric ,ElectropAoru- electri-cu-6@ !a pe(tele-torpil: ,Torpedo marmorat:6= coloanele -unt alc:tuite din numai c9te8a -ute de pl:ci fiecare= dar num:rul lor e foarte mare ,>n jur de "##6 (i= prin le?area ace-tora >n paralel -e o<.in inten-it:.i ale curentului de &#-R# de amperi@ >nc: din AnticAitate efectele contactului cu pe(tele-torpil9 erau <ine cuno-cute= iar 'alenu- >l recomanda pentru tratamente cu electro(ocuri >n <oli ca ?uta -au reumati-mul@ Nu >ncape >ndoial: c: ace-te puternice ?eneratoare electrice -unt >n primul r9nd arme de temut= dar ele par "#R

-: joace (i un rol de comunicare deloc ne?lija<il@ rofe-orul Dran; eter MoAre- de la Uni8er-itatea din Tu<in?en a lan-at ipote;a c: impul-urile electrice emi-e de pe(ti -er8e-c la informarea colecti8: >n cadrul marilor <ancuri= a c:ror depla-are a<-olut ordonat: nu --ar putea reali;a >n a<-en.a unui a-emenea tele?raf -ui-?eneri-@ EFi-ten.a unor -emnale electrice de apel -eFual e-te deja -ta<ilit: cu certitudine@ Tot indi-cuta<il: ne apare a-t:;i (i func.ia de marcare (i ap:rare a teritoriului) pe(tele are un control permanent a-upra c9mpului electric pe care >l creea;: >n jurul -:u (i -e-i;ea;:= pe o anumit: ra;:= pre;en.a oric:rui or?ani-m 8iu= deoarece acea-ta tul<ur: liniile de for.:= anun.9ndu-i proprietarului apari.ia unui 8i;itator@ Sen-i<ilitatea unora dintre ei la 8aria.ii ale parametrilor electrici e-te de-a dreptul uluitoare@ e(tele 'SmnarcAu- niloticu- e capa<il= -e pare= -: reac.ione;e la modific:ri ale inten-it:.ii curentului electric de IO3& amperi@

Daptul c: (i-a creat un mod de comunicare ce >i apar.ine >n eFclu-i8itate= lim<ajul articulat= nu 3-a >mpiedicat pe om -: utili;e;e= >n continuare= (i >nc: pe -car: foarte lar?:= mijloacele non-8er<ale@ rin for.a >mprejur:rilor= nu toate --au putut <ucura de o de;8oltare e?al:= m:car (i numai pentru moti8ul c: or?ani-mul uman nu di-punea de po-i<ilit:.i fi;ice compara<ile cu cele ale unor animale= >n ceea ce pri8e(te= de eFemplu= comunicarea luminoa-:= electric: -au cromatic:@ Dar >n toate ace-te domenii in?enio;itatea uman: a compen-at= cu 89rf (i >nde-at= ;?9rcenia naturii= ima?in9nd -i-teme (i di-po;iti8e artificiale pentru care necu89nt:toarele ar a8ea toate moti8ele -: ne in8idie;e@ E ade8:rat c: e8entualele -emnale electrice emi-e de corpul uman -unt= >n orice ca;= infinit mai -la<e dec9t cele ale tiparului -au torpilei electrice= dar= >n -cAim<= a-t:;i= p9n: (i >n cele mai >ndep:rtate col.uri ale lumii= 8or<a lui 'Ai.9 poli.aiul= /<ate tele?raful de -e cutremur: -t9lpii2= iar cerul e <r:;dat de -ateli.i de telecomunica.ii= ce a-i?ur:= "$ de @ore din "$= le?:turile dintre ;eci (i -ute de milioane de locuitori ai planetei@ Tot a-tfel= inferioritatea noa-tr: or?anic: >n raport cu licuriciul e contra<alan-at: cu deplin -ucce- de mijloacele teAnice de producere a luminii artificiale= care= >ncep9nd cu -tr:8ecAiul foc de -emnali;are a pericolelor (i -f9r(ind cu tran-mi-iile prin fi<re optice= (i-au ?:-it -tr:lucite aplica.ii >n comunicare@ "#4

C9t pri8e(te comunicarea cromatica= ea era oricum pre;enta= >ntr-o form9rudimentar9 (i= in ?eneral= necon-troiatlTcon(tient= prin tenomene ca -cAim<areaculoru o<ra;ului >n ca;ul unor emo.ii puternice= precum -paima= m9nia -au ru(inea ,a c:rei denumire e cAiar le?at: de -cAim<area re?i-trului cromatic ) /-:-.i fie ru(ine o<ra;ului ]26= ori a unor <oli ,Aepatita e= poate= eFemplul cel mai la >ndem9n:= dar >n-emn:tatea culorii >n -emiotica medical: nu -e limitea;: la dia?no-ticarea ace-teia6@ [i aici >n-:= domeniul -emnific:rii prin culoare --a eFtin- imen- prin introducerea unor coduri eFplicite= ca >n Aeraldic:= >n 6 -emnali;area na8al: cu fanioane= >n -emafori;are -au S cAiar >n a-ocierea dintre -entimentul na.ional (i culoriledrapelului de -tat= ori implicite= cum -e >nt9mpl:= mai cu V -eam:= >n domeniul 8e-timentar= al artelor decorati8e= al macAiajului@ Separarea nu e-te >n-: at9t de net: pe c9t pare= o dat: ce >nt9lnim codific:ri cromatice -tricte (i >n j >m<r:c:minte ) culoarea 8e(mintelor ne permite -: identific:m apartenen.a la o cate?orie -au la un ?rup anume a militarilor= c:lu?:rilor din di8er-e ordine reli?ioa-e= mem<rilor -au -uporterilor unor ecAipe -porti8e= per- V -oanelor >n doliu= mire-elor etc@ o-i<ilit:.ile noa-tre de a comunica pe cale cAimic: -unt (i ele limitate= dar importan.a ace-tui canal r:m9ne mare= >n ciuda repertoriului redu- de -emnifica.ii ce pot fi tran-mi-e prin intermediul -9u@ CAiar dac: acea-t: pro<lematic: nu --a <ucurat >nc: din partea cercet:torilor de aten.ia cu8enit:= e e8ident c: moartea >n aren: a unor dre-ori de fiare -:l<atice a fo-t urmarea direct: a emi-iei feromonilor de -paim:= prompt recep.iona.i de animale@ Tot me-ajele olfacti8e joac: un rol major >n atrac.ia -eFu- f al9 (i= pro<a<il= >n ?eneral= >n -impatia -au antipatia C -pontan: pe care le re-im.im= de la prima >nt9lnire= fa.: j de o per-oan: -au alta@ [i aici= omul ajut: natura prin W producerea de epa?ine artificiale= feromoni atractan.i de X tipul parfumurilor (i al altor co-meticale odorifere cu T /8ino-ncoace2@ Deloc lip-it: de importan.:e-te (icomunjcareaonor9 nori 8er<al9@ Am 89;utdeja c:T potri8it re;ultatelor "#5 o<.inu.ede A@ MeAra<ian circa V%4M dintre me-ajele tran-mi-emff2interac.iune per-oml:nt de ordin 8ocifera a W f i cu8inte) Ele apar.in fie lar?ii panoplii de parametn /mu;icalijr:i lim<ajului ,tim<rul= intona.ia= ritmul= pau;ele= tonul= >n:l.imea= inten-itatea 8ocii6= fie repertoriului= de-tul de <o?at= de -unete nearticulate pe care omul e-te capa<il -: le emit:@ Ace-tea din urm: >ndepline-c func.ii diferite= de la cea eFpre-i8: a oftatului= trec9nd prin rolul fatic al c9te Xu unui />A>2 -trecurat >n con8er-a.ie pentru a-3 con8in?e pe interlocutor c: e-te urm:rit cu aten.ie= (i p9n9 la metalin?8i-tica tu-e -emnificati8:= n ce -emnalea;: nece-itatea citirii me-ajului >ntr-o cAeie V deo-e<it: fa.: de modul de decodificare practicat p9n9 ! atunci@ YUnioc aparte printre mijloacele de comunicare -onor: non-8er<al: >l ocup: fluieratul@ Tri afara <ine cuno-cutei -ale utili;:ri codificate >n -port (i >n domeniul militar= fluieratul --a putut de;8olta ca lim<aj alternati8= menit -: -e -u<-tituie total 8or<irii atunci c9nd di-tan.a dintre emi.:tor (i receptor e-te prea mare@ Ca;ul cel mai -pectaculoe cel al o<iceiului popula.iei 'uancAe din in-ulele Canare de a con8er-a prin fluier:turi p9n9 la di-tan.e de cea & Hm@ A-t:;i ace-t -i-tem neo<i(nuit de comunicare nu -e mai men.ine dec9t >n in-ula !a 'omera@ De remarcat e faptul c: -emnalele nu codific: aici no.iuni -au cu8inte= ci cAiar -unetele lim<ii= ceea ce apropie acea-t: modalitate de tran-mitere a informa.iei de -cAema de principiu a func.ion:rii telefonului= unde prin canalul de comunicare circul: ecAi8alen.i fi;ici ai -unetelor articulate ro-tite de cei doi participan.i la con8or<ire@

!:-9nd la o parte ?e-tualitatea= c:reia >i 8om dedica un capitol -eparat= pe m:-ura rolului pe care >l joaca >n rela.iile interumane= ar mai merita men.ionat: importan.a deo-e<it: pe care a do<9ndit-o la om= -pre deo-e<ire de multe alte -pecii animale= comunicarea tactila@ CAiar daca --a afirmat= (i= >n mare m:-ur:= pe <un: dreptate= c9 -tatele cele mai a8an-ate din lumea de a-t:;i nu -unt /-ociet:.i tactile2= atin?erea dintre indi8i;i continua -: repre;inte un >n-emnat liant -ocial@ Ne-ar fi ?reu -:

"3# accept:m o lume >n care oamenii -: nu >(i -tr9n?: m9na c9nd -e >nt9lne-c= >ndr:?o-ti.ii -: nu -e >m<r:.i(e;e -au mamele -: nu >(i de;mierde copiii@ StanleS Vone- (i Elaine mar<rou?A ,^b5_ apud ^%&_= pp@ 3R"c3R%6 au >ncercat -: cla-ifice func.iile comunic:rii tactile= delimit9nd cinci cla-e principale) ,l6 Atin??ri care tran-mit emo.ii po;iti8e@ Mama care al9pte:;9Tadultul care man?9ieun cop>T>Al9crimat pentru a-3 lini(ti= (eful care te <ate pe um:r -pre a te >ncuraja >ntr-un moment dificil= omul care >.i -tr9n?e m9na cu c:ldur: d9nd a-tfel ?la- ?ratitudinii -ale fa.: de un ?e-t f:cut >n fa8oarea lui= iu<ita -au -o.ia care te -:rut: -unt numai c9te8a eFemple de le?:turi tactile ce eFprim: -entimente calde= afectuoa-e@ ,[l Atin??rijnVoac:@ >n;e-trate cu un pronun.at poten.ial metacomunicati8= ace-tea u(urea;: interac.iunea= f:r: ca= totodat:= -: an?aje;e r:-punderea celui ce atin?e pentru actul= ade-ea ?reu de con-ecin.e= al atin?erii@ De;mierdarea -au p9lmuirea >n ?lum: po-ed: cu totul alte conota.ii dec9t acelea(i ?e-turi f:cute cu toat: -erio;itatea= ceea ce nu >n-eamn: c: ar fi lip-ite de 8aloare comunicati8:= ci doar c: tran-mit altce8a= de multe ori un -entiment de apropiere= de -olidaritate camaraderea-c: pe care marile ?e-turi /-erioa-e2 -unt mai pu.in capa<ile -: >l comunice@ %) Atin?eri /de control2= 8i;9nd dirijarea comportamentelor= a atitudinilor -au= cAiar= a -entimentelor per-oanei atin-e@ Un mic -emnal tactil >i poate atra?e aten.ia interlocutorului -: ne pri8ea-c:= dup: cum >l poate >ndemna -: -e dea la o parte= -: -e ?r:<ea-c: -au= dimpotri8:= -: -tea locului@ In majoritatea ca;urilor= atin?erea de control implic: o rela.ie de dominare (i= ca atare= ea nu poate fi efectuat: dec9t unidirec.ional@ er-oana cu -tatut -ocial mai >nalt -au cea care joac: rolul -uperiorului >n -itua.ia de comunicare dat: e-te uni8er-al recuno-cut:= >n toate culturile= drept mai >ndrept:.it: dec9t cealalt: -: >(i atin?: interlocutorul@ Muncitorul <:tut pe um:r de patronul -:u -e 8a -im.i= >n ?eneral= flatat de acea-t: aten.ie tactil:= >n timp ce acela(i ?e-t 8enit= de data acea-ta= din partea "U celui dint9i 8a fi pri8it drept cel pu.in depla-at@ Nu tre<uie -9 ne ?9ndim prea mult pentru a putea r:-punde la >ntre<area ) /Care dintre mem<rii cuplurilor profe-or-ele8= medic-pacient= poli.i-t-delinc8ent= director--ecretar: are c:derea -9 >l atin?: pe cel:lalt C2 ,^b#_ apud ^%&_= p@ 3R%6@ In ca;ul din urm:= componentei -ociale i -e adau?: -pecificul rela.iei tactile <9r<at-femeie= care e-te (i ea pronun.at a-imetrica) <:r<atului >i e-te >n?:duit -9 atin?: femeile >n cur-ul diferitelor acti8it:.i ;ilnice= pe c9nd atin?erea <:r<a.ilor de c:tre femei e-te pretutindeni interpretat: drept o in8ita.ie SeFual:@ E u(or de o<-er8at c: acea-t: a dona re?ul: ,prejudecat: C6 e mai puternic: dec9t prima= deoarece nu e -uficient -9 fii (ef: pentru a-i putea atin?e pe <:r<a.ii afla.i >n -u<ordine= f:r: a fi <:nuit: de /A:r.uire -eFual:2@ ,$6 Atin?erea /ritual:2@ Cea mai cuno-cut: (i mai frec8ent utili;at: e-te -tr9n?erea m9iniiE >n -emn de -alut la >nt9lnire (i la de-p:r.ire@ 'e-tul are mai

multe implica.ii dec9t pare (i >m<rac: nenum:rate fcrme@ Atitudinile de dominare= e?alitate -au -upunere -unt comunicate prin intermediul po;i.iei m9inii celui ce ini.ia;: ?e-tul de -alut= palma fiind orientat: >n jo-= lateral >n cel de al doilea (i >n -u- >n ultimul@ Dor.a cu care -e -tr9n?e m9na con-tituie (i ea un parametru -emnificati8) per-oanele a?re-i8e >.i tro-ne-c cu <rutalitate de?etele= >n timp ce firile -la<e= lip-ite de 8oin.:= apatice= >ntind o m9na fla-c:= f:r: *la?:= >n -tilul -upranumit /pe(te morta,^3#b_= p@ R#6@ Implicarea emo.ional: e -u<liniat: prin participarea (i a celeilalte m9ini= care poate -9 cola<ore;e cu dreapta >n prinderea >n -i-tem /m:nu(:2 a m9inii partenerului= ori -9 -tr9n?: ante<ra.ul -au <ra.ul ace-tuia >ntr-o po;i.ie cu at9t mai >nalta cu c9t -e dore(te -a-e tran-mit: un -entiment mai inten- de apropiere= -olidaritate -au compa-iune@ Oamenii politici practic: -tilul /m:nu(:2 cAiar (i atunci c9nd -e afla la prima >nt9lnire= ceea ce >ntre indi8i;ii o<i(nui.i poate p9rea nepotri8it -au -u-pect= cel tratat a-tfel put9nd <:nui o inten.ie a-cun-: >n -patele ace-tui ?e-t= prea cordial pentru un prim contact@ Scuturarea m9inii e (i ea pre;ent: >n >ntre8ederile ofi"3" ciale@ Se poate pre-upune c: pro8ine din -tr98ecAiul o<icei al -:rutului m9inii) atunci c9nd am<ii participan.i >ncearc: -9-i -:rute m9na partenerului (i= >n acela(i timp= -e opun tentati8ei -imilare a ace-tuia= re;ultatul e-te o mi(care ritmic: de felul celei prin care a-t:;i -e adau?: un plu- de c:ldur: ?e-tului de <un-8enit@ R:-p9ndirea (i >n-emn:tatea -ocial: a -:rutului m9inii ca -emn de con-idera.ie (i -upunere -cade pe m:-ur: ce ne depla-:m din-pre Orient= unde= >nc: din cele mai 8ecAi timpuri --a practicat (i -:rutarea picioarelor per-oanelor -u--pu-e= c:tre Europa Central: (i America= unde cAiar tradi.ia ca <:r<a.ii -: -:rute m9na femeilor e practic di-p:rut:= ?e-tul fiind a-t:;i interpretat >n termeni de a?re-iune -eFual:@ In -cAim<= -:rutul pe o<ra; la >nt9lnirea dintre per-oane apropiate e-te >nc: >n u;@ E drept >n-: c: el tinde -: -e tran-forme >ntr-o -impl: atin?ere a pome.ilor opu(i= /.oc:itul2 <u;elor f9c9ndu--e >n aer= o<icei datorat pro<a<il femeilor rujate care nu -unt di-pu-e -: >(i deranje;e macAiajul@ Dire(te= -:rutarea pe o<ra; la >nt9lniri e o practic: comun: cuno(tin.elor apropiate= rudelor (i >ndr:?o-ti.ilor= dar cei din urm: -e di-tin? net de ceilal.i printr-un detaliu ce .ine de in-tinctul teritorial@ *om 8edea= cAiar >n capitolul urm:tor= c: di-tan.a fi;ic: dintre doi oameni care interac.ionea;: -e afl: >ntr-o -tr9n-: le?:tur: cu tipul de rela.ie ce --a -ta<ilit >ntre ei@ In ace-t -en-= ;ona perceput: drept ceaE mai intim: (i >n care condi.iile de p:trundere -imt foarte -trict /le?iferate2 e-te cea care -e >ntinde pe o ra;: de cea 3& cm >n jurul corpului no-tru@ O<-er89nd cu aten.ie modul >n care -e -:rut: pe o<ra; >ndr:?o-ti.ii= pe de o parte= (i per-oanele apropiate ,rude= prieteni6= pe de alta= 8om con-tata c:= de(i un contact fi;ic al epidermelor are loc >n am<ele -itua.ii= >n cel de al doilea ca; <a;inele participan.ilor -e men.in= >n timpul -:rutului la di-tan.a /canonic:2 de 3& cm= adic: >n afara ;onei re;er8ate raporturilor de intimitate maFim:@ S:rutul dintre >ndr:?o-ti.i a f:cut= de altfel= o<iectul unor cercet:ri -peciale@ A@aendon ,^4"_ apud ^"4_= pp@ 3#&c3#R6= care a filmat >n parcuri= cu camera a-cun-:= "3% comportamentul cuplurilor tinere a ajun- la conclu;ia c9 ritualul -:rutului e-te controlat (i dirijat de femeie= care= printr-o emi-ie nuan.at: de -emnale mimice -timulea;: -au de-curajea;: tentati8ele de apropiere ale <:r<atului@ Ace-ta nu >ncearc: -: >(i -:rute partenera p9n: c9nd nu prime(te din partea ei /permi-ul

de li<er: trecere2 repre;entat de a(a-numitul -ourire fermj= o po-tura facial: -pecific: >n care -pr9ncenele -e afl: >n repao-= ocAii -unt de-cAi(i= iar ?ura >ncAi-a= cu <u;ele -tr9n-e= dintre care cea -uperioara e u(or retractata= ca >n timpul unui -ur9-= de unde (i denumirea eFpre-iei@ In -cAim<= atunci c9nd Ea >ncrunta -pr9ncenele= -ur9;9nd cu ?ura >ntrede-cAi-: (i >(i arat: din.ii= El nu are 8oie -: o -:rute@ Dac: >n-: >ncAide ocAii= ridic: -pr9ncenele (i >ntrede-cAide ?ura= cu col.urile <u;elor >ndreptate pii.in >n jo-= po-tura cuno-cut: -u< numele de 8i-a?e rt8eur= e de a(teptat -: urme;e un -:rut lun? (i pa-ionat= do8ada c: partenerul= care pare a a8ea ini.iati8a >n ace-t domeniu= nu face dec9t -: -e -upun: in8ita.iilor -au comen;ilor non-8er<ale ale iu<itei@ X>T@jAtin?erea >n alt -cop dec9t comunicarea propriu-;i-9@ EaoateTm<r:ca o multitudine de forme= de la -u-.inerea unei per-oane care urc: -au co<oar: dintr-un 8eAicul= la atin?erea frun.ii pentru a e8alua temperatura unui <olna8= ori a >ncAeieturii ca -: >i lu:m pul-ul@ CAiar dac: o<iecti8ul urm:rit e-te altul= >n majoritatea ace-tor ca;uri -e tran-mit (i informa.ii afecti8e= deoarece ?e-turile ce pre-upun contactul fi;ic implica mai >ntotdeauna (i pre;en.a unui -entiment= fie el po;iti8 ,?rij: fa.: de aproapele= re-pect= -olicitudine6= fie ne?ati8 ,o-tilitate a-cun-: -:u f:.i(:6@ Canalul tactil >(i demon-trea;: -uperioritatea a-upra celui olfacti8 (i prin po-i<ilitatea de a -e tran-mite prin intermediul -:u nu numai informa.ie afecti8: ,eFemplele de mai -u- --au referit la -entimente po;iti8e= dar e de la -ine >n.ele- c: (i ura -au di-pre.ul pot fi comunicate tactil= <un:oar: prin p9lmuire -au prin diferite procedee ale luptei corp la corp6= ci (i orice altce8a= cu ajutorul unui cod laL fel de preci- ca (i -cri-ul@ Ne8:;9torii au a-t:;i "3$ acce- la cuno(tin.ele din toate domeniile (i -e pot dedica unei cariere (tiin.ifice -au didactice) marele matematician ru- !@S@ ontrea?Ain a predat topolo?ia la Uni8er-itatea din Mo-co8a= compo;itorul Voaguin Rodri?o c i-toria mu;icii la cea din Madrid@ In8entarea -crierii pentru or<i e pu-: >n le?:tur:= de o<icei= cu numele profe-orului france; !oui- Braille ,34#5c34&"6= (i el r:ma- de timpuriu f:r: 8edere= ca urmare a unui accident din copil:rie= dar -e cu8ine men.ionat faptul c: ace-ta nu a f:cut dec9t -: perfec.ione;e -i-temul propu- de profe-orul de cali?rafie *alentin HauS ,3b$&c34""6= autor al lucr:rii de referin.: E--ai -ur lEeducation de- a8eu?le- , ari-= 3b4R6@ Metoda Braille pre-upune o codificare <inar: a literelor (i cifrelor= ideea fiind >ntruc9t8a a-em:n:toare cu cea a 8ecAii -crieri celtice la care am f:cut referire >n capitolul 3#@ Ori?inalitatea procedeului con-ta acolo >n folo-irea unui -in?ur fel de -emne= a<-en.a ace-tora cont9nd drept -emnul complementar@ Similar= >n alfa<etul Braille= o mic: proeminen.: practicat: pe o foaie ri?id: (i care poate fi /citit:2 cu ajutorul de?etelor repre;int: unul dintre cele dou: elemente ale codului <inar= cel de al doilea fiind lip-a -emnului re-pecti8 >n po;i.ia a(teptat:@ ractic= fiec:rei litere -au cifre >i -unt alocate c9te R po;i.ii di-pu-e -u< forma unui dreptun?Ai cu <a;a mic: ori;ontal:@ Oricare dintre po;i.iile marcate poate fi ocupat: de o proeminen.:= reali;9ndu--e a-tfel= potri8it formulei 33@3= un num:r de "R d R$ de com<ina.ii po-i<ile= -uficiente pentru codificarea literelor= a cifrelor= a -emnelor de punctua.ie (i a altor c9tor8a -emne utile ,Braille are= >ntre altele= (i meritul de a fi introdu- o nota.ie le-ne de utili;at pentru partiturile mu;icale6@

"3& 3b@ MANIDEST1RI!E INSTINCTU!UI TERITORIA! 7N COMUNICAREA INTERUMAN1@ RO\EMICA@

Modalit:.ile diferite de reali;are a >m<r:.i(:rii (i -:rutului >n func.ie de natura rela.iilor dintre parteneri ne-au atra- deja aten.ia a-upra unor implica.ii teritoriale ale raporturilor interper-onale@ !ucrurile -e petrec ca (i cum fiecare dintre noi --ar depla-a >mpreun: cu ni(te >n8eli(uri in8i;i<ile a c:ror 8iolare e >n?:duit:= >ntr-un mod foarte fin diferen.iat= eFclu-i8 unor cate?orii -trict circum-cri-e de cola<oratori@ Diecare tip de rela.ie pre-upune o di-tan.: canonic: >ntre indi8i;i= orice >nc:lcare ?ener9nd nepl:cere= -tin?Aereala -au cAiar -t:ri conflic-tuale@ Anali;a corela.iei dintre componenta -pa.ial: (i cea comunica.ional9 a 8ie.ii -ociale face o<iectul unei di-cipline= nu mai 8ecAi de & decenii= al c:rei ini.iator a fo-t americanul Ed`ard T@Hall= (i care a c:p:tat numele de proFemic9@ roFemica afirm:= >n e-en.:= c: in-tinctul teritorial= at9t de important >n 8ia.a animalelor= e departe de a fi di-p:rut la om@ Dimpotri8:= manife-t:rile -ale --au di8er-ificat (i nuan.at= pe potri8a e8olu.iei raporturilor -ociale@ Din ace-t punct de 8edere= De-mond Morri- di-tin?e trei tipuri principale de teritoriu ) tri<al= familial (i per-onal@ >n ceea ce pri8e(te teritoriul tri<al= autorul american o<-er8: c: /89n:torul din tri<ul primiti8 care -e a-cunde >n fiecare cet:.ean nu -e mul.ume(te -9 apar.in: unei colecti8it:.i 8a-te pe ai c:rei mem<ri= >n majoritate= nu >i cunoa(te per-onal@ El face tot po-i<ilul pentru a -e con"3R 8in?e c: >mp:rt:(e(te cu ei ap:rarea teritoriului= dar -cara ace-teia dep:(e(te umanul@ E ?reu -: re-im.i un -entiment de apartenen.: la un tri< de cinci;eci de milioane de per-oane -au cAiar mai mult@ El formea;: atunci -u<-?rupuri mai apropiate de modelul 8ecAi= mai mici (i pe care le cunoa(te mai <ine2 ,^54_= p@ 3"R6@ De la <andele de r:uf:c:tori= p9n: la partidele politice ,al:turarea e -trict >nt9mpl:toare6= toate ?rupurile= ?ru-pu-culele (i a-ocia.iile de orice fel -imt ne8oia imperioa-: de a-(i delimita ;ona de ac.iune= marc9ndu-(i teritoriul (i ap:r9ndu-3 prin mijloace -pecifice= >ntr-un mod nu mult diferit de cel= -: -punem= f:r: a face din nou nici o alu;ie= al Aaitelor de lupi >n c:utare de prad:@ 're8a= tradi.ional numit: /de tip polone;2= cu ocuparea atelierelor (i <ari-cadarea ca >ntr-o fort:rea.:= ca (i manife-ta.iile de -trad:= >n care demon-tran.ii >(i ap:r: metru cu metru >mpotri8a in8a;iei for.elor de ordine un teritoriu a-upra c:ruia nu au= >n fond= nici un drept de proprietate= -unt eFpre-ii tipice ale aceluia(i in-tinct teritorial@ !a fel c (i tendin.a de a purta ne?ocierile pe teren neutru= inclu-i8 la ni8elul marilor puteri= ReSHja8iH-ul -au Malta fiind preferate unor localit:.i -ituate pe teritoriul unuia dintre -tatele implicate@ Caracterul tri<al al teritoriilor colecti8e -e 8:de(te (i >n apari.ia >n -pa.iul ace-tora a unor manife-t:ri /primiti8e2 de ?enul inton:rii unor c9ntece de lupt:= al de-f:(ur:rii (i eFpunerii de >n-emne -pecifice (i al de?Ai;:rii= toate >nt9lnite= >n mod curent= pe -tadioane (i terenuri de -port@

Tr:-:turile teritoriului familial -unt percepti<ile at9t >n modul de or?ani;are a locuin.ei= c9t (i >n manife-t:rile familiei atunci c9nd ea -e afl: >n depla-are= la munte -au la mare@ E -uficient -: urm:rim comportarea pe plaj: pentru a >n.ele?e importan.a pe care fiecare dintre noi o acord: propriet:.ii familiale ficti8e >ntemeiate pe dreptul primului ocupant@ Cea dint9i familie care -o-e(te >n ;ori la plaj: are= fire(te= li<ertatea de a -e a(e;a a<-olut oriunde dore(te= dar prima ?rij: a mem<rilor ei e-te aceea de a-(i delimita (i marca un teritoriu= pe care= >ncep9nd din acel moment >l con-ider: in8iola<il@ Urm:torii 8eni.i nu -e "3b 8or a(e;a niciodat: >n imediata 8ecin:tate= ci mult mai departe= di-tan.ele dintre /propriet:.ile2 familiale -c:;9nd treptat= pe m:-ura a?lomer:rii plajei@ Cei o<li?a.i -: -e in-tale;e prea aproape de al.ii -e -imt inoportuni (i= cAiar dac: -e -cu;:= in8oc9nd lip-a de -pa.iu= nu -t9rne-c mai pu.in reac.ii de o-tilitate din partea celor -o-i.i mai de8reme@ Ca (i >n ca;ul rela.iilor interper-onale= func.ionea;: aici a(a-numitul principiu al /locului central2@ Ace-ta con-t: >n ale?erea= de preferin.:= de c:tre per-oana 8enit: mai t9r;iu a po;i.iei mediane >ntre locurile deja ocupate@ !a cinemato?raf= atunci c9nd o<-er8:m un r9nd li<er= pe care nu -e afl: dec9t o -in?ur: per-oan:= e-te foarte pro<a<il -: ne ale?em un loc -ituat la jum:tatea drumului >ntre -caunul ocupat (i cap:tul r9ndului@ EFplica.ia p-iAolo?ic: e -impl:) apropierea eFce-i8: de per-oana i;olat: ar putea fi interpretat: drept o a?re-iune= >n timp ce a(e;area la o di-tan.: prea mare c ca eFpre-ie a di-pre.ului -au repul-iei fa.: de 8ecinul poten.ial@ Acela(i principiu func.ionea;: (i >n ale?erea c9rli?elor pentru pro-oape >ntr-o <aie pu<lic: -au a cuierelor de AaineE>n 8e-tiare@ Sin?ura a<atere con-tatat: de cercet:tori -e refer: la ale?erea ca<inei >n toaletele pu<lice= unde -e pare c: -e prefer: nu ampla-amentul central= ci cel mai >ndep:rtat@ Re8enind la teritoriul familial= ar mai fi de men.ionat ipo-ta;a mo<il: a ace-tuia= con-t9nd >n >n8eli(ul in8i;i<il al automo<ilului >n care -e depla-ea;: familia aflat: >n `eeH-end@ Apropierea prea mare (i per-i-tent: a unei ma(ini -tr:ine tre;e(te c:l:torilor o iritare compara<il: cu cea -t9rnit: -pectatorului de cinemato?raf de a(e;area unei per-oane pe locul din fa.a -a= de(i mai eFi-t: (i alte -caune li<ere@ >n am<ele ca;uri= familia= re-pecti8 indi8idul= >(i aro?: drepturi a-upra unei ;one pe care nimic= >n afara in-tinctului teritorial= nu oX>l >ndrept:.e(te -: o controle;e@ O ipo-ta;: imo<il: a teritoriului familial o repre;int: ca-a de locuit@ E@T@ Hali 8ede >n locuin.a european: din -ecolele \*IIIc\\ paradi?ma a ceea ce el nume(te /-pa.iile cu or?ani;are fiF:2@ >n di-tri<u.ia >nc:perilor ace-tui tip de c:min familial= ;ona cea mai intim:= cea a dormitoarelor e-te ampla-at: la etaj= ca un 8erita<il cui<= ea fiind protejat: de c9te8a linii de fortifica.ii -ucce-i8e@ 'r:dina din fa.a ca-ei con-tituie nu at9t un o<-tacol= c9t un -pa.iu a c9rui -tr:<atere >l o<i(nuie(te pe 8i;itator cu ?9ndul c: a p:trun- pe un teritoriu >n care li<ertatea -a de ac.iune e-te >n?r:dit: de o<li?a.ia de a cere permi-iunea proprietarului pentru acte pe care >n ;ona li<er: de dincolo de ?ard le -ocotea ca pe un drept al -:u@ Sentimentul de dependen.: fa.: de 8oin.a -t:p9nului ca-ei cre(te o dat: cu intrarea >n cl:dire= unde acce-ul >ntr-o >nc:pere -au alta de8ine impo-i<il f:r: in8ita.ia eFpre-: a proprietarului= >naintarea c:tre ;onele cele mai <ine ap:rate ale ace-tei lumi >ncAi-e e -trict condi.ionat: de tipul de rela.ie pe care 8i;itatorul o >ntre.ine cu /ai ca-ei2@ Anumite per-oane nu -unt primite dec9t >n 8e-ti<ul= altele c >p <uc:t:rie= altele >n -alon -au -ufra?erie= >n timp ce camerele de dormit r:m9n inacce-i<ile= cu infime eFcep.ii ,medicul -au@@@ amantul doamnei6 mu-afirilor o<i(nui.i@ !a polul opu- -e pla-ea;:= dup: Hali= ca-a tradi.ional: japone;:= eFemplu tipic de /-pa.iu cu or?ani;are 8aria<il:2= >n care= prin -impla depla-are a unor panouri mo<ile -e modific: f:r: dificultate di-tri<u.ia >nc:perilor (i unde= r:m9n9nd practic locului= >.i po.i -cAim<a radical tipul de acti8itate@

>n fine= p:rintele proFemicii mai 8or<e(te de /-pa.ii cu or?ani;are -emifiF92= caracteri-tice unor edificii de intere- pu<lic@ Unele dintre ace-tea -unt calificate drept -ociofu?e= fiindc: amenajarea lor urm:re(te re-tr9n?erea raporturilor de comunicare interper-onal9@ E-te ca;ul -:lilor de a(teptare ale policlinicilor (i -pitalelor= unde e >n intere-ul celor ce lucrea;: acolo ca pacien.ii -: con8er-e;e c9t mai pu.in@ Di-punerea -caunelor de-a lun?ul pere.ilor de-curajea;: tentati8ele de dialo? (i >mpiedic: formarea de ?rupuri@ Tocmai din ace-t moti8= depla-area -caunelor (i a(e;area lor >n cerc e-te prompt -anc.ionat: de per-onalul de -er8iciu al in-titui.iei@ S-a o<-er8at c: po;i.ia fa.: >n fa.a= la o di-tan.: de cea 3 metru= -u-cit: de trei ori mai pu.ine con8er-a.ii dec9t di-punerea "35 al:turat:= iar acea-ta din urm: de dou: ori mai pu.ine dec9t ampla-amentul de col.= >n un?Ai drept= unde cAeful de 8or<: e-te maFim= deoarece jocul pri8irilor e-te aici cel mai natural@ Se (tie c: >n cur-ul unei con8er-a.ii o<i(nuite participan.ii -e pri8e-c cea &#M din timp@ Or= at9t a(e;area fa.: >n fa.: (i deci (i ocAi >n ocAi= c9t (i po;i.ia lateral: ridic: o<-tacole >n calea re-pect:rii ace-tei condi.ii@ Studiul comunic:rii dintre come-eni a ar:tat (i el c: ampla-amentul cel mai fa8ora<il con8er-a.iei e-te cel de col.= >n timp ce di-punerea fa.: >n fa.: -timulea;: contro8er-ele= ?ener9nd fie a?re-i8itate= fie atitudini eFa?erat defen-i8e@ Rela.ia dintre per-oanele a(e;ate pe locuri al:turate e= >n ?eneral= mai cooperati8: dec9t a celor ce (ed 8i;a8i unul de altul= dar nu la fel de de-tin-a ca aceea ce ia na(tere la col.ul me-ei@ I8it: >nc: din ;orii E8ului Mediu= la curtea le?endarului re?e ArtAur= ma-a rotund: e-te preferat: pentru tratati8ele >ntre parteneri ce -e 8or e?ali= tocmai pentru c: anulea;: ine?alit:.ile men.ionate= de-fiin.9nd orice pri8ile?iu@ Acea-ta >n-: numai >n teorie= c:ci (i la o ma-: rotund:= dac: unul dintre participan.i are un -tatut -uperior= locurile al:turate -caunului -:u de8in= prin >n-u(i ace-t fapt= po;i.ii r98nite= a-tfel >nc9t= p9n: la urm: -e in-tituie o ierarAie ad-Aoc (i ilu;ia e?alit:.ii -e -pul<er:@ Calificate drept -ociopete= -pa.iile pu<lice de ?enul= <un:oar:= al tera-elor -au ?r:dinilor de 8ar: ale unor localuri ,re-taurante= cofet:rii6 -timulea;: comunicarea de ?rup@ >n contra-t cu -:lile de a(teptare= unde per-onalul de -er8iciu 8e?Aea;: ca di-punerea -caunelor -: nu fie modificat: >n -en-ul facilit:rii con8er-a.iei dintre ocupan.ii ace-tora= aici nimeni nu -e opune depla-:rilor de mo<ilier=- inclu-i8 al:tur:rii me-elor pentru a -e permite con8i8ilor -: -e adune >n ?rupuri mai mari= cu ri-cul= con(tient a-umat= de a a8ea o clientel: -en-i<il mai ?:l:?ioa-:@ Dintre toate tipurile de -pa.ii men.ionate= cel per-onal --a <ucurat de cea mai mare aten.ie din partea cercet:torilor@ Ace(tia au delimitat patru ;one caracteri-""#

!ice+ 'iecare di%!re e#e 'ii%d $"bim)9r.i!, #a r9%d"# ei &% c9!e d("a $"b*(%e+ d"), c"m "rmea*,1 1. Zona intima Be &%!i%de de #a $")ra'a.a e)idermei %(a$!re )9%, #a ( di$!a%., de cea 45 cm de acea$!a. I$!e di$!a%.a da%$"#"i a)r()ia!+ a &mbr,.i,rii+ dar i a #")!ei c(r) #a c(r). C(m"%icarea !ac!i#a i cea (#'ac!iv, (c"), aici "% #(c )rivi#egia!. -(#"# v(rbirii e$!e m"#! dimi%"a!+ (a)!a $a" c:iar emi$ii#e de $"%e!e %ear!ic"#a!e &%#(c"i%d '(rm"#area verba#, c(ere%!,+ e#ab(ra!,+ r($!i!, c" v(ce !are. C(%!ac!"# (c"#ar e$!e+ &% ge%era#+ $#ab+ (c:i"# ada)0 !9%d"0$e c" di'ic"#!a!e a)r()ierii exce$ive. ;b#iga.i $, acce)!,m &% *(%a %(a$!r, i%!ima )er$(a%e %e&%dre)!,.i!e $, ),!r"%d, ac(#(+ re$im.im $!9%He%ea#, $a" iri!are+ $e%0 !ime%!e bi%ec"%($c"!e (ric"i a circ"#a! c" #i'!"# $a" c" miH#(ace de !ra%$)(r! &% c(m"% #a (re de mare ag#(me0 ra.ie. -eac.ia ab$(#"! %(rma#, i% a!ari $i!"a.ii c(%$!, &% &%cercarea de a0i de)er$(%a#i*a )e cei di% H"r+ a$imi#9%0 d"0i c" (biec!e#e %e&%$"'#e.i!e0 C,#,!(rii evi!, $, $e )rivea$c,+ %" c(%ver$ea*, %ici c:iar a!"%ci c9%d $"%! &%$(.i.i de )er$(a%e a)r()ia!e+ &i 'ac de #"cr" ci!i%d+ (ri $im"#9%d c, ci!e$c+ *iare $a" c,r.i+ &i a.i%!e$c )riviri#e &% g(# $a" a$")ra "%"i #(c K$ig"rK+ &% care %" ri$c, $, &%!9#%ea$c, "% c:i) (me%e$c+ ca+ de )i#d,+ regi$!r"# #"mi%($ ce marc:ea*,+ &% #i'!"ri+ e!aHe#e )arc"r$e. Bim.i%d %(i &%i%e c, H"c,m )e%!r" cei#a#.i r(#"# "%(r (biec!e+ %e $!r,d"im $, %e mic,m c9! mai )".i% i evi!,m+ )e c9! )($ibi#+ $, a!i%gem )e ci%eva. B"b*(%a a)r()ia!, $e &%!i%de &%!re 015 cm. -e#a.ia $ex"a#, i #")!a $"%! $i%g"re#e ra)(r!"ri i%!er"ma%e c(m)a!ibi#e c" acea$!, di$!a%., mi%ima#,. 8(a!e !r,$,!"ri#e c(m"%ica.i(%a#e me%.i(%a!e $"%! &m)i%$e aici #a #imi!,1 )rivirea %" &i mai )(a!e &%de)#i%i '"%c.ia %(rma#,+ !ac!i#i!a!ea i (#'ac!ivi!a!ea )rec"m),%e$c a$")ra c(m"%ic,rii $(%(re+ d(mi%a!e de ma%i'e$!,ri v(ca#e i%v(#"%!are. Ge$aHe#e !ra%$mi$e $"%! a)r(a)e &% exc#"$ivi!a!e a'ec!ive $a" )"!er%ic c(#(ra!e a'ec!iv. 2. Zona personal 645125 cm). C")ri%de+ #a r9%d"# ei+ ( $"b*(%, a)r()ia!, 64575 cm) i "%a &%de),r!a!, 675125 cm). Cea di%!9i )re$")"%e "% grad ridica! de

221 familiaritate >ntre comunicatori@ So.ia -au iu<ita pot /locui2 f:r: pro<leme ace-t teritoriu= dar 8or fi eFtrem de iritate daca o alta femeie -e 8a in-inua >n -ectorul apropiat al ;onei per-onale a partenerului lor@ Me-ajul olfacti8 al interlocutorului r9m9ne percepti<il (i atin?erea oric9nd po-i<il:= dar ponderea comunic:rii 8er<ale cre(te (i contactul ocular de8ine mult mai <un@ C9nd >ie-9 per-oane neautori;ate in8adea;: ace-t -pa.iu= 8or<irea poate de8eni ner8oa-:= (o8:itoare= incoerent:@ Re-pira.ia interlocutorului ca (i unele detalii ale fi;ionomiei (i danturii= foarte <ine o<-er8a<ile de la acea-t: di-tan.:= ne pot crea o -tare de di-confort care >n?reunea;: comunicarea@ >n -u<;ona >ndep:rtat: ne -im.im mult mai >n lar?ul no-tru@ Ea core-punde di-tan.ei o<i(nuite dintre doi oameni ce con8er-ea;: pe -trad:@ Inten-itatea 8ocii e normal:= pri8irea cuprinde >ntrea?a -tatur: a interlocutorului@ Drontiera -a eFterioar: coincide cu limita eFtrem: a po-i<ilit:.ii -ta<ilirii unui contact fi;ic direct) participan.ii la interac.iune >(i pot -tr9n?e m9inile (i -e cu8ine remarcat faptul c: o fac de re?ul: pe un teren neutru= >ntin;9nd <ra.ul -uficient de mult pentru ca >ncAeietura m9inii -: -e afle la limita ;onei lor intime@

S: mai not:m c: limitele men.ionate ale ;onei per-onale nu -unt acelea(i >n toate mediile= -ociet:.ile (i culturile= ci ele 8aria;: >n limite de-tul de lar?i= >n func.ie de di8er(i parametri p-iAolo?ici= temperamentali= -ocio-cul-turali (i cAiar @@@ demo?rafici@ >ntr-ade8:r= den-itatea local: a popula.iei pare a a8ea un cu89nt ?reu de -pu-@ Di-tan.a per-onal: e-te mai mare >n ca;ul locuitorilor de la .ar: dec9t >n cel al or:(enilor= o<li?a.i -: tr:ia-c: >n -pa.ii mai a?lomerate@ A(a -e eFplic: faptul c:= atunci c9nd >.i >ntinde m9na= .:ranul o face cu <ra.ul ri?id= >n.epenit din cot= pentru a p:-tra di-tan.a care i -e pare -ocialmente con8ena<il:@ !ocuitorii unor .:ri foarte populate >(i 8or<e-c de la di-tan.e mult mai mici= core-pun;:toare >n mentalitatea european: ;onei intime@ Temperamentul na.ional influen.ea;: (i el ace-te raporturi -pa.iale@ An?lo-aFonii nu -e apropie >n con8er-a.ie dec9t cel mult p9n: la di-tan.a la care= >ntin;9nd """ <ra.ul= (i-ar putea atin?e interlocutorul cu 89rful de?etelor@ Rom9nii >(i .in partenerul de di-cu.ie la dep:rtarea core-pun;:toare >ncAeieturii m9inii= >n timp ce meridionalii= ara<ii -au ne?rii -e pot apropia p9n: la di-tan.a cotului@ O<li?a.i -: di-cute -t9nd >n picioare= un en?le; (i un italian 8or oferi -pectacolul unui num:r de dan- -ui-?eneri-= pro8ocat de tendin.a in-tincti8: a celui dint9i de a -e retra?e pentru a-(i .ine partenerul la di-tan.: (i de dorin.a celui de al doilea de a -e apropia de interlocutor= >n concordan.: cu propria -a idee de -pa.iu per-onal@ Un rol deloc ne?lija<il re8ine (i factorilor p-iAolo?ici@ !a o reuniune la care ne -im.im <ine= tindem -: reducem di-tan.a fa.: de ceilal.i (i >n-:(i ideea de a?lomera.ie e pri8ita >ntr-un mod foarte -u<iecti8) ne pl9n?em de >n?Ae-uial: atunci c9nd ne afl:m printre per-oane pe care nu le -impati;:m= dar nici nu ne trece prin minte -9 o facem= la o den-itate o<iecti8 e?al:= dac: anturajul ne con8ine@ >n ?eneral= jocul proFemic >n locurile unde -e con8er-ea;: >n picioare ,la cocteiluri= de pild:6 e-te eFtrem de nuan.at= apropierea -emnal9nd preferin.a pentru per-oana >n cau;:= iar p:-trarea di-tan.ei canonice c lip-a de di-poni<ilitate pentru o rela.ie mai -tr9n-:@ Su<iectul con8er-a.iei poate influen.a= la r9ndul -:u= di-tan.a dintre interlocutori ) e <ine cuno-cut faptul c: informa.iile confiden.iale -unt tran-mi-e pe un ton -c:;ut= ceea ce pre-upune un ?rad -uperior de intimitate -pa.ial:= mer?9nd p9n: la 8or<itul /la urecAe2= practic: nereco-manda<il9 >n-: >n -ocietate= tocmai pentru c: d9 >n 8ilea? caracterul con-pirati8 al comunic:rii@ %@ 0ona -ocial: ,3="&c%=R# m6@ E-te -pa.iul ne?ocierilor imper-onale= al rela.iilor de -er8iciu din care elementul de intimitate a fo-t total >nl:turat@ Su<;ona apropiat: ,3="&c"="# m6 pre-upune comunicarea 8er<al: cu o 8oce plina (i clar decupat: pe fondul e8entualelor ;?omote de fond@ Drontiera interioar: a teritoriului -ocial e-te marcata (i= ade-ea= men.inut: prin ampla-area de o<iecte-tampon ) ?Ai(eul= <iroul= tara<a@ S-a -pu-= pe <un: dreptate= c:= lip-i.i de <iroul lor= medicul -au a8ocatul --ar -im.i ca (i de;<r:ca.i >n fa.a clientului care le -olicit: -er 8iciile@ Su<;ona >ndep:rtata ,"="#c%=R# m6 adau?: dou: conota.ii noi ) -u<linierea di-tan.ei ierarAice ,mini-trul la care mer?i >n audien.: te .ine mai departe dec9t directorul (i ace-ta c dec9t un func.ionar oarecare= dimen-iunile o<iectelor cu rol de <arier: (i cele ale >nc:perilor 8ariind (i ele core-pun;:tor6 (i ne8oia de lini(te ,-o.ul -e poate refu?ia la di-tan.a -ocial: >ndep:rtat: pentru a nu fi deranjat de -o.ie atunci c9nd >(i cite(te ;iarul6@ Tran-?re-area limitelor -ta<ilite -e >ncarc: >ntotdeauna cu o anumit: -emnifica.ie@ Mul.umit de mer-ul ne?ocierilor= directorul -e 8a ridica >n picioare (i= ocolind <iroul= 8a 8eni -: continue con8er-a.ia cu 8i;itatorul -:u pe un ton amical= de la di-tan.a per-onal:= ori= >n ca;uri mai deo-e<ite ,-olicitant: nurlie ]6= de la cea intim:@ $@ 0ona pu<lic: ,pe-te %=R# m6@ De data acea-ta comunicarea (i-a pierdut aproape total caracterul interper-o-nal@ Ea -e adre-ea;: unei colecti8it:.i= iar di-cur-ul e-te mai formali;at@ *olumul ?la-ului cre(te= 8or<itorul nu mai poate p:-tra contactul ocular cu fiecare a-cult:tor >n parte= de(i continu: -: poat: urm:ri reac.iile pu<licului (i -: >(i aju-te;e comunicarea >n func.ie de ace-tea@ De fapt= tocmai amploarea ace-tui feed<acH di-tin?e -u<;ona apropiat: ,%=R# cb=&# m6 de cea >ndep:rtat:= le?:tura func.ion9nd <ine >n primul ca; ,rela.ia

profe-or-ele8i >n timpul orelor de cur- repre;int: eFemplul tipic al unui atare raport apropiat6 (i la un ni8el foarte -c:;ut >n cel de al doilea ,di-cur-uri politice >n fa.a unor mari mul.imi -au -pectacole >n care pre;en.a reflectoarelor adau?: o <arier: >n plu- contactului 8i;ual cu pu<licul6@

""$ 34@ COMUNICAREA 'ESTUA!1@ aINE0ICA

rimii teoreticieni care au -u<liniat importan.a comunicati8: a mimicii (i a ?e-turilor au fo-t profe-orii de retoric: (i marii oratori ai AnticAit:.ii@ >n concep.ia lui Cicero= /?e-turile -unt un lim<aj pe care >l >n.ele? (i <ar<arii2 (i== ca atare= c9nd 8or<im >n fa.a unui pu<lic /a<-o-firt toate mi(c:rile -ufletului tre<uie >n-o.ite de mi(c:ri ale trupului2@ El recomanda= de aceea= oratorilor -9-(i utili;e;e toate re-ur-ele corporale= de la mi(c:ri ale ocAilor (i de?etelor= p9n: la <:t:i din picior >n momentele culmii nante ale di-cur-ului@ !a r9ndul -:u renumitul a8ocat= retor (i peda?o? Kuintilian acorda at9ta importan.: efec-tului per-ua-i8 al ?e-turilor >nc9lTa luat ini.iati8a= cu totul in-olit: >n conteFtul epocii= de a >ntocmi= >n -copuri didactice= un dic.ionar al -emnifica.iei ace-tora@ Din p:cate= ideea nu a prin- (i de-a<ia >n ;ilele noa-tre putem 8or<i de o >ncercare de re>nnodare cu acel >ndep:rtat >nceput@ Noua er: a -tudiului ?e-tualit9.ii >ncepe cu cercet:rile lui RaS Bird`Ai-tell= care= >ncep9nd cu cur-ul .inut la Uni8er-itatea din Toronto >n anul 35$$c35$&= pune <a;ele 8inei noi di-cipline din -fera (tiin.elor comunic:rii) Hine-;ica@ O<iectul de -tudiu al ace-teia >l con-tituie modalit:.ile de comunicare prin intermediul ?e-turilor (i al mimica@ rieten (i cola<orator al lui 're?orS Bate-on (i al Mar?aretei Mead= Bird`Ai-tell contea;: (i el drept un mem<ru marcant al /Cole?iului in8i;i<il2 de la alo Alto= de(i acti8itatea -a (tiin.ific: (i didactic: --a de-f:(urat pe ""& Coa-ta de E-t= la Uni8er-it:.ile din AiladelpAia= Ja-Ain?ton (i la Toronto@ Te;a principal: a lucr:rilor -ale de Hine;ic9 e-te c: ?e-tualitatea repre;int: un fel de in-tan.: intermediat >ntre cultur: ,>n accep.iunea antropolo?ic: a termenului6 (i per-onalitatea uman:@ Mi(c:rile trupului merit: -: re.in: aten.ia -ociolo?ilor >n aceea(i m:-ur: cu in-titu.iile -au cu alte forme con-acrate de manife-tare a interac.iunii -ociale= tocmai pentru c: >n ele 8edem cultura incor-por9ndu--e@ ornind de la o taFinomie -ocial: -impl:= >n conformitate cu care -ocietatea american: contemporan: lui era alc:tuit: din trei -traturi ,/cla-e26 principale= denumite lo`er= middle (i Ai?Aer cla-E-= -u<>mp:r.ite= la r9ndul lor= >n c9te dou: -u<cla-e ,upper (i lo`er6= Bird`Ai-tell -u-.inea c:

apartenen.a la una -au alta dintre ace-te cate?orii determin: un comportament non-8er<al -pecific= (i c:= prin urmare= un o<-er8ator a8i;at poate -: deduc: din mimica (i ?e-turile unei per-oane din care -trat (i= re-pecti8= -u<-trat face parte acea-ta@ Dup: orele de cur-= >n cuprin-ul c:rora= pun9ndu-(i la contri<u.ie remarca<ilele aptitudini actorice(ti= le pre;enta -tuden.ilor particularit:.ile conduitelor non-8er<ale celor mai caracteri-tice= o<i(nuia -: -e depla-e;e >mpreun: cu ei la <aruri -au di-coteci= unde le cerea -: recunoa-c: -tatutul -ocial al unor clien.i <a;9ndu--e eFclu-i8 pe interpretarea manife-t:rilor ?e-tuale ale ace-tora@ Demer-ul e8iden.ia;: per-pecti8a= >n e-en.:= <eAa8iori-t9= >mp:rt:(it: (i de ecAipa de p-iAiatri de la Mental Re-earcA In-titute din alo Alto= potri8it c:reia tot ceea ce .ine de lumea l:untric: a indi8idului con-tituie o cutie nea?r:= inacce-i<il: in8e-ti?a.iei (i= ca atare= -in?urul lucru pe care >l poate face cercet:torul e-te -: >ncerce -: deduc:= din a-pectul ou.put-urilor= c9te ce8a din modul de func.ionare a mecani-melor p-iAice care le-au pro8ocat@ Tratarea foarte am:nun.it: a unor manife-t:ri ?e-tuale particulare= ilu-trat: -tr:lucit de -tudiul con-acrat unei -ec8en.e filmate cu durata de numai 5 -ecunde= intitulate /Zi?ara lui Dori-2= 3-a condu-= >n mod fire-c= la dorin.a de a defini elementele minimale ale comunic:rii ""R

Hine;ice@ ro<lema nu era deloc -impl:= a89nd >n 8edere multitudinea de ipo-ta;e pe care le poate >m<r:ca un acela(i ?e-t= fapt ce o<li?: la introducerea unor criterii de reducere a 8ariantelor= cAe-tiune cu care= c9te8a decenii mai de8reme= -e confrunta-er: fondatorii fonolo?iei@ >n ace-te condi.ii= ap:rea drept perfect natural: (i le?itim: adoptarea unui model de in-pira.ie fonolo?ic9= ceea ce Bird`Ai-tell a (i >ncercat -: reali;e;e >n cartea -a Introduction to aine-ic- din 35&"@ Terminolo?ia folo-it: e-te rele8atoare >n acea-t: pri8in.:@ Unit:.ile ?e-tuale elementare lip-ite de -emnifica.ie -unt denumite Hmerne= prin a-imilare cu fonemele= iar ?ejSurile -emnificati8e= analoa?e morfemelor din comunicarea lin?8i-tic:= poart: numele de Hinemorfeme@ A-tfel= de eFemplu= >ncAiderea accidental: a unui ocAi repre;int: un Hinem= dar ea de8ine Hinemorfem atunci c9nd /facem cu ocAiuT@ Dou: ?e-turi diferite 8or fi con-iderate drept 8ariante ale unei aceleia(i unit:.i -emnificati8e >n ca;ul >n care >nlocuirea unuia cu cel:lalt nu modific: me-ajul tran-mi- (i drept ipo-ta;e ale unor in8arian.i di-tinc.i= atunci c9nd -u<-tituirea afectea;: >n.ele-ul comunic:rii@*A(adar= >n principiu= dar= din p:cate= numai >n principiu= repertorierea unit:.ilor de <a;: ale lim<ajului ?e-tual --ar putea face cu ajutorul unui procedeu analo? celui pe care fonolo?ii >l nume-c metoda comut:rii ractic >n-:= di8er-itatea formal: c8a-i-infinit9 (i dificultatea definirii -en-urilor me-ajelor ?e-tuale au f:cut ca ace-t pro?ram am<i.io- -: r:m9n: >n -tadiul de -implu de;iderat@ Ca (i >n comunicarea teatral:= unde >n urm: cu "-% decenii -e mai -pera >nc: -: poat: fi identificate unit:.ile de lim<aj minimale= ilu;ie a-t:;i aproape total -pul<erat:= fenomenele --au do8edit (i aici mult prea compleFe pentru a -uporta >ncadrarea procu--tian9 >n ?rani.ele ri?ide ale model:rii fonolo?ice@

entru moment= -: ne men.inem >n limitele cuno-cutului= adic: al -tadiului actual al cercet:rii Hine;ice= ale c:rei am<i.ii au >nre?i-trat un recul o dat: cu con(tienti;area dificult:.ilor pe care le ridic: formali;area domeniului@ Etapa -inte;elor e= pro<a<il= mai departe dec9t -e credeaB ""b

>n -cAim<= -e acumulea;: necontenit date noi= de natura -9 ofere o fundamentare mai temeinica 8iitoarelor conclu;ii@ O prima pro<lema ce -e cere clarificata e-te aceea pri8ind caracterul ar<itrar -au moti8at al -emnului ?e--tual@ Se (tie c:= >n ceea ce pri8e(te -emnul lin?8i-tic= Derdinand de Sau--ure ,^334_= p@ 3#36 aY(.:tuaV!ar<itrar riul ace-tuia= principiu >n fa8oarea c:ruia pledea;: >n-:(i di8er-itatea lim<ilor ) O dat: ce O areea(j realitate= p(te de-emnat: >n lim<i diferite prin compleFe -onore diferite= e limpede c: >ntre cu89nt (i lucrul pe] jE:re ace-ta >l denume(te nu eFi-t: o le?:tur: natural:= ci o pur: cojfc= 8en.ie@ Ri?iditatea ace-tei conclu;ii e >n-: atenuat: de pre;en.a >n lim<: a forma.iunilor onomatopeice= al c:ror caracter imitati8 le confer: un anume ?rad de moti8are= f:r: a face din ele -imple reproduceri mecanice ale unor -unete naturale= c:ci= dac: ar fi fo-t a(a= ele ar fi tre<uit -9 arate la fel >n orice idiom= de8enind a-tfel cu8inte uni8er-ale= ceea ce -e (tie c: nu -e >nt9mpla@ Care e-te= din ace-t punct de 8edere= -itua.ia -emnelor ?e-tuale C e de o parte= interpretarea diferit: dat: aceluia(i ?e-t >n ;one ?eo?rafice diferite Tde-enarea unui cerculejjcu de?etele mare (i ar:t:tor unite la 89rf >n-eamn: /O@a@2 >n America= /;ero2 >n Dran.a= /<ani2 >n Vaponia= e-te o alu;ie la Aomo-eFualitatea cui8a >n Malta (i o amenin.are cu moartea >n Tuni-iaeL(i po-i<ilitatea eFprim:rii aceleia(i idei prin ?e-turi nea-em:n9toare ,>n locul -emnului de O@a@= ru-ul ridic: de?etul mare >n po;i.ie 8ertical:= france;ul >(i duce la <u;e ar:t:torul (i de?etul mare unite la 89rf= <ra;ilianul >(i -tr9n?eintre de?rte lo<u!urecAii=B ace-ta din urm: >i -Bltmalea;9 altui <:r<at trecerea unei femei frumoa-e duc9nd m9inile la ocAi >n po;i.ia /<inoclu2= >n timp ce italianul -e tra?e cu ar:t:torul de pleoapa inferioar:= dac: nu cum8a e-te -icilian= fiindc: atunci -e 8a ciupi u(or de o<ra;6 pledea;: pentru pre;en.a ar<i-trariului (i >n ace-t domeniu@ e de alt: parte >n-:= eFi-ten.a unor ?e-turi uni8er-ale nu poate fi ne?at:L@ e toate meridianele= nedumerirea -e eFprim: prin ridicarea din umeri= tri-te.ea -au 8e-elia -unt -emnalate prin modific:ri fi;ionomice a-em:n:toare@ Totu(i= >ncerc:rile de a ""4

g9$i ex)#ica.ii bi(#(gice "%(r ge$!"ri '(ar!e r,$)9%di!e %" re"e$c &%!(!dea"%a+ d(vad, 'a#$"# arg"me%! a# a#,)!a!"#"i i%v(ca! &% #i!era!"ra america%, de $)ecia#i!a!e )e%!r" a $e H"$!i'ica ex)rimarea %ega.iei )ri% mic,ri (ri*(%!a#e a#e ca)"#"i1 !e%!a!iva $"gar"#"i $,!"# de a &%#,!"ra $9%"# ma!er%+ iar mai !9r*i" #i%g"ra c" $")a+ $0ar 'i !ra%$'(rma! c" !im)"# &% '(rm, ab$!rac!, de c(m"%icare a re'"*"#"i. 3e%!r" ci%e c"%(a!e &%$, $i!"a.ia di% *(%a ba#ca%ic,+ "%de %" %"mai b"#garii+ ci i !"rcii e"r()e%i i grecii di% Gaced(%ia c(%'irm, ge$!"# !(cmai )ri% micarea me%.i(%a!,+ e c#ar c,+ &% ci"da a)are%.ei ei %a!"ra#e+ ex)#ica.ia $)ecia#i!i#(r %" re*i$!,. ; a#!, )r(b#em, &%de#"%g de*b,!"!, e$!e cea aH7!agiK )'ic9rii ge$!"ri#(rK GaH(ri!a!ea cerce!,!(ri#(r ia" dre)! )#i%ei de )(r%ire ra)(r!"ri#e ge$!"#"i c" c"v9%!"#. &%c, di% 1949+ E. Le$)i (Die Geste als Ausdrucl und i!re "e#ie!un$en #ur %ede, -(ma%ica Ee#ve!ica+ 33+ a)"d ?114@+ ).148) &m)aKea ge$!"ri#e &% $"b$!i!"!ive (%edeersats&), cont j'eti(s)%edeer$rv#unc*t i de &%$(.ire a di$c"r$"#"i verba# (%edebe$leitun$)+ A$!,*i $e c(%$ider, c, &% re#a.ia c" )#a%"# #i%gvi$!ic+ c(m"%icarea %(%0verba#9 )(a!e &%de)#i%i '"%c.ii de acce%!"are+ de c(m)#e!are+ de c(%!ra*icere+ de reg#aH+ de re)e!are $a" de $"b$!i!"ire 6?35@+ )). 135136). iH) c#a$i'icare m"#! ci!a!, e$!e cea da!(ra!, cerce!,!(ri#(r america%i 3a"# IMma% i La##ace /. Frie$e% 6?35@+ )). 146 149)+ )(!rivi! c,reia ge$!"ri#e )(! 'i 1 emb#eme+ i#"$!ra!(ri+ ma%i'e$!,ri a'ec!ive+ ge$!"ri de reg#aH i ada)!(ri. B, #e !recem )e r9%d &% revi$!,. 1. $mblemele $"%! mic,ri#e $"b$!i!"!ive $"b$"ma!e de Le$)i ca!eg(riei %edeersat#+ I#e .i% F)c+ de c"vi%!e i )(!+ #a %eN(O)+ $, $e c(%$!i!"ie &%!r0"% #imbaH de $i%e $!9!9.)r. Aa $e &%!9m)#, &% ca*"# $"rd(0m".i#(r+ dar i &% diver$e a#!e situaii, &% careKK!a%Ha )rea mare di%!re emi.,!(r i de$0 !i%a!ar+ $")ra)"%erea "%\jftjbrafeg '(ar!e pjyjggKic+ a#(g#(!ia i%!er#(c"!(ri#(r+ "% !ab" re#igi($ $a" ( c(%ve%.ie ar!i$!ic, &m)iedic, rec"rgerea Pa c"v9%!. A$!'e&ire)re*e%!a%.ii )()"#a.iei Ara%da di% A"$!ra#ia+ )($e$(ri ai "%"i #imbaH ge$!"a# a#c,!"i! di% )e$!e 500 de mic,ri $em%i'ica!ive+ c(m"%ic,+ )e m,$"ra cre!erii di$0

229 tan.ei dintre ei= mai >nt9i cu ajutorul de?etelor= apoi cu cel al m9inilor (i= >n fine= prin ?e-turi ample ale <ra.elor (i >nclin:ri ale p9rtii -uperioare a corpului@ Marea di8er-itate lin?8i-tica a idiomurilor 8or<ite de unele tri<uri africane -au amerindiene ?enerea;: -pontan dialo?uri ?e-tuale= ce nu ne -unt -tr:ine nici nou:= celor care= locuind >ntr-un ora( 8i;itat de mul.i -tr:ini= am fo-t pu(i m:car o dat: >n -itua.ia de a eFplica unui alo?lot cum -e ajun?e >n cutare -au cutare loc@ In cate?oria interdic.iilor cu caracter reli?io-= -e cu8ine men.ionat foarte in?enio-ul lim<aj ?e-tual al c:lu?:rilor trapi(ti= de;8oltat ca urmare a lun?ilor perioade de t:cere autoimpu-9@ C9t pri8e(te a<olirea din con-iderente arti-tice a comunic:rii 8er<ale= ea a >m<r:cat forma pantomimei= -pecie dramatic: 8enera<ila din a c:rei lun?: i-torie ne m:r?inim -: punctam aici numai c9te8a momente mai >n-emnate@ Spre deo-e<ire de 8ecAii ?reci= care nu par -9 fi apreciat ace-t ?en de -pectacol ,mimii unor SopAron -au \enarcAo-= ori mimiiam<ii lui Herondaerau cu totul altce8a dec9t repre;enta.ii mimico-?e-tuale6= romanii >l a?reau >n a(a m:-ur: >nc9t= >n 8remea imperiului= pantomima a >nceput -9 >nlocuia-c:

treptat= >n preferin.ele pu<licului= teatrul 8or<it@ otri8it m:rturiilor antice= doi mimi -tr:luci.i= BatASllu- din AleFandria (i Slade din Cilicia= primul dintre ei li<ert al lui Maecena= -peciali;at >n partituri comice= iar cel de al doilea 8e-tit= mai cu -eam:= pentru interpretarea ?ra8:= patetic:= a rolurilor de tra?edie= au ridicat lim<ajul ?e-tual la un ?rad >nalt de perfec.iune arti-tic:@ Repre;enta.iile oferite de ace(tia par -9 fi diferit >n-9= >n cel pu.in c9te8a puncte e-en.iale= de -pectacolele moderne de pantomima@ Un decor -omptuocontra-ta cu -cena= de preferin.:= ?oal: din ;ilele noa-tre= iar mu;ica (i dan-ul erau nelip-ite= conferind pantomimei un caracter -incretic= Ai<rid= pe care a-t:;i 3-a pierdut@ In plu-= ceea ce -e juca erau pie-e de teatru <ine cuno-cute pu<licului din -pectacolele 8or<ite@ !umea nu 8enea= a(adar= la teatru pentru a afla -u<iectul= >ntruc9t >l (tia dinainte= ci doar pentru a aprecia performan.a actorilor= care traduceau >n lim<aj ?e-tual fiecare -cen:= tirad: (i replic: a pie-ei-preteFt@ Trupele de teatru am<ulant au continuat de-a lun?ul E8ului Mediu (i al Rena(terfi= >ntr-o form: (i la propor.ii mult mai mode-te= 8ecAea tradi.ie a pantomimei@ Cele<ra -cena de teatru in teatru din Hamlet in care prin.ul dane; -e folo-e(te de repre;enta.ia oferita la curte de o atare trupa -pre a-(i dema-ca uncAiul uci?a( ne o fera o ima?ine eloc8enta a trecerii de care -e mai <ucura >nc: pantomima in epoca eli-a<etAan: ,de(i ac.iunea pie-ei e -ituata cu multe -ecole >n urma@ ea reflecta= indu<ita<il realit:.i contemporane autorului6@ Cur9nd dupa aceea in-aP apari.ia in Dran.a a <aletului tematic de curte (i@ cam in aceea(i 8reme >n Italia= a operei= care (i-a inte?rat <aletul= - u <o rdo r@9nduT @ pentru mult: 8reme anei lo?ici -pectaculare din care elementul pantomima era aproape cu de-:89r(ire eFclu-= a condu- la mar?inali;area ?enului= ce a8ea -: rena-c: de-a<ia la >nceputul -ecolului al \DC-lea= datorita= in primul r9nd= arti-tului de eFcep.ie care a fo-t Vean 'a-pard De<urau ,3b5Rc34$R6@ Acea-t: re-urec.ie a pantomime] -e lea?: de i-toria= relati8 -curt:= a foarte popularului TAj9tre de- Dunam<ule-@ >ntemeiat Ia ari- pe Boule8ard du Temple= de c:tre un oarecare domn Bertrand= >n anul 343R@ De-tinat ini.ial= precum >l arat: numele= unor -pectacole acro<atice= -ta<ilimentul cu pricina= la >nceput o -impl: <arac:= (i-a -cAim<at de-tina.ia din momentul an?aj:rii tui De<urau@ Ori?inalitatea ofertei arti-tice a ace-tuia (i talentul S:u ie(it din comun i-au atra-= >n -curt: 8reme= nu numai o con-idera<il: popularitate printre o<i(nui.ii de p9n: atunci ai /teatrului2= oameni -impli (i f:r: mari preten.ii din lumea ame-tecat: a -u<ur<iilor pari;iene= d (i admira.ia declarat: a unor -criitori (i oameni de cultur:= de talia unor 'jrard de Ner8al -au TAjopAile 'autier@ Diu de -altim<anc am<ulant= De<urau a8u-e-e= >nc: din copil:rie= prilejul de a-(i eFer-a aptitudinile >nn:-cute de mim (i acro<at= dar marele -:u merit con-t:= mai mult dec9t in perfoman.a actoricea-c: propriu-;i-:= in conceperea unui nou tip de -pectacol (i a unui per-onaj@ ierrot= ce a8ea -: de8in: em<lematic pentru o >ntrea?: epoc: din i-toria arti-tic: a Dran.ei@ Spre deo-e<ire de "%3 pantomima antica= de data acea-ta pu<licul nu mai cuno(tea dinainte de-f:(urarea ac.iunii= ci tre<uia -: deduc: din comportamentul ?e-tual al actorului cu ce -itua.ii -e 8ede confruntat ace-ta@ A<-en.a acce-oriilor de decor -au recu;it: >n?reuna aprecia<il -arcina fiec:reia dintre p:r.ile implicate >n actul de comunicare= c:ci mimul era ne8oit -: -u?ere;e pre;en.a >n -cen: a unor o<iecte -au per-oane in8i;i<ile pu<licului= iar -pectatorii -: ?Aicea-c: identitatea ace-tora@ Imo<ilitatea fe.ei -porea ponderea eFpre-i8it:.ii corporale >n tran-miterea me-ajului arti-tic= fiF9nd a-tfel coordonatele definitorii >n limitele c:rora a8ea -: -e de-f:(oare >ntrea?a e8olu.ie ulterioar: a pantomimei@ E drept >n-: c:= pe m:-ura cre(terii -ucce-ului= inclu-i8 financiar= al -pectacolelor ,at9t Bertrand= c9t (i fiul -:u a8eau -: -e retra?: din afaceri= -e -pune= milionari6= economia de mijloace a >nceputurilor a8ea -: la-e loc unor de-f:(ur:ri de for.e -ceno?rafice (i actorice(ti= aflate >n contradic.ie cu proiectul ini.ial@ Reamenajat cu <anii c9(ti?a.i= Teatrul Dunam<ulilor --a dotat cu

di-po;iti8e teAnice care permiteau -pectaculoa-e -cAim<:ri de decor -u< cAiar pri8irile -pectatorilor= 8r:ji.i de perindarea ne>ntrerupta de pei-aje= ca-tele= pie.e= interioare= <a cAiar (i ca-cade cu ap: natural:@ !ui De<urau= arti-t ?enero-= lip-it de orice urm: de ?elo;ie profe-ional:= i --au al:turat al.i actori talenta.i= ?ra.ie c:rora -cenariile --au putut complica= de8enind ade8:rate pie-e de teatru mut= la ela<orarea c:rora (i-au adu- contri<u.ia fi?uri marcante ale 8ie.ii literare@ TAjopAile 'autier >n-u(i e-te autorul unei atari pie-ete= intitulate ierrot po-tAume= iar dup: moartea nea(teptata (i unanim depl9n-: a lui De<urau= unul dintre -criitorii (i pu<lici(tii mult aprecia.i >n epoc:= VuleHu--on= -upranumit CAampfleurS ,34"3c34456= i-a dedicat urma(ului ace-tuia= aul !e?rand= un num:r de -cenarii printre care ierrot 8alet de la Mort= ierrot pendu= ierrot margui-= iar >n momentul c9nd fiul arti-tului di-p:rut= CAarle- De<urau ,34"5c34b%6= --a lan-at= la r9ndul -:u >ntr-o frumoa-: carier: de mim= un ori?inal !e- deuF ierrot- ,34&36= de-tinat concilierii am<i.iilor "%" celor doi continuatori ai lui De<urau@ Din p:cate >n-:= punerea >n aplicare a planului de -i-temati;are a ari-ului ini.iat de <aronul Hau--mann a antrenat (i demolarea Teatrului Dunam<ulilor ,34R"6= e8eniment ce a aruncat pantomima >ntr-un nou con de um<r:= din care 8a fi par.ial recuperat: de o nou: art:= n:-cut: c:tre -f9r(itul -ecolului) cinemato?raful@ Infirmit:.ii teAnice a copil:riei ace-tuia >i dator:m apari.ia unor mari arti(ti ai comunic:rii non-8er<ale= dintre care Bu-ter aeaton= prin modul >n care unea mo<ilitatea corporal: cu >ncremenirea mu(cAilor faciali= -e apropia cel mai mult de modelul interpretati8 -tatornicit de >ntemeietorul pantomimei moderne@ Im<oldul dat de filmul mut a determinat teatrul -: re>nnoade= la r9ndul -:u= tradi.ia -pectacolelor de pantomima= domeniu >n care a eFcelat renumitul interpret (i peda?o? france; Marcel Marceau@ "@ Ilu-tratorii din cla-ificarea lui EHman (i Drie-en >ndepline-c deopotri8: func.ia de >n-o.ire ,Rede<e?leitun?6 (i de completare ,Redeer?:n;un?6 a comunic:rii 8er<ale@ re;int: un caracter mult mai pu.in ar<itrar dec9t em<lemele= o parte dintre ei fiind cAiar reac.ii ?e-tuale >nn:-cute (i= ca atare= uni8er-ale@ Cei doi cercet:tori americani -emnalea;: eFi-ten.a a opt tipuri principale de ilu-tratori m a@ Ba-toanele -unt mi(c:ri 8erticale ale m9inii menite -: accentue;e anumite cu8inte (i -: atra?: aten.ia a-cult:torului a-upra elementelor e-en.iale ale di-cur-ului@ Sunt lar? folo-ite mai ale- >n comunicarea pu<lic: (i -unt con-iderate= >n ?enere= drept indicii ale a?re-i8it:.ii (i dorin.ei de dominare= >ntruc9t repre;int: o 8ariant: -tili;at: a amenin.:rii cu nuiaua= practicat: >n >n8:.:m9nt ,(i nu numai acolo6 de c9te8a <une milenii@ <@ Uito?rafela de-enea;: >n aer forma unor o<iecte de-pre care -e 8or<e(te@ O defini.ie ?lumea.: a conceptului de ?entleman= care circula >n Occident pe la >nceputul anilor ER#= ilu-trea;: mai <ine dec9t orice eFplica.ie -a8ant: ce tre<uie >n.ele- prin picto?raf ) /un ?entleman " %% e-te un domn care o poate de-crie pe MarSlin Monroe f:r: -:-(i folo-ea-c: m9inile2@ c@ aineto?rafele de-criu o ac.iune -au o mi(care corporal: pe care emi.:torul -ocote(te in-uficient -: o redea

numai prin cu8inte@ o8e-tim= de pild:= cum cine8a --a fr9nt de mijloc la apropierea (efului (i= pentru a ;u?r:8i mai con8in?:tor -cena= ne aplec:m noi >n(ine >ntr-un mod a-em:n:tor= -au= relat9nd un accident rutier= indic:m cu m9na direc.ia de mi(care (i mane8rele auto8eAiculelor implicate@ d@ Ideo?rafele de-criu (i ele o mi(care= dar= de data acea-ta= una a<-tract:= mi(carea ?9ndului propriu= traiectoria unui ra.ionament@ Urm:rind /pacu pa-2 de-f:(urarea lo?ic: a unei demon-tra.ii= 8om face pro<a<il ?e-turi care -: tran-pun: >n termeni -pa.iali mer-ul >n etape al con-idera.iilor re-pecti8e@ Cur-urile (i prele?erile academice -unt mai >ntotdeauna >n-o.ite de atari ideo?rafe= ce nu-(i ?:-e-c o ju-tificare eFterioar:= ci -e eFplic: numai dac: le pri8im ca incorpor:ri ?e-tuale ale unor e8enimente din planul ?9ndirii@ e@ Mi(c:rile deictice indic: o<iecte= locuri= per-oane@ C9nd -e refer: la ace-tea din urm:= ele pot produce iritare din partea celor 8i;a.i@ Din ace-t moti8= recur?erea la ele e-te limitat: de re?uli de polite.e ,>nc: din primii ani de 8ia.: -untem >n8:.a.i -: nu ar:t:m cu de?etul6@ Ta<uul ?e-tual nu e-te >n-: -uficient de puternic pentru a <loca total mi(carea deictic: (i ea e preluat: de alte componente corporale -au fi;ionomice= care o rafinea;:= d9ndu-i o aparen.: mai pu.in a?re-i8:) cAiar (i adultului celui mai <ine cre-cut i -e >nt9mpl: -: indice o per-oan: printr-o mi(care deictic: a pri8irii@ f@ Mi(c:rile -pa.iale de-criu raporturile de po;i.ie dintre o<iectele -au per-oanele de-pre care -e 8or<e(te@ Nef:c9nd nici o referire la forma ori la depla-:rile ace-tora= ele -e con-tituie >ntr-o cate?orie di-tinct: de cea a picto?rafelor -au Hineto?rafelor@ ?@ Mi(c:rile ritmice reproduc caden.a unei ac.iuni@ O propo;i.ie ca ) /M-a tocat= uite-a(a= m:runt2 poate fi "%$ >n-o.ita de un ?e-t rapid (i repetat al m9inii= cu de?etele -tr9n-e (i >ndreptate >n jo- ca pli-cul unei cioc9nitori@ A@ Ilu-tratorii em<lematieimSunt em<leme utili;ate >n pre;en.a cu89ntului c9ruia ele i -e -u<-tituie >n mod normal@ De?etele ar:t:tor (i mijlociu di-pu-e >n form: de * repre;int: de mai <ine de &# de ani= de c9nd primul mini-tru <ritanic Jin-ton CAurcAill le-a folo-it pentru prima dat: cu ace-t >n.ele-= -emnul 8ictoriei@ 'e-tul con-tituie o em<lem: numai at9ta 8reme c9t cu89ntul /8ictorieL nu e ro-tit@ C9nd >n-o.e(te >n-: -tri?:tul de <iruin.:= aceea(i mi(care e-te un ilu-trator em<lematic= la fel ca (i -emnul crucii >n-o.it de formula -acramental:@ 3. 'e-turile de re?laj dirijea;:= controlea;: (i >ntre.in comunicarea@ Dunc.ia lor e-te eFpre-i8: (i fatic:= deoarece rele8ea;: atitudinea participan.ilor fa.: de interac.iune (i ofer: a-i?ur:ri din partea receptorului pri8ind continuitatea contactului= iar emi.:torului >i permit -:-(i aju-te;e= prin feed<acH= parametrii enun.:rii= >n func.ie de reac.iile interlocutorului@ Confirmarea /din cap2 cu care >i -unt >nt9mpinate -pu-ele >l >ncurajea;: pe 8or<itor -: /o .in: tot a(a2= >n timp ce o ?rima-: a<ia percepti<il:= eFprim9nd nemul.umirea -au >ndoiala= >l poate determina -: >(i recon-idere total -trate?ia di-cur-i8:@

4. Mi(c:rile afecti8e comunic: -t:rile -uflete(ti prin care trece emi.:torul@ >n termeni jaHo<-onieni= func.ia lor e-te emoti8: (i ele -e pre;int: precump:nitor -u< form: de indicii (i numai >n -u<-idiar ca -emnale@ Omul a<:tut mer?e cu umerii c:;u.i (i capul plecat= a89nd >ntip:rit: pe fa.: o eFpre-ie de am:r:ciune= f:r: inten.ia de a-(i de;8:lui -tarea= ci numai -upun9ndu--e -pontan unei re?uli uni8er-ale de core-ponden.: p-iAo-omatic:= potri8it c:reia a-pectul eFterior tinde -: urm:rea-c: >ndeaproape a8atarurile interiorit9.ii@ EFteriori;area li<er: a emo.iilor e-te >n-: ade-eori >n?r:dit: de o du<l: cen;ur:= -ocial: (i per-onal:@ Nici o -ocietate din lume nu (i-a >ncurajat 8reodat: mem<rii -9-(i manife-te durerile >n pu<lic prin AoAote de pl9n- ori ?e-turi de di-perare= ci= dimpotri8:= i-a >n8:.at -: -e a<.in: de la toate acele eFpre-ii ale -uferin.ei proprii care i-ar "%& putea deranja pe ceilal.i@ Cu c9t o cultur: e mai 8ecAe (i ?u8ernat: de re?uli mai -tricte= cu at9t ?radele de li<ertate ale manife-t:rii pu<lice a -entimentelor -unt mai redu-e@ Repre;entan.ilor ari-tocra.iei <ritanice -au nipone le -unt >n?:duite mult mai pu.ine eFteriori;:ri ale unor -entimente 8iolente dec9t mem<rilor unor -ociet:.i caracteri;ate printr-o codificare comportamental: mai redu-:@ 'rija fa.: de aproapele= dar (i teama de autodema-care pot -ta la <a;a ini.iati8elor indi8iduale de fal-ificare a informa.iei afecti8e@ Ace-tea >m<rac:= de re?ul:= trei forme diferite ^,"46= p@ &$c&5_) a@ c inAi<area reac.iei B <@ c eFa?erarea reac.iei B c@ c mimarea reac.iei contrare@ Blocarea pornirii de a-.i de;8:lui -t:rile l:untrice prin mi(c:ri afecti8e con-tituie= pro<a<il= modalitatea cea mai r:-p9ndit: de a-cundere a reac.iilor emo.ionale@ entru juc:torul de poHer= capacitatea de a-(i controla mimica (i ?e-turile= >mpiedic9nd prin inAi<are Hine;ic9 -cur?erea de informa.ie= e mai important: cAiar dec9t norocul la c:r.i@ Nu to.i parametrii fi;ici -unt >n-9 la fel de u(or de -t:p9nit@ Ie putem controla mu(cAii fe.?. (i- >n acela(i timp= -: ne d:m >n 8ilea? -entimentele prin indicatori corporali r:ma(i ne-upra8e?Aea.i tocmai din pricina aten.iei acordate celor dint9iS\S: ne reamintim cu8intele lui Dreud) /Cel care are ocArSe89;ut (i urecAi de au;it con-tat: c: muritorii nu pot a-cunde nici un -ecret@ Ce!ale c:rui <u;e tac= p:l:8r:?e(te cu 89rful de?etelor= -e tr:dea;: prin to.i@pcmiHESO_= p@ 3356@ De fapt= o anali;: mai atent: e8iden.ia;: faptul c: nici controlul facial nu poate fi perfect@ Cercet:torii E@A@ Ha??ard (i a@S@ I-aac- ,^RR_ apud ^"4_= p@ &b6 au demon-trat eFperimental eFi-ten.a a ceea ce ei nume-c eFpre-ii faciale micromomentane= reac.ii afecti8e de durat: eFtrem de mic:= produ-e ca efect al -paimei -au -urpri;ei (i care -unt at9t de prompt reprimate inc9t nu pot fi -e-i;ate cu ocAiul li<er@ Dilmarea cu 8ite;: -porit: (i proiectarea ulterioar: cu >ncetinitorul a mimicii unor per-oane confruntate cu -itua.ii nea(teptate a permi- punerea >n e8iden.: "%R a unor eFpre-ii ce repre;int: reac.ia -incer:= necontraf:cut:= la e8enimentele re-pecti8e= dar care nu durea;: dec9t circa #=#" -ecunde= dup: care -u<iectul >(i inAi<: <ru-c manife-tarea afecti8: -pontan: din primul moment@ D:r: a putea con-titui o pro<: judiciara= ace-te eFpre-ii micromomentane ajut: in8e-ti?a.iile oli.iei= cam >n felul >n care o face (i mult mai cuno-cutul /detector de minciuni2@ EHman (i Drie-en con-ider: cAiar c: un receptor uman -pecial antrenat le-ar putea -e-i;a direct= f:r: a mai face apel la teAnicile cinemato?rafice@ De altfel= >n practica ancAetelor -e procedea;: curent la pla-area -u<iectului pe un -caun >n centrul unei >nc:peri <ine luminate= pentru a i -e putea o<-er8a cu u(urin.: cele mai ne>n-emnate modific:ri fi;ionomice

(i tre-:riri mu-culare in8oluntare@ Strata?emele proFemice -unt (i ele pu-e la lucru >n atari -itua.ii= ancAetatorii plim<9ndu--e prin camer: (i in8ad9nd <ru-c (i pe nea(teptate -pa.iul intim al inculpatului >n momentele c9nd >i adre-ea;: >ntre<:ri Aot:r9toare pentru mer-ul cercet:rilor@ EFa?erarea reac.iei mimico-?e-tuale con-tituie cel de al doilea mod de a fal-ifica informa.ia afecti8:@ Efectul urm:rit -e >n-crie= >n majoritatea ca;urilor= >n -fera (antajului -entimental ,ne prefacem mai -up:ra.i dec9t -untem= pentru a impre-iona pe cine8a c:ruia >i pa-: de noi6 -au apar.ine panopliei cla-ice a mijloacelor de -educ.ie ,femeia care 8rea -: cucerea-c: un <:r<at= ca (i -u<alternul dornic -: /-e <a?e pe -u< pielea2 (efului= 8a r9de cu o poft: eFa?erat: la ?lumele de 8aloare >ndoielnic: ale aceluia6@ >n fine= -imularea -t:rii contrare poate a8ea la <a;: delicate.ea -au or?oliul= dup: cum e 8or<a de o >ncercare de a-i menaja pe ceilal.i= a-cun;9ndu-le un fapt ce i-ar putea afecta= ori de manife-t:rile de m9ndrie ale celui ce nu -uport: -: fie comp:timit@ Cunoa(terea >n.ele-urilor diferitelor mi(c:ri afecti8e datorea;: enorm eFperien.ei multimilenare a artelor -pectacolului@ Din ace-t punct de 8edere= teatrul a repre;entat un 8erita<il la<orator de cercetare a ?e-tualit9.ii= dar (i a comunic:rii interumane >n ?eneral@ Un cercet:tor con"%b temporari al fenomenului teatral >l caracteri;a drept /o comunicare de-pre comunicare reali;at: prin intermediul unei comunic:ri2 ,I@ O-ol-o<e apud ^3#R_= p@ b56@ Defini.ia -e ju-tific: prin faptul c: -pectacolul dramatic ne 8or<e(te de-pre tr:-:turile proce-elor coraunica.ionale cu ajutorul comunic:rii c:tre -pectatori a con.inutului comunic:rii dintre per-onajele pie-ei de teatru@ D:r: a intra >n detalii= recunoa(tem aici cel pu.ip dou: acte@comunicati8e di-tricte) cppiunicare(-jinternFXiintre eroii de fic.iune >ntiij`mij>ati deia'ri!corrninicarea eF-terAa@ rprin oare me-ajul jine?ei ajun?e la cimo(.in.a pju-piicului@ Ra.iunea -pectacolului= jre;id: Si= f??a-ta dfe3 iflroa= d9r ea nu e n?(i<u: f9r9 cea dint@Cele t.?i cate?orii de p:raapan.ila acfil-,le com!.rnc?fe= per-onajele pie-ei= actorii @(i -pectator de raporfuri unir=-auB<id nirtfeT [r[oaaD ea c<n-tituie >n-:(i -u<-tan.a teFtului dramatic@ Comunicarea per-onaimui cu -pectatorul c:ruia i -e adre-ea;: e-tejurincipial necoo?pratiS:= de<arece ultimii rm 9i(punto-i<j de [?l >ttft.ien.a >n 8reun fel pe cel dint9i@ Totu(i= dac: accept:m SSnn.ia neaiLCupri CAarle- Morri-VS@ cap@ 3= pa?@ 46= potri8it c:reia price >r1p9r.9(jre de propriet:.i fi;ij(p (au E @de alta natur: con-tituie nip act de ?pmSj?icar?= putem afirma c: actorul comunic: (i el cu per-onajul= o dat: ce >ic >mprumut: ace-tuia c9tece8a din tr:-:turile -ale= at9t eFterioare= c9t (i temperamentale (!de per-onalitate@ De o e8entual: comunicare dintre -pectator (i per-onaj --ar putea 8or<i >n cadrul -pectacolelor de tip Aappenin?= ce pre-upun un== dialo? acti8 al pu<licului cu -cena= dar= de fapt= >n a-emenea ca;uri= prin ree8aluarea formulei de teatru con-acrate= -pectatorul de8ine el >n-u(i per-onaj (i deci participant la comunicarea%ip.ern9@ Tot unidirec.ional: ar tre<ui -: fie (i comunicarea dintre actor (i -pectator= celui dint9i fiindu-i inte;i- -: i -e adre-e;e pu<licului >n nume propriu= >n 8reme ce -pectatorul e li<er -: >i comunice actorului= prin aplau;e -au murmure de;apro<atoare= prin o8a.ii ori Auiduieli=

"%4 aprecierile -ale pri8ind calitatea interpret:rii@ Manife-t:rile de 8edeti-m ale unor actori conduc >n-: ade-ea la >nc:lcarea ace-tui model unidirec.ional= interpre.ii r:-f:.a.i de pu<lic con-ider9ndu--e >ndrept:.i.i -: -ta<ilea-c: un dialo? direct cu -pectatorii= >n afara datelor partiturii dramatice= cu toate con-ecin.ele ce decur? de aici ,a-i-ten.a e rareori >n m:-ur: -: di-tin?: atari inter8en.ii de replicile ce apar.in efecti8 teFtului pie-ei6@ Comunicarea dintre actori (i cea dintre -pectatori ridic: pro<leme a-em:n:toare) la fel cum actorilor nu le e-te permi- -:-(i adre-e;e ,nici m:car >n (oapta6 unul altuia replici ineFi-tente >n teFt= nici con8er-a.ia dintre -pectatori >n timpul repre;enta.iei nu e de dorit= dar (i unii (i ceilal.i pot comunica prin pri8iri -emnificati8e= de >ncurajare (i -olidaritate in ca;ul celor dint9i= de acord -au de;apro<are fa.: de calitatea -pectacolului= >n al celor din urm:@ O re?ul: de <a;: a comunic:rii teatrale e aceea c: manife-t:rile de admira.ie -au nemul.umire nu pot a8ea drept o<iect dec9t pe actori -au pe autor= iar nu per-onajele= cu care dialo?ul e-te -trict inter;i-@ Con8en.ia nu e re-pectat: de copii= care inter8in ade-ea >n de-f:(urarea -pectacolului pentru a-i admone-ta pe eroii ne?ati8i -au a ajuta cu -faturi per-onajele preferate@ Oricum= rela.ia comunicati8a de <a;: r:m9ne cea dintre per-onaje (i -pectatori= iar eficien.a ei depinde >n mare m:-ur: de mijloacele Hine;ice (i proFemice la care apelea;: interpre.ii@ Dida-caliile= indica.ii -cenice datorate autorului >n-u(i= con-tituie= din ace-t punct de 8edere= o 8erita<il: partitura 8er<al: a comportamentului non-8er-<al al actorului@ Aproape ineFi-tente >n operele dramatur?ilor anteriori -ecolului al \*III-lea= ace-tea --au de;8oltat -pectaculo- >n ultimele dou: 8eacuri= ajun?9nd= -u< pana= <un:oar:= a unui Samuel BecHett= -: in8ade;e cu totul teFtul pie-ei@ Autorul de8ine a-tfel nu numai un /pre-metteur en -clne2 ,^3#R_= p@ "3R6@ ci (i o /8oce narati8:2 de natur: -: apropie teatrul de roman@ Oric9t de minu.io- ar trata >n-: dramatur?ul Hine;ica -pectacolului= actorul r:m9ne -u8eran >n eFprimarea prin mi(c:ri afecti8e S! tr:irilor per-onajului@ El poate fi con"%5 -iderat (i cel mai 8ecAi cercet:tor al domeniului= fiindc: profe-iunea 3-a o<li?at -9 anali;e;e comportamentul mi-mico-?e-tual al -emenilor -9i= pentru a-(i -u<ordona jocul de -cen: unui cod al eFpre-iei faciale (i corporale acce-i<il pu<licului >n condi.ii -ocio-i-torice (i culturale determinate@ Caren.ele de receptare ale -pectatorului european fa.: de teatrul eFtrem oriental ,japone;= <aline; etc@6 -e datore-c tocmai in-uficientei cunoa(teri a codurilor Hine;ice (i proFemice ale ace-tor forme de -pectacol@ !imit9ndu-ne la tradi.ia -cenica a continentului no-tru= -e cu8ine -: o<-er8:m c: do;area mijloacelor de comunicare ?e-tual: a >nre?i-trat mari 8aria.ii de la o epoc: la alta (i= mai cu -eam:= de la o -pecie dramatic: la alta@ Tra?edia antic: punea >n parante;: mimica= ino<-er8a<il: din pricina m:(tilor purtate de actori= (i re-tr9n?ea la minimum dinamica corporal: a interpretului= pe care 8e-timenta.ia (i >nc:l.:mintea incomod: ,renumi.ii couturni6 >l >mpiedicau -9 -e mi(te >n 8oie@ Ceea ce conta= >n primul r9nd= era .inuta ?eneral: a actorului= atitudinea= termen prin care teoreticienii cla-ici-mului >n.ele?eau= pe de o parte= po;a= adic: alura de an-am<lu a >nf:.i(:rii indi8idului= (i= pe de alt: parte= po-tura= con-t9nd >n raporturile po;i.ionale -pecifice dintre diferitele -e?mente ale corpului@ >n am<ele ei ipo-ta;e= atitudinea repre;enta o permanen.a a jocului de -cen: pe tot parcur-ul -pectacolului= conform principiului /?e-turile trec= atitudinea r:m9ne2 ,^%$_= p@ 3"R6@ Spre deo-e<ire de ri?iditatea imprimat: de caracterul puternic rituali;at al ace-tui tip de repre;enta.ie= formele de teatru popular au eFploatat toate re-ur-ele eFpre-i8e ale corpului uman= a-pect preluat (i 8alorificat din plin de noile direc.ii din re?ia contemporan:@ >ntr-o po;i.ie de mijloc= >ntre ace-te eFtreme= -e -ituea;: drama <ur?Ae;: a -ecolului al \l\-lea= >n care accentul -e punea numai pe un num:r redu- de forme ale comunic:rii non-

8er<ale= con-ider9ndu--e c: fi?ura (i m9inile -unt cele care eFprim: cel mai <ine fr:m9nt:rile interioare ale per-onajelor@ Ultimele decenii au modificat radical optica oamenilor de teatru a-upra ro-turilor ?e-tualit9.ii@ Dup: ce timp de "$# -ecole ?e-turile au fo-t tratate= >n -piritul o<-er8a.iei lui Cicero= pe care am men.ionat-o la >nceputul ace-tui capitol= drept -imple >n-o.itoare ,Rede<e?leiterinen6 ale di-cur-ului 8er<al= de multe ori redundante >n raport cu con.inutul informa.ional al ace-tuia= ele au >nceput -9-(i f:urea-c: un -tatut independent@ >n 8i;iunea cuno-cutului re?i;or polone; V@ 'roto`-Hi= ?e-tul din teatrul modern tre<uie -: fie /o Aiero?lif: de de-cifrat2= care= ie(it: de -u< tutela cu89ntului= -: -e con-tituie >ntr-o /forma 8ie= po-e-oare a unei lo?ici proprii2= intraducti<il: >n lim<aj comun= a-emenea mu;icii= (i >n care o<iectul -im<oli;at -: fac: una cu -im<olul >n-u(i@ SAdat??i con-tituie cla-a de ?e-turi cea mai pu.in le?at: de comunicare@ Ea include mi(c:rile ce r:-pund unor nece-it:.i umane (i pot fi efectuate at9t >n pre;en.a= cat (i >n a<-en.a o<-er8atorilor@ Su< numele de alter-adaptori -unt cuno-cute ?e-turile de manipulare a o<iectelor >ntr-un -cop practic) cu-utul= <:tutul la ma(in:= maturatul (i toate celelalte mi(c:ri pe care le pre-upune >ndeplinirea unei munci manuale@ Auto-adaptorii -e refer: la ne8oile propriului no-tru trup (i ei pot -ati-face tre<uin.e de >n?rijire= cur:.enie -au orice alte nece-it:.i trupe(ti= de la cele eFcretorii p9n: la cele autoerotice@ 'e-turile din familia alter-adaptorilor do<9nde-c 8aloare comunicati8: atunci c9nd -unt efectuate >n -cop didactic ,/Iat:= a(a -e m9nuie(te coa-a ]26@ Altminteri= ele pot tran-mite informa.ii de-pre cel care le -:89r(e(te numai >n calitate de indicii= nu (i de -emnale@ utem a-tfel -: deducem din ele ni8elul de competen.:= de >ndem9nare -au tra?ere de inim: a /emi.:torului2= f:r: ca ace-ta -: fi dorit -: ne tran-mit: me-ajele re-pecti8e@ C9t pri8e(te auto-adaptorii= re?ulile 8ie.ii -ociale limitea;: dra-tic= atunci c9nd nu inter;ic cAiar cu totul= manife-tarea lor >n pu<lic@ Sunt total proAi<ite ?e-turile auto-adapti8e con-iderate indecente= iar unei <une p:r.i a celorlalte li -e e-tompea;: tr:-:turile= >n -peran.a de a le face -: treac: neo<-er8ate@ >n pre;en.a unor per-oane -tr:ine= ne -ufl:m na-ul mai di-cret dec9t >n -in?ur:tate= e8it:m piept:natul -au alte ?e-turi de toalet:= iar dac: -e "$3 >nt9mpla -: -im.im o m9nc9rime in-uporta<ila nu ne -c:rpinam cu toat: puterea= ci ducem= cu un aer di-trat= m9na la locul cu pricina (i >ncerc:m= printr-o mi(care c9t mai pu.in percepti<il:= -: frec:m u(or pielea >n -peran.a c: -en;a.ia nepl:cut: 8a di-p:rea@ O po;i.ie aparte o ocup: a(a-numi.ii adaptori o<iectuali Ei repre;int: ?e-turi care fac u; de o<iecte= dar nu >n -copul c:ruia >i -unt de-tinate ace-tea@ iFul nu a fo-t confec.ionat pentru a <ate cu el >n ma-:= ori pentru a-i .ine coada >n ?ur: (i totu(i mul.i dintre noi ii dau a-emenea >ntre<uin.:ri@ Vocul cu un o<iect aflat la >ndem9n: ,pipa= <relocul cu cAei= coupe-papier-8l etc@6 produce un efect de lini(tire >ntruc9t8a -imilar cu cel al -u?erii piFului= cAiar dac:= p-iAanalitic 8or<ind= moti8a.ia nu e-te la fel de clar: >n ace-te ca;uri ca >n cel din urm: ,unde o<iectul de -cri- apare= f:r: du<iu= ca un -u<-titut al mijloacelor de calmare din -eria) -9nul mamei= <i<eron= -u;et:= policar6@ Dintre auto-adaptori= ?e-turile de toalet: pot tran-mite (i un me-aj de ordin -eFual@ Aranjarea cra8atei la <:r<atul care inten.ionea;: -: a<orde;e o femeie= punerea >n ordine a p9rului -au a cutelor rocAiei la femeia care dore(te -: plac: fac parte din foarte <o?atul protocol ?e-tual al curt9rii prin care omul do8ede(te c: nu -e -ituea;: mai prejo- dec9t -emenii -:i necu89nt:tori= >n acea-t: pri8in.:= -eFul /-la<2 -e arat: mult -uperior at9t ca emi.:tor c9t (i ca receptor de apeluri mimico-?e-tuale@ >nfoierii coco(e(ti a <:r<atului= care= cu m9inile >n (olduri -au >n <u;unarele <lue jean--ilor >(i umfl: pieptul=

>ncerc9nd o nai8: -upradimen-ionare= >n ?enul celei practicate de pe(tele-arici -au de a?ama ?ulerat9= femeia >i opune un lar? repertoriu de -emnale >n producerea c:rora -unt implicate practic toate -e?mentele corpului (i ;onele fi?uriiP ri8irea lateral: ,/cu coada ocAiului26= ?ura >ntrede-cAi-:= cu <u;ele ume;ite= eFpunerea >ncAeieturii m9inii ,imitat: (i de Aomo-eFualii care >ncearc: -: par: c9t mai feminini6= aruncarea capului pe -pate= le?:narea (oldurilor= po;i.ia picior pe-te picior cu >ncruci(area foarte -u- a picioarelor= -coaterea "$"

(i introducerea periodic: a piciorului >n pantof -unt numai c9te8a dintre ?e-turile cu conota.ie erotic: -pecific feminine@ A@E@ ScAefler ^335_ a demon-trat >n-: c: acelea(i manife-t:ri pot fi total lip-ite de implica.ii de ordin -eFual atunci c9nd autorii lor -unt per-oane cAemate -: participe la o ac.iune comun:@ In cadrul ?rupurilor de lucru con-tituite >n 8ederea atin?erii unui o<iecti8 profe-ional important= la prima >nt9lnire= comportamentul participan.ilor po-ed: multe elemente >n comun cu conduita caracteri-tic: oamenilor pla-a.i >ntr-un conteFt erotic@ o-turile Aipertonice= pre;ente >n atitudinile preparatorii ale curt9rii ,.e-utul cutanat periocular >ncordat= tor-ul drept6= comportamentul /de toalet:2 ,?e-turi le?ate de aranjarea p:rului (i a >m<r:c9min.ii6= apropierea interlocutorilor unii de al.ii= contactul mai inten- al pri8irilor= m9n?9ierea cu m9inile a propriului corp (i >ncruci(area foarte -u- a picioarelor ,>n ca;ul femeilor6 au >n ace-t ca; o -emnifica.ie cu totul diferit: de cea o<i(nuit:@ Ele con-tituie do8e;i ale di-poni<ilit:.ii de a cola<ora= ale intere-ului fa.: de proiectul comun al ?rupului= >nt:re-c moti8a.ia -ocial:= acti8ea;: aten.ia (i contri<uie la cre(terea creati8it:.ii participan.ilor@ e m:-ur: ce ?rupul -e -udea;: (i tr:-:turile men.ionate ajun? -: con-tituie un <un c9(ti?at= ace-te -emnale p-eudoerotice di-par f:r: urm:@ ScAefler nume(te decurtare ,decourtin?6 renun.area pe parcurla m:rcile mimico-?e-tuale re-pecti8e@ Una dintre eFplica.iile cele mai plau;i<ile ale realit:.ii mi-terioa-e pe care o<i(nuim -: o numim /intui.ie feminin:2 ar fi aceea c: femeile -unt incompara<il mai -en-i<ile dec9t <:r<a.ii la -emnalele non-8er<ale= pe care le o<-er8: (i interpretea;: cu u(urin.:= a-i?ur9ndu-(i a-tfel o cale de cunoa(tere -uplimentar:= cu at9t mai eficace cu c9t -e refer: la indicii= de-pre care -e (tie c: -unt mai ?reu fal-ifica<ile dec9t -emnele lin?8i-tice@ Cercet:torii -unt unanimi >n a-i recunoa(te pri8irii -tatutul de cel mai important mijloc de tran-mitere a me-ajelor non-8er<ale@ At9t calitatea de de;8:luitori ai -t:rilor interioare ,ocAii c /o?linda -ufletului26= c9t (i "$% puterea de influen.are a -entimentelor (i 8oin.ei ,eEde ajun- -: ne ?9ndim la efectele at9t de -pectaculoa-e ale Aipno;ei6 a-i?ur: ocAilor o po;i.ie pri8ile?iat:= deopotri8: ca emi.:tori (i ca receptori de -emnale interper-onale@ Dor.a recuno-cut: a pri8irii limitea;: dreptul de a o folo-i oricum (i oric9t= -ocietatea -ta<ilind re?uM ne-cri-e de re-tr9n?ere a li<ert:.ii pri8itorului@ Studii minu.ioa-e au pu- >n e8iden.: faptul c: durata medie a pri8irii aruncate unei per-oane necuno-cute tre<uie -9 fie de 3=34 -ecunde pentru a nu fi interpretat: ca un act de a?re-iune@ ri8irile in-i-tente majorea;: acea-t: 8aloare medie la "=5& -ecunde (i ele pot irita pri8it: pam9 la a da na(tere unei ripo-te 8iolentei Ade-eori= pe terenurile de -port= juc:torii -e pl9n? ar<itnirai c: -unt pri8i.i -t:ruitor de c:tre un ad8er-ar= do8ad: c: pri8irea e -ocotit: drept o eFpre-ie a -fid:rii -au a repro(ului@ Ceea ce nu >n-eamn: c: ea nu con-tituie (i o punte (i un liant de cea mai mare importan.:@ Dac: pe durata unei con8er-a.ii participan.ii -e pri8e-c= >n ?eneral= cam jum:tate de timp= >ndr:?o-ti.ii o fac >n -cAim< mult mai mult dec9t at9t= -emn c: per-oana interlocutorului >i intere-ea;: >n mai mare m:-ur: dec9t con.inutul -pu-elor -ale@ E drept c: (i oamenii afla.i pe punctul de a -:ri la <:taie -e pri8e-c >n ocAi 8reme >ndelun?at:= dar aici -emnifica.ia ?e-tului e cu totul alta ) pri8irii i -e atri<uie 8alen.e de francAe.e (i curaj= ceea ce antrenea;: conclu;ia c: cel care pleac: primul ocAii (i-ar demon-tra prin acea-ta fal-itatea -au poltroneria@ EFi-t:= de altfel= un criteriu o<iecti8 pentru di-tin?erea >ntre pri8irea in-i-tent: >nc:rcat: de -impatie -au dra?o-te (i cea care denot: o-tilitate) e8olu.ia dimen-iunilor pupilei@ Se (tie c: diametrul pupilei e-te 8aria<il pentru a permite re?lajul fluFului lumino- ce ajun?e la retin:= >n condi.iile unei inten-it:.i ade-ea foarte diferite a luminii am<iante@ C9nd >n-: pri8im pe cine8a pla-at >ntr-un conteFt -pa.ial

de lumino;itate con-tant:= m:rimea pupilei nu r:m9ne= cum ne-am a(tepta= ne-cAim<ata= ci ea -ufer: modific:ri le?ate de -entimentele pe care le >ncerc:m >n le?:tur: cu per-oana re-pecti8:@ >ndr:?o-ti.ii care -e "$$ pri8e-c >n ocAi -e -timulea;: reciproc urm:rindu-(i dilatarea pro?re-i8: a pupilelor@ Dimpotri8:= ad8er-arilor care -e >nfrunt: li -e contract: pupilele= ceea ce ju-tific: eFpre-ia /3-a pri8it cu ni(te ocAi mici (i r:i2@ Atrac.ia= intere-ul= pofta pot produce cre(teri -pectaculoa-e ale m:rimii pupilelor@ S-a con-tatat c: acea-ta -pore(te de trei ori la <:r<a.ii care 8i;ionea;: filme cu con.inut porno?rafic (i cAiar de p9n: la patru ori la femeile aflate >n aceea(i -itua.ie ] Dup: VMarH) anapp ^4%_= func.iile mai importante ale comunic:rii 8i;uale ar fi >n num:r= d(@pa.iFi) 1. Cererea de informa.ie@ Dup: cum am 8:;ut= pri8irea joac: un rol determinant >n reali;area feed<acH-ului= TLa con-tituind principalul nSjloc dere?lare!teractiunii@ S-au emi- di8er-e ipote;e >n le?:tur: cu o<-er8a.ia c: femeile reali;ea;: un contact 8i;ual mai inten-= indiferent de -eFul interlocutorului@ Unii cercet:tori au pu- ace-t fapt pe -eama tendin.ei mai accentuate a ace-tora de a-(i afi(a emo.iile= al.ii ,E8an Mar-Aall6 >l con-ider: o con-ecin.: a >ndelun?ii condi.ion:ri a femeii= care= mai dependent: de al.ii dec9t <:r<atul= -im.ea >n mai mare m:-ur: ne8oia reac.iilor >ncurajatoare ale interlocutorului@ 2. Informarea altor per-oane c: pot 8or<i@ >ntr-o comunicare de ?rup= -electarea8or<itorului urm:tor poate@fi f:cut: pe c:i lin?8i-tice ,8@ >n ace-t -en- di-cu.ia din ,^b%_= partea A cap@ I*6 -au prin orientarea deictic9 a pri8irii= >nainte de a >n8:.a numele ele8ilor= profe-orii folo-e-c curent procedeul de a le da cu89ntul /din ocAi2@ D:r: a-i -pune nimic= da-c:lul a(teapt: r:-pun- de la un (colar anume (i >l poate cAiar -anc.iona dac: nu -e conformea;:= de parc: ar fi eFi-tat o -olicitare 8er<al: din partea -a= ceea ce arat: c:= cel pu.in >n ace-t ca;= pri8irea e recuno-cut: drept perfect ecAi8alent: cu cu89ntul@ 3. Indicarea naturii rela.iei Am men.ionat deja modul >n cai?-entimen.?le po;itSe -au ne?ati8e -unt trjKnii-e prinjfitermediulj6ri8irii@ Dar o.??!tarea,>3$urata acgeeia -e pot a-ocia nu numai -cu inteia?-uliip-tilitatea= cu dra?o-tea -au ura@ Ele pot -emnala (i eFi-ten.: unui raport -ocial de un tip anume) de(i= de re?ul:= >n -pa.iul " $& cultural european= emi.:torul >(i pri8e(te partenerul de dialo? mai mult dec9t o face receptorul= lucrurile -e pot in8er-a >n ca;ul (efilor care caut: -9 >(i domine -u<alternii pri8indu-i in-i-tent >n timp ce le 8or<e-c (i= dimpotri8:= e8it9nd -9-i urm:rea-c: cu pri8irea c9nd ace(tia iau cu89ntul= pentru a -u<linia c9 nu acord: cine (tie ce importan.: opiniilor lor@ $@ Compen-area di-tan.ei fi;ice@ Interceptarea pri8irii cui8a aflat la m-tan=bCntrun loc a?lomerat= ne face -9 ne(im.im mai apro<a.i deel= cAiar dac:= practic= r:m9nem departe unul de altul@ In paralel cu proFemica corporal:= la care ne-am referit= pri8irea in-taurea;: a(adar (i o proFemica 8i;ual:= ce poate intra >n contradic.ie cu cea dint9i@ >ficonjurat de o mul.ime de oameni care i.i@ -unt mai mi-au mai pu.in indiferen.i= po.i >ntre.ine o rela.ie -tr9n-: cu o per-oan: aflat: >n cel:lalt col. al unei -:li= eFclu-i8 prin mijlocirea pri8irii@ De natura rela.iei depinde (i ampla-amentul punctului c:tre care ne a.intim pri8irea= fntr-< con8orB>re oficial:= -e 8i;ea;:= >n ceajmai mare parte a timpului= un loc -ituat >n mijlocul frun.ii interlocutorului@ O con8er-a.ie amical: co<oar: /punctul ocAit2 unde8a >ntre ocAi (i ?ur:= pentru ca un ?rad mai mare de intimitate -9 >l aduc: mai jo-= >ntr-o re?iune -ituat: >ntre <:r<ie (i ;ona coap-elor@ Demeile= care <eneficia;: (i de o 8edere periferic: mai <un:

dec9t <:r<a.ii= practic: pe -car: lar?: pri8irea lateral: (i -unt ade-ea nepl9cuturprin-e de faptul c9 ade-eori in8ita.ia pe care o lan-ea;: pe acea-t: cale nu e-te nici m:car -e-i;at:= nemite >n.elea-: de cel 8i;at ,^3#b_= pp@ 3%4 c3$"6@ Se confirm: (i aici acel decalaj dintre po-i<ilit:.ile celor dou: -eFe >n ceea ce pri8e(te eFprimarea cu ajutorul mijloacelor non8er<ale= la care ne-am mai referit anterior@

"$R 35@ COMUNICAREA MU0ICA!1

Dintre -i-temele de comunicare non-8er<al9 ela<orate de om= cel mai compleF r:m9ne= f:r: >ndoiala= mu;ica@ Anali;a con.inutului comunic:rii mu;icale nu e deloc u(oar:= >n primul r9nd din pricina caracterului at9t de diferit al -emanticii mu;icale >n raport cu -emantica lim<ilor naturale@ A >ncerca -: formul:m >n cu8inte ce ne -pun -unetele pare aproape cu neputin.:= de(i orice iu<itor de mu;ic: -imte c: ele ne comunic: ce8a (i c:= mai mult dec9t at9t= me-ajul re-pecti8 -e adre-ea;: unor ;one intime= profunde= ale fiin.ei noa-tre interioare@ A fo-t mult citat: >n ace-t -en- o afirma.ie a lui BeetAo8en potri8it c:reia mu;ica -a e -uperioar: oric:rei filo-ofii= ceea ce nu >n-eamn: >n-: c: ea eFprim: idei folo-ofice= ci c: are acce- la re?iuni ale eului no-tru pe care ?9ndirea di-cur-i8: nu le poate atin?e@ Intraducti<ilitatea mu;icii >n lim<aj articulat= departe de a repre;enta o -l:<iciune= -u<linia;: tocmai caracterul ei de ne>nlocuit= c:ci= >n ca; contrar= oamenii --ar fi putut di-pen-a de acea-t: form: de comunicare= ceea ce -e (tie c: nu --a >nt9mplat nic:ieri (i niciodat:@ Comunicarea mu;ical: fiind fundamental diferit: de cea 8er<al:= de8ine e8ident faptul c: -en-ul mu;icii tre<uie c:utat >n ea >n-:(i= iar nu >n preteFtele literare -au >n comentariile ce o pot= e8entual= >n-o.i@ 're(im a(adar dac: identific:m me-ajul unei opere mu;icale cu con.inutul teFtelor 8eAiculate de mu;ic:= cu ar?umentul literar ,>n ca;ul produc.iilor ;i-e /pro?ramatice26 -au cu "$b titlurile -au eFplica.iile mar?inale datorate compo;itorului= ori ad:u?ate= >n mod mai mult -au mai pu.in fortuit= de eFe?e;a ulterioar: a operei ace-tuia ,Sonata /!unii2= Simfonia /De-tinului26@ De a-emenea= tre<uie operat: o di-tinc.ie net: >ntre -emnifica.ia mu;icii (i >n.ele-urile -u?erate cu ajutorul unor mijloace de natur: eFtramu;i-cal9@ Simplul fapt c: audi.ia unei lucr:ri are loc >ntr-o <i-eric: inculc: unei <une p:r.i a a-cult:torilor ideea c: ea eFprim: un -entiment reli?io-= ceea ce poate fi deopotri8: perfect ade8:rat -au profund ?re(it@ Elementele minimale de lim<aj prin intermediul c:rora ne -unt tran-mi-e -emnifica.iile mu;icale con-tau >n >n:l.imi ,frec8en.e6= durate= inten-it:.i (i calit:.i tim<rale ale -unetelor (i >n caracteri-tici melodice= ritmice= de tempo (i

a?o?ic: ,indica.ii de >ncetinire= rallentando= ritcfr-dando= -au ?r:<ire= accelerando= -trin?endo= a mi(c:rii p9n: la proFima redefinire a tempoului6 ale fra;elor mu-acale@ Repertoriul ace-tor mijloace nu a fo-t dat o dat: pentru totdeauna= ci --a preci;at (i de;8oltat pe parcur-ul timpului= ceea ce ne o<li?: la o -curt: incur-iune >n i-toria multimilenar: a fenomenului mu;ical= >nainte de a >ncerca -: a<ord:m pro<lema -pinoa-: a con.inutului tran-mi- prin mijlocirea artei -unetelor@ Omul primiti8 a ajun- de-a<ia relati8 t9r;iu (i nu f:r: efort -: -e-i;e;e diferen.ele de >n:l.ime dintre -unete@ Cercet:rile >ntreprin-e >n le?:tur: cu manife-t:rile mu;icale ale popula.iei Hu<u= care mai 8ie.uia pe la >nceputiil -ecolului no-tru >n p:durile -eculare din in-ula Sumatra= au e8iden.iat faptul -urprin;:tor c: mu;ica tri<urilor primiti8e poate pre;enta o aparent eFcep.ional: compleFitate -tructurala@ Mu;icolo?ii au fo-t= la >nceput= profund impre-iona.i de caracterul complicat= >nc9lcit= al melodiilor c9ntate de acea-t: popula.ie= pline de -alturi incredi<ile ,inter8ale de non:= decim: -au cAiar duodecim96= triluri= apo?iaturi (i ?li--ando-uri= >mpletite /-a8ant2 >ntr-o .e-:tur: ce p:rea -: poarte amprenta unei ?9ndiri mu;icale -uperioare= aflate >ntr-un contra-t i;<itor cu ni8elul ?eneral de de;8oltare al unei -ociet:.i ce nu dep:(i-e >nc: -tadiul culturii paleolitice@ !a o anali;: mai atenta= "$4 lucrurile --au do8edit a -ta >n-: cu totul altfel@ Ceea ce a putut trece= la prima 8edere= drept compleFitate (i rafinament mu;ical nu era nimic altce8a dec9t de;ordinea -onor: re;ultata din incapacitatea -:l<aticului de a-(i -t:p9ni re-ur-ele 8ocale@ El -e -tr:duia -: reproduc: /8ocile2 naturii= imit9nd c9ntecul p:-:rilor (i cAem:rile animalelor din jun?l:= f:r: a -e do8edi >n -tare -9 in-tituie o c9t de mode-t: ordine mu;ical:= <a;at: pe rela.ii fire(ti >ntre -smetele emi-e@ >ntr-o etap: ulterioar:= c9nd omul primiti8 a i;<utit >n fine -: treac: la intonarea corect: a unor -unete mu;icale (i -: opere;e diferen.ieri de >n:l.ime >ntre ele= mu;ica a c:p:tat un cu totul alt a-pect= tran-form9ndu--e >ntr-o melopee monoton:= caracteri;ata printr-un am<itu- eFtrem de limitat@ Stau m:rturie manife-t:rile mu;icale ale tri<urilor 8edda din CeSlon ,a-t:;i Sri !anHa6= ale c:ror c9ntece -e mai pre;entau >nc:= >n primii ani ai 8eacului no-tru= ca repet:ri o<-e-i8e a dou: -au trei -unete -ituate >ntr-o plaj: de >n:l.imi ce nu dep:(ea= mai niciodat:= inter8alul de ter.: mic:@ otri8it o<-er8a.iei mu;icolo?ului R@I@ 'ru<er ) /S:l<aticul repeta unul (i acela(i -unet= tem9ndu--e parc: -: nu >l p:r:-ea-c:= -: fac: un pa- ?re(it@ A<ia a p:r:-it -unetul de -prijin trec9nd la urm:torul= c: -e ?r:<e(te -9 re8in: la cel ini.ial2 ,^R%_= p@ 3$6@ Acea-t: pri8ile?iere a unui -unet de referin.: a8ea -9 domine= >n continuare= >n forme din ce >n ce mai rafinate= dar mereu percepti<ile= >ntrea?a i-torie a lim<ajului mu;ical= de la procedeul elementar al i-onului -au punctului de <ourdon= p9n: la preponderen.a centrului tonal >n -tructura melodico-armonic: a mu;icii cla-ice europene@ Treptat= oamenii --au a8enturat -9 /ri(te2 intonarea unor inter8ale din ce >n ce mai mari@ >n cadrul tri<urilor de cule?:tori (i 89n:tori pare -9 -e fi eFperimentat pentru prima oar: ter.a= pentru ca= dup: fiFarea ace-teia= o dat: cu trecerea la 8ia.a -edentar: (i >nceputurile a?riculturii -: ai<: loc e8enimentul con-iderat drept o ade8:rat: re8olu.ie >n i-toria 8ecAilor culturi mu;icale) cucerirea c8artei@ Rolul ace-teia >n e8olu.ia mu;icii nu poate fi >ndeajun- -u<liniat@ >ntrea?a teorie mu;ical: a AnticAit:.ii ?reco"$5 romane -e <a;ea;: pe tetracord= -ec8en.a de-cre-c:toare de patru -unete con-ecuti8e >ntre ale c:rei eFtreme -u<;i-t: un inter8al de c8art:@ In func.ie de m:rimea -u<in-ter8alelor dintre ace-te note= tetracordul poate fi diatonic= cromatic -au enarmonic@ Ultimele dou: tipuri au fo-t relati8 pu.in folo-ite= tetracordul enarmonic pre-upun9nd (i recur?erea la -ferturi de tonB >n -cAim<= cel dint9i a con-tituit elementul de <a;: al a(a-numitelor moduri= -c:rile mu;icale ale AnticAit:.ii@

Mult: 8reme --a cre;ut c: eA-urile -au /?la-urile2 mu;icii <i;antine de-cind nemijlocit din cele 4 moduri antice ?rece(ti@ Cercet:ri mai recente leau de-coperit -ur-e -iriene= e<raice= <a<iloniene (i cAiar Aitite ,^3"4_= p@ 3&&6@ Si-temul celor 4 eA-uri a fo-t codificat la >nceputul 8eacului al *l-lea de c:tre Se8er= patriarA monofi;it al AntioAiei >ntre anii &3" (i &35@ >n perioada ;i-: /9 melo;ilorL ,termenul >i de-emnea;: pe imno?rafii care erau deopotri8: poe.i (i compo;itori= -pre deo-e<ire de /melur?ii2 de mai t9r;iu= care 8or pune pe mu;ic: teFte litur?ice preeFi-tente6= Sf9ntul Ioan Dama-cAinul ,cea Rb&cb$56 8a perfec.iona 8ecAea nota.ie ecfonetic9 -u< forma neumelor <i;antine (i 8a reor?ani;a -i-temul octoeAului= ce a8ea -: r:m9n: >n 8i?oare >n mu;ica o*todoF9 p9n: >n ;ilele noa-tre@ >n paralel= >n Europa Occidental: -e de;8olt: un -i-tem modal deri8at tot din octoeAul <i;antin= cuprin;9nd de a-emenea opt moduri dintre care patru autentice ,denumite protu-= deuteru-= tritu- (i tetrardu-6 (i patru pla?ale@ Mu;ica oficial: a Bi-ercii apu-ene e repre;entat: timp de -ecole de c9ntul ?re?orian= ce poart: numele papei 'ri?ore I cel Mare= care= >n timpul pontificatului -:u ,&5#cR#$6= a reor?ani;at (i unificat repertoriul de cult= -u< forma AntifonaruluU colec.ie de c9nt:ri de importan.: -imilar: celei a cule?erii denumite cAiar OctoeA= pe care o dator:m deja amintitului Ioan Dama-cAinul@ Caracterul tuturor ace-tor lucr:ri= at9t >n Orient c9t (i >n Occident= era e-en.ialmente monodie@ >nceputurile mu;icii polifonice europene ,forme rudimentare= ca /polifonia >n pan?lica2= -e >nt9lne-c (i >n "&# mu;ica unor popoare din afara continentului no-tru6 -e lea?: de teoreti;area or?anum-ului >ntreprin-: de c:lu?:rul Huc<ald de Dlandra ,4$#c5%#6= dar marele a89nt al ace-tui tip de -criitur: nu ar fi fo-t de ima?inat f:r: pa-ul deci-i8 pe care 3-a repre;entat in8entarea portati8ului de c:tre 'uido dEAre;;o ,cea 55#c3#&#6@ *erita<il -i-tem caret;ian de coordonate a89nt la lettre= cu timpul fi?urat >n a<-ci-: (i >n:l.imea -unetelor >n ordonat:= portati8ul a f:cut po-i<il: notarea -inoptic: a mai multor linii melodice paralele= cu -incroni;area perfect: a 8ocilor= ceea ce >n nota.iile mu;icale precedente era practic impo-i<il@ Con-ecin.ele ace-tui aparent m:runt pro?re- formal a8eau -: marcAe;e Aot:r9tor >ntrea?a i-torie a mu;icii@ Ap:rea a-tfel po-i<ilitatea ela<or:rii unor -tructuri pe care au;ul nu mai era capa<il -: le -t:p9nea-c: (i controle;e >n totalitate= ceea ce a produ- o re-tructurare profund: a >n-e(i ?9ndirii compo;itorilor= pentru care ocAiul a de8enit treptat un factor mai important >n proce-ul de crea.ie dec9t urecAea@ Nu numai compunerea mu;icii f:r: ajutorul 8reunui in-trument mu;ical= procedeu ce a8ea -: de8in: dominant >n arta -unetelor= unde pana (i A9rtia cu portati8e -e 8or do8edi -uficiente pentru ;:mi-lirea de capodopere= dar (i >mprejurarea tul<ur:toare c: -urditatea nu a diminuat -en-i<il puterea creatoare a unor mari compo;itori ,BeetAo8en= Smetana6= >n timp ce or<irea a f:cut -: -ece definiti8 i;8orul in-pira.iei altora ,BacA= Haendel6= demon-trea;: c: raporturile dintre factorul 8i;ual (i cel auditi8 >n conceperea -tructurilor -onore ale mu;icii europene din mileniul ce a urmat ?enialei in8en.ii a c:lu?:rului ferrare; au fo-t (i -unt >nc: dominate de cel dint9i@ De la >nceputurile mode-te repre;entate de [coala de la Notre Dame= >n cadrul c:reia -e f:ure(te conductu--ul polifonic= (i p9n: la con-truc.iile polifonice de o compleFitate de-a dreptul uluitoare= datorate compo;itorilor din -ecolele \* (i \*I ,flamandul VoAanne- OcHe?Aem a compu- un canon ?i?antic pe %R de 8oci= iar en?le;ul TAoma- Talli- c motete pentru nu mai pu.in de $# ]6= <e.ia ace-tei de-coperiri a8ea -: dea na(tere unei profu;iuni de lucr:ri mu;icale din ce "&3

>n ce mai complicate= dintre care unele au putut l:-a impre-ia c: -unt create mai pu.in pentru delectarea a-cult:torului dec9t pentru -ati-facerea -etei de performan.: a autorilor= ceea ce le-a adu- din partea mu;icolo?ului Vacgue- CAailleS ,^R%_= p@ 3"#6 -upranumele -u?e-ti8 de compo;itori de /mu;ic: pentru A9rtie2@ Ceea ce --a petrecut >n continuare con-tituie o ilu-trare eFemplara a pre;en.ei triadei Ae?eliene= te;:-antite;9--inte;:= >n marile a8enturi ale -piritului uman@ >n particular= dup: primele dou: momente dialectice repre;entate de monodie (i polifonie= a8ea -: -e afirme= ca un corolar= >n?lo<9nd (i dep:(ind totodat: concep.iile mu;icale precedente= monodia acompaniat:= -ur-: (i n.iotor al ?9ndirii acordice din care 8a e8olua >ntrea?a concep.ie armonic: a marilor -ecole ale mu;icii ) \*II= \*III (i \I\@ Acea-ta idee no8atoare e-te indi-olu<il le?at: de apari.ia operei= >ntreprindere -pecific rena-centi-t:= >ntruc9t >(i propunea -: re>n8ie -pectacolele dramatice ale AnticAit:.ii ?reco-romane@ Indiferent dac: paternitatea ini.iati8ei apar.ine= a(a cum o afirm: toate tratatele de i-torie mu;ical:= Cameratei Diorentina= cenaclu de intelectuali ce -e >nt9lneau >n ca-a contelui Bardi de la Dloren.a -u< conducerea lui *incen;o 'alilei= tat:l fi;icianului= -au ?rup:rii /concurente2 din jurul altui mare -enior= Vacopo Cor-i= punct de 8edere preluat de V@ CAailleS din dou: articole pu.in cuno-cute pu<licate >n anii 35&% (i 35&$ ,Temperamenti e tenderi;e nella Camerata fiorentina= >n /!e manife-ta;ioni culturale dellEAccademia Na;ionale di Santa Cecilia2= Atena-Roma= 35&%= (i !a tra?jdie et la comjdie dan- la Camerata de Dlorence= >n /Mu-igue et poj-ie au \*I-e -ilcle2= ari-= CNRS= 35&$6 de mu;icolo?ul Nino irotta= rolul teatrului liric >n ?ene;a noului tip de -criitur: mu;ical: pare -: fi fo-t deci-i8@ opularitatea unor compo;itori de oper: de talia lui Monte8erdi >n Italia= urceii= >n An?lia= -au !ullS= >n Dran.a= a contri<uit >n cea mai mare m:-ur: la promo8area 8i;iunii armonice= care= f:r: a >nl:tura cu totul 8ecAea teAnica contrapunctic:= a8ea -: domine concep.ia mu;ical: a corifeilor cla-ici-mului= HaSdn= Mo;art= BeetAo8en@ "&"

Concomitent cu ace-t proce-= prin eforturile conju?ate ale unui num:r con-idera<il de compo;itori= culmin9nd cu V@ A@ Rameau (i V@S@ BacA= -e de-:89r(e(te= >n prima jum:tate a -ecolului al \*III-lea= -i-temul tonal al ?amelor temperate= alc:tuit din doua cla-e de -c:ri mu;icale a-cendente Aeptatonice= de tip major (i= re-pecti8= minor= ace-tea din urm: cu 8ariantele natural:= armonic: (i melodic:= -i-tem folo-it de to.i creatorii occidentali de mu;ic: p9n9 >n ;orii 8eacului no-tru@ Un element fundamental al concep.iei armonice era cla-ificarea acordurilor >n con-onante= ?eneratoare de impre-ii a?rea<ile= de ecAili<ru= calm= de-tindere= (i di-onante= ce produc -t:ri de ten-iune -au iritare@ Cele din urm: nu au fo-t eFclu-e cu totul din mu;ic: nici >n perioadele cele mai -enine ale ace-teia= dar ele erau re;ol8ate= >n -en-ul re-ta<ilirii prompte a ecAili<rului 8remelnic pertur<at= prin re8enirea >ntr-un climat p-iAolo?ic con-onant@ O dat: cu afirmarea romanti-mului mu;ical (i >n concordan.: cu e-tetica ace-tuia= di-onan.ele --au >nmul.it= iar re;ol8area lor a >nceput -: fie tot mai mult am9nat:= prelun?ind -tarea de >ncordare a a-cult:torului@ Ace-t proce-= accelerat -u< impul-ul dramei mu;icale `a?neriene= a condu-= >n cele din urm:= la un de;ecAili<ru armonic= care= com<inat cu tot mai inten-a cromati;are a tra-eelor melodice= a dat na(tere unui ecAi8oc tonal de natur: -9 pun: -u< -emnul >ntre<:rii >n-e(i principiile de <a;: ale lim<ajului mu;ical@ *i;iunea centripet:= potri8it c:reia di-cur-ul -onor tre<uie -9 ?ra8ite;e >n jurul unui centru de atrac.ie unic= idee pre;ent: in nuce >nc: din melopeea paleolitic9 de tip 8edda (i fructificat: pe un plan -uperior >n concep.ia tonal: cla-ica ajun?e a-tfel -9 fie f:.i( conte-tat: prin promo8area atonali-mului radical al lui Arnold ScAon<er? ,34b$c35&36@ Cu toate c: a prilejuit crearea c9tor8a 8erita<ile capodopere , ierrot lunaire de ScAon<er?= Salomea de RicAard Strau--6= atonali-mul (i-a pierdut repede -uflul= deoarece li<ertatea c9(ti?at: --a do8edit a fi o arm: cu doua t:i(uri ) emancipat de -u< tutela multi-eculara a -i-temului tonal= compo;itorul -e 8edea dintr-o dat: lip-it de "&% ajutorul unui principiu coa?ulat= pe temeiul c:ruia -: >(i -tructure;e di-cur-ul mu;ical@ In loc de a-i eli<era ener?iile creatoare= a<olirea 8ecAilor re?uli de compo;i.ie -e do8edea mai de?ra<: -terili;ant:@ Din medita.ia amar: pe mar?inea ace-tui paradoF a8ea -: -e na-c:= >ncep9nd cu anul 35"%= metoda componi-tic: -erial:= ce introducea o nou: ri?oare= promo89nd al?oritmi mu;icali cAiar mai ri?i;i dec9t tot ceea ce cuno-cu-e de-a lun?ul timpului i-toria artei -unetelor@ Opun9ndu--e at9t principiului atrac.iei tonale= c9t (i temati-mului practicat de predece-ori= ScAon<er? promo8a e?alitatea >n drepturi a tuturor celor 3" -unete ale ?amei cromatice temperate= de unde (i denumirea de dodecafoni-m@ Ace-tea -e ?rupau >n -ec8en.e ,-erii6 pe principiul irepeta<ilit9.ii@ rin recur?erea la procedee con-tructi8i-te ri?uroaplicate ,in8er-are= recuren.a= recuren.a in8er-:rii etc6= -eria ce -t:tea la <a;a lucr:rii era -upu-: unor tran-form:ri (i tran-po;i.ii ce aminteau de teAnicile 8aria.ionale ale Rena(terii (i Barocului mu;ical@ In epoc:= eFcept9ndu-i pe cei doi di-cipoli -tr:luci.i ai mae-trului= Anton Je<ern ,344%c35$&6 (i Al<an Ber? ,344&c35%&6= autori ai c9tor8a dintre cele mai profunde crea.ii mu;icale ale -ecolului= dodecafoni-mul nu a a8ut mul.i adep.i@ >n -cAim<= imediat dup: cel de al doilea r:;<oi mondial= o pleiad: de compo;itori tineri= !ui?i Nono >n Italia= aarlAein; StocHAau-en >n 'ermania= ierre Boule; >n Dran.a= au aderat la ideile /Noii (coli 8iene;e2 ,cum a fo-t -upranumit ?rupul ScAon<er?-Je<ern-Ber?6= ultimul citat lan-9nd metoda -eriali-mului inte?ral= eFtin-: a-upra tuturor parametrilor mu;icali= nu doar >n:l.imi= ci (i durate= inten-it:.i= tim<ruri etc@ Ca o reac.ie la determini-mul eFce-i8 al ace-tor procedee= mani- \enaHia introdu- >n proce-ul componi-tic o per-pecti8: pro<a<ili-t:= ce a dat na(tere mu;icii -to-cAa-tice= >n timp ce= dincolo de Ocean= -e contura o nou: tendin.: care= -u< numele de mu;ic: aleatoric:= a8ea -: acorde un loc important

li<ert:.ii interpre.ilor de a articula (i -uprapune= potri8it in-pira.iei de moment= -tructurile mu;icale preela<orate de compo;itor -au de a confi?ura "&$ detalii micro-tructurale ori?inale >n cadrul planului macro-tructural pe care ace-ta >l tra-ea;:@ EFtinderea contemporan: a lim<ajului mu;ical --a f:cut (i >n alt -en-= (i anume >n cel al >m<o?:.irii repertoriului de -unete cu care operea;: compo;itorul@ >nc: dinainte de primul r:;<oi mondial= ori?inalele concerte ale /<ruiti(tilorL italieni atr:-e-er: aten.ia a-upra po-i<ilit:.ii de a -e reali;a con-truc.ii mu;icale cu ajutorul ;?omotelor@ IneFi-ten.a unui -i-tem eficace de notare a unor atari produc.ii (i -tadiul incipient de e8olu.ie a mijloacelor de >nre?i-trare -onor: au <locat= pentru mai <ine de trei decenii= ace-te ini.iati8e >ndr:;ne.e@ A<ia >n anul 35$4 8i-ul <ruiti(tilor a8ea -: -e >mplinea-c:= prin crearea de c:tre in?inerul ierre ScAaeffer de la Radiodifu;iunea Diance;: a primei lucr:ri de mu;ic: concret: ) /Simfonia pentru un -in?ur om2@ In forma -a ini.ial:= 8ia.a ace-tui nou curent a8ea -: fie >n-: -curt:= deoarece e8olu.ia -pectaculoa-: a electronicii le-a oferit compo;itorilor po-i<ilitatea prelucr:rii >n -en-ul dorit a ;?omotelor <rute (i cAiar li<ertatea de a ?enera -unete a<-olut noi= neau;ite p9n: atunci@ A luat a-tfel na(tere mu;ica electronic:= ce a <eneficiat= >n ultima perioad:= (i de -er8iciile -inteti;atorului= di-po;iti8 capa<il -: produc: la comanda -unete cu caracteri-tici acu-tice pro?ramate@ Doarte -umara retro-pecti8: a e8olu.iei lim<ajului mu;ical= de la -:r:cia de mijloace din melopeele primiti8e p9n: la -pectrul practic nelimitat de po-i<ilit:.i de eFprimare -onor: pe care le ofer: teAnicile componi-tice (i aparatura electronic: actual:= a putut da= poate= o idee de-pre 8eAiculul me-ajului mu;ical= nu >n-: (i de-pre ace-t me-aj >n-u(i@ [tim= c9t de c9t= >n ce fel ni -e adre-ea;: mu;ica B pro<lema e-te >n-: ) ce ne comunic: ea C Din faptul c: me-ajul mu;ical e-te dificil= poate cAiar impo-i<il de tradu>n cu8inte= nu tre<uie -: concAidem c: el ar fi ineFi-tent= c: ar repre;enta o fic.iune= o ilu;ie >n(el:toare@ A8em toate moti8ele -: credem c: tocmai acea-t: intraducti<ilitate do8ede(te eFi-ten.a >n -tructura intim: a p-iAicului uman a unor ;one de -en-i<ilitate ce nu >(i pot ?:-i un alt mod de eFteriori;are dec9t prin "&& intermediul artei -unetelor@ R:-p9ndirea uni8er-al: a practicii mu;icale= pe de o parte= (i eFercitarea at9t de r:-p9ndit: a ace-tei arte >n fa.a unui auditoriu= pe de alta= con-tituie ar?umente puternice pentru afirmarea 8irtu.ilor ei comunicati8e@ Intere-ul manife-tat de a-cult:tori demon-trea;: c: mu;ica le -pune ce8a@ Dar ce anume C O <un: parte dintre ei ne-ar putea m:rturi-i c: audi.ia mu;icii le -u-cit: repre;ent:ri 8i;uale= de unde ideea de-tul de r:-p9ndit: c: mu;ica /;u?r:8e(te2= >n timp ce de-tul de frec8entele comentarii >n cAeie epic: ale unor lucr:ri concerti-tice ,reali;ate= de data acea-ta= cAiar de -peciali(ti6 -u?erea;: c: ea ar /i-tori-i2 ce8a@ A(adar= -emnifica.ia mu;icii ar fi de natur:= -au ar a8ea cel pu.in o puternica tent:= de-cripti8-narati89@ Opinia acea-ta nu poate fi i?norat:= m:car (i pentu faptul c: e >mp:rt:(it: de -uficient de mult: lume pentru a do<9ndi o anume le?itimitate ar?umentat: -tati-tic@ Totu(i faptul c: nici m:car >n ca;ul pie-elor pro?ramatice= unde inten.ia -u?e-tiei 8i;uale= 8enind din partea autorului >n-u(i= e-te inconte-ta<il:= a-cult:torul neinformat >n preala<il nu reu(e(te -: recon-tituie de unul -in?ur preteFtul literar= pune -u< un -erio- -emn al >ndoielii 8alen.ele epico-de-cripti8e ale mu;icii@ Cum -tau atunci lucrurile C Un r:-pun- con8in?:tor e-te cpl oferit >n.r-una dintre eFcelentele lucr:ri de mu;icolo?ie ale compo;itorului a-cal Bentoiu ^3"_= din care -e in-pir: mai multe dintre con-idera.iile noa-tre din ace-t capitol@ otri8it o<-er8a.iei judicioa-e a autorului citat= elementele de <a;: ale lim<ajului mu;ical

,>n:l.imi= durate= inten-it:.i= tim<re etc@6 pot da le-ne na(tere unor repre;ent:ri mentale de tipul dipolilor a-cendent-de-cendent= di-cretXcontinuu= centratXdi-per-at= den-Xrarefiat etc@ Ele >(i au= de fapt= -ur-a >n tendin.a ?eneral uman: de tran-punere -pa.ial: a reperelor temporale= din care --au n:-cut deopotri8: orolo?eria= dia?ramele fi;icienilor (i portati8ul@ Nenum:rate eFemple din 8or<irea curenta -tau m:rturie@ >nclin:rii omului de a-(i repre;enta -pa.ial -cur?erea timpului@ Multe dintre eFpre-iile curent folo-ite >n ace-t -cop -e <at cap >n cap ,i-toricii /co<oar: >n trecut2= dar= totodat: (i "&R /urc: pe firul timpului2= ceea ce denot: eFi-ten.a unor repre;ent:ri diferite= cAiar contradictorii6= dar pre-upun toate un efort de tran-criere a re?i-trului temporal >ntr-unui -pa.ial@ >n ca;ul mu;icii= unde= a(a cum notea;: p:trun;:tor Adrian Ior?ule-cu ,^b$_= p@ "R6= timpul /e-te termen con-tituti8 al -en-ului2= apare cu at9t mai normal: inter8en.ia unei analo?ii -pa.iale de natur: -: tran-pun: >n impre-ii cu caracter difu; 8i;ual meandrele fluFului -onor@ De aici p9n: la ideea c: ro-tul unei lucr:ri mu;icale e-te -: e8oce ima?ini= pri8eli(ti= ta<louri de natura= -cene i-torice (i altele a-emenea nu mai e dec9t un pa-= dar a-3 face ar >n-emna -: ne >ndep:rt:m >n mod periculo- de >n.ele?erea ade8:ratelor -en-uri ale mu;icii@ De fapt= capacitatea ace-teia de a -u-cita repre;ent:ri 8i;uale concrete e foarte fira8:@ Compar9nd ima?inile pe care o aceea(i <ucat: mu;ical: le tre;e(te >n mintea unor a-cult:tori diferi.i= re?:-im drept element comun numai o -cAem: dinamic: foarte ?eneral:= ce poate fi umplut: cu forme concrete dintre cele mai 8ariate@ O mu;ic: tumultuoa-: poate -u?era o furtun:= dar (i o <:t:lie -au@@@ o urm:rire cu ma(ini dintr-un film poli.i-t@ O de-f:(urare -onor: lin: (i periodic: duce cu ?9ndul la mi(carea ritmic: a 8alurilor= iar dac: lucrarea -e nume(te /Marea2 ,De<u--S6 -au /*lta8a2 ,Smetana6= auditoriul -e la-: con8in- c: mu;ica /;u?r:8e(te2 un pei-aj ac8atic@ >n compo;i.iile ;i-e pro?ramatice= corelarea mu;icii cu teFtul -e produce tocmai la ni8elul unor atari idei de cea mai lar?: ?eneralitate= re-tul fiind opera ima?ina.iei a-cult:torului= aflat -u< -u?e-tia titlului -au a ar?umentului literar@ O alt: -ur-: de confu;ie pri8ind me-ajul artei -unetelor re;id: >n /minciuna pioa-:2 a unor mu;icolo?i= mai 8ecAi -au mai noi= care= >n dorin.a de a ridica= cAipurile= c9t mai -u- -tatutul intelectual al mu;icii= >i atri<uie ace-teia calitatea de 8eAicul al unor idei filo-ofice@ otri8it opiniei cu pricina= cel pu.in o parte dintre reali;:rile de 89rf ale domeniului ,capodopere de ?enul Artei fu?ii de V@S@ BacA -au al ultimelor c8artete <eetAo8eniene6 ne-ar tran-mite concep.ia filo-ofic: a autorilor lor= care= prin -impla -uprimare /inocent:2 a unui atri<ut adjecti8al -unt "&b tran-forma.i din titani ai ?9ndirii mu;icale >n titani ai ?9ndirii pur (i -implu@ Se fal-ific: a-tfel ade8:rul e8ident c: >n mu;ic: /-in?urele idei real tran-mi-i<ile@@@ -unt cele le?ate de ceea ce e-te (i cum e-te con-tituit: opera2 ,^b$_= pa?@ $%6= 9-tr9ndu-ne >n limitele accep.iunii proprii a termenilor ,ceea ce apare aproape ca o >ndr:;neal: >n ace-t domeniu de predilec.ie al metafori;:rilor for.ate6= -e cu8ine -: o<-er8:m incapacitatea total: a -unetelor nearticulate de a >ntrucAipa concepte@ Or= mu;ica lucrea;: tocmai cu atari -unete= refractare la idee= pe c9nd di-cur-ul filo-ofic (i-ar pierde ra.iunea de a fi dac: --ar di-pen-a de concept@ Re;ult: a-tfel o incompati<ilitate de principiu= pe care nici o -pecula.ie a comentatorilor mu;icali nu o poate anula@ =[i totu(i c remarc: nu f:r: dreptate a-cal Bentoiu c opinia ?enerali;at: c: mu;ica ar a8ea o anumit: le?:tur: cu filo-ofia nu tre<uie total de-con-iderat:@ Intui.ia comun: are mai totdeauna m:car o parte de dreptate@ Mu;ica poate >ntr-ade8:r recrea= >n unele momente pri8ile?iate= ce8a din -entimentul pe care-3 -u-cit: contactul cu marile -i-teme filo-ofice ale lumii@ Cunoa(terea ace-tora -e -u<limea;: ade-ea >n contempla.ie= iar contempla.ia -e colorea;: afecti8= dac: nu cum8a e-te c >n ultim: in-tan.: c ea >n-:(i un -entiment@

Aici (i numai aici tre<uie c:utat punctul de contact dintre filo-ofie (i mu;ic:2 ,^3"_= p@ 5&6@ In ultim: anali;:= dou: -unt domeniile >n care comunicarea mu;ical: func.ionea;: cu -ucce-@ rimul e-te cel afecti8@ rin tempo-ul= ritmul (i caracterul liniei -ale melodice= mu;ica poate induce a-cult:torului -t:ri de depre-iune -au eFu<eran.:= de nelini(te -au u(urare= de iritare -au pl:cere@ At9t 8e-elia c9t (i tri-te.ea= a?re-i8itatea ori melancolia >(i au= >n mu;ica tuturor popoarelor= >n8e(-m9nt9ri -pecifice (i le-ne reco?no-ci<ile@ Nu eFa?er:m afirm9nd c: ori de c9te ori >n 8ia.a unei comunit:.i umane apare nece-itatea /acordajului2 -entimentelor indi8iduale pe o aceea(i lun?ime de und:= mu;ica -e do8ede(te a fi catali;atorul cel mai eficace al ace-tui proce-@ De la <ocete la mu;ica de petrecere= de la coralul prote-tant la c9ntecele ie.ei Uni8er-it:.ii din 355#= arta -unetelor >(i "&4 reconfirma permanent calitatea de liant afecti8 f:r: de care -ocietatea uman: ar fi cu mult mai atomi;at: dec9t o cunoa(tem@ O per-pecti8: nou: a-upra ace-tui <inecuno-cut rol al mu;icii ni -e de-cAide dac: pri8im lucrurile prin pri-ma principiilor ?enerale ale comunic:rii interumane eFpu-e >n capitolele anterioare@ Am ar:tat deja c:= >n conformitate cu dou: dintre /aFiomele2 comunic:rii= componenta rela.ional:= preponderent afecti8:= a interac.iunii per-onale= e cel pu.in la fel de important: ca (i cea informa.ional: (i c: mijloacele prin care ea -e reali;ea;: -unt /analo?ice2= >n -en-ul c: operea;: cu nuan.e infinite;imale= de tipul celor pe care matematicienii le e-timea;: ca nenum:ra<ile -au de puterea continuumului@ Un loc >n-emnat >l ocup: printre ace-tea elementele 8ocale non-8er<ale= ca tim<rul= >n:l.imea 8ocii= intona.ia= 8aria.iile de inten-itate -onor:= tempo-ul di-cur-ului (i -cAim<:rile ace-tuia= pau;ele -emnificati8e (i alte c9te8a= care cum <ine -e o<-er8a= nu -unt nimic altce8a dec9t eFact parametrii ce caracteri;ea;: lim<ajul mu;ical@ Dup: A@ MeAra<ian= ponderea ace-tui a-pect >n comunicarea interper-onal9 e-te de circa %4M@ Cu alte cu8inte= mai mult de o treime din comunicarea noa-tr: e-te mu;ic: -au= altminteri -pu-= mu;ica -e pre;int:= >n mare m:-ur:= ca o -u<limare a eFprim:rii 8er<ale= o ipo-ta;: a 8or<irii ce nu mai re.ine dec9t componenta ei paralin?8i-tic9@ >n ace-t -en-= o pie-: in-trumental: ne 8or<e(te cu ade8:rat= dar o face ca un om cu ?ura >ncAi-:= care= o<li?at -: renun.e la me-ajul /di?ital2 al cu8intelor= >(i concentrea;: >ntrea?a aten.ie a-upra laturii eFpre-i8e a di-cur-ului -onor@ Conclu;ia -e 8:de(te con8er?ent: cu 8i;iunea /din:untru2 a unor compo;itori a-upra fenomenului mu;ical ) /@@@ profilurile melodice -cAi.ea;: p9n: la un punct= de-i?ur= o 8or<ire di-pen-at: de cu8inte= -u<limat: prin acea-t: a<andonare2 ,^b$_= p@ %56@ >n formularea lui Adrian Ior?ule-cu= /di-tin?em >n di-cur-ul -onor o comunicare eFtra8er<al9= mai pu.in eFplicit: dec9t cea comun:= dar nu mai pu.in ri?uroa-:= mai indi-tinct: ca trimitere >n aria concretului= dar mai e-en.iali;at9= mai "&5 pu.in eloc8enta= dar mai e8ocatoare= fi prin acea-ta (i mai implicati89 pentru -u<iecti8itatea receptoruluiL ^op cit p@ $#6@ Cea de a doua ;ona de ac.iune a mu;icii .ine de -fera 8oliti8ului@ Ade-ea= aducerea la uni-on a -entimentelor a-cult:torilor con-tituie numai o etap: premer?:toare mo<ili;:rii 8oin.elor ace-tora >n 8ederea reali;:rii unui o<iecti8 comun@ De c9nd lumea= -e mer?e la r:;<oi cu mu;ic: militar: menit: -: in-ufle o-ta(ilor dorin.a unanim: de a-3 nimici pe 8r:jma(@ Melodica -impl:= ritmul o<-e-i8 (i inten-itatea -onor: nu o dat: paroFi-tic: confer: (i a-t:;i unei anumite mu;ici ;i-e /u(oare2 o capacitate de -u<ju?are a 8oin.elor de natur: -: determine ac.iuni ale auditoriului la care ace-ta nu ar recur?e >n a<-en.a -timulului -onor@ Actele de 8andali-m ale unor -pectatori de la concertele forma.iilor de mu;ic: rocH pledea;: con8in?:tor >n fa8oarea influen.ei deopotri8: Aipnotice (i eFcitante pe care comunicarea mu;ical: o

poate a8ea a-upra 8oin.ei receptorilor -:i@ e aceea(i linie= dar la polul opu-= ima?inea lui Orfeu >m<l9n;ind fiarele cu c9ntecul -:u ne apare ca o >ntrucAipare -im<olic: a aceleia(i for.e deloc ne?lija<ile a mu;icii= confirmat: de o >ndelun?at: eFperien.: i-toric:@ De(i nu >l a?re-ea;: >n forme la fel de 8iolente= mu;ica de factur: cla-ic: nu urm:re(te mai pu.in captarea a-cult:torului= tin;9nd cAiar -: >(i -u<ordone;e >ntrea?a -a per-onalitate) aten.ie= memorie= -en-i<ilitate= inteli?en.:= fante;ie= /!uat de m9n:2 de compo;itor= receptorul -e la-: purtat de ace-ta pe un itinerar numai de el (tiut= dar cu pri8ire la care i -e inculc: a-cult:torului ideea c: e-te drumul cel mai natural= mai lo?ic (i c: finalitatea c:tre care -e >ndreapt: nu admite alternati8:@ S: mai o<-er8:m= urm9ndu-3 pe a-cal Bentoiu ,^3"_@ pp@ 5Rc556= c: cele dou: facult:.i p-iAice a-upra c:rora ac.ionea;: mu;ica= afecti8itatea (i 8oin.a= -unt determinante pentru etAo-ul indi8idual -au colecti8@ A(a -e face c: poate nici o alt: manife-tare uman: nu ne -pune at9tea de-pre temperamentul (i -en-i<ilitatea unui neam= de-pre entitatea tran-indi8idual9 <ote;at: de primii ro"R# mantiei -uflet na.ional (i de antropolo?ia cultural: modern: p:ideuma ,!eo Dro<eniu-6 creatoare de 8alori arti-tice= dec9t mu;ica ace-tuia@ In c9ntecul popular ru-e-c (i >n cel meFican re?:-im eFprimat: cAinte-en.ial >ntrea?a diferen.: de -tructur: p-iAic:= mentalitate (i Jeltan-cAauun? dintre lumea -la8:= cu a<i-urile ei -uflete(ti nelini(titoare= (i cea latino-american9= poate mai -uperficiala= dar cuceritoare prin 8italitate (i eFu<eran.a@ Un -ir-taHi -au un cearda( ne >n8a.: de-pre ce >n-eamn: -: fii ?rec ori un?ur mai mult dec9t un raft de c9rti dedicate -tudiului comparati8 al celor dou: popoare (i culturi@ Dar >n acela(i fel >n care >(i de;8:luie prin mu;ic: natura -a intim:= fondul -:u moral= etAo-ul -:u= (i compo;itorul de mu;ic: /cult:2 ne ofer: >n crea.ia -a ima?inea autentic: a propriei -ale -tructuri interioare= ta<loul nefal-ificat al temperamentului (i -en-i<ilit:.ii -ale@ De ce /nefal-ificat2 C Diindc:= -pre deo-e<ire de lim<:= de-pre care --a -pu-= nu f9r9 o anumit: do;: de cini-m= c: a fo-t n:-cocit: pentru a di-imula ?9ndurile oamenilor= lim<ajul mu;ical nu la-: loc pentru minciun:@ Acea-ta din -implul moti8 c:= pentru a induce >n eroare receptorul= in-tan.a pe care -cAema SAannonJea8er o nume(te tran-mi.:tor tre<uie -: cunoa-c: >n.ele-urile eFacte ale -emnalelor cu ajutorul c:rora -e codific: me-ajul@ Numai (tiind ce >n-eamn: al< (i ne?ru= putem numi al<ul ne?ru (i ne?rul al<@ Or= compo;itorul nu -e afl: nici pe departe >n -itua.ia de a -t:p9ni -emantica di-cur-ului -:u >n felul >n care o -t:p9ne(te= <un:oar:= -criitorul@ I?nor9nd= >n <un: m:-ura >n.ele-urile unit:.ilor de lim<aj cu care operea;: ,-unete= celule melodice= moti8e= fra;e= perioade6= el >(i 8ede <locat: e8entuala inten.ie de >n(elare a auditoriului@ Sinceritatea apare= >n ace-t ca;= nu ca o op.iune moral:= ci ca o con-ecin.: ine8ita<il: a >n-:(i naturii intime a comunic:rii mu;icale@ De aici (i marea >ncredere a melomanilor >n autenticitatea artei -unetelor= pe care o -imt ,pe <a;a unei intui.ii a-em:n:toare celei ce ne determin: ca >ntre me-ajul cu8intelor (i cel al mimicii unui interlocutor -9-i acord:m credit celui din urm:6 funciarmente

one-ta= ferita >n mai mare m9-ur9 ca oricare alta de pericolul impo-turii@ Aici= mai mult dec9tLriunde= opera ne 8or<e(te de-pre autorul ei= >ntr-un mod mai de-cAi- (i mai ade8:rat dec9t ar fi putute face cAiar ace-ta printr-o confe-iune 8er<ala directa@ A-cult9nd mu;ica unor Mo;art -au BeetAo8en= a8em (an-a de a-i cunoa(te cu mult mai <ine dec9t= poate= majoritatea celor ce au tr9it in preajma lor= fiindc9= prin mijlocirea crea.iei= do<9ndim acce-ul la e-en.a per-onalit:.ii lor= >n loc de a ne limita o<-er8a.ia la poj?Ai.a ne-emnificati8a a conduitei lor -ociale@ A-emenea licAidului ce ia forma 8a-ului >n care e p:-trat= opera mu;ical: con-er8: (i tran-mite confi?u-ra.ia real: a profilului interior al compo;itorului= iar 8aloarea ei e-te cu at9t mai ridicat: cu c9t omul e mai com-pleF (i per-onalitatea -a mai puternic: (i fa-cinant:@ arafra;9nd afori-mul lui Buffon= potri8it c:ruia /-tilul e >n-u(i omul2= nu ne r:m9ne dec9t -: concAidem c: /me-ajul mu;icii e >n-u(i autorul ace-teia2@

"#@ COMUNICAREA !ASTICA

A cur- multa cerneal: pe mar?inea o<-er8a.iei lui ScAopenAauer cum c:= >n ultim: anali;a= toate artele n:;uie-c c:tre condi.ia mu;icii@ Ca >n orice afirma.ie peremptorie= intuim aici un eFclu-i8i-m care poate tre;i o reac.ie de ne>ncredere= dar (i e8iden.a unui ade8:r ?reu de com<:tut@ Mai puternic ancorate >n materialitate= ca arAitectura= -culptura ori pictura= -au o<li?ate -: -e eFprime cu ajutorul unui mjiloc de comunicare ce nu le apar.ine >n eFclu-i8itate ,ca;ul poe;iei6= celelalte arte au moti8e >ndrept:.ite -: t9njea-c: dup: puritatea (i autonomia mu;icii@ Mai mult dec9t orice alt: manife-tare e-tetic: uman:= mu;ica ne >n-c9nt9= ne >n8:luie= ne atra?e >n interiorul lumii pe care o creea;:= o<li?9ndu-ne -: o judec:m din:untru= f:r: raport:ri la o realitate eFterioar:= -tr:in: de ea@ Ideal ar fi ca (i pri8itorul unui ta<lou -: -e cufunde p9n: >ntr-at9t >n lumea ace-tuia >nc9t -: uite de natura= pe care o prejudecata multi-eculara i-o recomanda arti-tului drept model (i da-c:l@ O a-emenea de-prindere -e 8:de(te >n-: impo-i<il:= arta a<-tracta >n-:(i nef9c9nd dec9t -: a<-tra?: forme (i raporturi pla-tice din acela(i conteFt omnipre;ent al realit:.ii >nconjur:toare= de care mu;ica -in?ura -e poate di-pen-a ,e -emnificati8 faptul c: de o mu;ic: a<-tract: nu 8or<e(te nimeni6@ Renj Ber?er ,^3$_= 8oi@ I= p@ $"6 -urprinde >n numai dou: fra;e -inuo;it:.ile rela.iei compleFe dintre artele pla-tice (i natur: ) /De-a lun?ul -ecolelor= arta pare -: o-cile;e >ntre reali-m (i ireali-m= dar= printr-un tainic

-im. al naturii= -e fere(te -: dep:(ea-c: 8reuna din limite@ Con-tr9n-: la imita.ie= nu mai e dec9t un de(euB >mpin-: -pre irealitate= >ncepe -: -e di;ol8e2@ Indiferent >n-: de cuantumul de realitate >ncorporat de oper:= 8aloarea ei intrin-ec: .ine nu de ace-t aport eFterior= ci de ordinea intern: pe care arti-tul reu(e(te -: o in-tituie= de coeren.a mijloacelor folo-ite= de unitatea 8i;iu- Inii= pe care nu le putem judeca (i aprecia dec9t -itu9ndu-ne >n -pa.iul crea.iei ca >ntr-un uni8er- perfect autonom= unde le?ile lumii naturale -unt a<olite >n fa8oarea celor in-tituite de autor@ Cu alte cu8inte= >n.ele?erea operei nu e-te po-i<il: >n a<-en.a empatiei= a acelei /-im.iri din interior2 ^BinfuAtun?6 prin care TAeodor !ipp- a eFplicat con8in?:tor mecani-mul percep.iei e-tetice (i care con-tituie= de altfel= (i o condi.ie fundamental: a <unei comunic:ri@ Ce >n-eamn: -: pri8e(ti din interior C >n primul r9nd= -: faci a<-trac.ie de circum-tan.ele ela<or:rii operei= de;iderat nu >ntotdeauna >ndeplinit= >ntruc9t cunoa(terea 8ici-itudinilor 8ie.ii arti-tului ,<oala p-iAic: a lui *an 'o?A= parali;ia lui !ucAian6 >l poate -en-i<ili;a pe contemplator= influen.9ndu-i percep.ia@ >n al doilea r9nd= -: o e8alue;i nu >n func.ie de -u<iect= ci de mijloacele pla-tice utili;ate >n redarea ace-tuia= adic:= altminteri -pu-= de lim<aj= de codul la care recur?e creatorul= pentru a-(i tran-mite me-ajul@ >n acea-t: per-pecti8:= eFaminarea= fie (i -umar:= a principalelor elemente ale lim<ajului pla-tic de8ine indi-pen-a<il: pentru >n.ele?erea -pecificului comunic:rii pla-tice@ S: le trecem pe r9nd >n re8i-ta) 3@ Materialul din care e-te confec.ionat: lucrarea con-tituie o component: deloc neutr: a operei@ Marmura= piatra= lemnul >n care lucrea;: -culptorul -urit numai aparent inerteB Diecare dintre ele >(i are tim<rul propriu= a-emenea unui in-trument mu;ical-care nu compune el mu;ica= dar >i confer: o culoare inconfunda<il9@ EFi-t: un /ceL care -e de?aj: din materia prim: a operei= un ?la- ce -e cere a-cultat (i la care arti-tul autentic e-te >ntotdeauna atent@ >n ca;ul -culpturii= teFtura materialului= niciodat: i;otrop:= >ncurajea;: -au= dimpotri8:= opune "R$

re;i-ten.: elanurilor creatorului= >i dirijea;: ?e-tul= d9ndu-i impul-uri de care= dac: e un ade8:rat arti-t= nu -e poate -: nu .in: cont@ In pictur:= modalit:.ile de re;ol8are pla-tic:= tratarea -pa.iului= concep.ia cromatic: depind >n mod Aot:r9tor de propriet:.ile materialului utili;at ,acuarel:= ulei= pa-tel etc6@ Ne d:m -eama u(or de ace-t lucru dac: >ncerc:m -: /copiem2 un ta<lou re-pect9ndu-i toate datele compo;i.ionale= dar >nlocuind= <un:oar:= uleiul cu acuarela@ E(ecul unei atari tentati8e e8iden.ia;: dependen.a 8i;iunii pla-tice (i= >n ultim: in-tan.:= a 8alorii arti-tice de materia utili;at: de pictor ,lucru la fel de 8ala<il (i >n ceea ce pri8e(te -uportul= care /cere2 (i el= de la ca; la ca;= -olu.ii pla-tice diferen.iate6@ Ade-ea Hit-cA-ul nu e-te nimic altce8a dec9t re;ultatul i?nor:rii ace-tei le?:turi or?anice dintre materie (i form: ^b&_@ Indiferent de perfec.iunea unei e8entuale reproduceri in pla-tic a= -: ;icem= -tatuii lui Moi-e de MicAelan?elo= re;ultatul nu poate fi dec9t lamenta<il (i a-ta nu fiindc: un material mai -cump a fo-t >nlocuit cu unul mai ieftin ,un Moi-e de aur nu ar fi cu nimic mai reu(it6= ci din pricina de-tr:m:rii -olidarit:.ii tainice dintre 8i;iune (i materie@ " !inia= element primordial al repre;ent:rii picturale= pre;ent >nc: de la primele manife-t:ri arti-tice ale omului= at9t >n pictura rupe-tr: c9t (i= mai t9r;iu= >n decorarea ceramicii neolitice= cunoa(te= >n mare= trei >ntre<uin.:ri diferite@ rima (i cea mai 8ecAe are >n 8edere conturarea formelor repre;entate@ >n-:(i ori?inea picturii -e afl: >n acea-t: dorin.: de a contura ,>n Mu;eul Na.ional de Art: al Rom9niei= ta<loul lui Murillo intitulat cAiar /Ori?inea de-enului2 repre;int: dou: per-onaje dintre care unul tra-ea;: cu c:r<unele pe un ;id conturul um<rei celuilalt6 (i cele dint9i manife-t:ri ale copiilor ne apar= >n ace-t -en-= ca o reiterare a onto?ene;ei artei@ A doua func.ie a liniei e cea de redare a mi(c:rii@ O >nt9lnim deja >n primele repre;ent:ri de pe pere.ii pe(terilor din Spania ,Altamira6 -au Dran.a ,!a-cauF6= ade8:rate capodopere ale picturii din ma?dalenian ,etap: final: a paleoliticului -uperior= cea 3&@###c3#@### >@Hr@6@ Ea 8a "R& >n-o.i >ntrea?a i-torie a artei europene= dar reali;:rile -ale de 89rf par -9 apar.in9 EFtremului Orient= unde pictori de -tampe ca japone;ii HoHu-ai -au Utamaro= au 8alorificat de-:89r(it 8irtu.ile dinamice ale de-enului@ >n ace-t conteFt= nu putem trece cu 8ederea caracterul paradoFal al comunic:rii -en;a.iei de mi(care= prin intermediul unui element pur -tatic= c:ci= o<iecti8 8or<ind= liniile care -u?erea;: depla-area nu -unt cu nimic mai mi(c:toare dec9t cele ce redau perfecta imo<ilitate@ Empatia pri8itorului= ce -e manife-t:= >n ca;ul de fa.:= prin parcur?erea mental: a unor traiectorii acum imo<ile= dar care materiali;ea;: ?e-tul 8iu al arti-tului care le-a tra-at= ne ofer: (i de acea-t: dat: cAeia pro<lemei@ Criticii de art: care caracteri;ea;: linia unui de-enator drept ner8oa-:= a?itat:= ener?ic: -au fla-c: nu -e refer:= de fapt= la linie >n -ine= ci la ?e-tul care i-a dat na(tere@ De-enul nu repre;int:= >n fond= nimic altce8a dec9t >nre?i-trarea pentru eternitate a ?e-ticula.iei pe p9n;: -au A9rtie a arti-tului din momentele pri8ile?iate ale 8ie.ii -ale c9nd (i-a putut tran-pune >n-ufle.irea -au melancolia= durerea= m9nia -au eFta;ul >n forma >ncremenit: a unei crea.ii perene@ Ni -e confirm: a-tfel >nc: o dat: -tr9n-a interdependen.: dintre diferitele modalit:.i de comunicare non8er<al9@ !im<ajul pla-tic (i cel ?e-tual -e do8ede-c afine= la fel cum= >n arta dirijoratului 8edem manife-t9ndu--e >nrudirea dintre comunicarea ?e-tual9 (i cea mu;ical:@ S-a -pu-= pe <un: dreptate= c: a de-coperi mi(carea m9inii arti-tului= ?e-tul demiur?ic prin care ace-ta -coate din nefiin.a p9n;ei ?oale lumea de forme >n-ufle.ite a ta<loului= ecAi8alea;: cu a te ridica= nu prin anali;:= ci prin coparticipare= la con(tiin.a actului creator@ !a fel cum mu;ica compu-: de un altul ajun?e -9 c9nte >n noi de parc: ne-ar apar.ine= refacerea itinerariilor parcur-e de m9na arti-tului ne face -9 ne -im.im p:rta(i la ;:mi-lirea operei= le?a.i printr-o -olidaritate -ecret: de fr:m9nt:rile creatoare ale ace-tuia@ In fine= /cea mai de -eam: >n-u(ire a liniei e-te capacitatea -a de a -u?era ma-: ori corpuri -olide2 ,^33#_= p@ $46@ Dup: Her<ert Read= acea-ta /e-te o >n-u(ire ce nu

"RR apare dec9t la marii mae(trii2= care= trat9nd di-continuu conturul o<iectelor (i f9c9ndu-3 -9 -e re-oar<: periodic >n corpul ace-tora= i;<ute-c -9 cree;e -en;a.ia nemijlocita de ma-i8itate a 8olumelor repre;entate >n plan@ ri8itor la locul aparte pe care conturarea formelor o ocup: >n practica picturii din toate timpurile= am fi >ndrept:.i.i -: ne >ntre<:m de unde ace-t intere- con-tant pentru frontierele o<iectelor= de parc: mar?inea unui lucru ar fi mai important: dec9t lucrul >n-u(i@ E 8or<a de un efect p-iAolo?ic de inten-ificare -u<iecti8: a liniilor de contur= a c:rui eFplica.ie a fo-t dat: >n cadrul cercet:rilor moderne de neurofi;iolo?ie@ Se (tie c: potri8it principiului proiec.iei topice ima?inea format: pe retin: e-te reprodu-: punct cu punct prin lan.uri continue de neuroni de a-ocia.ie pe o arie din re?iunea occipital: a -coar.ei cere<rale ce con-tituie ;ona de proiec.ie a anali;orului 8i;ual@ Or= -tudiile >ntreprin-e de Ra-cAe`-HS au pu- >n e8iden.: eFi-ten.a unei ac.iuni -i-tematice de inAi<are reciproc: dintre canalele -en;oriale 8ecine aflate >n -tare de eFcita.ie@ Urmarea e-te c: un tra-eu neuronal core-pun;:tor unui punct din interiorul unei -tructuri percepute e-te -upu- ac.iunii unui num:r mai mare de -emnale inAi<itorii dec9t tra-eul aferent unui punct de la periferia -tructurii=@ InfluFul ner8o- fiind >n ca;ul din urm: numai par.ial diminuat= ?radul de eFcita.ie a neuronului de pe -coar.: ce core-punde mar?inii formei o<-er8ate e-te mai ridicat= ceea ce -e traduce >ntr-o inten-itate -porit: a perceperii conturului eFterior al o<iectelor@ %@ Culoarea@ Importan.a= pentru om= a culorii dep:(e(te cu mult teritoriul artei@ Dincolo de tr:irea ei >n planul e-teticului= culoarea -au= mai de?ra<:= preferin.a pentru ea e-te con-iderat: de p-iAolo?i ca o o?lind: a per-onalit:.ii noa-tre@ -iAiatrii o recomand: deopotri8: drept in-trument de dia?no;: ,de la <oli interne= p9n: la afec.iunile neuro-p-iAice6 (i drept factor terapeutic@ Er?onomia pune un accent tot mai mare pe crearea unei am<ian.e cromatice propice de-f:(ur:rii diferitelor tipuri de acti8it:.i@ redilec.ia pentru o culoare -au alta caracteri;ea;: di8er-ele tipuri temperamentale (i de per-onalitate) tipul "Rb atletic prefer: ro(ul= cel intelectual c al<a-trul= e?oi(tii c ?al<enul= jo8ialii c portocaliul= temperamentele arti-tice c purpuriul (i a(a mai departe@ Tinerii -e orientea;: c:tre culorile 8ii (i Aiminoa-e= <:tr9nii c c:tre nuan.ele mai (ter-e@ Ordinea de preferin.: 8aria;: (i de la un -eF la cel:lalt= ?al<enul -au 8erdele atr9?9ndu-le mai mult pe femei dec9t pe <:r<a.i= >n timp ce cu ro(ul lucrurile -tau in8er-@ Dormate pe <a;a unor atari tendin.e p-iAo-fi;iolo?ice= concep.iile pri8ind -emnifica.ia -im<olic: a culorilor con.in at9t note comune= uni8er-al umane= c9t (i tr:-:turi diferen.iatoare= 8ariind de la o cultur: la alta@ Ro(ul -e impune -piritului no-tru prin for.: (i dinami-m@ In Aeraldica medie8al: ,^3"R_@ p@ $#6= el -im<oli;ea;: >ndr:;neala= <ra8ura= ?enero;itatea@ >n EFtremul Orient repre;int: 8italitatea= frumu-e.ea= <o?:.ia= unirea ,mire--ele -e >m<rac: >n ro(u= dup: cum tot a-tfel e-te (i -emnul aduc:tor de noroc /HumHum2 pe care (i-3 fac pe frunte femeile indiene6@ Sunt u(or de de-lu(it aici= ca (i >n ca;ul altor culori ,dar nu ne 8om ocupa de fiecare >n parte= cAe-tiunea fiind numai tan?en.ial le?at: de o<iectul di-cu.iei noa-tre6= nucleul -emantic comun= ancorat pro<a<il >n cAiar -u<con(tientul unei -pecii care= prima= a dome-ticit focul= (i= totodat:= conota.iile de ordin cul-tural-reli?io- care nuan.ea;: (i >m<o?:.e-c ace-t fond ?eneral@ De-a lun?ul unor lun?i perioade i-torice= per-pecti8a -im<olic: a dominat concep.ia de-pre culoare a arti(tilor@ ornind tocmai de la importan.a pe care (tiin.a <la;oanelor o acord: atri<utelor -im<olice ale culorilor= i-toricul (i criticul de art: Her<ert Read denume(te Aeraldic acel mod de a picta >n care culorile -unt ale-e >n func.ie de -emnifica.ia lor >ntr-un cod cultural dat@ Arta medie8al: european:= at9t >n R:-:rit c9t (i >n Apu-= --a conformat timp de

-ecole unor atari con8en.ii cromatice@ Erminiile= manuale <i;antine pentru u;ul ;u?ra8ilor de <i-erici (i icoane ,una dintre cele mai cele<re= cea a lui Dioni-ie din Durna --a tradu- (i >n rom9ne(te ^$"_6= preci;au >n detaliu cromatica o<li?atorie a 8e(mintelor= decorului (i cAiar a "R4 p:rului -au <:r<ii diferitelor per-onaje din I-toria Sacr:= tocmai pornind de la ideea c: fiecare culoare >n-eamn: ce8a anume@ H@ Read mai o<-er8: (i c: >n pictura copiiilor modul Aeraldic e-te dominant@ >n majoritatea ca;urilor= copilul colorea;: cerul >n al<a-tru= acoperi(urile >n ro(u= copacii >n 8erde= cAiar dac: locuie(te >ntr-un ora( unde cerul nu e al<a-tru dec9t c9te8a ;ile pe an= un acoperi( de .i?l: e mai de?ra<: o raritate= iar copacii -unt ru?inii -au de-frun;i.i@ Dac: o face totu(i e-te pentru c: >n mintea -a= culorile amintite -imt a-ociate -im<olic cu realit:.ile pe care >ncearc: -9 le redea (i c:= f:r: -9-(i dea -eama= el refu;a a-em:narea= 8i;iunea reali-t:= prefer9ndu-i per-pecti8a mai deta(at: de concret a unei cromatici -emnificati8e@ ropun9ndu-(i a<olirea 8ecAilor con8en.ii (i apropierea de natur:= pictorii din Rena(tere au acordat un rol deo-e<it um<rei (i luminii= ceea ce i-a condula utili;area pe -car: lar?: a tonurilor= adic: a acelor 8aria.ii de inten-itate a culorii cu ajutorul c:rora pot fi redate ?radele diferite de iluminare@ >mprumutat din mu;ic:= cu89ntul ton a >nceput -9 fie folo-it de pictori de prin -ecolul al \*I-lea= adic: aproFimati8 din aceea(i 8reme c9nd compo;itorii adoptau= la r9ndul lor= termenul cromatic din lim<ajul pla-tic@ De-coperind faptul c: fluiditatea luminii= care >(i -cAim<: treptat ?radele de inten-itate (i un?Aiurile de inciden.: de la un punct la altul nu poate fi redat: dec9t printr-o 8aria.ie continu: a inten-it:.ii culorii= pictorii au introdu- >n p9n;ele lor per-pecti8a 8aloric:= oper9nd cu tonuri= opu-: per-pecti8ei cromatice care recur?e la culori e?al -aturate@ A8antajele 8alora.iei con-tau >n ) I@ o-i<ilitatea red:rii profun;imii= prin um<rirea treptat: a p:r.ilor o<iectelor aflate la di-tan.: mai mare de ocAiul pri8itorului@ E-te ceea ce --a numit per-pecti8a aerian:= adic: teAnica prin care impre-ia de >ndep:rtare e-te creat: printr-o de?radare pro?re-i8: a culorilor (i care con-tituie cea de a doua component: a per-pecti8ei rena-centi-te= prima fiind per-pecti8a liniar:= <a;at:= pe reducerea treptat: a dimen-iunilor o<iectelor pe m:-ur: "R5 ce -e apropie de ori;ont@ Aparent natural= cu at9t mai mult cu c9t a dominat eFclu-i8 pictura europeana timp de aproape patru -ecole ,\*c\I\6= prilejuindu-i i;<9n;i incompara<ile= ace-t mod de repre;entare nu r9m9ne mai pu.in tri<utar unor con8en.ii@ El >n-crie lumea ta<loului >ntr-un paralelipiped ficti8 pe care Vean aulAan= citat de Renj Ber?er ,^3$_= 8oi@ 3= p@ 3$56= >l numea= cu umor= /marele dulap al lumii= >n care per-onaje (i o<iecte= 'lorii (i 0ei erau depu-e ca ni(te ra;e2 ,alu;ie la con8er?en.a artificiala a tuturor liniilor paralele >n punctul de fu?: de pe linia ori;ontului6@ 2. o-i<ilitatea -u?er:rii calit:.ii materialelor repre;entate= prin fluctua.ii de inten-itate colori-tica a unui o<iect monocrom@ Oper9nd cu culori e?al -aturate= ca= <un:oar:= >n icoane -au >n pictura unor 'au?uin ori Mati--e= arti-tul nu poate tran-mite contemplatorului informa.ii pri8itoare la teFtura >m<r9c:min.ii per-onajelor -ale@ Recur?erea la tonuri >i permite= >n -cAim<= -: /con8in?:2 pri8itorul c: un 8e(m9nt e-te de catifea= altul de <lan:= altul de m:ta-e ori de <rocart@ O.elul -au alama= -ticla -au por.elanul de8in perfect

reco?no-ci<ile >n ta<lourile care fac apel la jocul tonurilor= dup: cum ele r:m9n indi-cerna<ile >n a<-en.a ace-tei teAnici@ 3. o-i<ilitatea red:rii unor ?rade diferite de iluminare >n raport cu lumina dominant: din ta<lou@ Compar9nd o p9n;: de Mante?na cu una de !eonardo da *inci reali;:m u(or di-tinc.ia dintre lumino;itatea uniform reparti;at:= care= model9nd toate o<iectele prin lumini (i um<re ecAi8alente= creea;: impre-ia de <a-orelief ,^33#_= p@ &#6 (i eclerajul diferen.iat o<.inut prin 8alora.ie= care ofer: aerului >n-u(i acel -oi de con-i-ten.: -ua8: pe care o 8a duce la perfec.iune arta unic: a lui *ermeer 8an Delft@ Acea-ta a treia func.ie a 8alora.iei a fo-t -peculat:= >ncep9nd cu cea de a doua jum:tate a -ecolului al \*I-lea= >n cadrul nou ap:rutei teAnici a claro<-curului= aplica.ie du-: la limita a procedeului amintit (i= din ace-t moti8= p9ndit: de -erioa-e pericole de ordin e-tetic@ Contra-tul reali;at cu ajutorul ace-tui procedeu predi-punea la repre;ent:ri de un pateti-m facil= de care pictori mediocri "b# din mai toate .:rile europene au u;at (i a<u;at p9n: c:tre -f9r(itul 8eacului al \DC-lea@ Atunci in-: c9nd m9nuitorii -:i --au numit Cara8a??io= 'eor?ede la Tour -au Rem<randt= ace-t artificiu= de o teatralitate e8ident: (i ade-ea -up:r:toare= --a do8edit apt -: dea na(tere unor 8erita<ile capodopere@ Dac: la Cara8a??io lumina la-: >n mod prea 8:dit impre-ia c: ar pro8eni de la un reflector a.intit a-upra per-onajelor principale ale -cenei= ia -cAim< la ceilal.i doi ea face parte inte?rant: din lumea ta<loului= ajun?9nd= mai ale- -u< penelul ?enialului mae-tru olande;= -:-(i mute -ur-a >n cAiar in tenori ta te a per-onajelor@ Din ecleraj de -pectacol dramatic= lumina de8ine a-tfel indiciul 8i;i<il al unor pre;en.e -uprafire(ti= pecete percepti<il: a Re8ela.iei@ Dup: cum a re;ultat= pro<a<il= din cele de mai -u-= recur?erea la 8alori cromatice ,tonuri6 a permi- pictorilor o con-idera<il: apropiere de realitate= >n raport cu modalit:.ile pla-tice anterioare@ Di-punerea culorilor a-tfel >nc9t -: m:rea-c: 8ero-imilitatea ta<loului= -u<-umat: de H@ Read unui a(a-;i- mod natural= a condu- in-: la eFperimentele e-tetice(te e(uate ale trompeVtefl-ului= pe care ade8:ra.ii arti(ti le-au re-pin-= -u<-tituindu-le pictura >n modul armonic= menit -: confere ima?inii o unitate cromatic: ineFi-tenta >ndeo<(te >n natur:@ Acea-t: teAnic: pre-upunea limitarea ?amei colori-tice la un -pectru relati8 re-tr9n-= >n concordan.: cu tonul dominant= pre-ta<ilit= al ta<loului@ Se a-i?ura a-tfel o coeren.: -uperioar: a 8i;iunii pla-tice= dar ap:rea (i ri-cul pierderii calit:.ii cromatice prin in8adarea -pa.iului p9n;ei de c:tre o maree uniformi;ant9= pe care acela(i H@ Read nu e;it: -: o compare cu un /-ocafeniuL ^op@ cit= p@ &%6@ Reac.ia unor Con-ta<le (i Turner= iar mai apoi re8olu.ia impre-ioni-t: au re-ta<ilit culoarea >n drepturile ei= pre?:-tindu-i emanciparea deplin:= >n -en-ul ruperii totale a le?:turilor ce o mai .ineau ata(at: de modelul natural (i a promo8:rii modului pur= >n care paleta cromatic: nu -e mai -upune dec9t lo?icii intrin-eci a raporturilor reciproce dintre culori= ca >n pictura unor Mati--e -au Dran; Marc@ E 8or<a= de fapt= de o folo-ire a culorii eFclu-i8 de "b3

dra?ul culorii= >n afara at9t a referin.elor -im<olice de tip /Aeraldic2= c9t (i a oric:ror prejudec9.i reali-te@ Dar cum nimic nu e nou -u< -oare= o a<ordare a-em9n9toare a putut fi identificata >n cromatica miniaturilor per-ane medie8ale@ Sinteti;9nd= coloritul unui ta<lou poate fi -u<ordonat unor tipuri de or?ani;are diferite (i= p9n9 la un punct= ireconcilia<ile) cel cromatic (i cel 8aloric@ rimul= <a;at pe folo-irea de culori e?al -aturate -e pretea;: la repre;ent:ri plane= >ntruc9t culorile -imple -imt incompati<ile cu relieful (i profun;imea= pe c9nd cel din urm:= oper9nd cu 8aria.ii de inten-itate cromatic: face po-i<il: redarea celei de a treia dimen-iuni a -pa.iului@ Nu putem trece >n-: cu 8ederea eFi-ten.a (i a unei anumite po-i<ilit:.i de -u?erare a ad9ncimii >n cadrul -trict (i aparent nefa8ora<il al per-pecti8ei cromatice@ Se (tie c:= din punct de 8edere fi;ic= culorile core-pund radia.iilor electroma?netice cu lun?imea de und: 8ariind >ntre %4# ,pentru 8iolet6 (i 4## de milimicroni ,pentru ro(u6@ !a 8alori (i mai mari ale ace-tui parametru a8em de a face cu ra;e in8i;i<ile ,infraro(ii6= al c:ror efect e-te preponderent caloric@ De aceea= cu c9t culorile -e -ituea;: mai aproape de limita -uperioar: a -pectrului 8i;i<il= ele -unt con-iderate mai /caldeL ,>n ordinea ?al<enportocaliu-ro(u6= >n timp ce la eFtremitatea opu-: trec drept /reciL pn ordinea 8erde-al<a-tru-indi?o-8iolet6@ *i<ra.ia mai puternic: a celor dint9i creea;: impre-ia c: ele /a8an-ea;:2 c:tre pri8itor= pe c9nd tonurile reci par c: /-e retra?2@ Nu >nt9mpl:tor ro(ul= culoarea cu cea mai accentuat: tendin.: de a /8eni >n fa.:2= -emnific: interdic.ia= >n timp ce 8erdele de-cAide trecerea la -emafoarele de pe arterele de tran-port ,(o-ele= c:i ferate6@ Acea-t: proprietate face po-i<il: ordonarea >n profun;ime a formelor colorate= f:r: a -e mai face apel la per-pecti8a 8aloric:@ E -uficient ca ele -: fie e(alonate potri8it /temperaturii2 lor cromatice= cu ro(ul >n prim plan (i 8ioletul >n fundal= pentru a i -e inculca pri8itorului -entimentul -pa.iului tridimen-ional@ E-te marea idee ce a -tat "b"

III

la <a;a modula.iei= procedeu de-coperit (i ilu-trat eFemplar de p:rintele picturii moderne care a fo-t aul Ce;anne ,34%5c35#b6@ Di-cut9nd de-pre modula.ie= am p:trun- deja pe t:r9mul -intaFei lim<ajului pla-tic= adic: al principiilor= re-tric.iilor com<inatorice (i efectelor >m<in:rii >n -tructuri -uperioare a -emnalelor elementare prin intermediul c:rora -e -:89r(e(te comunicarea e-tetic:@ >n pictur:= nu a8em de fapt niciodat: de a face cu culori i;olate= ci cu a-ocia.ii cromatice a c:ror alc:tuire produce a-upra noa-tr: efecte p-iAolo?ice diferite de percep.ia -eparat: a fiec:rui element component@ Ca (i >n comunicarea 8er<al: -au mu;ical:= ne confrunt:m cu fenomenul pe care teoria lim<ajelor >l nume(te dependen.a de conteFt CAimi-tul france; MicAel Eu?ene CAe8reul ,3b4Rc 3445 ]6 a formulat >n 34%5 /le?ea contra-tului -imultan al culorilor2= potri8it c:reia doua ;one colorate adiacente -unt percepute a-tfel >nc9t tonalitatea lor cromatic: -: fie c9t mai nea-em:n9toare cu putin.:@ Di-imilaritatea maFim: -e >nre?i-trea;: >ntre culorile ;i-e complementare) ro(u (i 8erde= portocaliu (i al<a-tru= ?al<en (i 8iolet@ Al:turat: unei <en;i de culoare ro(ie= o <and: ?al<en: pare -: pre;inte >n apropierea liniei de contact o nuan.: 8er;uie ,fiindc: 8erdele e complementar ro(ului 8ecin6@ Tot a-tfel= de cealalt: parte a frontierei= <anda ro(ie 8a <ate >n 8iolet= culoare complementar: a ?al<enului@ Ca un corolar lo?ic al le?ii= culorile complementare -e 8or inten-ifica reciproc= ro(ul fiind= <un:oar:= mai ro(u dec9t oric9nd atunci c9nd e-te pla-at pe un fond 8erde@ Tot o con-ecin.: a le?ii contra-telor e-te (i apari.ia fenomenului de iradia.ie= ce con-t: >n -porirea at9t a inten-it:.ii luminoa-e= c9t (i a dimen-iunilor aparente ale unei pete de culoare de nuan.: mai de-cAi-: ampla-at: pe un fond >ntunecat@ Sticlarii medie8ali cunoa(teau foarte <ine ace-t efect (i de aceea diminuau deli<erat -uprafe.ele luminoa-e din alc:tuirea 8itraliilor@ A-tfel= pri8ite de aproape= m9inile per-onajelor repre;entate -unt anormal de -u<.iri= dar de la o di-tan.: con8ena<il: -e /dilat:2 prin iradia.ie p9n: la m:rimea firea-c:@ Reciproca e-te (i ea "b% 8ala<ila) picta.i pe un fond lumino- ,practic= al<6= -fin.ii din renumitele fre-ce romanice de la Ta8ant ,Dran.a6 au m9inile -upradimen-ionate pentru a compen-a efectul iradia.tei fundalului ,^3$_= 8oi@ II= pp@ 3&c3R6@ $@ ropor.ia= >n >n.ele-ul de raport care lea?9 p:r.ile >ntre ele (i de >ntre?ul c:ruia >i apar.in= a repre;entat >nc: din anticAitate nu numai un element fundamental al alfa<etului pla-tic= ci (i o preocupare con-tant: de ordin teoretic@ De la ita?ora (i p9n: la compatriotul no-tru= e-teticianul de reputa.ie interna.ional: Matila 'ASHa ,3443c 35R&6 ^&b_= ideea armoniei >ntemeiate pe /-ec.iunea de aur2 (i pe propor.iile deri8ate din acea-ta -tr:<ate >ntrea?a i-torie a ?9ndirii e-tetice@ Mari arti(ti= ca Durer= Rafael -au !eonardo da *inci= erau con8in(i p9n: intr-at9t de eFi-ten.a unei formule matematice a frumo-ului= >nc9t >(i concepeau ade-ea lucr:rile mai de?ra<: ca ilu-tr:ri -en-i<ile ale unei ?eometrii ne8:;ute dec9t ca repre;ent:ri ale unor realit:.i concrete@ Idealul declarat al ultimilor ani de 8ia.: ai lui Durer a fo-t cel de a ajun?e -: de-ene;e corpul omene-c a-emenea ?eometrilor= folo-ind eFclu-i8 ri?la (i compa-ul ] Dincolo >n-: de orice po-i<ile eFa?er:ri= r:m9ne ne>ndoielnic faptul c: >n reu(ita unei opere pla-tice= oricare ar fi aceea= dimen-iunile relati8e ale formelor contea;: mai mult dec9t formele >n-e(i@ CAiar <analul (i aparent ne-emnificati8ul raport dintre lun?imea (i l:.imea unui ta<lou= a c:rui 8aloare numeric: e-te nu o dat: rodul >nt9mpl:rii= poate fi tran-format de pictor >ntrun element de -tructur:= pe care >l re?:-im la diferite ni8eluri ale or?ani;:rii pla-tice ca pe un in8ariant cu func.ie unificatoare= menit -: a-i?ure coeren.a final: a lucr:rii@ A-tfel= prin m9nuirea a<il: a propor.iei /-tructura -pa.iului

III

de8ine pentru noi -en-i<il: -u< raportul dimen-iunii (i= -imultan= -tilul tra?e folo- din cantitate pentru a face calitate2 ,^3$_= 8ol@"= p@ 33&6@ &@ Ritmul con-tituie (i el un fapt de -intaF: a di-cur-ului pla-tic= in a<-en.a c:ruia compo;i.ia operei (i-ar pierde mult din ten-iune (i 8i?oare= de8enind fla-c:= neintere-ant9@ Aplicat artelor pla-tice= conceptul de ritm poate "b$ p9rea impropriu= ritmate= >n ade8:ratul >n.ele- al cu89ntului= fiind doar crea.iile ce pre-upun o comunicare pro?re-i8:= de-f:(urat: de-a lun?ul unui anumit inter8al de timp@ >ntr-o art: netemporal:= ca pictura= -culptura -au arAitectura= --ar ;ice c: ritmul nu are ce c:uta (i totu(i -peciali(tii -e refer: >n mod curent la reu(itele --au e(ecurile arti(tilor >n ritmarea compo;i.iei unui ta<lou= a fa.adei unui edificiu (i a(a mai departe@ >ncercarea de a eFplica ace-t paradoF ne readuce la omnipre;entul concept al empatiei= f:r: de care opera de art: r:m9ne impenetra<ila@ O dat: acceptat: ideea autonomiei uni8er-ului operei >n raport cu lumea eFterioar:= contemplatorul e dator -: -e in-ere;e= deopotri8: intelectual (i afecti8= >n ace-ta= eFplor9ndu-3 ca pe un t:r9m pe care e cAemat -9-3 de-copere= ceea ce pre-upune o parcur?ere -i-tematic:= pacu pa-@ In cur-ul ace-tei c:l:torii= el >nt9lne(te din loc >n loc repere identice -au a-em:n:toare ce >i <ornea;: itinerariul (i dau na(tere unor -imetrii -pa.iale pe care c:l:torul care e-te receptorul e mp atic le percepe >n termeni de caden.: temporal:@ Oricare dintre elementele deja men.ionate ale lim<ajului pla-tic poate func.iona ca a?ent al ritmului) linia= culoarea= tonurile= propor.iile@ Core-pun;:tor= eFi-t: un ritm al de-enului= un ritm cromatic= ritmuri ale 8olumelor (i planurilor ta<loului= alternan.e ritmice ale ;onelor de um<r: (i lumin:@ Ca (i >n 8er-ifica.ie= ritmul poate fi <inar -au ternar= formulele ritmice mai compleFe ri-c9nd -: nu mai fie percepute de pri8itor@ Dinami-mul interior al operei (i -entimentul de participare pe care >l >ncearc: receptorul depind >n mare m:-ur: de felul >n care pictorul i;<ute(te -:-(i ritme;e mijloacele pla-tice utili;ate@ R@ Compo;i.ia repre;int: pi8otul= coloana 8erte<ral: a operei@ Datorit: ei= >n primul r9nd= repre;entarea pictural: difer: e-en.ial de modelul natural= c:ci ea opune juFtapunerii >nt9mpl:toare de o<iecte din realitate di-punerea lor coerent:= potri8it unei lo?ici aparte= care e-te cea a artei@ Compararea minu.ioa-: a unor pei-aje pictate de mari arti(ti cu foto?rafiile cadrului natural care le-a -er8it drept model pune >n mod clar >n e8iden.: toate acele "b& inter8en.ii ale ?9ndirii ordonatoare a arti-tului= al c9ror efect e-te in-taurarea unui nou -i-tem de core-ponden.e >ntre o<iectele repre;entate= ace-tea >ncet9nd -: -e mai comporte ca entit:.i independente (i inte?r9ndu--e >ntr-o unitate -uperioar:= ce trimite la un c9mp de -emnifica.ii inedit@ Tri<utar: >ntruc9t8a naturii= compo;i.ia unui ta<lou e-te deopotri8: >ndatorat: elementului con-tucti8= ?eometric= dar= >m<in9ndu-le= ea nu -e -upune cu ade8:rat nici naturii (i nici ?eometriei@ Dormele a<-tra-e din realitate nu -unt copii ale o<iectelor= ci mijloace pla-tice de in-pira.ie natural: in8e-tite cu calitatea de -emne purt:toare ale unui me-aj e-tetic@ !a r9ndul lor= liniile (i fi?urile de con-truc.ie -u<iacente ima?inii nu repre;int: nimic prin ele >n-ele= ci numai >n per-pecti8a impre-iei pe care urmea;: -: o cree;e produ-ul arti-tic finit la a c:rui -tructurare (i-au adu- contri<u.ia@ Compo;i.ia lucrea;: direct a-upra intui.iei pri8itorului= tran-mi.9ndu-i un -entiment de plenitudine -au de in-ati-fac.ie= dup: m:-ura >n care arti-tul a reu(it -au nu -: confere unitate mijloacelor -ale de eFpre-ie@ Con-idera.iile de ordin intelectual menite -: ju-tifice impre-ia e-tetic: -unt >ntotdeauna ulterioare= pl:cerea tre<uie -: precead: eFplica.ia= niciodat: in8er-L@

Dar pl:cerea pro8ocat: de contactul cu opera nu e nici pe departe o reac.ie afecti8: ar<itrar:= ci con-tituie re;ultatul perceperii= cAiar dac: nu con(tienti;ate= a coeren.ei lim<ajului pla-tic utili;at@ Eclecti-mul pe care l-au practicat= anima.i de cele mai <une inten.ii= unii pictori din trecut= con8in(i c: a prelua tot ce a fo-t mai <un >n eFperien.a arti-tic: a >nainta(ilor >n-eamn: a a-i?ura produc.iei tale un ni8el 8aloric compara<il cu cel atin- de ace(tia= p:c:tuie(te tocmai prin ne>n.ele?erea faptului c: unitatea mijloacelor de eFprimare con-tituie condi.ia -ine gua non a artei@ In ciuda omnipre;en.ei lor >n marile mu;ee europene= ta<lourile datorate cele<rei (coli de picL A -e 8edea= >n ace-t -en-= (i concep.ia lui '@D@ BirHAoff= men.ionata >n cap@ "" al lucr:rii de fa.a@ "bR tura >ntemeiate >n a doua jum:tate a -ecolului al \*I-lea de fra.ii A?o-tino (i Anni<ale Carracci= -u< numele de Accademia de?li Incamminati= -ufer: tocmai de ace-t 8iciu fundamental@ Cei doi mae(tri --au ?9ndit -: propun: ele8ilor lor o metod: /-i?ur:2 de a produce capodopere= prin com<inarea aporturilor celor mai -tr:lucite (coli din Rena(tere) de-enul tre<uia preluat de la arti(tii florentini= culoarea (i efectele de lumin: de la 8ene.ieni (i a(a mai departe@ Dar >n locul perfec.iunii -perate --a o<.inut un re;ultat mediocru= >ntruc9t incon?ruen.a mijloacelor mo<ili;ate nu putea -: conduc: dec9t la lucr:ri -tili-tice(te eteroclite (i e-tetice(te incoerente@ Unul dintre ro-turile importante ale compo;i.iei e-te (i acela de a u(ura lectura operei@ Dormele= culorile (i celelalte elemente de eFpre-ie pla-tic: -e di-pun nu oricum= ci de-a lun?ul unor linii de for.: ce ?Aidea;: pri8irea= orient9nd-o c:tre principalele noduri de ten-iune ale operei@ Ace-tora li -e datorea;:= mai cu -eam:= na(terea >n con(tiin.a contemplatorului a acelei e8iden.e= -en-i<ile (i -pirituale totodat:= care face percepti<il -tilul lucr:rii (i >i re8elea;: me-ajul@ Re;um9nd= 8om -pune c: liniile= culorile= formele= lumina ce alc:tuie-c alfa<etul lim<ajului pictural >(i datore-c pre;en.a >n oper: nu -u<ordon:rii >n raport cu un model eFterior= ci eFi?en.elor reciproce re;ultate din economia intern: a lucr:rii@ >n acea-t: per-pecti8:= o<iectele repre;entate de8in f>?uri-emne pe care arti-tul le coordonea;: >n func.ie de un imperati8 ce-(i are -or?intea (i ju-tificarea >n >n-:(i opera de art:= iar nu >n criterii -au re?uli preeFi-tente= eFterioare ace-teia@ l:cerea e-tetic: >ncercat: de receptorul comunic:rii pla-tice -e datore(te tocmai faptului c: unitatea mijloacelor de eFpre-ie folo-ite e-te re-im.it: ca o ?aran.ie a autenticit:.ii me-ajului= codul= indi-ocia<il de ace-ta de8enind a-tfel un a?ent al comuniunii dintre creator (i pu<licul -:u@ Conclu;ia de mai -u- ne readuce >n aria de >n.ele-uri a a-er.iunii lui ScAopenAauer= men.ionate la >nceputul ace-tui capitol= >ntruc9t afirm: c:= >n ultima anali;:= (i artele pla-tice pre;int: tendin.a ca= autonomi;9ndu--e >n "bb

raport cu realitatea eFterioara= (9-(i tran-forme lim<ajul >ntr-un 8eAicul al unui me-aj e-en.ialmente -u<iecti8@ Su< preteFtul= tot mai e-tompat >n arta moderna= al reflect:rii unei realit:.i /o<iecti8e-E= arti-tul= nu altfel dec9t mu;icianul= -e comunic: pe -ine= tran-fer: prin mijlocirea operei o parte dintre propriile -t:ri= tr:iri= emo.ii >n -fera de -en-i<ilitate a receptorului care e-te de-tinatarul me-ajului arti-tic@ /Ut pictura poe-i-2= mult citatata (i diferit interpretata eFpre-ie a lui Hora.iu= -u?erea;: in ace-t conteFt parafra;a =ut mu-ica pictura2@

"3@ COMUNICAREA CINEMATO'RADICA

Art: -incretic:= pre;ent9nd elemente comune cu pictura ,ima?inea6= teatrul ,jocul actorilorf= mu;ica ,coloana -onor:6 (i cAiar literatura ,-cenariul6= cinemato?raful nu pare= la prima 8edere= -: di-pun: de un mijloc de eFprimare -pecific= numai al -:u@ O eFaminare mai atent: -pul<er: >n-: acea-t: impre-ie -uperficial:@ E -uficient -: -e recapitule;e pe -curt i-toria apari.iei ace-tei >nc: tinere arte= pentru ca elementele de lim<aj ce-) -unt proprii -: ia-: cu claritate >n e8iden.:@ Dilmul --a n:-cut la confluen.a a trei in8en.ii) camera o<-cur: ,cuno-cut: >nc: din AnticAitate= eFperimentat: de !eonardo da *inci >n 3&#4 (i tran-format: >n 3&&5 de 'io8anni Batti-ta della orta >n lanterna ma?ic:= apt: -: a-i?ure proiectarea pe un ecran a unor ima?ini -tatice6= foto?rafia ,datorat: france;ilor NicepAone Niepce (i !oui- Da?uerre= care au pu- la punct procedeul >n perioada 34"Rc34%4= data oficiala de na(tere a noii teAnici fiind -ocotit: ;iua de b ianuarie 34%5= c9nd a-tronomul Dominigue Dran.oi- Ara?o o pre;int:= cu un -ucce- r:-un:tor= >n plenul In-titutului Dran.ei6 (i di-po;iti8ele de -inte;: a mi(c:rii= <a;ate pe -pecularea fenomenului de per-i-ten.: retiniana= de-coperit= -e pare= >nc: din primul -ecol al erei cre(tine de filo-oful Seneca@ !un?ul (ir al juc:riilor optice menite -: cree;e ilu;ia mi(c:rii trece prin tAaumatrop ,V@A@ ari-= 34"&6= pAenaHi-ti-cop ,V@A@D@ l:teau= 34%%6= -tro<o-cop ,Simon 8on Stampfer6= pAanta-ma-cop , eter MarH Ro?et6= ;oo trop ,J@'@ Horner= 34%$6= praFino-cop

"

b5

raport cu realitatea eFterioara= -9-(i tran-forme lim<ajul >ntr-un 8eAicul al unui me-aj e-en.ialmente -u<iecti8@ Su< preteFtul= tot mai e-tompat >n arta modern:= al reflect:rii unei realit:.i /o<iecti8e2= arti-tul= nu altfel dec9t mu;icianul= -e comunic: pe -ine= tran-fer: prin mijlocirea operei o parte dintre propriile -t:ri= tr:iri= emo.ii >n -fera de -en-i<ilitate a receptorului care e-te de-tinatarul me-ajului arti-tic@ /Ut pictura poe-i-2= mult citatata (i diferit interpretata eFpre-ie a lui Hora.iu= -u?erea;: >n ace-t conteFt parafra;a /ut mu-ica pictura2@

"3@ COMUNICAREA CINEMATO'RADIC1

Art: -incretic:= pre;ent9nd elemente comune cu pictura ,ima?inea6= teatrul ,jocul actorilor6= mu;ica ,coloana -onor:6 (i cAiar literatura ,-cenariul6= cinemato?raful nu pare= la prima 8edere= -: di-pun: de un mijloc de eFprimare -pecific= numai al -:u@ O eFaminare mai atent: -pul<er: >n-: acea-t: impre-ie -uperficial:@ E -uficient -: -e recapitule;e pe -curt i-toria apari.iei ace-tei >nc: tinere arte= pentru ca elementele de lim<aj ce-i -unt proprii -: ia-: cu claritate >n e8iden.:@ Dilmul --a n:-cut la confluen.a a trei in8en.ii) camera o<-cura ,cuno-cut: >nc: din AnticAitate= eFperimentat: de !eonardo da *inci >n 3&#4 (i tran-format: >n 3&&5 de 'io8anni Batti-ta della orta >n lanterna ma?ic:= apt: -: a-i?ure proiectarea pe un ecran a unor ima?ini -tatice6= foto?rafia ,datorat: france;ilor NicepAone Niepce (i !oui- Da?uerre= care au pu- la punct procedeul >n perioada 34"Rc34%4= data oficial: de na(tere a noii teAnici fiind -ocotit: ;iua de b ianuarie 34%5= c9nd a-tronomul Dominigue Dran?oi- Ara?o o pre;int:B cu un -ucce- r:-un:tor= >n plenul In-titutului Dran.ei6 (i di-po;iti8ele de -inte;: a mi(c:rii= <a;ate pe -pecularea fenomenului de per-i-ten.: retiniana= de-coperit= -e pare= >nc: din primul -ecol al erei cre(tine de filo-oful Seneca@ !un?ul (ir al juc:riilor optice menite -: cree;e ilu;ia mi(c:rii trece prin tAaumatrop ,V@A@ ari-= 34"&6= pAenaHi-ti-cop ,V@A@D@ l:teau= 34%%6= -tro<o-cop ,Simon 8on Stampfer6= pAanta-ma-cop , eter MarH Ro?et6= ;ootrop ,J@'@ Horner= 34%$6= praFino-cop

"

b5 ,E@ ReSnaud= 34bb6 p9n: la HinetO-copul in8entat de Edi-on (i <re8etat >n 3453@ >nc9 din 344#= E@ MuS<rid?e are ideea folo-irii= >n locul de-enelor= a unor ima?ini foto?rafice= >ntr-o 8arianta a ;ootropului pe care o nume(te ;oopraFi--cop= iar E@ ReSnaud com<ina praFino-copul -Gu cu un aparat de proiec.ie= ajun?9nd p9n9 >n pra?ul in8ent9rii cinemato?rafului@ De fapt= >l putem con-idera pe ReSnaud drept creatorul filmului de de-en animat= o data ce= >nc: din "4 octom<rie 345"= la Mu;eul 'rj8in= /Teatrul optic2 al ace-tuia pre;enta= pentru un pu<lic ce a8ea -9 >n-ume;e p9n9 la 35## aproape o jum:tate de milion de -pectatori= pro?rame de /pantomime >n culori luminoa-e2 de c9te %3 de minute fiecare= a89nd drept eroi animale dar (i pe le?endarul ierrot al lui De<urau , au8re ierrot= 345"6@ >n ceea ce >l pri8e(te pe Edi-on= -e poate afirma c: el a ratat de pu.in oca;ia de a ad:u?a multelor -ale merite teAnice (i pe cel de a fi in8entat cinemato?raful@ >n la<oratoarele ace-tuia din Je-t Oran?e= J@a@!@ DicH-on turna-e c9te8a ;eci de filme >n inter8alul ianuarie 345% c aprilie 345&= dar Edi-on= din con-iderente economice pe care 8iitorul a8ea -9 le do8edea-c: ?re(ite= a re-pin- ca nerenta<il9 ideea de proiec.ie colecti8:= de-tin9ndu-le acelui aineto-cope

arlor inau?urat pe Broad`aS= >n 345$= unde fiecare -pectator >(i 8i;iona pelicula >ntr-un aparat optic indi8idual@ A(a -e face c: ?loria de a fi in8entat cinemato?raful a8ea -9 re8in: fra.ilor !oui- (i Au?u-te !umijre= care= la "4 decem<rie 345&= au or?ani;at la ari-= >n Salonul indian al localului /'rand Cafj2 de pe <ule8ardul Capucinilor= primul -pectacol cu pu<lic@ R:-p9ndirea noii in8en.ii a fo-t 8erti?inoa-:L In anul urm:tor= la "b mai= cinemato?raful !umijre proiecta filme pentru pu<licul <ucure(tean= iar dup: un an= >n -alonul -pecial amenajat al ;iarului rom9ne-c de eFpre-ie france;: !EIndjpendence Roumaine din Capital: putea fi 8i;ionat primul pro?ram de actualit:.i alc:tuit din -ec8en.e turnate de t9n:rul foto?raf aul Menu= la parada de 3# Mai= >n T9r?ul Mo(ilor= la Aipodromul B9nea-a= (i la 'ala.i= >n timpul eFerci.iilor militare ale flotilei de pe Dun:re@ "4# Ini.ial= durata filmelor -e limita la c9te8a minute de proiec.ie= iar turnarea era reali;ata printr-o func.ionare continua a aparatului de filmat= fark ca po;i.ia -au orientarea ace-tuia -9 -ufere modificali@ Nece-itatea cuprinderii >ntre?ului c9mp de de-f:(urare a ac.iunii impunea recur?erea eFclu-i8a la planuri ?enerale@ Treptat= camera >ncepe -9 do<9ndea-c: o anumita mo<ilitate ) >n 345R= la *ene.ia= romio= operatorul fra.ilor !umilre= >(i in-talea;: aparatul de filmat >ntr-o ?ondol:= reali;9nd a-tfel primul tra8ellin? B >n3455= DicH-on efectuea;: cea dint9i e panoramare ,prin rotirea camerei >n jurul aFei -ale 8erti- , cale6= >n 35## '@A@ SmitA >nre?i-trea;: pe pelicul: primul f ?ro--plan ,ima?inea unui m9ncau me-tec9nd cu pofta6= >n E 35#% A@ Collin- introduce contrac9mpul@ Tot >n ace(ti ani -unt ima?inate (i pu-e >n practica (i alte procedee= ca -u<-tituirea de o<iecte (i per-onaje prin oprirea film:rii ,-top-camera6= -upraimpre-iunea ,Mjlil-= 345bc34546= ori folo-irea efectelor film:rii in8er-e ,D@ 0ecea= 35#%6@ Erau= ne>ndoielnic= ino8a.ii nota<ile= ce l:r?eau po-i- P <ilit:.ile eFpre-i8e ale comunic:rii prin ima?ini mo<ile= 3 dar nici una dintre ele (i nici toate la un loc nu ajun?eau pentru a tran-forma un joc optic in?enio- >ntr-o /a (aptea art:2 ,>n treac:t fie -pu-= nimeni nu (tie care ar fi prima -au a doua -au a cincea= dintre celelalte= r9ma-e neidentificate= (i cum -e >mpac: ideea c: ace-tea ar fi (a-e cu eFi-ten.a a nou: mu;e care le patronea;:6@ Saltul din -fera di8erti-mentului teAnic >n cea a comunic:rii arti-tice a8ea -: fie re;ultatul unei con-tat:ri a<-olut <anale= (i anume aceea c: pelicula de celuloid putea fi t:iat: cu foarfec: la fel de le-ne ca o f9(ie de A9rtie= iar <uc:.ile V re;ultate -e puteau re>m<ina >n moduri diferite (i lipi -implu (i dura<il cu ajutorul unei -olu.ii de aceton:@ Se L n:(tea a-tfel montajul= procedeu teAnic= dar totodat: (i 3 element fundamental= definitoriu= al lim<ajului cinemato?rafic@ rima >ncercare reu(it: de eFploatare a re-ur-elor montajului o dator:m re?i;orului americam Ed`in S@ orter= care= >nc: >n 35#"= com<in: >n filmul TAe !ife of an American Direman ,*ia.a unui pompier american6 "43 -ec8en.e documentare turnate >n timpul unor incendii cu -cene interpretate de actori -u< conducerea -a@ Un an mai t9r;iu= orter perfec.ionea;: procedeul= de-coperind montajul >ncruci(at al mai multor ac.iuni paralele= >n primul `e-tern din i-toria cinemato?rafului= intitulat TAe 'reat Train Ro<<erS ,Marele jaf al trenului6@ De-a lun?ul timpului= --au >ncercat diferite modalit:.i de trecere de la un cadru la altul) >ncAiderea >n >ntunecare ,di-pari.ia ima?inii precedente prin -c:derea treptat: a ?radului de iluminare6= de-cAiderea din >ntunecare ,apari.ia unei noi ima?ini prin iluminare treptat:6= >nl:n.uirea ,re;ultat al com<in:rii celor dou: procedee men.ionate6 8ol9-un ,o linie de-p:r.itoare ori;ontal:= 8ertical: -au dia?onal: m:tur: ecranul >nl:tur9nd treptat primul cadru (i de-coperindu-3 pe urm:torul6@ Ace-tora li -e adau?: a-t:;i o infinitate de

trucuri electronice care permit ca ima?inea -: di-par: oriunde (i -: apar: de oriunde= >n-: penetrarea >n filmul arti-tic a unor atari mijloace= re;er8ate c8a-ieFclu-i8 clipurilor pu<licitare= r:m9ne in-i?nifiant:@ De ce oare C Dup: o prim: perioad: de taton:ri= >n care fondu-8l ,>ncAidere >n >ntunecare6 -au encAa>ne-ul ,>nl:n.uirea6 erau predominante= re?i;orii au -e-i;at faptul c:= >n mod paradoFal= tocmai procedeul ce p:rea la >nceput cel mai artificial e= de fapt= mijlocul cel mai fire-c de articulare a cadrelor -ucce-i8e@ E 8or<a de-pre -impla t:ietur: de montaj= con-t9nd >n >nlocuirea <ru-c:= f:r: nici un fel de precau.ie -uplimentar:= a unui cadru cu altul@ Trecerea acea-ta nemijlocit: de la o ima?ine la alta a8ea moti8e -: para nenatural:= >ntruc9t nici un om care pri8e(te con-ecuti8 dou: o<iecte -ituate >n locuri diferite nu >nre?i-trea;: di-continuu ima?inile ace-tora= ci >(i rote(te pri8irea= panoram9nd -pa.iul care le de-parte@ >n-: dac:= o<iecti8 8or<ind= lucrurile -tau cu ade8:rat a-tfel= >n -cAim<= din punct de 8edere p-iAolo?ic= realmente o<-er8ate -unt numai cele dou: lucruri a-upra c:rora --a concentrat aten.ia -u<iectului= a(a >nc9t pre;entarea lor conti?u: apare drept pe deplin ju-tificat:@ Dimpotri8:= panora-marea= lar? utili;at: la >nceputurile cinemato?rafului= "4" >ncarc: ima?inea de elemente ne-emnificati8e= e-tomp9n-du-le pe cele in8e-tite cu func.ie dramatur?ic:= (i l:<:r.ea;: ritmul= diminu9nd tonu-ul filmului@ rimul mare re?i;or care a >n.ele- (i de;8oltat >n opera -a principiile montajului cinemato?rafic= influen.9nd deci-i8 >ntrea?a i-torie a celei de a (aptea arte= a fo-t americanul Da8id JarH 'riffitA ,34b&c35$46@ >nc: din anul de<utului -:u ,35#46= el a -e-i;at diferen.a fundamental: dintre arta re?i;orului de teatru= cAemat -: coordone;e jocul actorilor (i cea a re?i;orului de film= a c:rui func.ie principal: e-te dirijarea aparatului de filmat@ 'riffitA= de-pre care Ei-en-tein -cria c: /nu eFi-t: cinea-t >n lume care -: nu-i datore;e ce8a2= pe l9n?: faptul c: a creat el >n-u(i noi procedee eFpre-i8e= ca fla-A-<acH-ul -au montajul >n ad9ncimea cadrului= a (tiut ca nimeni altul -9 confere -emnifica.ie arti-tic: unor elemente teAnice deja eFi-tente ) prim-planul= tra8ellin?-ul= -upra-impre-iunea= montajul >ncruci(at@ Ace-t ultim procedeu >(i cunoa(te apo?eul >n capodopera re?i;orului= filmul Intoleran.:= din 353R= -uperproduc.ie cu durata de aproape 4 ore ,re;ultat al comprim:rii unor 8ariante preala<ile de 5 (i re-pecti8 5 ore ]6= care -e pre;int: ca un imen- <loc a-ociati8 alc:tuit prin -a8anta alternare a -ec8en.elor ilu-tr9nd patru ac.iuni di-tincte= de-f:(urate >n locuri (i perioade i-torice deo-e<ite ) >n anticul Ba<ilon= >n ale-tina patimilor lui Hri-to-= >n Dran.a -ecolului al \*I-lea ,/Noaptea -f9ntului Bartolomeu26 (i >n America mi(c:rilor ?re8i-te din anul 3533@ /Montajul com<in: toate ace-te ac.iuni >ntr-un n:ucitor cre-cendo= fra?ment9nd p9n: la ultimele limite fiecare ac.iune ) ro.ile carelor per-ane alternea;: cu ro.ile locomoti8elor= -9n?ele Au?Aeno.ilor pare a -e 8:r-a laolalt: cu cel al <a<ilonienilor decapita.i= col<ul (o-elelor moderne -e ame-tec: cu norii de praf care >n8:luie mul.imea 8enit: -9 a-culte ultimele cu8inte ale lui Hri-to-2 ,^33&_= p@ 3%56@ !a care acela(i 'eor?e- Sadoul nu uit: -9 adau?e c: /for.a lui 'riffitA e-te at9t de mare >nc9t ace-t talme(-<alme( de ima?ini= departe de a pro8oca r9-ul= -t9rne(te admira.ia2@ "4% Importantele contri<u.ii practice ale re?i;orului american au fo-t teoreti;ate (i eFploatate creator >n anii E"# de cinea(tii din (coala -o8ietica) !e8 aule(o8= *-e8olod udo8Hin (i Ser?Aei Ei-en-tein@ EFperimentele reali;ate de

ace(tia au ar:tat= >n modul cel mai con8in?:tor= c: /Montajul e-te cel care creea;: realitatea cinemato?rafic: ,@@@6= natura nu repre;int: dec9t materia prim: a ace-tei acti8it:.i creatoare2@ , udo8Hin apud ^"5_= p@ %#b6@ E-te <ine cuno-cut:= >n ace-t -en-= demon-tra.ia pu<lic: a a(a-numitului /efect aule(o82@ Confrunta.i -ucce-i8 cu un acela(i prim-plan al actorului ru- I8an Mo-juHin= a-ociat prin montaj cu trei -cene cu con.inut diferit= -pectatorii erau unanimi >n a aprecia jocul -u<til2 al /interpretului2= pe fa.a c:ruia p:reau -: treac: -entimentele pe care pu<licul >n-u(i le tr:ia >n acele clipe@ !a r9ndul -:u= udo8Hin a o<-er8at c: nu numai con.inutul cadrelor montate= ci (i ordinea >n care ele apar influen.ea;: reac.ia emo.ional: a receptorilor) acelea(i trei primplanuri repre;ent9nd un om ;9m<ind= ,36= un pi-tol ocAind ,"6 (i acela(i om >n-p:im9ntat ,%6 comunic: ideea de la(itate c9nd -unt proiectate >n acea-t: ordine (i pe cea de <ra8ur: daca -ucce-iunea e-te ,%6= ,"6= ,36= ,^4b_= pp@ 5&c 5R6@ >n ceea ce pri8e(te ima?inea cinemato?rafic:= tre<uie o<-er8at c: ea pre;int: tr:-:turi care o di-tin? net de ima?inea pictural:@ Cadrul de film nu di-pune de o eFi-ten.: de -ine -t:t:toare= ca ta<loul= friter8en.ia mi(c:rii face inoperante le?ile compo;i.iei pla-tice= >ntruc9t centrele de ten-iune create prin procedee de natur: ?eometric: >ncetea;: -: ne mai atra?: aten.ia >n momentul c9nd >n cadru apare un element mo<il@ Intere-ul no-tru 8a fi >n mod automat atra- de ace-ta din urm:= >n detrimentul celor mai -a8ant articulate componente -tatice ale ima?inii@ Din ace-t moti8= factorii care ?u8ernea;: compo;i.ia cadrului de film -unt unii ineFi-ten.i >n pictur:= (i anume) 3@ Mi(carea -u<iectuluiB 2. Ampla-area (i mi(carea camerei >n raport CU -u<iectul B 3. *aria.iile de direc.ie (i inten-itate a ilumin:rii -u<iectului@ "4$ rimul dintre ace(ti factori e-te= de fapt= cel mai pu.in -emnificati8 din punctul de 8edere al artei filmului@ >nre?i-trarea ca atare pe pelicul: a unui <alet= eFemplu ideal de mi(care a -u<iectului= nu -e con8erte(te automat >n oper: cinemato?rafic:@ 're(eala primilor re?i;ori= care -e mul.umeau -: filme;e= f:r: >ntreruperi (i f:r: -cAim<:ri ale po;i.iei aparatului= o ac.iune -cenic: de factur: pur teatral: con-t: tocmai >n -upraaprecierea ace-tui element -ecundar al lim<ajului cinemato?rafic@ In -cAim<= cel de al doilea factor pre;int: o importan.: crucial:@ Di-tan.a diferit: a camerei >n raport cu -u<iectul determin: a(a-numitele planuri de filmare@ Se 8or<e(te a-tfel de-pre un plan >ndep:rtat= unul de an-am<lu= ca (i de planurile ?eneral= apropiat (i de planul detaliu= din ce >n ce mai pu.in cuprin;:toare= >n ordinea enumer:rii lor@ Re;ulta.i din practica acti8it:.ii re?i;orale= ace(ti termeni nu -unt defini.i >ndeajun- de preci- pentru a -e putea opera >ntre ei di-tinc.ii f:r: ecAi8oc@ Caracterul fiu al trecerii de la un plan la altul face -: -e recur?: >n lim<ajul -peciali(tilor (i la denumiri intermediare= ca planul -emi-?eneral -au cel -emiapropiat Ce8a mai clare -unt lucrurile atunci c9nd >n cadru -unt pre;ente per-onaje (i c9nd m:-ura >n care -tatura ace-tora apare >n ima?ine de8ine criteriu pentru delimitarea >ntre ele a di8er-elor tipuri de planuri@ In planul >ntre? per-onajul e-te 8:;ut inte?ral ,mai preci-= el ocup: >ntre R# M (i 5# M din >n:l.imea ecranului6= >n cel american= apare de la ?enuncAi >n -u-= >n cel mediu= de la <r9u >n -u-= prim-planul pre;int: numai fi?ura (i linia umerilor= iar ?ro--planul c fa.a -au numai o parte a ei@ Alternarea ace-tor planuri >n func.ie de cerin.ele dramatur?iei filmului con-tituie un mijloc puternic de in-erare >n ac.iune a -pectatorului= martor nu numai al e8enimentelor ce -e petrec pe ecran= ci (i al celor mai fine reac.ii emo.ionale reflectate de mimica per-onajelor= ceea ce >i poten.ea;: con-idera<il empatia= condi.ie= dup: cum am mai -pu--o= -ine gua nan pentru o <un: receptare a oric:rei opere arti-tice@

*alen.e eFpre-i8e are (i un?Aiul de filmare@ fire-cului= a particip:rii nemijlocite a pu<licu-

entru a crea -en;a.ia

"4& lui la ac.iune= >n:l.imea planului de filmare tre<uie -9 -e afle la ni8elul ocAiului unui om de >n:l.ime medie ,un operator prea -cund 8a fi ne8oit -9 -e cocoft.e pe un -c:unel pentru a nu >nre?i-tra fi?urile actorilor in rac-courci6@ Dilmarea de dea-upra ace-tui plan -tandard= ;i-a >n plonjeu= are drept efect diminuarea aparent: a -taturii per-onajelor= influen.9nd percep.ia -pectatorului a-upra per-onalit:.ii lor@ >n filmul -:u Der let;te Mann ,Ultimul om6= din 35"&= marele re?i;or eFpre-ioni-t ?erman D@J@ Murnau -u<linia;: dec:derea per-onajului principal a<ord9ndu-i= >n final= portretul >n plonjeu= dup: ce >n momentele -ale de ?lorie acela(i in- fu-e-e filmat= dimpotri8:= de la o cot: -ituat: -u< ni8elul ocAiului , c o n - traplonjeu6@ Mi(carea camerei ?enerea;: (i ea o ?am: lar?: de impre-ii (i -t:ri emo.ionale@ Ame.eala= <e.ia= -en;a.ia de c:dere pot fi -u?erate prin cl:tinarea aparatului de filmat ,>n Metropoli-= Drit; !an? 3-a fiFat pe un lea?:n pentru a comunica pu<licului -entimentul de -paim: >ncercat de copiii afla.i >n lupt: cu (u8oaiele ce inunda-er: ora(ul -u<teran6@ Rotirea >n plan ori;ontal ,panoramarea6 apare de re?ul: >n ca;ul c9nd un erou caut: un o<iect -au parcur?e cu pri8irea un auditoriu@ Dolo-it: f:r: di-cern:m9nt= ea are defectul de a introduce o not: de artificialitate nedorit9= deoarece tinde -9 le amintea-c: -pectatorilor de eFi-ten.a aparatului de filmat (i reduce po-i<ilitatea montajului rapid= care pre-upune cadre -curte@ Tra8ellin?-ul= la care ne-am mai referit= con-tituie o mi(care liniar:= >n plan ori;ontal= a camerei= ce poate fi de mai multe tipuri= >n func.ie de orientarea fa.: de -u<iect a -en-ului de depla-are@ EFi-t: un tra8ellin? de apropiere= unul de >ndep:rtare= unul de urm:rire= de-tinat men.inerii mai >ndelun?ate >n cadru a unui -u<iect mo<il ,de eFemplu dou: per-onaje care -tau de 8or<: mer?9nd pe -trad:6 (i= >n fine= un tra8ellin? lateral -au paralel= eFecutat >n lun?ul -u<iectului (i care are darul de a crea ilu;ia celei de a treia dimen-iuni= impre-ie <a;at: pe depla-area relati8: cu 8ite;e diferite a o<iectelor aflate >n planuri 8erticale diferite@ Ap:rut: mai t9r;iu= o dat: cu e8olu.ia "4R indu-triei optice= Vran-focarea pre;int: a8antajul de a crea efecte a-em:n:toare cu cele ale tra8ellin?-ului= f:r: a nece-ita di-po;iti8e mecanice= de tipul celor cuno-cute >n -tudiouri cAiar -u< numele de tra8eUin? ,o platform: mo<il: ce -e depla-ea;: pe (ine6@ Cel de al treilea factor de care depinde compo;i.ia cadrului= anume eclerajul= e caracteri;at de parametri cantitati8i ,inten-itatea= dimen-iunile petei de lumin:6 (i calitati8i ,?radul de difu;ie a fa-ciculului= un?Aiul de inciden.: fa.: de -uprafa.a -u<iectului (i fa.: de direc.ia de filmare6@ Ultimul dintre ace(ti parametri are (i func.ia dramatur?ic: cea mai compleF: ,e cuno-cut= <un:oar:= a-pectul -ini-tru pe care >l cap:t: fi?urile umane luminate de jo- >n -u-6@ Tot ceea ce pierde filmul prin tran-punerea >n plan a unei realit:.i tridimen-ionale rec9(ti?: cu pri-o-in.: datorit: eclerajului@ !umina /-culptea;:2 fi?urile= con-ferindu-le un relief nea(teptat@ Dramati-mul cu care contra-tele dintre um<r: (i lumina in8e-te-c ima?inile au f:cut din arta cinemato?rafica un c9mp de eFperimentare a 8irtu.ilor clar-o<-curului mai ?enero- dec9t >n-:(i pictura= >n -9nul c:reia --a n:-cut ace-t procedeu@ Cele dint9i film:ri --au f:cut eFclu-i8 >n lumin: natural:= moti8 pentru care -tudiourile a8eau acoperi(uri de -ticl:@ S-a o<-er8at >n-: cur9nd c: lumina

pro8enit: dintr-o -ur-a unic: e-te prea /dur:2= c: ea arunc: um<re -up:r:toare pe fi?urile actorilor (i a-tfel a ap:rut nece-itatea unor -ur-e -ecundare= menite -: dea ilumin:rii un caracter mai /moale2= mai difu;@ Un atare efect putea fi o<.inut cu ajutorul <lendelor ,panouri 8op-ite >n al< -au metali;ate cu -uprafa.a de cea 3 m" care prin refleFie produc /de-cAiderea2 um<relor6 -au al para8anelor difu;oare= aplicate fie la reflectoare ,>n care ca; -imt confec.ionate din -ticl: mat:= ?elatin: -:u m:ta-e6= fie cAiar la o<iecti8ul aparatului de filmat ,-ticl: acoperit: cu o re.ea de linii fine= 8oal -au ?elatin:6@ Re;ultatele 8ariau de la atenuarea a<ia percepti<il: a clarit:.ii ima?inii p9n: la efectul de cea.: den-:@ Reducerea clarit:.ii poate fi o<.inut: (i prin "4b -cAim<area di-tan.ei focale >n timpul film:rii unui cadru= ade-ea cu -copul de a -u?era lacrimile care ume;e-c ocAii per-onajului implicat >n -cena re-pecti8:@ Cu timpul= operatorii au -im.it ne8oia de a-(i compune inte?ral lumina= a-emenea pictorilor care >(i prepar: pe palet: tonurile cu ajutorul c:rora o redau@ Din acel moment= -tudiourile cinemato?rafice --au >ncAi- definiti8 pentru lumina -olar:= acea-ta fiind= la r9ndul ei= -imulat: prin mijloace artificiale@ anoplia -ur-elor luminoa-e --a >m<o?:.it cu noi (i noi tipuri= printre care cele mai de- folo-ite poart: numele de) 1. !umin9-cAeie ,-ur-a principal:= pla-at: de o<icei dea-upra -u<iectului6 B 2. !umin: de umplere ,corectea;: defectele precedentei= le?ate de caracterul ei unidirec.ional6 B 3. !umin: de contur ,-ituat: de o<icei >n -patele per-onajelor pentru a le de-ena mai clar -ilueta pe fundal= dar nu >n direc.ie diametral opu-:= pentru a -e e8ita formarea Aalourilor de refleFie6 B 4. !umina de efect ,-u<linia;: un a-pect -au detaliu -emnificati86 B &@ !umina de fundal ,pune >n e8iden.: decorul6@ Toate ace-tea contri<uie efecti8 la dramatur?ia filmului= nu numai prin dirijarea aten.iei -pectatorului c9tre punctele fier<in.i ale ima?inii purt:toare a me-ajului arti-tic= ci (i prin crearea unei am<ian.e propice tre;irii anumitor -entimente >n raport cu ac.iunea (i cu per-onajele@ EFi-t: cAiar o tonalitate ?eneral: a luminii pentru >ntre?ul film= -en-i<il diferit= dup: cum e 8or<a de o comedie -au de o dram:@ Apoi= >n cuprin-ul unei aceleia(i pelicule eclerajul poate influen.a -tarea emo.ional: a pu<licului= influen.9ndu-i a(tept:rile >n -en-ul dorit de re?i;or@ Un eFemplu >n ace-t -en- ni-3 d: operatorul american VoAn Arnold >n cartea -a Je MaHe tAe Mo8ie- ,apud@ ^4b_= p@ 3&%6 ) /S: anali;:m o -cen: foarte -impl:) o camer: de dormit >n care ;ace un copil <olna8= >n timp ce mama >l 8e?Aea;:@ Dac: -cena e-te ar:tat: >n tonuri -um<re= cu um<re lun?i (i amenin.:toare= a8em imediat -entimentul c: copilul e-te ?ra8 <olna8= poate cAiar f:r: -c:pare@ Dac: "44 >n-: camera e-te luminat: >n tonuri mai de-cAi-e (i lumina -oarelui n:8:le(te prin fere-tre umpl9nd >nc:perea cu -clipiri 8oioa-e= putem pre-upune c: momentul de cri;: a trecut (i -: -per:m >ntr-o >n-:n:to(ire a copilului2@ O func.ie p-iAolo?ic: a-em:n:toare o poate a8ea culoarea= creatoare (i ea de atmo-fer: >n aproape aceea(i m9:ur:ca (i lumina@ Nici una nici cealalt: nu -unt >n-:= >n mod automat= eFpre-i8e@ De-tule filme nu c9(ti?: nimic de pe urma faptului c: -unt colorate= >ntruc9t cromatica lor e >nt9mpl:toare= ea nu -e -u<ordonea;: unei inten.ii arti-tice@ Se (tie c: Ei-en-tein -u-.inea ideea folo-irii culorii >n felul mu;icii de film= adic: numai acolo unde e-te cerut: de ac.iune@ El >n-u(i a procedat a-tfel >n I8an cel 'roa;nic= pelicul: >n al<-ne?ru

punctat: de culoare numai >n c9te8a momente nodale din punct de 8edere dramatur?ie@ Alteori= ro-tul culorii e-te de a e8oca atmo-fera unei epoci= ca >n -plendidele reali;:ri ale acelui fiu al culorii ,cAiar la propriu= o dat: ce tat:l -:u fu-e-e unul dintre cei mai rafina.i colori(ti din i-toria picturii6 care a fo-t Vean Renoir ,ne ?9ndim >n primul r9nd la filmele !a caro--e dEor (i DrencA can-can6@ [i pe ace-t t:r9m ea face concuren.: mu;icii= >n;e-trate cu o capacitate e8ocatoare >ntru totul compara<il: ,metafora -imfonie de culori >.i 8ine pe <u;e f:r: 8oie >n fa.a unei pelicule >n care componenta cromatic: e con-truit: atent (i -a8ant /orcAe-trat:26@ E unanim recuno-cut faptul c: apari.ia -onorului nu a marcat= a(a cum -e a(tepta= un -alt 8aloric >n arta cinemato?rafic:@ Dimpotri8:= >ncet9nd de a mai fi mut= filmul a de8enit mai -tatic= re8enind= pe alte coordonate= la -tilul monoton (i afectat al ecrani;:rilor de -pectacole dramatice din primii ani ai -ecolului= c9nd cinemato?raful >nc: nu -e de-coperi-e pe -ine@ !a >nceputurile -ale= filmul 8or<itor -uferea nu de un eFce- de reali-m= a(a cum >n mod ?re(it a fo-t acu;at >n epoc: de o parte a criticii= ci de un eFce- de artificialitate@ >nre?i-trarea nediferen.iat9 a -unetelor= f:r: a -e .ine -eama de ade8:rul p-iAolo?ic c:= >n proce-ul a-cult:rii= omul operea;: o -elec.ie incon(tient: a -emnalelor ce pre;int: intere- din punctul -:u de "45 8edere= conferea -onorului uri caracter prea >n.:rcat= -ufocat de elemente ne-emnificati8e= care nu f:ceau dec9t -: <ruie;e -up:r:tor me-ajul 8er<al@ In plu-= jonorul era folo-it >ntr-o manier: tautolo?ic: >n raport cu ima?inea= i?nor9ndu--e faptul c: a-cultarea unui -unet nu pre-upune cu nece-itate urm:rirea cu pri8irea a -ur-ei -onore@ A tre<uit -: treac: de-tul timp pentru a -e ajun?e la conclu;ia c: rela.ia ju-t: dintre ima?ine (i -unet e de natura unsa duet= >n care nici una dintre partiturile 8ocilor componente nu e-te complet: (i autonom:= iar unitatea lucr:rii -e reali;ea;: numai prin >m<inarea lor >ntr-o eFecu.ie comun:@ rimul film -onor a fo-t unul mu;ical ,C9nt:re.ul de ja;;= 35"b6 ceea ce nu >n-eamn: >n-: c: de-a<ia din acel moment cinemato?raful ar fi >nceput -: <eneficie;e de ajutorul artei -unetelor@ De fapt= mu;ica a >n-o.it filmul >nc: de la primii -:i pa(i >n lume@ C9nd >n fe<ruarie 345R peliculele fra.ilor !umijre au fo-t pre;entate pentru prima oar: la !ondra= proiec.ia a fo-t >n-o.it: de impro8i;a.ii la pian= practic: ce a8ea -: -e ?enerali;e;e >n -curt timp@ Cinemato?rafele mai pro-pere (i-au con-tituit cAiar orcAe-tre proprii= a-tfel >nc9t unii compo;itori pre-ti?io(i au putut fi atra(i -: cola<ore;e cu cinea(tii= cum --a >nt9mplat= de eFemplu= cu Camille Saint Sajn-= autor al unei -uite pentru coarde= pian (i armoniu ,opu- 3"46 -cri-e anume pentru a acompania pre;entarea la ari-= >n 35#4= a filmului i-toric A-a-inatul ducelui de 'ui-e@ !a co89r(itor mai numeroa-ele cinemato?rafe care nu-(i puteau permite un a-emenea luF= erau an?aja.i piani(ti ,/tapeuri26 -peciali;a.i >n mu;ic: /de atmo-fer:2= al c:ror rol con-ta >n alc:tuirea de potpuriuri ad-Aoc= pornind de la un repertoriu memorat de moti8e (i fra;e mu;icale= pe care le >m<inau >n func.ie de cerin.ele de moment ale ac.iunii@ A de8enit >nc: de atunci limpede c: principala calitate a mu;icii de film nu con-t: >n 8aloarea ei intrin-ec:= ci >n core-ponden.a cu e8olu.ia tramei dramatice (i >ntr-o -incroni;are reu(it: dintre ritmul mu;ical (i cel 8i;ual@ Cum >n-: cel din urm: con-tituie purt:torul propriu-;i- al me-ajului cinemato?rafic= mu;icii i -e cere -: "5# dea do8ad: de tact (i di-cre.ie= e8it9nd orice form: de o-tenta.ie ,fac eFcep.ie= fire(te= filmele mu;icale= >n care conflictul e un -implu preteFt pentru pre;entarea unor compo;i.ii ori interpre.i ) >n ace-t ca;= raporturile dintre cele dou: componente -e r:-toarn:= ima?inile -u<or-don9ndu--e coloanei -onore (i

nu in8er-6@ S-a -pu- de aceea= pe <un: dreptate= c: cea mai <un: mu;ic: de film e cea care nu -e aude@ D:r: a fi con(tien.i de eFi-ten.a -a= -untem puternic condi.iona.i p-iAic de ace-t di-cur- paralel= de mare eficien.: emo.ional:@ Compo;itorii de mu;ic: de film= printre care -e num:r: (i c9te8a dintre marile nume ale crea.iei mu;icale a -ecolului no-tru= ca Benjamin Britten= DariuMilAaud= ArtAur Honne?er= Ser?Aei roHofie8= Dmitri [o-taHo8ici= au >n.elec:= pentru a atin?e ace-t -cop= mu;ica tre<uie -: >ndeplinea-c: cerin.e -pecifice= diferite de eFi?en.ele lucr:rilor autonome= de-tinate eFecu.iei >n concert@ Men.inerea mu;icii >n arierplanul operei cinemato?rafice o<li?a -tructura melodica -: cede;e ini.iati8a >n fa8oarea armoniei (i a ritmului= (tiut fiind faptul c: o melodie pre?nant:= u(or memora<il:= tinde -: monopoli;e;e aten.ia -pectatorului= deturn9nd-o de la urm:rirea di-cur-ului 8i;ual@ In acela(i -en-= dar cu o for.: >nc: (i mai mare= ac.ionea;: o mu;ic: dinainte cuno-cut:= ce pre;int:= >n plu-= de;a8antajul c: tinde -: tre;ea-c: amintiri (i -: ?enere;e a-ocia.ii de idei aflate >n de;acord cu inten.ia filmului@ Dintre elementele ce participa la >mplinirea operei cinemato?rafice= am l:-at >nadin- la urm: jocul actorilor= pentru a -u<linia faptul c: ace-ta nu de.ine nici pe departe importan.a primordial: pe care i-o atri<uie unele -e?mente ale pu<licului= aflate -u< fa-cina.ia acelui cult al 8edetei pe care >l oficia;: de decenii a?en.ii polimorfi ai uria(ei indu-trii a -tor--tX-tem-ului ,au eFi-tat /di8e2 cinemato?rafice= ca !Sda Borelli -au Drance-ca Bertini= cAiar >nainte de rimul R:;<oi Mondial6@ Re.eaua de a-ocia.ii (i core-ponden.e -u<iecti8e create prin montaj diminuea;:= a(a cum a re;ultat (i din mai -u--men.ionatul eFperiment al lui !e8 aule(o8= >n-emn:tatea interpret:rii actorice(ti@ Succe-ul imen- al unor pelicule turnate cu interpre.i "53 neprofe-ioni(ti= ca NanooH of tAe NortA ,R@ DlaAertS= 35""6 -au Ho.i de <iciclete ,De Sica= 35$46= lucru de ne?9ndit >n teatru= unde -pectacolele de amatori -e -ituea;: -i-tematic la limita peni<ilului= arat: c: actoria de film -e >n-crie pe cu totul alte coordonate dec9t cea de-tinat: -cenei@ Eroarea de a crede c: pentru a face un film <un e de-ajun- -:-.i a-i?uri o ecAip: de actori de teatru de 8aloare 8erificata= >n care au -t:ruit timp de c9te8a ;eci <une de ani re?i;orii no(tri ,de la primul film rom9ne-c de fic.iune= Amor fatal= din 3533= >n care jucau mari nume ale Na.ionalului <ucure(tean= ca Ari-tide Demetriade= Ion Bre;eanu -au Con-tantin Nottara= (i p9n: la mediocrele ecrani;:ri dup: Cara?iale din anii E&# (i ER#= nelip-ite de pre;en.a pre-ti?ioa-: a unor Al@ 'iu?aru= 'r@ *a-iliu-Birlic= Radu Beli?an -au Carmen St9ne-cu6 pro8enea tocmai dintr-o in-uficient: >n.ele?ere a deo-e<irilor dintre cerin.ele celor dou: tipuri de acti8it:.i@ >n teatru= in-trumentele principale ale actorului -unt 8ocea (i o comunicare mimico-?e-tual9 -upradimen-ionat:= tr:-:turi impu-e de >n-e(i condi.iile repre;enta.iei= oferite unor -pectatori afla.i ade-ea la o di-tan.: con-idera<il: de interpret= imo<ili (i con-tr9n(i la o per-pecti8: frontal: a-upra -cenei@ In film= >n -cAim<= datorit: mi(c:rii camerei (i po-i<ilit:.ilor oferite de montaj= pu<licul de8ine participant direct la ac.iune= pe care o urm:re(te din interior= depla-9ndu--e >n lumea creat: de re?i;or oriunde dore(te ace-ta -9-3 conduc:@ O<-er8at din imediata apropiere= actorul e o<li?at -: renun.e la eFteriori;area eFce-i8: a tr:irilor= el tre<uie -: mi;e;e in principal pe naturale.e= pe un comportament c9t mai lip-it de eFa?er:ri (i afectare@ Intr-un anume -en-= am putea -pune c: e recomanda<il -: e8ite -: joace2= idealul de urm:rit fiind acela de a >ncerca -: fie el >n-u(i= -9 adopte >n fiecare moment atitudinea -au conduita pe care le-ar >m<r:.i(a >n ca;ul >n care --ar confrunta >n 8ia.a per-onal: cu >mprejur:rile din film@ Cu alte cu8inte= arta actorului con-t: nu >n a -e preface c: e-te cutare -au cutare per-onaj= ci >n a -e comporta= a ?9ndi (i a -im.i ca (i cum el (i nu altcine8a ar a8ea de tra8er-at -itua.iile cu pricina@

"5" e Din ace-t moti8= ale?erea interpre.ilor tre<uie f:cut: >n a(a fel >nc9t per-onalitatea lor -: -e mule;e c9t mai <ine pe datele temperamentale ale per-onajelor@ E-te eFact ceea ce 8roia -9 -pun: marele re?i;or american VoAn Hu-ton c9nd afirma c: ) /Ceea ce contea;: >n domeniul interpret:rii e-te ale?erea actorului@ Eu nu >l dirije;= >l la- -9-(i cree;e per-onajul@ Dac: e-te inteli?ent 8a fi <un@ Nu folo-e(te la nimic -9-3 for.e;i= important: e-te ale?erea f:cut: ini.ial2 ,apud Ion B9rna= !umea filmului= Ed@ Meridiane= 35b3= p@ 5&&6@ Imperati8ul ace-tei concordan.e dintre per-onalitatea eroului (i cea a interpretului atra?e >n-: dup: -ine o anumit: re-tr9n?ere a repertoriului de roluri pe care le poate juca un actor@ Daca >n teatru un mare arti-t poate >ntrucAipa >n -eri -ucce-i8e (i cu e?al -ucce- pe= -9 -punem= OtAello (i Ia?o= lucrul de8ine aproape impo-i<il de reali;at >n film@ Un -implu tur de ori;ont a-upra filmo?rafiei c9tor8a actori cele<ri pune >n e8iden.: faptul c: ace(tia a<ordea;:= cu infime eFcep.ii= o tipolo?ie uman: cu un am<itu- relati8 -:rac= eroii lor prefera.i -em:n9nd >ntre ei= tocmai fiindc: le -eam:n: lor >n(ile@ Alte partituri nu le con8in pentru -implul moti8 c: /nu-i prind2@ Con-idera.iile de mai -u- ar putea conduce la conclu;ia pripit: c: munca actorului de film e mult mai u(oar: dec9t a celui de teatru@ Or= lucrurile nu -tau deloc a(a@ ro<lemele de interpretare r:m9n dificile (i >n cinemato?rafie= numai c9 din cu totul alte con-iderente@ Un o<-tacol -erio-= ineFi-tent >n teatru= cu care e ne8oit -9 -e confrunte >n permanen.: actorul de film= e-te di-continuitatea -i-tematic: a muncii -ale@ Cerin.ele -intaFei 8i;uale impun fra?mentarea nara.iunii >n -ec8en.e de mici dimen-iuni@ In plu-= condi.ii le?ate de -pecificul muncii >n -tudio= de minimi;area depla-:rilor >n afara ace-tuia= de alte o<li?a.ii paralele ale mem<rilor ecAipei de filmare etc@ fac ca= aproape >ntotdeauna= ordinea turn:rii -ec8en.elor -9 difere de cea >n care 8or fi?ura ace-tea >n forma final: a peliculei@ Un a-emenea re?im de lucru >l pune= practic= pe actorul de film >n impo-i<ilitatea de a -e tran-pune >n pielea per-onajului interpretat= >n felul >n care o face "5% cole?ul -:u din teatru@ S: mai ad:u?:m la acea-ta (i influen.a ne?ati8: a forfotei din jur a-upra capacit:.ii de concentrare a interpretului= (i= nu >n ultimul r9nd= >n?r:dirile dra-tice ale li<ert:.ii -ale de mi(care impu-e de condi.iile teAnice ale film:rii= ce nu-i permit nici cele mai mici de8ieri de la tra-eele de depla-are pre-ta<ilite >n func.ie de di-tri<u.ia luminii= ampla-area microfoanelor= ne8oile cadrajului= con-tr9n?erile impu-e de decor (i multe altele@ E limpede c9 >n a-emenea condi.ii ar fi total nereali-t -: i -e cear: actorului -: tr:ia-c: rolul ce i-a fo-t >ncredin.at cu aceea(i inten-itate a particip:rii ca >ntr-un -pectacol dramatic@ Ine8ita<il -uperficial:= interpretarea -a face imperio- nece-ar: inter8en.ia panaceului care e-te montajul= capa<il deopotri8: -: ridice la cotele celei mai >nalte arte o pre-ta.ie actoricea-c: lip-it: de -tr:lucire= dar (i -: compromit: un joc de real: 8aloare@ Nenum:rate pelicule ratate ce reuneau di-tri<u.ii /de ;ile mari2 -tau m:rturie ade8:rului indi-cuta<il c9 reu(ita unei opere cinemato?rafice= de(i dependent: de un num:r aprecia<il de factori dintre cei mai diferi.i= e-te deci-:= >n cele din urm:= de munca re?i;orului la ma-a de montaj@ Re;ultatul lamenta<il al tentati8elor unor reali;atori mediocri de a 8alorifica= <un:oar:= pelicula turnat: de S@ Ei-en-tein pentru Kue 8i8a MeFico ] demon-trea;: >nc: o dat:= dac: mai era ne8oie= c9 >ntre materialul <rut filmat (i film di-tan.a e compara<il: cu cea dintre un dic.ionar (i un poem) tot ceea ce con.ine poemul -e afl: deja >n dic.ionar= >n-: f:r: m:ie-tria autorului care tran-form: cu8intele i;olate >n /cu8inte potri8ite2 comunicarea unor >n.ele-uri noi ar fi impo-i<il:@ Comunicarea e-te (i aici= >ntr-o m:-ura co89r(itoare= cAe-tiune de -intaF:@

"5$ ""@ INDORMAZIA ESTETIC1 [I ESTETICA INDORMAZIONA!1 T

rintre multiplele per-pecti8e din care poate fi pri8ita comunicarea arti-tic:= una dintre cele mai recente face apel la teoria informa.iei= e8ocata in capitolul 3$@ Cuno-cuta a-t:;i -u< denumirea de E-tetic: Informa.ional:= acea-t: a<ordare= ini.iat: c:tre -f9r(itul deceniului al (a-elea de MaF Ben-e (i A<raAam Mole-= />(i propune -: de-crie (i -: anali;e;e proce-ele de crea.ie (i receptare a fenomenului arti-tic cu ajutorul principiilor (i conceptelor unei teorii matemati;ate ?enerale -au -peciale a informa.iei (i a comunic:rii2 ,^45_= p@ Rb6@ Ideea >ntemeietorilor noii di-cipline era aceea de a conferi (i e-teticii un -tatut epi-temic -imilar celui al (tiin.elor po;iti8e= al c:ror itinerar i-toric a >nceput cu o fa;: de-cripti8:= pentru a trece apoi printr-una eFperimental: (i una analitic: ,>n cur-ul c:reia -e ?enerali;ea;: -u< forma unor ecua.ii matematice re;ultatele furni;ate de primele dou: etape6 c:tre fa;a aFiomatic:= a formul:rii principiilor ?eneral 8ala<ile ale domeniului@ >mp:r.ind E-tetica Informa.ional: >n dou: mari ramuri= dup: cum -e ocup: cu -tructura operei de art: ,e-tetica /m:-urii26 -au cu modul >n care e-te perceput: acea-ta de c:tre pu<licul /con-umator2 ,e-tetica /8alorii26= MaF Ben-e >i num:r: printre precur-orii -:i at9t pe arti(tii preocupa.i de c:utarea propor.iilor ideale= c9t (i pe cercet:torii care au >ncercat -: ofere un fundament o<iecti8 e-tim:rii efectelor pe care atari propor.ii le eFercit: a-upra receptorului@ Dac: o <un: parte dintre -culptorii AnticAit:.ii "5&

?reco-romane -au pictorii italieni din Rena(tere apar.in primei cate?orii= cea de a doua e-te mult mai -:raca (i nu >ncepe -: -e afirme dec9t de prin a doua jum:tate a -ecolului al \l\-lea@ rincipal de-cAi;:tor de drum >n ace-t domeniu e-te con-iderat filo-oful= fi;icianul (i p-iAolo?ul 'u-ta8 TAeodor DecAner ,34#3c 344b6= fondatorul a(a-numitei (coli /p-iAofi;ice2 -au /p-iAomatematice2= cuno-cut pentru formularea= >mpreun: cu cele<rul fi;ician JilAelm Eduard Je<er ,34#$c34536= a cuno-cutei le?i potri8it c:reia inten-itatea -en;a.iilor 8aria;: direct propor.ional cu lo?aritmul m:rimii fi;ice care produce eFcita.ia ,le?ea Je<er-DecAner6@ >ncep9nd din anul 34b3= c9nd >i apare lucrarea 0ur eFperimentalei] Ae-tAetiH= DecAner or?ani;ea;: eFperimente menite -: e8iden.ie;e propor.iile care declan(ea;: -entimentul de frumo-@ A-tfel= pre;ent9nd unui num:r de %$b de -u<iec.i un -et de dreptun?Aiuri cu raportul dintre dimen-iunile laturilor 8ariind >ntre 3X3 (i "X&= el a con-tatat c:= >n medie= preferin.ele celor -upu(i te-tului mer? c:tre propor.ia eFprimat: de num:rul ,-ec.iunea6 /de aura= pe care am men.ionat-o deja= >n treac:t= >n capitolul "#@ Re;ultat: din re;ol8area al?e<ric: a pro<lemei >mp:r.irii unui -e?ment de dreapt: >n dou: -u<-e?mente a (i < >n a(a fel >nc9t ,a O <6Xa d aX<= de unde aX< d ,3 O *&X"6 d 3=R34#%%5@@@= acea-t: 8aloare= -upranumit: (i /propor.ia di8in:2 ,cum apare cAiar >n titlul tratatutului din 3&#5 al lui !ucea acioli De di8ina proportione6= era <ine cuno-cut: arti(tilor ca a89nd 8irtu.i e-tetice deo-e<ite= dar p9n: la DecAner nimeni nu >ncerca-e -: 8erifice impactul ei efecti8 a-upra pu<licului@ Ini.iind o a-emenea cercetare= fi;icianul ?erman inau?urea;: etapa eFperimental: a e-teticii= c:reia= potri8it -cAemei lui Ben-e= ar fi tre<uit -: >i -uccead9 etapa analitic:= a punerii >n ecua.ie a proce-ului percep.iei e-tetice@ Meritul de a fi >ncercat primul -: dea o form: matematic: raporturilor dintre pl:cerea e-tetic: (i con.inutul o<iecti8= m:-ura<il= al o<iectului arti-tic perceput >i re8ine= potri8it opiniei lui Ben-e= americanului 'eor?e "5R

>avid =irM:(''. Ix)"$, &%!r0"% cic#" de ar!ic(#e a),r"!e &%!re a%ii 1928 i 1932 6v.?92@+ )). 2021 i bib#i(gra'ia ace#eiai #"cr,ri)+ a%a#i*a %!re)ri%$a de ace$!a )(r%e!e de #a evide%.ierea+ &% )r(ce$"# rece)!,rii e$!e!ice+ a "%ei $"cce$i"%i de ac!e di$!i%c!e+ marca!e de !rei m(me%!e )ri%ci)a#e1 1. ,omentul e*ortului primar, c(re$)"%*,!(r )rim"#"i im)ac! c" b(g,.ia de $em%e ce a#c,!"ie$c ()era. >i'ic"#!a!ea c" care $e c(%'r"%!, rece)!(r"# &% acea$!, 'a*a i%i.ia#, e$!e c" a!9! mai mare c" c9! e# are de ',c"! 'a., "%"i '#"x i%'(rma.i(%a# mai i%!e%$. I'(r!"# rec#a0 ma! va 'i+ d"), =irM:(''+ )r()(r.i(%a# c" ( m,rime $)e0 ci'ic, )e care e# ( %"me!e comple-itate C i care $e ex)rim, ca%!i!a!iv )ri% %"m,r"# e#eme%!e#(r di$!i%c!e ce i%!r, &% c(m)"%erea "%"i a%"mi! )a#ier (biec!iv a# ()erei 6'(%eme+ $i#abe+ c"vi%!e &% ca*"# )(e*iei+ $"%e!e+ m(!ive+ me#(dii &% ca*"# m"*icii e!c.) 2. ,omentul plcerii estetice+ C(re$)"%de a)ari.iei ace#"i $e%!ime%! de m"#."mire )ri% care c(%!em)#a!(r"# e$!e 2de$),g"bi!4 )e%!r" e'(r!"# de)"$ &% 'a*a )rim"#"i c(%!ac! c" ()era. I$!e m(me%!"# c9%d vir!".i#e c(m"%ica!ive a#e (biec!"#"i e$!e!ic devi% direc! )erce)!ibi#e. F,r, a 'i %ev(i.i $, !,iem 'ir"# &% )a!r" )e%!r" a &%.e#ege exac! !emei"ri#e )r()riei %(a$!re reac.ii+ $im.im c, (biec!"# c(%!em)#a! %e 2$)"%e ceva4+ c, e# e$!e )"r!,!(r"# "%"i me$aH ce %i $e adre$ea*,. I%!e%$i!a!ea )#,cerii e$!e!ice &%cerca!e &% acea$!, e!a), e$!e a)recia!, de =irM:('' )ri% i%!ermedi"# "%ei m,rimi de%"mi!e m,$"r, estetic i )e care ace$!a ( c(%$ider, de)e%de%!, de c(m)#exi!a!e &%!r0"% ra)(r! i%ver$ )r()(r.i(%a#1 G 0 #QC. 3. ,omentul ordinii+ A!ra$ de ()er,+ da!(ri!, $e%!ime%!"#"i )(*i!iv )e care acea$!a i 10a i%$)ira!+ rece)0!(r"# $e $im!e &%dem%a! $, ( exami%e*e mai c" a!e%.ie i de$c()er, (rdi%ea ei i%!ri%$ec,+ #(gica e#eme%!e#(r ce ( a#c,!"ie$c+ 'a)!"# c, #"mea &% care a ),!r"%$ %" e$!e "% :a($+ ci "% c($m($ 6&% d"b#"# $e%$ )i!ag(reic de 2arm(%ie4 i 2)(d(ab,4). C(%$!a!area acea$!a va a#ime%!a #a r9%d"# ei )#,cerea rece)!,rii+ de "%de c(%c#"*ia

297 lui BirHAoff c9 >ntre m:-ura e-tetic: M (i ordinea O tre<uie -: -u<;i-te o rela.ie de propor.ionalitate direct: ) M - O@ Etapi;area de mai -u- conduce= >n mod natural= la con-truirea unei rela.ii matematice -imple ce eFprim: 8aloarea pentru receptor a operei >n func.ie de compleFitatea (i ordinea con-tatate)

A<-en.a nece-arului coeficient de propor.ionalitate -e eFplic: prin caracterul= >n fond= -trict calitati8 al formulei= care nu permite un calcul efecti8= at9ta 8reme 'j9t e-teticianul nu a ela<orat o metoda eFact: de determinare a parametrului pe care 3-a denumit ordine@ A-imil9nd ordinea cu con.inutul= ceea ce e= p9n: la un punct= eFact= >n -en-ul c9 ?9ndirea creatoare ac.ionea;: antientropic= Solomon Marcu- apropie ideea >ntrucAipat: de formula lui BirHAoff de o<-er8a.ii precum cele ale lui *oltaire= pentru care

/poe;ia -pune mai mult (i >n mai pu.ine cu8inte dec9t pro;a2= (i Ion Bar<u= ce caracteri;a -tilul lucr:rilor de matematic: ale lui 'au-- drept /maFimum de idei >n minimum de cuprindere2 ,^5"_= pa?@ "36@ De fapt= la 8reo dou: decenii dup: propunerea lui BirHAoff= e-timarea numeric: a ordinii unui -i-tem de -emne a de8enit po-i<il: datorit: ela<or:rii de c:tre Claude SAannon a formulei entropiei informa.ionale ,ec@ ,3$@$6= cap@ 3$ al c:r.ii de fa.:6@ I8it: dup: ace-t moment= teoria e-tetic: a lui MaF Ben-e a putut <eneficia de ace-t important in-trument (i a f9cut-o >ntr-un fel realmente profita<il pentru >n.ele?erea mecani-melor recept9Ji arti-tice@ Ea operea;: di-tinc.ia important: dintre entropia o<iecti8:= ce caracteri;ea;: produ-ul arti-tic= (i entropia -u<iecti8: core-pun;:toare ni8elului de cuno(tin.e anterioare (i a(tept:rilor receptorului@ entru a concreti;a ideile= -: pre-upunem c9 o oper: e-te alc:tuita din -emne apar.in9nd unui num:r de n cla-e@ Ea cuprinde S j -emne din prima cla-:= -" din cea de a doua= @@@ -n din "54

c#a$a a %0a. >e exem)#"+ &%!r0( #"crare m"*ica#a+ c#a$e#e c(%$idera!e )(! 'i %(!e#e gamei !em)era!e i i% ace$! ca* BH va 'i %"m,r"# de d(0"ri 6di% )rima (c!ava) ce 'ig"rea*, &% )ie$a re$)ec!iva+ $2 %"m,r"# de d( die*i+ $3 %"m,r"# de re i aa mai de)ar!e. -a)(r!9%d ace$!e va#(ri #a %"m,r"# !(!a# de $"%e!e ce a#c,!"ie$c #"crarea+ v(m (b.i%e 'recve%.e#e re#a!ive a#e 'iec,rei %(!e. 3e%!r" ( b"ca!, m"*ica#, de dime%$i"%i $"'icie%!e+ )r(babi#i!,.i#e de a)ari.ie a %(!e#(r v(r )"!ea 'i a$imi#a!e c" ace$!e 'recve%.e+ ceea ce %e va )ermi!e $, ca#c"#,m+ c" aH"!(r"# '(rm"#ei #"i B:a%%(%+ ( e%!r()ie i%'(rma.i(%a#, a #"cr,rii+ %"mi!,+ )e dre)! c"v9%!+ (biec!iv,+ 'ii%dc, de)i%de %"mai de $!r"c!"ra da!, a (biec!"#"i e$!e!ic i %" de )er$(%a#i!a!ea rece)!(r"#"i. >ac, ) H e$!e )r(babi#i!a!ea (c"re%.ei $em%"#"i 6%(!ei) di% )rima c#a$,+ )2 cea a $em%"#"i di% c#a$a a d("a ... iar )% a $em%"#"i di% c#a$a a %0a+ va#(area e%!r()iei (biec!ive va 'i1
:

i( b

n
3 i
i

R g 2 3 i

10

3rivi%d ac"m #"cr"ri#e di% )"%c!"# de vedere a# rece)!(r"#"i+ !reb"ie $, (b$erv,m c,+ &%ai%!e de a #"a c(%!ac! c" ()era+ )r(babi#i!,.i#e p. 6i 1+ 2+ ... %) &i $"%! ace$!"ia !(!a# %ec"%($c"!e. I%$, &% m,$"ra &% care a mai av"! de a 'ace &% !rec"! c" )r(d"c.ii a#e ace#"iai a"!(r+ e# va )"!ea 'ace+ eve%!"a#+ "%e#e e$!im,ri )rivi%d ace$!e )r(babi#i!,.i+ &%cerc9%d $, a%!ici)e*e de$',"rarea di$c"r$"#"i0m"*ica#. A#!'e# $)"$+ a$c"#!,!(r"# &% )rim, a"di.ie a# "%ei )ie$e m"*ica#e care 2$e a!ea)!, #a ceva4 )r()"%e im)#ici! %i!e va#(ri a#e )r(babi#i!,.i#(r Wjjj = 1+ 2+ %)+ )e care avem !(a!e m(!ive#e. $, !e )re$")"%em di'eri!e &% ra)(r! c" )r(babi#i!,.i#e rea#e )H. I#e )(! $ervi #a 'e# de bi%e ca i ) #a ca#c"#area "%ei e%!r()ii+ %"mai c, de da!a acea$!a e v(rba de ( e%!r()ie $"biec!iv,+ ex)re$ie a c"#!"rii $a" i%!"i.iei rece)!(r"#"i1
E

I$ " b

n
#S

g 2

i iT

299 Intere-ant e-te faptul c9= de(i 8alorile indi8iduale ale pro<a<ilit:.ilor pre;umate `f -unt= ne>ndoielnic= dificil -au cAiar impo-i<il de preci;at= de-pre 8aloarea ?lo<ala H_ -u< ftim totu(i ce8a= (i anume c9 ea tre<uie -9 fie mai mare dec9t Hj o<@ De ce C Din -implul moti8 c9 entropia con-tituie= a(a cum --a mai ar:tat ,la p@ 34&6= o m:-ur: a nedetermin:rii -t:rii unui -i-tem= iar 8aloarea ei e de a(teptat -9 fie cu at9t mai mare cu c9t ne 8ine mai ?reu -: pro?no;9m e8olu.ia ace-tuia@ Or= e limpede c9 o per-oan: care a-cult: pentru prima dat: o lucrare mu;ical: nu 8a putea anticipa corect >ntrea?a ei de-f:(urare= diferen.a= o<li?atoriu po;iti8:= dintre entropia -a -u<iecti8: (i entropia o<iecti8: a operei repre;ent9nd eFpre-ia numeric: a i?noran.ei -ale@ Dar= pe m:-ura reiter:rii contactului cu opera= 8aloarea entropiei -u<iecti8e 8a -c:dea= >ntruc9t lucrarea >i de8ine receptorului din ce in ce mai <ine cuno-cut:= el ajun?9nd -9 poat: fredona cu anticipa.ie continuarea unor fra;e mu;icale= do8ad: c9 decalajul dintre capacitatea -a de pre8i;iune (i con.inutul real al <uc:.ii re-pecti8e --a redu-@ Denumit />n8:.are a pro<a<ilit:.ii2 -au acomodare informa.ional:= ace-t

proce- -t: la <a;a at9t a do<9ndirii culturii arti-tice ,demon-tra.ia nefiind 8ala<il: numai pentru mu;ic:= a(a cum= pro<a<il= --a (i >n.ele-6 (i a a-imil:rii -tilurilor unor creatori= (coli -au curente= c9t (i a ine8ita<ilei ero;iuni e-tetice a operelor prea in-i-tent frec8entate@ >ntr-ade8:r= o lucrare cuno-cut: pe de ro-t >(i pierde mult din intere-= deoarece= practic= informa.ia -a e-tetic: --a epui;at@ Denomenul depinde >n mod Aot:r9tor de compleFitatea operei= lucr:rile cu -tructur: mai -impl: de8alori;9ndu--e mai rapid= dar= la urma urmei= nici o crea.ie omenea-c: nu -cap: ace-tei fatalit:.i@ De o melodie folH ne plicti-im mai repede dec9t de o -imfonie de BeetAo8en= >n-:= cu tot re-pectul pentru ?enialul compo;itor= tre<uie -9 recunoa(tem c9 dup: o -ut: de audi.ii -ucce-i8e nici acea-ta nu ne mai -pune mare lucru ,celor ce -e-ndoie-c de afirma.iile noa-tre= (i -unt pro<a%## <il de-tui= o data ce au;im at9t de de- -pun9ndu--e /a( putea -: a-cult a-ta toat: 8ia.a2= le recomand:m un -ta?iu de c9te8a luni >ntr-o ca-: memorial9= unde o <and: de ma?netofon f:r: -f9r(it difu;ea;:= 4 ore din 4= Balada de Ciprian orum<e-cu= Rap-odia I de Ene-cu -au cAiar Eroica lui BeetAo8en= pe care= de altfel= funeraliile oficiale ne-au f9cut-o deja odioa-: multora6@ C:utarea noului >n art:= re8olu.iile >n domeniul modalit:.ilor de eFprimare e-tetic: repre;int: corolarul de ne>nl:turat al acomod:rii informa.ionale@ Oric9t de >nalte culmi de perfec.iune a atin- arta >n anumite perioade din i-torie= a -o-it >n cele din urm: 8remea ne8oii de altce8a= -orocul afirm:rii unei direc.ii de crea.ie -u<-tan.ial diferite= ori?inale@ Dar -e (tie= pe de alt: parte= c: eFce-ul de ori?inalitate (ocAea;: (i irit:= >ndep:rt9nd receptorul= deoarece impre8i;i<ilitatea total: a itinerarului arti-tic nu e mai pu.in -up:r:toare dec9t predicti<ilitatea -a deplin:@ Banalitatea plicti-e(te >ntr-ade8:r= dar ineditul a<-olut e derutant (i re-pin- ca incompreAen-i<il@ Dadai-mul a marcat o dat: >n i-toria literar: a -ecolului= >n-: c9.i dintre noi au drept c:r.i de c:p:t9i 8olume de poe;ie dadai-t9 C entru a fi ?u-tat:= orice produc.ie arti-tic: tre<uie -: com<ine= >n anumite do;e= 8aria<ile de la ca; la ca;= ori?inalitatea (i <analitatea= adic:= >n termenii di-cu.iei de aici= informa.ia cu redundan.a@ *aloarea e-tetic: e-te de a(teptat -: 8arie;e >n func.ie de ace-t do;aj= potri8it unei cur<e de tipul celei repre;entate >n Di?@ & ,^45_= p@ 3R&6@ Se o<-er8: c: at9t o produc.ie cu totul <anal: ,de redundan.: maFim:= 3##M6= c9t (i una de o ori?inalitate a<-olut: ,R d #6 -unt practic lip-ite de 8aloare pentru receptor= dar din moti8e diferite ) prima= fiindc: nu-3 >m<o?:.e(te cu nimic= cea de a doua fiindc:= de(i >i poate tre;i intere-ul= >i r:m9ne impenetra<il:@ A<ordarea pro<lematicii 8alorii e-tetice >n termenii de mai -u- pre;int: a8antajul c:= -pre deo-e<ire de >ncercarea lui BirHAoff= ea poate lua >n con-iderare >n mod eFplicit diferen.ele de -en-i<ilitate (i cultur: arti-tic: dintre di8er(ii contemplatori@ Daptul c: >n formula lui BirHAoff %#3

Fig. 5 *A!OARE ESTETICA # REDUNDANZA 3##M

pl:cerea receptorului depindea numai de factori o<iecti8i= da.i o dat9@ pentru totdeauna= ca ordinea (i compleFitatea -tructurala a operei= conducea la inferen.a= e8ident eronat:= a unei identit:.i a reac.iilor e-tetice= indiferent de per-onalitatea o<-er8atorului@ Sin?ura cale de corectare a ace-tei deficien.e ar fi putut fi numai operarea cu o compleFitate (i o ordine -u<iecti8e= percepute de contemplator= dar diferite de cele reale@ A-pectul ace-ta nu apare >n-: eFplicit >n formul:= fa8ori;9nd o tratare nediferen.iat: a receptorilor= ceea ce >n ca;ul a<ord:rii Ben-e-Mole- nu -e mai >nt9mpl:@ De data acea-ta= pu<licul poate fi indi8iduali;at prin a-ocierea unei dia?rame di-tincte fiec:rui repre;entant al -:u@ Di?@ R pre;int: dou: cur<e -en-i<il diferiteP a (i <= ce caracteri;ea;: reac.iile e-tetice a doi indi8i;i= A (i B@ Ce putem -pune de-pre per-onalitatea (i atitudinea e-tetic: a celor doi C [i unul (i altul -e >ndep:rtea;: de portretul-ro<ot al receptorului mediu@ er-onajul A apar.ine= f:r: doar (i poate= unei anumite elite intelectuale@ Cultura (i ?u-tul -:u educat >l determin: -: -e >ndrepte c:tre opere arti-tice mai ?reu acce-i<ile= >n care %#" *A!OAR E ESTETIC A

REDUNDANTA

3##M

Di?bR ori?inalitatea 8i;iunii (i a mijloacelor de eFpre-ie predomina@ Sati-fac.ia maFima ,a -e 8edea po;i.ia 89rfului pur<ei6 i-o ofer9 lucr:rile cu ?rad -c:;ut de predicti<ili-tate= per-pecti8ele inedite a-upra lumii= procedeele arti-tice noi (i -ofi-ticate@ Temele arAicuno-cute= metodele de crea.ie pr:fuite= eFprimarea redundant: >l nemul.ume-c (i >i in-pir: judec:.i critice lip-ite de >n?:duin.a ,fapt reflectat de po;i.ia co<or9ta a aripii drepte a cur<ei a6@ >n -cAim<= per-onajul B -e mul.ume(te cu pu.in@ Departe de a -e ar:ta indi?nat de re>nt9lnirea cu acelea(i -cAeme r:-uflate= -e <ucur: -: re?:-ea-c: /8alorile -i?ure2 ale poncifelor= mediocritatea peren: a <analit:.ii@ refer: implicitului (i eFpre-iei concentrate= eFplica.iile /la mintea coco(ului2= impreci;iei e-en.iali;ate a unei metafore c 8or<itul /pe (leau2@ Se conturea;: a-tfel po-i<ilitatea -ta<ilirii unei tipolo?ii a receptorilor fenomenului >n func.ie de cuantumul de ori?inalitate (i de <analitate pe care ace(tia le -uport:@ Dar -unt oare ace-te no.iuni a<-olute C E8ident= nu@ Identific9nd informa.ia cu noutatea nu am f:cut= >n fond= dec9t -: recunoa(tem c: un acela(i me-aj poate fi %#%

informati8 -au redundant= dup: receptorul c:ruia i -e adre-ea;:@ Ora de plecare a trenului urm:tor e o informa.ie pentru c:l:torii de pe peron= dar= cu -i?uran.: nu (i pentru impie?atul de mi(care= lec.ia din manual e nou: ,cum i -e (i -pune= de o<icei= la orele de cur-6 pentru ele8i= dar= pro<a<il= nu (i pentru profe-or (i a(a mai departe@ Intr -un mod a<-olut -imilar= acelea(i modalit:.i de eFprimare pot p:rea ori?inale neini.iatului= >n timp ce e-tetul le taFea;: drept Vumate2@ Cui8a care= prin a<-urd= nu l-ar fi citit pe Emine-cu= poe;ia luaSiaAu.9 >i 8a putea p:rea de o real: ori?inalitate@ Dar dac: a-emenea decalaje apar >ntre receptori ine?al pre?:ti.i pentru a-imilarea me-ajului e-tetic= e cu at9t mai normal -9 le >nt9lnim (r>n rela.ia dintre creator (i pu<licul -:u@ Ca orice om de -pecialitate= arti-tul (tie= >n ?eneral= mai multe lucruri de-pre -ecretele profe-iunii -ale dec9t con-umatorul produ-ului arti-tic@ De aceea= nu de pu.ine ori= apar diferen.e con-idera<ile >ntre repre;ent:rile pe care (i le fac cei doi cu pri8ire la ori?inalitatea -au <analitatea unor opere@ A-pecte pe care receptorul le calific: drept compleFe (i dificile pot -9 nur con-tituie pentru creator dec9t -imple /trucuriL profe-ionale dominate de rutin:= >n care contri<u.ia per-onal: a

arti-tului e incompara<il mai mic: dec9t i -e pare de-tinatarului me-ajului e-tetic@ Di8i;9nd= con8en.ional= an-am<lul unei opere de art: >ntr-o component: ori?inal:= inedit:= (i una comun:= rutinier:= <anal:= A<raAam Mole- ,^5b_ pa?@ %"6 e8iden.ia;:= printr-un de-en eloc8ent ,8@ Di?@ b6= de;ecAili<rul ?enerator de ten-iuni dintre optica autorului (i cea a pu<licului con-umator= fenomen ine8ita<il= a c:rui amploare numai timpul (i corolarul ace-tuia= care e-te acomodarea informa.ional:= o pot diminua@ otri8it dia?ramei= opera poate fi >mp:r.it: de fapt >n trei ;one ) una con-iderat: at9t de autor c9t (i de pu<lic drept o contri<u.ie per-onal: indi-cuta<il: ,dreptun?Aiul 36= alta re-im.it: ca <anal: de am<ii participan.i la comunicare ,dreptun?Aiul %6 (i= >n fine= o alta pri8it: >n mod diferit= >n -en-ul c: >i pare receptorului ori?inal: (i compleF:= >n timp ce pentru emi.:tor e mai de?ra<: dimpotri8: ,dreptun?Aiul "6@

AI/IFCF . CCF8C-AF AF A-8IB8CFCI 1 1

Fig. 7 Se 8ede din cele de mai -u- ca una dintre pro<lemele care i-au preocupat inten- pe >ntemeietorii e-teticii informa.ionale a fo-t de-cifrarea mecani-melor prin intermediul c:rora contemplatorul unei opere de arta >nfrunt: compleFitatea ace-teiaP >ncerc9nd -: o domine pentru a-i putea de-lu(i >n.ele-urile@ E 8or<a= >n fond= de-pre dep:(irea cu -ucce- a etapei pe care BirHAoff o numea momentul efortului primar= fa;: caracteri;at: prin -upunerea receptorului la un ade8:rat <om<ardament informa.ional= a c:rui an8er?ur: poate fi ilu-trata prin c9te8a cifre -emnificati8e@ Ima?inea color de pe monitorul unui calculator electronic con.ine o informa.ie total: de ordinul a c9tor8a milioane de <i.i@ Or= ea reduce= de fapt= prin di-creti;are= compleFitatea informa.ionala a unei ima?ini reale= fie acea-ta= de eFemplu= un ta<lou cele<ru reprodu- pe cd-rom@ Cantitatea totala de informa.ie con.inut: de o<iectul arti-tic autentic 8a fi deci >nc: (i mai mare@ >ntre<area care -e pune e-te >n-: >n ce m:-ur: creierul uman di-pune de po-i<ilitatea prelucr:rii inte?rale a ace-tei informa.ii@ In acea-t: pri8in.:= r:-pun-ul (tiin.ei poate p:rea >n?rijor:tor@ e <a;a con-tat:rii eFperimentale a eFi-ten.ei unei limite de re;olu.ie temporal: de 3X3R -ecunde ,doua e8enimente de-p:r.ite de un inter8al mai mic dec9t ace-ta nu mai -unt percepute drept di-tincte6= --a -ta<ilit c9 de<itul %#& maFim de informa.ie ce poate fi prelucrat la ni8elul -coar.ei cere<rale e-te de numai 3R <i.i pe -ecunda@ Dire(te= 8aloarea acea-ta= cu totul mode-t:= nu eFprim: po-i<ilit:.ile totale ale -i-temului ner8o- central= (tiut fiind faptul ,ne-am (i referit la ace-t lucru >n cap@ 3#= atunci c9nd am eFplicat -emnifica.ia re?ulii con8er?en.ei6 c: etajele inferioare ale ace-tuia proce-ea;: un de<it de informa.ie incompara<il mai <o?at@ Cei 3R <i.i pe -ecund: men.iona.i nu repre;int: dec9t fluFul informa.ional de care -untem con(tien.i= adic:= >n definiti8= numai o parte cu totul mode-t: a datelor ce ne par8in prin intermediul -i-temului no-tru -en;orial@ A-cult9nd= <un:oar:= o pie-: mu;ical: de mare compleFitate= urm:rim con(tient o de-f:(urare a c:rei den-itate informa.ional: nu poate dep:(i 3R <i.i pe -ecund:= dar nu r:m9nem neinfluen.a.i nici de re-tul di-cur-ului mu;ical= care ac.ionea;: a-upra noa-tr: de o manier: -u<con(tient:@ >n ca;ul contempl:rii unei opere de art: netemporal: ,pictur:= -culptur:= arAitectur:6= --ar ;ice c: pra?ul celor 3R <i.iX-ec >(i pierde rele8an.a= o dat: ce receptorul poate ;:<o8i c9t de mult timp dore(te >n fa.a o<iectului contemplat@ !ucrurile nu -tau >n-: a(a= din pricina capacit:.ii limitate a memoriei operati8e a omului@ E 8or<a de acel depo;it de informa.ii cu acce- rapid in care -unt re.inute datele acumulate de-a lun?ul ultimelor circa 3# -ecunde ce au precedat clipa pre;ent:@ Denumit (i timp de per-i-ten.:= ace-t inter8al poate fi pu- >n e8iden.: de fenomene ca num:rarea retro-pecti8: a unor -unete caden.ate ,de eFemplu= <:t:ile unui clopot6@ Dac: ace-tea -e >n(ir: de-a lun?ul

unei tran(e temporale mai mici dec9t timpul de per-i-ten.:= le putem num:ra >n memorie= dup: producerea lor= ceea ce de8ine impo-i<il >n ca;ul c9nd ace-t inter8al e-te dep:(it@ Capacitatea total: a memoriei operati8e poate fi atunci le-ne calculat:= prin -impla >nmul.ire a de<itului de informa.ie de 3R <i.iX-ec cu timpul de per-i-ten.: de 3# -ecunde@ Re;ult: c: informa.ia pre;ent: la un moment dat >n con(tiin.a noa-tr: nu poate trece de 3R# de <i.i= 8aloare de -ute de mii de ori mai mic: dec9t cea cuprin-: >ntr-o ima?ine contemplat:@ >i re8ine -pe%#R ciali-tului >n e-tetica informa.ionala mi-iunea= deloc u(oara= de a eFplica pe ce -e <a;ea;: totu(i po-i<ilitatea noa-tr: de a -e-i;a con.inutul unui ta<lou= >n ciuda ace-tei uria(e di-creptan.e dintre ceea ce cuprinde ace-ta (i ceea ce poate percepe con(tient un o<-er8ator uman@ otri8it conclu;iei la care au ajun- cercet:torii ,^45_= p@ 546= modalitatea principal: de dep:(ire a ace-tei contradic.ii e-te formarea redundan.ei -u<iecti8e@ Ea poate fi reali;at: prin acomodare informa.ional:= proce- la care ne-am referit deja= dar care pre-upune parcur?eri (i reparcur?eri ale operei= nece-it9nd un timp >ndelun?at -au= cu mult mai repede ,practic= in-tantaneu6= prin for- U marea mental: de -uper-emne@ Termenul de-emnea;: acele ?rup:ri de -emne ale c:ror elemente componente nu mai -unt percepute de con(tiin.: ca entit:.i di-tincte= ci ca o unitate@ A-tfel= o liter: -cri-: e-te un an-am<lu de -emne ?rafice ,<a-tona(e= elip-e= cur<e de-cAi-e di8er-e6 pe care un (tiutor de carte nu le mai /8ede2 ca atare@ entru el= o liter: i;olat: e un -emn unic@ >ncadrat: >ntr-un teFt= litera >ncetea;:= la r9ndul ei= -9 mai fie o pre;en.: perceput: >n mod con(tient= fiindc:= o dat: dep:(it momentul -ila<i-irii din perioada deprinderii cititului= cu89ntul de8ine unitatea minimal: pe care o o<-er8:m= i?nor9ndu-i componentele@ De aici= dificultatea detect:rii ?re(elilor de tipar) cAiar >ndelun? antrenat >n domeniu= un corector nu e-te mai pu.in o per-oan: >n8:.at: -9 citea-c: cu8inte= ceea ce >i >n?reunea;: concentrarea aten.iei pe caracterele tipo?rafice care le compun@ Ideile teFtului -unt >n-: eFprimate nu at9t de cu8intele indi8iduale c9t de propo;i.iile (i fra;ele pe care ace-tea le alc:tuie-c (i care con-tituie -uper-emne >n raport cu cu8intele (i -uper--uper-emne >n raport cu literele@ Cititorul /de idei2 poate i?nora a<-en.a unui cu89nt ce nu afectea;: -en-ul ?eneral al fra;ei= dup: cum cititorul de cu8inte nu o<-er8: >ntotdeauna lip-a unei litere= do8ad: c: lectura e o pro<lem: de ni8el -emiotic ,e-tetica informa.ional: 8or<e(te= cum 8om 8edea imediat= de /trepte de contemplare2 diferite6@ E-te moti8ul pentru care corectorul de erori tipo?rafice nu %#b >n.ele?e teFtul a-upra c:ruia -e apleac:= neput9nd urm:ri -imultan planul literal= cel 8er<al (i cel fra-tic= recte ideatic@ Din punct de 8edere informa.ional= -uperi;area ,un alt termen pentru -inte;a -uper-emnelor6 pre;int: a8antajul reducerii cantit:.ii de date cu care tre<uie -: opere;e -coar.a cere<ral:= dat fiind faptul demon-tra<il c: informa.ia cuprin-: >ntr-un -uper-emn e-te inferioar: cantitati8 -umei informa.iilor con.inute de totalitatea -emnelor ce >l alc:tuie-c@ Din momentul >n care= pri8ind o foto?rafie din ;iar= compu-:= cum -e (tie= din mii de puncte ?ri de diferite inten-it:.i= -inteti;:m mental ima?inea pe care fotoreporterul a dorit -: ne-o tran-mit:= corteFul no-tru e-te de?re8at de -arcina re.inerii -itua.iei indi8iduale a fiec:rui punct= ceea ce con-tituie o con-idera<il: economie= de care at9t de limitata noa-tr: memorie operati8: are neap:rat: ne8oie@ De altminteri= -untem at9t de o<i(nui.i -: procedam >n ace-t fel >nc9t= nea8erti;a.i >n preala<il= nici nu -e-i;:m ade-ea teFtura ima?inii= elementele -ale ultime

put9nd fi tot at9t de <ine mici cercuri= triun?Aiuri= poli?oane -au cAiar litere= cum -e >nt9mpla mai demult cu de-enele -au in-crip.iile de dimen-iuni mai mari reali;ate pe calculatoare cu caractere de m:rime unic: ,ce8a >n ?enul literelor compu-e la r9ndul lor din litere ce alc:tuie-c cu89ntul !OTO din Di?@ 46@ !!! !!! T !!! !!! !!! !!! !!! !!! !!! !!!!!!!!! !! !!!!!!!!! !! !!!!!!!!! !! ##### ######## ######### #### #### ### ### ### ### ### ### ### ### #### #### ######### ####### ##### MII II iii II MINIMII] III IIIIIIII TDT TTT TTT TTT TTT TTT TTT TTT TTT ##### ####### ######### ######## ###### ###### ###### ###### ### ### ######### ####### #####

Di?@ 4 Alteori= de-compunerea >n -emne a -uper-emnului poate repre;enta o ade8:rat: pro<lem:= >ntr-at9t de natural e-te proce-ul -uperi;9rii@ Un acord mu;ical e un -uper-emn >n %#4

a#c,!"irea c,r"ia %ici m"*icia%"# )r('e$i(%i$! %" re"e!e &%!(!dea"%a c" ""ri%., $, 2vad,4 $"%e!e#e c(m)(%e%!e. Ab(rd9%d )r(b#ema!ica )erce).iei e$!e!ice &% #"mi%a $")eri*9rii+ <c(a#a germa%, 6Gax =e%$e+ Ee#mar Fra%M) )r()"%e ( e!a)i*are a )r(ce$"#"i+ di'eri!, de cea ava%$a!a de =irM:('F. Ce#e !rei 'a*e #"a!e &% c(%$iderare $"%!1 1. Fa#a selectiv+ Acea$!a c(re$)"%de m(me%!"#"i i%i.ia#+ c9%d+ $")ra$(#ici!a! de ('er!a )rea ab"%de%!, de $em%e )e care i #e )r()"%e ()era+ c(%!em)#a!(r"# &i vede m(me%!a% de),i!, ca)aci!a!ea de rece)!are i !reb"ie $, ()ere*e ( $e#ec.ie. &% ca*"# "%"i !ab#("+ e# va a#ege ( )(r.i"%e c(%.i%9%d ( ca%!i!a!e !(!a#a de i%'(rma.ie %" mai mare de 160 de bi.i+ &%!r"c9! acea$!a re)re*i%!, #imi!a $")eri(ar, a )($ibi#i!,.i#(r $a#e de )re#"crare. 2. Fa#a sintetic+ I% $em% de (magi" )e%!r" )redece$(r"# $,"+ =e%$e a %"mi! 2!ra%$'(rmare =irM:('F4 !recerea de #a 'a*a $e#ec!iv, #a c(%$!r"irea me%!a#,+ )e ba*a re#a.ii#(r )e care )rivi!(r"# #e ide%!i'ic, &%!re $em%e#e c")ri%$e &% $ec!(r"# a#e$+ a ace#(r 'ig"ri+ '(rme $a" $!r"c!"ri ce re)re*i%!, $")er$em%e#e %ive#"#"i re$)ec!iv. ; da!, dimi%"a!, )ri% $")eri*are ca%!i!a!ea de i%'(rma.ie a'ere%!, *(%ei+ rece)!(r"# revi%e #a 'a*a $e#ec!iv,+ a#ege ( a#!, )(r.i"%e a ()erei i ( $")"%e "%"i !ra!ame%! $imi#ar+ c(%!i%"9%d &% ace#ai 'e# )9%, #a e)"i*area &%!regii $")ra'e.e a #"cr,rii+ i #a c(%'ig"rarea !"!"r(r $")ra$em0%e#(r %ive#"#"i de c(%!em)#are c(%$idera!. >ac, !(!"i+ &%$"m9%d i%'(rma.ia $"biec!iv, r,ma$,+ va#(area re*"#!a!, c(%!i%"a $, de),ea$c, 160 de bi.i+ )r(ce$"# !reb"ie re#"a! )e ( a#!, treapt de contemplare+ Be $e#ec!ea*, ac"m *(%e m"#! mai mari+ #"cr" deve%i! )($ibi# )ri% $c,derea dra$!ica a i%'(rma.iei !(!a#e ca "rmare a $")eri*9rii i $e $i%!e!i*ea*, $")er0$")er$em%e+ ce red"c i mai m"#! i%'(rma.ia c" care are a $e c(%'r"%!a $"biec!"# (b$erva!(r. Fa &%c:eierea %("#"i cic#" $e#ec.ie0!ra%$'(rmare =irM:(''0 $")eri*are $e 'ace di% %(" bi#a%."# i%'(rma.iei r9ma$e i+ &% ca*"# &% care acea$!a $e $i!"ea*, $"b )rag"# de 160 de bi.i+ $e )(a!e !rece #a 'a*a a !reia. &% ca* c(%!rar+ rece)!(r"# $e vede (b#iga! $, accead9 #a ( %(", !rea)!, de c(%!em)#are+ "%de ide%!i'ic, $")er0$")er0$")er$em%e i aa

309 mai departe= p9n: ce atin?e palierul la care >ntrea?a informa.ie -u<iecti8: core-pun;:toare ni8elului re-pecti8 ajun?e -: />ncap:2 >n memoria -a operati8:@ In ace-t moment= putem afirma c: receptorul a reu(it= >n fine= -: recunoa-c: formele fi?urate de arti-t= -: cuprind: cu mintea an-am<lul repre;ent:rii@ Dar cu acea-ta proce-ul percep.iei e-tetice nu e nid pe departe >ncAeiat= ci de-a<ia >ncepe@ Intr-ade8:r= dup: cum e-te <ine cuno-cutf (i di-cu.ia din capitolul "# a >ncercat -: aduc: ar?umente >n ace-t -en-= 8aloarea e-tetic: a unei opere pla-tice depinde nu de -u<iectul ale-= ci de modul de repre;entare= de coeren.a lim<ajului utili;at@ Numai o anumit: cate?orie de diletan.i con-ider: >n mod nai8 c: eFi-t: -u<iecte cu 8aloare arti-tic: intrin-ec: (i de aceea prefer: -: picte;e <ucAete de flori= nu ?r:me;i de ?unoi= dar arti-tul ade8:rat (tie ,-au= >n orice ca;= -imte6 c: ultimele >i pot oferi -u?e-tii pla-tice de o calitate deloc inferioar: celor dint9i@ Nu a8em deci nici un moti8 -: -ocotim c:= prin parcur?erea itinerariului -uperi;9rilor -ucce-i8e p9n: la ultima

treapt: de contemplare= pri8itorul unui ta<lou (i-a apropriat me-ajul e-tetic tran-mi- de arti-t@ Ace-t lucru nu -e 8a >nt9mpla dec9t >n cur-ul celei de a treia etape a proce-ului percep.iei arti-tice= care e-te ) %@ Da;a analitic:@ Ea pre-upune refacerea >n -en- in8er- a drumului urmat p9n: acum@ rin intermediul unei /tran-form:ri Mole-2= -e trece la anali;a modului de alc:tuire a -uper-emnelor de pe ultimul palier din materialul de con-truc.ie al -emnelor de la ni8elul de contemplare imediat inferior@ Urmarea unui atare demer- e-te= fire(te= o cre(tere a cantit:.ii de informa.ie= dar= de data acea-ta= fenomenul nu mai e >n?rijor:tor= ci <enefic@ Acea-ta= deoarece frumo-ul nu re;id: >n me-ajul -emantic ?eneral pe care ni-3 tran-mit -uper-emnele= ci >n micile 8aria.ii -pecifice care le caracteri;ea;: -tructura@ A recunoa(te >ntr-un ta<lou repre;entarea unui cAip de <:tr9n nu con-tituie o -ur-: de pl:cere e-tetic:@ >n -cAim<= de-coperirea elementelor care >i confer: unicitate= di-tin?9ndu-3 de orice alt portret a-em:n:tor poate %3#

)rea bi%e dec#a%a em(.ia ar!U$!ica. Admira.ia c(%!em0 )#a!(r"#"i $e &%drea)!, !(cmai c,!re m(d"# )ar!ic"#ar+ c(%cre!+ de rea#i*are )#a$!ic, a '(rme#(r )e care e# #e0a ide%!i'ica! ca $")er$em%e. I$!e ceea ce 10a de!ermi%a! )e Ee#mar Fra%M 6%. 1933) $, a'irme+ c" de)#i%, &%dre)!,.ire+ c, abia &% acea$!, 'a*, a)are c" adev,ra! in*orma/ia estetic+ Ia e$!e #ega!, de()(!riv, de 'a%!e*ia crea!(are a ar!i$!"#"i i de ( a%"mi!, #iber!a!e de a#egere &% m(d"# de $i%!e!i*are a $")er$em%"#"i de c,!re rece)!(r. Ideea a)are c:iar &% de'i%i.ia )e care Fra%M ( d, ()erei de ar!, 6?54@+ ). 21)1 2;)era de ar!, e$!e "% me$aH rea#i*a! &% m(d )remedi!a! de c,!re (m i rece)!a! de "% (m+ av9%d ( '"%c.ie $ema%!ic, 6adic, !ra%$mi.9%d+ ce# )".i%+ ( $em%i'ica.ie) $a" c(%.i%9%d+ ce# )".i%+ "% $")er$em%+ &% aa 'e# &%c9! a#c,!"irea ace$!"i $")er$em%+ re$)ec!iv c(di'icarea i%'(rma.iei ce !reb"ie !ra%$mi$,+ $, %" 'ie "%iv(c de!ermi%a!, )ri% $")er$em%"# $a" $em%i'ica.ia re$)ec!iv,+ ',c9%d a$!'e# )($ibi# "% consum de libertate 6$.%.) &% a#egerea diver$e#(r )($ibi#i!,.i c(%cre!e4. A%a#i*a &%!re)ri%$, de =e%$e i Fra%M )ermi!e e%"%.area "%(r )ri%ci)ii i%'(rma.i(%a#e ce a$)ir, #a $!a!"!"# de cri!erii (biec!ive a#e 'r"m($"#"i ar!i$!ic1 1. 3e%!r" ca ()era $, %" 'ie e)"i*a!, de #a )rim"# c(%!ac!+ c(mbi%a.ia de $em%e ce ( a#c,!"ie!e !reb"ie $, c(%.i%, ( ca%!i!a!e de i%'(rma.ie mai mare de 160 de bi.i+ &% ca*"# ar!e#(r %e!em)(ra#e+ $a" $, a$ig"re "% a'#"x i%'(rma.i(%a# $")eri(r #imi!ei de 16 bi.iQ$ec"%d,+ &% ca*"# ar!e#(r !em)(ra#e. 2. Bem%e#e de )e ( aceeai !rea)!a de c(%!em)#are %" !reb"ie $, 'ie ec:i)r(babi#e+ de(arece ( a!are $i!"a.ie b#(c:ea*, $")eri*area 6&%!r0( imagi%e '(rma!a di%!r0"% %"m,r ega# de )"%c!e a#be i %egre di$!rib"i!e #a &%!9m)#are %" re"im $, de$#"im %ici ( 'ig"r,+ )e c9%d dac, "%e#e $"%! mai )".i%e dec9! ce#e#a#!e+ e#e &%ce) $9 'ie )erce)"!e ca '(rm9%d "% de$e% )e '(%d"# c"#(rii d(mi%a%!e). Ae)"!i%.a '(rm,rii $")er$em%e#(r &m)iedica+ &% m(d #(gic+ acce$"# #a ( )erce).ie g#(ba#, a ()erei.

311

3. entru ca o 8i;iune de an-am<lu a -tructurii arti-tice contemplate -: fie po-i<il:= e-te nece-ar ca -uper--emnele de pe ni8elul de contemplare cel mai >nalt -: nu totali;e;e mai mult de 3R# de <i.i de informa.ie@ Altminteri capacitatea de -tocare a memoriei noa-tre e dep:(it: (i nu mai i;<utim -: >m<r:.i(:m mental an-am<lul operei t 4. Con-truc.ia -uper-emnelor tre<uie -: ai<: ela-ticitatea nece-ar: pentru a permite /con-umul de li<ertate2 de care 8or<ea Helmar DranH= referindu--e la informa.ia -u<iecti8: ce con-tituie mie;ul oric:rei percep.ii e-tetice autentice@ Aplicarea de re?uli ri?ide= cu caracter uni8oc= >n ela<orarea -uper-emnelor aniAilea;: (an-ele receptorului de a mai de-coperi pe parcur-ul fa;ei analitice acele particularit:.i de eFecu.ie ce -e con-tituie >n 8alori e-tetice@ Unii arti(ti pedalea;: inten.ionat cAiar pe am<i?uit:.ile -uperi;:rii= cre9nd forme in?enioa-e cu du<l: interpretare ,ca= de eFemplu= >n ta<loul lui Sal8ador Dali intitulat /T9r? de -cla8i cu <u-tul in8i;i<il al lui *oltaire2 -au >n ?ra8urile cu p:-:ri (i pe(ti ale lui M@ E-cAer6@

"%@ COMUNICAREA *ERBA!1) ORA!ITATEA

De(i= pana >n ace-t moment= comunicarea 8er<al: nu a f:cut o<iectul declarat al preocup:rilor noa-tre= cititorul a putut o<-er8a c: ea a fo-t aproape continuu pre;ent: >n di-cu.ie= fie -u< forma referirilor directe= fie >n arierplan= ca termen de compara.ie (i reper teoretic pentru anali;a altor forme ale comunic:rii@ >nc: din primul capitol= --a men.ionat importan.a lim<ii >n confi?urarea 8i;iunii noa-tre a-upra realit:.ii ,ipote;a Sapir-JAorf6@ Raporturile dintre lim<: (i ?9ndire au f:cut o<iectul unor comentarii >n cadrul capitolului b (i= tot acolo= --au di-cutat diferitele forme de or?ani;are a di-cur-ului 8er<al= in conformitate cu principiile retorice mai 8ecAi -au mai noi@ Calitatea de cod a lim<ii a fo-t anali;at: (i= cel pu.in par.ial= conte-tata in cuprin-ul capitolului $= unde --a in-i-tat (i a-upra ar<itrariului -emnului lin?8i-tic (i a faptului= ?reu de con-ecin.e= c: >n.ele-urile cu8intelor nu -e afl: dec9t >n mintea 8or<itorilor (i nic:ieri altunde8a@ !a redundan.a lim<ii (i la implica.iile ace-teia a-upra comunic:rii -cri-e ne-am referit >n capitolul 33= iar la propriet:.ile ritmico-accentuale particulare ale rom9nei literare c >n capitolul 3%@ e de alt: parte= a<ordarea lim<ajului animal ,cap@ 3&6= a cla-ific:rii ?e-turilor umane ,cap@ 346 (i= la un moment dat= cAiar (i a comunic:rii mu;icale ,cap@ 356 --a f:cut din per-pecti8a raport:rii ace-tora la 8or<ire= unanim recuno-cut: drept o paradi?m: a tuturor celorlalte forme de comunicare@ %3% Di-tinc.ia dintre Um<: (i 8or<ire con-tituie= dup: cum -e (tie= diAotomia -au--urian: primordial:= c:reia i -e -u<ordonea;: toate celelalte opo;i.ii e8iden.iate de lin?8i-tica -tructural: ^form:X-u<-tan.:= ar<itrarXmoti8at= -incronicXdiacronic= -inta?maticXparadi?matic etc6@ entru Derdinand de Sau--ure ,34&bc353%6= lim<a con-tituie un -i-tem eFi-tent >n mod 8irtual >n con(tiin.a unei comunit:.i umane determinate ,lin?8i-tul ?ene8e; o nume(te= literal= /un te;aur depu- de practica 8or<irii >n indi8i;ii apar.in9nd aceleia(i comunit:.i lin?8i-tice2 ,^334_= p@ %#6= -u< forma unui an-am<lu de re?uli (i con8en.ii acceptate tacit de mem<rii corpului -ocial= care le permite ace-tora eFercitarea facult:.ilor lim<ajului@ Actuali;area lim<ii -e reali;ea;: -u< forma 8or<irii= ce con-tituie latura concret:= de manife-tare practic: a po-i<ilit:.ilor lin?8i-tice ale indi8i;ilor@ Aceea(i di-tinc.ie -e re?:-e(te= >n 8e(minte diferite (i cu nuan.:ri -pecifice concep.iei fiec:rui autor= la mai to.i lin?8i(tii din de-cenden.a lui Sau--ure ,-cAem:Xu;aj= la !@ Hjelm-le8= competen.:Xperforman.:= la N@ CAom-HS6@ >n toate ca;urile= primul termen po-ed: o realitate 8irtual: de a c:rei eFi-ten.: nu lu:m cuno(tin.: dec9t >n momentul c9nd ea -e traduce >n act@ Or= actul cu pricina nu e-te altce8a dec9t comunicarea 8er<al:= identic:= >n e-en.:= cu 8or<irea -au--urian:= u;ajul Ajelm-le-8ian -au performan.a cAom-HSan9@ Relati8 la -inonimia proclamat:= poate= cu oarecare u(urin.: >n fra;a precedent:= >ntre termeni numai relati8 -ecan.i >n plan -emantic= -e cu8ine -: atra?em aten.ia a-upra primejdiei de a a-imila= >ntr-o manier: ?r:<it:=

-implificatoare= conceptele teoriei comunic:rii cu cele ale lin?8i-ticii -au -emioticii@ EFamin9nd cu ocAii -emioti-cianului neatent -cAema canonic: a comunic:rii ,SAannon-Jea8er6= am putea fi= <un:oar:= tenta.i -: identific:m me-ajul (i -emnalul cu -emnificatul (i= re-pecti8= -emnifi-cantul din teoria lui Sau--ure@ C: o atare confu;ie e-te po-i<il: o do8ede(te faptul c: ea a (i fo-t f:cut: de unii teoreticieni ai comunic:rii= pe care nu -ocotim nece-ar -: >i nominali;:m= -copul no-tru aici nefiind unul polemic= ci= cel mult unul profilactic@ >n ceea ce pri8e(te me-ajul (i %3$ -emnificatul= analo?ia e ju-tificata= >ntruc9t am<ele repre;int:= >n fond= un >n.ele- pe care emi.:torul dore(te -9 >l fac: -: par8in: receptorului@ In -cAim<= >ntre -emnal (i -emnificant -u<;i-t: o diferen.: radical:) cel dint9i -e pre;int: ca un factor de natur: material:= -u-cepti<il de a fi detectat de receptorii -en;oriali ai de-tinatarului= pe c9nd cel de al doilea con-tituie= ca (i perecAea -a= -emnificatul= un fenomen p-iAic impalpa<il= pe care= tocmai pentru a e8ita o >n.ele?ere ?re(it:= Sau--ure >l nume(te nu compleF -au -ec8en.: -onor:= ci ima?ine acu-tic:@ A(adar= dac: ne raport:m la -cAema SAannon-Jea8er= tre<uie -9 o<-er8:m c: -emnul lin?8i-tic e pre;ent intact= >n inte?ralitatea -a paradoFal dual9= >n con(tiin.a emi.:torului ,ipo-ta;iat de -ur-a din Di?@ 36= pe c9nd -emnalul repre;int: nu o component: a -emnului= ci o realitate material: care i -e -u<-tituie@ Nimic mai diferit dec9t -emnul (i -emnalul (i totu(i cel dint9i >(i pierde= >n a<-en.a celuilalt= una dintre cele dou: func.ii ce con-tituie titlurile -ale de ?lorie) capacitatea formul:rii ?9ndurilor (i cea a tran-miterii lor@ )fcitr-ade89r= di-pari.ia tran-mit9torului= care con8erte(te -emnele lin?8i-tice ,me-ajele6 >n -emnale ,optice= acu-tice= tactile etc@6 ;:d:rnice(te comunicarea= cAiar dac: nu-3 >mpiedic: pe emi.:tor -9 confere= -trict mental= o form: lin?8i-tic: ideilor (i tr:irilor -ale@ In ciuda pierderii capacit:.ii de a /performa2= indi8idul >(i con-er8: competen.a comunicati8:= el continu: -9 -t:p9nea-c: lim<a= nu >n-: (i 8or<irea@ DiAotomia a-tfel -ta<ilit: ar tre<ui -9 poat: -er8i la tra-area frontierei dintre domeniile lin?8i-ticii (i teoriei comunic:rii@ Cel dint9i --ar limita la -tudiul lim<ii ca atare= adic: al anatomiei (i fi;iolo?iei -i-temelor de -emne lin?8i-tice= f:r: referire la rolul jucat de ace-tea >n proce-ele de interac.iune concret: dintre locutori= pe c9nd cel de al doilea ar a8ea >n 8edere tocmai ace-t ultim a-pect@ !ucrurile nu -unt >n-: at9t de -imple= fiindc: lin?8i-tica actual: -e arat: tot mai atra-: de teritoriul (i pro<lematica pra?maticii= di-ciplin: -emiotic: ce a e8oluat con-idera<il ca arie de intere-= o<iecti8e (i metode de cercetare din %3& momentul definirii -ale de c:tre CAarle- Morri-= >n 35%4 ^55_= (i p9n: a-t:;i@ ra?matica >n-:(i >nt9mpina dificult:.i >n a-(i preci;a locul >n raport cu -ociolin?8i-tica (i cu p-iAolin?8i-tica= cu care are multe puncte comune@ E -uficient -: al:tur:m defini.iile celor trei di-cipline pentru ca -uprapunerile de preocup:ri -9 -ar: >n ocAi) >ntr-o lucrare recent: a !ilianei Ione-cu-RuF:ndoiu ,^b%_= p@ 356 putem citi ) / ra?matica e-te con-iderat: ,@@@6 drept -tudiu al an-am<lului compleF de fenomene p-iAolo?ice (i -ociale ,-u<l@ n@6 implicate >n -i-temele de -emne= >n ?eneral= (i >n lim<:= >n particular@ E-te un -tudiu al lim<ii reali;at dintr-un punct de 8edere eFtern= acela al felului >n care ea e-te utili;at:2@ !a r9ndul ei= Daniela Ro8en.a-Drumu(ani ,^33$_= p@ "3&6 define(te pra?matica drept o /dimen-iune a -emioticii care -tudia;: rela.iile dintre -emne (i utili;atorii lor ,moti8a.iile locutorilor= tipurile -ociale de di-cur-= pro<lemele enun.:rii26@

Ultima formul: e-te aproape identic: cu cea care fi?urea;: >n defini.ia cla-ic: a lui CA@ O-?ood (i TA@ Se<eoH ,^3#$_= p@ $6= cu deo-e<irea e-en.ial: c: acolo e-te 8or<a de @@@ p-iAolin?8i-tic: ) /Ea -e ocup:= >n -en-ul cel mai lar?= de rela.iile dintre me-aje (i particularit:.ile -u<iec.ilor umani indi8iduali care le ale? (i le interpretea;:2@ e de alt: parte= componenta -ociala pre;ent: >n prima defini.ie a pra?maticii e perfect acoperit: de -ociolin?8i-tic:= di-ciplin: care= potri8it caracteri;:rii lui J@ !a<o`= /pre-upune -tudiul direct al lim<ii >n conteFtul ei -ocial2 ^4&_ -au= dup: J@ Bri?At= /anali;ea;: co8aria.ia -i-tematic: a -tructurii lin?8i-tice (i a -tructurii -ociale2 ,^"#_= p@ 336@ Cum ar putea fi >mp:cate lucrurile= f:r: a refu;a= >n mod a<-urd= dreptul la eFi-ten.: 8reuneia dintre (tiin.ele men.ionate C In lumina defini.iilor de mai -u-= ni -e pare ra.ional -9 con-ider:m at9t -ociolin?8i-tica c9t (i p-iAolin?8i-tica drept ramuri autonome ale pra?maticii lin?8i-tice (i -9 le recunoa(tem tuturor -tatutul de teorii ale comunic:rii= >n -en-ul al doilea di-cutat >n capitolul " ,p@ 346@ Ele ar urma -9 fie >n?lo<ate= al:turi de alte di-cipline %3R

,teoria informa.iei= <un:oar:= care e-te (i ea o teorie a comunic:rii de tipul "6 >n an-am<lul cuprin;:tor al teoriei comunic:rii de ni8elul al treilea@ A-pectul cum8a eteroclit al c:r.ii de fa.: deri8: tocmai din >ncercarea de a oferi o idee= pentru moment fatalmente aproFimati8:= de-pre modul cum ar putea -: arate o atare -inte;:@ Re8enind la comunicarea 8er<al:= tre<uie -: -u<liniem caracterul ei -im<olic= ce o deo-e<e(te net de toate -i-temele de -emnali;are -onor: >nt9lnite >n lumea animal:@ EFpre-ie direct: a reac.iei la -cAim<:ri concrete din mediul eFterior -au din propriul or?ani-m= /?raiul2 animalelor e-te lip-it de deta(area nece-ar: pentru in-tituirea unui -i-tem con8en.ional de -emne ar<itrare= propice o<iecti8:rii emi.:torului= de felul celui pe care -e <a;ea;: 8or<irea uman:@ Numai acea-ta din urm: -e do8ede(te capa<il: -: o<.in: acea /di-locare2 ,ecAi8alare foarte aproFimati8: a termenului an?lo--aFon con-acrat di-placement ,^%&_= p@ 436= con-t9nd >n po-i<ilitatea de a -e referi la o<iecte (i per-oane a<-ente -au la -itua.ii trecute ,c9inele latr: pentru a -emnala apari.ia Ao.ului= nu >n-: (i pentru a-.i po8e-ti c: a 8enit un Ao. alalt:ieri6@ O alt: tr:-:tur: ce caracteri;ea;: comunicarea 8er<al: e-te producti8itatea ,-e folo-e(te (i termenul de creati8itate= care >n-:= f:r: a fi incorect= ne duce mai de?ra<: cu ?9ndul la acti8itatea relati8 pu.inilor no(tri -emeni -upranumi.i /creatori de lim<:2 care -unt -criitorii de eFcep.ie6@ Conceptul -e refer: >n-: la capacitatea oric:rui 8or<itor de a enun.a fra;e alc:tuite de el >n-u(i >n cAiar clipa ro-tirii lor@ EFi-t:= fire(te= (i formule prefa<ricate pe care le reproducem >n -itua.ii fiFe ,de eFemplu= cu8intele de -alut -au de de-p:r.ire6= dar= >n ?eneral= omul= c9nd 8or<e(te nu repet: aidoma= ca pa-:rea= un c9ntec >n8:.at= ci con-truie(te de fiecare dat: -ec8en.e a c:ror paternitate >i apar.ine@ !ucrul nu ar fi po-i<il f:r: eFi-ten.a unei ?ramatici interiori;ate= adic: a unui -i-tem de re?uli implicite= care= ac.ion9nd a-upra unui 8oca<ular memorat= -: >i permit: -: ela<ore;e enun.uri inteli?i<ile pentru orice interlocutor ce di-pune= la r9ndul -9u= de un mecani-m a-em:n:tor de produ- me-aje 8er<ale@ Una %3b dintre preocup:rile de c:petenie ale lin?8i-ticii moderne= inclu-i8 ,(i mai ale-6 a celei matematice= a fo-t (i mai e-te >nc: aceea de a -imula ace-t proce-= inten.ie concreti;at: >n ela<orarea compleFei teorii a ?ramaticilor ?enerati8e= de in-pira.ie cAom-HSan:@ Daptul c: >i ofer: utili;atorului at9t p-i<ilitatea de a con-trui orice fel de enun.uri dore(te= c9t@ (i pe cea de a relata de-pre e8enimente (i -itua.ii in a<-entia= creea;: c9mp li<er pentru manife-tarea unora dintre cele mai nepl:cute produ-e ale comunic:rii umane) minciuna (i ;8onul@ Am<ele au f:cut o<iectul -tudiilor de -pecialitate ,a -e 8edea= de eFemplu= lucr:rile de referin.: ale Si--elei BoH ^34_ de-pre minciun: (i ale lui V@N@ aapferer ^43_= de-pre ;8on6@ E8ident= cele dou: no.iuni nu -e -uprapun= at9ta 8reme c9t eFi-t: ;8onuri care -e confirm:@ De altfel= aapferer o<-er8: cu dreptate c9 /orice defini.ie a ;8onului <a;at: pe conceptele de ade8:r (i fal- -f9r(e(te >ntr-un impa- ce face ineFplica<il: dinamica ;8onurilor2 ,op@ citC p@ %b6@ /De fapt= adau?: >n alt loc acela(i autor= ;8onul de8ine -up:r:tor tocmai pentru c9 -e poate ade8eri2 ,op@ cit= p@ "56@ >ntr-un -tat totalitar el >ndepline(te cAiar un rol de informare= la care -e adau?: func.ia de comentare (i interpretare= >mpiedicat: de a -e manife-ta altminteri >n a<-en.a unei pre-e li<ere@ C:ci= potri8it defini.iei date de -ociolo?ul american T@ SAi<utani ,^3"$_ apud ^43_= p@ %"6= /;8onurile -unt (tiri impro8i;ate= re;ult9nd >n urma unui proce- de deli<erare colecti8:2 (i ele pre-upun /reunirea re-ur-elor intelectuale ale ?rupului pentru o<.inerea unei interpret:ri -ati-f:c:toare a e8enimentului2@

"#$

Minciuna r:-punde (i ea unor nece-it:.i de ordin per-onal -au -ocial@ Se poate min.i >n 8ederea o<.inerii unor a8antaje materiale= dar (i pentru a for.a p:trunderea >ntr-un mediu -ocial jinduit ,?rupul de referin.:6= pentru a prelun?i o rela.ie= -au= dimpotri8:= pentru a o >ntrerupe= pentru a cre(te >n ocAii celorlal.i= ori cAiar= paradoFal= >n ocAii proprii= >n m:-ura >n care o minciun: reu(it: poate crea mincino-ului un anumit -entiment de -ati-fac.ie= de -uperioritate cinic:@ Nu >ntotdeauna >n-: -e minte din ra.iuni e?oi-te@ >ntr-o lucrare nepu<licat9= citat: de Vo-epA %34

De*ito ,^%&_= p@ 3#56= Camden= MotleS (i Jil-on= anali;9nd un corpu- de %"" minciuni= au ajun- la conclu;ia c9 din b&=4M dintre ele a8ea de c9(ti?at mincino-ul= >n timp ce de "3=bM profita cel min.it (i de "=&M o ter.a per-oana@ Oameni de un altrui-m (i de o one-titate eFemplare pot min.i /din moti8e <inecu89ntate2= pentru a-3 feri pe interlocutor de (ocul afl9rii unui ade8:r durero-= ori= pur (i -implu= din polite.e= atunci c9nd li -e pun= de pild:= >ntre<:ri de ?enul ) /Cum >(i place rocAia mea cea nou: C2 Con-ecin.e >n-emnate a-upra comunic:rii 8er<ale are (i caracterul ar<itrar al -emnului lin?8i-tic= do8edit de >n-u(i faptul c9 un acela(i -emnificat e-te redat >n lim<i diferite ,-au= >n ca;ul -inonimelor= cAiar >ntr-o aceea(i lim<:6 prin -emnifican.i diferi.i@ O dat: ce >ntre a-pectul cu89ntului (i >n.ele-ul -:u nu eFi-ta o le?:tur: natural:= forma -onor: -au ?rafica nu poate tran-mite -en-ul dorit= ci >l poate doar de(tepta >n mintea interlocutorului= cu condi.ia ca el -: -e afle deja acolo@ >n.ele?erea dintre 8or<itori depinde a(adar de m:-ura >n care ei acord: acelea(i -emnifica.ii cu8intelor= de;iderat= la urma urmei= de neatin-= dar c:tre care tre<uie -: -e tind: prin eforturi con(tiente ,reamintim c9 o /aFioma2 a comunic:rii recomanda familiari;area (i acomodarea cu codul partenerului de dialo?6@ Din ace-t punct de 8edere= lin?8i-tica e de prea pu.in folo-= deoarece= ocup9ndu--e de ceea ce e-te comun= de elementele care confer: unitate lim<ii= pri8ile?ia;: denota.ia >n detrimentul conota.iei= norma academic: a<-tracta >n defa8oarea 8ariet:.ii modurilor de eFprimare indi8iduada@ Nu e deloc -urprin;:tor faptul c9 domeniul predilect de anali;: al lin?8i-ticii >l repre;int: teFtele -cri-e= >ntruc9t /-cri-ul implica formul:ri definiti8e= care eFclud ne?ocierea -en-urilor >ntre emi.:tor (i receptor ,ace(tia put9nd fi -epara.i prin mari di-tan.e -pa.iale (iX-au temporale6= pe c9nd oralul e-te domeniul retu(a<ilului (i al -en-urilor ne?ocia<ile >ntre parteneri copre;en.i2 ,^b%_= p@ 46@ Tocmai -u< pre-iunea ace-tei tradi.ii multi-eculare= --a n:-cut (i r:-p9ndit prejudecata c9 oralitatea ar con-titui o a<atere de la norma lin?8i-tic:= pe care numai comuni% 35 carea -cri-: e >ndrept:.it: -: o repre;inte@ In realitate= nu eFi-t: >n-: nici un moti8 de a pla-a comunicarea oral: pe o po;i.ie inferioar: >n raport cu cea -cri-:= <a cAiar= dimpotri8:= dac: ne ?9ndim c: cea dint9i e-te primordial:= diacronic 8or<ind= (i incompara<il mai eficace ca liant -ocial dec9t cea de a doua@ Departe de a con-titui un domeniu al anomiei= oralitatea pre;int:= nu mai pu.in dec9t -cripturalul= un -i-tem propriu de re?uli (i norme= doar c: -en-i<il mai <o?at (i mai compleF= datorit: inter8en.iei factorilor eFtra- (i paralin?8i-tici (i a influen.ei deci-i8e a cadrului -ituational@ Tot ceea ce pare a<erant pri8it prin pri-ma -intaFei (i a -emanticii lim<ii -cri-e ,repeti.ii= e;it:ri= elip-e etc@6 -e do8ede(te ju-tificat (i le?itim >n conteFtul unei) interac.iuni orale@ Acea-ta >n-: numai dac: per-pecti8ei >n?u-t lin?8i-tice i -e -u<-tituie una comunica.ional9@ Intr-ade89r= comunicarea oral:= pri8it: numai >n latura ei pur 8er<al:= creea;: o indi-cuta<il: impre-ie de -:r:cie (i impreci;ie@ E -uficient -: rea-cult9m= >nre?i-trat: pe <and: ma?netic:= o con8er-a.ie cu prietenii care nea >nc9ntat prin -pontaneitate= fluen.: (i umor= pentru a reali;a eFact >n-emn:tatea conteFtului comunica.ional= cu a<unden.a -a de -emnale de alte naturi dec9t cea -onora@ [i mai (ocant: e-te tran-crierea teFtului >nre?i-trat= >n care a<-en.a elementelor 8ocale non-8er<ale ,intona.ie= pau;e= ritm= >n:l.ime= /ton2= tim<ru etc@6 -pul<er: (i ultima r:m:(i.: de coeren.: (i farmec a unei >nt9lniri memora<ile@ Componenta -trict 8er<al: a interac.iunii= -ear<:d: (i

"#%

o<o-itor de redundant:= >(i do8ede(te a-tfel incapacitatea de a tr:i prin ea >n-:(i= independent de formele de comunicare ce o >n-o.e-c (i completea;:@ Conclu;ia o<-er8atorului -uperficial ar putea fi aceea c:= fa.a de eFprimarea -cri-:= lo?ica (i -uficient: -ie(i= oralitatea e doar o form: de?radata= -:r:c:cioa-: (i incoerent:= o 8arietate lo8it: de de?enere-cent: a comunic:rii interu-mane@ Or= totul= >n 8ia.:= >n -ocietate= >n i-torie= contra;ice o atare a<era.ie@ Cu89ntul ro-tit ac.ionea;: incompara<il mai puternic= forea;: mai ad9nc >n -inea a-cult:torului= %"#

po-eda un ma?neti-m= ?enerator nu o dat: de efecte Aipnotice@ Dincolo de ni8elul metaforic= Aipno;a reala= indu-a In condi.ii de la<orator -crupulocontrolate= -e reali;ea;: aproape f:r: eFcep.ie prin intermediul canalului 8er<al@ Metodele la care recur? Aipnoterapeu.ii -unt 8ariate= dar /ele -e <a;ea;: in primul r9nd pe ac.iunea -u?e-ti8: a cu8intelor2 ,^&R_= p@ &$6@ Anali;9nd -ucce-iunea fa;elor in-tal:rii -t:rii Aipnotice= *A@ 'Aeor?Aiu ,op@ c i t = p@ &%6 -u<linia;: faptul c:= >n cele din urm:= /cu8intele Aipnoti;atorului tre<uie -: de8in: -in?urele -emnale de comunicare= iar to.i ceilal.i -timuli -: repre;inte /;?omotul de fond2= cum --a mai definit acea-t: -itua.ie2@ E8ident= >n a-emenea ca;uri nu e-te 8or<a de efectul cu89ntului= >n ?eneral= ci al cu89ntului ro-tit= >n;e-trat cu puteri nea-emuit mai mari dec9t ale celui dint9i@ S: ne ?9ndim numai c9.i oameni -e con8erte-c la o credin.: nou: citind o carte (i c9.i a-cult9nd cu8intele unui om@ >n(i(i neoprote-tan.ii= ce re-pin? Aot:r9t orice alt: autoritate dec9t Bi<lia ,d Scriptura= adic: forma paradi?matic: a comunic:rii -cri-e di8ino-umane6 >(i <a;ea;:= aproape eFclu-i8 pro;eliti-mul pe 8irtu.ile interac.iunii orale= de la om la om@ Dac: at9.ia mari >ntemeietori de reli?ii ,BuddAa= Ii-u- Hri-to-= MoAamed6= dar (i filo-ofi , ita?ora= Socrate6 nu ne-au l:-at nici un r9nd -cri- e-te (i pentru c: (tiau c: lucrurile -tau eFact in8er- dec9t par la prima 8edere) fiFarea ?rafic: a >n8:.:turii e-te cea care o -:r:ce(te (i -implific: prin pierderea multitudinii de conota.ii (i nuan.e pe care numai oralitatea e capa<il: -: le tran-mit:@ Tocmai pentru c: erau con(tien.i de importan.a pentru comunicare a elementelor para8er<ale= autorii (i copi(tii de manu-cri-e au -im.it ne8oia unor -emne ?rafice de-tinate marc:rii intona.iei@ rimele -emne de punctua.ie par -: fi fo-t introdu-e >nc: din -ecolul al III-lea >@Hr@ de Ari-tofan din Bi;an. ,cea "R#c3436= p:rintele aleFandrin al criticii de teFt (i eFe?etul eminent al lui Homer@ Dolo-irea lor= mult: 8reme aleatorie= -e 8a ?enerali;a >n-: de-a<ia dup: apari.ia tiparului@ Dar >n ciuda unor a-tfel de ino8a.ii= menite -: reduc: falia dintre cele dou: forme % "3 ale comunic:rii 8er<ale= di-tan.a ce le de-parte r:m9ne con-idera<il:@ Ele continua -: repre;inte doua ipo-ta;e puternic di8er?ente ale /performan.ei2 lin?8i-tice= ale c:ror tr:-:turi -unt dependente de caracterul canalului de comunicare= dar nu numai de ace-ta@ !iteratura <eletri-tic: ne pre;int: mo-tre eFemplare de oralitate pur: ,-9 ne amintim numai de cla-icul Cum -: >n.ele? .:ranii= pu<licat de Cara?iale= >n *atra= >n 345$ ^""_= p@ %Rb6= dup9 cum oca;iile oficiale >i determin: ade-ea pe 8or<itori -9 opte;e pentru o or?ani;are a di-cur-ului de o factura >nrudit: cu cea a comunic:rii -cri-e@ O anali;: mai nuan.at: 3-a f:cut pe cercet:torul Martin Voo- ^4#_ -9 di-tin?: un num:r de cinci trepte ale comunic:rii orale= ce con-tituie tot at9.ia pa(i ai >ndep:rt:rii ace-teia de ri?orile eFprim:rii -cri-e ) 1. Stilul rece ,Dro;en StSle6 caracteri;ea;: formele de comunicare necooperati8:= >n care emi.:torul nu >(i cunoa(te receptorul= iar ace-ta din urm: nu e >n m:-ur: -9 influen.e;e >n 8reun fel di-cur-ul celui dint9i@ E ca;ul unor emi-iuni de radio -au tele8i;iune= cu teFte atent ela<orate tocmai pentru c9 -e (tie c: ineFi-ten.a feed-<acH-ului face impo-i<il: aju-tarea lor pe parcur-@ 2. Stilul formal ,Dormal StSle6 core-punde adre-:rii c9tre un auditoriu numero-= ale c:rui reac.ii -unt= de data acea-ta= percepti<ile pentru 8or<itor@ [i >n ace-t ca;= di-cur-ul pre;int: un ni8el >nalt de coeren.:= fra;ele fiind con-truite cu ?rij: ,de-eori pl:nuite dinainte6 dintr-un material leFical c9t mai

"#&

8ariat@ Se e8ita -i-tematic repeti.iile= recur?erea la eFpre-ii ar?otice -au prea familiare= elip-ele (i l:-area >n -u-pen-ie a unor propo;i.ii >ncepute@ Atunci c9nd de-tinatarul e-te un -in?ur indi8id= folo-irea -tilului formal core-punde inten.iei de a marca o di-tan.: >n raport cu per-oana ace-tuia@ De la ca; la ca;= poate fi 8or<a de o di-tan.: a deferentei -au de una a di-pre.ului (i -fid:rii@ C9nd p:rintele >(i in8it: copilul -9 ia loc (i i -e adre-ea;: >n -tilul formal= ace-ta din urm: >(i d: -eama >nc: de la primele cu8inte c9 urmea;: o -tra(nic: mu(truluial9@ %""

3. Stilul con-ultati8 ,Con-ultati8e StSle6 e cel al di-cu.iilor cu caracter profe-ional= de afaceri= al ne?ocierilor (i tratati8elor@ articiparea interlocutorului la dialo? e-te aici acti8:@ Nu -e mai poate 8or<i de un plan detaliat al comunic:rii= ci numai de o informa.ie de <a;:= >m<o?:.it: pe parcur-= >n conformitate cu -olicit:rile partenerului de di-cu.ie@ A<-en.a unei preela<or:ri a di-cur-ului determin: apari.ia unor elemente leFicale para;ite ,deci= nu-i a(a= da6 a e;it:rilor (i relu:rilor= a unor eFprim:ri -emi?ramaticale ,anacolutul6= ori cAiar a de;acordurilor@ 4. Stilul oca;ional ,Ca-ual StSle6 e -pecific con8er-a.iilor li<ere >ntre prieteni@ De data acea-ta= a di-p:rut cAiar (i <a;a informa.ional: minimal: pe care ar urma -: -e con-truia-c: dialo?ul@ articipan.ii trec f:r: re-tric.ii (i preconcep.ii de la un -u<iect la altul= >ntr-o manier: decon-tractat:= dar (i mai ne?lijent: dec9t >n -tilurile precedente@ /Defectele2 ap:rute >n -tilul con-ultati8 -e multiplic: (i -e accentuea;:@ >n plu-= >(i fac apari.ia eFpre-iile eliptice (i folo-irea unor termeni >n accep.iuni -peciale= cuno-cute interlocutorilor din interac.iuni 8er<ale anterioare@ Apelul la elemente de ar?ou e (i el de-tul de frec8ent@ Spre deo-e<ire de -tilul precedent= unde polite.ea -au intere-ul >l o<li?: pe emi.:tor -9-i cree;e receptorului condi.ii pentru a-(i formula propriile opinii= -e >nt9mpl: de-tul de deca cel dint9i -: acapare;e di-cu.ia= monolo?9nd= f:r: ca totu(i interlocutorul -: -e -imt: ji?nit -au di-criminat= fiindc: raporturile amicale eFclud= >n ?eneral= am<i.ia de a >mp:r.i perfect e?al timpul de emi-ie= >n -cAim<= poate p:rea ofen-atoare tocmai propunerea unei teme de di-cu.ie= demer-ul put9nd fi interpretat ca o >ncercare de impunere a unui -u<iect >n care ini.iatorul e mai informat dec9t partenerul -9u@ &@ Stilul intim ,Intimate StSle6 -e caracteri;ea;: prin recur?erea la un cod per-onal= care nu mai are drept o<iecti8 comunicarea unor date eFterioare= ci ofer: informa.ii de-pre -t:rile (i tr:irile intime ale -u<iectului@ A(adar= func.ia referen.ial9 e cu totul pu-: >n um<r: de func.ia eFpre-i8: ,emoti8:6 a comunic:rii@

0F EFtrem de lacunar= dac: >l pri8im prin pri-ma eFi?en.elor lo?ico-?ra-

maticale cu care ne-au o<i(nuit -tilurile din prima parte a cla-ific:rii= lim<ajul e >mp:nat (i de -emnale nearticulate ,de la oftat la cAicotit6= cu o <o?at: >nc:rc:tur: afecti8:@ Su-cepti<il:= poate= de corec.ii= cla-ificarea propu-: de Martin Voo- are meritul de a -emnala -cAi;o?lo-iaL -ui-?eneri- ce caracteri;ea;: comportamentul no-tru 8er<al= >n >mprejur:ri diferite= >n conteFte -ociale (i p-iAolo?ice diferite= 8or<im /lim<i2 diferite= cuno-cute tuturor mem<rilor ?rupului -ocial= dar alternate dup: nece-it:.i@ Ceea ce di-tin?e lin?8i-tica de -ociolin?8i-tic: e-te tocmai faptul c: cea dint9i -e ocup: de -tudiul unei lim<i unice (i unitare= lim<a literar: -tandard a teFtelor -cri-e= >n timp ce a doua are >n 8edere o multitudine de modalit:.i paralele de comunicare 8er<al:@ Dac: lin?8i-tica pune accentul pe unitatea lim<ii= -ociolin?8i-tica in-i-t:= cu prec:dere= a-upra di8er-it:.ii= determinate at9t de 8arietatea -tatutelor locutorilor ,89r-ta= -eF= profe-iune= ni8el cultural etc6= c9t (i de conteFtul >n care -e de-f:(oar: interac.iunea@ >n cadrul unui ni8el determinat al piramidei -tilurilor= 8aria.iile de eFprimare 8er<al: de la un 8or<itor la altul -unt reflectate prin intermediul conceptului de idiolect= definit drept /in8entarul deprinderilor 8er<ale ale unui indi8id >ntr-o anumit: perioada a 8ie.ii -ale2 ,apud !iliana Ione-cu-RuF9ndoiu (i Dumitru CAi.oran) Sociolon?8i-tic: c orient:ri actuale= Ed@ Didactica (i eda?o?ic:= 35b&= p@ "4$6@ reci;area final: e-te indi-pen-a<il:= >ntruc9t= dup: cum -e (tie= o aceea(i per-oan: >(i -cAim<: de-a lun?ul 8ie.ii felul de a -e eFprima= ceea ce >n-eamn: c9 utili;ea;: idiolecte diferite@ Denomenul nu poate fi trecut cu 8ederea= de(i un lin?8i-t de talia lui Roman VaHo<-on a pu- la >ndoial: >n-:(i utilitatea no.iunii de idiolect= ar?ument9nd c9 />n lim<a nu eFi-t: proprietate pri8ata ) totul e-te -ociali;at2@ O<-er8a.ia -a nu face dec9t -9 -u<linie;e >nc: L Termenul= datorat lui Einar Hau?en ,^R5_= p@ 3$46 de-emnea;: tipul de /<ilin?8i-m# caracteri-tic comunit:.ilor compleFe moderne= determinat de eFi-ten.a unui mare num:r de 8ariet:.i ale aceleia(i lim<i@ %"$

0F

o dat: deo-e<irea de 8i;iune dintre cercet:torii faptelor de lim<:= pentru care numai ceea ce e-te comun pre;int: importan.: (i teoreticienii comunic:rii ,din r9ndul c:rora fac parte (i -ociolin?8i(tii6= aten.i mai cu -eam: la elementele ce diferen.ia;: comportamentul comunica.ional al indi8i;ilor (i ?rupurilor -ociale@ !a ni8el de ?rup= ecAi8alentul idiolectului e-te -ociolec-tu0= definit de Vo-Aua Di-Aman ca o 8arietate a lim<ii -emnificati8a pentru ?rupul con-iderat ,^&#_= p@ 3$b6 (i care inte?rea;: tr:-:turile comune ale idiolectelor mem<rilor ace-tuia@ Opo;i.iei dintre idiolect (i -ociolect >i core-punde= pe alt plan= opo;i.ia dintre p-iAolo?ie (i -ociolo?ie@ Un al treilea termen din aceea(i -erie e-te dialectul= o<iect al ?eo?rafiei lin?8i-tice ,de(i >n concep.ia lin?8i(tilor americani -fera no.iunii de dialect cuprinde= pe l9n?: 8ariet:.ile re?ionale ale unei lim<i (i pe cele -ociale= de ?enul ar?oului -au al lim<ajelor profe-ionale6@ In re;umat= dac: denumim 8arietate orice ipo-ta;: concret: a lim<ii comune= idiolectele de-emnea;: 8ariet:.i indi8iduale= -ociolectele c 8ariet:.i -ociale (i dialectale c 8ariet:.i re?ionale@ Di8er-itatea -itua.iilor de comunicare d: na(tere altor di-tinc.ii= mai fine= >ntre modurile de adre-are oral:@ Din acea-t: cate?orie fac parte re?i-trele de eFprimare= ce core-pund rolurilor pe care 8or<itorii le joac: >ntr-un conteFt dat@ ro8enit din teatru= conceptul de rol ocup: o po;i.ie aparte >n -ociolo?ia contemporan:= el -t9nd la temelia unei >ntre?i 8i;iuni dramatur?ice a-upra comportamentului -ocial= a c:rei eFpre-ie de maFim: coeren.: e-te dat: de teoria de;8oltat: >n lucr:rile lui Er`in 'offman ,^&5_= ^R#_= ^R3_6@ Ac.ion9nd >ntr-un cadru cu caracteri-tici date= indi8i;ii adopt: atitudini (i comportamente ,>m<r:c:minte= ?e-turi= di-cur- 8er<al etc@6 dedu-e din practica interac.iunii -ociale= pe care le alternea;: dup: >mprejur:ri@ De-a lun?ul unei -in?ure ;ile= putem juca= pe r9nd= rolul de fii ,>n raport cu p:rin.ii no(tri6= de p:rin.i ,>n raport cu copiii6= de -u<alterni ,fa.: de (efi6 -au de (efi ,fa.: cu -u<alterni6= de pacien.i ,>n rela.ia cu un medic6= de cump:r:tori= de -pectatori= de prieteni= de peti.ionari= de pietoni (i a(a mai departe@ D:r: preci;area rela.iei de %"& rol dintre per-oanele care interac.ionea;9= ale?erea 8ariet:.ii lin?8i-tice adec8ate >nt9lnirii= adic9 a re?i-trului comunic:rii= are de -uferit@ Rolul e-te deci factorul determinant >n -ta<ilirea re?i-trului= pe care >l -electea;: din mul.imea modurilor de eFprimare diferite >n8:.ate de indi8id pe parcur-ul 8ie.ii@ Confundarea -au ame-tecul re?i-trelor poate con-titui o -ur-: de nepl:ceri= pericol cu at9t mai mare atunci c9nd a<ord:m o lim<: -tr:in:= >n care pentru a -e ajun?e la -t:p9nirea tuturor re?i-trelor e-te nece-ar: o practic: >ndelun?ata@ Di-Aman o<-er8:= de pild:= c: turi(tii americani c:l:tori >n -tr:in:tate -unt ade-ea lua.i >n r9- fiindc:= necuno-c9nd dec9t ,cel mult6 o -in?ur: 8arietate a lim<ii din .ara pe care o 8i;itea;:= -e adre-ea;: >n acela(i fel unui copil= unui profe-or= unui lu-tra?iu= ori unui comerciant= de;8:luind a-tfel= nu numai faptul c: -unt -tr:ini= ci (i pe cel c9 nu cuno-c c:ile adec8ate de -emnalare a rela.iilor de rol locale ,^&#_= p@ 3&%6@ Tot Di-Aman remarc:= >n alta parte ,^$5_= p@ "%R6= c9 -ociet:.ile tradi.ionale -unt caracteri;ate printr-o -tricta compartimentare a rolurilor= >n contra-t cu cele moderne= unde democrati;area rela.iilor -ociale a antrenat (i o fluiditate mai mare a ace-tora@ De fapt= caracterul -ta<il -au 8aria<il al rolurilor depinde= >ntr-o m:-ur: Aot:r9toare= de natura tran;ac.ional: -au per-onal: a interac.iunii@ rimul tip -e a-ocia;: -itua.iilor >n care o<iecti8ele urm:rite de participan.i -unt preci- delimitate) cump:rarea unui o<iect= con-ultarea unui medic= -olicitarea unei -er8iciu etc@ >n ace-t ca;= comportarea comunica.ional9 -e conformea;: >ntru totul -tatutului -ocial= drepturilor (i o<li?a.iilor ce re8in fiec:reia dintre per-oanele implicate >n ne?ociere@ A(a -tau lucrurile >n ca;ul raporturilor profe-ionale patron-an?ajat= profe-or-ele8= -au al tran;ac.iilor

89n;:tor-client= unde in8er-area rolurilor pe parcur-ul comunic:rii e-te din principiu foarte impro<a<il:= dac: nu cAiar impo-i<il:@ >n -cAim<= interac.iunea per-onal: pre-upune manife-t:ri comportamentale mult mai li<ere= cu -cAim<:ri frec8ente ale raportului de for.e dintre participan.i= a-pect de care neam ocupat >n capitolul 4= >n %"R

'(

le?:tur: cu cea de a (a-ea /aFiom:2 a comunic:rii@ Eric Berne ,^3R_= ^3b_6 a >ncercat -: a<orde;e ace-t al doilea tip de interac.iune comunicati8: cu ajutorul conceptului de e?o--tare= no.iune ce -e refer: la atitudinea -u<iecti8: adoptat: de un participant >n raport cu interlocutorul -:u@ Dluiditatea rolurilor din cadrul unei interac.iuni per-onale con-tituie= dup: Berne= o con-ecin.: a permanentei treceri a particpan.ilor dintr-o e?o--tare >n alta@ Denumirile con8e.ionale ale e?o--t9rilor -unt) p:rinte , 6= adult ,A6 (i copil ,C6= termenii nea89nd nici o le?:tur: cu 89r-ta <iolo?ic: a indi8i;ilor= ci numai cu di-po;i.ia lor p-iAolo?ic: >n raport cu interlocutorul@ A-tfel) :rintele e-te e?o--tarea caracteri;at: prin tendin.a c9tre impunerea autorit:.ii proprii= dominare= cic:leal: (i control@ e apodictic >n aprecieri= nu -uport: contra;icerea@ Recur?e de- la fra;e e8aluati8e ,/cutare lucru e r9u2= /nu merit: -: cite(ti cartea cutare26 (i la eticAet:ri -umare 'iei-pr98itul de cutare26@ EFpre-ii ca /tre<uie2= /nu-.i permit2= /i-pr:8e(te2= /te pre8in2= ro-tite pe un ton care nu admite replic: re8in frec8ent >n di-cur-ul p:rintelui@ El >(i -u<linia;: cu8intele cu /<a-toane2 ,8@ cap@ 346= te cuprinde protector pe dup: umeri= >.i inter;ice din pri8iri -au prin mi(c:ri deci-e ale capului -: faci una -au alta= >.i -tr9n?e m9na >n a(a fel >nc9t -9 .i-o r:-ucea-c: cu palma >n -u- ,-emn de dominare6= ori recur?e la alte ?e-turi -au po-turi ce eFprim: -uperioritatea (i omni-cien.a ,>nc:lecarea -caunului cu <ra.ele >ncruci(ate -prijinite pe -p:tar= etalarea de?etelor mari ale m9inilor introdu-e >n <u;unarele de la -pate ale pantalonilor= formarea cu m9inile a unui /coif2 cu 89rful >ndreptat >n -u- etc6@ Adultul ia lucrurile a(a cum -unt= nu cum ar dori -9 fie@ Atitudinea -a fa.a de oameni (i e8enimente e mai mult lo?ic: dec9t emo.ional: (i apare ca re;ultatul unei deli<er:ri <a;ate pe eFaminarea cu calm a datelor pro<lemei@ A pune >ntre<:ri interlocutorului pentru a o<.ine informa.iile nece-are judec:rii -itua.iei >n cuno(tin.: de cau;:= nu condamn: f:r: ar?umente (i nu are prejudec:.i@ o;i.ia (i ?e-turile -ale denot: intere- (i aten.ie fa.: de -pu-ele parteneru%"b lui= pri8irea eFprim: dorin.a de cooperare (i >l 7ncurajea;: pe partenerul de dialo? -:-(i afirme punctul de 8edere@ Copilul -e pre;int: >n dou: 8ariante diferite ) 3@ Copilul adaptat ,Adapted CAild State6 -e -upune autorit:.ii interlocutorului= >i accept: -faturile (i di-po;i.iile f:r: -: cr9cnea-c:@ E o e?o--tare care ipo-ta;ia;9 comportamentul filial re-pectuo- (i de8otat al copiilor a-cult:tori= care urmea;: cariera tra-at: de p:rin.i (i -e c:-:tore-c potri8it ale?erii ace-tora@ "@ Copilul natural ,Natural CAild State6 e= dimpotri8:= independent (i r:;8r:tit@ Ac.ionea;: -pontan= potri8it cAefului de moment= e non-conformi-t (irneinfri<at= prote-tea;: 8eAement c9nd ce8a nu e pe ?u-tul -:u= repet: frec8ent /nu 8reau2= /mi-ar pl:cea2= /am poft:2 (i a(a mai departe@ 'e-tica -a e la fel de pu.in ortodoF: ca (i re-tul comportamentului) >(i roade un?Aiile -au -e -carpin: >n cap= f:r: a .ine -eama de pre;en.a celorlal.i@ Anali;a tran;ac.ional: ini.iat: de E@ Berne (i TAoma- Harri- ,^R4_6 porne(te de la ideea c: >n fiecare moment al unei interac.iuni per-onale participan.ii -e afl: >n c9te o e?o--tare determinata (i -e adre-ea;: celorlal.i de pe po;i.ia re-pecti8:= pe care o pot >n-: -cAim<a o data cu fiecare nou: replica@ De eFemplu= un -o. care >i -pune ne8e-tei ) /M: tem= dra?:= c: nu 8om a8ea -uficien.i <ani pentru a mer?e la mare >n 8ara a-ta2 -e -ituea;: pe po;i.ia adultului= care cump:ne(te lucrurile .in9nd cont de condi.iile reale (i

nu caut: -9-(i impun: cu tot dinadin-ul punctul de 8edere= ci propune o di-cu.ie de pe po;i.ii de e?alitate= ca >ntre adul.i@ So.ia >n-: poate foarte <ine -: nu -e afle >n acel moment >n e?o--tarea A= ci >n ceea ce 8a face ca r:-pun-ul ei -: fie ce8a de ?enul ) /Mie nu-mi pa-: de -ocotelile tale= eu 8reau la mare ]2= replic: >n urma c:reia -o.ul are de ale- >ntre a -e men.ine >n po-tura de adult= eFplic9ndu-i pe-ndelete de ce lucrul nu e po-i<il= a trece >n e?o--tarea de p:rinte= ,/Termin: cu pro-tiile= (tiu eu ce -pun= o -: facem cum am ;i-26= ori a -e comporta ca un copil adaptat care -e -upune 8erdictului p:rinte-c ,/Bine= dra?:= facem cum 8rei tu26@ %"4

")%

Carac!er"# !ra%*i!(ri" a# eg(0$!9ri#(r ge%erea*, "% %"m,r a)reciabi# de varia%!e de de$',"rare a "%"i dia#(gV )e care %" e$!e #Rc"# $9 Je a%a#i*,m aici. B, mai %(!,m %"mai c, I. =er%e ia &% c(%$iderare i di$!i%c.ia di%!re eg(0$!area rea#, i cea a)are%!,+ care $e )(! a'#a &% c(%!radic.ie. 3rie!e%a care &.i $)"%e 1 2-egre! c, m0am ),c,#i! c9%d am c"m),ra! ),#,ria a$!a4 &%cearc, $, !e c(%vi%g, c, $e a'#, &% $!area ad"#!"#"i ra.i(%a# i (biec!iv+ c9%d+ de 'a)!+ ea e$!e c()i#"# care cere!e a)r(barea ),ri%!e#"i )e%!r" a#egerea ',c"!,. A%$amb#"# a#c,!"i! di% re#a.ii#e de r(#+ cadr"# i m(me%!"# i%!erac.i"%ii )(ar!, %"me#e de situa/ie de comunicare+ &%!re ace!i !rei )arame!ri e$!e %ece$ar &%$, $, $"b*i$!e ( a%"mi!, c(m)a!ibi#i!a!e+ a#!mi%!eri $i!"a.ia e$!e incon$ruent+ >"), c"m "%a $a" a#!a di%!re c(m)(%e%!e $e a'#, &% de*ac(rd c" ce#e#a#!e d(",+ i%c(%gr"e%!e#e )(! 'i de !rei !i)"ri di'eri!e+ )e care Fi$:ma% 6?50@+ ). 155) #e i#"$!rea*, c" "rm,!(are#e exem)#e1 1. >(i &%dr,g($!i.i care $0a" cer!a! $e )(! revedea di% &%!9m)#are exac! &% #(c"# i #a (ra #a care $e &%!9#%ea" &%ai%!e de r")!"r,. Cadr"# i m(me%!"# $"%! deci ace#eai+ dar re#a.ia de r(# a '($! a'ec!a!,+ #"cr" ce %" )(a!e r,m9%e '9r9 "rm,ri &% )#a%"# c(m"%ic,rii. 2. C% direc!(r &i c(%v(ac, #a bir(" $ecre!ara &% )"!erea %().ii )e%!r" redac!area "%"i ra)(r! "rge%!. >e da!a acea$!a #(c"# i r(#"ri#e $"%! ce#e (bi%"i!e+ dar (ra %e)(!rivi!, &i va )"%e am)re%!a a$")ra dia#(g"#"i ce#(r d(i. 3. Fa (ra re*erva!, de (bicei $)(veda%ii#(r+ "% )re(! i c" "% e%(ria a# $," $e &%!9#%e$c &% !rib"%a "%"i $!adi(%. I%c(%gr"e%.a e$!e da!, aici de cadr"# $)a.ia# a# &%!9#%irii+ care ar 'i !reb"i! $, 'ie bi$erica+ %" ( are%, $)(r!iva. &% !(a!e ce#e !rei ca*"ri me%.i(%a!e+ ac.i(%9%d i%$!i%c!iv $a" de#ibera!+ )ar!ici)a%.ii &%cearc, $, dimi%"e*e i%c(%0 gr"e%.a $i!"a.iei )ri% ada)!area regi$!r"#"i c(m"%ic,rii #a %(i#e c(%di.ii. A$!'e#+ &%dr,g($!i.ii cer!a.i &i v(r rei%!er0)re!a+ )r(babi#+ re#a.ia ca )e "%a de a'aceri+ di$c"!9%d )e "% !(% %e"!r"+ ',r, im)#icarea a'ec!iv, di% !rec"! W e'"# va 'i mai a!e%! c" $ecre!ara dec9! &% !im)"# (re#(r de )r(gram+ !ra!9%d &%!9#%irea de #"cr" &% !erme%i mai a)r()ia.i

329 de cei ai unei >nt9lniri -entimentale= iar preotul (i enoria(ul 8or adopta unul fa.a de altul o atitudine marcata de plu-ul de intimitate care caracteri;ea;: o rela.ie dintre doi 8ecAi prieteni ce >mp:rt:(e-c aceea(i pa-iune@ Ale?erea corect: a re?i-trelor pre-upune re-pectarea unor re?uli pe care Su-an Er8in-Tripp ^$$_ le nume(te de alternan.: (i care predictea;: -elec.ia dintre mai multe forme de eFprimare >n func.ie de -pecificul -itua.iei de comunicare@ A-tfel= oric9t de apropiate ar fi rela.iile per-onale dintre un func.ionar (i mini-trul -:u= o dat: pla-a.i >ntr-un cadru oficial= cel dint9i 8a fi o<li?at -: -e adre-e;e celui de al doilea >n conformitate cu rela.ia de rol dintre -u<altern (i (ef= ceea ce nu >l 8a >mpiedica >n-: ca= >ntr-un alt conteFt= -: adopte un cu totul alt re?i-tru@ Important e-te -: -e -al8e;e con?ruen.a -itua.iei printr-un comportament 8er<al deopotri8: adec8at conteFtului (i >n;e-trat cu o anumit: coeren.: interioara= ce -e o<.ine prin aplicarea unor re?uli pe care aceea(i autoare le nume(te de coocuren.:@ Ace-tea -ta<ile-c compati<ilitatea

dintre un re?i-tru leFical dat (i un anumit tip de di-cur-@ De pilda= >ntr-o prele?ere uni8er-itara -au >ntr-un di-cur- de recep.ie la Academie= re?ulile de coocuren.: eFclud= cu infime eFcep.ii= folo-irea termenilor de ar?ou (i a re?ionali-melor@ A(adar= pentru a putea /interpreta2 mai multe roluri di-tincte= un acela(i 8or<itor tre<uie -: -t:p9nea-ca mai multe coduri (i -u<coduri lin?8i-tice diferite@ >n unele lim<i are loc o polari;are a ace-tor 8ariante -u< forma opo;i.iei dintre un idiom oficial (i unul coloc8ial= cu caracteri-tici deo-e<ite at9t >n plan leFical= c9t (i -u< a-pect fonolo?ie= morfolo?ic -au -intactic@ CAarle- Der?u-on ^$4_ a numit di?lo-ie acea-ta utili;are a unei 8ariante />nalte2 ,Ai?A6 a lim<ii na.ionale= eFtrem de codificata (i re;er8at: manife-t:rilor pu<lice ,cur-uri uni8er-itare= di-cur-uri politice= articole de fond din pre-:= emi-iuni de (tiri de la Radio (i T@*@6= dar (i core-ponden.ei dintre oamenii cul.i= (i a uneia Voa-e2 ,lo`6= utili;at: >n familie= >n con8er-a.iile cu per-oane de ran? -ocial inferior ,-er8itori= cAelneri= %%#

")&

muncitori6= >n produc.iile folclorice= >n emi-iunile de teatru popular= >n caricaturile din ;iare@ Situa.iile de di?lo-ie cele mai cuno-cute -e >nt9lne-c >n lim<a ara<a= >n ?reaca modern:= >n ?ermana el8e.ian: (i >n creola Aaitian9@ >n toate ace-te lim<i= 8ariantele Ai?A (i lo` -unt puternic di8er?ente (i clar delimitate at9t din punct de 8edere func.ional= c9t (i -tructural@ Ca o re?ul: ?eneral:= -i-temul morfolo?ic e-te mai <o?at >n Ai?A dec9t >n lo`@ Su<-tanti8ele din ?ermana -tandard au patru ca;uri di-tincte= pe c9nd cele din ?ermana el8e.ian: c numai trei@ EFact la fel -tau lucrurile (i >n ?reac:= unde eFi-t: patru ca;uri >n HatAar98ou-a ,8arianta H6 (i numai trei >n dAimotiHi ,8arianta !6@ Spre deo-e<ire de france;a literar:= >n care -u<-tanti8ele cuno-c cate?oriile de ?en (i num:r= ace-tea -imt total a<-ente >n creola din Haiti@ Din faptul c: H e-te mai -intetic:= iar ! mai analitic: re;ult: (i diferen.e aprecia<ile >n ceea ce pri8e(te topica (i folo-irea elementelor de le?:tur:@ Su< raport leFical= -pecifica di?lo-iei e-te coeFi-ten.a multor perecAi de cu8inte -inonime= a c:ror ocuren.: dia?no-ticAea;: imediat caracterul H -au ! al enun.ului >n care apar@ e li-ta de <:uturi a re-taurantelor ?rece(ti= 8inul fi?urea;: -u< numele de ino- ,oi8og6= termen H= dar= adre-9ndu--e o-p:tarului= con-umatorul >i cere fora(i ,Fpaa>6= cu89nt apar.in9nd leFicului != deoarece rela.ia de rol implic: o -u<ordonare a celui dint9i fa.: de cel de al doilea ,/clientul no-tru c -t:p9nul no-tru26@ C9t pri8e(te fonolo?ia= lucrurile difer: de la ca; la ca; ) 8ariantele H (i ! -unt foarte apropiate >n ?reac:= moderat diferite >n ara<: (i >n creol:= dar puternic di8er?ente >n ?ermana el8e.ian:@ >n con(tiin.a majorit:.ii 8or<itorilor e-te ad9nc >nr:d:cinat -entimentul -uperiorit:.ii 8ariantei H fa.: de 8arianta !@ Ara<ii cul.i (i 8or<itorii in-trui.i ai creolei din Haiti conte-t: ade-ea faptul c: ar utili;a 8reodat: (i altce8a dec9t H= >n-: >ntre<a.i >n ce lim<: -e >n.ele? cu -er8itorii -au cu copiii= -e 8:d ne8oi.i -: recunoa-c: folo-irea unui alt mod de eFprimare= -in?urul= cAipurile= pe care l-ar >n.ele?e ace(tia@ Realitatea e-te >n-: c: am<ele 8ariante -unt cuno-cute tuturora (i -electate >n func.ie de -itua.ia %%3

de comunicare= .in9ndu--e -eama c9 H repre;int: o lim<a alea-a (i ! una familiara@ re-ti?iul 8ariantei H e-te le?at= uneori= de reli?ie@ In ara<a H e-te lim<a Coranului= iar >n ?reaca HatAare8ou-a nu difer9 -u<-tan.ial de acea Hoine= >n care au fo-t redactate c:r.ile Noului Te-tament >n 35#%= apari.ia pentru prima oara a traducerii ace-tor c:r.i >n dAimotiHi a declan(at o re8olt: de propor.ii@ >n afara -crierilor cu caracter -acru= reputa.ia 8ariantei H e-te >ntotdeauna -u-.inut: de o <o?at: mo(tenire literar:= c:reia ! nu >i poate opune dec9t produc.ii folclorice mai -la< cotate >n ierarAia 8alorilor na.ionale@ >n nici un ca; 8arianta H nu tre<uie confundat: cu j ar?onul= folo-it de protipendad: pentru a -e diferen.ia de re-tul 8or<itorilor= >ntruc9t oamenii de jo- nu numai c9 -unt <uni cuno-c:tori de H= ci -unt cAiar o<li?a.i de po;i.ia lor -ocial: -u<ordonat: -: >l folo-ea-c: mai de- dec9t cei pe care >i -er8e-c@ De a-emenea nu tre<uie -: -e cread: c9 di?lo-ia ar repre;enta doar o etap: tran;itorie= (i deci efemer:= >n proce-ul unific:rii lim<ii= c:ci i-toria a

demon-trat c: cele dou: 8ariante H (i ! pot coeFi-ta= >ntr-un ecAili<ru relati8 cAiar timp de mai <ine de o mie de ani= e8entual cu o atenuare par.ial: a ten-iunilor dintre ele prin apari.ia unor forme intermediare= ca miHti pentru ?reac:= al-lu?aA (i al-`u-ta pentru ara<: -au a(a-numita /creol: Aaitian9 de -alon2@ erpetuarea 8ariantei != cAiar (i >n condi.iile -ociet:.ii moderne= >n care (coala= ma---media= lumea -pectacolului promo8ea;: -i-tematic eFprimarea >n H= -e eFplic: prin folo-irea ace-teia atunci c9nd p:rin.ii li -e adre-ea;: copiilor= form9nd a-tfel necontenit noi (i noi ?enera.ii de 8or<itori de ! ^$4_@

%%" "$@ COMUNICAREA SCRIS1

ri8it din punct de 8edere neurofi;iolo?ic= -cri-ul ne apare ca o acti8itate care -olicita at9t inten-i8 c9t (i eFten-i8 re-ur-ele corteFului@ Capacitatea de a -crie depinde at9t de o -erie de centri -itua.i pe -uprafa.a -coar.ei cere<rale= c9t (i de ;onele infracon(tiente ale refleFelor encefalice (i medulare@ Centrul lim<ajului -cri- e-te a-tfel pu- >n -itua.ia de a eFercita o func.ie de conducere deo-e<it de compleFa= comand9nd at9t centrului motilit:.ii 8oluntare= care coordonea;: mi(c:rile de?etelor= ale m9inii (i <ra.ului= c9t (i ;onelor care controlea;: reac.iile ocAilor= adic: deopotri8: centrului 8:;ului= -ituat >n lo<ul occipital= (i -tratului optic de la ni8elul me;encefalului@ De a-emenea= el -e afl: >n permanent: le?:tur: cu centrul lim<ajului 8or<it ,Broca6 (i cu cel al percep.iei auditi8e (i >ntre.ine un dialo? continuu cu lo<ii frontali= unde -e de-f:(oar: proce-ul de coordonare a >ntre?ii acti8it:.i con(tiente a creierului ,^&&_= pp@ 34$c34&6@ CompleFitatea tuturor ace-tor interconeFiuni determin: o dependen.: foarte pronun.at: a particularit:.ilor concrete ale -cri-ului de -tarea ?eneral: p-iAo-omatic: a celui care -crie@ Dac: ?rafolo?ul de-cifrea;: cu ajutorul -cri-ului predi-po;i.iile= temperamentul (i cAiar tr:-:turile de caracter ale indi8idului= medicul poate dia?no-tica -emnalele premer?:toare ale unor maladii= cu mult timp >nainte de apari.ia altor -imptome@ Cel mai u(or de depi-tat -unt= fire(te= afec.iunile cere<rale= ace-tea a89nd= aproape >ntotdeauna= (i implica.ii de ordin comunica.ional@

"$!

%%% Tumorile= le;iunile= infec.iile= accidentele cere<ro-8a-cu-lare produc tul<ur:ri fie ale >n.ele?erii -au producerii lim<ajului ,afa;ii6= fie ale motilit9.ii ,apraFii6r am<ele cate?orii afl9ndu--e la <a;a diferitelor tipuri de a?rafie@ Cunoa(terea ace-tor afec.iuni permite o mai <un: >n.ele?ere a mecani-melor comunic:rii 8er<ale= at9t orale c9t (i -cri-e= -u< du<lul a-pect al competen.ei (i al performan.ei@ A-tfel= eFi-ta dere?l:ri care pun >n e8iden.: -epararea func.iilor ?ramaticale cAiar la ni8elul <a;ei fi;iolo?ice a di-po;iti8ului ?enerati8 cu ajutorul c:ruia omul produce enun.uri lin?8i-tic corecte@ Dintre cele dpu9 tipuri principale de afa;ii= (i anume afa;ia JernicHe ,caracteri;at: prin -u<-titu.ii de -unete (i de cu8inte de care <olna8ul nu e-te con(tient= >n condi.iile unei produc.ii di-cur-i8e relati8 fluente6 (i afa;ia Broca ,>n care pacientul are dificult:.i de eFprimare= fie la ni8elul ?:-irii termenilor dori.i c fenomen denumit anomie c= fie la cel al >m<in:rii lor c a?ramati-m c= fie= >n -f9r(it= la cel al articul:rii c apraFie oral: c= dar >(i d: prea <ine -eama de ele (i face eforturi pentru a le dep:(i6= prima -e di-tin?e printr-o -upraa<unden.: de cu8inte-in-trumente ?ramaticale ,articole= conjunc.ii= prepo;i.ii6 >n detrimentul cu8intelor /pline2= cu con.inut -emantic <ine determinat= pe c9nd >n cea de a doua lucrurile -tau eFact in8er-@ Tul<ur:rile cititului (i ale -cri-ului -unt= >n ?enere= le?ate de cele ale 8or<irii= dar afirma.ia -e cere nuan.at:= a89nd >n 8edere faptul c: aleFia (i a?rafia nu comport: pre;en.a o<li?atorie a 8reunei forme de afa;ie@ In plu-= eFi-t: aleFia pur:= >n care <olna8ul >(i pierde cu totul capacitatea de a citi= dar (i-o con-er8: pe aceea de a -crie= ca (i pura a?rafie= cu manife-t:ri eFact opu-e@ EFperimente minu.ioa-e >ncearc: -: di-ocie;e rolurile di8er(ilor factori implica.i >n acti8it:.ile re-pecti8e= pentru a -e putea identifica deopotri8: mecani-mele de apari.ie a ace-tor afec.iuni neo<i(nuite (i c:ile de inter8en.ie terapeutic: cu cele mai mari (an-e de reu(it:@ Cu titlu de eFemplu= cercet:torul japone; Sa-anuma a o<-er8at la anumi.i pacien.i ce pre;entau le;iuni ale lo<ului temporal -t9n?= incapacitatea de a -crie caracterele de tip Hana= de(i aceia(i <olna8i continuau -: poat: comu%%$

nica perfect prin -cri- cu ajutorul caracterelor Hanj! !a prima 8edere= faptul pare ineFplica<il= o dat: ce -emnele ?rafice de primul tip nu -unt cu nimic mai complicate dec9t cele de tipul al doilea (i= pe dea-upra= -unt (i incompara<il mai pu.ine ) $b fa.: de "& ### ] In plan func.ional= deo-e<irea dintre ele e-te >n-: important:@ Se (tie c: japone;ii au >mprumutat -crierea de la cAine;i@ Ideo?ramele preluate cu ace-t prilej con-tituie <a;a -crierii Hanji= >n care -emnele ?rafice repre;int: no.iuni ce -e a-ocia;: unor cu8inte in8aria<ile= ca >n -i-temul leFical cAine;e-c ,a-pect di-cutat >n cap@ 3%6@ Ace-te caractere nu -unt corelate >n-: >n mod uni8oc cu o anumit: ima?ine -onor:= ele fiind -u-cepti<ile de & -au R lecturi diferite@ De pild:= ideo?rama cAine;: -Aan? ,/a cre(te= cre(tere26 poate fi citit: >n japone;: -Ao= -ei= umu= iHiru -au Aaeru ,^33R_= p@ 3"$6@ C9t pri8e(te cu8intele fleFi<ile= ace-tea nu -e pretea;: la o repre;entare ide o ?rafic: (i= de aceea= -unt notate cu ajutorul caracterelor fonetice numite Hana@ >mprumutate (i ele= pe la >nceputul -ecolului al a-lea= din -crierea cAine;:= -im<olurile Hana notea;: cele & 8ocale (i toate com<ina.iile 8ocal: O con-oan: acceptate de lim<a japone;: ,e 8or<a= de fapt= de dou: -eturi paralele de -emne ?rafice= unele de folo-in.: curenta= cur-i8e= cu duetul rotunjit= cuprin-e >n -ila<arul Aira?ana= (i altele mai col.uroa-e= re;er8ate numai anumitor tipuri de teFte= ca= de eFemplu= a<ecedarele (i proclama.iile imperiale= ?rupate >n -ila<arul HataHcma6@ ierderea diferen.iat: a capacit:.ii de a >n.ele?e (i folo-i numai -im<olurile Hana= cu con-er8area deprinderii de a -crie >n Hanji= demon-trea;: di-ocierea ace-tor acti8it:.i la ni8elul -coar.ei (i faptul c:= -pre deo-e<ire de rom9n -au de cAine;= japone;ul recur?e >n proce-ul -crierii la o mai mare 8arietate de func.ii cere<rale= fapt ce nu poate r:m9ne f:r: urm:ri a-upra de;8olt:rii ?enerale a ?9ndirii (i per-onalit:.ii -ale@ Aparent= a -crie nu >n-eamn: nimic mai mult dec9t a de-ena cu8inte@ Autorul r9ndurilor de fa.: a a8ut re8ela.ia ace-tei <analit:.i >n timpul -er8iciului militar= c9nd= la o (coala de tran-mi-ioni(ti din unitatea unde func.iona= --a %%&

de$c()eri! )re*e%.a "%"i e#ev !(!a# a%a#'abe!+ ce "rma c"r0 $"ri#e de c9!eva #"%i+ !im) &% care "m)#"$e c9!eva caie!e c" %(!i.e '(ar!e &%griHi!e+ dar )e care $0a d(vedi! i%ca)abi# $9 #e ci!ea$c,. 8a#e%!a! #a de$e% i d(!a! c" m"#! $)iri! de (b$er0 va.ie+ e# %" ',c"$e dec9! $9 "rm,rea$c, c#i), de c#i), mic,ri#e c(#eg"#"i de ba%c, i $9 re)r(d"c, 'ide# !ra$e"# gra'ic a# $cri$"#"i ace$!"ia. -e*"#!a!"#1 "% !ex! )er'ec! #i*ibi#+ )e care &%$, %"mai ce# care &# $cri$e$e %" &# )"!ea ci!i. Fa)!"# c, $cri$"# im)#ic, i )ar!ici)area a#!(r verigi a#e $i$!em"#"i %erv($ ce%!ra# i a a#!(r $!ra!"ri a#e )$i:i$m"#"i dec9! de$e%"# )"r i $im)#" )(a!e 'i d(vedi! )ri%!r0"% ex)erime%! e#eme%!ar. >ei %" &%!9m)i%am %ici ( di'ic"#!a!e &% a de$e%a &% !im) ce c9%!am "% c9%!ec c"%($c"! 6"%ii )ic!(ri (bi%"ie$c c:iar $9 'red(%e*e c9%d #"crea*,)+ %e e$!e '(ar!e gre"+ dac, %" im)($ibi#+ $9 $criem ( 'ra*, i%de)e%de%!, de !ex!"# c9%!ec"#"i 6(b#iga.i $9 ( 'acem+ v(m &%cerca $9 a#!er%am c"vi%!e#e )r(%"%.a!e c" ce#e $cri$er d(vad, c,+ de da!a acea$!a+ $im"#!a%ei!a!ea ce#(r d(", ac!ivi!,.i ridica )r(b#eme c(%$iderabi#e). Be (b$erv, c,+ dei $cri$"# &i are (rigi%i#e &% de$e% 6e v(rba de ceea ce %"meam &% ca)i!(#"# 13 scrierea sintetic), ( da!, c" im)#icarea $!r"c!"ri#(r #i%gvi$!ice (scrierea analitic) i+ "#!eri(r+ a ex)re$iei $(%(re (scrierea al*abetic), a%gaHarea )er$(%a#i!,.ii "ma%e &% acea$!a ac!ivi!a!e a deve%i! !(! mai c(m)#ex,+ d"), c"m i )($ibi#i!,.i#e ca+ )ri%!r0"% )r(ce$ de 'eedbacM+ $cri$"# $901 m(de#e*e+ #a r9%d"# $9"+ )e (m $0a" de*v(#!a! i m"#!i)#ica!. Fire!e+ r(#"# (ra#i!,.ii i ce# a# $cri$"#"i &% '(rmarea "%iver$"#"i %($!r" )$i:ic i $(cia# %" $"'er, &%!re e#e %ici ( c(m)ara.ie. /(rbim+ )(a!e+ de vre( d(", mi#i(a%e de a%i i+ c" c9!eva !ragice exce).ii+ ( 'acem c" !(.ii+ &% !im) ce $cri$"# e )re*e%! &% via.a (me%irii de %"mai ci%ci mi#e%ii i )9%, &% "rm, c" circa "% $ec(# i H"m,!a!e %" re)re*e%!a ( carac!eri$!ic, ge%era#, a %ici "%ei $(cie!,.i.J >e aceea+ c:iar dac, exi$!a a$)ec!e a#e ac!ivi!,.ii creier"0
*+ac, -oody (./"0, p1 "$%) 2enionea34, totu5i, 2ai 2ult ca pe o curio3itate, faptul c4 6n 7uedia, pe la 2ijlocul secolului al 8III'lea, oficierea c4s4toriei era refu3at4 ne5tiutorilor de carte1

336

#"i #ega!e de )re#"crarea i%'(rma.iei $cri$e+ '"%c.ia m(de0 #a!(are a c(m"%ic,rii (ra#e r9m9%e c(v9ri!(r )re)(%dere%!,. I)(!e*a c'!+ &% !im)+ )rac!icarea $cri$"#"i va )"!ea )r(d"ce m(di'ic9ri de e$e%.a &% 'i*i(#(gia creier"#"i+ c(m)arabi#e c" ce#e )r(v(ca!e de a)ari.ia i de*v(#!area v(rbirii+ r9m9%e a$!'e# ( $im)#, $)ec"#a.ie. ;ric"m+ di:(!(mia $cri$Qv(rbi! e #ega!, de ( $)ecia#i*are ide%!i'icabi#, a emi$'ere#(r cerebra#e+ rec"%(a!erea ma!eria#"#"i (ra# i%!r9%d &% c(m)e!e%.a emi$'erei $!9%gi+ iar ide%!i'icarea '(rme#(r 'i $em%e#(r gra'ice mai a#e$ &% a ce#ei dre)!e 6?62@+ ). 256). Acce)!9%d ca )e ( evide%., )rim(rdia#i!a!ea #imbaH"#"i v(rbi! &% ra)(r! c" ce# $cri$+ %" !reb"ie $, )ierdem &%$, di% vedere i exi$!e%.a "%ei (arecare re!r(ac.i"%i+ )ri% i%!ermedi"# c,reia ce# di% "rm, )(a!e i%'#"e%.a ev(#".ia ce#"i di%!9i. I$!(ria #imbii dem(%$!rea*, c, a)ari.ia #i!era!"rii $cri$e &%ce!i%e!e &%!r"c9!va ri!m"# $c:imb,ri#(r #i%gvi$!ice i c(%!rib"ie deci$iv #a )r(ce$"# "%i'ic,rii dia#ec!e#(r. Fi)$i! de mem(ria ar!i'icia#, )e care ( re)re*i%!, !ex!e#e $cri$e+ "% idi(m $e m(di'ic, i $e )(a!e di'ere%.ia a!9! de ra)id &%c9!+ aa c"m remarc, -(ber! I$car)i! 6?45@+ ). 30)+ &%.e#egerea di%!re re)re*e%!a%.ii "%(r ge%era.ii di'eri!e $, 'ie )"$, $"b $em%"# &%!reb,rii. 8r,$,!"ri#e $)eci'ice a#e c(m"%ic,rii $cri$e &% ra)(r! c" cea (ra#, a" ',c"! (biec!"# "%"i mare %"m,r de cerce!,ri. A$!'e#+ )e%!r" #imba e%g#e*,+ )(!rivi! $i%!e*ei &%!(cmi!e de PacM 7((dN+ )e ba*a re*"#!a!e#(r (b.i%"!e de0a #"%g"# a )e$!e )a!r" dece%ii 619401982) de cerce!,!(ri ca F.A. AMi%% A$(+ 3. =r(X% i C. 3ra*er+ P.A. >e/i!(+ L. C:a'e+ 7.E. >riema%+ 7. Fie#di%g i I. C(()e+ P.L. 7ib$(%+ P.-. 7ree%+ C.-. 7r"%er+ I.A. Ya"m) 6v. bib#i(gra'ia &% ?62@+ ). 305315)+ !ex!e#e $cri$e $e di$!i%g de di$c"r$"# (ra# )ri% "rm,!(are#e )ar!ic"#ari!,.i1 1. 8e%di%.a de a C!i#i*a c"vi%!e mai #"%gi W 2. 3re'eri%.a )e%!r" %(mi%a#i*are ac(#( "%de v(rbi!(rii rec"rg+ de (bicei+ #a verbe c" ace#ai &%.e#e$ W 3. F(#($irea "%"i v(cab"#ar mai varia!W 4. -ec"rgerea mai 'recve%!, #a e)i!e!e W 5. ;c"re%.a mai $c,*"!, a )r(%"me#(r )er$(%a#e W

337

6. ; mai mare )(%dere ac(rda!, $"b(rd(%,rii $i%!ac!ice &% de!rime%!"# c((rd(%,rii W 7. 3re'eri%.a )e%!r" )r()(*i.ii#e e%"%.ia!ive &% de'av(area ce#(r exc#ama!ive W 8. C% mai mare acce%! )"$ )e c(%$!r"c.ii#e )a$ive W 9. Frecve%.a mai mare a ger"%*ii#(r W 10. 7riHa de a '(rm"#a idei c(m)#e!e+ c" ex)#icarea !"!"r(r )re$")(*i.ii#(r $"biace%!e W 11. I#imi%area re)e!i.ii#(r+ a digre$i"%i#(r i%"!i#e i a a#!(r ma%i'e$!,ri a#e red"%da%.ei+ carac!eri$!ice (ra#i!,.ii. I%"merarea de mai $"$ %" e$!e ex:a"$!iv,+ 'ii%dc, am "rm,ri! $, re#ie',m ace#e !r,$,!"ri de$)re care $"%!em &%c#i%a.i $, credem c, $e reg,$e$c i &% !ex!e#e $cri$e &% #imba r(m9%,. Fa %(i+ di% ),ca!e+ cerce!,ri#e &% ace$! d(me%i" a" av"! "% carac!er $)(radic i+ de aceea+ %"mai )".i%e di%!re a$er.i"%i#e de mai $"$ )(! 'i arg"me%!a!e c" da!e exac!e. ;ric"m+ %" &%ca)e &%d(ia#, c, exige%.e#e c(m"%ic,rii $cri$e im)"% i &% r(m9%e!e c(%ve%.ii i reg"#i de ex)rimare di'eri!e de ce#e )re*e%!e &% di$c"r$"# (ra#. Ixem)#e#e $"%! (ric9%d #a &%dem9%,. B, %e g9%dim %"mai+ de )i#d,+ #a $)ecia#i*area vii!(r"#"i verba#+ a"xi#iar"# a voi 62v(i 'ace4) 'ii%d cva$i0 re*erva! )e%!r" !ex!e#e $cri$e+ &% !im) ce #imbaH"# (ra# &# '(#($e!e a)r(a)e exc#"$iv )e a avea 62am $, 'ac4). >ei $e v(rbe!e ade$ea de$)re #i%iari!a!ea c(m"%ic,rii $cri$e+ rea#i!a!ea e$!e c, $cri$"# e mai )".i% #i%iar dec9! emi$i"%ea (ra#,+ de(arece+ )ri% %a!"ra $a+ )ermi!e reve%irea a$")ra $ecve%.e#(r )recede%!e. >e #a re#"area "%"i &%ce)"! de 'ra*, )e%!r" a 2)ri%de4 mai bi%e ideea i )9%9 #a reci!irea "%(r c,r.i &% &%!reg"# #(r 62A)r(a)e &%!(!dea"%a &%.e#egi mai bi%e "% a"!(r c9%d &# reci!e!i+ dec9! c9%d &# ci!e!i )e%!r" )rima (ara4+ a'irm, Imi#e Fag"e! 6?47@+ ). 137)+ re)arc"rgerea ce#(r ci!i!e c(%'er, "% carac!er m"#! mai c(m)#ex !ex!e#(r $cri$e+ care $"%! de)ar!e de a re)re*e%!a ( $im)#, !ra%$)"%ere a (rdi%ii !em)(ra#e a c"vi%!e#(r i 'ra*e#(r r($!i!e &%!r0( (rdi%e $)a.ia#, ec:iva#e%!,. -ed"%da%.a me$aHe#(r (ra#e are dre)! )ri%ci)a#, ca"*, !(cmai %ev(ia re$im.i!, de emi.,!(r de a reami%!i a$c"#!,!(r"#"i "%e#e e#eme%!e )re*e%!a!e a%!eri(r+ i )e

338 care ace-ta nu le mai poate reeFamina= a89nd >n 8edere faptul c9 /8er<a 8olant2@ O atare cerin.a de8ine inutila >n -cri-@ !ectura cu 8oce tare a repre;entat totu(i dintotdeauna un mijloc de 8erificare a calit:.ii redact:rii@ !un?a i-torie a -aloanelor literare (i a diferitelor cercuri (i cenacluri de lectur: ne-o do8ede(te din plin@ S-ar p:rea a-tfel c9= >n mod paradoFalei= >n fond= contrar tuturor celor afirmate mai -u-= un teFt e cu at9t mai <un cu c9t re-pect: >n mai mare m:-ur: cerin.ele comunic:rii de tip oral@ Ra.ionamentul e= de-i?ur= 8icio-= >ntruc9t ceea ce -e 8erifica printr-o a-tfel de lectur: e-te nu ?radul de oralitate= ci cel de li;i<ilitate al fra;elor a(ternute pe A9rtie@ In conteFtul de fa.:= termenul de li;i<ilitate tre<uie >n.ele- >n accep.iunea >n care >l utili;ea;: D@ RicAaudeau ^33"_= pentru care li;i<ilitatea con-tituie o m:-ur: a u(urin.ei cu care un cititor mediu >n.ele?e -emnifica.ia unei fra;e@ R@ Dle-A ^&3_ (i R@ 'unnin? ^R&_ >n SUA= Andrj Conguet ^"b_ >n Dran.a -unt pionierii -tudiului -tati-tic al li;i<ilit:.ii@ rimii doi au anali;at comparati8

lun?imea medie a fra;elor din pre-a de-tinata diferitelor cate?orii de cititori= ar:t9nd c: acea-ta cre(te o dat: cu adre-area c:tre un pu<lic-.int: de ni8el intelectual mai >nalt@ A-tfel= R@ Dle-A a con-tatat c: fra;ele pre;ente >n <en;ile de-enate con.in= >n medie= 4 cu8inte= cele din re8i-tele pentru femei c 3$= cele din pu<lica.iile de tip ReaderE- Di?e-t c 3b= cele din articolele de ;iar c "3= iar cele din re8i-tele (i c:r.ile de (tiin.: c "5 de cu8inte@ Condi.ionarea li;i<ilit:.ii numai de lun?imea fra;elor e-te >n-:= indi-cuta<il= o ?re(eal:= deoarece= a(a cum o<-er8: Dranroi-e 'aguelin ,^&&_= pp@ 353c35"6) /Dac: o fra;:= -cri-a de un cititor cu o cultura medie= cuprinde 3R cu8inte= ea e-te= dup: Dle-A (i 'unnin?= li;i<il:@ Dup: noi= ea nu e-te li;i<il: dec9t dac: e-te compu-: din cel pu.in dou: propo;i.ii= fiecare de c9te maFimum 4 cu8inte@ Dac: fra;a de 3R cu8inte >ncepe cu -u<iectul= continua cu 3$ adjecti8e -au cu8inte de rela.ie (i -e termin: cu predicatul= ea e-te ?reu de citit ,@@@6= pe c9nd o fra;: de "$ de cu8inte %%5 compu-a din % propo;i.ii independente de c9te 4 cu8inte poate fi perfect li;i<il: pentru ace-t tip de cititor2@ Cu alte cu8inte= -tructura -intactic: a fra;ei are o influen.: deci-i8a a-upra li;i<ilit:.ii ace-teia= fiecare propo;i.ie fiind perceput: ca o unitate relati8 independent:= ori= altfel -pu-= ca un -uper-emn= >n -en-ul definit >n capitolul ""@ Or= a(a cum am mai -pu--o= -uperi;area diminuea;: -en-i<il cantitatea de informa.ie -u<iecti8a cuprin-: >n an-am<lul -emnelor con-iderate@ Se produce a-tfel o compactare a informa.iei= ce permite utili;area mai eficient: a memoriei imediate= de ale c9rei limite depinde capacitatea receptorului de a cuprinde >n.ele-ul teFtului cu care -e confrunt:@ Dup: cum -e (tie= for.a memoriei imediate -t: >n faptul de a fi /inte?ral:2 ,o fra;:= nu prea lun?:= au;ita -au citit:= e-te re.inut: /cu89nt cu cu89nt2 (i poate fi reprodu-: ca atare imediat dup: >nre?i-trarea ei6= iar -l:<iciunea ei >n 8olumul limitat ,la circa 3R# de <i.i6 al informa.iei >nma?a;inate@ otri8it cercet:rilor lui D@ RicAaudeau ,^33"_= p@ 3#56= po-i<ilit:.ile de memorare imediata ale cititorului mediu -e m:r?ine-c la cea 3" cu8inte@ C9nd o fra;: dep:(e(te acea-t: lun?ime= ea poate fi= de-i?ur= >n.elea-:= dar nu mai e re.inut: >n >ntre?ul ei= ci doar fra?mentar@ Intere-ant e faptul c: (an-ele unui cu89nt de a fi memorat depind e-en.ial de po;i.ia -a) cu c9t ace-ta ocup: un loc mai >ndep:rtat de >nceputul fra;ei= cu at9t re.inerea cu89ntului de8ine mai pro<lematic:@ Ta<elul de la p@ %$3= >ntocmit de Dranroi-e 'auguelin ,^&&_= p@ "##6 pe <a;a re;ultatelor o<.inute de D@ RicAaudeau e concludent din ace-t punct de 8edere@ Dup: cum era de a(teptat= un teFt alc:tuit din 3" cu8inte -e re.ine inte?ral= >n timp ce dintr-unul de 3b= "$ -au $# de cu8inte -unt re.inute tot 3" unit:.i leFicale= ceea ce re8ine la o propor.ie de= re-pecti8= b#M= &#M (i %#M@ Memorarea are >n-: loc >ntr-o manier: diferen.iata= cu pri8ile?ierea primei jum:t:.i a teFtului= fenomen cu at9t mai pre?nant cu c9t lun?imea ace-tuia -pore(te@ Se ajun?e a-tfel ca= >n ca;ul teFtului de $# de cu8inte= 3# %$# dintre cele 3" unit:.i memorate -: pro8in: din prima jum:tate (i numai " din cea de a doua@ !un ?imea fra;ei ,nr@ cu8inte6

din 6ntreaga fra34

entajul cu8inte re.inute 3" 3b $#

roc de

din prima jum:tate I din a doua jum:tate a fra;ei a fra;ei

3% "$

3## 5# b# &# %#

3## 5& 5# b# &#

3## 4& &# %# 3#

rincipala conclu;ie ce -e de-prinde din ace-te con-tat:ri e-te c: atunci c9nd -criem e recomanda<il ca elementele e-en.iale ale me-ajului -9 fie pla-ate >n prima parte a fra;ei= unde pre;int: (an-ele maFime de a -e fiFa >n memoria cititorului@ rintre ticurile lim<ii de lemn= care nu urm:rea informarea= ci >m<ro<odirea receptorului printr-o incanta.ie ?olit: de con.inut= -e num:r: (i procedeul= eFact opu-= de a pla-a <ruma de informa.ie tran-mi-: >n coada unor enun.uri Hilometrice care de<utau cu <analit:.i -uperflue@ In loc de) / re(edintele Rom9niei 8a 8i;ita Iranul2 -e prefera= -i-tematic= /In -piritul rela.iilor tradi.ionale de prietenie -tatornicite >ntre Rom9nia (i Iran= pre(edintele etc@a ,cu men.ionarea detaliat: a tuturor titlurilor liderului politic cu pricina= ceea ce >ndep:rta (i mai mult momentul anun.:rii (tirii propriu-;i -e6@ E8ident= pro<lema li;i<ilit:.ii -e pune >n mod total diferit >n teFtele de informare (i >n cele literare= >ntruc9t >n cele dint9i nu a-pectul concret al cu8intelor folo-ite de autor contea;:= ci >n.ele-ul din -patele ace-tora= pe c9nd >n celelalte forma cu89ntului nu mai e-te indiferenta= ea re.ine aten.ia (i -olicit: memoria >ntr-un fel -pecific@ Acea-t: di-tinc.ie dintre un lim<aj tran-parent= ce permite pri8irii -9 contemple -emnifica.iile dind:r9tul eFpre-iei lin?8i-tice (i imul opac= mat= care o re.ine= aduc9nd >n prim plan -emnificantul= con-tituie unul dintre pilonii teoriei moderne %$3 a opo;i.iei dintre cele doua forme fundamentale ale comunic:rii 8er<ale ) lim<ajul (tiin.ific (i lim<ajul poetic@ Dup: ce timp de -ecole /lim<a poe.ilor2 a fo-t definit: prin raportare la lim<a /cea de toate ;ilele2= con-ider9n-du--e c: ea repre;int: o ipo-ta;: de8iant: a ace-teia= pro?re-ele cercet:rii lin?8i-tice au ar:tat c: lim<ajul coloc8ial pre;int: mult prea multe tr:-:turi comune cu cel poetic pentru a mai putea fi contrapu- ace-tuia@ ractic= nici unul dintre procedeele in8entariate >n manualele de poetic: nu lip-e(te din eFprimarea noa-tr: ;ilnic:@ CAiar dac: nu -untem >ntotdeauna con(tien.i c9nd -punem ) /Mi-ain croit drum pe -trada care ?emea de lume p9n: la ?ura de metrou2 de concentrarea de metafore (i per-onific:ri din ace-t enun. <anal -au nu mai reali;:m enormitatea unor Aiper<ole ca /am murit de r9-2= ori /cior<a a-ta e >n?Ae.at:2= realitatea e-te c: fi?urile de -til (i cele /de -unet2 ,rime ca talme(-<alme(= tura-8uraI calea8alea -au a-onante ca /t:r:(-?r:pi(2= treac:-mear?:= mort-coptn ce fac ?loria lim<ajului poetic -unt pre;en.e o<i(nuite >n pei-ajul con8er-a.iilor noa-tre ;ilnice@ Atari eFemple pledea;: >n fa8oarea naturii afine a comunic:rii u;uale (i a celei literare (i o<li?a la c:utarea >ntr-o alt: ;ona a termenului antitetic cu ajutorul c:ruia -: fie definit: poeticitatea unui teFt@ Meritul de a fi identificat ace-t pol opu- al lim<ajului poetic (i de a fi de;8oltat o teorie e-tetic: coerent: >ntemeiat: pe acea-t: opo;i.ie >i re8ine cercet:torului france; de ori?ine rom9na iu- Ser8ien , iu- [er<an Cocule-cu6 L@ Diu al cuno-cutului a-tronom Nicolae Cocule-cu= iu- Ser8ien --a n:-cut la Bucure(ti >n anul 35#%@ Cu eFcep.ia unei placAete de 8er-uri intitulate

Cur?9nd clep-Sdra ,35"#6 (i a e-eului de tinere.e Introducere la un mod de a fi ,35"b6= >ntrea?a -a oper: a fo-t -cri-a (i pu<licata >n Dran.a= unde a locuit >nc: din adole-cen.:@ De forma.ie umani-t: ,(i-a dat doctoratul >n litere la ari- >n 35"46= Ser8ien a manife-tat totodat: un intere- -tatornic pentru (tiin.ele po;iti8e= urm:rind de-a lun?ul >ntre?ii -ale 8ie.i e8iden.ierea raporturilor a-cun-e= a -imilitudinilor profunde dintre arta (i (tiin.:@ Enumerarea titlurilor c9tor8a dintre principalele -ale lucr:ri e-te ?r:itoare prin ea >n-:(i= ate-t9nd 8a-tul diapa;on al preocup:rilor ace-tui >nc: prea pu.in cuno-cut c:rturar (i -a8ant ) E--aiE -ur le- rStAme- tonigue- du fianrai-= ,35"&6= !e lan?a?e de- -cu %$" >n per-pecti8a deceniilor care au trecut de la ela<orarea operei Sale de o remarca<il: di8er-itate= partea cea mai 2re;i-tent: a ace-teia -e 8:de(te a fi cea le?at: de definirea >ntr-o maniera inedit: a lim<ajului poetic= fapt remarcat >n epoc: ,nimeni altul dec9t aul *aljrS i -e adre-a lui Ser8ien cu cu8>ritele) /A.i f:cut tentati8a cea mai intere-ant: (i mai >ndr:;nea.: >ntreprin-:= dup: (tiin.a mea= pentru capturarea HSdrei oetice2 ,apud ^5#_= p@ 5#6 (i apreciat ulterior de promotorii poeticii matematice drept una dintre cele mai importante prefi?ur:ri ale noii di-cipline@ Intere-ul pe care Solomon Marcu-= autorul primului tratat de poetic: matematica din literatura mondial: a domeniului ^5"_= 3-a manife-tat pentru readucerea >n aten.ia lumii (tiin.ifice a contri<u.iilor lui iu- Ser8ien e-te= >n ace-t -en-= profund -emnificati8@ Recuno-c9nd meritele predece-orului -:u= Solomon Marcu- a de8enit a-tfel= deloc >nt9mpl:tor= eFe?etul cel mai autori;at al operei -er8ieniene= c:reia i-a dedicat anali;e de mare fine.e ,8@ de eFemplu= ^53_= pp@ 3R3c"#b -au ^5#_= pp@ b5c 3R36 (i pe care a continuat-o cu -tr:lucire@ Scurta eFpunere de mai jo- a ideilor lui Ser8ien pri8ind natura (i efectele opo;i.iei lim<aj poeticXlim<aj (tiin.ific urmea;: >ndeaproape pre;entarea pe care le-o face ilu-trul matematician@ otri8it concep.iei lui Ser8ien= comunicarea poetic: are drept 8eAicul o -ec.iune a /lim<ajului total2= pe care el o denume(te lim<aj liric ,!!6@ Termenul antitetic prin raport cu care -e define(te ace-ta e-te lim<ajul (tiin.ific ,!S6@ In ce con-t: deo-e<irile dintre !! (i !S C In lim<ajul (tiin.ific= orice enun. po-eda un -en- unic= <ine determinat= >n timp ce >n lim<ajul liric fiec:rei fra;e i -e a-ocia;: o infinitate nenum9ra<il: de -en-uri@ In ace-te condi.ii= e-te e8ident c: !! nu poate con.ine fra;e ence- ,35%36= rincipe- dEe-tAjtigue) pro<llme- dEart et lan?a?e de- -cience,35%"c35%&6@ MatAjmatigue- et Aumani-me ,35$"6= Ba-e pAS-igue et <a-e matAjmatigue de la tAjorie de- pro<a<ilitj- ,35$"6= ro<a<ilitj- et guanta ,35$46= Science et Aa-ard ,35&"6= E-tAjtigue ,35&%6@ %$% -inonime= >ntruc9t faptul ar pre-upune identitatea= a<-olut impro<a<il:= a mul.imilor infinite de -en-uri pe care le tran-mit ace-tea@ >n -cAim<= >n !S orice fra;: e -u-cepti<il: de oric9t de multe parafra;e= c:ci eFi-t: o infinitate de enun.uri cu acela(i >n.ele-@ Acea-t: -inonimie infinita face po-i<ile demon-tra.iile matematice= ce pre-upun= >n ultim: anali;: -ta<ilirea unei ecAi8alen.e -emantice >ntre dou: propo;i.ii) o teorema nu face dec9t -: pun: -emnul e?alit:.ii >ntre >n.ele-ul premi-ei (i cel al conclu;iei@ S: not:m= >n acea-t: ordine de idei= o deo-e<ire >ntre punctele de 8edere ale lui Ser8ien (i Mar eu-@ entru cel dint9i= mul.imile fra;elor apar.in9nd !! (i !S -unt perfect di-juncte@ Nu eFi-t: a(adar enun.uri care -: poat: fi?ura deopotri8: >ntr-un teFt poetic (i >ntr-unui (tiin.ific= afirma.ie pe care Marcu- o r:-toarn: cu u(urin.:= in8oc9nd contraeFemple= de felul 8er-ului /Doi (i cu doi fac patru2 dintr-o poe;ie de Vacgue- rj8ert , a?e dEjcriture6= ce pare eFtradintr-un manual de aritmetic:@ E-te= de altfel= cuno-cut: tendin.a lim<ajului poetic de a a<-or<i necontenit elemente dinafar: -a= >ncorpor9nd treptat

eFpre-ii con-iderate anterior drept apoetice= mi(care ilu-trat: de mari creatori ca Baudelaire -au Ar?Ae;i@ >n ace-t conteFt= Marcu- citea;: o<-er8a.ia in-pirat: a lui !@ Bla?a= potri8it c:reia / oetul -coate cu8intele din -tarea lor natural: (i le aduce >n -tarea de ?ra.ie2@ O con-ecin.: importanta a -inonimiei infinite a !S e-te relati8a independen.: a -en-ului eFprimat fa.: de materialul -onor folo-it >n ace-t -cop= de unde lip-a de rele8an.: a -tructurii ritmice a fra;ei= care= >n -cAim<= cap:t: >n !! o >n-emn:tate deo-e<it:@ Unul dintre re;ultatele cele mai -urprin;:toare pe care ni le furni;ea;: modelul -er8ienian al lim<ajului pri8e(te pro<lema -tilului@ Dac:= a(a cum apare el >n teoria literar: cla-ica= -tilul unei lucr:ri con-t: >n modalit:.ile -pecifice la care apelea;: un autor pentru a tran-mite un con.inut dat= urmea;: c9 op.iunile -tili-tice -unt po-i<ile numai >n lim<ajul (tiin.ific@ Acea-ta= deoarece numai >n !S o aceea(i idee poate fi eFprimata >n mai multe feluri diferite= lucru= din principiu= impo-i<il >n !!= unde cea mai mic: %$$ modificare a eFpre-iei antrenea;: apari.ia altor -emnifica.ii@ Daca >ntr-un teFt (tiin.ific autorul >(i poate permite -: alea?: forma de pre;entare pe care o con-ider: cea mai nimerit:= f:r: a tr:da >n.ele-ul comunicat= >n poe;ie a -pune altfel >n-eamn: >ntotdeauna a -pune altce8a@ *ariantele emine-ciene pentru Mai am un -in?ur dor@@@ nu repre;int: >n8e(m9nt:ri formal diferite ale aceluia(i me-aj liric= ci tot at9tea me-aje diferite@ Spre deo-e<ire de -a8ant= poetul -e 8ede a-tfel pri8at de po-i<ilitatea de a-(i ale?e mijloacele de eFprimare= li<ertatea de crea.ie con-t9nd= >n ca;ul -:u= >n dreptul de a opta pentru un con.inut -au altul= dar nu pentru o form: -au alta@ Di;loc9nd prejudec:.i 8ecAi (i tenace= conclu;ia acea-ta nea(teptat: re8olu.ionea;: -tili-tica (i o o<li?: -9-(i redefinea-c: o<iecti8ele= cu urm:ri care pri8e-c nu numai teoria literar:= ci (i raporturile ace-teia cu Aermeneutica@ O alt: con-ecin.: ce decur?e >n mod lo?ic din di-tinc.ia operat: de Ser8ien 8i;ea;: pro<lema traducerii dintr-o lim<: >ntr-alta@ Daptul c: oric:rei fra;e din !! >i core-punde un -pectru continuu (i infinit de -emnifica.ii face impo-i<il: ecAi8alarea ei perfect: >ntr-o alt: lim<:= unde (an-ele de a de-coperi un enun. >n;e-trat cu eFact aceea(i mul.ime nenum:ra<il9 de -en-uri nu pot fi dec9t nule@ In -cAim<= -inonimia nelimitat: din !S creea;: condi.ii pentru identificarea >n lim<a-.int9 a unor core-pondente accepta<ile ale tuturor fra;elor din lim<a-ur-:@ Se confirm: a-tfel intui.ia comun: potri8it c:reia teFtele (tiin.ifice -unt le-ne traducti<ile= >n timp ce t:lm:cirea poe;iei e-te >ntotdeauna infidela ,conform cuno-cutului ada?iu /traduttore-tradittore26@ Introducerea conceptelor de lim<aj (tiin.ific (i lim<aj liric >i ofer: cercet:torului franco-rom9n (i prilejul de a a8an-a cea mai conci-: defini.ie a e-teticii@ Dup: Ser8ien= acea-ta e-te /-tudiul !! prin intermediul !S2@ Dormularea atra?e aten.ia a-upra du<lei po-turi >n care -e poate ?:-i lim<ajul) cea de o<iect de -tudiu (i cea de metalim<aj >n termenii c:ruia e-te di-cutat lim<ajul-o<iect@ O<-er89nd ace-t lucru= Solomon Marcu( ?enerali;ea;: con-tatarea predece-orului -:u (i define(te patru tipuri de a<ord:ri %$& metalin?8i-tice= core-pun;:toare celor patru com<ina.ii po-i<ile lim<aj-o<iect metalim<aj ) critica literar: de factur: impre-ioni-t:= >n ca;ul c:reia at9t lim<ajul-o<iect c9t (i metalim<ajul apar.in tipului !!= poetica matematic:= unde lim<ajul-o<iect e-te !!= iar metalim<ajul !S= demer-urile de ?enul metamatematicii= >n care !S joac: am<ele roluri (i= >n fine= comentariile poetice pe teme matematice de felul celor datorate unui Ion Bar<u= unde !S de8ine lim<aj-o<iect= >n timp ce metalim<ajul e-te !!@

De fapt= Marcu- operea;: o eFtindere a -ferei conceptului de lim<aj liric= pe care >l con-ider: numai ca pe un ca; particular al unui mijloc mai cuprin;:tor de comunicare uman:= denumit lim<aj poetic ,! 6 (i >nt9lnit >n toate formele de eFprimare arti-tic:@ >n lucr:rile ulterioare oeticii matematice= el atra?e aten.ia a-upra erorii r:-p9ndite de a 8edea >n opo;i.ia dintre !S (i ! o ipo-ta;a particular: a /conflictului2 dintre componenta lo?ic: (i cea afecti8: a comunic:rii= dintre dimen-iunea ra.ional: (i cea emo.ional: a lim<ajului@ >n lumina m:rturi-irilor multor creatori din am<ele domenii ,declara.iilor lui A@E@ oe pri8ind ri?oarea matematic: cu care ace-ta calcula efectele emo.ionale ale poemelor -ale= Marcu- le contrapune afirma.ia complementar: a lui 'ri?ore C@ Moi-il= dup: care /o teorem: e-te un -entiment26= el demon-trea;: con8in?:tor c: ceea ce -e opune >n ! den-it:.ii lo?ice din !S nu e-te pre;en.a factorului afecti8= ci den-itatea de -u?e-tie= /predilec.ia de a trimite indirect la anumite o<iecte -au -t:ri2 ,^5#_= p@ 56@ Deo-e<irea fundamental: dintre -a8ant (i poet e-te c9 cel dint9i -pune lucrurilor pe nume= pe c9nd cel de al doilea -e eFprim: alu;i8= -e mul.ume(te -: -u?ere;e= prefer9nd preci;iei maniAei-te a (tiin.ei infinitatea de nuan.e a eFpre-iei 8a?i= nedefinite= ade-ea cAiar o<-cure@ >ntr-o formulare mai fru-ta= dar= -per:m= cu totul limpede= unul ne 8or<e(te pe (leau= cel:lalt c /pe dup: pier-ic2@ O<-er8a.ia -e lea?: de caracterul pur denotati8 al lim<ajului (tiin.ific= ce contra-tea;: cu cel inten- conotati8 al lim<ajului poetic@ De aici (i con-tan.a >n timp a modului >n care -unt >n.ele-e teFtele (tiin.ifice (i eFtrema 8aria<ilitate a perceperii poe;iei= care -ufer: -cAim<:ri nu numai de la %$R

o epoca la alta= ci (i de la un cititor la altul (i cAiar de la o lectura la alta= >ntreprin-e de o aceea(i per-oana@ Neam limitat aici -trict la pre;entarea principiilor de <a;a ale modelului Ser8ien-Marcu-= ale c9nii te;e inci-tante au dat deja na(tere unei <o?ate literaturi@ Cititorului intere-at de aprofundarea antite;ei dintre cele doua tipuri de lim<aj >i recomandam con-ultarea capitolului III din ^5#_= unde= al:turi de o anali;a detaliata a unui num9r de nu mai pu.in de &% de opo;i.ii dintre ! (i !S= profe-orul Marcu- trece >n re8i-t: ecourile rom9ne(ti (i interna.ionale ale teoriei= r:-pun;9nd unor o<iec.ii (i aduc9nd noi preci;:ri= de natur: -: clarifice a-pectele in-uficient elucidate >n 8er-iunea din urm: cu aproape trei decenii ,^5"_= cap@ II= III (i I*6@

"&@ COMUNICAREA DINCO!O DE CU*INTE

Re8enind a-upra -cAemei SAannon-Jea8er= pri8it: acum >n per-pecti8a mai compleF: a tuturor nuan.:rilor pe care i le-a putut aduce di-cutarea= pe parcur-ul a pe-te %## de pa?ini= a diferitelor forme (i implica.ii ale comunic:rii interumane= ne putem >ntre<a >n ce m:-ur: a<-olut toate elementele pre;ente acolo -unt= >ntotdeauna (i pretutindeni= indi-pen-a<ile@ !ucrul de care nu ne putem= >n nici un ca;= >ndoi e-te nece-itatea eFi-ten.ei unui emi.:tor@ Con(tient -au incon(tient de faptul c: ne tran-mite informa.ii= ace-ta tre<uie= oricum= -: eFi-te mai >nt9i= pentru a putea comunica ce8a@ EFperien.a raporturilor informa.ionale cu animalele -au cu computerele ne in8a.9 c: emi.:torul poate fi (i non-uman -au cAiar anor?anic@ Majoritatea defini.iilor= precum (i etimolo?ia cu89ntului comunicare ne 8or<e-c de-pre o punere >n comun= o >mp:rt:(ire de informa.ii= ceea ce pre-upune= de a-emenea= eFi-ten.a o<li?atorie a unui partener= fie el uman -au non-uman= c:ruia emi.:torul -: i -e adre-e;e@ >n ca;ul omului= ne8oia de comunicare e-te >n-: >ntr-at9t de inten-a >nc9t el poate emite me-aje (i c9tre de-tinatari necuno-cu.i= ipotetici -au cAiar ineFi-ten.i@ S: ne amintim de ciudata= dar at9t de omenea-ca= indi-cre.ie a <:r<ierului le?endarului re?e Mida-= care= nemai>ndur9nd -9 poarte -in?ur po8ara -ecretului c: -t:p9nul -9u a-cunde -u< -cufie doua falnice urecAi de m:?ar= a >ncredin.at taina unei <anale ?ropi -:pate >n p:m9nt= din care a8ea -9 %$4 crea-c:= mai apoi= tre-tia dema-catoare@ Odat: ajun(i >ntr-o >ncAi-oare= prima ?rij: a proa-pe.ilor locatari e-te de a >ncerca -: ia le?:tura cu pre;umti8ii cole?i de -uferin.: de dincolo de ;idurile celulei proprii@ Scrierile memoriali-tice ale fo(tilor de.inu.i politici din Rom9nia a<und: >n de-crierea procedeelor= care mai de care mai in?enioa-e= prin intermediul c:rora ace(tia au reu(it -9-(i -ati-fac: tre<uin.a 8itala de comunicare cu -emenii= cAiar (i >n condi.iile celei mai -tricte i;ol:ri (i -upra8e?Aeri@ Intre -implul apel prin <:t:i >n .e8i= >n pere.i -au >n c:ni.ele metalice -coa-e printre ?ratiile fere-trei ,cu trepte de codificare mer?9nd de la a(a-numitul /alfa<et al idio.ilor2 c o <:taie d A= dou: <:t:i d B etc@ c p9n: la 8ariante -ofi-ticate ale careului lui olS<io-6 (i unele 8erita<ile di-po;iti8e acu-tice ,>n fioroa-a >ncAi-oare de la ite(ti= de.inu.ii practica-er: >n perete un oficiu acoperit cu ?rij: cu un ame-tec de pa-t: de -:pun (i praf de tencuial:= >n care introdu-e-er: un ?9t de -ticla pre8:;ut cu o rondel9 de p9n;:= cu rol de mem<ran: 8i<rant:= o<.in9nd a-tfel un 8erita<il interfon -ui-?eneri-6 -e >ntinde o <o?ata ?am: de mijloace= create (i folo-ite cu ri-curi enorme= >n -copul -ta<ilirii unei pun.i de comunicare cu ni(te receptori= cel mai ade-ea= total necuno-cu.i@ Speran.a c9(ti?:rii unui interlocutor= ce con-tituia principalul mo<il al unor a-tfel de ac.iuni periculoa-e= confirm: (i confer: o ?reutate= de a-t: dat: dramatic:= defini.iei propu-e de Vo-e Aran?uren= potri8it c:reia /comunicarea e-te o tran-mitere de informa.ii la care -e a(teapt: r:-pun-2@

349

De altfel= un domeniu e-en.ial al -piritualit:.ii umane= reli?ia= --a con-truit tocmai pe tentati8a an?aj:rii unui dialo? cu un interlocutor a c:rui eFi-ten.: r:m9ne= lo?ic 8or<ind= ipotetic:@ At9t atei-mul c9t (i credin.: -unt e?al po-i<ile (i le?itime >n felul lor tocmai pentru c: eFi-ten.a Creatorului nu -e impune ca o e8iden.: imediat: tuturor oamenilor@ Se cuno-c prea <ine e(ecurile >nre?i-trate >n repetatele >ncerc:ri de demon-trare a eFi-ten.ei lui Dumne;eu= de(i pe ace-t teren (i-au >ncercat for.ele unele dintre min.ile cele mai p:trun;:toare din i-toria umanit:.ii@ e de alt: parte= nici ipote;a contrar: nu e mai le-ne

demon-tra<ila@ >ntr-o lucrare de referin.a pentru pro<lematica >n di-cu.ie ^4$_= !e-;eH aolaHo`-Hi o<-er8a c: /nimeni n-a au;it 8reodat: de comunic:ri de-pre eFi-ten.a lui Dumne;eu di-cutate >n cadrul unor reuniuni de fi;icieni= ceea ce e foarte fire-c= >ntruc9t (tiin.a nu ofer: in-trumente conceptuale pentru a<ordarea pro<lemeiL= ad:u?9nd imediat) /[i cAiar dac: ar eFi-ta o cale le?itim: din punct de 8edere intelectual de la ima?inea (tiin.ific: a lumii c:tre un Mare Calculator= ace-ta din urm: n-ar fi nicidecum Dumne;eul credin.ei cre(tine ,-au al oric:rei alte credin.e reli?ioa-e6= un protector <ine8oitor care -e preocup: de noi to.i (i de fiecare dintre noi -eparat@ El ar -em:na mai de?ra<: cu o ma(in: de calcul uria(:= care ar lucra poate cu cea mai mare preci;ie= r:m9n9nd >n-: perfect indiferent: fa.: de de-tinul omene-c2 ,op@cit@= pp@ R5cb#6@ Ultimul citat -u<linia;: pre?nant di-tinc.ia net: dintre Dumne;eul filo-ofilor= produ- a<-tract al ?9ndirii -peculati8e= (i /Dumne;eul cel 8iu2= per-onal= al credin.elor reli?ioa-e ,nu neap:rat (i al teolo?iei= care a >ncercat ade-ea impo-i<ilul unific:rii celor doua concepte= Aot:r9t di-juncte (i practic ireconcilia<ile6@ Dac: de m9i de ani oamenii con-truie-c temple (i >nal.: ru?:ciuni= ei nu o fac pentru a lan-a cAem:ri c:tre o for.: uni8er-al: imper-onal: ,nici m:car un ne<un nu --ar ru?a ?ra8ita.iei -au electroma?neti-mului ]6= ci Cui8a intere-at de -oarta lor (i capa<il -: le r:-pund:@ Reli?ia e-te e-en.ialmente un fapt de comunicare (i ea -e <a;ea;: pe credin.a nu at9t >n Dumne;eu= c9t >n po-i<ilitatea dialo?ului cu El@ Numai c:= dup: cu89ntul lui aul E8doHimo8= >n ace-t dialo?= /8ocea lui Dumne;eu e-te aproape t:cereB ea eFercit: o pre-iune de o delicate.e f:r: mar?ini (i niciodat: ire;i-ti<il:2 ,^$R_@ p@ $%6@ Credincio(ii pun acea-t: -uprem: di-cre.ie pe -eama re-pectului a<-olut al lui Dumne;eu pentru li<ertatea omului= ateii c pe -eama ineFi-ten.ei pre-upu-ului interlocutor@ Celor din urm: comportamentul reli?io- are toate moti8ele -: le par: a<-urd= la fel cum e8olu.ia unor dan-atori poate p:rea o mi(care inutil: (i f:r: noim: pentru un -urd din na(tere@ %&# Compara.ia e= fire(te= for.at:= >ntruc9t atei-mul= ori pur (i -implu -ceptici-mul= care ne i;olea;9 fonic de Emi.:torul di8in= nu repre;int: o infirmitate incura<ila= a<-en.a con?enitala a /or?anului2 credin.ei@ Cum ace-t /or?an2 nu e-te nimic altce8a dec9t componenta afecti8a a p-iAicului uman= uni8er-al pre;enta cAiar (i la indi8i;ii cei mai aliena.i= mult mai adec8ata ni -ar p:rea compara.ia dintre credincio- (i >ndr:?o-tit@ entru cel care nu a iu<it >nc:= manife-t:rile >ndr:?o-titului -unt a<erante@ S: p9nde(ti ore >ntre?i= >n fri? (i >ntuneric= pentru a ;:ri o clip: -ilueta fiin.ei iu<ite trec9nd prin dreptul unei fere-tre= -9-i -:ru.i foto?rafia ,a-em:narea cu icoana -e impune de la -ine ]6 -au -: p:-tre;i-cu 8enera.ie un o<iect care i-a apar.inut ,cf@ relic8ele per-onajelor -acre= adorate >n mai toate reli?iile6 con-tituie= pentru orice judecat: -:n:toa-:= acte ira.ionale= ce -fidea;: lo?ica ,nu >n-: (i pe cea /a -entimentelor2 ^333_@ >ntr-un mod a<-olut -imilar= comportamentul reli?io- a pre;entat= >ntotdeauna (i pretutindeni= o -candaloa-: do;: de a<-urd pentru o<-er8atorul dinafar: al fenomenului@ 9n: (i credincio-ului practicant al unei reli?ii anume= o<i(nuit cu incon?ruentele lo?ice ale propriei credin.e= manife-t:rile reli?ioa-e ale altor culte i -e par a<erante -au -tupide= atunci c9nd nu le catalo?Aea;: ca forme de?radate= ori in-uficient e8oluate= ale reli?iei -ale@ [i e normal -: fie a(a= o dat: ce /c:ile reli?ioa-e de a percepe lumea= in-titu.iile cultului= credin.ele= nu --au n:-cut niciodat: din reflec.ie analitic:2 ,^4$_= p@ R36 (i= ca atare= e de a(teptat ca ele -9-3 contrarie;e pe cel care le -upune eFamenului ra.iunii= fie el >n-u(i credincio- -au nu@ Oricum= cu eFcep.ia= ce8a mai complicat:= a <uddAi--mului= toate reli?iile pre-upun o comunicare interper-onal: cu di8inul@ Numai c:= de data acea-ta= 349

-cAema ?eneral: a comunic:rii -ufer: unele modific:ri >n raport cu forma -a canonic:@ Atunci c9nd ne adre-am unui de-tinatar dotat cu un -i-tem -en;orial -imilar cu al no-tru= -untem o<li?a.i -9 ne con8ertim me-ajele >n -emnale fi;ice= acce-i<ile receptorilor cu care e >n;e-trat ace-ta (i compati<ile cu natura material: a canalului de tran-mi-ie@ >n -cAim<= comuni%&3 carea cu o entitate imateriala ,/Dumne;eu e-te duA (i cei ce i -e >ncAina tre<uie -: i -e >ncAine >n duA (i >n ade8:r2 Ioan $@"$6 (i omni-cient: ,/c: (tie Tat:l 8o-tru de cele ce a8e.i tre<uin.: >nainte ca -: cere.i 8oi de la El2 Mt@ R@$6 ne di-pen-ea;: de acea-t: -er8itute= ceea ce -e traduce prin po-i<ilitatea -uprim:rii tran-mi.:torului din -cAema SAannon-Jea8er@ D:r: a -e eFclude comunicarea prin acte fi;ice ,e 8or<a= de-i?ur= de toat: mul.imea de practici inclu-e >n ceea ce i-toricii reli?iilor nume-c /formele cultului eFtern2 ,^3"5_= p@ 3"6= apare acum -itua.ia inedit: a unei comunic:ri in care emi-iunea -e re;um: la formularea mental: a me-ajului= >n credin.a c: ace-ta 8a fi perceput ca atare= cAiar dac: nu -e materiali;ea;: >ntr-o emi-iune -onor:= ca >n ru?:ciunea ro-tit: cu 8oce tare@Dar >n domeniul comunic:rii reli?ioa-e lucrurile pot mer?e >nc: (i mai departe@ EFperien.a marilor mi-tici ne aduce >n aten.ie o form: de comunicare total:= ce -e lip-e(te p9n: (i de ela<orarea lin?8i-tic: interioar: a ?9n-dului@ De(i rar:= o<iecti8 incontrola<il: (i= >n con-ecin.:= oric9nd -u-cepti<il: de fal-ificare= -tarea de con(tiin.: ineFprima<il: pe care o pre-upune tr:irea cuno-cut: -u< numele de unire mi-tic: pre;int: caracteri-tici comuni-ca.ionale care merit: -: ne re.in: aten.ia@ oate p:rea ciudat faptul c: Bi-erica= de(i -e m9ndre(te cu mi-ticii ei= a manife-tat >ntotdeauna o anumit: reticen.: (i -u-piciune fa.: de fenomenele de ace-t fel@ !ucrul e-te >n-: perfect eFplica<il= dac: -e iau >n con-iderare impo-i<ilitatea practic: de 8erificare a autenticit:.ii unor atari eFperine.e per-onale (i faptul c: ace-tea pun >n parante;: interce-iunea -acramental:= ceea ce poate na(te >n mintea -u<iectului ideea unui -tatut pri8ile?iat= care l-ar di-pen-a de re-pectarea normelor de comportare impu-e credincio(ilor /de r9nd2@ A(a -e face c: mi-ticii radicali -unt trata.i= mai >ntotdeauna= /ca re<eli poten.iali= dac: nu efecti8i= >n interiorul unei comunit:.i ecle;ia-tice2 ,^4$_= p@ 33"6= cu toate c: modul >n care >(i tr:ie-c rela.ia cu di8inul continu: -: fie recuno-cut drept paradi?matic@ Important din punctul no-tru de 8edere e faptul c:= de(i eFperien.ele mi-tice -unt funciarmente incomunica%&" <ile= ele -unt re-im.ite de cei care le parcur? drept o forma -uprema de comunicare= fntr-o lucrare cla-ica de p-iAolo?ie a eFperien.ei reli?ioa-e ^b4_= filo-oful american Jilliam Vame- ,34$"c353#6= -inteti;9nd re;ultatele eFamin:rii unui mare num:r de ca;uri de unire mi-tic:= a -u<liniat con8in?erea -u<iec.ilor c9 -t:rile parcur-e repre;entau o cale de cunoa(tere a unor ade8:ruri inacce-i<ile ra.iunii di-cur-i8e@ De aici (i caracterul inefa<il al eFperien.ei= impo-i<ilitatea de a >mp:rt:(i altora con.inutul ace-teia= >n ciuda faptului c9 /-t:rile mi-tice propriu-;i-e nu >ntrerup niciodat: cu totul fluFul ?9ndirii2= ceea ce le deo-e<e(te net de fenomene ca dedu<larea per-onalit:.ii= -pecific: unor maladii p-iAice ,-cAi;ofrenia6= -au ca tran-a medi-umnic9= am<ele caracteri;ate de faptul c9 /nu la-:= de o<icei= nici o urm: >n memorie (i nu influen.ea;: con(tiin.a normal:= pe care o >ntrerup <ru-c2 ,op cit= p@ %"&6@ Totu(i= /-ufletul >n -tarea de unire e ?ol at9t de ima?ini c9t (i de concepte a<-tracte= nu -e ?9nde(te la Dumne;eu [i nu >ncearc: -9-3 -e-i;e;e >n cate?orii intelectuale2 ,^4$_= p@ 3#b6= ci >l percepe nemijlocit= >ntr-un fel

c8a-i-en;orial= de(i -im.urile nu -unt >ntru nimic implicate ) /[i -ufletul 8ede= ?u-t: (i eFperia;9 c9 Dumne;eu e mai aproape de el dec9t e-te el >n-u(i2 ,Benedict de Canfeld= citat de !e-;eH aolaHo`-Hi la p@ 3#b6@ entru a reda ideea contactului direct al intelectului cu realitatea di8in:= :rin.ii Bi-ericii 8or<e-c cAiar= >n mod foarte pla-tic= de /-im.irea min.ii2 ,^3"&_= p@ "36@ Sen;a.ia de contopire cu di8inul nu >m<rac: in-a forma unei di;ol8:ri a con(tiin.ei (i per-onalit:.ii umane >n nem:r?inirea unei tran-cenden.e imper-onale= Ci dimpotri8:= >i creea;: -u<iectului -entimentul ne>ndoielnic al unei >nt9lniri cu Cine8a perfect indi8iduali;at= care >i 8ine >n >nt9mpinare@ Deo-e<irea dintre acea-t: >ntrucAipare per-onal:= iu<itoare= a di8inului (i inutilului primum mo8en- al filo-ofilor= cu care comunicarea ar fi un non-en-= apare cu maFim: pre?nan.: atunci c9nd -u<iectul eFperien.ei mi-tice e-te d >n-u(i un filo-of (i un -a8ant@ Ca;ul poate cel mai cuno-cut e cel al lui Blai-e a-cal= care >n noaptea de "% noiem<rie 3R&$ a eFperiat o atare rela.ie nemediat9= -u< %&% forma unei -t:ri de eFta; lumino-= cu durata de circa dou: ore= ce i-a marcat= >n mod deci-i8= eFi-ten.a (i pe care a con-emnat-o >n cele<rul -:u Memorial@ E 8or<a de o noti.9-memento= de nici o pa?in:= de-coperit: dup: moartea ?9nditorului cu-ut: >n c:ptu(eala Aainei -ale (i care >ncepe cu cu8intele) NDoc@ Dumne;eul lui A8raam= Dumne;eul lui I-aac= Dumne;eul lui Iaco8@ Nu al filo-ofilor (i al -a8an.ilor@ Certitudine@ Certitudine@ Sentiment@ Bucurie@ ace@2L ,^3#&_= p@ "5&6 Se o<-er8: c:= imediat dup: (ocul /caloric2 al de<utului eFperien.ei= >nre?i-trat pro memoria -u< forma lapidar: a cu89ntului /foc2= are loc recunoa(terea drept autor al me-ajului tran-mundan a unei entit:.i per-onale= identificate= f:r: e;itare= cu interlocutorul di8in al patriariAilor <i<lici ,cf@ /Eu -unt Domnul (i m-am ar:tat lui A8raam= lui I-aac (i lui Iaco8 ca Dumne;eu Atotputernic2 EFod R@%) cf@ (i teFtele paralele din EFod %@R= $@&= Mt@ ""@%"= Mc@ 3"@"R (i @Ap@ b@%"6@ C9t pri8e(te con.inutul propriu-;i- al comunic:rii= ace-ta nu ne e-te de;8:luit (i pro<a<il c: nici nu ar fi putut fi= a89nd >n 8edere limitele inerente ale eFpre-iei 8er<ale ,-e (tie= de altfel= c: /majoritatea marilor mi-tici au in-i-tat >n repetate r9nduri a-upra inadec8:rii f:r: -peran.: a lim<ajului pe care >l a8eau la di-po;i.ie >n >ncercarea de a de-crie ceea ce tr:i-er:2 ,^4$_= p@ 3#&6@ Ultimul r9nd citat mai -u- -u?erea;: >n-: c: me-ajul con.inea deopotri8: o componenta co?niti8:= de-cAi;9nd acce-ul c:tre un ade8:r profund (i definiti8= a(a cum ne-o arat: repetarea cu89ntului /certitudine2= (i una afecti8:= -emnalat: de cu8intele /-entiment2 (i /<ucurie2= indicii tran-parente ale faptului c:= pe l9n?: re8ela.ia primita= interlocutorul uman re-imte (i emo.ia perceperii nemijlocite a dra?o-tei di8ine@ Inten-itatea ace-tei tr:iri e-te -u<liniat: ce8a mai departe prin cu8intele /Bucurie= <ucurie= <ucurie= lacrimi de <ucurie2 ,/Voie= joie= joie= %&$ pleur- de joie26= dup: cum 8aloarea ?no-eolo?ic: a ilumin:rii e con-emnat: prin citarea 8er-etului e8an?Aelic ) / :rinte drepte= lumea nu Te-a cuno-cut= dar eu Te-am cuno-cut2 ,Ioan 3b@"R6@ In ultimele trei -ecole= Memorialul lui a-cal a fo-t -upu- unei multitudini de anali;e= de natur: -: >i epui;e;e= practic= toate 8alen.ele -emnificati8e@ Dac: am .inut totu(>-: >l mai readucem >n aten.ie e-te pentru c: eFperien.a la

349

care -e refer: ilu-trea;: un tip cu totul aparte de comunicare= pe care cel ce particip: la ea o re-imte drept de-:89r(it:= de(i= -au poate tocmai pentru c: e lip-it: de c9te8a dintre 8eri?ile de le?:tur: con-iderate indi-pen-a<ile >n orice proce- comunica.ional@ Am ar:tat deja c: a<-en.a canalului fi;ic face inutila codificarea me-ajului= ceea ce -e -oldea;: cu di-pari.ia in-tan.elor denumite= >n -cAema SAannon-Jea8er= tran--mi.:tor (i receptor@ Mai mult dec9t at9t= pentru participantul uman la comunicare di-pare (i nece-itatea formul:rii 8er<ale a me-ajului@ >n -tarea de eFta; mi-tic= -ufletul e-te= a(a cum men.ionam= cit9ndu-3 pe aolaHo`-Hi= /?ol at9t de ima?ini= c9t (i de concepte a<-tracte= nu -e ?9nde(te la Dumne;eu2 (i nici m:car nu -e roa?:= a89nd= cu toate ace-tea= con(tiin.a unei comuniuni depline cu Cel cu care -e afl: >n contact@ Dac: orice alt: form: de comunicare -ufer:= mai mult -au mai pu.in= influen.a pertur<atoare a -ur-elor de ;?omot= de data acea-ta= le?:turile cu realitatea am<iant: fiind total -u-pendate= nu numai <ruiajul= ci (i auto<ruiajul p-iAolo?ic -unt >nl:turate= c:ci nu mai e loc pentru nici un ?9nd care -: di-tra?9 con(tiin.a de la o<iectul adora.iei -ale ,/Ou<li du monde et de tout= Aormi- Dieu2= citim >n acela(i Memoricu6= pentru ca= >n cele din urma= >n-:(i di-tinc.ia dintre -ur-: (i de-tinatar -: -e e-tompe;e p9n: la di-pari.ie= >ntruc9t >n -tarea de unire mi-tica creatura ajun?e -: -e identifice cu Creatorul@ Marii mi-tici 8or<e-c de-pre >ndumne;eirea omului pe un ton at9t de /(ocant2 >nc9t teolo?ii --au 8:;ut ne8oi.i -: le nuan.e;e declara.iile pentru a-i feri de acu;a.ia de a fi i?norat di-tinc.ia ontolo?ic: dintre Dumne;eu (i om@ A-tfel= pentru Sf9ntul MaFim M:rturi-itorul= /-ufletul %&& de8ine Dumne;eu= odiAnindu--e= prin participare la Aarul dumne;eie-c= de toate lucr:rile -ale mentale (i -en-i<ile2 ^Capete ?no-tice II= 44B Dilocalia rom:neac-: II= p@ "#%6= ceea ce -un: foarte apropiat de afirma.ia lui Mei-ter EcHAart cum c9= >n atari momente= /-untem tran-forma.i in Dumne;eu2 ,apud ^4$_= p@ 3#56@ Ro-tul r9ndurilor de fa.a nu e-te= >n nici un ca;= acela de a ne an?aja >n -pecula.ii teolo?ice care ne-ar dep:(i competen.a@ Am men.ionat aici unele caracteri-tici ale eFperien.elor mi-tice numai pentru c9 ele ne -emnalea;: eFi-ten.a unor forme de comunicare neo<i(nuite= pe care nu le putem i?nora f9r9 a afecta completitudinea ace-tui tur de ori;ont@ Totodat:= e8ocarea lor 8ine >n -prijinul per-pecti8ei -cAi.ate >n primul capitol= unde= pornind de la pre;en.a >n lim<a rom9na a du<letului etimolo?ic comunicare-cuminecare= -u-.ineam c9 e-en.a comunic:rii nu poate fi >n.elea-: pe deplin dac: nu -e are >n 8edere= al:turi de dimen-iunea -a ori;ontal:= de -ociali;are a indi8i;ilor din ?enul Homo (i dimen-iunea 8ertical:= de conectare a ace-tora la ierarAiile -piritului@ Di-cu.ia din ace-t capitol final >ncAide a(adar o <ucl:= >ncerc9nd= >n acela(i timp= -: confere o re;onan.: mai profund: comentariilor pe mar?inea unui termen amenin.at deja de o u;ur: prematur: prin -upralicitare@ Aflat pe <u;ele tuturora= cu89ntul comunicare ri-c: -: nu mai comunice nimic (i= de aceea= o cur:.ire periodic: a -a de ;?urile rutinei nu poate fi dec9t <enefic:@ Ne-am <ucura dac: cititorul ar aprecia dintr-o a-emenea per-pecti8: (i >ncercarea de fa.:@

%&R REDERINZE BIB!IO'RADICE

3@ LLL) Dic.ionar cronolo?ic al -tan.ei (i teAnicii uni8er-ale= Bucure(ti= Ed@ [tiin.ifica (i Enciclopedic:= 35b5@ "@ LLL) !a 'rande EncSclopjdie= tome %#= ari-= Socijtj AnonSme de la 'rande EncSclopjdie= 35#3@ %@ LLL) Dic.ionar de informatica= Bucure(ti= Ed@ [tiin.ifica (i Enciclopedica= 3543@ $@ LLL) oetic: (i -tili-tic:@ Orient:ri moderneB prole?omene (i antolo?ie de MiAail Na-ta (i Sorin AleFandre-cu= Bucure(ti= Ed@ Uni8er-= 35b"@ 5. LLL) Tratat de lin?8i-tic: ?enerala= Bucure(ti= Ed@ Academiei= 35b3@ 6. Adler= Ronald= Rodman= 'eor?e= Under-tandin? Human Communication= Holt= RineAart and Jin-ton= 3544@ 7. AleFandrian@ I-toria filo-ofici oculte= Bucure(ti= Ed@ Humanita-= 355$@ 8. Aran?uren= V @!@= Human Communication= Jorld Uni8er-itS !i<rarS= 35Rb@ 9. Aran?uren= Vo-j= Sociolo?ie de lEinformation= ari-= HacAette= 35Rb@ 10. BaSlon= CAri-tianB Mi?not= \a8ier= !a Communication= ari-= NatAan= 3553@ 11. Benne= aenetAB SAeat-= aul= Dunctional Role- of 'roup Mem<re-= /Vournal of Social I--ue-2= $= pp@ $3c$5= 35$4@ 12. Bentoiu= a-cal= Ima?ine (i -en-= Bucure(ti= Ed@ Mu;icala= 35b3@ 13. Ben8eni-te= Emile= ro<llme- de lin?ui-tigue ?jnjrale= ari-= 'allimard= 35RR@ 14. Ber?er= Renj= De-coperirea picturii= Bucure(ti= Ed@ Meridiane= 35b&@ 15. Ber?-on= Henri= !Ej8olution crjatrice= ari-= Alean= 353$@ 16. Berne= Eric= 'ame- people plaS= Ne`morH= 'ro8e re--= 35R$@ 17. Berne= Eric= JAat do Sou -aS after Sou -aS Aello C Ne` morH= 35Rb@ 18. BoH= Si--ela= !Sin?) Moral CAoice in u<lic and ri8ate !ife= Ne` morH= antAeon= 35b4@ 19. Bol;ano= Bernard= aradoFen de- UnendlicAen@ Berlin= MaSer und Muler= 3445@ 20. Bri?At= Jilliam= Sociolin?ui-tic-= TAe Ha?ue= 35RR@ 21. BuS--en-= Eric= *jritj et lan?ue= lan?ue et pen-je= Ed@ Sol8aS= 35R#@ 22. Cara?iale= Ion !uca= Tem: (i 8aria.iuni c momente= -cAi.e= amintiri= ClujNapoca= Ed@ Dacia= 3544@ %&b 23.CAailleS= Vacgue-= $#@### de ani de mu;ic:= Bucure(ti= Ed@ Mu;icala= 35Rb@ 24.CAe<ano`= S@'@= On ConformitS of !an?ua?e Structure- `itAin tAe Indoeuropean DamilS to oi--onE- !a`= Compte--rendue- de lEAcadjmie de- Science- de lEURSS= !*= "= pp@ 55c3#"= 35$b@ 25.CAerrS= Colin= On Human Communication= Cam<rid?e Ma--@= MIT re--= 35&b@ 26.Comari= MiAai= Din culi-ele celei de a patra puteri= Introducere >n -i-temul ma---media= Bucure(ti= Ed@ Carro= 355R@ 27.Conguet= Andrj= !a li-i<ilitj= ari-= 35&b@

349

28.Corra;e= Vacgue-= !e- communication- non-8er<ale-= ari-= re--eUni8er-itaire- de Drance= 354#@ 29.Cri-tian= CornelB R>peanu= Bujor= Dic.ionar cinemato?rafic= Bucure(ti= Ed@ Meridiane= 35b$@ 30.Crou--S= 'eor?e-= !a communication audio-8i-uelle= ari-= Ed@ dEOr?ani-ation= Collection Tra8ail k ?rande efficacitj= 355#@ 31.Culianu= loan etru= Ero- (i ma?ie >n Rena(tere 3$4$= Bucure(ti= Ed@ Nemira= 355$@ 32.Dance= DranHB !ar-on= Carl= TAe Dunction- of Human Communication@ A TAeoretical ApproacA= Ne` morH= Holt= RineAart and Jin-ton= 35bR@ 33.Daniel= Con-tantin= Scripta aramaica= Bucure(ti= Ed@ [tiin.ific: (i Enciclopedica= 354#@ 34.DecrouF= E= arole- -ur le mime= Ed@ 'allimard= 35R%@ 35.De *ito= Vo-epA= Human Communication= TAe Ba-ic Cour-e@ $tA ed@= Ne` morH= Harper Ro`= 3544@ 36.De*ito= Vo-epA= TAe Interper-onal Communication BooH= Ne` morH= Harper Ro`= 35bR@ 37.Dinu= MiAai= er-onalitatea lim<ii romanec fi;ionomia 8oca<ularului= Bucure(ti= Ed@ Cartea Rom9nea-ca= 355R@ 38.Dinu= MiAai= Rum (i rim: >n poe;ia rom9nea-c:= Bucure(ti= Ed@ Cartea Rom9nea-ca= 354R@ 39.Dinu= MiAai= A MatAematical ApproacA to tAe -ScAolo?ical Time= Time= KualitS of !ife and Social De8elopment ,ed@ <S Carlo- A@ Mallmann and O-car Nudler6= pp@ b&c44= San Carlo- de BarilocAe ,Rio Ne?roAr?entina6= Dundacion BarilocAe= 354#@ 40.Dinu= MiAai= -SAolo?ical Time@ A Di-crete ApproacA= MatAematical !in?ui-tic- and Related Topic- ,ed@ <S 'Aeor?Ae kun6= pp@ 5&c3#$= Bucure(ti= Ed@ Academiei Rom9ne= 355&@ 41.Dinu= MiAai= Introducere >n teoria comunic:rii= Bucure(ti= Ed@ Uni8er-it:.ii= 355%@ 42. Dioni-ie din Durna= Carte de pictur:= Bucure(ti= Ed@ Meridiane= 35b5@ 43. Ducrot= O-`ald= !e- mot- du di-cour-= ari-= Ed@ de Minuit= 354#@ 44. Er8in-Trip= Su-an= Sociolin?8i-tic:= >n Ione-cu-RuFkndoiu= !iliana= CAi.oran= Dumitru= Sociolin?8i-tic: c orient:ri actuale= Bucure(ti= Ed@ Didactica (i eda?o?ica= 35b&@ 45. E-carpit= Ro<ert= !Ejcrit et la communication= ari-= re--e- Uni8er-itairede Drance= 354R@ %&4 aul= *9r-tele 8ie.ii -pirituale= Bucure(ti= A-oc@

46. E8doHimo8= CAri-tiana= 355%@ 47. Da?uet= Emile= Arta de a citi= Bucure(ti= Ed@ Al<atro-= 35b$@ 48. Der?u-on= CAarle-= Di?lo-ia= >n Ione-cu-RuF9ndoiu= !ilianaB CAi.oran= Dumitru= Sodolin?8i-tic: c orient:ri actuale= Bucure(ti= Ed@ Didactica= (i eda?o?ica= 35b&@ 49. Di-Aman= Vo-Aua= Sociolin?ui-tic-@ A Brief Introduction@ Ro`leS= Ma--@= 35b3@ 50. Di-Aman= Vo-Aua= Socilo?ia lim<ii c o (tiin.: interdi-ciplinarS pentru -tudiul lim<ii >n -ocietate= >n Ione-cu-RuF9ndoiu= !ilianaB CAi.oran= Dumitru= Sociolin?8i-tic: c orient:ri actuale= Bucure(ti= Ed@ Didactica (i eda?o?ica = 35b&@ 51. Dle-A= R@= Ho` to Te-t Reada<ilitS= Harper= 35$5@ 52. Dlocon-= Andrj= Uni8er-ul c:r.ilor@ Bucure(ti= Ed@ [tiin.ifica (i Enciclopedica= 35bR@ 53. Dor-dale= !oui-= er-pecti8e- on Communication= Addi-on Je-leS u<l@ Hou-e= 3543@ 54. DranH= Helmar= E-tetica informa.ional: ca eFemplu al ci<erneti;:rii pro<lematicii -ocial-filo-ofice= >n E-tetica= informa.ie= pro?ramare B antolo?ie= prefa.a (i note de *ictor Erne-t Ma(eH= Bucure(ti= Ed@ [tiin.ifica= 35b"@ 55. 'auguelin= Dranroi-e= Sa8oir jcrire= -a8oir communiguer= *er8ier-= Ed@ 'jrard Co@= 35b"@ 56. 'Aeor?Aiu= *ladimir Ari-to= Hipno;a= Bucure(ti= Ed@ [tiin.ifica (i Enciclopedica= 35bb@ 57. 'ASHa= Matila= E-tetic: (iteona artei= Bucure(ti= Ed@ [tiin.ifica (i Enciclopedica= 3543@

58. 'io8annini= 'io8anni ,ed6= De la -ileF la -iliciu@ I-toria mijloacelor de comunicare >n ma-:= Bucure(ti= Ed@ TeAnica= 3545@ 59. 'ofDman= Er8in?= !e- rite- de lEinteraction= ari-= Ed@ de Minuit= 35b$@ 60. 'ofiman= Er8in?= !a mi-e en -clne de la 8ie guotidienne= ari-= Ed@ de Minuit= 35b%@ E 61. 'offman= Er8in?= !e- cadre- de lEeFpjrience ,titlul ori?inal) Drame AnalS-i- c An E--aS on tAe Or?ani;ation of EFperience6= ari-= Ed@ de Minuit= 3553@ 62. 'oodS= VacH= Entre lEoralitj et lEjcriture= ari-= re--e- Uni8er-itairede Drance= 355$@ 63. 'ru<er= R@= I-toria mu;icii uni8er-ale= 8ol@ I= Bucure(ti= Ed@ Mu;icala= 35Rb@ 64. 'uiraud= ierre= !a mjcanigue de lEanalS-e guantitati8e en lin?ui-tigue= vtude- de lin?ui-tigue appliguje= "= ari-= Didier= pp@ %&c$R@ 65. 'unnin?= R@= TAe TecAnigue of Clear Jritin?= Mac 'ra` Hill= 35&"@ 66. Ha??ard= E@A@B I-aac= a@S@= MicromomentarS Dacial EFpre-ion aIndicator- of E?o MecAani-m- in -ScAotAerapS= in 'ott-cAalH= !@A@B Auer<acA= A@H@ ,ed-6= MetAod- of Re-earcA in -ScAotAerapS= En?le`ood Cliff-= N@m@= rentice Hall= 35RR@ 67. Hall= Ed`ard= TAe Silent !an?ua?e= Ne` morH= Dou<ledaS Comp@= 35&5@ %&5 68. Harri-= TAoma-= IEm O@a@ c mouEre O@a= Ne` morH= Harper and Ro`= 35R5@ 69. Hau?en= Einar= TAe Ecolo?S of lan?ua?e= Stanford ,California6= 35b"@ 70. HenleS= NancS= BodS olitic-) o`er= SeF and Non8er<al Communication= Ne` morH= rentice Hall= 35bb@ 71. Hui;in?a= VoAan= Homo luden-= Bucure(ti= Ed@ Uni8er-= 35bb@ 72. Hum<oldt= JilAelm 8on= O<er die *er-cAiedenAeit demen-cAlicAen SpracA<aue-= Berlin= 35%R@ 73. Ione-cu-RuFkndoiu= !iliana= Con8er-a.ia c -tructuri (i -trate?ii= Bucure(ti= Ed@ All= 355&@ 74. Ior?ule-cu= Adrian= Timpul (i comunicarea mu;icala= Bucure(ti= Ed@ olitica= 35b%@ 75. I-t8an= Herman= ait-cA-ul= fenomen al p-eudoartei= Bucure(ti) Ed@ olitic:= 35b%@ 76. I;ard= C@E@= attern- of Emotion- and Emotion- Communication in / Ho-tilitS2 and A?re--ion= >n liner= @B arame-= !@B Alio `aS= T@ ,ed-6= Non8er<al Communication of A??re--ion= lenum= 35b$@ 77. VaHo<-on= Roman= Concludin? Statement !in?ui-tic- and oetic-= >n TAoma- A@ Se<eoH= StSle in !an?ua?e= Cam<rid?e Ma--@= 35R#@ 78. Vame-= Jilliam= !EeFpjrience reli?ieu-e= ari-= Alean= 35#R@ 79. Vone-= StanleSB mar<rou?A= Elaine= A Naturali-tic StudS of tAe Meanin?- of ToucA= Communication Mono?rapA-= &"= pp@ 35c&R= MarcA= 354&@ 80. Voo-= Martin= TAe Di8e ClocH-= NInternational Vournal of American !in?ui-tic-2= "4= "= 35R"@ 81. aapferer= Vean Noel= 08onurile c cel mai 8ecAi mijloc de informare din lume= Bucure(ti= Ed@ Humanita-= 355%@ 82. aendon= A@= Some Dunction- of tAe Dace in a ai--in? Round= Semiotica= 3&= $= pp@ "55c%%$= 35b&@ 83. anapp= MarH= Non8er<al Communication in Human Interaction= Ne` morH= Holt= RineAart and Jin-ton= 35b4@ 84. aolaHo`-Hi= !e-;eH= Reli?ia= Bucure(ti= Ed@ Humanita-= 355%@ 85. !a<o8= Jilliam= TAe -tudS of !an?ua?e in It- Social ConteFt= in Socio-Un?ui-tic- attern-= AiladelpAia= 35b"@ 86. !afont= Ro<ert= raFematigue et p-ScAomjcanigue du lan?a?e= /CaAier- de praFematigue2= b= Montpellier= Uni8er-itj P aul *aljrSL= 354R@ 87. !ind?ren= Erne-t= Arta filmului= Bucure(ti= Ed@ Meridiane= 35R5@ 88. !uft= Vo-epA= 'roup roce--e-) An Introduction to ?roup DSnamic-= "nd ed@= alo Alto= MaSfield u<i@ Comp@= 35b#@ 89. Ma(eH= *ictor Erne-t= Art: (i matematic: c introducere >n e-tetica informa.ionala= Bucure(ti= Ed@ olitica= 35b"@ 90. Marcu-= Solomon= Art: (i (tiin.:= Bucure(ti= Ed@ Emine-cu= 354R@ 349

91. Marcu-= Solomon= Din i-toria ?9ndirii matematice rom9ne(ti= Bucure(ti= Ed@ [tiin.ifica (i Enciclopedica= 35b&@ 92. Marcu-= Solomon= oetica matematica@ Bucure(ti= Ed@ Academiei= 35b#@ 93. Marcu-= Solomon B Nicolau= EdmondB Stati= Sorin= Introducere >n lin?8i-tica matematic:=@ Bucure(ti= Ed@ [tiin.ifica= 35RR@ 5$@ MeAra<ian= Al<ert= Non-8er<al Communication= Aldine= 35b"@ %R#

%&4 5& Minai= T9na-eB Iile= 'Aeor?AeB Andra(iu Mircea@ Eni?ma eni?melor@ Bucure(ti= Ed@ Militar:= 355%@ 96. MiAoc= 'Aeor?AeB lo-ife-cu= Mariu-B Ur-eanu= *@= Elemente de teorie a pro<a<ilit:.ilor (i aplica.iile ei= Bucure(ti= Ed@ [tiin.ifica= 35RR 97. Mole-= A<raAam= An: (i ordinator= Bucure(ti= Ed Meridiane= 35b$@ 98 Morri-= De-mond= Man`atcAin? c a Dield 'uide to Human BeAa8ior= !ondon= V@Cope= 35bb@ 99 Morri-= CAarle-= Doundation- of tAe TAeorS of Si?n-= CAica?o= Uni8er-itS of CAica?o re--= 35%4@ 100 Mounin= 'eor?e-= !in?ui-tigue et pAilo-opAie= ari-= Ed@ de Minuit= 35b& 101 MSer-= 'ailB MSer-= MicAlle Tolela= !e- <a-e- de la communication interper-onnelle= Mac 'ra` Hill= 354&@ 3#"@ Ne`com<= TAoma-= An ApproacA to tAe StudS of Communicati8e Act-= @ -ScAolo?ical Re8ie`2= R#= pp@ %5&c$#$= no8@ 35&%@ 3#% Opri(= Tudor= Animalele 8or<e-c C Bucure(ti= Ed@ Al<atro-= 35b5@ 104. O-?ood= CAarle-B Se<eoH= TAoma-= -ScAolin?ui-tic-@ A Sur8eS of TAeorS and Re-earcA ro<lem-= Baltimore ,Indiana6= Ja8erlS re--= 35&$@ 105. a-cal= Blai-e= en-je-= b-ilme jdition= ari-= V@ de 'i?ord fed6= 35"%@ 106. a8i-= atrice= Dictionnaire du tAeatre= ari-= Edition- Sociale-= 354#@ 107. ea-e= Allan= Ho` to Read OtAer-E TAou?At- <S TAeir 'e-ture= NortA SidneS= Au-tralia= Camel u<l@ Comp@= 3543 ,in traducere rom9nea-ca !im<ajul trupului= Ed@ olimarH= Bucure(ti= 355%= dupa edi.ia a 34-a= ap:ruta la SAendon re--= !ondon= 355"6@ 108. oe= Allan Ed?ar= Scrieri ale-e= 8ol@ "= Bucure(ti= Ed pentru literatur: uni8er-ala= 35R%@ 109. u(cariu= SeFtil= !im<a rom9n:@ ri8ire ?eneral:= Bucure(ti= Ed Miner8a= 35R%@ 110. Read= Her<ert= Semnifica.ia artei= Bucure(ti= Ed Meridiane= 35R5 111. Ri<ot= TAjodule= !o?ica -entimentelor= Bucure(ti= Ed [tiin.ific: (i Enciclopedica= 3544 112. RicAaudeau= Dranroi-= !a li-i<ilitj= ari-= Ed@ CE != 35R5 113. Ro8en.a-Drumu(ani= Daniela= Introducere in -emiotic:= Bucure(ti= Ed@ Uni8er-it:.ii= 3553@ 115. Sadoul= 'eor?e-= I-toria cinemato?rafului mondial de la ori?ini pana In ;ilele noa-tre= Bucure(ti= Ed@ [tiin.ifica= 35R3@ 116. Sala= Mariu- B *intil9-R9dule-cu= Ioana= !im<ile lumii= Bucure(ti= Ed@ [tiin.ifica (i Enciclopedica= 3543@ 117 Sapir= Ed`ard= TAe Statu- of !in?ui-tic- a- a Science= @!an?ua?e2= &@ pp "#bc"3$= 35"5@ 118 Sau--ure= Derdinand de= Cour- de lin?ui-tigue ?jnjrale= ari-= aSot 353R@ 335 ScAefler= A@E@= Kua-i-court-Aip BeAa8iour in -ScAotAerapS= @ -ScAiatrSL@ "4= pp@ "$&c"&b= 35R&@ 3"#@ ScArwdin?er= Er`in= Ce e-te 8ia.a C (i Spirit (i materie= Bucure(ti= Ed@ olitica= 354#@ % R3 R4@ Harri-= TAoma-= IEm O@a@ c mouEre O@a= Ne` morH= Harper and Ro`

3 # A O

121. ScAut;= Jilliam= TAe Interper-onal Under`orld= alo Alto= Science and BeAa8iour BooH-= 35RR@ 122. SecAe= !ui;aB SecAe= Mircea= Dic.ionarul de -inonime al lim<ii rom9ne= Bucure(ti= Ed@ Academiei= 354"@ 123. SAannon= ClaudeB Jea8er= Jarren= TAe MatAematical TAeorS of Communication= Ur<ana= Uni8@ of Illinoi- re--= 35$5@ 124. SAi<utani= T@= Impro8i-ed Ne`-) A Sociolo?ical StudS of Rumor= Indianapoli-= Bo<<- Merrill= 35RR@ 125. Staniloae= Dumitru= Spiritualitatea ortodoF:@ A-cetic: (i mi-tic:= Bucure(ti= Ed@ In-titutului <i<lic (i de mi-iune ortodoFa= 355"@ 126. Sturd;a-S9uce(ti= Marcel= Heraldica= Bucure(ti= Ed@ [tiin.ific:= 35b$@ 127. TaSlor= AnitaB Ro-en?rant Tere-aB MeSer= ArtAurB SampleTAoma-= Communication= En?le`ood Cliff-= rentice Hall= 354R@ 128. *ancea= 0eno ,coord@6= Dic.ionar de termeni mu;icali= Bucure(ti= Ed@ [tiin.ifica (i Enciclopedic:= 354$@ 129. *a-ile-cu= Emilian= I-toria reli?iilor@ Bucure(ti= Ed@ in-titutului <i<lic (i de mi-iune ortodoF:= 35b&@ 130. *erone= ierre= In8ention= Bucure(ti= Ed@ Al<atro-= 354%@ 131. Jat;la`icH= aulB Bea8in= VanetB VacH-on= Don= Une lo?igue de la communication@ ari-= Ed@ du Seuil= 35b"@ 132. Jein<er?= HarrS= !e8el- of ano`in? and EFi-tence= in Studie- in 'eneral Semantic-= Ne` morH= Harper and Ro`= 35&5@ 133. Je-tleS= BruceB Maclean jr@= Malcolm= A Conceptual Model for Communication- Re-earcA= in Interper-onal Communication Sur8eS and Studie,D@C@ Barnlund ed6= Bo-ton= Hou?Aton Mifflin CompanS= 35R4@ 134. JAorf= Benjamin !ee= !an?ua?e= TAou?At and realitS@ Selected `ritin?- ed@ `itA an introduction <S V@B@ Carroll= Ne` morH= JileS= 35&R@

CU RINS

1. Comunicarea ) dificult:.ile unei defini.ii@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ 2. ScAema de principiu a proce-elor de comunicare@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@3b 3. Bruiajul (i pro<lematica a-cult:rii @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@"5 $ Codificarea ) 8eri?a indi-pen-a<il: a oric:rui proce- de comunicare@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ %4

349

5. Implica.ii filo-ofice@ Con-ecin.e etice@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ $5 6. Comunicarea (i cunoa(terea interper-onal9@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ R% 7. Tipuri de comunicare -ociala@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ bb U 4@ Dunc.iile (i /aFiomele2 comunic:rii@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ 5& @ Comunicarea la di-tan.: @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ 3#4 10...............................................................................C oduri (i cifruri@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ 3"" 11...............................................................................R edundan.a (i detectarea erorilor@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ 3%b 12...............................................................................O aplica.ie a teoriei codurilor <inare ) dia?no;a ritmului in 8er-ifica.ia rom9nea-c:@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ 3&$ 13...............................................................................R edundan.: (i a<re8iere >n comunicarea -cri-:@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ 3R& 14...............................................................................In forma.ia (i entropia informa.ional:@ @ @ @P@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ 3b$ 3&@ Comunicarea animal:@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ 344 l.ft Comunicarea uman: non-8er<al:@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ "#4 3b% Manife-t:rile in-tinctului teritorial >n comunicarea interuman:@ roFemica@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ "3R 3S 6 Comunicarea ?e-tual9@ aine;ica @ @ @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ ""& f j56 Comunicarea mu;icala @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ "$b "# Comunicarea pla-tic:@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ @ @ @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@"R% 21. Comunicarea cinemato?rafica@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ "b5 22. Informa.ia e-tetic: (i e-tetica informa.ional:@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@S "5& 23. Comunicarea 8er<al: ) oralitatea @ @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ %3% 24. Comunicarea -cri-:@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ %%% 25. Comunicarea dincolo de cu8inte@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ %$4