SOMAJUL 1.

DEFINIREA SOMAJULUI Somajul, prin efectele economico-sociale pe care le genereaza, a devenit o problema preocupanta n ultimele decenii pentru toate statele lumii. Somajul este o stare de dezechilibru pe piata muncii n cadrul careia exista un excendent de oferta de munca fata de cererea de munca, adica un surplus de populatie activa care nu-si gaseste loc de munca. Biroul international al muncii (organizatie din cadrul ONU) defineste somerul ca fiind persoana care indeplineste urmatoarele conditii: are o vrsta de peste 15 ani, este apt de munca, nu are loc de munca si este disponibil pentru o munca salariala sau nesalariala. Somajul raportat la piata muncii, este un fenomen macroeconomic opus ocuparii. Este posibil nsa, ca pe un segment al pietii muncii sa fie excendent de cerere de munca adica un deficit de forta de munca. Trecerea rapida de pe un segment al pietii muncii pe altul este dificila datorita rigiditatii ofertei de munca, gradului redus de substituire. Aceasta situatie impune o formare si recalificare a fortei de munca n concordanta cu noua situatie. 2. CAUZELE SOMAJULUI Aparitia si acentuarea somajului au o multitudine de cauze obiective si subiective. Dintre acestea enumeram: - productivitatea ridicata a muncii. Pe piata muncii, decalajul ntre cererea de munca si oferta de munca este n defavoarea ultimei. Dezechilibrul de amploare se manifesta pe segmentul de piata al fortei de munca tinere care au drept cauza lipsa nu numai de locuri de munca, ci si a unei pregatiri profesionale, n discordanta cu structura cererii pietei muncii. Exista si cauze de ordin subiectiv, ce tin de comportamentul retinut al agentilor economici de a angaja tineri fie din cauza lipsei lor de experienta, fie ca acestia nu se ncadreaza n disciplina muncii. n rndul tinerilor, somajul apare si ca urmare a tendintei de a cauta locuri de munca platite cu un salariu mai mare, fapt ce ntrzie integrarea lor activa. - progresul tehnic, pe termen scurt, este generator de somaj ntr-o proportie mai mare sau mai mica, n functie de capacitatea financiara a fiecarei tari de a asimila noutatile cercetari stiintifice. Pe termen lung, progresul tehnic genereaza noi nevoi care sunt acoperite prin produse rezultate din activitati noi generatoare de locuri de munca. - criza economica caracterizata prin scaderi sau stagnari ale activitatii economice produce someri iar integrarea lor, n perioada de boom, poate fi la un nivel scazut. Absorbirea unui numar ct mai mare de someri depinde de posibilitatile reale ale fiecarei tari de a stimula agentii economici n cresterea investitiilor de capital, de capacitatea de utilizare eficienta a prghiilor economice n conditii de criza. - modificarile de structura a ramurilor si sectoarelor economice, sub impactul diversificarii cererii de bunuri, al crizei energetice, conduc inevitabil pentru o perioada indelungata la reducerea cererii de munca. - imigrarea-emigrarea influenteaza asupra starii pietii muncii. Imigrarea unei parti a populatiei active n vederea angajarii n diferite tari va spori oferta de forta de munca n cadrul acestora .Emigrarea are un efect invers, de scadere a fortei de munca n zona de origine. - conjunctura economica si politica internationala nefavorabila datorita oscilatiilor ritmului cresterii economice, conflictelor armate, deterioreaza activitatile economice n tarile din zona si contribuie la cresterea somajului. n concluzie, somajul este generat de o multitudine de cauze, unele dintre ele fiind preponderente n anumite perioade si tari.

Pe plan economic se disting consecinte negative ale somajului la nivel national si la nivel de familie. Pe plan national excluderea unei parti a fortei de munca influenteaza dinamica marimi PIB. Societatea suporta costurile somajului pe seama contributiei la fondul de somaj, din partea agentilor economici si salariatilor. Existenta unui somaj de lunga durata, mai ales n rndul tinerilor, poate genera acte de violenta, infractiuni, poate accentua criminalitatea, cu impact asupra intregii societati. La nivel de individ-familie, somajul se repercuteaza negativ asupra venitului. ndemnizatia de somaj este mai mica dect salariul. Prelungirea duratei somajului erodeaza si economiile, erodeaza calitatea fortei de munca si este mai greu de gasit un loc de munca. Un rol aparte revine starii morale si psihice, care afecteaza individul devenit somer mai mult dect latura economica. Apar complexe de neutilitate pentru societate si familie, este afectata coeziunea si armonia din unele familii. Tot odata, somajul cronic si de lunga durata, care genereaza saracia unui grup important din populatia activa, poate antrena conflicte sociale profunde. 3. FORME ALE SOMAJULUI. MASURAREA SOMAJULUI Somajul involuntar se manifesta n diferite forme, dupa cauzele care l genereaza: - somajul ciclic este generat de evolutia ciclului economic. n multe tari dezvoltate s-a mentinut la cote ridicate chiar si n perioda de boom (10%); - somajul conjunctural este efectul restrngerii activitatii economice n unele ramuri, sectoare economice, sub impactul unor factori conjuncturali economici, politici, sociali, interni si internationali; - somajul structural deriva din conversiunea unor activitati economice, din restructurarile de ramura si subramura impuse de progresul tehnic; - somajul tehnologic este efectul introducerii noilor tehnologii care impun un nou mod de organizare a productiei si a muncii si n consecinta o reducere a locurilor de munca. - somajul sezonier este legat de restrngerea activitatii economice n anumite anotimpuri ale anului datorita conditiilor naturale. El are caracter ciclic; - somajul total presupune pierderea locului de munca si ncetarea totala a activitatii (falimente, restructurarea profilului ntreprinderii, nchiderea unor unitati nerentabile); - somajul partial consta n reducerea duratei de munca sub nivelul stabilit legal cu diminuarea corespunzatoare a salariului; - somajul deghizat cuprinde persoanele declarate si nregistrate n categoria someri dar care, n realitate, sunt pe piata gri a muncii. Ele lucreaza fara contract de munca dar beneficiaza de toate drepturile prevazute n legi privind somerii. Exista si somajul voluntar reprezentat de persoanele care refuza locurile de munca oferite, care se transfera de la un loc de munca la altul din diferite motive personale. El pune n evidenta comportamentele indivizilor facndu-i sa devina mai rigizi fie fata de nivelul salariului, fie fata de conditiile de munca. Somajul voluntar are, n esenta sa, rigiditatea salariului la scadere. Sindicatele militnd pentru salarii mai mari, agentii economici, care se raporteaza la fondul de salarii, renunta sa angajeze, astfel ca o parte din forta de munca ramne neocupata. Acesteia i corespunde somajul frictional. Estimarea sau masurarea somajului presupune luarea n considerare a dimesiunii, structurii, intensitatii si durata acesteia, ntr-o perioada sau alta. n acest sens se apeleaza la indicatori cantitativi si structural-calitativi. Indicatorii cantitativi exprima marimea absoluta a somajului, adica numarul total al

somerilor existent la un moment dat n economia nationala ntr-o zona geografica, n anumite ramuri, profesii etc. Rata somajului exprima procentual marimea somajului. Se calculeaza ca raport procentual ntre numarul somerilor si populatia activa. RS= Numarsomeri/Populatia activa x 100 Indicatori de ordin structural-calitativ se refera la componenta structurala a somerilor dupa nivelul de calificare specialitati, meserii, sex, vrsta etc. Tinerii n tarile dezvoltate dar si n tarile n tranzitie detin o pondere ntre 20-25% din totalul somerilor nregistrati. n Romnia ncepnd cu 1997 pondera era de 38%. Femeile constituie o alta componenta importanta n structura somerilor nregistrati, trasatura generala pentru toate tarile lumii. n Romnia ncepand cu 1998 ponderea era de 48,1%. Masurarea somajului necesita luarea n calcul si a altor elemente cum sunt: intensitatea somajului adica evidentierea situatiei n care este vorba de reducerea perioadei de lucru, a numarului de ore de munca saptamnale si diminuarea corespunzatoare a salariului sau de pierderea totala a locului de munca; durata somajului, ce reprezinta intervalul de timp din momentul ncetarii partiale sau totale a activitatii pna la rencadrarea sau reluarea muncii ntr-un domeniu sau altul. 4. POLITICI DE COMBATERE A SOMAJULUI Somajul prin dimensiuni, durata prelungita si consecinte, ridica n fata guvernelor si fortelor sociale responsabilitatea de a elabora politici a caror obiectiv este reducerea proportiilor acestuia. Politicile active constau din masuri care sa contribuie la integrarea somerilor n diferite activitati si prevenirea somajului n rndul celor ocupati. Principalele masuri de promovare a politicilor active sunt: - organizarea de cursuri de calificare pentru cei care vin pe piata munci fara o calificare corespunzatoare si recalificarea somerilor n concordanta cu structura profesionala a locurilor de munca; - stimularea agentilor economici prin prghii economico-financiare n extinderea activittaii economice; - ncurajarea investittiilor, prin acordarea de facilitati n vederea relansari si cresterii economice a cererii de noi locuri de munca; - acordarea de facilitati ntreprinderilor care angajeaza someri de lunga durata precum si tineri; - ncurajarea efectuari unor lucrari de utilitate publica,pe plan local si national; - dezvoltarea serviciilor publice n limite rationale, a serviciilor industriale, etc; - extinderea ocuparii atipice: ocuparea pe timp de munca partial, ocuparea temporala, munca la domiciliu, munca independenta si alte forme de ocupare. n vederea atenuarii somajului si a consecintelor lui sunt importante si alte masuri ca acordarea de facilitati care sa stimuleze mobilitatea fortei de munca de la o zona la alta, de la un sector de activitate la altul (indemnizatii de transfer, locuinte,etc); ncurajarea somerilor de a se lansa n activitati pe cont propriu; dezvoltarea cercetarii stiintifice, a sectoarelor de conceptie; racordarea nvatamntului la tendintele ce se contureaza n diviziunea muncii interne si internationale, formarea si specializarea tineretului n domenii de perspectiva ndelungata, care sa le ofere o mobilitate profesionala ridicata; dezvoltarea sau crearea de unitati n sectoare ce tin de producerea de instalatii, utilaje de depoluare, reciclare a materialelor si materiilor utile, protectia resurselor, gestionarea padurilor, a

deseurilor, depoluarea rurilor, introducerea de restrictii privind imigrarea si trimiterea fortata a imigrantilor n tara de origine; Atenuarea tensiuni somajului si cresterea gradului de ocupare se pot realiza numai prin sporirea volumului si eficientei investitiilor, care prin efectul lor de antrenare, creaza conditii de sporire a productiei, a venitului national si a cereri globale de bunuri economice, influentnd pozitiv ocuparea si nivelul de trai. Politicile pasive se concretizeaza n masuri si actiuni care sa asigure somerilor involuntari un anumit venit pentru un trai decent sau de subzistenta. Aceasta politica trebuie sa aiba, prin fundamentarea sa, un caracter limitativ care trebuie sa descurajeze n a se complacea n situatia de somer. Venitul asigurat somerului se numeste indemnizatie de somaj sau n cazul tarii noastre ajutor de somaj. El se acorda pe o perioada determinata de timp. n cazul depasirii perioadei de acordare a indemnizatiei de somaj, din imposibilitatea gasiri unui loc de munca, n multe tari se mai acorda, pentru un interval de timp, ajutor social sau alocatie de sprijin. Acestea sunt sume fixe, lunare, cu mult mai mici decat ndemnizatia de somaj. n Romnia, costul somajului pentru patronat reprezinta 5%, raportat la fondul de salarii, iar pentru salariati, 1% raportat la salariul brut. Perioada de acordare a ajutorului de somaj este de 9 luni, iar a alocatiei de sprijin 18 luni.