Motive horatiene in operele lui Eminescu

Quintus Horatius Flaccus abordeaz probleme generale privitoare la fondul i la

forma creaiei literare, subliniind necesitatea respectrii unor principii fundamentale, care dau
valoare operei de art, i anume: claritatea, simplitatea, unitatea dintre fond i form,
originalitatea, concizia, armonia, creativitatea la nivel de lexic, potrivit coninutului. Astzi,
este cunoscut pentru noi toi, poezia nu mai rspunde acestor canoane, ns chiar Eminescu
este adeptul multora dintre principiile enunate.
Cele 5 Scrisori ale lui Mihai Eminescu, creatii ale maturitatii sale artistice, au ca model
Epistolele poetului latin Horatiu. Acestea sunt poeme consacrate unui prieten, unui
apropiat sau unui protector si, pornind de la tiparul horatian,Eminescu nu-si alege un
destinatar identificabil, ci cel caruia i se adreseaza fiind chiar cititorul. Toate scrisorile
eminesciene au ca tema problematica geniului si sunt construite pe principiul antitezei,
procedeu tipic romantic.
Lui Eminescu i erau apropiate principiile horaiene ce exclud absurdul, nepotrivirea cu natura,
important fiind nu doar tehnica, ci i adecvarea ei la esena i scopul artei. Adevrul oglindit n
oper este punctul de reper pentru valoarea estetic, la ambii poei.,, Ce-i plsmuit, ca s plac,
s fie vecin cu adevrul este doar un vers exemplificator pentru concepia lui Horaiu despre
poezie.
Mai pot fi identificate i alte puncte comune ntre cei doi poei sau afinitile lui Eminescu fa
de opera lui Horaiu, din care, nu ntmpltor, a tradus si oda horatiana. Iat cteva versuri din
Epilog ( Cartea a III-a Oda XXX ): ,,Mi-am zidit monument dect acel de fier / Mult mai trainic
i nalt ca piramizi cereti; / Ploaia nu-l va mnca, nici Aquilonul slab, / Nici al anilor
ir, vremile care fug. / Nu de tot voi muri, partea mai bun a mea / Va scpa de mormnt...
Profunzimea ideilor horaiene despre condiia poetului n lume a gsit ecou i n
contiina artistic a lui Eminescu. Mrturie este poezia ,,Numai poetul.... Creaia i asigur
poetului nemurirea, difereniindu-l de lumea toat trectoare ( Oamenii se nasc i mor / Ca i
miile de unde). Poetul este, n schimb, apariie singular n formele de manifestare a realului,
apariie definit prin metafora zborului peste valurile lumii; doar gndul lui poate cltori,
trece peste nemrginirea timpului, stpnind lumea n dimensiunile ei spaio-temporale (n
sfintele lunci), n esena ei sublim (Unde psri ca el / Se-ntrec n cntri.)
Ideile nu sunt altele dect cele exprimate de Horaiu n ,,Cartea a III-a Oda XXX,
dezvoltare a celebrului motiv al autoelogiului:,, Un monument nlat-am, care mai venic e
dect arama / i-att de-nalt cum nu-s nalte nici piramidele regeti; / pe el nici ploaia
roztoare, nici vnt npraznic nu-l drm / i nu l vor clinti nici anii ce nu poi s i

socoteti / cum trec n iruri nesfrite cu clipele ce fug mereu. i ceea ce i confer artistului
nemurirea este exprimat la Horaiu cu mndrie i convigere: ,,Nu voi muri ntreg: din mine o
parte, partea cea mai mare, / va-nfrnge Moartea i, prin slava ce-mi vor nla urmaii, eu /
n orice veac la fel de tnr voi crete fr ncetare.

Opera lui Horatius i cea eminesciana au numeroase teme i

motive comune, cum ar fi:
1. Conditia omului de geniu:
2. Ataraxia: NIL ADMIRARI () s nu te lai impresionat de nimic Horaiu,
Epistulae, I, 6, 1. Pstrarea senintii i a unei dispoziii sufleteti egale n toate
mprejurrile este condiia fericirii. Uneori expresia definete i o atitudine de nepsare.
Preceptul horaian. nil admirari(s nu te extaziezi de nimic) i va afla transpunerea
strlucitoare n Gloss. Din Horaiu mai face o splendid traducere a Epistolei I,II,
Ctre Bullatius.
Cum i se pare, Bullaius, Chio, falnicul Lesbos,
Samosul cel elegant, Sardes, cetatea lui Croesus,
Smyrna ori Colofon? Mai mari, mai mici dect faima?
....Ori de urtul mrii i-al drumului Lebedu-l lauzi?
Lebedul? tii tu ce e-mi rspunzi? Mai pustiu dect Gabii,
i totui, aicea viaa-mi
Voi s-o petrec, uitat de ai mei, uitndu-i pre dnii
Dintr-un mal deprtat privind pe Neptun tulburatul.
.... Grijile noastre fug de cuvinte i-nelepciune,
Nu de un loc ce rsare domnind peste apele mrii.
Cerul deasupra schimbi, nu sufletul , marea trecnd-o.
Pentru geniu, lumea terestr este un cerc prea strmt n raport cu idealurile i visurile lui.
Impresionant este i asemnarea de concepie privitoare la preconizarea ataraxiei,
a echilibrului interior i a armoniei. La Horaiu, n Sermones: ,,E o msur n toate: tu,
drumul drept l ine / i nu clca hotarul pus ntre ru i bine, iar la Eminescu, n
Gloss: ,,Tu aaz-te deoparte, / Regsindu-te pe tine, / Cnd cu zgomote dearte / Vreme

trece, vreme vine. () Tu n col petreci n tine / i-nelegi din a lor art / Ce e ru i ce e
bine.
In poezia ,,Glossa a lui Eminescu ataraxia apare ca mod de existenta. Poezia are forma
fixa si a fost considerata un decalog al izbavirii spiritului de amagirile clipei. Textul a
fost considerat o sinteza a atitudinilor pesimiste eminesciene, in care influenta budista
filtrata prin filosofia schopenhauerina e mai evidenta decat in orice alta
creatie. Glossa este o poezie cu caracter gnomic, un cod al omului superior care intelege
lipsa de sens a existentei.
Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi si noua toate;
Ce e rau si ce e bine
Tu te-ntreaba si socoate;
Nu spera si nu ai teama
Ce val ca valul trece;
De te-ndeamna, de te cheama,
Tu ramai la toate rece.
mpratul poeziei i-al visrii nu a crescut doar n grdina culturii noastre naionale,
cum au fcut majoritatea poeilor notri de pn atunci. n sufletul su ns, a avut
totdeauna o nermurit admiraie fa de poezia latin, care i-a fost adesea inspiratoare.
Ideea de a face o apreciere critic asupra poeilor din generaiile trecute, pui n antitez
cu poeii contemporani, cum face Mihai Eminescu n Epigonii, s-ar putea s fie de
inspiraie horaian sau -credem- mai curnd ovidian. Horaiu, n Epistola I din Cartea a
-II-a, face acelai lucru, cu deosebirea c preferina lui se ndreapt spre poeii
contemporani, pe cnd poetul romn se ndreapt simpatetic spre trecut, iar pe
contemporani i execut fr nicio consideraie.
Se mai tie c cele cinci Scrisori purtau titlul Satire- model horaian ca exprimare, scop i
tematic general. Maiorescu, voind a turna puin ap de trandafiri n revolta poetului,
le-a schimbat titulatura n Scrisoarea I,II,III,IV, ultima rmnnd postum...Horatiu s-a
bucurat de o pretuire deosebita,Mihai Eninescu l-a apreciat si a intrat in relatiile de
intertextualitate cu poemele horatiene ,de astfel Eminescu a si tradus o oda
horatiana si a folosit in operele sale,numeroase motive horatiene.