Fonda in literatura interbelica

-studiu de cazLimba si literatura romana

Elevi : Bolat Denisa

Carare Ioana
Emilian Luana
Lupu Octaviana
Manole Adrian
Moise Bianca
Teodorescu Adina
Voicu Raluca
Profesor coordonator : Costache Livia
Clasa : a XII-a D

Cuprins
1. Premisa
2. Fronda si avangarda
3. Curente avangardiste europene
4. Avangardismul literar romanesc
4.1Trasaturi
5. Repere critico-literare
6.Varstele avangardismului romanesc
6.1 Construcitivmul
6.2 Integralismul
6.3 Suprarealismul
7. Autori reprezentativi pentru
avangardismul romanesc
7.1 Geo Bogza
7.2 Sasa Pana
7.3 Gellu Naum
7.4 Virgil Teodorescu
8. Concluzie
9. Anexe texte promotoare ale
avangardismului romanesc
Bibliografie

Premisa
In primele decenii ale secolului al XX-lea,tendinta de emancipare a literaturii romana de
sub influenta directiei traditionaliste, dominate in acel moment , si de sincronizare cu ideile
europene devine tot mai evidenta. Se produce o delimitare de ruralismul si autohtonismul , ca si
de idilismul si paseismul semanatorist si poporanist,carora se sunt contrapuse noua sensibilitate
promovata de literatura simbolista. In anii razboiului si imediat dupa incheierea
acestuia,actiunea devine mai puternica si mai violent contestatara, manifestandu-se adesea sub
forme voit provocatoare, nonconformiste, menite sa socheze gustul comun,dar si sa deparaziteze
creierul consumatorului de arta. Se naste astfel miscarea de avangarda a carei prima faza,
nihilista si iconoclasta, va fi treptat inlocuita de tendinte noi, constructive, sustinute de programe
estetica avand drept scop sa impuna o alta viziune nu doar asupra literaturii, ci si a artei,in
general. Cea mai frecventa si eficienta forma de exprimare a acestor idea a constituit-o
manifestul artistic. Scopul acesti studio de caz este tocmai identificarea principalelor momente si
forme de manifestare ale miscarii de avangarda in literature romana si stabilirea relatiei dintre
aceasta si avangarda europeana.

2. Fronda si avangarda
Fronda a fost o miscare social-politica de la mijlocul secolului al XII-lea aparuta in
Franta si indreptata impotriva absolutismului monarchic. Prin extindere de sens a ajuns sa
imsemne razvratire, uneori batjocorire, la adresa conventiilor, formelor prestabilite dintr-un
anumit domeniu.
Fronda este o constanta a spiritului uman. Ea marcheaza deseori bataliile dintre
generatii (tinerii contest ape cei mai in varsta, pentru a fi, ulterior contestati la randul lor) si nu
de putine ori polemicile din spatiul politic. In arta si in literature, de regula, un current se
constituie prin dizolvarea curentului ulterior : romantismul contesta rigorile clasicismului,
modernismul poetic va substitui mitul romantic;al inspiratiei,al transei poeziei cu artificial, ca
forma a luciditatii creatoare,postmodernismul este o reactive la modernism etc.
Perioada interbelica a insemnat pentru literature romana o innoire fundamental, in primul rand
prin refuzul modelelor traditionale si in al doilea rand,prin multiplicarea tendintelor estetice,
fiind epoca in care s-au manifestat numeroase curente : simbolismul, futurismul, suprarealismul,
constructivismul etc. Toate aceastea s-au nascut dintr-o fronda fata de tiparele consecrate si din
nevoia afirmarii nevoii pentru creatie.
Termenul de avangarda (<fr. Avant-garde, cf.rus. avangard) este imprumutat din
limbajul militar, unde indica un detasament trimis inainte, intr-o misiune deseori riscanta,sa
exploreze terenul necunoscut. Avangarda literara se caracterizeaza prin : activism si negarea
traditiei,prin extremistm,prin concentrarea asupra creatiti ca process si prin absenta interesului
pentru opera, pentru rezultatul acestui process. Miscarea de avangarda ilustreaza o stare de criza
prin acte anarhice si revolte spectaculoase. Fiind o actiune de soc,avangarda are functie
regeneratoare si deschizaatoare de drum.
Fenomen de rupture,avangarda istorica nu putea aparea intr-un moment mai potrivit
decat cel creat de prima conflagratie mondiala care a adus cu sine profunde mutatii sociale si o
dorinta fireasca de reevaluare a tuturor certitudinilor pe care se sprijinea omenirea de multa
vreme.

3.Curente avangardiste europene

Cele mai importante curente avangardiste aparute in avangardismul European au fost:
dadaismul, futurismul si suprarealismul.
Dadaismul este un current ce se incadreaza in avangarda artistica europeana, initiat de
un grup de tineri boemi refugiata in Elvetia in anii primului razboi mondial. Se naste in
februarie 1916,in Cabaretul Voltaire din Zrich si se remarca prin manifestari de teribilism
anarhic,recitaluri absurde anti-poezie, explozii de colaje, farse scandaloase menite sa utragieze
gandirea comuna. Sufletul miscarii a fost poetul Tristan Tzara.
Futurismul este o miscare a modernismului artistic Italian , celebrand noua era a
tehnologiei modern. Initiatorul miscarii este poetul Filippo Tomasso Martinetti care, in 1909
publica Manifestul futurist. Revolta futurista impotriva tuturor traditiilor culturale merge mana
in mana cu glorificarea frumusetii vitezei , cultul masinilor si al societatii contemporane. In
manifestul sau, Marinetti indeamna la respingerea artei traditionale si la lichidarea muzeelor si
bibliotecilor, glorificand curajul, revolta si razboiul, preamareste viteza, canta multimile
excitate de munca, precum si realizarile tehnice ale erei industrial. Desi manifestul este publicat
la Paris (cel mai important centru al avangardei timpului) , el este destinat cu precadere mediilor
intelectuale italiene. In acelasi timp, pe zidurile orasului Milano apar afise cu latimea de trei
metri si inaltimea de un metro,din care sare in ochi cuvantul FUTURISMO, scris cu rosu
aprins. Intre anii 1909-1916, apar peste cincizeci de manifeste care se refera la sfere atat de
variate precum politica,dans,film,muzica,sculptura,pictura,bucatarie.
Alti reprezentati ai futurismului in literature au fost Ardengo Soffici ( In acelasi timp si
pictor), Fortunato Depero si Gian Pietro Luciani. In 1913, Giovanni Papini se situeaza pe pozitii
futuriste in revista Lacerba , de exemplu cu articolul Caldo bagno di sangue (Baie calda de
sange).
Suprarealismul este termentul care denumeste curentul artistic si literar de avangarda
care proclama o totala libertate de expresie,intemeiat de Andr Breton (1896-1966) si dezvoltat
mai ales in deceniile trei si patru ale secolului trcut (cu aspect si prelungiri ulterioare)>
Primul care a utilizat termenul intr-o acceptie legata de creatia artistica a fost Guillaume
Alollinarire in Les Mamelles de Tirsias, subintitulata drama suprarealista (reprezentata in
1916). Inceputurile miscarii se leaga de grupul (nonconformist si de evident protest antiburghez)
de la revista pariziana Littrature (1919) condusa de Andr Breton,Louis Aragon si Phillipe
Soupault, care capteaza tot mai mult din indrazneala spiritului innoitor si agresiv al dadaismului.
De altfel, atat in Littrature, cat si in alte reviste,textile dadaiste alterneaza cu cele ale noii
orientari,ce avea sa se numeasca apoi suprarealism. Sunt doua miscari apropiate,avand scriitori
comuni,dar alianta nu va dura.

4. Avangardismul literar romanesc

Notiunea de avangardism, pusa in circulatie intr-o acceptiune estetica abia pe la sfarsitul
secolului al XIX-lea, este construita pe o evidenta analogie militara: tot asa cum avangarda unei
armate pregateste intrarea ei in actiune, avangarda literara ar pregati instaurarea unnor noi
structuri artistice, subminandu-le pe cele vechi. E usor de inteles de ce notiunea de avangarda
artistica a avut, la inceput in mod excesiv, un caracter partizan: cei care s-au crezut investiti cu
misiunea de a distruge formele expresive oficiale si perimate si de a impune altele noi s-au
numit singuri avangardisti caci, fara indoiala, in circumstantele date, nimeni altcineva nu le-ar
fi conferit un asemenea titlu.
Artistul de avangarda este mai putin, cum ar indica-o termenul sensul initial, analogic, al
termenului, acel ce pregateste terenul pentru o mare ofensiva a noului, cat un revoltat, pentru

care noul insusi nu este adeseori nimic mai mult decat un mijloc de distrugere, o substanta cu
mare putere exploziva in ordinea polemica.

4.1 Trasaturi
1.
SPIRITUL NEGATOR
se manifesta sub forma negatiei, care variaza la intensitate de la contestarea amuzata pana la
disperarea sinucigasa;
constituie un motor al gadirii si al imaginatiei scriitorului avangardist;
isi gaseste explicatia in conditionarile interne (epuizarea unor continuturi si forme de
expresie in literatura) si externe (cele doua mari razboaie mondiale, framantarile sociale din
perioada marii crize etc.)
nu exprima solutie literara ci una existentiala
efectele atitudinii negatoare se percep la nivelul limbajului poetic
imbraca relativ rar forme extreme in avangardismul romanesc.
2. CRIZA LITERATURII
este o cauza a dezvoltarii spiritului negator,
trebuie interpretata nuantat in cazul unei literaturi tinere, cum este cea romana si, in
consecinta, intampinata cu prudenta;
vizeaza toate aspectele sub care se manifesta literatura:
a) formele institutionalizate
b) continuturile exprimate
c) motivele si temele valorizate in perioadele literare anterioare
d) impartirea pe genuri si specii literare.
3. SPIRITUL LUDIC
reprezinta o alternativa a spiritului negator
este implicat in comedia literaturii
contribuie la valorificarea motivului lumea ca spectacol
sustine capacitatea poetului avangardist de a schimba mastile : poetul personaj,
poetul clovn
dobandeste o functie compensatoare in literaruta de avangarda
4. DESTRUCUTRAREA TEXTULUI POETIC
constituie o consecinta a atitudinii negatoare fata de literatura
atinge toate nivelurile constructive ale textului: prozodic ( versul alb, abolirea structurii
strofice), sintactic ( modificarea statutului detinut de elementele de relatie), stilistico-retoric
(abolirea diferentelor dintre planul figurat si cel nonfigurat, centrarea discursului nu pe figuri de
stil, ci pe imaginea care transgenereaza registrele retorice)
favorizeaza viziunea simultaneista prin dezorganizarea semantica a textului
instituie miscarea browniana a elementelor textului poetic
favorizeaza distanta dintre afirmarea explicita a unei crize a literaturii (in manifeste si
programe) si afirmarea ei implicita (in practica scrisului)
atrage dupa sine anularea distinctiilor de gen
5. PRIMATUL EXISTENTEI
isi are originea, ca trasatura mai generala a epocii, in vitalismul bergsonian si in filosofia lui
Nietzsche
5

 exalta neincrederea in literatura, ce are ca principala consecinta devalorizarea acesteia

instituie opozitia dintre existenta si literatura (devalorizarea literaturii se face cu mijloacele
literaturii)
modifica statutul creatorului de literatura (de fapt, refuzul acestui statut)
modifica fizionomia si statutul operei literare: absenta caracterului finit, lipsa de organicitate
efecte ale dezideratului ca literatura sa urmeze cat mai fidel viata ( captarea momentului,
poezia telegrafica, poezia-reportaj, poezia si transcrierea starilor onitice, halucinatorii, delirante
etc.)

5. Repere critico-literare
Scriitorii avangarditi s-au constituit, nc de la apariia primelor reviste n grupuri cu
individualitate bine precizat, care au adoptat simultan la strategia reclamelor zgomotoase si
pe cea a marginalizrii voluntare, ntr-o bun descenden romantic nemarturisit.
Avangardismul a fost privit iniial ca un spectacol insolit, manifestrile publice ale
reprezentanilor fiind ntmpinate de: nencrederea, ostilitatea sau iritarea criticilor de prestigiu
ai epocii, iar astfel, sensul pozitiv al contestrii a trecut de cele mai multe ori neobservat.
Eforturile avangarditilor de a se racorda la micarea literar european nu sunt
percepute ca atare de Eugen Lovinescu, ale crui judeci rmn rezervate, criticul lundu-i
toate msurile de siguran n analizarea unui fenomen controversat, cu implicaii n timp dintre
cele mai imprevizibile. ncadrai printre estremiti: Tristan Tzara, Ion Vincea, Benjamin
Fundoianu, Ilarie Voronca sau Mihail Cosma, beneficiaz din partea teoreticianului de aprecieri
prudente. n afirmaiile sale, Eugen Lovinescu se prevaleaz de incapacitatea de principiu a
criticului de a emite judeci de valoare ntemeiate asupra fenomenelor artistice contemporane
lui: N-am aduce acest studiu pn la sfritul su logic de nu ne-am ocupa n capitolul final de
ultimele ncercri moderniste, dac nu ntr-un spirit critic, prematur prin lipsa de experien i
incompetent prin pretenia litaraturii noi de a ne dezeduca simurile, pentru a o putea nelege,
totui, ntr-un spirit pur informativ. O facem mpotriva tuturor prejudecilor ce i s-ar putea
pune n cale; faptul de a nu fi dect o und seismic a micilor curente cu tendine istabile ale
literaturii de frond parizian nu poate fi o piedic serioas. Cum toate curentele au nceput prin
a fi micri de avangard i s-au mprtiat tot att de seismic, istoria literar are datoria de a le
nregistra; i e cu att mai mult n obligaia noastr, cu ct la temelia acestui studiu am pus
sincronismul i propagarea tuturor formelor de via spiritual; oricare le-ar fi vitualitatea, ele
trebuie deci privite ca fenomene naturale i semne ale vremii, nu le putem nltura din drumul
nostru, dup cum nici nu le putem judeca pe msura sensibilitii noastre formate.
Un caz exemplar a ceea ce poate nsemna judecarea unui fenomen literar cu canoane care
nu i se potrivesc l constituie lucrarea lui Constantin Emilian despre Anarhismul poetic care
vizeaz nu numai fronda ci i predecesorii ei simbolisnul, decadentismul. Toate trsturile
structural care vizeaz anarhismul poetic sunt privite exclusiv ca atribute ale unei negativiti
dizolvante. Ce atinge nsui temeiul artei: exaltarea individualismului, ostilitatea la adresa
oricrui element de disciplin i ordine, criza noiunii de realitate, o alt valorizare i ierarhizare
a funciilor psihice etc. Pentru autor, Alexandru A. Philipide i Ion Barbu se cuvin nregistrai la
lirica minor, iar George bacovia, Lucian Blaga sau Tudor Arghezi la lirica de virtuozitate, a
crei existen e fcut responsabil de apariia extremismului.
n monumentala Istoria literaturii romne de la origini pn n prezent, G. Clinescu
privete literatura frondei sub specia amuzamentului; activitatea de reprezentant al frondei a lui
Voronca nu este amintit dect prin Aviograma, cu toate ca volumele poetului s-au bucurat de
recenzii din partea criticului. Capitolul Dadaiti, Suprarealiti, Hermetici trateaz oarecum
global, superficial fenomenul frondei, fie i pentru faptul c dadaitii i suprarealitii sunt
comentai mpreun fr a se face distincie ntre ei. Judecii defavorabile, dar lipsit de
vehemen, i scp doar artitii plastici care ilustrau revistele vremii.
6

Nicidecum un admirator al frondei, erban Cioculescu a sfrit prin a recunoate talentul

poetic i valoarea poeziei lui Ilarie Voronca. Recunoaterea are caracter de bilan, la puin timp
dup dispariia tragic a poetului.
Un exemplu pentru felul in care judecata critic poate fi viciat de un parti pris ideologic
l ofer Alexandru Piru, ntr-un studiu premergtor lucrrii de sintez Panorama deceniului
literar romnesc 1940 1950, n care suprarealismul din anii 40 este declarat ca lipsit de sens,
pentru c, sub noul regim, lucrurile puteau fi rostite rspicat, aa nct exprimarea imprecis
rmnea fr obiect. Studiul, care dovedete altminteri o bun cunoatere a lucrrilor cu caracter
eseistic din epoc, cuprinde afirmatii demolatoare precum: << Un lup vzut printr-o lup>>
( de Gherasim Luca) cuprinde proze atingnd culmile insanitii, ntr-un stil plin de sfruntri.
[] Ca suprarealist, Gellu Naum a scris unele lucruri inteligente despre poezie, din pcate ru
puse n practic n scrierile sale. [] Despre cele dou poeme ale lui Paul Pun <<Plmnul
slbatec>> i << Marea palid>>, nu se poate spune altceva dect c ncep undeva i sfr esc nu
se stie unde. [] Mai mult imagist dect suprarealist ( dac suprarealismul nu s-ar reduce
adesea la imaginism ), Virgil Teodorescu i prefaeaz i el volumele cu citate din Rimbaud i
Engels pentru a cultiva un limbaj fr frn, n care sunt i versuri frumoase ici i colo.
Tot dintr-un unghi negativ este vzut aceast perioad de ctre Vladimir Streinu, cruia
i se pare c la 1945 suprarealismul era complet depit pe plan european. Argumentaia are ca
punct de plecare constatarea c n literatura romn exist un decalaj fatal fa de Occident, fapt
care vorbete de la sine despre caracterul provincial i nchis al acesteia.
Recuperarea frondei s-a fcut trziu, dar odat nceput, procesul s-a amplificat i s-a
consolidat. O tratare panoramic a frondei literare romneti ntreprinde Matei Clinescu n
studiul introductiv la antologia lui Saa Pan (1969). Criticul admite aici ideea de criz ca motor
al micarilor de frond, chiar dac recunoate c aceast idee nu funcioneaz pn la capt cnd
este vorba de fronda romneasc.
Chiar i proza lui Urmuz a fost ntmpinat cu circumspecie de critica oficial,
circumspecie pe msura veneraiei pe care i-au purtat-o autorului paginilor bizarre
avangarditii nii. Monografia lui Nicolae Balota rmne o lucrare xemplar prin amploarea i
diversivitatea referinelor culturale i literare ce l scot pe Urmuz din contextul anonim
provincial i l aaz ntr-un spaiu european privilegiat.
Putem vorbi, fr ndoial, despre un caz Vinea n literatura romn. Nu a existat critic
important din perioada interbelic i de dup rzboi care s nu se fi oprit asupra operei sale:
poate se compensa, astfel, nepsarea cu care poetul i-a privit propria creaie, avnd doar foarte
trziu revelaia ratrii i a irosirii talentului. n monografia pe care i-a dedicat-o, Elana Zaharia
Filipas reia analiza dosarului, ncercnd i reuind s releve dominantele universului liric al lui
Vinea i caracterele persobnalitii sale artistice, ce nu se dezvluie la prima vedere. Nu mai
puin interesant este comparaia dintre avangarditi i Vinea, care se desparte de acetia prin
cerebralitatea neobinuit pe care o implic n actul creator.
Ampla lucrare consacrat literaturii romne interbelice de Ovid S. Crohmlniceanu
cuprinde i un capitol despre fronda istoric. Paginile de analiz ale poeziei lui Ion Vinea i a lui
Gellu Naum sunt dintre cele mai pertinente.
O lucrare interesant prin amplitudinea proiectului (rmas parial nerealizat) i prin
conjugarea unor perspective de obicei tratate distinct ( cea istorico literara si cea poetic,
semiotic ) este Istoria poeziei romneti de Mircea Scarlat. Capitolul despre fronda istoric se
construiete n jurul examinrii modului n care funcioneaz convenia literar, imposibil de
evitat, oricte declaraii de independen ar fi fcut scriitorul avangardist.
Dintr-o perspectiv asemntoare, dar ntr-un discurs mai bine articulat n plan teoretic
i mai nuanat n cel al comentariului de text, examineaz Mihai Zamfir poemul n proz
avangardist ntr-o lucrare de referin consacrat geniului. Trsturile stilistico-retorice pe care le
distinge sunt caracteristice nu numai pentru poemul n proz, ci i pentru ntreaga producie
poetic suprarealist, n virtutea indistinciei ntre genurile literare.

Ampla antologie a literaturii de frond din Romnia pe care i-o datorm lui Marin Mincu
beneficiaz de un studiu introductiv ce ofer nenumrate teme de reflecie; ntre acestea: ideea
caracterului preponderent afirmativ al frondei romneti comparativ cu micri similare din
alte ri. Aa s-ar explica dificultatea pe care cercettorul fenomenului literar o ntmpin n a
distinge ntre avangard i modernism in sensul cel mai larg al termenului.
Niciun istoric sau critic literar nu a ntreprins att de mult pentru nelegerea i
recuperarea frondei romneti ca Ion Pop. Studiile sale de sintez din 1969 i 1986 au fost
reluate n 1990 printr-o mai strns argumentare a nsemntii fenomenului frondei, cu
repercusiunile pe care acesta le-a avut la nivelul atitusinii existeniale fa de literatur, dar i al
scriiturii poetice. Atrag n special atenia capitolele dedicate suprarelismului anilor 40,
veritabila replic la sentina de condamnare pe care o rostiser nencetat criticii de prestigiu.

6. Vrstele frondei romneti

La nceputul secolului al XX-lea, literatura romn prea definitiv decis s se
emancipeze de sub dominaia trecutului imediat. Cu ct ne ndeprtm de primii ani ai secolului,
cu att se nmulesc genturile de afirmare a unei noi contiine literare, diferit de cea a
predecesorilor romantici i, n primul rnd, a marelui predecesor care fusese Eminescu.
Muli dintre viitorii avangarditi ies de sub mantaua simbolismului, n marginea cruia
compun poeme clorotice, elegiac stilizate: S. Samyro, I. Vinea, Saa Pan i C. Nisipeanu. Cu
toate acestea, nc din primii ani ai secolului se percep deformrile acelorai motive simboliste,
deformari care se vor modifica n timp pn la a face vechiul discurs poetic de nerecunoscut.
Versurile lui I. Vinea publicate n Noua revist reformat (1914) i n Chemarea (1915) sau
unele dintre poeziile scrise de Tzara n ajunul placrii din ar vorbesc despre dezagregarea
lent, dar ireversibil a unui discurs liric care mai constituia nc, n anii premergtori primului
rzboi mondial, formula poetic curent.
Contopirea, pn la un punct, a modernismului cu fronda este probat nu numai de
activitatea literar a lui Vinea, ci i de ntreaga evoluie a revistei Contimporanul (1922
1932), pe care o cpnduce i care rmne cea mai bun tribun de afirmare a spiritului nnoitor n
literatura romneasc interbelic.
Avangarditii au simit n ei nii nevoia s-i inventeze o descendent; aadar, dintre
romni alturi de Tzara i Vinea a fost adugat Urmuz, incontestabil predecesor al fronditilor,
obiect de cult ntreinut pe toat durata micrii, pn n anii `40. Proza lui Urmuz reprezint
produsul unei contiine hiperlucide i tragice a crizei literaturii. Sunt generate, atfel, proze
stranii, n care grotescul i insolitul, tragicul i comicul se amestec n proporii imprevizibile.
Ceea ce a caracterizat nainte de toate fronda romneasc a fost disponibilitatea ei de a- i
asuma orice experen nnoitoare i chiar riscant, de a integra asemenea experiene n spaiul
autohton al manifestrilor literare. n evoluia frondei n Romnia exista mai multe faze, vrste
poetice.

6.1 Constructivismul
Contimporanul,revist condus de Ion Vinea, este cea mai longeviv dintre publicatiile
romanesti de avangard ale perioadei interbelice:aproape 10 ani de existen?(cu ntreruperi
semnificative) ?i peste 100 de numere(uneori duble sau triple), fa? de cele 16 numere ale
Punctului (1924-1925), 15 ale Integral-ului(1925-1928),cinci ale revistei Urmuz(ianuarie-iulie
1928) si 50 ale revistei unu(1928-1932),fr a mai vorbi de numerele unice ale revistelor 75
HP ?i Via?a imediat (1933), de cele ?ase numere ake revistei adolescente Aleg, cu suplimentele
lor provocator-obscene, de eclectica Pinguinul(1937,4 numere), de cele dou numere din revista
Liceu(932) sau din militant-stnga Tnra Genera?ie(1935)
8

Primul numr a; revistei apare n iunie 1922, iar ultimul n ianuarie 1932.Revista ?i
propune s promoveze un ?dadaism constructive (Marcel Iancu). Orice inten?ie de artisticitate
a textului era anulat, de vreme ce acesta se constituia potrivit legilor capricioase ale hazardului.
Recomandarea lui Tzara fusese urmtoarea:?Luati un ziar, luati o foarfeca, alegeti un articol,
taiati pe urma fiecarui cuvant,puneti totul intr-un sac, agitate-l.Literatura,trecutul si viitorul ei
sunt supuse unei violente contestari ,care isi gaseste expresia verbala in tehnica extragerii la voia
intamplarii a cuvintelor, in tehnica colajului ce destructureaza orice alcatuire textuala dotata cu
semnificatie.
Constructivismul a influentat m-ai mult si mai substantial decat dadaismul pozitia
teoretica si scriitura poetica a celor de la Contimporanul. Dadaismul reprezenta o sfidare mult
prea categorical a traditiei pentru o literature tanara, ce abia intrase in rezonanta cu spatiul
European. Constiinta exasperate a dadistului ca totul fusese spus, gandit si trait nu putea fi cea a
scriitorului roman. Contimporanul a pendulat permanent intre modernism si avangardism,
inclinand catre cel dintai,evoluand spre un modernism ecletic.
Celelalte doua reviste ale acestei prime varste a avangardismului romanesc -75 HP
(numar unic, 1 octombrie 1924) si Punct (15 noiembrie 1924 -1 martie 1925)- vadesc o atitudine
mult mai radicala si mai limpede angajata in raport cu exigentele constructivismului.Acesta
apare ca o singura solutie care se impune ,chiar daca nu lipseau accentele dadaiste si chiar
futuriste
Atat pe plan European , cati si pe plan romanesc, constructivismul beneficia de o serie
de elemente preluate de la dadism(negarea ideii de literature, a conventiilor poetice de orice fel,
a implicarii subiectivitatii creatoare-doar hazardul era creator),dar si de la futurism(dinamismul,
energetismul debordant, adecvarea artei la stilul telegraphic, ?de aparat Morse al ?secoluluisinteza).Anularea oricarei pretentii metafizice, caracterul animimetic si anticlasic reprezinta
sugestii venite din zona influentelor dadaismului si ale futurismului. In aceasta
privinta,sugestiile futuriste sunt constructive pentru avangardistii nostril.
Exigentele dadaiste si futuriste se fac simtite si in manifestele avangardistilor romani sau
in ceea ce tinea loc de manifeste: Aviograma lui Ilarie Voronca, dar si poezia publicata la 75 HP
sau la Punct.
Lirismul ca atare este izgonit din poezie ca un fel de brutalitate sportive:locul lui este
luat de descrierile seci, cu un lexic violent neologic(un esantion ?in nota critica ofer I. Vinea in
Vorbe goale), de succesiunile de cuvinte in care legaturile firesti sunt aproape in intregime
eliminate.

6.2 Integralismul
Revista Integral apare la 1 martie 1925 si dureaza timp de cincisprezece numere pana
la 1 aprilie 1928.Radicalismul celor de la 75 H.P. si Punct este continuat aici in forme mai bine
conturate theoretic, ceea ce face ca publicatia sa dobandeasca o alta pondere fata de micile
reviste anterioare. Notabil ramane efortul ei de a-si defini un loc distinct in peisajul literar al
epocii, aparand,astfel,integralismul,care putea fi privit ca varianta autohtona a
constructivismului European, rezultata din asimilarea unor sugestii dadaiste si futuriste.exista o
vointa de a tine pasul cu miscarea artistica europeana:atitudinea-programatica-este proclamata
fara echivoc in manifestul primului numar (Ion Calugaru).
Cele mai interesante sunt relatiile pe care revista le intretine cu noul current al
suprarealismului.La inceput, distanta dintre critica fata de suprarealism este evidenta,mai ales in
paginile teoretice ale lui Ilarie Voronca si St. Roll. ?Suprarealismul nu zdruncina , el este in
dezacord cu ?ritmul vremii. Chiar daca practica creatiei poetice se lasa mai lesne contaminate
de suprarealism decat afirmatiile cu character eseistic, optiunile integralistilor merg inca spre
sinteza ?dadaismului viril, pulsand, in ritmul veacului, cu futurismul si cu constructivismul,
intr-o varianta epurata de orice concesii suparatoare.
9

Integral a reprezentat o etapa distincta in incercarile avangardistilor romani de a se

distanta de matca modernismului atotcuprinzator.S-a produs astfel o regandire a universului
poetic, cu acordarea unui credit nelimitat luciditatii, socotita superioara intuitiei si a
sentimentului cu respingerea reprezentarilor artistice care reproduceau?sintaxa universului real.
Una dintre revistele cele mai interesante si mai rezistente in timpul avangardei
romanesti a fost unu ,aparuta in aprilie 1928, la Dorohoi, prin grija lui Sasa Pana si a prietenului
sau Moldov. Orientarea revistei,care avea sa intre in literatura printr-un Manifest zgomotos si
agresiv niciodata pus in aplicare,oricum nu de semnatarul lui, viza avangarda literara in termenii
cei mai generali. Din insusirea de nume care apar in manifestarile avangardiste s-ar duce
caracterul cuprinzator ,oarecum eclectic al revistei:Marinetti si Tzara alaturi de Breton, Vinea,
Brancusi,chiar Arghezi(poate singurul poet contemporan admis de avangardistii romani).Initial
revista si-a propus publicarea unor scriitori considerati spirite tutelare-Umuz si Tzara.Apoi au
aparut colaboratori ai revistei Voronca,Roll ,Bogza, Pana, Nisipeanu.
Inceputul receptarii si al acceptarii suprarealismului, dj intrevazut in paginile
Integralului, se continua si se amplifica la unu.Sasa Pana va afirma ca miscarea de la unu nu
trebuie inteleasa ca un current ,nici ca o scoala literara,intrucut , ?ca si suprarealismul, reprezinta
o stare de spirit(nr. 39,octombrie 1931).Si mai vizibila este influenta suprarealismului asupra
poeziei scrise si publicate la unu de Ilarie Voroanca, C.Nisipeanu. Chiar de St Roll: ea evolueaza
in sensul cultivarii lui Lautreamont, de Pierre Revredy.Cu cat elementele ce compuneau
imaginea proveneau din register mai indepartate, cu atat capacitatea acesteia de a elibera
imaginatia era mai mare .Visul,hazardul obiectiv, spontaneitatea actului creator, miraculosul care
erupe in cotidian devine teme centrale in poezia de la unu.
Pe linia unei incoclastii generoase se inscrie si revista scoasa de Geo Bogza la Campina
si intitulata Urmaz.Toate temele importante ale avangardei dadaiste, futuriste, constructiviste sau
suprarealiste se intalnesc in paginile revistei, unificate de necesitatea de a acorda
existentei,faptului trait mai multa importanta decat literaturii. La Bogza , aceste teme commune
intregii perioade dobandesc accente patetice,chiar dramatice.

6.3 Suprarealismul
Afirmat zgomotos prin lucrarea colectiva Critica mizeriei(1945) de Gellu Naum, Paul
Paun si Virgil Teodorescu, suprarealismul ultimului val cunoaste o configuratie distincta in
ansamblul miscarii avangardei romanesti. El se remarca printr-o cunostiinta critica neobisnuit de
ascutita su prin gustul pentru theoretic.
Critica mizeriei pleaca de la constatarea ca modernismul de orice nuanta si-a dovedit
incapacitatea de a depasi reflectia asupra formei poetice.Prima cerinta formulate de suprarealisti
era ?eliberarea expresiei umane de sub toate formele .Pentru atingerea acestui scop,
suprarealistii au incercat sa reconsidere principalele concepte si teme ale suprarealismului
ortodox.
Scrierile suprarealistilor romani se constituie intr-o incercare disperata de a salva
curentul(si o data cu el avangardismul), incercare ce o repeat pe cea a lui Breton insusi: testarea
automatismului psihic pur, atotputernicia visului,hazardul obiectiv devine teme ale unei
meditatii patetice asupra conditiei poeziei si a fauritorului de poezie. O tema mereu prezzenta in
scrierile teoretice ale suprarealistilor din aceasta perioada este respingerea literaturii, instituirea
unei tensiuni, a unei opozitii intre literature si poezie. I s-a reprosat poeziei scrise de suprarealisti
caracterul oarecum inform nestructurat al textelor.Caracterul deschis,fragmentar al poeziei
suprarealiste, vesnic ? pe cale de a face, ar fi reflexul autenticitatii, al spontaneitatii; doar
aceasta aparenta nestructurare ar putea oferi acel ?mod bulversant de cunoastere pe care il visa
Gellu Naum.
Fiecare affluent al avangardismului romanesc a lucrat la disloutia textului.Dadaistii, cu
influenta limitata pe teren romanesc, visau texte create de hazardul pur,total libere de orice
10

constrangere logica, sintactica sau semantica.Futuristii, adeptii ?cuvintelor in libertate, impugn

stilul telegraphic, in care se aboleste sintaxa, mai exact nucleul verbal al enuntului.Suprarealistii
par sa conserve ceva din structura sintactica a unui text obisnuit, dar introduce principiul unui
plurisemantism care devine imposibil de dominat. Relieful textului poetic traditional realizat in
special prin figurile de stil este, in textul suprarealist, inexistent.
Inovatile de forma adusa de avangardism se adauga celor de continut si mai cu seama
celor care viseaza atitudinea eului creator fata de universal pe care il transfigureaza in creatia sa.
Nu mai exista poet-demiurg ,concurent la statutul divinitatii.Acum exista autori care percep lipsa
de sens, de orientare a universului si incearca sa se apere de aceasta in diferite
moduri.Respingand literature ,valoarea estetica, avangardistii si-au semnat sentinta de
condamnare la nerecunoastere si uitare.Cu toate acestea, avangardismul a schimbat , la noi ca si
in alte parti(Franta Rusia) chipul poeziei moderne, largind extraordinary aria cercetare a ?
radarului poetic, sporind constiinta lucida a literaturii.

7. Autori reprezentativi pentru avangardismul romanesc

11

7.1 Geo Bogza

Geo Bogza (n. 6 februarie 1908, Blejoi - d. 14
septembrie 1993) a fost un scriitor, jurnalist, poet romn,
teoretician al avangardei. Geo Bogza adaug literaturii
naionale un nume, o oper i un stil, evidente i
inconfundabile.
Opera:
a) Poeme
Jurnal de sex, 1929
Poemul invectiv, 1933
Ioana Maria: 17 poeme, 1937
Cntec de revolt, de dragoste i de moarte, 1947
Orion, 1978
b) Reportaje
Cartea Oltului, 1945
ri de piatr, de foc, de pmnt, 1939
Oameni i carbuni n Valea Jiului, 1947
Trei cltorii n inima rii, 1951
Tablou Geografic, 1954
Meridiane sovietice, 1956
Azi, n Romnia: carte radiofonic de reportaj, 1972
Statui n lun, 1977
c) Altele
Sfritul lui Iacob Onisia, 1949; nuvela
Eu sunt inta: Geo Bogza n dialog cu Diana Turconi, 1994
Rnduri ctre tinerii scriitori ardeleni, 2003

12

7.2 Sasa Pana

Saa Pan, pseudonimul literar al lui
Alexandru Binder (n. 8 august 1902,
Bucureti, d. 22 august 1981, Bucureti) , a
fost un scriitor evreu romn, prezent n
literatura romn de avangard din prima
jumtate a secolului al XX-lea.
Opera
a) Poezii i prozopoeme

Rbojul unui muritor. Strofe banale,

Editura Lupta, Bucureti, 1926

Diagrame, editura unu, 1930

Echinox arbitrar, editura unu,

Tipografia Studioului Grafic Steaua Artei,
Bucureti, 1931

Viaa romanat a lui Dumnezeu,

editura unu, Bucureti, 1932

Cuvntul talisman, editura unu, 1933

Cltorie cu funicularul, Bucureti,

1934

Iarba fiarelor, editura unu, Bucureti,

1937

Vladimir, editura unu, Bucureti, 1938

Munii noaptea nelinitea, 1940

Atentat la bunele tabieturi. Hrtii lipite. Frontispiciu poema Lumina n relief, Colecia
Orizont, Bucureti, 1942

Pentru libertate, Colecia Orizont, Bucureti, 1945

Plecri fr ancor, Tipografia Studioului Grafic Steaua Artei, Bucureti, 1946

Poeme fr de imaginaie, Editura Socec & Co. S.A.R., Bucureti, 1947

Poeme i poezii alese din cri i din sertar (1925-1965), Editura pentru literatur, 1966

Prozopoeme, Editura Minerva, Bucureti, 1971

Culoarea timpului. Poeme, Cartea Romneasc, Bucureti, 1977

b) Proz i publicistic

Sadismul adevrului, editura unu, Bucureti, 1936

Erat la "Introducere n modernism" de Dinu Stegrescu, Colecia Orizont, Bucureti,

1947

Tlbc, Tureatc & Co., Editura Socec & Co. S.A.R., Bucureti, 1948

Cordonul sanitar, Colecia Cartea Poporului (nr. 17), E.S.P.L.A., Bucureti, 1949

A fost odat... i nu va mai fi! Nuvele de Saa Pan, Editura de Stat, Bucureti, 1949

Misiunea trebuie mplinit, Biblioteca ostaului (nr. 13), Editura Direciei Superioare
Politice a Armatei, 1950

n preajma mutrilor. Schie i povestiri, Editura pentru literatur, Bucureti, 1965

Nscut n '02: Memorii, file de jurnal, evocri, Editura Minerva, Bucureti, 1973
13

c) Teatru
"Aa ntrece, neleg i eu!", Extras din Educaia artistic, D.S.P.A., ianuarie 1949
Teatru mic, D.S.P.A., 1950 (ase piesete)

7.3 Gellu Naum

Gellu Naum (n. 1 august 1915, Bucureti d.
29 septembrie 2001, Bucureti) a fost un poet,
prozator i dramaturg romn, considerat cel mai
important reprezentant romn al curentului
suprarealist i unul dintre ultimii mari
reprezentani ai acestuia pe plan european.
Opera
Poezii

Libertatea de a dormi pe o frunte,

Tipografia Steaua Artei, Bucureti, 1937

Vasco de Gama, Institutul de Arte Grafice

"Rotativa", Bucureti, 1940

Culoarul somnului, Bucureti, 1944

Poem despre tinereea noastr, Editura

S.N., Bucureti, 1960

Soarele calm, Editura pentru Literatur,

1961

Athanor, Editura pentru Literatur, 1968

Poeme alese, Editura Albatros, Bucureti,

1970

Copacul-animal, Editura Eminescu, 1971

Tatl meu obosit. Pohem, Cartea Romneasc, Bucureti, 1972

Poeme alese, Cartea Romneasc, Bucureti, 1974

Descrierea turnului, Editura Albatros, Bucureti, 1975

Partea cealalt, Cartea Romneasc, Bucureti, 1980

Malul albastru, Cartea Romneasc, Bucureti, 1990

Faa i suprafaa urmat de Malul albastru. Poeme (1989-1993), Editura Litera, Bucureti,
1994

Focul negru, Editura Eminescu, Bucureti, 1995

Sora fntn, Editura Eminescu, Bucureti, 1995

Copacul-animal urmat de Avantajul vertebrelor, Colecia Avangarda, Editura Dacia, ClujNapoca, 2000

Ascet la baraca de tir, Editura Fundaiei Culturale Romne, Bucureti, 2000

Calea earpelui, Editura Paralela 45, Piteti, 2002

Despre identic i felurit. Antologie, Editura Polirom, Bucureti, 2004

Exactitatea umbrei, Editura Paralela 45, Piteti, 2010

Vrsta semnului. 52 de poeme alese i rostite de Gellu Naum, Editura Casa Radio, 2011

Opere I. Poezii, Editura Polirom, Bucureti, 2011

Proz i eseu
L'image prsente l'esprit (Imaginea prezent n minte), Paris, 1939 (n exemplar unic)
14


Medium, Tipografia Editura Modern, Bucureti, 1945

Critica mizeriei, n colaborare cu Paul Pun i Virgil Teodorescu, Colecia suprarealist,

Bucureti, 1945

Teribilul interzis, Atelierele Tipografiei "I.C. Vcrescu", Colecia suprarealist,

Bucureti, 1945

Spectrul longevitii. 122 de cadavre, n colaborare cu Virgil Teodorescu, Colecia

suprarealist, 1946

Castelul orbilor, Atelierele Tipografiei "Bucovina", Colecia suprarealist, Bucureti,

1946

LInfra-Noir (Infranegrul), n colaborare cu Gherasim Luca, Paul Pun, Virgil

Teodorescu i Dolfi Trost, Colecia suprarealist, Bucureti, 1947

loge de Malombre. Cerne de l'amour absolu (Elogiul Malombrei), n colaborare cu

Gherasim Luca, Paul Pun, Virgil Teodorescu i Dolfi Trost, Colecia Infra-Noir, 1947

Filonul, Editura Tineretului, Bucureti, 1952

Tabra din muni, Editura Tineretului a C.C. al U.T.M., Bucureti, 1953

Poetizai, poetizai..., Editura Eminescu, Bucureti, 1970

Zenobia, Cartea Romneasc, Bucureti, 1985, 1991, 2003

ntrebtorul, Editura Eminescu, Bucureti, 1996, 1999

Despre interior-exterior. Gellu Naum n dialog cu Sanda Roescu, Editura Paralela 45,
Piteti, 2003 (postum)

Opere II. Proza, Polirom, 2012

Teatru

Insula. Ceasornicria Taus. Poate Eleonora, Cartea Romneasc, Bucureti, 1979

Exact n acelai timp. Teatru, Editura Palimpsest, Bucureti, 2003

Literatur pentru copii

Aa-i Sanda, Bucureti, 1956
Kicsi Sari, Bucureti, 1956
Cel mai mare Gulliver, Bucureti, 1958
Cartea cu Apolodor, Bucureti, 1959
Das Buch von Apolodor (Cartea lui Apolodor), Editura Tineretului, Bucureti, 1963
A doua carte cu Apolodor, Bucureti, 1964
Cartea cu Apolodor, Editura Ion Creang, Bucureti, 1975
Crile cu Apolodor, Editura Ion Creang, Bucureti, 1979
Amedeu, cel mai cumsecade leu, poezii, Editura Ion Creang, Bucureti, 1988
Apolodor, un mic pinguin cltor, poezii, Editura Ion Creang, Bucureti, 1988

Opere traduse n alte limbi

Das Buch von Apolodor , Editura Tineretului, Bucureti, 1963
Zebegeny a Pinguin, Bucureti, 1963
Zebegeny ujabb kalandjai, Bucureti, 1964
Gladiator az autobusban, Editura Kriterion, Bucureti, 1977
Mon pre fatigu, Arcane 17, Paris, 1983
Zhne von Worten zermalmt, Editura Kriterion, Bucureti, 1983
My Tired Father, Editura Inkblot, Oakland, 1986
Zenobia, Wieser Verlag, Klagenfurt, [Salzburg], 1990
15


Partea cealalt / L'autre cot, Cartea Romneasc, Bucureti, 1991

Zhnobia, Editura Forma, Atena, 1992

Black Box, Wieser Verlag, Klagenfurt, Salzburg, 1993

The advantage of vertebre, San Francisco, 1993

Streiflicht Eine Auswahl zeitgenssischer rumnischer Lyrik (81 rumnische Autoren),

- "Lumina piezi", antologie bilingv cuprinznd 81 de autori romni n traducerea lui Christian W.
Schenk, Dionysos Verlag 1994, ISBN 3980387119

Zenobia, Maren Sell, Calman Lvy, Paris, 1995

L'ekzakto de l'ombro, Eldonejo Bero, Berkeley, 1995

Patro mia laca. L'avantao de l'vertebroj, Eldonejo Bero, Berkeley, 1995

Zenobia, Northwestern University Press, Evanston, Illinois, 1995

Rede auf dem Bahndamm an die Steine, Amman Verlag, Zrich, 1998

My Tired Father, Green Integer Kbenhavn & Los Angeles, 1999

Oskar Pastior entdeckt Gellu Naum, Europa Verlag, Hamburg-Wien, 2001

Pentru Gellu Naum = For Gellu Naum, Editura Vinea / Editura Icare, Bucureti, 2002

La quinta essenza / A cincea esen. Antologie bilingv romno-italian, selecie,

traducere, eseu introductiv i biobibliografie de Geo Vasile, Editing Edizioni, Treviso, 2006, 312 p.

Gramatica labirintului / La grammatica del labirinto. Antologie bilingv romno-italian,

selecie, traducere, postfa i biobibliografie de Geo Vasile, Editura Ex Ponto, Constana, 2008, 314
p.

Vasco da Gama i alte poheme = Vasco da Gama and other pohems, Editura Humanitas,
Bucureti, 2007
Premii i distincii
1958 - Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatur pentru copii, Bucureti
1968 - Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traduceri, Bucureti
1975 - Premiul Uniunii Scriitorilor pentru poezie, Bucureti
1986 - Premiul special al Uniunii Scriitorilor pentru ntreaga activitate literar, Bucureti
1992 - Premiul naional de poezie Mihai Eminescu, Botoani
1992 - Premiul Republicii Zair pentru poezie strin, Kinshasa
1995 - Premiul Fundaiei Culturale Romne pentru excelen artistic, Bucureti
1997 - Premiul revistei Flacra Magician al cuvntului, Bucureti
1999 - Premiul european de poezie, Mnster
2002 - Titlul de Cavaler al Literaturii acordat de Academia de tiine, Literatur i Arte Oradea
(ASLA)
2002 - The American Romanian Academy Arts Award

16

7.4 Virgil Teodorescu

Virgil Teodorescu (n. 15 iunie 1909,
Cobadin, Constana - d. 24 iunie 1987,
Bucureti) a fost un poet, prozator, eseist i
traductor romn, reprezentant al micrii literare
de avangard. Membru corespondent al
Academiei Romne. A fcut parte din grupul
suprarealist romn.
n paralel cu opera sa, a tradus din
numeroi autori precum Guillaume Apollinaire
sau George Gordon Byron.
Opera
Poezii i poeme n proz

Poem n leopard, Les Editions de L'oubli

(Editura Uitrii), Bucureti, 1940

Diamantul conduce minile, Colecia

suprarealist, Bucureti, 1940

Blnurile oceanelor, Editura "Tiparul Universitar", Colecia suprarealist, Bucureti,

1945

Butelia de Leyda, Colecia suprarealist, Bucureti, 1945

Au lobe du sel (La lobul srii), Colecia Infra-Noir, Bucureti, 1947

La provocation (Provocarea), Colecia Infra-Noir, Bucureti, 1947

Scriu negru pe alb, Bucureti, 1955

Drepturi i datorii, Editura de stat pentru literatur i art, Bucureti, 1958

Semicerc, Editura pentru literatur, Bucureti, 1964

Rocad, Editura pentru literatur, Bucureti, 1966

Corp comun, Editura tineretului, Bucureti, 1968

Blnurile oceanelor i alte poeme, antologie, Editura pentru literatur, Bucureti, 1969

Vrsta cretei, Colecia "Cele mai frumoase poezii", Editura Albatros, Bucureti, 1970

Repaosul vocalei, Editura Eminescu, Bucureti, 1970

Poemul ntlnirilor, Editura Eminescu, Bucureti, 1971

Ucenicul nicieri zrit, Editura Albatros, Bucureti, 1972

Sentinela aerului, Editura Eminescu, Bucureti, 1972

Heraldica micrii, Editura Eminescu, Bucureti, 1973

17


Poezie nentrerupt, Colecia Biblioteca pentru toi, Editura Minerva, Bucureti, 1976

Repos de la voyelle, Editura Eminescu, Bucureti, 1976

Ancore lucii, Editura Eminescu, Bucureti, 1977

Armonia contrariilor, Editura Cartea Romneasc, Bucureti, 1977

Culminaia umbrei, Editura Cartea Romneasc, Bucureti, 1978

Legea gravitaiei, Editura Junimea, Iai, 1979

Ct vezi cu ochii, antologie ngrijit de autor, Editura Eminescu, Bucureti, 1983

Un ocean devorat de licheni urmat de Poemul regsit cu ase silamancii, Editura Cartea
Romneasc, Bucureti, 1984

Proz i eseu

Critica mizeriei, n colaborare cu Gellu Naum i Paul Pun, Colecia suprarealist,

Bucureti, 1945

Spectrul longevitii. 122 de cadavre, n colaborare cu Gellu Naum, Colecia

suprarealist, Bucureti, 1946

L'Infra-Noir (Infranegrul), n colaborare cu Gherasim Luca, Paul Pun i Dolfi Trost,

Colecia Infra-Noir, Bucureti, 1947

loge de Malombre (Elogiul Malombrei), n colaborare cu Gellu Naum, Gherasim Luca,

Paul Pun i Dolfi Trost, Colecia suprarealist, Bucureti, 1947

Teatru
Pisica de mare, pies ntr-un act, 1953
Dreptatea mrii, pies pentru teatrul de ppui, 1976

8. Concluzie
Care a fost contributia avangardei in literatura romana ? Aparuta ca reactie impotriva
sistemelor de expresie depasite , impotriva structurilor stilistice traditionale , dar , de fapt , mai
ales impotriva continuturilor pe care le presupuneau aceste structuri , avangarda literara de la noi
, cum s-a intamplat si in alte parti , n-a izbutit prin propriile ei forte interne sa treaca de faza
negatiei si sa instaureze intr-adevar acele noi mijloace expresive in numele carora lupta. Fara sa
joace , in ansamblul literaturii romane , un rol de amploarea celui detinut de miscarile din alte
tari , avangarda noastra literara nu este insa lipsita de unele merite istorice insemnate . Ea a
contribuit in chip substantial in largirea constiintei literare , la diferentierea receptivitatii
estetice ; a pregatit terenul atat pentru aparitia , cat si pentru intelegerea unor noi forme artistice .
Largina constiinta estetica , avangarda in literatura romana se autorenega fara sa isi dea
seama si deschizand un camp larg cautarilor creatoare , intr-un climat curatat de prejudecati
filistine si de mistificari , ea se facea imposibila pe ea insasi . In fond , pe intregul ei parcurs
istoric , avangarda a fost prizoniera unor ireductibile contradictii interioare : caci ea voia sa
distruga literatura prin literatura . ,,O pusca incarcata cu zgomot pur a spus o data F. BruneaFox despre dadaism : definitia se poate extinde la intreaga avangarda literara . Iesita dintr-o
disperare lucida si mai ales dintr-o exasperare ( pe care atat de elocvent o caracteriza Geo
Bogza) , dintr-o exasperare atat de completa incat se intoarce impotriva ei insasti , avangarda
poate fi considerata ca forma cea mai grava pe care a luat-o , in epoca moderna , criza constiintei
literare si creiza functiei expresive a limbajului . Mitul de origine romantica al expresiei s-a
18

prabusit ; dar necesitatea prea umana a creatiei n-a putut fi infranta si literatura a renascut din
propria-I cenusa , cum pasarea Phoenix , dobandind poate o constiinta mai clara decat oricand , a
literaritatii ei si prin aceasta , o noua incredere in forta si in destinul ei estetic.

9. Anexe texte promotoare ale avangardismului

romanesc
Manifest activist pentru tinerime
Ion Vinea

Jos Arta
caci s-a prostituat!
Poezia nu e decat un teasc de stors glanda lacrimala a fetelor de orice varsta!
Teatrul, o reteta pentru melancolia negustorilor de conserve;
Literatura, un clistir rasuflat;
Dramaturgia, un borcan de fetusi fardati;
Pictura, un scutec al naturii, intins in saloanele de plasare;
Muzica, un mijloc de locomotiune in cer;
Sculptura, stiinta pipairilor dorsale;
Arhitectura, o antrepriza de mausoleuri inzorzate;
Politica, indeletnicirea cioclilor si asasinilor;
Luna, o fereastra de bordel la care bat intretinutii banalului si poposesc flamanzi
din furgoanele artei.
VREM
minunea cuvantului nou si plin de sine; expresia plastica stricta si rapida a
aparatului Morse.
DECI
moarte romanului epopee si romanului psihologic
anecdota si nuvela sentimentala, realismul, exotismul, romanescul sa ramana
obiectul reporterilor iscusiti
(Un bun reportaj cotidian inlocuieste azi orice lung roman de aventuri sau de
analiza);
Vrem teatrul de pura emotivitate, teatrul ca existenta noua,
dezbarata de cliseele sterse ale vietii burgheze, de obsesia intelesurilor si a
orientarilor.
Vrem artele plastice libere de sentimentalism, de literatura si anecdota, expresie a
formelor si a culorilor pure in raport cu ele insele. (Un aparat de fotografiat perfectionat
inlocuieste pictura de pana acum si sensibilitatea artistilor naturalisti).
19

Vrem starpirea naturalismului ca scop, pentru a tinde la arta integrala, pecete a

marilor epoci (elenism, romantism, goticism, bizantinism etc.) si simplificarea procedeelor
pana la economia formelor primitive (toate artele populare, olaria si tesuturile romanesti
etc.)
(aparut in Contimporanul, nr. 46, 16 mai 1924)

20

21

Bibliografie
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

www.scribd.com
www.wikipedia.ro
http://lett.ubbcluj.ro
http://facultate.regielive.ro/
http://www.observatorcultural.ro/
https://www.google.ro/imghp
Limba si literatura romana : manual pentru clasa a XII-a, Grupul Editorial Art

22