Academia de Studii Economice din Moldova

Facultatea Business i Administarea Afacerilor

Specialitatea Achizitii

CERCETARE DE MARKETING
TEMA: Piata sucurilor in Republica Moldova

Efectuat: Sainsus Vera

Student grupa A 121
Verificat: Saharneanu Liliana
Lector superior, ASEM
Chisinau 2014

Cuprins
1. Identificarea problemei cercetrii
2. Stabilirea obiectivelor, ipotezelor cercetrii
3. Determinarea nevoilor de informatii
4. Stabilirea metodelor de colectare a informaiilor
5.Selectarea tipului de studiu
6. Culegerea datelor
7. Prelucrarea si analiza datelor
8.Concluzie

1.Identificarea problemei cercetarii

Importana pentru sntate a sucurilor este un subiect frecvent scos n eviden att de
nutriioniti ct i de companiile productoare sau distribuitoare. Sucurile naturale din fructe i
legume constituie surse bogate de vitamine, minerale, enzime i o serie de alte elemente
nutritive, care au un rol important n pstrarea sntii fizice i mentale, precum i n prevenirea
multor boli. n Republica Moldova,la moment exist cinci mari productori importani de sucuri,
un numr prea mic fa de ce reprezenta industria acum douzeci i ceva de ani, sucurile
moldoveneti deinnd un loc foarte important n economia planificat a fostei Uniuni Sovietice.
Acum, ns, din mai multe cauze, printre care managementul prost al ntreprinderilor din ramur
i lipsa unui marketing adaptat la exigenele pieei, sucurile moldoveneti nu doar c au pierdut
poziiile de pe pieele fostelor republici sovietice dar au disprut n marea lor parte i de pe
rafturile magazinelor moldoveneti unde predomin cele de producie strin.
Republica Moldova, ara livezilor i a viilor, cu o pondere a industriei de prelucrare a fructelor i
legumelor de 4% din PIB, a furnizat la export n 2010 circa 29 mii tone de sucuri. Totodat, n
aceeai perioad n republic au fost importate n jur de 4,5 mii tone de sucuri, (date furnizate de
Biroul Naional de Statistic).Deci cu toate ca posibilitatea producatorilor autohtoni ar putea sa
asigure cu brio necesarul de consum, totodata continuam sa realizam importuri mari,deci
consumatorul se orienteaza mai mult spre producatorul strain.
Este adevrat c gusturile nu se discut, dar cnd este vorba de suc fiecare dintre noi are o
anumit preferin, dar sigur nu o s spun ca nu-i place sucul. Dac exist personae carora nu le
place sigur au o problem.
Ce mrci de sucuri ne propun productorii autohtoni i importatorii, si cum sunt plasate
preferintele consumatorilor fata de producatorii autohtoni?
Scopul acestei cercetri este de a justifica faptul ca ajantajele pe care le ofer consumul de suc
sunt mai mari decat dejavantajele. La fel de a identifica care este liderul pe piata autohtona dintre
marii producatori, dupa numarul de vinzari.
2

2. Stabilirea obiectivelor, ipotezelor si a variabilelor cercetarii

Obiectiv 1.Determinarea gradului de cunoastere de catre consumatori a producatorilor autohtoni
de sucuri .
Ipoteza :Producatorii autohtoni sunt cunoscuti pe piata , insa la acest capitol mai este de lucrat .
Obiectiv2. Determinarea liderului pe piata .
Ipoteza:Liderul revine a fi cel ce are o cota de piata mai mare.
Obiectiv 3. Repartitia intentiei de cumparare pentru produs in functie de diverse caracteristici ale
acetuia:calitate, dimensiune ,termen de valabilitate, sanatos;
Ipoteza: Dorinta de a testa un produs nou pe piata , manifesta si intentia de cumparare a
produsului de catre consumator.
Obiectiv 4. Diversitatea sortimentala de care dispun pentru a fi comercializata.
Ipoteza: Diversitatea este mai slaba decit cea a producatorilor straini.
Obiectiv 5. Spre ce categorii de cumparatori sunt orientati producatorii.
Ipoteza :Consumul de suc se orienteaza mai mul spre categoria tinerilor..
Obiectiv 6. Determinarea nivelului concurentilor existenti pe piata .
Ipoteza: Nr. Producatorilor in etapa actuala a economiei la moment exista citiva productori
importani de sucuri, un numr mic fa de ce reprezenta industria acum douzeci i ceva de ani .

3. Determinarea nevoilor de informatii

Necesarul de informatie rezulta nemijlocit din obiectivele cercetarii. Nevoia de informatie
presupune insusi studiul de cercetare, pentru a descoperi care este solutia problemei care a fost
stabilita initial. In dependenta de obiective, vom solicita informatia :
despre oferta producatorilor;
despre cererea asupra acestor produse;
diversitatea sortimentala;
orientarea consumatorilor fata de acesti producatori sau fata de cei de import;

4. Alegerea metodei de recoltarea a informatiilor

Recoltarea informatiilor secundare nu poate fi efectuata decit printr-o singura metoda :
documentarea.Documentarea permite o foarte mare operativitate n obinerea
3

informaiilor, operaiunea cea mai greoaie fiind doar cea de identificare a lor. Implic un efort mic
de culegere, nefiind necesare operaiunile de observare, chestionare, experimentare, testare etc.,
care pot fi foarte costisitoare. Adeseori au caracter unic, oferind informaii indisponibile altfel.
5.Selectarea tipului de studiu
Pentru aceasta cercetare am ales studiul de birou. Astfel prin intermediul saiturilor specializate
ale producatorilor la fel si altele , ne ofera posibilitatea sa obtinem o informatie despre piata de
desfacere a producatorilor de suc in R.Moldova.
6.Culegerea datelor
Aceasta operatiune se desfasoara prin intermediul documentarii ,prin utilizarea surselor
secundare de informatii.
7.Prelucrarea si analiza datelor
Tabelul de mai jos include cei mai mari productori i importatori de sucuri din Republica
Moldova i mrcile promovate de ctre acetia:

Societatea pe Actiuni Orhei-Vit a fost fondata n anul 1945. Structura moderna a

companiei fiind stabilita la ceputul anilor 80, cnd a fost data n exploatare cea de a doua
linie de producere si sectia de pastrare aseptica a sucurilor. Compania a fost privatizata n
anul 1994. Principalele directii de activitate sunt orientate spre doua piete de desfacere:
cea a produselor finite si cea a concentratelor din sucuri de fructe si alte semifabricate.

Societatea pe Actiuni Alfa Nistru reprezinta una din cele mai performante si moderne
intreprinderi din Republica Moldova care prelucreaza fructe, legume si pomusoare, si
este situata in partea de nord a municipiul Soroca .. In decursul a 45 de ani de activitate,
SA Alfa Nistru s-a transformat dintr-o sectie de conserve intr-o Asociatie de Producere,
ce include fabrica de conserve si Centrul de Deservire a Fermierilor cu 2500 ha
pmnturi arabile arendate.
4

,,Natur-Bravo bazndu-ne pe capacitatile de productie ale companiei, drept an de

referinta al nceputurilor formarii companiei se considera anul 1962, cnd a fost fondata
fabrica de conserve din Floresti. In anul 1973 a fost nfiintata fabrica de conserve din
Cupcini. Experienta bogata a celor doua fabrici, comasata ntr-o companie unica permite
companiei Natur Bravo sa ofere produse competitive att pe piata locala, cat si pe
pietele internationale. Acest lucru este confirmat si de numeroasele diplome si medalii
cstigate la diferite expozitii de profil.

Fabrica de conserve ECOVIT este situata n nord-vestul Republicii Moldova, n oraul

de frontier Ungheni, i este unul dintre cele mai mari in industrie. Compania a fost
fondat n 1976.

S.A. Fabrica de conserve din Clrai este fondat n anul 1951, fiind amplasat n
centrul Moldovei, n cea mai pitoreasc i ecologic zon a ei Codrii. Istoric aceast
zon este cunoscut i slvit prin calitatea i gustul remarcabil al fructelor, legumelor i
strugurilor.

STUDIUL OFERTEI:
Producia de sucuri din fructe i legume n expresie natural a crescut
in 2014 cu 4,9% i a constituit 46 milioane 821,7 mii de litri.
Productia anuala : Sucuri de fructe i legume, mii litri :
2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

25624.9 27721.2 47994.7 32196.2 23214.5 27115.0 29715.3 46055.2

Din punct de vedere al concurentei , pe piata exista citiva producatori autohtoni de sucuri:
,, Orhei vit , ,,Natur-Bravo , S.A. ,,Fabrica de conserve din Calarasi, ,, Alfa-Nistru ,
,,Ecovit , exista si un numar considerabil de producatori straini , importati de companii
autohtone mentionate mai sus .
Fiecare din ei au o anumita pozitie si plasament pe piata.Pe primul loc dupa cota de piata din
producatori autohtoni se afla ,,Orhei-Vit care detine o cota de piata de aproape 50 % .
Urmatorul este ,,Natur-Bravo S.A. care detine circa 30 % din cota de piata , dupa care urmeaza
,,Ecovit , ,,Alfa-Nistru , si cu o cota mica se pozitioneaza S.A. Fabrica de conserve Calarasi.
Dupa gradul de acoperire pe piata S.A. "Orhei-Vit" este lider autohton in producerea de
sucuri si conserve din Republica Moldova,avind cel mai mari grad de acoperire cu produse pe
piata autohtona, dupa care se pozitioneaza Natur-Bravo fiind al doilea. Din cei de import dupa
5

gradul de acoperire pe piata Sadociok, Sandora , Jaffa , Socinii, care pot fi gasite practice in
fiecare din punctele de vinzare .
Din punct de vedere al sortimentului : Sortimentul actual de suc este foarte variat, comparative
cu cel din anii 1990 , acesta sa modificat astfel sporind si nivelul consumului.

,,Orhei-vit dispune de un sortiment bogat de peste 150 unitati,insa daca e sa privim

doar din gama sucurilor atunci dispun de urmatorul sortiment : nectar morcov, visine
si cirese,caise si mere, mere sip ere, morcov caise mere; suc de morcovi , suc de
bostan, caise i mere ,Suc de morcovi, gutui i mere , Suc de morcovi, mere i piersic
, Suc de mere i viine ,Nectar de mere i pere Naturalis etc. o gama destul de
variata.Gama sortimentala : ,,Vita premium, ,,Naturalis ,,VITA ,,Gustos.

,,Natur-Bravo sortimentul acestora la fel este variat insa mai putine game comparative
cu orhei vit , gama : ,,Natur Bravo.

,,Alfa-Nistru gama sortimentala : ,,Vis sucuri natural de fructe si pomusoare, sucuri

natural de rosii , un sortiment ceva mai slab.
,,Ecovit gama sortimentala cu aceiasi denumire si are aproximativ 10 tipuri diverse de
sucuri.
Cea mai slab agama sortimentala este la Fabrica de conserve din Calarasi dispunind doar
de 2 tipuri de suc: de mre limpezit cu stoarcere directa si nelimpezit, sunt mai mult
specializati pe conserve.

Sortimentul sucurilor de import:Sadociok,Maia Semia ,Sandora, Prigat, Aro,Socinii,

Jaffa, Hortex,Ciao ,etc.
Virsta produsului
Din gama sortimentala Orhei vit sunt ceva mai noi aproximativ 5 ani, avind in
consideratie ca compania activeaza pe piata de 65 de ani.
Pentru Natur Bravo din 2009 a inceput istoria moderna a produselor avind o activitate pe
piata compania de 40 de ani ,exact asa si la Ecovit virsta produselor adinge o cota de 5-6
ani,datind ca companie de 38 ani. Produsele Alfa-Nistru sunt un pic mai vechi pe piata la
fel ca si cele din Calarasi , nefiind aplicate noi strategii de marketing in ceea ce priveste
marca si ambalajul.

STUDIUL CERERII: Notorietatea mrcilor de suc ,un studiu realizat de Magenta Consulting.

Marcile de suc preferate . Printre consumatorii fideli, 22% prefer marca de suc , iar
18% dau preferin mrcii Jaffa. n acelai timp, mrcile autohtone Vita i Naturalis sunt sucurile
preferate a 15% i respectiv 16% dintre respondeni.

Moldovenii prefer buturile carbogazoase dulci. Consumul lor este de 27 de litri pe cap de
locuitor sau de patru ori mai mare dect cel al sucurilor naturale. Lund n considerare
veniturile, se evideniaz faptul c cel mai ridicat nivel de consum al sucurilor se nregistreaz
printre cei cu venituri lunare ntre 8-9 mii MDL (94%) i cei cu venituri peste 10 mii MDL
(92%). Totui, n cazul acestui criteriu de segmentare, cei mai fidelizai consumatori s-au dovedit
7

a fi persoanele cu venituri ntre 6-8 mii MDL, care n proporie de 61%, prefer o anumit marc.
Analiza multicriterial a consumului de sucuri relev faptul c adolescenii, ntr-o pondere mai
mare, consum acest produs (91% sau +6 p.p), acetia fiind i segmentul cu cel mai nalt nivel de
fidelitate (61% sau +9 p.p). n acelai timp, sucurile sunt consumate, ntr-o pondere mai ridicat,
de ctre femei (87%), care sunt i mai fidele (57% - prefernd o anumit marc).

Producerea si consumul sucurilor pe plan national si international

Tendinta actuala a pietei sucurilor este aceea de a incerca sa raspunda multitudinii de solicitari
aparute din partea consumatorilor de pe pietele cercetate.Consumul mondial inregistreaza o
crestere destul de accentuate. De exemplu,in Germania in 1975 ,se consumau 13.5 litri pe cap de
locuitor,iar in 2008 a crescut de 3 ori, n Marea Britanie, de exemplu, fiecrui locuitor i revin 30
de litri de suc pe an. In Republica Moldova ,consumul de suc este estimat la 8 litri pe cap de
locuitor. Dinamica producerii sucurilor si nectarurilor in 1997 a constituit 88.3 mii tone, iar catre
anul 2010 se estimeaza la 30.0 mii tone in total.
Denumirea

Scu si
nectaruri
de fructe

Anii de referinta
1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2010

88.3

67.4

32.1

46.7

59.7

31.3

56.9

36.9

30.0

Sursa:Biroul national de statistica

Republica Moldova face parte din topul celor mai mari 20 de exportatori de suc de tomate,
ocupind diferite pozitii de la an la an,cel mai inalt nivel al exporturilor l-a atins inn anii 92-93 si
2000-2001 ocupind lokul 3 in lume .Sucurile se exporta in tarile CSI, Kazahstan 43.3%, Belarus
36%, Rusia 17.7% si alte tari 4%. Moldova intr n top cinci cei mai mari furnizori de suc
concentrat de mere pe piaa Uniunii Europene pentru perioada 2009-2011, conform unui raport
USDA. Anul trecut fabricile de la noi au furnizat 11,759 tone de concentrat n valoare de 16,5
mil.dolari. O mare parte din acesta a fost produs la fabricile Natur Bravo (Floreti, Cupcini),
exporta aproximativ 90% din productia sa n tarile precum Russia, Kazahstan, Romnia, Tarile
Baltice, Izrail, Germania, Austria si alte tari.. ,,Orhei-Vita n ultimii ani, au exportat mai mult
de 65% din producia total, cu o cretere anual a volumului de 23-25% CSI, Tarile Baltice,
Rominia, Germania, Finlanda si Cipru.

Distributia
n ciuda enormelor schimbari ale trecerii Moldovei la economia de piata si la privatizare,
infrastructura n comert a ramas nedezvoltata n perioada de referinta, cu majoritatea vnzarilor
nca facuta prin "celelalte" canale (chioscuri, curti, garaje, tarabe pe strada si n piata, mici
magazine unde se desfaceau etc.)
Chioscurile si tarabele de pe strada si piata au fost cele mai importante dintre acestea.
n regiunile rurale, vnzarile de suc sunt importante n magazinele generale si alimentare.
Magazinele alimentare independente au continuat sa fie cel de-al doilea canal ca importanta si
sunt importante pentru vnzarile de sucuri de fructe si legume (39,0%) care sunt considerate ca
produse de prima clasa comparate cu alte bauturi racoritoare.
Supermarketurile sunt localizate n principal n marile regiuni urbane . n timp ce n trecut
supermarketurile vindeau n principal produse de prima calitate si importate, aceste magazine au
nceput sa tina seama de nivelul vnzarilor si deci au nceput sa vnda cu succes produsele
fabricate local. Lanturile de supermarketuri: Nr 1 , Green Hils, Linella, Fidesco, Fourchette ,au
dovedit cu mare succes, dar prezenta lor este limitata la Chisinau si cteva mari orase.
Hipermarketurile au aparut deasemenea n Chisinau, Nr1 ,Fourchette, METRO . Chisinaul a
continuat sa aiba cea mai mare densitate a pietei de desfacere. Prezenta institutiilor de stat si ale
guvernului, birourile straine, concentrarea industriala si veniturile mai mari comparativ cu alte
regiuni, au fost stimulii importanti n cresterea consumului.
Segmentele de pret
Pretul este una din cele patru variabile clasice ale mixului de marketing, care are cea mai
mare influenta n activitatea ntreprinderii n general, a celei de marketing, n mod special,
deoarece el afecteaza nemijlocit si promt: profitul, volumul vnzarilor, cota de piata si pozitia pe
care aceasta o ocupa pe piata n complexul economic national. La rndul lui, pretul este
influentat de produs, el variind n mod frecvent de-a lungul ciclului de viata al acestuia. Pretul
este cel care compenseaza cheltuielile de distributie si promovare, nfluenteaza serviciile
clientilor, sensibilizeaza si atrage segmente de piata.Intervalele de pret ale sucurilor se cuprind
intre 4,5 lei pentru suc mic tetra brik aseptik ,13 lei / litru- 45 lei/litru .
Legislatia :

GUVERNUL HOTRRE Nr. 1111 din 06.12.2010 cu privire la aprobarea

Reglementrii tehnice Sucuri i anumite produse similare destinate consumului uman;
REGLEMENTAREA TEHNIC,,Sucuri i anumite produse similare destinate
consumului uman;
Sucuri si semifabricate de fructe ,sucuri concentrate conform SM 75 si GOST18192;
Ambalarea sucurilor conform GOST 13799;
9

CONCLUZIE
In urma cercetarii pietei sucurilor in R.Moldova prin metoda documentarii , am observant ca din
mai multe cauze, printre care managementul prost al ntreprinderilor din ramur i lipsa unui
marketing adaptat la exigenele pieei, sucurile moldoveneti nu doar c au pierdut poziiile de pe
pieele fostelor republici sovietice dar au disprut n marea lor parte i de pe rafturile
magazinelor moldoveneti unde predomin cele de producie strin.
Dar,totodata companiile moldovenesti la etapa actual incearca sa-si recapete pozitiile pe piata
autohtona si cea straina, prin noile proiecte si investitii care se preconizeaza in acest sector.
Consumatorul, dupa studiul anlizat este orientat mai mult spre sucurile de import dupa cum am
observant in grafic, preferintele lor se axeaza pe producatori straini.
Chiar daca cele importate uneori nu au mai mult suc natural n ele, sunt mai ieftine ca mrcile
din Moldova, cu prere de ru pentru consumatorii devotai produselor fabricate n Moldova, dar
cu oportuniti de dezvoltare pentru marketerii companiilor productoare.
Populatia noastra are un nivel al veniturilor mic , si de aceea se orienteaza spre ai fi convenabil
dupa prt.
Astfel, n cazul unei eventuale lansri pe pia a unui suc nou, productorul ar trebui
s perfecioneze mai mult calitatea acestuia, materiile prime, pentru mbuntirea
competitivitii produsului; s duc o politic flexibil de preuri, i ntr -o msur mai mic s
investeasc n adausul de componeneti artificiali pentru a conferi o culoare deosebita sucului.

10

BIBLIOGRAFIA

http://old.eco.md/index.php?option=com_content&view=article&id=6870:ce-sucuri-domin-piaamoldoveneasc-de-profil-&catid=105:marketing-pr&Itemid=476
http://www.fcc.md/ro/page/9/Descriere-scurta
http://www.naturbravo.md/index.php?action_skin_change=yes&skin_name=Romanian
http://businessportal.md/ro/catalog/industria/preserves/alfa_nistru_s_a.html
http://www.orhei-vit.com/ro/page/227/230.html
http://consulting.md/rom/articole/ce-fel-de-sucuri-preferam
http://agrotop.md/noutati/1541-aur-dublu-pentru-sa-orhei-vit.html
http://www.eco.md/index.php/rss/item/2029-cei-mai-mari-exportatori-%C8%99i-importatoridin-prima-jum%C4%83tate-a-anului
http://madein.md/products/prelucrarea-fructelor-si-legumelor/subcat/suc-natural!sucuriconcentrate
http://www.noi.md/md/news_id/39351
http://consulting.md/rom/articole/setea-deghizata-in-cifre-si-branduri

11