Sunteți pe pagina 1din 22

1.

Bazinul Osos (Pelvisul) - componenta si descrierea principalelor repere anatomice ale


bazinului osos (Coxalul, Sacrum si Coccis) :
a. Coxalul : format din 3 piese ososase : Ilion, Ischion si Pubis (cu sudare definitiva intre 12 - 16 ani la fete).
Prezinta :
- doua fete (laterala si mediala)
- patru margini (anterioara, posterioara, superioara si inferioara
- patru unghiuri (antero-superior, postero-superior, antero-inferior si postero-inferior)
b. Sacrul : prin orientarea sa (de sus in jos si de dinainte spre inapoi) formeaza cu ultima vertebra lombara, un
unghi foarte important obstretical, numit Promotoriu. Acestuia i se descriu :
- o fata anterioara (pelvina)
- o fata posterioara
- doua fete laterale (care se articuleaza cu oasele coxale)
- o baza
- un varf (unde se articuleaza cu Coccigele)
c. Coccigele : are forma unui trunchi de con cu baza mare in sus. Este format din 4-5 vertebre coccigiene
atrofiate.

2. Diametrele stramtorii superioare (Sagitala, Transversala si Oblica - descriere) :


- prezinta urmatoarele diametre :
a. Diametrele Sagitale :
- promonto-suprapubian (se intinde de la marginea superioara a simfizei pubiene) - 11 cm
- promonto-retropubian (de la promotoriu la fata posterioara a simfizei puciene) - 10.5 cm
- promonto-subpubian (de la promontoriu la marginea inferioara a simfizei pubiene ) - 12 cm
b. Diametrele Transversale :
- transversal maxim (uneste punctele cele mai indepartate ale liniei arcuite ) - 13.5 cm
- transversal clinic (intretaie diametrul promotro-retropubian ) - 13 cm
c. Diametrele Oblice :
- sunt doua si se intind de la articulatia sacro-iliaca la proeminenta ilio-pubiana - 12 cm

3. Diametrele stramtorii inferioare (Sagitala, Transversala si Oblica - descriere) :


a. Diametrele Sagitale :
- cocci-subpubian (uneste varful coccicelui cu marginea inferioara a simfizei pubiene) - 9.5 cm, cu
marire de pana la 12.54 cm in timpul expulziei fatului.
- subsacru-subpubian dorsal (de la limita intertuberozitara la varful sacrului ) - 8.5 cm
b. Diametrul Transversal :
- biischiatic (uneste fetele mediale ale celor doua tuberozitati ischiatice) - 11 cm
c. Diametrele Oblice :
- sunt doua si unesc mijlocul ligamentului sacro-spinos cu mijlocul ramurii ischio-pubiene de partea
opusa - 11-12 cm

4. Descrieti musculatura peretelui antero-lateral superior al cavitatii abdominale,


indicand principalele actiuni ale acestor muschii :
- peretele antero-lateral este format din muschi lati :
a. Marele Drept Abdominal : daca ia punct fix pe pube - coboara coastele (muschi expirator) si/sau flecteaza
coloana vertebrala (flexia toracelui pe bazin)

daca ia punct fix pe coaste - flexia bazinului pe torace


b. Oblicul Extern : contractie bilaterala, in functie de punctul fix pe care il ia, coboara coastele (expiratie) si
flexia toracelui pe bazin ; sau flexia bazinului pe torace.
contractie unilaterala - rotatia trunchiului de partea opusa muschiului in contractie
c. Oblicul Intern : contractie bilateralacoboara coastele (expiratie) si flexia toracelui pe bazin ; sau flexia
bazinului pe torace
contractie unilaterala - rotirea trunchiului de aceeasi parte ; sau inclinarea trunchiului de
aceeasi parte si rotirea fetei anterioare a abdomenului de partea opusa.
d. Transvers al Abdomenului : coboara coastele (expirator)
e. Muschiul Diafragm : muschi inspirator in contractie si expirator in relaxare.

5. Descrieti diafragma urogenitala si cea pelvina la femei.


a. Diafragma Urogenitala este alcatuita din muschi :
- profunzi : transvers al perineului, contribuie la formarea centrului tendinos al perineului
muschioul sfincter al uretrei membranoase
- superficiali :- muschiul bulbo-spongios
- muschiul ischio-cavernos
- muschiul transvers superficial al perineului
- muschiul sfincter al vaginului
b. Diafragma Pelvina (sprijina organele pelvine) :
- muschiul ridicator anal
- muschiul coccigian

6. Ovarul. Descriere, raporturi anatomice si rol functional.


Ovarele reprezinta glandele sexuale feminine care produc ovulele. Sunt situate in pelvis, in fosa ovariana,
sub bifurcatia arterei iliace comune. Ovarul are o lungime de 3-5 cm, latime de 3 cm, grosime de 1-2 cm,
greutate 6-8 g, culoare alb-galbuie, consistenta elastica. Este alcatuit din foliculi ovarieni, ce contin celule
foliculare (secreta foliculina si celula de reproducere feminina-ovulul). Au forma ovoida si prezinta :
- doua fete :
- laterala - vine in raport cu manunchiul vasculo-nervos obturator
- mediala - vine in raport cu ansele interstitiale, apoi cu colonul sigmoidian in stanga si cu
cecul si apendicele in dreapta.
- doi poli :
- polul superior - vine in raport cu ligamentul suspensor al ovarului, cu ligamentul tuboovarian si cu franjul ovarian
- polul inferior - este legat de uter prin ligamentul utero-ovarian
- doua margini : - marginea posterioara - vine in raport cu ansele intestinale
- merginea anterioara - este legata de mezoovar prin foita posterioara a ligamentului larg

7. Trompele Uterine. Descriere, raporturi anatomice si rol functional.


Trompele Uterine reprezinta doua conducte musculo-membranoase care se intind de la coarnele uterine pana
la ovare. Au rol important in captarea ovulului si vehicularea acestuia. La nivelul treimii laterale a acestora,
are loc fecundatia. Tuba uterina are o lungime de 10-12 cm si prezinta patru segmente :
- Infundibulul - segmentul incipient al tubei
- Portiunea ampulara - segmentul cel mai lung (2/3 din lungimea tubei)
- Istmul - portiunea mai ingusta a tubei care patrunde in cornul uterului
- Portiunea uterina - strabate peretele uterului si se deschide in cavitatea uterina prin ostiul uterin
Orificiile tubare sunt doua :

- ostiul abdominal care se deschide in cavitatea peritoneala


- ostiul uterin prin care trompa uterina comunica cu cavitatea uterina

8. Uterul. Descriere, raporturi anatomice si rol functional.


Uterul este un organ cavitar, nepereche si median, de forma unei pere cu extremitatea mai mare situata
superior.
- Extremitatea superioara, din care pleaza trompele uterine, este mai lata si se numeste "fundul uterului", iar
cea inferioara este mai stramta si se numeste "col uterin".
- Intre cele doua extremitati se gaseste corpul uterin. Pe colul uterin se insera vaginul.
- Axele longitudinale ale corpului si colului uterin formeaza 'unghiul de flexie" care este de 140-170 grade
(este in anteflexie).
- Axele longitudinale ale colului uterin si vaginei formeaza un unghi deschis anterior numit "unchiul de
versiune" de 90-100 grade (uterul fiind in anteversie).

9. Vaginul. Descriere, raporturi, rol functional.


Are o lungime de 8-9 cm, fiind turtit antero-posterior. Are :
- un perete anterior - in raport cu Vezica Urinara si Uretra
- un perete posterior - in raport cu Rectul si cu excavatia recto-uterina
- o extremitate superioara - pe care se insera colul uterin
- o extremitate inferioara (portiunea perineala). Aceasta extremitate se termina cu orificiul vaginal deschis in
vestibului vaginal. Orificiul vaginal este acoperit de o membrana transversala care se inchide complet, numita
"himen", care prin coabitare sau uneori chiar la prima nastere, este sfasiat, resturile lui nodulare alcatuind
"carenculele himenale".

10. Organele genitale esterne. Descriere, raporturi anatomice.


a. Muntele lui Venus - este o proeminenta triunghiulara, cu varful in sus, situat inaintea simfizei pubiene,
deasupra labiilor mari. La pubertate se acopera cu par. Sub tegument se afla tesut adipos, fiind o zona cu
sensibilitate mare.
b. Labiile Mari - se prezinta ca doua pliuri laterale ale fantei vulvare. In exterior prezinta tesut cu piloizitate,
iar in interior pielea este fina si bogata in glande. Sunt unite anterior in comisura anterioara, iar foarte aproape
de anus formeaza furculita labiilor mari. Acestea se intind de la Muntele lui Venus la corpul perineului,
delimitand despicatura vulvara, iar lateral se intind pana la sentul genito-femural.
c. Labiile Mici - se afla in interiorul celor mari, paralel cu acestea, de o parte si de alta a vestibulului vaginal.
In exterior au pielea roz-roscata iar in interior prezinta o mucoasa. Lama inferiora se dedublata se uneste cu
cea din partea opusa si formeaza capisonul clitorisului. Lama centrala dedublata se uneste cu cea similara de
pa partea opusa formand glandul clitorisului.
d. Organele erectile ale vulvei - sunt reprezentate de :
- Clitoris - organ impar cu structura erectila, situat in partea anterioara a vulvei, cu o lungime de 5-7 cm. Este
format din doi corpi cavernosi cu volum redus, inveliti intr-o membrana fibroelastica
- Corpusculii tactili speciali ai labiilor mici
- Bulbii vestibulari - sunt organe erectile imperfect dezvoltate, situate pe partile laterale ale deschiderii
vaginului, la baza labiilor mici, avand o lungime de aprox.4 cm si 1-2 cm inaltime.
e. Orificiul Uretrei - se afla la 1-2 cm sub clitoris, deasupra introitului vaginal.

11. Glandele anexe ale aparatului genital feminin. Descriere, raporturi, rol.

a. Glandele lui Bartholin - sunt doua, de forma ovoida, de marimea unui bob de mazare, situate de o parte si
de alta a orificiului vaginal. Secretia acestora are rol de lubrefiere a cailor genitale.
b. Glandele Periuretrale - sunt mai numeroase si sunt situate in apropierea uretrei. Orificiile acestora se
gasesc de o parte si de alta a orificiului uretral extern
c. Glandele Vestibulare - sunt mici si foarte numeroase, dispuse pe mucoasa orificiului vaginal
d. Glandele Mamare - sunt organe pereche, prezinta la exterior areola mamara, in centrul careia se afla
mamelonul. Pe suprafata areolei se gasesc "tuberculii Morgagni" (glande sebacee care in sarcina isi maresc
volumul).

12. Semne prezumtive in sarcina.


- amenoreea (lipsa menstruatiei)
- marirea de volum a sanilor, hiperpigmentarea areolei mamare si a mamelonului, formarea areolei secundare
in jurul celei principale, aparitia retelei venoase superficiale, secretia de colostru
- modificari de coloratie ale tegumentelor si mucoaselor (pigmentarea tegumentelor fetei - "cloasma";
pigmentarea liniei albe; pigmentarea vulvei si vaginului; vergeturi abdominale)
- cresterea in greutate
- tulburari de mictiune - poliakiurie (urineaza des si putin)

13. Semne probabile de sarcina.


- marimea in volum a abdomenului, care variaza in functie de : varsta sarcinii, cantitatea de lichid admiotic,
numarul si greutatea fetilor
- modificari de forma, consistenta si marime a uterului (pot aparea si in cazul uniu fibrom uterin - este nevoie
de diagnostic diferentiat)
- balotarea fetala (se pune in evidenta prin palpare abdominala)

14. Semne de certitudine in sarcina.


- detectarea si numararea batailor cordului fetal prin ascultatie (la sfarsitul trim.2 de sarcina se asculta cordul
fetal deasupra simfizei pubiene, iar la sfarsitul celui de al 3-lea locul este variabil in functie de pozitia fatului)
- perceperea miscarilor fatului (din saptamana 26)
- cresterea inaltimii fundului uterin, apreciat in raport cu simfiza pubiana
- aparitia contractiilor uterine (pot fi si semn obiectiv, dar si simptom), care incep cu saptamana a 6-a de
sarcina.
- ecografia uterina (prezenta sacului gestational).

15. Descrieti modificarile organismului matern in sarcina, din sfera sistemului


neuropsihic si endocrin.
a. Sistemul neuropsihic :
- iritabilitate, anxietate, tulburari de caracter, tulburari de somn (hipersomnie sau hiposomnie)
- cresterea afectivitatii, fluctuatii emotionale, euforie sau depresie usoara, nevoia de izolare sau socializare.
- in primele doua trimestre de sarcinapredomina componenta vagala, iar in trimestrul al 3-lea intervine
componenta simpatica
b. Sistemul endocrin :
- cele mai importante modificari apar la nivelul hipofizei - scade secretia de FSH si LH, si creste treptat
secretia de prolactina
- la nivelul corticosuprarenalei - creste secretia de aldosteron si hidrocortizon

- corpul galben secreta estrogeni (in primele saptamani), iar dupa sapt a 6-a secretia de estrogen este preluata
de placenta. Mai secreta si progesteron pana in sapt a 8-a , apoi secretia este preluata de placenta.

16. Descrieti modificarile organismului matern in sarcina, din sfera sistemului cardiovascular si respirator.
a. Cardio-vascular :
- apar solicitari importante mai ales cand se orizontalizeaza cordul (cand se creste mult in greutate)
- creste frecventa cardiaca (mai ales in sapt 8-10) cu aprox 15 %, de la 60-70 b/min la 80-90 b/min.
- creste debitul cardiac
- scade presiunea diastolica in primele doua trimestre, iar sfarsitul sarcinii, valuarea presiunii diastolice va
revenii la normal
- creste presiunea la nivelul venei cave inferioare in in venele din micul bazin (datorita presiunii exercitate de
uterul gravid), ducand la aparitia sau acutizarea varicelor pe membrele inferioare.
b. Aparatul Respirator :
- se produce ascensionarea diafragmei (la termen inregistreaza o ascensionare de 4 cm)
- creste diametrul transversal al toracelui
- creste frecventa respiratorie cu 10 %, de la 16-18 resp./min la 18-20 resp./min
- debitul respirator creste cu 40 %
Datorita acestor modificari, se inregistreaza o usoara insuficienta respiratorie, fiind necesare invatarea
tehnicilor respiratorii in timpul nasterii.

17. Descrieti modificarile organismului matern in sarcina, din sfera aparatului digestiv si
renal.
a. Aparatul digestiv :
- apar modificari ale gustului si mirosului
- creste secretia salivara -sialoree
- creste apetitul si apetitul capricios
- apar arsurile gastrice - pirozis
- hipertrofii gingivale (la 85 % din cazuri)
- carii dentare multiple
- scade secretia gastrica, motilitatea si tonusul gastric
- constipatii (datorita parezei intestinale) si hemoroizi
- se mareste volumul Vezicii Biliare care devine hipertona si hipokintica
b. Aparatul Renal :
- creste diureza la 1500-1800ml/zi
- scade densitatea urinara
- apare staza urinara (datorita presiunii exercitate de uterul gravid), cu fenomene de polakiurie si mictiuni
frecvente

18. Descrieti modificarile organismului matern in sarcina, din sfera aparatului


osteoarticular, metabolic si tegumentar.
a. Sistemul Osteoarticular :
- apare hiperlordoza lombara
- anteversia bazinului
- posibile discopatii lombare (lombargii si sciatalgii)

- relaxarea articulatiei bazinului si a simfizei pubiene


- decalcificari (predispozitii pentru fracturi)
- aplatizarea boltii plantare
b. Sistemul Metabolic :
- metabolismul mineral - scade concentratia electrolitilor si creste necesarul de Fe
- metabolismul bazal creste in partea a 2-a a sarcinii cu 20 % (datorita necesarului crescut de Oxigen in vasele
placentare)
c. Sistemul Tegumentar :
- hiperpigmentatie (datorata hormonului melanocitastimulator, produs de hipofiza)
- apar vergeturile
- transpiratie abundenta si pilozitate accentuata (datorita hiperactivitatii glandelor anexe ale pielii)
- infiltratia tegumentelor care capata aspect lucios si catifelat

19. Igiena sarcinii.


- igiena corporala si vestimentara (haine largi si lejere; intotdeauna se va purta sutienul; adaptarea
vestimentatiei la conditiile termice; incaltaminte comoda -fara tocuri, cu talpa ortopedica)
- igiena dentara (spalatul zilnic si masajul gingiilor (2-3 min pentru fiecare arcada)
- igiena sanilor (masajul mameloanelor pentru a le pregatii de alaptare)
- viata sexuala (normal in trim.1 si 2 ; diminuarea activitatii sexuale in trim.2 ; intreruperea in ultimele 2 luni
de sarcina). La gravidele cu antecedente obstreticale (avorturi) incetarea activitatii sexuale din trim. al 2-lea de
sarcina.

20. Dieta in sarcina


- se stabileste in functie de varsta gravidei, varsta gestationala, evolutia sarcinii si numarul fetilor. Astfel,
adolescentele au nevoie de un supliment caloric necesar cresterii si dezvoltarii acestora. In trim 2 si 3 creste
aportul alimentar, insa tinand cont si de greutatea gravidei. Regimul alimentar ideal trebuie sa acopere
necesarul de proteine, glucide, vitamine si minerale. Maximul de coalorii in sarcina este de 2400/zi, iar in
lauzie si perioada de alaptare se adauga 120 cal/100ml lapte.
- Proteinele : in trim 1 - 1g/kg corp ; trim 2 si 3 - 1.5g/kg corp. Au rol antiinfectios, plastic si de sursa
energetica. Le gasim in carne, derivate de carne, oua sub forma proteinelor complete si in cereale si derivate
sub forma proteinelor incomplete (de origine vegetala)
- Glucidele : necesar 5-6g/kg corp/zi. Surse : produse de patiserie, derivate de cereale, legume, fructe, produse
zaharoase si miere
- Lipidele : 1g/kg corp/zi. Surse : produse lactate, uleiuri vegetale, fructe oliginoase
- Minerale : Na, Fe, K, Ca, P, Cl
- Vitamine : necesarul creste in sarcina si se suplimenteaza cu vit C si D si vit din grupul B (in cazurile cu
indicatii speciale)
Indicatii in sarcina :
- lichide 2l/zi
- alimentatioe bogata in fibre vegetale (previne constipatia)
Contraindicatii in sarcina :
- cafea, alcoolul, excesul de condimente, grasimile prajite
Mesele trebuie sa fie in numar de 4-5/zi, ultima servita cu 1-2 ore inainte de repaosul nocturn.

21. Prezentatii craniene flectate si deflectate. Descriere si importanta obstreticala la fat.

Prezentatia craniana are o pondere de 90 % din cazuri, in care prima parte care ia contact cu stramtoarea
superioara a bazinului este craniul. In raport cu gradul de flexie al craniului se descriu :
a. Prezentatia Flectata (Occipitala) - apare in 96 % din cazuri, capul fiind flectat complet, iar partea corpului
care coboara prima este fontanela posterioara (mica fontanela - intre occiput si oasele parietale)
b. Prezentatii Deflectate :
- bregmatica : craniul fetal in usoara deflexiune, bregma ramanand in centrul stramtorii superioare. Partea care
coboara prima este fontanela mare (pondere de aprox 0.7 %)
- frontala : craniul fetal continua miscarea de "deflexie medie", in centrul stramtorii superioare situandu-se
fruntea (caz in care necesita operatie cezariana)
- faciala : craniul fetal continua miscarea de deflexie, realizand o "deflexie completa", punand in contact
occiputul cu spatele fetal. In centrul stramtorii se situeaza nasul.

22. Prezentatii pelvine. Descriere si importanta obstreticala la fat.


La stramtoarea superioara se prezinta extremitatea pelvina a fatului. Prezentatia pelvina are o frecventa de
2.5-4.5 %. Se disting doua forme clinice :
a. Prezentatia pelvina completa - la stramtoarea superioara pelvisul are alaturi membrele inferioare flectate
("asezare turceasca")
b. Prezentare pelvina incompleta - la stramtoarea superioara este pelvisul singur, membrele fiind "in atela",
de-a lungul trunchiului (modul feselor); sau fatul prezinta genunchiul la stramtoarea superioara, cu gambele
flectate pe coapse (modul genunchilor) ; sau fatul se prezinta la stramtoarea superioara cu picioarele (modul
picioarelor).

23. Prezentatii transversale. Descriere si importanta obstreticala la fat.


Reprezinta 1.5 % din cazuri si sunt de doua feluri :
a. Prezentati transversale propriuzise - atunci cand axul longitudinal al fatului este dispus in axul
longitudinal al uterului.
b. Prezentatii transversale oblice - axul longitudinal al uterului formeaza cu axul longitudinal al fatului
unghiuri mai mici sau mai mari de 90 grade.
Aceste prezentatii sunt distocice, caz in care este nevoie de interventie chirurgicala.

24. Timpii travaliului si ai nasterii.


Travaliul se desfasoara in 3 stadii:
a. Stadiul 1 - caracterizat prin aparitia contractiilor uterine dureroase, care apar la 5-10 min cu o durata de 5060 sec, iar mai tarziu se va marii durata la 90 sec si vor aparea la 2 min.
b. Stadiul 2 - corespunde expulzarii fatului, avand o durata de cca. 1-3 ore la primipare si de 20 min-1ora la
multipare. Nasterea se desfasoara in trei timpi :
- timpul 1 - angajarea, respectiv trecerea prezentatiei prin stramtoarea superioara
- timpul 2 - coborarea, respectiv progresia intre cele doua stramtori
- timpul 3 - degajarea, care se desfasoara pe segmente : mai intai capul, apoi umerii, trunchiul, bazinul si
membrele inferioare.
c. Stadiul 3 - corespunde dezlipirii si expulziei placentei si a anexelor sale. Acest proces incepe la cca 15-20
min dupa nastere, avand o durata de 20-30 min.
d. Stadiul 4 - descris doar de uni autori, reprezinta hemostaza uterina, tinand cont de faptul ca, hemoragia este
o complicatie frecventa si grava.

25. Tipurile de respiratie utilizate in timpul nasterii.

Tipuri respiratorii dupa Pierre Cuminal :


a. Respiratia lenta si linistita - este o respiratie intermediara intre respiratia profunda si cea normala. Se
aplica cand contractiile uterine apar la interval de 5 min cu o durata de cca.45 sec, sau cand travaliul se
intensifica. Consta in :
- inspir pe nas 4-5 sec
- apnee 3 sec
- expir lent pe gura 7-10 sec.
b. Respiratia "gafaita" superficiala, sau mica respiratie - se localizeaza la nivelul toracelui, ceea ce duce la
relaxarea abdomenului si a colului uterin. Se utilizeaza la mijlocul travaliului, cand respiratia lenta si calma
este insuficienta. Se executa astfel :
- inspir profund la inceputul contractiei uterine, apoi expir complet, se inspira din nou apoi se expira putin aer
si se incepe respiratia haletanta superficiala ai carei timpi sunt scurti si egali. Se inspira usor, se expira usor
pana la sfarsitul contractiei uterine, cand se trce la respiratia profunda.
c. Respiratia suflanta - este utilizata la sfarsitul dilatarii. Eeste specifica datorita preponderentei timpului de
expir, care suprasolicita diafragmul si grilajul costal. Se expira, inspirul fiind reflex, se expira din nou ca
pentru a stinge o lumanare.
d. Respiratia blocata - se utilizeaza atunci cand dilatatia colului este completa si femeia are nevoie sa se
screama. Mod de de executare : expir profund, inspir, blocare prin inchiderea glotei, ridicarea capului,
tragerea cu mainile de suportul de pe marginea laterala a mesei ginecologice, screamat (care trebuie realizat
din muschii perineului si nu din gat).
d. Respirata "gafaita" (haletanta) profunda - permite o relaxare a chingii abdominale si usureaza degajarea
lenta a copilului. Gravida nu se mai screme, se relaxeaza, lasa capul la nivelul mesei ginecologice si respira
gafaind profund.

26. Modificarile organismului matern produse in lauzie.


Modificarile anatomofunctionale care apar ion timpul lauziei sunt :
- involutia organelor genitale (uterul ajunge la 1kg, imediat dupa nastere si la 300g in trei saptamani)
- creste rezistenta vasculara periferica datorita indepartarii circulatiei utero-placentare
- apare poliurie, datorita eliminarii surplusului de apa
- scade FSH-ul mai rapir si LH-ul mai lent
- se produce revenirea estrogenilor la valorile anterioare sarcinii
- progesteronul se mentine scazut la femeile care nu alapteaza (cca.6-8 saptamani) si mai mult la cele care
alapteaza.

27. Igiena lauziei.


- reluarea contactului sexual este posibila la minim 2 saptamani (exista risc de infectie), dar indicat este sa se
produca la 8 sapt in caz de epiziotomie si la 6 sapt in caz de cezariana.
- gimnastica abdominala in lauzie, are ca scop redobandirea formei abdomenului, recuperarea tonusului
muscular si reducerea stratului adipos.

28. Obiectivele programului kinetic in sarcina.


- continuarea exercitiilor de asuplizare musculoarticulara
- mentinerea tonusului postural si prevenirea aplatizarii boltii plantare
- aplicarea masurilor de indepartare a tulburarilor circulatorii
- instruirea gravidei asupra posturii corecte in practicarea gesturilor uzuale si profesionale

- invatarea reflexelor de distensie si expulzie imbinate cu actul respirator si a pozitiilor facilitatorii de


coborare a fatului
- prezentarea metodelor de nastere naturala si pregatirea gravidei si a familiei pentru actul nasterii (obiectiv
realizat de : medic, psiholog si kinetoterapeut)

29. Contraindicatii absolute si relative ale exercitiului fizic in sarcina. Situatii concrete.
a. Contraindicatii absolute :
- insuficienta cardiaca
- tromboflebite
- embolie pulmonara recenta
- boli infectioase acute
- sangerare uterina sau ruptura prematura de membrane
- incontinenta cervico-istmica (deschiderea prematura de col)
- intarzieri ale cresterii intrauterine a fatului
- hipertensiune arteriala severa
- sarcina multipla (tripleti)
- suspiciune de suferinta fetala
- placenta previa (jos inserata) cu risc de sangerare
- absenta unei supravegheri prenatale
- abdomen cicatricial recent
b. Contraindicatii relative :
- anemie si alte boli de sange
- hipertensiune arteriala stadiul II
- afectiuni ale tiroidei
- sarcina multipla
- exces sau deficit ponderal sever
- sedentarism in antecedente
Exercitiile se intrerup in urmatoarele situatii :
- dureri (dorsalgii, lombargii, pelvialgii)
- discomfort dupa programul de exercitii
- dificultati la mers sau la miscari in timpul sau dupa executarea exercitiilor
- contractii uterine (care apar la mai putin de 15 min)
- sangerari vaginale
- tulburari de auz sau de vedere
- greturi sau varsaturi
- parestezii cu diverse localizari
- scaderi sau cresteri foarte mici in greutate

30. Tipuri de exercitii indicate in sarcina. Indicatii metodice. Avantaje si precautii.


a. Inotul
- poate fi adaptat permanent capacitatii de efort al gravidei.
- pot fi stimulate cat mai multe grupe musculare prin alternatrea stilurilor de inot
- repaosul si mersul in apa pana la talie reduc riscul aparitiei edemelor de staza la nivelul M.I.
- temperatura ape sub 30 grade
- intensitate moderata a efortului
- recomandata pluta (efect relaxant)

- recomandat stilul spate (delordozeaza coloana, benefic respiratiei)


- se evita stilul fluture (suprasolicita musc. spatelui si artic. pelvine)
- inot usor 5 min, realizand o incalzire
- streching al intregului corp
- cresterea ritmului pana la moderat, cu mentinere 15 min
- inot usor inca 5 min, urmat de pluta si mers sau repaos in bazin
b. Exercitii de mers - se recomanda pe toata perioada sarcinii (durata 20-30 min)
- poate fi practicat orcand
- reprezinta o metoda eficace de relaxare
- intensitatea efortului poate fi modificata in functie de evolutia sarcinii
- mers lent, moderat 5 min (incalzirea)
- mers moderat alte 15 min
- mers lent 5 min
- se inchee cu exercitii de streching al coapselor si gambelor
- in timpul mersului se mentine postura corporala corecta
- se evita mersul pe suprafete neregulate
- se va purta incaltamite comoda
- se evita mersul in forta si cu pasi mari
- se mentin coatele usor flectate simultan cu balansarea M.S.
c. Gimnastica respiratorie
- este obligatorie in perioada sarcinii
- este indicata invatarea respiratiei diafragmatice
- numarul de repetari creste treptat
Se monitorizeaza gravida in timpul exercitiilor :
- temperatura corporala sa nu depaseasca 38 grade
- frecventa cardiaca sa nu depaseasca 60-75 % din valuzarea maxima raportata la varsta
- hidratare pe perioada exercitiilor
- cu 1-2 ore inainte de inceperea exercitiilor se va consuma un fruct sau un produs de panificatie
d. Gimnastica abdominala
- se practica cvasinormal in prima luna, iar in celelalte luni ale trim.I se practica cu prudenta datorita riscului
de avort spontan
- dupa luna a III a, cand sarcina este bine fixata, se pot introduce exercitiile variate
- la sfarsitul luni a V-a se vor executa exercitii analitice cu putine repetari

31. Posturarea si masajul in sarcina. Indicatii si rezultate.


a. Posturarea
- favorizeaza circulatia venolimfatica la nivelul M.I., circulatie desfasurata cu dificultate datorita compresiei
uterului gravid pe vena cava inferioara
- se foloseste DD cu membrele inferioare la 30 grade fata de planul patului
- reduce contractura musculara paravertebrala lombara, secundara hiperlordozei functionale
- se foloseste DL cu genunchi flectati care determina retroversia bazinului si alungirea musculaturii
contractate
b. Masajul (forma clasica sau masajul reflexogen)
- are scop profilactic, de relaxare si terapeutic (in tulburarile functionale)
- are efect asupra sistemului circulator prin favorizarea circulatiei venoase de intoarcere (previne aparitia
varicelor si a edemelor de staza)

- are efect de stimulare si relaxare musculara


- creste calitatea structurilor colagene si elastice ale dermului, intervenind in prevenirea si tratamentul
vergeturilor
- masajul sanilor se practica in ultimele luni de sarcina si are ca scop pregatirea lor pentru alaptat

32. Obiectivele KT si mijloacele folosite in trimestrul I de sarcina.


- constientizarea posturii corporale normale
- cresterea mobilitatii articulare realizata activ si analitic in toate pozitiile si planurile de miscare
- cresterea elasticitatii musculare (prin streching)
- mentinerea tonusului muscular al peretelui abdominal
- reecucarea respiratiei din cea tip toracic superior in cea tip toracic inferior si abdominal
- autocontrolul si tonifierea planseului pelvinsupravegherea greutatii corporale (nu mai mult de 2 kg in plus in
trim.II)

33. Reeducarea respiratiei in trim.I. Tehnica si avantaje.


Avantaje :
- imbunatatirea ventilatiei pulmonare si a raportului ventilatie/perfuzie
- folosirea ritmata si constienta a respiratiei nu numai in timpul nasterii, ci si post-partum
Tehnica de invatare :
- se va face la inceput din DD, avand genunchi flectati, talpile pe sal, cu o mana pe torace si alta pe abdomen,
executandu-se respiratii ample fara ca mana de pe torace sa se ridice in timp ce mana de pe abdomen urmeaza
miscarile respiratorii.
Reeducarea respiratiei consta in :
- relaxarea cu bombarea abdomenului in inspir, facilitand coborarea diafragmului
- contractia cu suctiune a peretelui abdominal care va creste presiunea intraabdominala, diafragmul impins in
sus facilitand expirul
- reeducarea respiratiei cuprinde si exercitii de coordonare a respiratiei cu miscarea efectuata, necesare in
ultima luna (coordonare cu miscarile de impingere si expulzie perienala).

34. Autocontrolul si tonifierea planseului pelvin in trim.I. Tehnica si avantaje.


Pozitii de facilitare a autocontrolului pelvin :
- pentru contractii voluntare : DL, DD, sezand pe scaun
- pe genunchi cu sprijin pe palme sau cu antebratele sprijinite pe un scaun, minge, etc
- sezand cu trunchiul inclinat inainte, bratele sprijinite pe un suport
- sezand rezemat pe un plan moale, cu coatele in abductie, genuunchii flectati, talpile fixate pe sol.
- controlul voluntar pentru obtinerea unei contractii perinealeconsta in micsorarea distantei dintre simfiza
pubiana si coccis, precum si dintre tuberozitatile ischiatice, urmata de autoanaltari ale planseului pelvin cu
mentinerea contractiei musculare timp de 6 sec; pauza 12 sec; repetitii de 5-6 seri de 2-3 ori/zi.
- pentru distensia perienala se efectueaza respiratia diafragmatica : inspir cu bombarea abdomenului, urmat de
miscari de impingere de sus in jos, care vor duce la senzatia de "eliberare" a organelor pelvine (vezica urinara,
uter, rect).

35. Variante pentru mers si alergare in trimestrul II de sarcina.


- mers pe varfuri pe marginea externa a lantei (pastrand halucele pe podea), apoi mers incrucisat
- mers obijnuit cu extensia bratelor pe verticala si orizontala

- mers cu palmele pe umeri, cu ridicarea la fiecare pas a bratelor pe verticala, concomitent cu flexia unui
genunchi la piept
- mers fandat cu aplecarea trunchiului inainte, bratele ducandu-se in extensie
- alergare usoara, cu pendularea gambelor inapoi; cu genunchi extinsi; cu pasi laterali sau incrucisati; alternate
cu opriri si luare de pozitii corecte ale corpului
- mers cu respiratie, cu expir prelungit cu controlul costal, iar inspirul cu ridicarea umerilor.

36. Exercitii pentru trenul superior, in trimestrul I de sarcina.


Din ortostatism :
- redresarea activa a corpului in pozitia corecta
- exercitii pentru umeri si scapule : ridicari, coborari, rotatii efectuate in ambele sensuri, alternativ sau
simultan
- exercitii pentru cap si gat : flexi, extensi, inclinari, rotatii, circumductii efectuate pe diagonalele kabat
- exercitii ale membrelor superioare insotite de miscari ale capului si gatului
- exercitii de fandare laterala insotite de rotatii ale trunchiului
Din sezand pe mingea de fitness :
- exercitii de fandare laterala cu mentinerea trunchiului pe verticala si a palmelor pe umeri
- exercitii de translare a bazinului : laterala, inainte, inapoi (cu bratele intinse pe orizontala)

37. Exercitii de streching pentru trenul superior si inferior in trim.I de sarcina .


- stand departat, inclinarea trunchiului cu mentinerea intinderii, bratul dinspre miscare trage de bratul opus,
apoi se inverseaza miscarea
- din patrupedie cu genunchi departati, aducerea sezutului spre calcaie, coborarea trunchiului spre sol, bratele
se intind inainte, sprijin pe podul palmei cu extensie maxima a coloanei, mentinere, revenire, relaxare.
38. Exercitii de tonifiere musculara in trimestrul I de sarcina.
a. Din DD cu genunchi flectati si talpile pe sol, avand sprijin pe coate, se ridica capul si umerii pana se
desprinde varful omoplatului de pe sol, iar lomba se aplatizeaza.
b. Din DD cu genunchi flectati si talpile pe sol, din sprijin pe cotul stang, se roteste trunchiul spre stanga,
astfel incat palma dreapta sa ajunga la genunchiul drept, apoi se repeta in sens invers.
c. Din DD cu genunchi flectati si talpile pe sol, palmele se aseaza sub fese pentru autocontrol, se contracta
musculatura abdominala si fesiera, se desprinde bazinul si coloana lombara de pe sol, se mentine pozitia, apoi
se revine cu coborarea mai intai a coloanei vertebrale lombare pe sol, apoi cu bazinul.
d. Sezand, in pozitia "mahomedana" cu bratele flectate, avand in maini banda elastica, plasata in partea
anterioara a trunchiului, se executa intinderea ei pe orizontala sau diagonala.
e. Din DV cu bratele pe langa corp, se ridica capul si umerii (abdomenul ramane pe sol) odata cu abductia
scapulelor si tractiunea lor caudala (se mentine in contractie izometrica 5-6 sec).
f. Din DV, cu palmele asezate pe sol la nivelul urechilor, o perna asezata sub abdomen, se aduc bratele pe
langa corp, ridicandu-le de la sol concomitent cu adducerea scapulelor, capul se mentine aliniat cu trunchiul
si se desprinde de la sol 10-15 cm in extensie, se mentine pozitia in contractie izometrica 5-6 sec.
g. Din DD cu pozitie delordozanta, avand bratele pe langa corp in rotatie interna, palmele pe abdomen, se
executa rotatia externa a bratelor, se adduc scapulele odata cu aplatizarea lordozei cervicale si lombare, cu
mentinerea pozitiei izometric 5-6 sec.

39. Obiective KT. Indicatiile metodice. Mijloace folosite in trimestrul II de sarcina.


Obiective si mijloace :

- tonifierea boltii plantare - prin exercitii de glezna executate simultan sau alternativ
- favorizarea intoarcerii venoase realizata prin : posturari (membre inferioare la 30 grade fata de suprafata de
sprijin) ; mobilizari active ale articulatiilor M.I. (se insista pe circumductii) ; miscari de pedalare ; exercitii de
strechi9ng ; masaj clasic ; masaj pneumatic de tip angiomat ; purtarea de ciorapi elastici
- cresterea mobilitatii articulatiei coxo-femurale si amptitudinea miscarilor de nutatie si contranutatie
- atenuarea crampelor musculare cu etiologie complexa (hipovitaminoza, hipocalcemie, tulburari ale
circulatiei arteriale) prin administrarea de B12 ; se fac exercitii ce cresc debitul circulator si gimnastica Burger
- scaderea atitudinii lordotice prin postura de odihna diurna si nocturna : DL cu capul sprijinit pe o perna mica
; extinderea M.I de partea sprijinului ; M.I. de deasupra flectat din sold si genunchi si sprijinit pe o perna ; se
executa miscari de basculare posterioara a bazinului
- cresterea elasticitatii musculare
- tonifierea musculaturii planseului pelvin
Indicatii metodice :
- pozitiile de lucru vor fi delordozante si cu baza de sustinere mare
- contraindicatiile sunt similare cu cele din trim I de sarcina
- pozitia de DD se reduce treptat, deoarece poate duce la compresia oaselor mari, determinand bradicardie,
hipotensiune, vertij, scaderea fluxului sanguin uterin
- se introduc progresiv miscari pentru musculatura abdominala, coordonate cu respiratia
- masajul M.I. in scopul activarii circulatiei de intoarcere si prevenire a ademelor si varicelor (se executa in
sens centipet, cu blandete, favorizand drenajul venolimfatic, si va fi urmat de posturi antideclive sau
gimnastica Burger, iar in final de aplicarea si purtarea ciorapilor elastici)
- exercitiile de tip streching, in special cele de marire a diametrelor pelvine, cresc ca numar si ca durata
- se mareste progresiv numarul de exercitii pentru mentinerea boltii plantare si cele de autocontrol respirator.

40. Exercitii pentru trenul superior in trimestrul II de sarcina.


Din ortostatism :
- miscari de flexie, extensie, inclinatri laterale, rotati si circumductii ale capului
- ridicari, coborari, rotatii, abductii si adductii efectuate simultan si alternativ cu umerii si omolpatii
- miscari combinate libere sau cu obiecte, ale bratelor si cutiei toracice
41. Exercitii de streching pentru trenul superior si inferior in trimestrul II de sarcina.
- sezand, cu M.I flectate si abduse, se executa aplecarea alternativa a trunchiului spre genunchi, in maximum
de apmtitudine a miscarii se mentine pozitia 5-6 sec
- sezand, cu M.I flectate si abduse, se fac impingeri cu coatele la nivelul genunchilor pentru marirea abductiei
(cu cat se vor apropia mai mult talpile de bazin, cu atat se va facilita mai mult miscarea de intindere a
muschilor rotatori interni)
- din DD se flecteaza alternativ cate un genunchi spre piept, mentinandu-se intinderea musculaturii posterioare
a coapsei, in timp ce celelalt M.I este extins cu piciorul in dorsiflexie
- din DL se prinde glezna M.I heterolateral, se duce in abductie si se tractioneaza in sus; se schimba apoi
miscarea pe cealalta parte

42. Scoala spatelui in trimestrul II de sarcina.


- invatarea pozitiei corecte pentru odihna din decubit lateral
- exercitii de delordozare efectuate din ortostatism, sezand sau decubit, bascularea bazinului fiind asistata de
Kt-ut
- exercitii de delordozare si inzavorare a coloanei lombare :

-genuflexi cu genunchii departati pentru a se ridica o greutate cu ambele maini, punandu-se apoi
greutatea la nivelul bazinului ;
-pentru deplasarea greutatilor, purtarea lor se va face in mod egal in ambele mainii ;
-ridicarea din pat se face prin rostogolire laterala, apoi prin impingerea in brate si coborarea
concomitenta a M.I pe sol ;
-ridicarea din sezand se face prin translarea trunchiului spre inainte, impingere in maini,
mentinerea pozitiei neutre a bazinului si extensia genunchilor cu ridicarea verticala a corpului ;
-aplecarea in fata se face din pozitia stand cu un M.I flectat si sprijinit pe un suport de 15-20 cm
inaltime

43. Ex de tonifiera a musculaturii abdominale, fesiere si M.I in trimestrul II de sarcina.


Musculatura abdominala :
- din DD cu genunchi flectati si talpile sprijinite pe sol se executa flexi ale trunchiului cu bratele pe langa
corp, flectate cu sprijin pe coate si palmele la ceafa ; sau flexi cu rasuciri ale trunchiului, executate
concomitent cu cu flexia alternativa sau simultana a M.i pe bazin; sau pedalari pe bicicleta
- din patrupedie si apoi din ortostatism se executa contractii voluntare ale muschiului transvers abdominal,
insotite de miscari respiratorii
Musculatura fesiera :
- din patrupedie cu sprijin pe antebrate se intind alternativ cate un M.I pana se aliniaza cu corpul (se evita
hiperlordoza si rotatia trunchiului)
- acelasi exercitiu dar cu ridicarea M.I flectat la 90 grade. Aceste exercitii se pot executa libere sau cu
ingreunare.
Musculatura M.I :
- din DL cu genunchiul homolateral flectat se executa abductia M.I heterolateral, cu mentinerea la 45 grade si
piciorul in dorsimflexie
- rotati externe ale M.I heterolateral. Aceste exercitii se pot executa libere sau cu ingreunare.

44. Obiectivele KT si mijloacele folosite in trimestrul III de sarcina.


Obiective :
- continuarea exercitiilor de asuplizare musculoarticulara
- mentinerea tonusului postural si prevenirea aplatizarii boltii plantare
- aplicarea masurilor de indepartare a tulburarilor circulatorii
- instruirea gravidei asupra posturii corecte (scoala spatelui)
- invatarea reflexelor de distensie si expulzie imbinate cu actul respirator si a pozitiilor de facilitare a coborarii
fatului
- prezentarea metodelor de nastere naturala si pregatirea gravidei si a familiei pentru actul nasterii
- inducerea starii de relaxare generala prin metoda Jacobson si Schuttz
- invatarea pozitiilor obstreticale ce favorizeaza miscarea de nutatie si contranutatie
Mijloace :
- exercitii libere
- exercitii de streching, care constau in contractia, relaxarea si intinderea unui muschi sau a unui grup
muscular cu o durata de 10-30 sec / relaxarea 2-3 sec / intinderea 10-30 sec, executate dintr-o pozitie comoda
si relaxanta, cu o respiratie linistita si cu pozitia capului mentinut permanent in axul coloanei vertebrale.
- exercitii cu obiecte (mingii, bastoane, etc)
- exercitii la aparate (pedalier, placa pentru tonifierea musculaturii plantare, placa cu bile ptr masaj plantar
reflexogen, etc)

- plimbari in aer liber


- masaj si automasaj pentru indepartarea tulburarilor circulatorii
- masaj relaxant
- posturarea care favorizeaza circulatia venolimfatica la nivelul M.I
- inotul cu intensitate adaptata capacitatii de efort
- exercitii de mers
- exercitii de gimnastica respiratorie (obligarorii pe toata perioada sarcinii)

45. Exercitii pentru tonifierea musculaturii plantare in trimestrul II si III de sarcina.


- din asezat, flexia si extensia degetelor de la picioare
- mers usor pe marginea laterala si mediana a piciorului
- din ortostatism, in sprijin cu mainile de spalier, ridicari pe varfuri cu ambele picioare odata si cu cate unul
alternativ
- exercitii executate la placa pentru tonifierea musculaturii plantare
- utilizarea placii cu bile pentru masajul plantar reflexogen
- mers descult pe nisip uscat
- rularea piciorului cu fata plantara pe un baston asezat pe podea

46. Contraindicatii si precautii in aplicarea programului KT in trimestrul II de sarcina.


- hipertensiune arteriala
- insuficienta cardiaca
- intarziere in cresterea intrauterina
- hemoragie genitala
- insuficienta cervico-istmica
- iminenta de nastere prematura sau nasteri premature in antecedente
- ruptura spontana prematura de membrane
- placenta previa (placenta jos inserata)
- sarcina multipla
- abdomen cicatricial
Exercitiile se intrerup daca apare :
- cefalee
- dispnee
- contractii uterine
- tumefactia brusca a mainilor, fetei, picioarelor
- durere toracica
- aritmii cardiace
- vertij
- durere brusca la nivel lombar, abdominal si a simfizei pubiene

47. Indicatii metodice specifice trim III (invatarea reflexelor necesare nasterii).
- intensitatea, volumul de lucru si durata efortului fizic se reduc treptat spre luna a IX-a, cand se mentin numai
miscarile de respiratie, exercitii usoare ale membrelor si plimbari in aer liber
- se invatra respiratia toracica superficiala prin care se evita coborarea diafragmului (exercitiu necesar fazei
dilatarii)
- invatarea reflexelor necesare nasterii :

- reflexul de impingere : se inspira bomband abdomenul concomitent cu impingerea de sus in jos, urmata
de distensia perineala, iar in final contractia voluntara a abdomenului accentueaza impingerea
- reflexul de expulzie : inspiratie diafragmatica cu bombarea abdomenului, urmata de contractie
abdominala, apoi perineala (gravida este in sprijin pe coate, ridica capul si pune barbia in piept)

48. Exercitii pentru trenul superior si inferior in trimestrul III de sarcina.


Trenul superior :
- sezand "turceste" pe saltea se executa flexii, extensi, inclinari laterale, rotiri si circumductii ale capului si
gatului
- sezand "turtceste" pe saltea se executa ridicari, coborari, rotatii, abductii, adductii, cu umerii si omoplatii,
simultan si alternativ
- sezand "turceste" pe saltea se prind mainile palma in palma si se executa presarea si apoi dep[artarea lor, la
nivelul pieptului
Trenul inferior :
- stand, ridicari pe varfuri si coborarea pe marginea externa a plantei cu flectarea degetelor
- sezand pe saltea rezemat, membrele inferioare flectate, talpile pe sol, se executa extensia unui M.I alunecand
cu talpa pe saltea, la final realizandu-se o dorsinflexie, revenire, apoi se executa cu M.I opus
- sezand pe saltea rezemat, M.I extinse, se executa flexia unui M.I si se duce spre piept, revenire, apoi se
realizeaza cu M.I opus
- patrupedie, se realizeaza abductii alternative ale M.I, mentinand genunchiul flectat. Se executa alternativ
- ortostatism, mainile pe solduri, se efectueaza usoare fandari laterale alternative
- ortostatism, mainile sprijinite pe o bara de gimnastica, un M.I executa abductii si adductii, apoi se repeta cu
celalalt membru inferior
- bicicleta ergonomica

49. Exercitii de streching si pentru coloana lombara in trimestrul III de sarcina.


Streching :
- sezand "turceste" pe saltea, se inclina trunchiul pe o parte mentinand intinderea, bratul dinspre miscare trage
bratul opus apoi se inverseaza miscarea
- patrupedie, genunchi departati, se duce sezutul spre calcai, trunchiul coboara spre sol, bratele se intind
inainte, sprijinul este pe podul palmei, se mentine, revenire si apoi relaxare
- sezand pe saltea, membrul inferior stang extins, planta in flexie dorsala, celelalr membru inferior flerctat si
abdus, se executa inclinarea larerala a trunchiului cu arcuirea bratelor, intindere, relaxare, apoi se executa
aceeasi miscare cu celalalt membru inferior.
Coloana vertebrala lombara :
- DD pe saltea, M.I flectate, se realizeaza lipirea lombei de saltea
- DD pe saltea, M.I flectate, talpile pe saltea, se executa ridicarea bazinului, dar fara a lordoza, si bascularea
stanga-dreapta, apoi revenire
- patrupedie, se arcuieste spatele in sus, capul coboara intre M.S, apoi se arcuieste in partea opusa (fara a
lordoza), capul efectuand extensie (pozitia pisicii)
- ortostatism, mainile pe sold, se executa basculari inainte

50. Exercitii de respiratie in trim III (inclusiv cele 2 ex de respiratie pentru realizarea
distensiei peripelviene si pregatirea expulziei).
Exercitii de respiratie :

- sezand pe minge, se inchid ochii, se inspira concomitent cu obturarea narii drepte cu policele, se expira incet
prin nara stanga si apoi se inspira pe aceeasi nara, apoi se acopera nara stanga cu al IV-lea si al V-lea deget,
expirand si inspirand pe nara dreapta.
- sezand pe minge, o mana pe abdomen si una pe torace, se efectueaza respiratii normal-involuntare, incercand
sa se constientizeze tipul individual de respiratie
- sezand pe minge se inspira si expira toracic
- sezand pe minge se inspira si expira abdominal
- sezand pe minge se infasoara un prosop la nivelul coastelor, se incrucisaza in fata, se mentin capetele in
fiecare mana (prosopul intins dar nu strans), se inspira toracic fara a ridica umerii, apoi se expira
- sezand pe minge, se antreneaza apneea necesara exercitiului de screamat, kt-ul tinand o bucata de hartie in
dreptul gurii si a nasului, gravida incercand in timpul apneei sa nu miste hartia
- sezand pe minge, M.I departate la 100 grade, palmele pe fetele posterioare ale coapselor, se inspira pe gura
profund, se flecteaza gatul, apnee 5 sec, insotita de screamat, apoi se expira rapid pe gura
Exercitii ptr realizarea reflexelor de distensie pelviperineala si expulzie :
- din patrupedie, cu palmele pe podea sau pe un taburet, cu genunchi departati, se executa transferul bazinului
pe calcaie si obisnuirea gravidei cu senzatia de distensie pelviperineala (ca o eliberare a organelor pelvine)
- din sezand rezemat, cu M.I flectate si abduse, se invata respiratia haletanta superficiala ce va fi efectuata in
timpul nasterii

51. Descrieti pozitiile obstreticale ce favorizeaza miscarea de nutatie si contranutatie


Crouzat-Valcher si Devraigne-Descomps .
- Crauzat-Valcher : DD, cu gambele in afara suprafetei de sprijin, genunchi flectati, coapsele in abductie favorizeaza miscarea de contranutatie (indepartarea aripilor iliace cu favorizarea angajarii prezentatiei la
nivelul stramtorii superioare)
- Devraigne-Descomps - DD cu flexia si abductia coapselor (pozitia ginecologica) - favorizeaza miscarea de
nutatie (bascularea anterioara si inferioara a bazei sacrului cu favorizarea degajarii fatului in timpul expulziei)

52. Tehnica Lamaze. Descriere, avantaje.


Metoda Lamaze sustine conceptul conform caruia nasterea este un proces natural si sanatos, care poate
decurge cu necesitatile minime ale asistenta medicala, de preferinta insa intr-o casa de nastere. Cursurile de
pregatire incep in luna a VII-a, cate 2ore/saptamana, la baza cursului fiind trei tehnici :
a. Metoda de relaxare - bazata pe folosirea meditatiei si a exercitiului de imaginatie, fiind recomandate si
plimbarile si schimbarea pozitiei (pe vine, in genunchi, genupectorala) intr-o pozitie in care gravitatia poate
actiona asupra fatului
b. Tehnicile de respiratie - care sunt diferite in functie de evolutia nasterii :
- pana la dilatarea colului uterin de 7 cm, intre contractii, respiratia trebuie sa fie lenta, gravida trebuie sa
inspire adanc si sa expire lent, cu pauze, cu o frecventa de 12 respiratii/minut. In timpul contractiilor se
foloseste respiratia superficiala accelerata
- pe masura ce intensitatea contractiilor creste, gravida este sfatuita sa superficializeze si sa accelereze
respiratiile, cu un ritm de 30-120 respiratii/minut, respirand pe gura apoi revenind teptat la respiratia lenta si
profunda
c. Exersarea eforurilor pentru expulzie :
- de la dilatatia colului de 7-10 cm, cunoscuta sub numele de "faza de tranzitie", cand sunt cele mai
dureroase contractii uterine, parturienta trebuie sa inspire profund, apoi sa expire sacadat, pentru a stapanii
nevoia de a efectua eforturi expulzive, inainte ca dilatatia colului sa fie completa, si repeta acest tip de
respiratii in timpul contractiilor

- in expulzie, gravida va efectua eforturi de impingere prin contractia muschilor abdominali si a


diafragmului, dupa un inspir profund, timp de 6-10 sec, dupa care expira si continua eforturile pe toata durata
unei contractii.
Avantajele invatarii tehnicii Lamaze sunt :
- se invata totul despre sarcina, nastere si lauzie
- se invata pozitii care favorizeaza progresia normala a travaliului si a nasterii
- invatarea metodelor de respiratie in timpul nasterii
- invatarea tehnicilor de masaj care diminueaza durerea si favorizeaza relaxarea
- invatarea masurilor de confort, cum ar fi aplicarea de comprese calde sau reci si schimbarea pozitiilor
- invatarea tehnicilor de relaxare indicate in timpul travaliului si dupa nastere
- informarea despre procedurile medicale folosite in timpul nasterii
- informarea despre problemele cere pot sa apara in timpul travaliului si a nasterii
- pregatirea pentru cezariana, indicatii si ingrijiri speciale in perioada de lauzie
- alaptarea si perioada de lauzie
- ingrijirile acordate nou-nascutului
- modul de viata sanatos pe percursul sarcinii si lauziei

53. Metode alternative ale tehnicii Lamaze (Tehnica Bradlei; Dick-Read; Kitzinger,
Haptonimia). Descriere, avantaje.
Tehnica Bradlei - fata de metoda Lamaze nu preda tehnici de respiratie si se bazeaza numai pe relaxare pentru
a controla durerea in timpul nasterii. Principiile metodei sunt :
- nasterea naturala
- participarea activa a sotului la nastere
- hrana echilibrata in timpul sarcinii
- evitarea pe cat posibil a medicamentelor in timpul sarcinii, nasterii si alaptarii
- cursuri saptamanale din luna a VI-a
- relaxare si respiratie naturala
- ascultarea instinctelor
- contact imediat si continuu cu nou-nascutul
- alaptare imediat dupa expulzie
Haptonomia - este o metoda de pregatire pentru nastere, care consta in dialogul prin atingerea abdomenului
mamei de catre mainile tatalui, pentru a simtii copilul. Sedintele sunt individuale si incep din luna a VII-a, o
sedinta/luna.
Metoda Dick-Read - se bazeaza pe pregatirea personalului medical pentru a oferii femei un suport emotional
in travaliu. A reprezentat pionieratul metodelor de nastere naturala in SUA.
Metoda Kitzinger - pune accent pe aspectele emotionale si psihologice ale sarcinii, dar si pe starea de
vigilenta a noului-nascut

54. Nasterea sub apa. Descriere, avantaje.


Descriere - nasterea sub apa este asistata de muzica clasica, iar la momentul nasterii, copii nu aspira apa dupa
nastere, ei avand nevoie de un suflu usor de aer in fata ca sa isi activeze reflexul de respiratie. Bebelusi nu
sunt lasati in apa, ci sunt asezati imediat la pieptul mamei, care sta deasupra nivelului apei.
Avantaje :
- travaliul scade ca durata
- apa ajuta la "inmuierea" colului uterin in distociile de col (col dur, care nu se dilata)
- apa ajuta la protejarea vaginului si perineului, existand un risc mai mic de leziuni

- contractiile uterine sunt mai eficiente


- circulatia sanguina este mai buna - o oxigenare mai buna a muschilor uterini inseamna mai putina durere
pentru mama si mai mult oxigen pentru copil
- permite monitorizarea cordului fetal in timpul travaliului la fel ca "pe uscat"
- permite anestezia peridurala

55. Anestezia peridurala. Descriere, avantaje.


- in anestezia epidurala (sau peridurala), anestezicul este inmtrodus in spatiul epidural care este delimitat de
duramater si de ligamentul florenian (deci este spatiul ce inconjoara duramater) si care se intinde de la baza
craniului pana in portiunea terminala a sacrului. Se aplica numai in cursul travaliului, la o dilatatie a orificiului
uterin de 5-4 cm la maltipare si 5-6 cm la nulipare. Pentru analgezia obstreticala, spatiul epidural este abordat
printr-un spatiu intervertebral lombar (L3-L4) sau prin hiatusul sacrat.
Avantaje :
- functia motorie este pastrata, desi analgezia este maxima, cu efect fetal minim (fata de alte tehnici)
- nu exista sedare si parturienta poate colabora, in mod eficient la efectuarea travaliului
- viscerele nu sufera nici o inflamatie toxica
- atenueaza substantial fluctuatiile cardiovasculare din travaliu, si elimina stresul.
- analgezia scade durerea, scade secretia de catecolamine, ventilatia se normalizeaza
- se relaxeaza musculatura planseului pelvin, usureaza rotatia capului fetal, iar sangerarea scade
- se evita riscul de aspiratie a continutului gastric si depresia medicamentoasa a fatului, observata uneori dupa
anestezia generala

56. Anestezia peridurala. Indicatii, contraindicatii, complicatii.


Indicatii :
- parturienta cu grad dureros scazut, instabilitate emotionala : cu durere 5 pe scala 0-10 VAS, dar si la cererea
parturientei
- activitate uterina necoordonata
- prezentarea occipito-posterioara
- nastere anterioara laborioasa
- boli respiratorii sau cardio-vasculare
- diabet zaharat
- interventii de tip aplicare forceps
- sarcina gemelara, prezentati podala a fatului
- prematuritate
- toxemie
Contraindicatii :
- refuzul parturientei
- hemoragia (placenta previa centrala cu sangerare abundenta, apoplexie uteroplacentara, decolare prematura
de placenta normal inserata)
- infectie in apropierea locului de punctie
- preeclampsie severa
- boli neurologice active
Complicatii :
- perineul relaxandu-se, se suprima reflexul de screamat
- punctionarea dureimater si patrunderea anestezicului in spatiul subarahnoidian
- hipotensiune arteriala

- convulsii
- diminuarea contractiilor uterine, daca se practica precoce la debutul travaliului
- coborarea prelungita a prezentatiei
- rotatia anterioara a occiputului, intarziata

57.Descrieti modificarile de structura anatomica in timpul nasterii si obiectivele


recuperarii in perioada de lauzie.
Modificari :
a. distensia perineului poate duce la :
- modificari in functia nervilor rusinosi (cresterea perioadei de latenta motorie)
- scaderea presiunii maxime de constrictie la nivelul sfincterului anal
- alterarea coborarii colului vezical in timpul manevrei Valsalva
- scaderea capacitatii musculaturii planseului pelviperineal de a ridica uretra (uneori cu incontinenta urinara)
b. distensia peretelui abdominal - care poate duce la dureri si la deschiderea orificiilor herniare
c. tulburari ale aliniamentului corporal :
- tulburari de statica vertebrala
- hiperlordoza generata de sarcina
- cifoza dorsala, determinata de cresterea in volum a sanilor si pozitiei pentru alaptat
- prabusirea boltei plantare
d. disfunctii respiratorii - datorate comprimarii diafragmului de catre fundul uterin
e. tulburari circulatorii
f. hiperlaxitate articulara
Obiective :
- profilaxia trombozei
- reluarea respiratiei normale
- refacerea musculaturii planseului pelviperineal
- inbunatatirea tonusului postural
- asigurarea suportului fizic necesar satisfacerii obligatiilor materne

58. Descrieti programul KT pe zile al perioadei de lauzie precoce (primele 10 zile).


Ziua 1 - reeducarea respiratori din DD delordozat, cu genunchi flectati, talpile pe sol, bratele in rotatie externa
pe langa corp. Se invata respiratia toraco-abdominala.
Ziua 2 - se repeta programul zilei 1 la care se adauga miscari lente si alternative ale bratelor, genunchilor,
gleznelor.
Ziua 3 - se repeta programul si se dau explicatii privind rolul musculaturii pelviperineale in procesul de
mictiune si tuse. Se invata controlul perineal si tehnica de oprire a jetului urinar in timpul mictiunii. Se face
masaj pe M.I, insotit de mobilizari ale degetelor si urmat de contractii ixometrice ale musculaturii gambelor
prin impingeri in pat.
Ziua 4 - se introduc in program si exercitii din pozitia sezand (rasuciri de trunchi, miscari ale capului si
gatului cu autoanaltare, miscari ale bratelor)
Ziua 5 - se intensifica exercitiile pentru musculatura perineala, efectuate din DD, DL si sezand. Se invata
reflexul de "retinere perineala" si se reeduca retroversia bazinului cu contractia fesierilor si a abdomenului.
Ziua 6 - la programul anterior se adauga :
- exercitii ptr tonifierea muschilor abdominali
- exercitii de aliniere a coloanei vertebrale
Ziua 7 - se repeta exercitiile din programele anterioare si se insista pe autocontrolul tinutei corecte

Ziua 8, 9 si 10 : - se introduc in plus exercitii pentru musculatura spatelui si se invata regulile de igiena
posturala

59. Obiective, mijloace si indicatii metodice ale KT in lauzia tardiva (0-30 zile).
Obiective :
- restabilirea atitudini posturale corecte si a greutatii normale
- refacerea centurii abdomino-pelvine, a musculaturii erectoare a spatelui, adductorilor si musculaturii
plantare
- reechilibrarea bazinului
- continuarea reeducarii sinergiei musculare toraco-abdomino-pelviperineala
- respectarea regulilor de igiena posturala
Mijloace :
- exercitii libere globale
- exercitii de ingreuire progresiva ptr dezvoltarea fortei musculare
- exercitii izometrice
- exercitii de autocontrol postural
- exercitii la aparate fixe (spalier, bicicleta, etc)
- exercitii cu obiecte (mingii, bastoane, corzi elastice, etc)
- exercitii de streching
- masaj si automasaj ptr tulburarile circulatorii, insotit de gimnastica vasculara Burger, posturi antideclive,
purtarea de ciorapi elastici
- elemente din sporturile preferate, executate in scop relaxant sau ca mijloc de reintegrare in activitatea
sportiva.
Indicatii :
- recuperarea armoniei fizice se obtine prin crearea unei stari psihice favorabile. Se stimuleaza perceptia
pozitiilor corecte si modul lor de aplicare in viata cotidiana
- reeducarea musculaturii abdominalese face in paralel cu scaderea in greutate prin dieta alimentara, ptr a efita
pericolul de agravare a prolapsului genital
- plenul de recuperare tine de criteriile de individualizare (varsta, stare psihofizica generala, afectiuni asociate,
etc)

60. Exemple de tonifiere a musculaturii abdominale in KT in lauzia tardiva (M. drepti


abdominali, portiunea supra si sub ombilicala, oblici abdominali si transversii
abdominali)
a. Dreptii abdominali portiunea subombilicala :
- DD cu genunchi flectati, talpile sprijinite pe sol, se executa flexii alternative si simultane ale M.I pe bazin,
cu genunchi extinsi si concomitent ridicarea capului si a umerilor de pe sol (lomba ramane lipita pe sol)
- acelasi exercitiu dar avand genunchi flectati
- DD cu genunchi flectati, talpile sprijinite pe sol, se executa flexi alternative si simultane ale M.I pe bazin, cu
genunchi extinsi sau flectati, avand ingreuiri plasate distal, concomitent cu flexia capului si a umerilor
- DD cu genunchi flectati, talpile sprijinite pe sol, mentinerea M.I la 60-70 grade si flectarea lor la 90 grade,
odata cu efectuarea flexiei si extensiei gleznelor
- Aceeasi pozitie initiala, se executa mentinerea membrelor la 60 grade si flectarea lor la 90 grade cu revenire
la pozitia initiala
b. Drepti abdominali portiunea supraombilicala - din DD cu genunchi flectati, talpile pe sol se executa :
- flexi ale capului si trunchiului pana la desprinderea omoplatilor, avand sprijin pe coate

- din pozitia sezand se executa flexi ale trunchiului cu ingreuire opusa de catre aparate
c. Oblicii abdominali - din DD cu genunchi flectati, talpile sprijinite pe sol, se executa :
- flexi ale trunchiului, avand genunchii rasuciti lateral la aparate
- ridicarea membrelor inferioare la 60 grade si pendularea lor laterala la 30 grade cu mentinerea pozitiei finale
- flectarea genunchilor la piept si rasucirea lor laterala pana la 30 grade, cu mentinerea pozitiei finale
- flexi ale trunchiului cu rasucire, efectuate la aparate, avand sprijin pe un cot, iar celalalt membru se ridica pe
diagonala spre care se face rasucirea
d. Transversul abdominal - din patrupedie, sezand sau stand, se executa contractia voluntara a muschiului
transvers abdominal, prin suctiune insotita de relaxare, si prin bombarea abdominala insotita de expir.

61. Exercitii de tonifiere a musculaturii pelvi-perineale si a muschilor adductori ai


coapsei in perioada lauziei tardive.
a. Musculatura pelvi-perineale - din DD, DL si sezand, se executa:
- contractii voluntare perineale prin micsorarea distantei dintre tuberozitatile ischiatice si dintre simfiza
pubiana, urmate de autoinaltari ale planseului pelvin cu mentinerea contractiei (izometric)
- contractie perineala cu inaltarea planseului pelvin, urmata de expiratie toracica, diafragmatica si inspir
diafragmatic, concomitent cu distansie perineala
- contractie sinergica voluntara a musculaturii perineale, fesiere si abdominale
b. Muschii adductori ai coapsei :
- DL , avand sprijin pe antebrat, membrul inferior heterolateral flectat, se aduce membrul inferior homolateral
cu piciorul in dorsiflexie
- DL, M.S intins in prelungirea trunchiului, iar celalalt sprijinit pe palma, M.I heterolateral fiind in abductie,
se aduce M.I homolateral spre celalalt.
- DD, cu membrele inferioare flectate si sprijinite pe sol, se efectueaza adductii ale coapselor prin strangerea
mingiei intre genunchi

62. Exercitii pentru tonifierea muschilor spatelui si a bratelor in lauzia tardiva


- DD, cu genunchi flectati, talpile sprijinite pe sol, avand bratele pe langa corp in rotatie interna, palmele pe
abdomen, se rotesc extern bratele, aplatizand coloana cervicala silombara odata cu adductia scapulelor
- DV, cu un sul sub abdomen, bratele pe langa corp, se aduc scapulele odata cu extensia trunchiului si a
bratelor (capul ramane in prelungirea corpului)
- din ortostatism se executa exercitii la aparate ptr tonifierea musculaturii spatelui si a bratelor.