Sunteți pe pagina 1din 31

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR

REGELE MIHAI I A BANATULUI DIN TIMIOARA


FACULTATEA: TEHNOLOGIA PRODUSELOR AGROALIMENTARE
SPECIALIZAREA: PROTECIA CONSUMATORULUI I A MEDIULUI

MORI CU CIOCANE I ISTORIA MORILOR IN


EVOLUIA OMENIRII

Coordonator:

Student:

Prof.dr.ing. Teodor Ioan TRAC

Achim Denis

TIMIOARA 2015

CUPRINS

1. Istoria morritului i a mcinrii cerealelor


2. Utilaje pentru marunirea cerealelor
3. Caracterizarea materiei prime
4. Caracterizarea produsului finit
5. Mori cu ciocane
5.1 Mori cu ciocane articulate
5.2 Mori cu ciocane fixe
6. Bibliografie - Webografie

1. Istoria morritului i a mcinrii cerealelor

Am intuit c Dumnezeu mi va drui i pine la un moment dat. i totui

eram din nou nedumerit, pentru c nu tiam cum s-mi macin porumbul, sau cum
s l cur i s l separ; nici cum, transformat n fin, o s ajung s fac pine din
el, i presupunnd c a fi facut-o, totui n-a fi tiut cum s o coc... Este oarecum
uimitor, i cred c puini oameni s-au gndit la asta, ce puzderie stranie de
lucruoare sunt necesare pentru obinerea, producerea, curarea, prepararea i
terminarea unei singure pini

Robinson Crusoe

Grul este o plant care crete n mod natural n multe pri ale lumii. De mii
de ani oamenii i-au strns fructele, adic grunele, i le-au mcinat transformndule n fin sau mlai pentru a le folosi ca hran. Pe msur ce grul a devenit foarte
cunoscut, a nceput s fie cultivat, nu doar adunat. La nceput erau folosite dou
pietre mari pentru a mcina grunele de gru. Aceasta presupunea o munc fizic
foarte grea timp de cteva ore, pentru a mcina grul necesar unei singure mese.
Cnd cerealele se sprgeau ntre cele dou pietre, se forma o depresiune
(ciobitur minuscul) la punctul de impact. Aceast utilizare a pietrelor a fcut ca
ele s constituie, n cele din urm, primele pietre de moar primitive, care se
potriveau fr a fi prelucrate n prealabil i care aruncau de pe suprafaa de
mcinare grul mrunit sau fina, i care conineau n aceste condiii i bucele
foarte mici de piatr. Procesul de mcinare egiptean care folosea aceste pietre n
form de a poate fi vzut i n picturile murale gsite n mormintele antice de pe
Nil.
Morile puin mai avansate foloseau dou pietre sub form de disc, dispuse
orizontal, care se roteau una pe cealalt. Grnele erau turnate ntre cele dou pietre
i micarea de rotaie era folosit pentru a le mcina. nuleele din piatra de
dedesubt canalizau fina spre exterior. Grecii au inventat moara cu clepsidr,
extinznd piatra de deasupra pentru a crea un co de alimentare pentru grne. Au
fost adugate prghii pentru a crete puterea de mcinare. Dei oarecum primitiv,
3

aceast metod de mcinare a fost utilizat mii de ani i continu s fie folosit n
multe zone ale lumii, utiliznd fora omului, animalelor, apei sau a vntului.
Se crede c folosirea puterii apei pentru mcinare provine de la romani cu
aproximativ o sut de ani nainte de naterea lui Hristos. Aceasta a crescut
rentabilitatea i a constituit un pas important n comercializarea acestor mori. Mult
mai trziu, cam n jurul anului 1200, morile de vnt au proliferat n Frana i
Anglia, cu toate c n zilele noastre foarte puine mori mai lucreaz cu ap i cu
vnt.
Morile de porumb de pe marginea rurilor de munte exist din cele mai
vechi timpuri. Tehnica de construcie nu s-a schimbat n ultimele doua milenii.
Rotile acionate de fora apei erau confecionate din lemn, iar mai trziu au
fost nlocuite cu ele din metal. Lagrul ce susine micarea de rotaie, a rmas tot
din cremene alb, i este cea mai sigur soluie, pentru c aici rulmenii nu pot
rezista. Bobul de porumb este mcinat de pietre cu o viteza mic, fa de cea a
morilor moderne acionate electric
Dacia a cunoscut moara cu ap, cel puin la nivelul marilor orae i reedine
de legiuni, caracterizate printr-o mare densitate demografica, de unde si necesitatea
aplicrii unor tehnologii superioare nc din sec. II-III e.n., aa cum ne dovedesc
pietrele de moar descoperite la Apulum i Napoca.
Terminologia latina a ntregii structuri tehnice a morilor de mn i de ap
dovedete ca aceste instalaii au rmas n uzul populaiei autohtone. Aceasta
nseamn c, n momentul aezrii slavilor la nordul Dunrii i nceperii practicrii
agriculturii mai evoluate, procesul evoluiei morii de mn fusese ncheiat, ei
prelund de la localnici instalaia perfecionat, aa cum se va ntmpla i cu moara
de ap. Prin generalizarea morilor de ap ntre secolele X-XII n ntreaga Europ,
inclusiv n ara noastr, morritul devine dintr-o mai veche ndeletnicire
gospodreasc o important industrie feudal, treptat intrnd n posesia lor aa
cum s-a ntmplat i cu instalaiile hidraulice, i cu comunitile obteti rneti.
Introducerea uriaelor mori cu cai ncepnd din secolul al XIV-lea i a
morilor de vnt, completeaz seria tipurilor energetice proprii civilizaiei populare
4

tradiionale. n cadrul fiecreia dintre categoriile energetice se produce, n timp, o


diversificare tipologica cu adevrat impresionant, la nivelul construciei roilor de
apa si de vnt, al sistemelor de transmisie i al treptelor de realizare a acesteia, ct
i pe planul construciei propriu-zise a morilor, studiul acestui domeniu consacrnd
o adevrat noua tiin: mulinologia.
La nceput moara era proprietatea a 16 pn la 20 de familii din sat, ce au
contribuit la construirea ei. Pe baza unei nelegeri nescrise, fiecare familie are apoi
dreptul la un anumit numr de ore de mcinat pe sptmn. Acest "rnd la moar"
se poate vinde sau se poate lsa motenire. O zi din lun e rezervat pentru
ntreinerea morii. Pietrele de moar sunt executate de meteri pietrari i, datorit
uzurii, ele trebuiesc periodic "ferecate", operaie de finee pe care doar cunosctorii
sunt chemai sa o fac.
Primii coloniti americani au mcinat cerealele manual. Cu toate acestea, n
cea de-a doua jumtate a secolului al XVII-lea, operaiunile de morrit comerciale
au nceput s apar. La acea vreme calitatea finii varia foarte mult. Cerealele se
mcinau de ndat ce erau aduse la moar, iar fina mai grosolan sau mai fin,
cu tre i cu resturi - se folosea de ndat ce era mcinat. La sfritul secolului al
XIX-lea, morile comerciale au nceput s nlocuiasc pietrele de moar cu role de
oel, producnd o fin mai curat i mai uniform.
Morile locale au jucat un rol important n fiecare comunitate ntruct
fermierii consumau o parte din propria recolt. n 1873 existau 23.000 de mori
comerciale n Statele Unite. Odat cu revoluia industrial, orele necesare unui om
pentru cultivarea grului au fost reduse de la 83 la 2 ore de persoan pentru un acru
(4047 mp). Numai combina a redus timpul de recoltare de la 46 de ore la 30 minute
pentru un acru. Pe msur ce industrializarea a crescut i societatea s-a mutat n
orae prsind fermele, s-a schimbat de asemenea i mcinarea finii, devenind o
industrie foarte specializat, astzi existnd doar aproximativ 200 de mori
comerciale n Statele Unite.
Astzi exist un segment mic - dar care crete rapid de oameni care se
ntorc la vechile moduri de consumare a pinii celei de toate zilele. Din fericire,
avem suficiente mijloace moderne la ndemn dac dorim s le folosim. Muli
oameni investesc n mori manuale, mori cu tvlugi, mori electrice, maini de fcut
5

aluat i culeg minunatele avantaje ale mcinrii manuale a propriilor lor cereale,
bucurndu-se de ceea ce este probabil cea mai bun pine din istorie.

2. Utilaje pentru marunirea cerealelor


Utilajele pentru mrunirea solidelor (mainile de mrunit) se clasific n
dou mari grupe: maini de tiat i maini de mrunit propriu-zise:

Criteriul de
Utilizare
Denumiri /
clasificare
Caracteristici*)
1
2
3
Maini de mrunit propriu zise
Gradul de
m=34
mrunire al
D = 1500
Concasare
materialului
300 mm
primar
d = 300 100
mm
m=57
Concasare
D = 100 25
secundar
mm
d = 25 5 mm
Mcinarea materialelor dure:
Mcinare
m = 10
6

D = 5 0,8
mm
grosier
d = 0,5 0,8
mm
m = 15
D = 1,2 0,15
Mcinare fin mm
d = 0,06 0,01
mm
Dezintegrarea materialelor moi:
m = 20
D = 12,5 1,7
Dezintegrare
mm
grosier
d = 0,6 0,08
mm
m = 50
D = 4 1,5
Dezintegrare
mm
fin
d = 0,1 0,01
mm
1
2
3
Vitez relativ
mic
Viteza relativ
Vitez relativ
a organului
medie
de mrunire
Vitez relativ
mare
Principiul de Concasoare
Concasoare cu
funcionare i
flci
caracteristicil
Mori cu
7

cilindri
Mori chiliene
e
constructive

Mori prin
lovire

Mori cu
ciocane
Mori cu bile
Dezintegratoar
e
Mori cu discuri

Maini de tiat
Cu cuite disc
Cu cuite plane
Tipul cuitului Cu cuite stea
Alte tipuri de
cuite
Pentru buci Fierstraie:
mari
lam, disc,
band, circular
Pentru buci Maini cu
Mrimea
medii
cuite i sit
bucilor
Pentru buci Volfuri, maini
tiate
mici
de tiat cuburi
Pentru tierea Cutere, mori
fin (tocare)
coloidale, mori
cu bile, etc.
Construcia i Cu
cuite Cuite plane de
modul de
montate
pe diferite forme
montare a
discuri rotative
cuitelor
Centrifugale
(cu
cuite
plane)
8

Cu
cuite
montate
pe
arbori rotativi
Cu cuite disc
Cu cuite plane
de
diferite
forme
Cu cuite stea
Cu mai multe
tipuri de cuite
*)

Fierstru
circular pentru
tiat legume
Cuterul
Fierstrul plat
(lamelar)
Volful
Maina de tiat
slnin

Notaii: m [-] grad de mrunire;


D [mm] mrimea iniial a particulei;
d [mm] mrimea final a particulei

3. Caracterizarea materiei prime


Toate cerealele au fost create de Dumnezeu cu propriul nveli care s le
conserve: coaja (trele). Acest nveli exterior al grului este alctuit din mai
multe straturi bogate n nutrieni, ns cel mai important aspect ar fi faptul
protejeaz i conserv nutrienii eseniali depozitai n bobul de gru un timp
foarte ndelungat aproape nelimitat ! Din surse biblice tim c Iosif a depozitat
gru timp de 14 ani destul pentru a hrni ntregul popor al Egiptului n timpul
celor apte ani de foamete. Se spune c cerealele gsite n piramide, ngropate
odat cu conductorii antici precum regele Tutankhamon, s-a descoperit c sunt
viabile chiar i mii de ani mai trziu.

Grul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocup pe
glob cele mai mari suprafee, grul boabe avnd un coninut ridicat in hidrai de
carbon i substane proteice.
Structura anatomic a bobului de gru
9

Seciunea longitudinal si transversal prin bobul de grau pune in eviden


urmatoarele pri:
nveliul fructului sau pericarpul alctuit din trei straturi suprapuse in
urmatoarea succesiune de la exterior la interior: epiderma sau epicarpul (un rnd de
celule cu membrana celulozic rezistent), mezocarpul (celule alungite),
endocarpul (un strat de celule foarte alungite si un strat de celule sub forma de tub
aezate perpendicular pe primele celule). nveliul seminei sau spermoderma
alcatuit din dou straturi de celule:
Stratul brun (provine din celulele ovarului i care conine substane
colorante in procent ridicat) i membrana hialin (alcatuit din celule far culoare,
puternic comprimate, cu pereii ingroai).
Stratul aleuronic alctuit din celule mari cu perei ingroai, cu seciune de
forma aproape ptrat, reprezint 7-9% din bobul ntreg. Acest strat conine:
substane proteice (sub forma de granule fine, compacte, cu aspect cornos),
substane carotenoide (cu funcii biochimice n procesul de germinare, fiind ultima
rezerv in materii nutritive pentru embrion), vitamine din complexul B precum si
un nivel ridicat de ulei (motiv pentru care se numete i strat uleios). Nu conine
amidon.
Endospermul sau corpul finos reprezint 84% din bob si constituie
principala surs de materii prime nutritive pentru dezvoltarea embrionului.
Endospermul este alcatuit din celule mari poliedrice cu perei subiri care au in
structur cantiti mari de hemiceluloz si granule de amidon. Granulele de amidon
din gru au mrimi cuprinse intre 28 si 40 mm . Endospermul conine substane
minerale, celuloz, pentozani, vitamine si enzime. Prin mcinare din endosperm se
obine cea mai mare cantitate de fain, de aceea se mai numete i corp finos.
Structura anatomic in % la SU (medie / limite de variaie):
Structur gru
Endospermul

Compoziia n
% la SU
79,2 / (78,284,3)
10

Embrion
nveli

2,6 / (1,4-4,2)

6,3 / (4,2-7,0)
pericarpic
Spermoderm 3,7 / (1,4-4,2)
Strat aleuronic 8,2 / (5,2-10,4)
Embrionul este aezat in partea opus vrfului care are perii sau barb i
conine organele viitoarei plante. n partea endospermei, embrionul este protejat de
un scutior care este cotiledonul seminei de gru. Prin stratul epitelial se face
legtura cu endospermul de unde absoarbe materiile de rezerv hidrolizate n faza
germinativ a bobului.Embrionul reprezint 2-3% din bobul ntreg.
Compoziia chimic a bobului de gru

Apa este un element important in pstrare. Dac este sub 13% grul se
pstreaza in condiii bune. Peste 14% apar procese biochimice de fermentaie care
determin alterarea bobului de gru.
Umiditatea influeneaza proprietile fizice: rezistena la sfrmare i
plasticitatea nveliului. Astfel, boabele cu umiditate redus se mrunesc puternic
producnd griuri i randamentul n faina alba scade, nrutindu-se in acelai
timp i calitatea finii, iar cele cu umiditate mare cer un consum de energie mare la
mcinare iar curirea griului este anevoios i diminueaz randamentul in fain.
Glucidele reprezint partea cea mai mare a bobului de gru i constituie
substane de rezerv ( amidon, zaharuri, dextrine), substane de constituie a
nveliului celular i a scheletului nveliurilor protectoare ale bobului (celuloz,
hemiceluloz). Dup structura chimic glucidele sunt: monozaharide, dizaharide,
polizaharide. Monozaharidele n bobul de gru sunt n cantiti foarte mici.
Coninutul de glucoz variaz ntre 0,09-0,3%, iar fructoza intre 0.06-0,08%. Se
mai gsesc cantiti foarte mici de: riboz, xiloz, manoz,galactoz.
Dei endospermul conine cea mai mare parte din glucide, coninutul n
mono i oligozaharide este infirm comparativ cu embrionul i nveliul.
11

Polizaharidele prezente n cereale sunt:glucofructani cu o mas molecular


de 2000, solubile in ap,hemiceluloze si pentozani.Celuloza se gsete n cantitate
mic.
Amidonul este partea cea mai important din glucide. n structura
amidonului exist doua tipuri de macromolecule: amiloza si
amilopectina. Structura secundar a amidonului este condiionat de existena
punilor de hidrogen. n bobul de gru amidonul se afl sub forma unor granule de
diferite mrimi i forme. n majoritatea cazurilor granula de amidon este sferic,
ovodoidal cu dimensiuni de 2-170 mm.
Proteinele se gsesc distribuite neuniform n diversele pri componente ale
structurii anatomice ale bobului de gru: n epiderm 4%, stratul de celule rotunde
11%, nveliul seminal 18%, stratul aleuronic i membrana hialin 33%, corpul
finos 11%, germeni 23%.
Principalele categorii de proteine: albuminele se gsesc n citoplasma
celulelor vii, n calitate de substane de rezerv, n stratul aleuronic, nveliul
bobului i embrion. Coninutul de albumin al bobului de gru variaz intre 0,30,5%.Globulinele sunt concentrate n embrion sub form de nucleat de globulin.
Globulina grului numit edestin, se gsete n proporie de 0,6%. Prolaminele,
dintre care gliadina grului este cea mai important; se gsete n endosperm i
mpreun cu glutenina (zimona), formeaz glutenul. Glutelinele au caracter acid.
Cea mai important este glutenina grului, componenta care rmne insolubil prin
extragerea glutenului cu alcool de 70%.Dintre proteine cele mai importante sunt
gliadina i glutenina, care n prezena apei formeaz o mas elastico-vscoas
numit gluten, ce confer aluatului principalele nsuiri de panificaie. Substanele
proteice sunt distribuite neuniform n endospermul, crescnd ca pondere din centru
spre periferie. Dup coninutul de gluten endospermul se poate mpri n cinci
zone: zona nti conine 7,4 % gluten, zona a doua 8,6%, zona a treia 9,5%, zona a
patra 13%, zona a cincea 16.5%. Coninutul n gluten este influenat de forma si
mrimea boabelor. Boabele de form alungit i soiurile de gru cu bobul mic sunt
mai bogate n gluten.

12

Lipidele sunt rspndite n mod deosebit n embrion, stratul aleuronic i


endosperm. Lipidele sunt combinaii chimice uor oxidabile,putnd determina
alterarea proprietilor organoleptice ale finurilor.
Din totalul lipidelor trigliceridele reprezint 63-70%. n compoziia
trigliceridelor ntra o serie de acizi grai.Lipidele complexe sunt scindate de
fosfataze, cu punerea n libertate de fosfai acizi i acid fosforic.Acizii grai,
fosfaii acizi, acidul fosforic determin creterea aciditii grului i finii.
Substanele minerale sunt rspndite neuniform n prile componente ale
bobului. Cantitatea cea mai mic se gsete n endospermul 0,3% n zona central,
crescnd ctre periferie la 0,48%. n stratul aleuronic cantitatea de substane
minerale crete la 7%, iar n spermoderm i pericarp scade la 3,5%. Embrionul are
5% substane minerale.
Concluzia este c straturile periferice care de regula se ndeprteaz n
procesul tehnologic de mcinare sub form de tre, sunt bogate n substane
minerale.
Enzimele reprezint o clasa important de substane ce catalizeaz o serie de
reacii biochimice. Bobul de gru conine un numr mare de enzime din clasele
hidrolaze, transferaze, oxidoreductaze, liaze, izomeraze, sinteaze. Enzimele
determin procesul de germinaie i metabolismul componentelor chimice ale
bobului, pe care le transform n stare asimilabil de ctre noua plant n procesul
de dezvoltare.
Vitaminele existente n bobul de gru constituie o surs important pentru
necesitile catabolismului i anabolismului uman. Distribuia vitaminelor este
diferit n prile anatomice ale boabelor. n bobul de gru se gsesc urmatoarele
vitamine: B1 (tiamina), B2 (riboflavina), PP (niacina), E (tocoferol), A, acid
pantotenic, acid folic, biotina.nainte de mcinare grul curaat trebuie s
corespund prevederilor din tabelul de mai jos n privina coninutului de corpuri
strine (impuriti):
Condiii de calitate:
puritate biologic: 99,0% 99,5% 99,8%
13

puritate fizic: 98-99%


capacitatea de germinaie 90% ( 85 % )
Condii minime de calitate pentru grul de panificaie:
umiditate - max. 15,5%
masa hecolitric - min 70 kg/hl
impuriti - max.15%, din care :
- boabe sparte, max.7%
- boabe itave, max 8%
- boabe avariate, max. 1%
- boabe atacate, duntori, max. 2%
- boabe ncolite, max 1%
- alte cereale, max. 3%
- corpuri strine, max. 2%
- gluten umed, min 22%
- indice de deformare a glutenului, max. 15mm

4. Caracterizarea produsului finit


Fina tip 1250, extracie direct se folosete la fabricarea pinii negre numit
Pine integral. Ea reprezint fina cea mai complet din punct de vedere
nutriional pentru c conine ntregul endosperm a bobului de gru, o mare parte
din sruri minerale, vitamine i enzime. n afar de aceasta conine i celuloz care
e necesar unor categorii de consumatori. Fina din gru neagr este destinat
pentru fabricarea pinii, a produselor de panificaie, biscuiilor, precum i
comercializrii.

14

Caracteristicile finii de gru tip 1250 obinute prin mcinarea grului


pentru panificaie dup o prealabil curire se regsesc n standardul de ramura
STR 2498-89.

Condiii tehnice de calitate


Materia prim folosit la fabricarea finii tip 1250 trebuie sa corespund
documentului tehnic normativ de produs i normelor sanitare n vigoare.
Produsul fina tip 1250 se fabric conform instruciunilor tehnologice
aprobate de centrele corespunztoare de respectarea normelor sanitare n vigoare.

Proprieti organoleptice
Caracteristici

Condiii de admisibilitate

Aspect, culoare

Cenuiu-deschis, cu nuana alb glbuie, coninnd particule de tr

Miros, gust

Plcut specific finii, fr miros de mucegai, ncins sau alt miros strin

Infestare

Nu se admite prezena insectelor sau acarienilor n nici un stadiu de


dezvoltare

Proprieti fizico-chimice
Carateristici

Condiii de
admisibilitate

Umiditate, % maxim

14.5

Aciditate, grade, maxim

Coninut de gluten umed, % minim

24

Indice de deformare al glutenului, mm

3-15
15

Coninut de cenu raportat la substana uscat %

1,25

maxim
Continut de cenusa insolubila in acid clorhidric,
10%, % maxim

0,2

Coninut de substane proteice raportat la substana


uscat, % minim

10,5

Granulozitate :
- rest pe sita metalic cu latura de 0,5 mm, % maxim
- trece prin sita din estur tip "mtase" cu latura de 180
microni (nr. 8), % minim
Impuriti metalice:
- sub form de pulbere: mg/kg, maxim
- sub form de achii

7
50

3
lipsa

5. Mori cu ciocane
Consideratii generale :
La morile cu ciocane maruntirea materialului se produce in urma socului la
impactul cu ciocanele si cu peretii camerei de lucru. Elementele caracteristice
acestor utilaje sunt ciocanele montate in rotorul masinii.
In functie de modul de asamblare dintre ciocane si rotor se disting urmatoarele
doua mari categorii:
mori cu ciocane articulate, la care maruntirea are loc in principal
datorita energiei cinetice a ciocanelor, caz in care viteza periferica a ciocanelor
poate atinge valori de 25+-60 m/s (fig. 1, a-d);
mori cu ciocane fixe, la care rotorul contribuie cu intreaga sa masa in
procesul de maruntire; maruntirea materialului se produce prin lovirea acestuia de
catre ciocane, prin lovirea bucatilor intre ele si prin lovirea de peretii camerei de
lucru; viteza periferica a rotorului este de 40+-80 m/s, iar in cazul maruntirii fine la
care predomina efectul autogen viteza poate ajunge pana la 300 m/s (fig. 1, e-h).
16

Morile cu ciocane se folosesc pentru maruntirea materialelor fragile,


fibroase, semidure si cu umiditate redusa cum ar fi: carbune, calcar, ghips, azbest,
clorura de sodiu, ingrasaminte chimice, oase, coaja de lemn etc.

Clasificarea morilor cu ciocane se face dupa urmatoarele criterii:

1.

Dupa numarul de rotoare:

cu un singur rotor (fig. 1, a, b, e, f);

cu doua rotoare (fig. 1, c, d, g, h).

2.

In functie de existenta gratarului:

d);

cu gratar din bare profilate in zona de alimentare si/sau evacuare (fig. 1, b-

fara gratar (fig. 1, e);

cu fanta reglabila, prin modificarea distantei dintre varful ciocanelor si


placile de blindaj (fig, 1, f-h).

3.

In functie de pozitia gurii de alimentare:

excentrica (fig. 1, b, e, f, h);

centrata (fig. 1, d, g).

4.
In functie de forma constructiva a ciocanelor, numarul si aranjamentul
acestora pe rotor.

17

Morile cu ciocane au urmatoarele avantaje: principiu de functionare si


constructie simpla; posibilitate de utilizare la maruntire grosiera, mijlocie si fina;
dimensiuni de gabarit mici, mase mici; grad de maruntire mare, i=10+-200 si chiar
mai mare; consumul de energie variaza aproximativ liniar cu debitul morii.

18

Printre dezavantaje cele mai importante sunt: uzura rapida a ciocanelor, gratarelor
si blindajelor la maruntirea materialelor abrazive; materialele cu umiditate ridicata
si plasticitate mare se lipesc de gratare.

5.1 Mori cu ciocane articulate

19

Procesul de maruntire a materialelor in aceste mori se realizeaza prin lovire


cu ajutorul unor ciocane mobile care se rotesc cu viteza mare. Efectul de maruntire
este dat de energia lor cinetica, care este cu atat mai mare cu cat viteza periferica si
greutatea
lor sunt mai
mari.

Cand greutatea ciocanului este mare si viteza de rotire mica, bucatile de


material nu sunt sparte integral si rezulta o cantitate mica de material marunt. Cand
greutatea ciocanului este mica iar viteza mare, materialul este macinat fin.

Parametrii de baza ce caracterizeaza functionarea morilor cu ciocane


articulate sunt:
-

granulatia produsului finit;


20

dimensiunile rotorului;

debitul morii;

puterea de antrenare etc.

Mecanica morii
Granulatia produsului finit

Granulatia produsului finit depinde de marimea fantei dintre barele


gratarului, , masurata pe circumferinta interioara (fig. 2). La maruntirea fina fanta
trebuie sa fie de 3-5 ori mai mare decat dimensiunea produsului, iar la maruntirea
grosiera de 1,5-2 ori mai mare. Acesta se datoreaza faptului ca, la alimentare
particulele patrund in rotor si se misca in directia axului acestuia. Particulele
respinse de placile de blindaj se misca si ele spre ax. Pe de alta parte, particulele
sunt antrenate de ciocanele in miscare de rotatie. Sub actiunea fortelor centrifuge,
viteza radiala a particulelor se micsoreaza pana la valoarea zero, cand miscarea lor
radiala isi schimba sensul, adica spre periferie. Avand in vedere notatiile din figura
se pot scrie relatiile:
(1)
Unde:
(2)
In ultima relatie

masa

este dimensiunea materialului alimentat.

Ecuatia (1) permite determinarea razei . Daca se aplica particulei de


teorema impulsului atunci se obtine:
(3)
unde - timpul,

- viteza radiala a particulei.


21

Asupra particulei de material actioneaza forta centrifuga,


(4)
Unde

variaza intre

si

. Componenta radiala a vitezei

atunci se poate

scrie:
(5)
Daca se fac inlocuirile in relatia (3) dupa simplificarea cu

se obtine:
(6)

Se face integrarea relatiei de mai sus, cu urmatoarele conditii la limita:


pentru

si pentru

. Astfel:
(7)

de unde
(8)
Viteza

este componenta radiala cu care particula ce are dimensiunea

finala patrunde in fantele gratarului. Particula are si o viteza tangentiala


Conditia ca particula sa intre in fanta si sa nu sara peste aceasta este:

(9)

De aici se deduce conditia:


(1
0)
Daca viteza tangentiala este

atunci relatia de mai sus devine

22

(1
1)

Se face notatia

atunci:
(1
2)

Rezulta ca marimea

are semnificatia unui coeficient de corectie

pentru determinarea fantei minime,


, a gratarului, necesara pentru obtinerea
unui produs de dimensiune , impusa. Granulatia produsului este influentata si de
marimea jocului dintre capetele ciocanelor si gratar, . Astfel daca
atunci
si daca
atunci
. In general, la cresterea
jocului, gradul de maruntire scade, debitul creste si consumul specific de energie al
masinii scade. Viteza tangentiala a rotorului influenteaza in mod decisiv granulatia
produsului final ca si debitul morii.

Dimensiunile rotorului
Pentru calculul diametrului rotorului
si a lungimii rotorului
mori cu ciocane, se recomanda utilizarea relatiilor:

al unei

(1
3)
unde:

- dimensiunea maxima a materialului de maruntit.

Debitul morii
Debitul unei mori cu ciocane este in functie de proprietatile de baza ale
materialului de maruntit, dimensiunile si turatia rotorului, numarul, greutatea si
forma ciocanelor, de dimensiunile si caracteristicile constructive ale morii.

23

Un calcul estimativ al debitului volumetric se poate face pe baza


urmatoarelor relatii:
- pentru
(1
4)
- pentru
(1
5)
unde:

- diametrul rotorului, m;
- lungimea rotorului, m;
- turatia rotorului, 103rpm.

Debitul real al unei mori cu ciocane poate fi determinat numai pe


cale experimentala, deoarece depinde de foarte multi factori.
Debitul masic se poate calcula cu relatia:
(1
6)
Unde:
maruntit;

- coeficient ce tine seama de gradul de afanare a materialului de


- densitatea materialului, kg/m3.
- gradul de maruntire.

Constructia morii cu ciocane articulate

In figura 5 este prezentata constructia unei mori cu ciocane articulate.


Masina este ne-reversibila deoarece gura de alimentare este amplasata excentric.
24

Discurile 1, calate pe arborele 2, asigura fixarea ciocanelor plate 3 prin intermediul


unor bare cilindrice. Pana paralela lunga, 4, solidarizeaza discurile cu arborele.
Distanta dintre discuri este mentinuta de bucsele 5. Discurile si bucsele se reazema
pe un guler al arborelui si sunt stranse in directie axiala cu ajutorul unor piulite,
care se insurubeaza pe capatul arborelui. Intre doua discuri alaturate se afla cate
doua randuri de ciocane, distantate prin inele montate pe barele port-ciocane.
Lagarele 6 sunt prevazute cu rulmenti oscilanti necesari datorita lungimii mari a
rotorului si implicit a arborelui. Arborele este antrenat prin intermediul rotii de
curea 7 sau prin intermediul unui cuplaj elastic cu bolturi, de catre un motor
asincron, trifazat. Cuplajul elastic sau transmisia prin curea atenueaza eventualele
socuri ce se transmit de la moara la motorul electric.
Gratarul este format din barele port-gratar 8 si 9, care se monteaza pe
ambele laturi ale masinii. Intre barele port-gratar se monteaza barele 10 ale
gratarului. Sectiunea acestor bare este trapezoidala. Ele sunt distantate intre ele cu
ajutorul pieselor 11. Jocul dintre gratar si capetele ciocanelor se regleaza cu
excentricele 12 prin coborarea-ridicarea barelor 8, 9 iar blocarea in aceasta pozitie
se face cu ajutorul unor pene, 19.
Corpul masinii este asamblat prin sudare si protejat de blindajele 13, , 18.
Asamblarea corpului din doua jumatati usureaza montajul rotorului. Jumatatile
sunt asamblate etans pentru a preveni prafuirea atmosferei din jurul masinii.
Corpul este prevazut cu guri de vizitare in scopul de a efectua controlul rotorului si
de a schimba ciocanele uzate.
Ciocanele morii pot avea forme diferite in functie de domeniul de utilizare a
morii. La masinile care lucreaza in regim de concasor, ciocanele sunt grele. La
morile care lucreaza cu un singur sens de rotatie capetele ciocanelor se uzeaza pe o
singura parte. Utilizarea completa a acestor piese impune regruparea lor, dupa ce
uzura a atins un grad care nu mai asigura granulatia necesara a
produsului. Deoarece articulatiile ciocanelor nu sunt accesibile ungerii regulate se
utilizeaza bucse din fonta nodulara care are proprietati de autolubrifiere si
rezistenta mecanica mare.
Atunci cand masina lucreaza in regim de concasor este necesara prevederea
unui volant. Daca motorul nu este cuplat direct la rotor prin intermediul unui cuplaj
25

elastic cu bolturi ci prin intermediul unei transmisii prin curea, atunci roata de
curea se construieste si ca volant.

( FIGURA 5, Moara cu ciocane articulate )

5.2 Mori cu ciocane fixe

26

Generalitati
Morile cu ciocane fixe sunt alcatuite din unul (fig. 1, e, f) sau doua rotoare
(fig. 1, g, h) pe care ciocanele sunt montate rigid. Din punct de vedere constructiv
exista o mare varietate de mori cu ciocane fixe astfel:
-

cu rotoare reversibile (fig. 1, e) sau ne-reversibile (fig. 1, f);


cu sau fara gratar;

cu nicovale (placi de blindaj) reglabile la partea superioara (poz. 8 in fig. 1,


f, g, h);
cu nicovale masive (poz. 10 in fig. 1, e, f, g, h) sau cu fante longitudinale
sau transversale;
-

cu nicovale din bare orizontale.

Constructia morii cu ciocane fixe

Moara cu ciocane fixe este alcatuita din carcasa fixa 1 (fig. 6) realizata in
constructie sudata, captusita, daca este necesar cu placi de blindaj. Rotorul 2 este
prevazut cu 4-6 ciocane sub forma unor bare longitudinale, care in cazul uzurii
pronuntate pot fi rotite la 180o. Arborele 9 al rotorului se reazema in lagare cu
rulmenti. In spatiul de alimentare A este montata sita 8, prin care se separa
materialul de mici dimensiuni alimentat odata cu materialul de maruntit. Perdeaua
de lanturi 7 impiedica intoarcerea in palnia de alimentare a bucatilor de material
reflectate de nicovalele 5 si are rol in uniformizarea alimentarii.

27

Particulele reflectate de nicovale se lovesc intre ele (ceea ce contribuie la


maruntire), ajung din nou in contact cu ciocanele fixe de unde sunt aruncate iar pe
nicovala. Nicovalele 5 sunt sustinute superior de tijele 6 si inferior de tijele 4 care
au rol de reglare a jocului dintre rotor si nicovale. Montarea pendulara a
28

nicovalelor 5 le permite acestora sa se deplaseze la trecerea unor corpuri mari si


foarte dure care pot determina avarierea masinii. In unele cazuri tijele se reazema
pe batiu prin intermediul unui sistem de amortizare cu arcuri. Jocul dintre nicovale
si varfurile ciocanelor este variabil, descrescator de la intrarea spre iesirea din
moara. Ciocanele 3, cu profil I sunt introduse in canalele cu profil asemanator
practicate in rotor si sunt fixate astfel incat sa nu se deplaseze axial. In alte cazuri
fixarea ciocanelor se poate face prin intermediul penelor.
Atunci cand nicovalele sunt alcatuite din bare, bucatile de material care sunt
destul de mici trec printre bare si se lovesc de blindaje unde sufera o noua
maruntire.
Daca in partea inferioara a morii se monteaza un gratar atunci produsul final
va avea dimensiuni mai uniforme.
Pentru dimensiunile rotorului se recomanda urmatoarele valori:
-

pentru maruntire grosiera;

pentru maruntire mijlocie;

pentru maruntire fina.

Diametrul

Lungimea
alimentat.

, unde

- dimensiunea maxima a materialului

Observatii:
-

raportul

nu influenteaza granulometria produsului;

29

pentru a asigura un moment de inertie mare al rotorului, la masa


mica, este necesar ca
pentru maruntire grosiera si
-

in general, este necesar ca

pentru maruntire medie si fina.


.

Numarul de ciocane se alege conform relatiei

, unde

, prin analogie

cu rotile dintate, se numeste modul al rotorului. Valoarea


reprezinta distanta
masurata circumferential intre doua ciocane succesive. Se recomanda
valorile
mm, pentru concasare grosiera si
concasare medie si fina.
Cu cat bucatile de material alimentat sunt mai mari, cu atat

mm, pentru

este mai mare

si cu cat gradul de maruntire este mai mare cu atat


este mai mic. Din punctul de
vedere al echilibrarii rotorului se recomanda alegerea unui numar par de ciocane,
pentru ca in cazul unui numar impar echilibrarea este dificila.

6. Bibliografie - Webografie
Bibliografie :
30

1. Leonte M., 2001, Tehnologii i utilaje n industria morritului, Editura


Millenium,Piatra Neam.
2. Danciu I., 1997, Tehnologia i utilajul industriei morritului, Vol I,
Editura Universitii Lucian Blaga, Sibiu.
3. Costin I., 1988, Cartea morarului, Editura Tehnic, Bucureti.
4. Ministerul Industriei Alimentare-Centrala industriei de morrit si
panificaie, 1989, Colecie de standarde pentru industria de morrit i panificaie,
Vol II, Centrul de organizare i calcul, Bucureti.
5. Prof.Dr.Ing. TeodorIoan Trac UTILAJE N INDUSTRIA
ALIMENTAR

Webografie :
1. www.scribd.com
2. http://www.rompan.ro/index.php?page=fainaneagra
3. http://www.naturalia.ro/catalog/grau.php?pag=alimentatie
4. http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=38586

31