Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Coordonator:
Student:
Achim Denis
TIMIOARA 2015
CUPRINS
eram din nou nedumerit, pentru c nu tiam cum s-mi macin porumbul, sau cum
s l cur i s l separ; nici cum, transformat n fin, o s ajung s fac pine din
el, i presupunnd c a fi facut-o, totui n-a fi tiut cum s o coc... Este oarecum
uimitor, i cred c puini oameni s-au gndit la asta, ce puzderie stranie de
lucruoare sunt necesare pentru obinerea, producerea, curarea, prepararea i
terminarea unei singure pini
Robinson Crusoe
Grul este o plant care crete n mod natural n multe pri ale lumii. De mii
de ani oamenii i-au strns fructele, adic grunele, i le-au mcinat transformndule n fin sau mlai pentru a le folosi ca hran. Pe msur ce grul a devenit foarte
cunoscut, a nceput s fie cultivat, nu doar adunat. La nceput erau folosite dou
pietre mari pentru a mcina grunele de gru. Aceasta presupunea o munc fizic
foarte grea timp de cteva ore, pentru a mcina grul necesar unei singure mese.
Cnd cerealele se sprgeau ntre cele dou pietre, se forma o depresiune
(ciobitur minuscul) la punctul de impact. Aceast utilizare a pietrelor a fcut ca
ele s constituie, n cele din urm, primele pietre de moar primitive, care se
potriveau fr a fi prelucrate n prealabil i care aruncau de pe suprafaa de
mcinare grul mrunit sau fina, i care conineau n aceste condiii i bucele
foarte mici de piatr. Procesul de mcinare egiptean care folosea aceste pietre n
form de a poate fi vzut i n picturile murale gsite n mormintele antice de pe
Nil.
Morile puin mai avansate foloseau dou pietre sub form de disc, dispuse
orizontal, care se roteau una pe cealalt. Grnele erau turnate ntre cele dou pietre
i micarea de rotaie era folosit pentru a le mcina. nuleele din piatra de
dedesubt canalizau fina spre exterior. Grecii au inventat moara cu clepsidr,
extinznd piatra de deasupra pentru a crea un co de alimentare pentru grne. Au
fost adugate prghii pentru a crete puterea de mcinare. Dei oarecum primitiv,
3
aceast metod de mcinare a fost utilizat mii de ani i continu s fie folosit n
multe zone ale lumii, utiliznd fora omului, animalelor, apei sau a vntului.
Se crede c folosirea puterii apei pentru mcinare provine de la romani cu
aproximativ o sut de ani nainte de naterea lui Hristos. Aceasta a crescut
rentabilitatea i a constituit un pas important n comercializarea acestor mori. Mult
mai trziu, cam n jurul anului 1200, morile de vnt au proliferat n Frana i
Anglia, cu toate c n zilele noastre foarte puine mori mai lucreaz cu ap i cu
vnt.
Morile de porumb de pe marginea rurilor de munte exist din cele mai
vechi timpuri. Tehnica de construcie nu s-a schimbat n ultimele doua milenii.
Rotile acionate de fora apei erau confecionate din lemn, iar mai trziu au
fost nlocuite cu ele din metal. Lagrul ce susine micarea de rotaie, a rmas tot
din cremene alb, i este cea mai sigur soluie, pentru c aici rulmenii nu pot
rezista. Bobul de porumb este mcinat de pietre cu o viteza mic, fa de cea a
morilor moderne acionate electric
Dacia a cunoscut moara cu ap, cel puin la nivelul marilor orae i reedine
de legiuni, caracterizate printr-o mare densitate demografica, de unde si necesitatea
aplicrii unor tehnologii superioare nc din sec. II-III e.n., aa cum ne dovedesc
pietrele de moar descoperite la Apulum i Napoca.
Terminologia latina a ntregii structuri tehnice a morilor de mn i de ap
dovedete ca aceste instalaii au rmas n uzul populaiei autohtone. Aceasta
nseamn c, n momentul aezrii slavilor la nordul Dunrii i nceperii practicrii
agriculturii mai evoluate, procesul evoluiei morii de mn fusese ncheiat, ei
prelund de la localnici instalaia perfecionat, aa cum se va ntmpla i cu moara
de ap. Prin generalizarea morilor de ap ntre secolele X-XII n ntreaga Europ,
inclusiv n ara noastr, morritul devine dintr-o mai veche ndeletnicire
gospodreasc o important industrie feudal, treptat intrnd n posesia lor aa
cum s-a ntmplat i cu instalaiile hidraulice, i cu comunitile obteti rneti.
Introducerea uriaelor mori cu cai ncepnd din secolul al XIV-lea i a
morilor de vnt, completeaz seria tipurilor energetice proprii civilizaiei populare
4
aluat i culeg minunatele avantaje ale mcinrii manuale a propriilor lor cereale,
bucurndu-se de ceea ce este probabil cea mai bun pine din istorie.
Criteriul de
Utilizare
Denumiri /
clasificare
Caracteristici*)
1
2
3
Maini de mrunit propriu zise
Gradul de
m=34
mrunire al
D = 1500
Concasare
materialului
300 mm
primar
d = 300 100
mm
m=57
Concasare
D = 100 25
secundar
mm
d = 25 5 mm
Mcinarea materialelor dure:
Mcinare
m = 10
6
D = 5 0,8
mm
grosier
d = 0,5 0,8
mm
m = 15
D = 1,2 0,15
Mcinare fin mm
d = 0,06 0,01
mm
Dezintegrarea materialelor moi:
m = 20
D = 12,5 1,7
Dezintegrare
mm
grosier
d = 0,6 0,08
mm
m = 50
D = 4 1,5
Dezintegrare
mm
fin
d = 0,1 0,01
mm
1
2
3
Vitez relativ
mic
Viteza relativ
Vitez relativ
a organului
medie
de mrunire
Vitez relativ
mare
Principiul de Concasoare
Concasoare cu
funcionare i
flci
caracteristicil
Mori cu
7
cilindri
Mori chiliene
e
constructive
Mori prin
lovire
Mori cu
ciocane
Mori cu bile
Dezintegratoar
e
Mori cu discuri
Maini de tiat
Cu cuite disc
Cu cuite plane
Tipul cuitului Cu cuite stea
Alte tipuri de
cuite
Pentru buci Fierstraie:
mari
lam, disc,
band, circular
Pentru buci Maini cu
Mrimea
medii
cuite i sit
bucilor
Pentru buci Volfuri, maini
tiate
mici
de tiat cuburi
Pentru tierea Cutere, mori
fin (tocare)
coloidale, mori
cu bile, etc.
Construcia i Cu
cuite Cuite plane de
modul de
montate
pe diferite forme
montare a
discuri rotative
cuitelor
Centrifugale
(cu
cuite
plane)
8
Cu
cuite
montate
pe
arbori rotativi
Cu cuite disc
Cu cuite plane
de
diferite
forme
Cu cuite stea
Cu mai multe
tipuri de cuite
*)
Fierstru
circular pentru
tiat legume
Cuterul
Fierstrul plat
(lamelar)
Volful
Maina de tiat
slnin
Grul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocup pe
glob cele mai mari suprafee, grul boabe avnd un coninut ridicat in hidrai de
carbon i substane proteice.
Structura anatomic a bobului de gru
9
Compoziia n
% la SU
79,2 / (78,284,3)
10
Embrion
nveli
2,6 / (1,4-4,2)
6,3 / (4,2-7,0)
pericarpic
Spermoderm 3,7 / (1,4-4,2)
Strat aleuronic 8,2 / (5,2-10,4)
Embrionul este aezat in partea opus vrfului care are perii sau barb i
conine organele viitoarei plante. n partea endospermei, embrionul este protejat de
un scutior care este cotiledonul seminei de gru. Prin stratul epitelial se face
legtura cu endospermul de unde absoarbe materiile de rezerv hidrolizate n faza
germinativ a bobului.Embrionul reprezint 2-3% din bobul ntreg.
Compoziia chimic a bobului de gru
Apa este un element important in pstrare. Dac este sub 13% grul se
pstreaza in condiii bune. Peste 14% apar procese biochimice de fermentaie care
determin alterarea bobului de gru.
Umiditatea influeneaza proprietile fizice: rezistena la sfrmare i
plasticitatea nveliului. Astfel, boabele cu umiditate redus se mrunesc puternic
producnd griuri i randamentul n faina alba scade, nrutindu-se in acelai
timp i calitatea finii, iar cele cu umiditate mare cer un consum de energie mare la
mcinare iar curirea griului este anevoios i diminueaz randamentul in fain.
Glucidele reprezint partea cea mai mare a bobului de gru i constituie
substane de rezerv ( amidon, zaharuri, dextrine), substane de constituie a
nveliului celular i a scheletului nveliurilor protectoare ale bobului (celuloz,
hemiceluloz). Dup structura chimic glucidele sunt: monozaharide, dizaharide,
polizaharide. Monozaharidele n bobul de gru sunt n cantiti foarte mici.
Coninutul de glucoz variaz ntre 0,09-0,3%, iar fructoza intre 0.06-0,08%. Se
mai gsesc cantiti foarte mici de: riboz, xiloz, manoz,galactoz.
Dei endospermul conine cea mai mare parte din glucide, coninutul n
mono i oligozaharide este infirm comparativ cu embrionul i nveliul.
11
12
14
Proprieti organoleptice
Caracteristici
Condiii de admisibilitate
Aspect, culoare
Miros, gust
Plcut specific finii, fr miros de mucegai, ncins sau alt miros strin
Infestare
Proprieti fizico-chimice
Carateristici
Condiii de
admisibilitate
Umiditate, % maxim
14.5
24
3-15
15
1,25
maxim
Continut de cenusa insolubila in acid clorhidric,
10%, % maxim
0,2
10,5
Granulozitate :
- rest pe sita metalic cu latura de 0,5 mm, % maxim
- trece prin sita din estur tip "mtase" cu latura de 180
microni (nr. 8), % minim
Impuriti metalice:
- sub form de pulbere: mg/kg, maxim
- sub form de achii
7
50
3
lipsa
5. Mori cu ciocane
Consideratii generale :
La morile cu ciocane maruntirea materialului se produce in urma socului la
impactul cu ciocanele si cu peretii camerei de lucru. Elementele caracteristice
acestor utilaje sunt ciocanele montate in rotorul masinii.
In functie de modul de asamblare dintre ciocane si rotor se disting urmatoarele
doua mari categorii:
mori cu ciocane articulate, la care maruntirea are loc in principal
datorita energiei cinetice a ciocanelor, caz in care viteza periferica a ciocanelor
poate atinge valori de 25+-60 m/s (fig. 1, a-d);
mori cu ciocane fixe, la care rotorul contribuie cu intreaga sa masa in
procesul de maruntire; maruntirea materialului se produce prin lovirea acestuia de
catre ciocane, prin lovirea bucatilor intre ele si prin lovirea de peretii camerei de
lucru; viteza periferica a rotorului este de 40+-80 m/s, iar in cazul maruntirii fine la
care predomina efectul autogen viteza poate ajunge pana la 300 m/s (fig. 1, e-h).
16
1.
2.
d);
3.
4.
In functie de forma constructiva a ciocanelor, numarul si aranjamentul
acestora pe rotor.
17
18
Printre dezavantaje cele mai importante sunt: uzura rapida a ciocanelor, gratarelor
si blindajelor la maruntirea materialelor abrazive; materialele cu umiditate ridicata
si plasticitate mare se lipesc de gratare.
19
dimensiunile rotorului;
debitul morii;
Mecanica morii
Granulatia produsului finit
masa
variaza intre
si
atunci se poate
scrie:
(5)
Daca se fac inlocuirile in relatia (3) dupa simplificarea cu
se obtine:
(6)
si pentru
. Astfel:
(7)
de unde
(8)
Viteza
(9)
22
(1
1)
Se face notatia
atunci:
(1
2)
Rezulta ca marimea
Dimensiunile rotorului
Pentru calculul diametrului rotorului
si a lungimii rotorului
mori cu ciocane, se recomanda utilizarea relatiilor:
al unei
(1
3)
unde:
Debitul morii
Debitul unei mori cu ciocane este in functie de proprietatile de baza ale
materialului de maruntit, dimensiunile si turatia rotorului, numarul, greutatea si
forma ciocanelor, de dimensiunile si caracteristicile constructive ale morii.
23
- diametrul rotorului, m;
- lungimea rotorului, m;
- turatia rotorului, 103rpm.
elastic cu bolturi ci prin intermediul unei transmisii prin curea, atunci roata de
curea se construieste si ca volant.
26
Generalitati
Morile cu ciocane fixe sunt alcatuite din unul (fig. 1, e, f) sau doua rotoare
(fig. 1, g, h) pe care ciocanele sunt montate rigid. Din punct de vedere constructiv
exista o mare varietate de mori cu ciocane fixe astfel:
-
Moara cu ciocane fixe este alcatuita din carcasa fixa 1 (fig. 6) realizata in
constructie sudata, captusita, daca este necesar cu placi de blindaj. Rotorul 2 este
prevazut cu 4-6 ciocane sub forma unor bare longitudinale, care in cazul uzurii
pronuntate pot fi rotite la 180o. Arborele 9 al rotorului se reazema in lagare cu
rulmenti. In spatiul de alimentare A este montata sita 8, prin care se separa
materialul de mici dimensiuni alimentat odata cu materialul de maruntit. Perdeaua
de lanturi 7 impiedica intoarcerea in palnia de alimentare a bucatilor de material
reflectate de nicovalele 5 si are rol in uniformizarea alimentarii.
27
Diametrul
Lungimea
alimentat.
, unde
Observatii:
-
raportul
29
, unde
, prin analogie
mm, pentru
6. Bibliografie - Webografie
Bibliografie :
30
Webografie :
1. www.scribd.com
2. http://www.rompan.ro/index.php?page=fainaneagra
3. http://www.naturalia.ro/catalog/grau.php?pag=alimentatie
4. http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=38586
31