Sunteți pe pagina 1din 20

DOMENIUL : MECANIC

CALIFICAREA PROFESIONALĂ :
LĂCĂTUS CONSTRUCŢII METALICE SI UTILAJ TEHNOLOGIC

Candidat : ............

Indrumător : Profesor Feraru Dumitru

2009

1
TEMA:

Maşini pentru mărunţire. Mori

2
Cuprins:

Argument ………………………………………………………… 5

1. Consideraţii generale …………………………………….. 6

1.1. Factorii care influenţează operatia de mărunţire …………... 6


1.1.1. Duritatea …………………………………………………… 7
1.1.2. Umiditatea …………………………………………………. 8
1.1.3. Ingrediente pentru macinare ……………………………….. 8
1.1.4. Gradul de marunţire …………………………………………9
1.1.5. Trepte de marunţire ………………………………………….9
1.1.6. Procedee de marunţire ……………………………………...10

2. Masini de mărunţire – Mori ………………………………10

2.1. Mori cu clopot ………………………………………………10


2.2. Mori cu pietre orizontale ……………………………………11
2.3. Mori cu bile …………………………………………………12
2.4. Mori vibratoare …………………………………………….. 15
2.5. Mori cu jet …………………………………………………..16
2.6. Mori coloidale ………………………………………………17
2.7. Mori cu inel si valţuri ……………………………………….18

3. Concluzii …………………………………………………….20

4. Bibliografie ………………………………………………….21

3
ARGUMENT

Operatia ,, Masini pentru mărunţire – Mori “ este o lucrare de specialitate cu o


importanta deosebită pentru industria chimică.

In cazul acestei lucrări sunt prezente morile cu clopot, cu pietre orizontale, cu


bile, vibratoare, cu jet, coloidale, cu inel si valturi.

Morile cu clopot sunt masini usoare si ocupă spatiu redus in comparatie cu alte
mori de aceeasi productie, dar cu o uzură mare a suprafetelor de măcinare
( crestele benzilor tăietoare ).

Morile cu pietre orizontale sunt folosite din cele mai vechi timpuri pentru
măcinarea cerealelor. Ele servesc pentru măcinarea fină, umedă sau uscată a materialelor
moi sau semidure : pigmenti, cretă, calcar, ghips, barită, preparate cosmetice sau
farmaceutice.

Răspandirea foarte largă in industrie a morilor cu bile este urmarea avantajelor lor
răspandite:
- turatia redusă a elementelor mobile;
- functionare sigură;
- grad de măruntire;
- turatie redusă a elementelor mobile;
- produs fin;
- miscare liberă a corpurilor măcinătoare;

Morile vibratoare se diferenţiază de morile cu bile prin principiul de funcţionare


deoarece in fiecare punct al morii se dezvoltă forte centrifuge a căror componenţă
verticală poate intrece greutatea unei bile.

In morile cu jet mărunţirea este efectul unei turbulenţe violente care provoacă
lovituri puternice intre granulele introduse in spaţiul de măcinare si eroziunea lor prin
frecare.

4
Morile coloidale au un avantaj deoarece cu coloizi protectori ca: clei, gelatina,
albuminoide, anulează actiunea substanţelor care incetinesc mărunţirea foarte fină.

Morile cu inele si valţuri prezintă cateva avantaje importante:


- mers linistit si fundaţii reduse;
- uzură mica a suprafeţelor de măcinare;
- consum relativ mic de energie in comparaţie cu alte mori;

1. CONSIDERAŢII GENERALE

Prin flotaţie, măcinarea carbunilor pentru arderea in arzătoarele de praf, măcinarea


cerealelor sunt numai cateva din aplicaţiile importante ale mărunţirii materialelor solide.
Mărunţirea solidelor este o operaţie scumpă prin consumul mare de energie si prin uzura
importanta a utilajului. Sute de miliarde de kilowaţi ore ( kwh) sunt consumaţi anual
pentru acţionarea masinilor de sfărămare si măcinare.
Cercetările au arătat că numai intre 0,1 si 2, 0% din aceasta enormă energie se foloseste
pentru invingerea forţelor superficiale de coeziune; restul se pierde in mod inutil sau
chiar dăunator sub formă de caldura.
Randamentul energetic infim al masinilor de mărunţire indica posibilitaţile de
perfecţionare si rolul tehnicianului si cercetătorului in domeniul marunţirii materialelor.
Cunoasterea fenomenelor si factorilor care intervin in operaţia de mărunţire si alegerea in
consecinţă a metodei si instalaţiei, sau chiar o cat de mica imbunătăţire de lucru care ar
indica randamentul numai cu zecimi de procent, pot aduce economii insemnate de
energie.

1.1. FACTORII CARE INFLUENŢEAZA OPERAŢIA DE


MARUNŢIRE

Un bulgăre lovit sau comprimat este spart in bucăţi de mărimi neegale. Repetarea
acţiunii de mărunţire produce bucăţi din ce in ce mai mici. S-au putut face urmatoarele
constatari:
- bucăţile mari rezultate din primele loviri sau comprimari provin din mici fisuri
preexistente in materialul initial;
- de natura materialului;
- forta de măruntire nu are efect instantaneu si este necesar ca forta sa fie mentinuta
un mic interval de timp;
- forta se aplica numai in cateva puncte de pe suprafata neregulată a materialului de
măruntit;

Pentru proiectarea sau alegerea unei instalatii de măruntire este nevoie să se analizeze
urmatorii factori:
- Factori referitori la materialul de măruntit: mărimea, forma si structura bucătilor
sau granulelor initiale, cantitatea sau debitul, umiditatea, densitatea, elasticitatea;

5
- Factori referitori la produsul care trebuie obtinut: mărimea sau granulometria
produsului, suprafata specifică, volumul specific sau greutatea specifica in
gramadă, forma si structura particulelor;
- Factori referitori la masinile de măruntire: modul si durata de actionare, uzura
suprafetelor de măruntire, impurificarea produsului, productivitatea, temperatura
de lucru, gradul de măruntire;
- Factori referitori la instalatia de măruntire: numărul treptelor de măruntire;
- Factori referitori la intreaga operatie de măruntire: consumul specific de energie,
manopera, costul operatiei, adăugarea unor ingredienti favorabili operatiei,
functionarea continuă sau intermitenta.

1.1.1. DURITATEA

Duritatea este proprietatea care exprima tăria relativă a materialelor solide; este o
indicatie utilă pentru rezistenta materialelor la măruntire si pentru uzura suprafetelor
de măcinare.
Clasificarea materialelor dupa duritate se face cu ajutorul scarii conventionale
mineralogice sau scara de duritate.

Grad de duritate Mineralul caracteristic


1.Talc Ceruri, săpunuri, precipitate
uscate de la filtre – prese
Sare gemă, saruri
2.Ghips cristalizate, cărbuni moi,
grafit
marmură, calcar moale,
Materiale moi 3. Calcit barită, cretă
fosfati moi, magnezită,
4. Fluorină calcar

5. Apatit fosfati duri, calcar dur,


cromită, bauxită

6. Feldspat ilmenit, ortoclas,


Materiale dure hornblendă.
7. Cuart Granit, gresie
8. Topaz
9. Corindon Safir, smirghel

6
10. Diamant

1.1.2. Umiditatea
Umiditatea materialelor influenteaza
operatia de maruntire micsorand
productivitatea morilor (fig.1) si deci
marind consumul de energie si costul
operatiei. In general, la o umiditate de
peste 5% apa a materialului,
productivitatea morilor scade repede.
Se recomanda ca de fiecare data sa se
cerceteze experimental si sa se
aprecieze din punct de vedere
economic convenienta introducerii
unui uscator inaintea instalatiei de
maruntire sau intre doua trepte de
maruntire.

Fig.1
Variatia productivitatii morii in functie de
umiditatea materialului.

1.1.3. Ingrediente pentru măcinare

Acestea sunt substante care, amestecate in materialul maruntit, imbunatatesc


operatia de macinare, de exemplu prin marirea finetii produsului la aceeasi productivitate
a morii, sau marirea productivitatii la aceeasi finite de macinare, prin evitarea imbicsirii
suprafetelor de macinare cu pulbere macinata etc.
Astfel de ingrediente sunt:
- silicati, fosfati, acizi alchil-aril- sulfonici, saruri de trietanolamina impreuna cu
saruri de calciu ale acizilor lingo-sulfonici, in adaosuri sub 1% pentru macinarile din
industria cimentului;
- săruri de amoniu pentru măcinarea grafitului;
- acid oleic pentru măcinarea blendei;

7
- negrul de fum de canale dă rezultate bune la măcinarea clincherului de ciment;
de exemplu, prin adăugare de 0,32 sau 1,28 negru de fum, suprafata specifică a
produsului pentru aceeasi durată de măcinare se măreste cu 30, respectiv cu 50%, in
comparative cu suprafată specifică a produsului măruntit fără adaos de ingredient sau,
dacă se macină păna la aceeasi finite, durata de măcinare se reduce cu 28, respectiv cu
34%. Cimenturile obtinute prin măcinare cu adaos de negru de fum au rezistente
superioare celor macinate fara adaos. Un adaos de 0,08% negru de fum are efect
remarcabil de curătire asupra bilelor de măcinare.

1.1.4. Gradul de măruntire

Procesul este caracterizat printr-un anumit grad de măruntire. Raportul dintre un


diametru mediu si o bucată de material, inainte si dupa măruntire, reprezentarea gradului
de măruntire se face numai dacă bucătile au :
- dimensiune initială de 10-1500 mm si gradul de măruntire de 3-4 mm, acest
procedeu se numeste concasare;
- dimensiune initială de 0,15 -10 mm si gradul de măruntire de 10-50 mm, acest
procedeu se numeste măcinare.
Pentru a micsora consistenta de material măruntit nu se face dintr-o data ci
folosind mai multe utilaje

1.1.5. Trepte de măruntire:

Morile nu lucreaza cu orice grad de măruntire,cand gradul de măruntire este


mare,operatia se executa in două sau mai multe trepte de măruntire.
In tabela I sunt indicate, cu totul aproximativ,treptele obisnuite de
măruntire,dimensiunile initiale si finala pentru fiecare treptă, gradul de măruntire si
morile recomandate.

Tabela I. Trepte de măruntire.

Trepte Mărimea Gradul Mori recomandate


de măruntire initială(mm) de măruntire
Materiale dure
Concasare brută 1500 – 300 500 – 100 3
fină 500 – 100 125 - 25 4

Granulare brută 125 – 25 25 – 5 5


fină 30 - 6 5–1 6

8
Macinare brută 5 -1 0,5 – 0,1 10
fină 1,2 – 0,15 0,08 - 0,01 15

Concasare 500 – 100 10 cd


Dezintegrare brută 12 – 1,5 20 deh
fină 4 - 0,5 50 dehj

1.1.6. Procedee de măruntire

Procedeul discontinuu. Sarja de material initial este introdusă in moara si macinată


păna ajunge la finetea dorita. Rezulta un produs cu mult mărunt.( praf).
Procedeul continuu cu antrenarea pneumatica a produsului realizeaza in intregime
dezideratul aratat mai sus.
Un curent de aer trece continuu prin moara cu o viteza astfel reglată incăt să antreneze
particulele care au atins finetea dorita. Particulele sint separate de aer intr-un separator iar
aerul este readus in moară . Ventilatorul care antrenează aerul este montat la unele mori
chiar in interiorul lor . Curentul de aer mai are avantajul de a răci moara (important
pentru materialele sensibile la caldură ) si de a usca materialul .Pentru materialele
explozibile sau oxidabile aerul antrenat este inlocuit de un gaz inert .
Măruntirea poate fi umedă sau uscată dupa cum in moara exista sau nu un lichid (apă ,
ulei) . In procedeul umed consumul de energie este mai mic ( cu 20 – 30 % ) , capacitatea
instalatiei este mai mare , produsul are granulometrie mai uniformă , formarea prafului
este evitată , materialele se manipulează mai usor .

2. MASINI PENTRU MĂRUNŢIRE - MORI .

2.1. Mori cu clopot

Desi morile cu clopot au , ca si morile giratorii , suprafetele de


măcinare formate din două conuri , ele se deosebesc prin rotirea conului mobil in jurul
unui arbore care coincide cu axa de simetrie .
Finetea produsului este reglată prin lătirea sau ingustarea fantei de
evacuare , cu ajutorul unui dispozitiv care chiar in timpul functionării morii ridică sau
coboară conul central .
Pentru evitarea accidentelor provocate de intrarea materialelor prea
dure in spatiul de macinare , sunt prevazute bolturi de sigurantă care se rup cănd intervin
eforturi prea mari .
Produsul morilor cu clopot este un gris cu multa pulbere măruntă ,
aceste mori fiind indicate ca mori intermediare , inaintea morilor fine . Ele macină
produse moi sau semidure :

9
- calcar ;
- ghips ;
- dolomită ;
- argilă ;
- sare ;
- carbune ;
- oase ;
- materiale lipicioase .

Morile cu clopot sunt masini usoare si ocupă spatiu redus in comparatie cu alte mori de
aceiasi productie , dar au o uzură mare a suprafetelor de măcinare
( crestele benzilor tăietoare ) .

Fig.2 . moara cu clopot .

1- roata de transmisie cu curea;


2- arbore;
3- conul rotativ;
4- conul fix;
5- brate de sustinere;
6-dispozitiv pentru reglarea
distantei dintre conuri;
7-cuva pentru prinderea
produsului

2.2. Mori cu pietre orizontale

Folosite din cele mai vechi timpuri pentru măcinarea cerealelor , morile
cu pietre orizontale s-au mentinut ca principiu , dar au evoluat in forme perfectionate .

Caracteristicile unor mori cu clopot :

10
Puterea Productia la Greutatea Mărimea Mărimea Diametrul Turatia
KV fanta minimă maximă produsului conului
t/h initială mm mobil rot / min
mm mm
5 3,5 2 70 0- 6 600 200
6 4,5 3 80 0- 8 800 200
8 6 5 100 0 - 10 1000 200
11 9 7,5 120 0 -15 1200 200

Materialul de macinat este adus intre suprafetele a doua pietre de moară


suprapuse ; una din pietre este fixă , iar cealaltă alergatoare , rotindu-se in jurul unui
arbore vertical .
Fig.3. moara cu pietre orizontale .

1- piatra superioara, fixa;


2- piatra inferioara, alergatoare;
3- arbore; 4- postament; 5- invelis;
6- suruburi de fixare; 7- roata pentru
reglarea distantei dintre pietre;
8 si 9- angrenaj conic;
10- dispozitiv de alimentare;
11- evacuarea produsului;

Pietrele sunt din materiale naturale mai cu seamă gresie cu structura


speciala sau sunt turnate din ciment cu carborund .
O bună functionare a morii presupune :
a) transportul continuu al materialului de la centru la periferia pietrelor , fara
goluri sau aglomerari de material ;
b) măcinarea progresivă pina la finetea dorită ;
c) ventilarea (racirea) suficienta a suprafetelor de măcinare .
Toate aceste trei rezultate se obtin prin frecarea pietrelor , adică prin
taierea unor santuri pe fetele de măcinare ale pietrelor .

11
Morile cu pietre orizontale servesc pentru măcinarea fină , umedă sau
uscată , a materialelor moi sau semidure : pigmenti , cretă , ghips , barită , preparate
cosmetice sau farmaceutice .

2.3. Mori cu bile

Sunt morile care măcina prin lovirea si frecarea materialului de catre


corpuri de măcinare libere , intr-un tambur orizontal .
Corpurile de măcinare sunt bile ( sfere ) sau uneori sfere gaurite ,
cilindri , bastoane , cuburi , inele cu sectiune pătrată , corpuri ovoide , elipsoide , sau
lenticulare din otel dur.
Răspindirea foarte largă in industrie a morilor cu bile este urmarea
avantajelor lor deosebite :
a) turatia redusă a elementelor mobile ;
b) functionare sigură ;
c) grad de măruntire ;
d) turatie redusă a elementelor mobile ;
e) produs fin ;
f) miscare liberă a corpurilor măcinătoare ;
g) randament bun , rezultat din marele numar de actiuni elementare de măcinare;
h) adaptare la conditii grele de măcinare .

La turatie mică incărcatura de bile si material alunecă ca un tot pe


suprafata interioară a tamburului , in conditiile date măcinarea materialului nu se
face decat in mică masură .
La turatie mai mare , miscarea incărcăturii ia formele din fig .4 (c , d ) ;
bilele insotesc tamburul pănă la o anumită inăltime si apoi cad lovind materialul .

Fig.4.- pozitia incărcaturii in morile cu bile la diferite turatii ale tamburului .

O bila ajunsă in punctul a pe suprafata interioară a tamburului in miscare este actionată


de doua forte :
1) . greutatea bilei G , cu directia pe verticala punctului a ;
2) . forta centrifuga C in directia radiala .
Proiectănd fortele pe raza si punănd conditia ca bila sa nu rămănă aderenta la perete ,
rezultă :
C<G sin α si pentru că C = mω D G ω D G ( 2π n ) D , rezultă
2 g 2 g 60 2
n < 42,3 sinα .
D

12
C - forta centrifugă ;
G - greutatea bilei ;
m - masa bilei ;
ω - viteza unghiulară a tamburului ;
D - diametrul tamburului in m ;
g - acceleratia pamănteasca , in m / s 2 ;
l - unghiul dintre orizontala si raza in punctul de desprindere ;
n - turatia tamburului , in rot / min.
S-a constatat ca măcinarea cea mai bună se obtine cănd bilele se
desprind la punctul a pentru care α = 35 sau sin α = 0 , 574 , in această situatie turatia
0.574 32
este : n = 42,3 =
D D

Bilele mici dau un produs mai fin dar nu pot marunti bucatile mari din materialul initial .
Kasatkin recomandă urmatoarele limite intre care poate să varieze diametrul bilelor :
d max = D păna la D
18 24

d min = D σ
1,28 E γ D

d - diametrul celor mai mari bucăti de măcinat , in cm ;


d max - limita maximă a diametrului bilelor , in cm ;
d min - limita minimă a diametrului bilelor , in cm ;
E - modulul de elasticitate al materialului de măcinat , in kgf / cm 2 ;
γ - greutatea specifică a bilelor , in kgf / cm3 ;
σ - rezistenta admisibilă la comprimare a materialului de măcinat , in kgf / cm 2 .

Productia morilor cu bile , pe baza teoriei similitudinii si a


numeroaselor determinari , a stabilit urmatoarea formulă pentru productivitatea morilor
cu bile la măcinarea carbunilor :
G = C γ b D Ln ۴ , unde
g
C - coeficient determinat experimental , depinzănd de finetea produsului ;
L - lungimea tamburului , in m ;
G - produsul morii , in t / h .
Puterea motorului electric care antrenează moara se poate aprecia cu formulele lui
Sokolov :
N 0,104 D γ b n ۴ + 0,513 / Gmd n
ŋ1 ŋ 2

N ≈ 0,104 D L γ b ۴+0,1 DLn


ŋ1 ŋ2
N - puterea motorului electric , in KW
d - diametrul lagărelor morii , in m ;

13
Gm - greutatea morii , fără bile , in t ;
۴ - coeficient de frecare in lagărul morii ;
ŋ1 – randamentul motorului electric;
ŋ 2 - randamentul transmisiei .

2.4. Mori vibratoare

Se diferentiaza de morile cu bile prin principiul de functionare .


Oscilatiile camerei de măcinare sunt intr-un plan perpendicular pe axa
morii , dupa un arc avind diametrul egal cu dublul excentricitatii axei ; in fiecare punct al
morii se dezvoltă forte centrifuge a căror componentă verticală poate intrece greutatea
unei bile .
Măcinarea intensa rezultă din repetarea de un numar foarte mare de ori
a impulsului pe care fiecare bilă il primeste de la pereti sau de la bilele vecine , la fiecare
oscilatie a morii .

Fig.5 . – moara vibratoare


1- recipient; 2- bile; 3- arbore; 4- arcuri; 5- contragreutati; 6- tub de protectie;
7- legatura elastica; 8- lagare cu bile;

In fig.6 este reprezentat principiul de functionare a unei mori vibratoare . Vibratiile sunt
produse prin invărtirea unui arbore , pe care sunt fixate doua piese excentrice ; arborele se
gaseste intr-un tub protector din interiorul camerei cu bile, sustinută de arcuri .

Fig.6 . – principiul morilor vibratoare .


1- camera de macinare, cu bile; 2- bile;
3- arcuri; 4- piesa excentrica;
5- tub cilindric;

14
Acest principiu este aplicat la moara de 250 l capacitate din fig.4 . Interiorul
recipientului si exteriorul tevii care protejează arborele sunt acoperite cu cauciuc , atăt
pentru a proteja moara căt si pentru a preveni impurificarea materialului măcinat prin
produsele de eroziune .

2.5. Mori cu jet

In aceste mori măruntirea este efectul unei turbulente violente care


provoacă lovituri puternice intre granulele introduse in spatiul de macinare si eroziunea
lor prin frecare .
De obicei aceasta turbulentă este intretiunută de forte centrifuge care servesc , in acelasi
timp , pentru clasarea granulelor si pentru evacuarea particulelor cand au atins finetea
finală .
Materialul de măruntit este injectat in camera de măruntire unde sub actiunea combinată
a jeturilor de aer sau de vapori de apă care produc o miscare turbionară si a fortelor
centrifuge care aduc mereu granulele in zona de actiune a jeturilor se produce , prin loviri
si frecari intergranulare , pulberizarea materialului .
Aerul sau vaporii de apă care au servit pentru maruntire trec in ciclon unde se separă de
produsul pulverizat .

Fig.7 .- micronizator .

1- camera de maruntire;
2- injectorul de alimentare;
3- injectoare de maruntire;
4- conducta de alimentare
a injectoarelor cu aer sau abur;
5- ciclon;
6- iesirea produsului pulverizat;
7- iesirea aerului sau aburului;

15
Micronizatorul este format dintr-o cameră circulară de măruntire , prin peretele căreia
patrund injectoare in directie aproape tangentială .
Micronizatorul este folosit pentru măruntirea foarte fină a materialelor ca : insecticide,
sulf , calomel , bachelita , criolita , barita , talc , pigmenti , antracit , pamint ,decolorant ,
antibiotice .

2.6. Mori coloidale .

Pulberile foarte fine , prin suprafata lor specifica foarte mare , scot in evidenta proprietati
superficiale interesante :
- putere de absorbtie ;
- culoare ;
- emulsionare ;
- viscozitate ;
- viteze mari de reactie ;
- afinitati chimice .

Fig.8. – moara coloidală


1- carcasa; 2- rotor dintat; 3- miezul central, dintat in partea concava;
4- nicovala dintata; 5- intrarea suspensiei de maruntit;

Dintr-o moara cu bile a rezultat , dupa 12 ore de măcinare , o pulbere de sticlă cu 51 %


granule de 38 – 6 u si 49 % granule de 4 – 1,5 u ; prelungind timpul de măcinare la 48 de
ore , s-au obtinut 6% granule de 24 – 10 u si 94 % granule de 2,5 – 1,2 u ; pentru

16
obtinerea cătorva procente de granule de mărimea 0,1 u , măcinarea ar trebui să dureze
căteva săptămăni .
Elementele active ale morii actionează prin lovire si frecare asupra particulelor solide din
suspensie ,prin intermediul fazei lichide dispersate ; actiunile de măruntire rezultă din
gradientii foarte mari ai vitezelor , in spatii foarte mici .
Natura mediului dispersat influientează atat durata măruntirii căt si finetea produsului .
Unele substante , de exemplu glicerina la măruntirea sulfului accelerează procesul de
măruntire , iar altele , de exemplu acizii si electrolitii il incetinesc .
Există si coloizi protectori : clei , gelatina , albumoide care anuleazăa actiunea
substantelor ce incetinesc maruntirea foarte fină .
Clasificarea morilor elecoidale , se împart :
- mori cu măcinare uscată ;
- mori cu măcinare umedă.
- Morile cu măcinare uscată : dau produse de ordinul micronilor între care sunt
microatomizoarele si morile vibratoare , descries anterior .
Asa cum s-a arătat mai sus , vor fi considerate ca mori coloidale numai cele cu măcinare
umedă .
După actiunea principală de măcinare , acestea se impart în :
a) – mori coloidale actionănd prin lovire , de exemplu moara Plauson şi moara
Oderberger ;
b) – mori coloidale acţionând prin frecare , de exemplu moara Premier şi moara
Hurrel .

2.7. Mori cu inele şi valţuri

Aceste mori sunt cunoscute şi sub numele de mori Kent sau mori
Maxecon , macină materialul prin presare între un inel lat , cu axa orizontală şi trei valţuri
situate în interiorul inelului .
Valţul de sus este antrenat direct de o transmisie cu curea , pe acest valţ se sprijină liber
inelul de măcinare care este rotit prin frecare cu valţul .
Celelalte doua valţuri sunt presate contra inelului de arcuri exterioare şi sunt rotite de
inel în jurul axului lor .
Construcţia formează un system echilibrat şi destul de elastic ca să reacţioneze când
debitul de alimentare nu este uniform .

Fig.9 – moara cu inel şi valţuri

1- inel de macinare;
2- valturi;
3- arcuri;
4- palnie si dozator de
alimentare;
5- carcasa;

17
Materialul de măcinat este adus între inel şi valţurile inferioare ; aici are loc o prima
măruntire .
Din cauza forţei centrifuge, materialul ramăne proiectat pe faţa interioară a inelului şi este
mărunţit apoi succesiv între celelalte valţuri şi inel .
Produsul iese din moară prin fantele circulare dintre inel si pereţii frontali ai carcasei .
Pentru a obţine pulbere fina este nevoie de un separator exterior, al cărui refuz este readus
în moară .Moara este folosită pentru măcinarea intermediară şi fină a materialelor moi
semidure , în special cărbuni şi fosfaţi .
Ca urmare a elasticităţii sistemului de măcinare, morile cu inel şi valţuri prezintă câteva
avantaje importante :
a ) – uzură mică a suprafeţelor de măcinare ;
b ) – mers liniştit şi deci fundaţii reduse ;
c ) – consum relativ mic de energie în comparaţie cu alte mori .

18
CONCLUZII

In cap.I al lucrarii ,, Masini pentru maruntire. Mori ”, sunt prezentati


factorii care influenteaza operatia de maruntire, duritatea, umiditatea, ingrediente pentru
macinare, gradul de maruntire, trepte de maruntire si procedee de maruntire.

Duritatea este proprietatea care exprima taria relativa a materialelor


solide.
Ingredientele pentru macinare sunt substante care, amestecate in
materialul de maruntit imbunatatesc operatia de maruntire.

Umiditatea materialelor influenteaza operatia de maruntire, micsorand


productivitatea morilor si marind consumul de energie si costul operatiei.

In cap.al II – lea sunt descrise morile.

Despre morile cu clopot spunem ca au suprafetele de macinare formate


din doua conuri, care se deosebesc prin rotirea conului mobil in jurul unui arbore care
coincide cu axa de simetrie.

Morile cu bile sunt morile care macina prin lovirea si frecarea


materialului de catre corpuri de macinare libere, intr-un tambur orizontal.

In ultimul capitol sunt date detalii despre morile cu inele si valturi care
macina materialul prin presare intre un inel lat, cu axa orizontala si trei valturi situate in
interiorul inelului.

19
BIBLIOGRAFIE

1. Ioan Luputui - ,, Exploatarea si intretinerea utilajelor si instalatiilor din industria chimica ”


Manual clasa a XI- a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1984.

2. Em.A.Bratu - ,, Operatii si utilaje din industria chimica ”


Carte tehnica. Editura tehnica ,1969.

3. G.Gross - ,, Utilajul fabricilor de materiale de constructie”


Editura Tehnica, Bucuresti, 1951.

4. A.G.Kasatkin - ,, Procese si aparate principale in tehnologia chimica”


Editura didactica, Editura tehnica, Bucuresti, 1963.

5. V.P.Romadin - ,, Prepararea prafului de carbune ”


Editura Energetica de Stat, 1955.

20