Tema 4.

Fărâmiţarea
materialului solid

4.1. Metode de fărâmiţare.

4.2. Ipotezele teoretice ale procesului.
4.3. Factorii care influenteaza operatia
de maruntire.
 4.1. Metode de fărâmiţare
Definirea operatiei :
În procesele tehnologice din industria alimentara se
impune ca produsele folosite sa fie marunțite.
Marunțirea este operația de reducere a dimensiunilor
geometrice a particulelor prin distrugerea integrității lor
fizice, ca urmare a actiunii mecanice asupra materialului.
În funcție de forma finală a particulelor procesul de
marunțire are următoarele denumiri :
- Mărunțire propriu-zisă, când particulele finale au o formă
determinată, în care intră procesele ca: sfărmare,
concasare, spargere, măcinare, dezintegrare;
- tăiere și tocare.
 Mărunțirea materialelor se realizează prin :
- concasare, măcinare, tăiere, dezintegrare – pentru solide;
- pulverizare, emulsionare – pentru lichide;
- dispersare – pentru gaze.
Metode de mărunţire:
- Dacă avem bucăţi mari, dure atunci avem de-a face cu
concasare.
- Dacă avem bucaţi mijlocii, operaţia poartă denumirea de
granulare.
- Pentru bucaţi mici poartă denumirea de măcinare.
- Mărunţirea bucăţilor mici din materiale dure poartă denumirea
de dezintegrare.
- Când consistenţa este mare sau redusă iar duritatea mică
mărunţirea se numeşte divizare sau tăiere.
- Când produsul are o anumită consistenţă (precum carnea), pentru
obţinerea particulelor mici mărunţirea poartă denumirea de
tocare.
 Mărunţirea materialelor solide se face sub acţiunea
forţelor exterioare, care pot fi:
- Presare
- Lovire
- Rupere
- Tăiere
- Frecare
Utilaje de mărunţire:
Se clasifică după principala forţă care acţionează asupra
materialelor în :
- Utilaje de mărunţire prin compresiune
- Utilaje de mărunţire prin dezintegrare
- Utilaje de mărunţire prin măcinare
- Utilaje de mărunţire prin tocare
- Utilaje de mărunţire pin zdrobire
 4.2. Ipotezele teoretice ale procesului
Descrierea operaţiei de mărunţire
Mărunţirea materialelor este o operaţie des întâlnită în
industria alimentară și în toate subramurile sale deoarece:
- Realizează operaţiile tehnologice în industria morăritului,
unde se obțin produse fin mărunţite (făina, mălaiul, grisul, etc.)
- Favorizează extragerea substanţelor din materiile prime
(grăsime din sămânţa de floarea soarelui, grăsimea din slanină,
etc.)
- Este o operaţie de bază în industria preparatelor din carne,
unde prin mărunţire se obţine compoziţia pentru diferite
preparate
- Favorizează alte operaţii cum sunt difuzia, transmiterea
căldurii,etc.
 Mărunţirea materialelor poartă diferite denumiri, după
duritatea și consistenţa materialelor, mărimea bucăţilor
supuse operaţiei şi a celor rezultate, precum şi după forma
determinată pe care o obţin produsele în final.
Astfel, mărunţirea bucaţilor mari din materiale dure este
denumită concasare sau sfărâmare, a celor de mărime
mijlocie - granulare, iar a bucăţiilor mici - măcinare.
Mărunţirea bucăţilor mici din materiale cu duritate mare
este denumită dezintegrare.
Mărunţirea în bucaţi mici a materialelor cu duritate mare
este denumită măcinare, obţinându-se în final particule de
dimensiuni mici sau foarte mici (ex: pulbere-cacao).
Mărunţirea materialelor care nu sunt dure dar au mare
sau redusă este denumita divizare sau tăiere, obţinându-se
bucăţi de dimensiuni mici (fructe şi legume felii).
 Mărunţirea unor produse ce prezintă o anumită
consistentă (carne) pâna la obţinerea unor particule
uniforme mici se numeste tocare.
Factorii care influenţează operaţia de mărunţire sunt
numeroşi , in continuare enumerandu-se cei mai răspândiţi,
astfel:
- Caracteristicile fizico-chimice ale materialelor, precum
conţinutul de apă și forma în care aceasta este conţinută în
produs, mărimea bucaţilor.
- Modul de acţionare a utilajelor, temperatura de lucru,
productivitatea, gradul de uzură a pieselor ce realizează
mărunţirea
- Modul de realizare a operaţiei, continuu sau
discontinuu, consumul specific de energie, forţele ce
acţionează asupra materialului.
 Mărunţirea materialelor solide se produce sub acţiunea
unor forţe exterioare În momentul când se depăşeşte limita
de plasticitate a materialului, acesta începe să se fisureze,
crapă, apoi se desface în bucăti. Mărunţirea se poate
realiza din acest punct de vedere prin presare
(compresiune), lovire (impact), frecare , rupere, tăiere.

Scopul procesului
Maruntirea se aplica pentru :
a) accelerarea unor operatii fizice (dizolvari, uscari) sau a
unor operatii chimice și de transfer de caldura sau de
substanță.
b) obținerea unor constituenți dintr-un agregat, de
exemplu separarea endospermului cerealelor de înveliș,
decorticarea care ulterior sunt separati prin sortare.
 c) asigurarea unei amestecari mai bune a unor produse
cu altele.
d) facilitarea comercializării produselor.
Aplicațiile operației în industria alimentară se regăsește
în toate ramurile acesteia: morăritul, zaharului, a
conservelor, a amidonului, alcoolului, berii, vinului, etc.

Proprietățile solidelor
Un element produs alimentar care constituie materia
primă se caracterizează prin: suprafață, dimensiunea
liniara, structura, friabilitate, duritate și rezistența la
compresiune.
a)     Dimensiunea liniară poate fi diametrul sau latura
pentru sferă, respectiv cub sau o dimensiune medie fictiva
în cazul formelor neregulate.
 Pentru un ansamblu de particule, intereseaza
dimensiunea medie si dimensiunea limita. Dimensiunea
medie reprezinta dimensiunea particulelor care au
ponderea cea mai mare în amestec. Dimensiunea limita a
particulelor este dimensiunea celor mai mari sau celor mai
mici particule din amestec.
b) Suprafata care intereseaza este cea exterioara, uneori
si suprafata interstitiala (a golurilor). Aceasta se estimeaza
la particulele cu forma nedefinita. În cazul unui amestec
polidispers de particule suprafata este suma suprafetelor
individuale, iar suprafata specifica este suprafata unitatii
de masa sau de volum.
c) Structura materialelor poate fi: omogena sau
neomogena. În cele mai frecvente cazuri este neomogena.
 d) Duritatea este proprietatea care exprima tăria relativa a
materialelor solide. Acestea se clasifica dupa scara de duritate
Mohs in :

moi avand scompresie ≤ 107 Pa

semimoi : sc = 107 ÷ 5·107 Pa

dure : sc > 5·107 Pa

Majoritatea materialelor intalnite in industria alimentara sun

moi sau foarte moi de exemplu :
moi (zahar, cereale, oase)
foarte moi (sfecla, carne, legume, etc.)
e)     Distributia particulelor dupa dimensiuni. În functie de
natura materialului si gradul de maruntire, fractiunea cu
dimensiunea ce apare cu frecventa maxima se numeste moda.
4.3. Factorii care influențează operația de
mărunțire
Eficienta operatiei de maruntire inseamna transformarea
cu consum de energie minim si cu productivitate maxima a
unu material solid dat intr-un produs pulverulent sau
granulat de dimensiuni si forma impuse. Realizarea acestui
scop depinde de o gama variata de factori :
a) Umiditatea – de obicei este un factor negativ cu efecte
nefavorabile asupra procesului de maruntire.
b) Finetea pana la care materialul este maruntit
micsoreaza productivitatea si mareste consumul de
energie, deci costul operatiei.
 c) Gradul de maruntire (m) depinde de tipul masinii si de
marimea bucatilor obtinute.

in care :
d1 – dimensiunea materialului initial;
d2 – dimensiunea produsului.

Maruntirea discontinua: produsul initial este introdus in

moara si macinat in timp determinat pana ajunge la
dimensiunea dorita. Procedeul este rar utilizat, obtinandu-
se mult praf (component marunt).
 Maruntirea continua in circuit deschis. Materialul trece o
singura data prin moara sau succesiv prin mai multe unitati
de macinare. Rezulta de obicei un produs neuniform;
consumul de energie este mare.
Maruntirea poate fi pe cale :
- uscata (cel mai frecvent utilizata)
- umeda (in prezenta apei), la maruntirea porumbului in
industria amidonului si a maltului in industria berii
 Clasificarea masinilor de maruntit
În functie de natura materiei prime supuse maruntirii.
Masini de taiat
a)     În functie de tipul de cutit utilizat :
masini cu cutite in forma de disc;
masini cu cutite plane de diferite forme;
masini cu cutite de tip stea.
b)     În functie de marimea bucatilor taiate :
masini pentru taierea in bucati mari (maruntire grosiera);
masini pentru taierea in bucati medii;
masini pentru taierea in bucati mici (masini de tocat fin).
c)     În functie de constructie si mod de montare a
cutitelor :
masini cu cutite montate pe discuri rotative (cu cutite
plane de diverse forme);
 •masini centrifugale, avand cutite plane, taierea
realizandu-se sub actiunea fortei centrifuge;
•masini cu cutite disc (orizontale, verticale) pentru tocat
legume, fierastraul circular;
•masini cu cutite plane de diferite forme (cuterul,
fierastraul plat);
•masini cu cutit tip stea (wolful);
•masini cu mai multe tipuri de cutite (masinile de taiat
slanina).
 Masini de maruntit propriu zise. Se clasifica in functie de :
a)     Gradul de maruntire al materialului :
masini ce executa operatia de concasare;
masini ce executa operatii de macinare - maruntire pentru
materiale dure;
dezintegrarea pentru materiale moi.
b)     Viteza relativa a organului de maruntire: mica, medie,
mare.
c)     Principiul de functionare si caracteristicile constructive :
concasoare cu falci;
concasoare cu mori cu cilindrii;
colerganguri (mori chiliene) cu pietre verticale;
mori prin lovire, mori cu ciocane, dezintegratoare, mori cu bile
 Mori cu cilindrii (valturi)
Morile cu cilindrii sunt utilizate aproape in toate
subramurile industriei alimentare. Cilindrii in miscare de
rotatie in sens de intampinare, actioneaza prin strivirea
materialului, strivire combinata uneori cu taiere, cu rupere
sau forfecare, dupa cum suprafata cilindrilor este neteda,
striata sau are colti si viteza periferica este egala sau
diferita.
Clasificarea este in functie de trei criterii :
a)     În functie de modul de montare al lagarelor :
mori cu lagare : fixe, mobile, fixe si mobile
b)     În functie de natura suprafetei cilindrilor :
mori cu cilindrii netezi, riflati (striati), dintati
 c)     În functie de numarul cilindrilor: cu un singur
cilindru(a); cu doi cilindrii avand axele in acelasi plan
orizontal(b), in planuri orizontale diferite(c), sau masini cu
trei cilindrii si doua macinatori(d); masini cu doua perechi
de cilindrii riflati sau netezi realizand doua macinaturi
succesive(e) : masini cu cinci cilindrii in acelasi plan
vertical sau in doua plane verticale diferite(f).
 Elemente de calcul
Dimensiunile caracteristice de mori cu valturi sunt :
diametrul cilindrilor D, lungimea L, distanta dintre cilindrii
2a, unghiul de prindere α si turatia n.
Consideram o particula de diametru d supusa strivirii
intre valturi. Forta F de apasare a valturilor asupra
particulei se descompun in F1 si F2. În mod analog forta d
frecare Ff se descompune in Ff1 si Ff2.
Legatura intre D (diametrul tavalugului) si d (diametrul
particulei)
Turatia optima a cilindrilor
La o turatie foarte mare a cilindrilor incep sa apara forte
de inertie, particule de material alunecand, iar la turatii mici
scade productivitatea.