Mărunţirea

1. Definiţia operaţiei şi a gradului de mărunţire

Mărunţirea – operaţia de reducere a dimensiunilor geometrice a particulelor prin distrugerea

integrităţii lor fizice, ca urmare a acţiunii unor forte mecanice (trecerea de la volume mai mari la
volume mai mici)
Procesul de mărunţire trebuie să se realizeze în aşa fel încât materialul prelucrat să nu sufere
modificări nedorite, cum ar fi impurificarea sau încălzirea excesivă.
In funcţie de proprietăţile produselor (duritate, elasticitate, dimensiune finala) mărunţire poarta
denumiri diferite:
o Concasarea (sfărâmare) când un material dur si de dimensiuni mari este transformat in
bucăţi de mărime mijlocie (concasoare).
o Granularea este operaţia de sfărâmare a unui material dur de dimensiune medie se
transforma în bucăţi mărunte, având forme geometrice rotunjite – boabele de cacao. o
Dezintegrarea – din produse de duritate mare se obţin particule fine (din măcinătura de cacao
se obţine pudra de cacao).
o Măcinarea din produse de duritate medie se obţin produse de granulaţie fina si chiar pulbere,
se efectuează cu ajutorul morilor.
o Tăierea (divizarea) este operaţia de detaşare sau desprindere a unei porţiuni dintr-un material
solid dur sau cu consistenta mare, prin strivire locală (ceea ce constituie tăierea propriu-
zisă), forfecare, despicare sau aşchiere.
o Tocarea – din produse cu consistenta mare se obţin particule de dimensiuni foarte mici –
carne tocata.
Mărunţirea poate avea următoarele scopuri:
- facilitarea sau grăbirea operaţiilor fizico-chimice prin creşterea suprafeţei de contact între
fazele care participă la transferul de căldură sau de materie, cum este cazul dizolvării unor
substanţe, uscării;
- separarea constituenţilor unui produs până la limita în care fiecare particulă reprezintă un
component, aceştia putând fi apoi separaţi prin cernere, etc.;
- necesitatea omogenizării amestecurilor eterogene;
- obţinerea fineţii necesare pentru a conferi produselor caracteristicile cerute.
Operaţia de mărunţire este evaluată prin gradul de mărunţire definit de relaţia: n
=D/d
unde: D - dimensiunea medie a materialului alimentat;
d - dimensiunea medie a materialului mărunţit.
În funcţie de valoarea gradului de mărunţire operaţiile de mărunţire pot fi împărţite în două
grupe mari: sfărâmare, cu ajutorul concasoarelor şi măcinare, cu ajutorul morilor.
2. Metode şi procedee de mărunţire
 Metode de mărunţire

Operaţia de mărunţire este rezultatul aplicării unei forte exterioare asupra produsului. Când
aceste forte depăşesc o anumita valoare produsul se deformează, începe sa se fisureze, apoi se desface
in bucăţi.

După felul forţelor aplicate asupra produselor mărunţirea se realizează prin mai multe
metode: a- compresiune
b- lovire
c- frecare
d- taiere

Uneori se aplica forţe combinate:

o compresiune si taiere
o compresiune si forfecare
o lovire si frecare

3. Procedee de mărunţire

Mărunţirea se poate realiza prin:

o Procedeu discontinuu – când producţia se realizează pe şarje. Materialul este ţinut in utilaj
pana nu mai exista particule de dimensiuni mari. Procedeul durează mult si se obţin multe
particule foarte fine, pe lângă granulaţia dorita. Consumul de energie este mare.

o Procedeu continuu in circuit închis – materialul trece prin maşina de mărunţire, apoi prin
separare particulele de fina sunt separate iar cele cu dimensiune mare sunt reîntoarse in
utilajul de mărunţire. Se evita astfel mărunţirea inutila, consumul de energie scade.