Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
-=-
OI N
VIII.
...--, ,
TRECUTUL I S T A RE A EI DE ASTZI
l TEHNIC POPULAR
CONTRlBUIUNI DE ART
.
.
DE
TUDOR PAMFILE
Motto,' Viitorul erii, ti tese
fClllcial.
IJll. S. Regina Elisavela/.
:I
I
I
l.
BUCURETI
LtBRARIA
LEIPZIG
GEROI.D
OTTO l-lARRASSOWIT2
1910.
PREUL
'10 LEI
"
Comp.
ACADEMIA ROMANA
VIII.
INDUSTRIA CASNICA
LA.
ROMANI
TRECUTUL $I STAREA El DE ASTAZI
CONTRIBUTIUNI DE ARTA 51 TEI-INICA POPULARA
DE
TUDOR PAMFILE
Motto : *Vittorul Ter% U lege
femelas.
BUCURESTI
TIPOGRAFIA COOPERATIVA"
No. 6, SRADA BELVEDERE, No. 6
1910
Lei 3,
I',,
A
5,
6,
n
u t,
PARTEA I.
INDUSTRIA ANIMALA
CAPITOLUL I.
PIRUL.
1. 'land de pore, pe care strainatatea ni-1 vinde asi de scump,
it culeg taranii romani la indatinata taiere a porcilor, dela Ignat (zo
Decemv.) si pina a doua zi de Creiciun (26 Decemv.). Dupi ce se
injunghie porcul, femeia si copiii ii smulg coama si parul aspru de
pe spinare si data si pe trup parul este lung si aspru, 11 smulg si
pe acela. II mai capita, la munte si la dealuri, prin loath paduroase, si dela porcul mistret sau salbatic. Parul it fac manunchele
si4 pasrreaza sau pentru a-1 vinde acelor oameni nevoiasi, ungureni,
steclari, can yin iarna cu saci de sticlarie purtati pe umeri cu
doua bete si dela cari in schimbul parului iau sticle, pahare, etc.,
sau pentru facerea periilor.
Bidinelele, sing. bidinea 1) sau
blichinalele, sing. &Wait, data nu se fac
de titre tigancele sau tiganii cdlddrari,
corturari sau laleti, le face gospodina in
chipul urmator : se insiruesc pe o sfoari
(,carri) nianunchelele de par, groase cat
degetele unui copil mic, si astfel, ficand
o panzulita (Fig. I), se infisoara pe
1)
Fig, 5.
Peril pentru fuioare isi fac gospodinele tot din par de port,
insa acesta trebue si fie foarte gros. Se fac intocmai ca si bidinelele
aproape, numai ca sunt foarte indesate, iar in loc de
catran, fixarea se face printr'o impletire a atei pe cotor
(Fig. 6). Intrebuintarea vom vedea-o cand va fi vorba
Fig. 6.
de canepa.
Cismarii intrebuinteaza la cusutul cismelor (ciobotelor), in loc
de ace, fire de par de poc cari stint bifurcate la varf. Legatura parului cu ata se face intr'un chip ingenios.
2. Parul de eaprA, caci nu se zice ldna de capra, nu se foloseste decat rar, si mai mull la munte sau la ses de catre ciobani
I) Dupa aratarile d-lui Gh. T. Kirileanu (jud. Suceava).
2) Din Tepu, jud. Tecuciu.
sau mocani. Impletit, cum vom vedea ca se fac funiile, cite trei
sau mai multe vide subtiri, ca un betigas de chibrituri, di tdrsdirele
sau noji(ele, atele cu cari se leaga opincile. In Ardeal se numesc
vdniiri 1) i leaga femeile nu numai opincele ci si cioarecii pans
catre genunchi.
el funii
pentru intits
mi,s-hic
6)
CAPITOLUL II.
L
N A.
1. Consideratiuni generale. Productiunea lanii std in lega-tura directs cu numarul turmelor, iar acestea variaza dupe abundenta
sau lipsa islazurilor sau imaurilor. In timpurile vechi, anterioare-
anului 1774, acel an de cand incep sa se desfunde padurile i fanetele pentru a le da plugului mai roditor, de cand terile romane
numarul turmelor trebue
incline tot mai mult catre agriculture,
sa fi fost foarte mare, nu numai la munte ci i la es. Aceasta trebue
sa o credem din faptul ci in veacul XV i urmatoarele doui, incepem sa transportim of numeroase in tinuturile turceti, iar lana
in alte parti.
Vameii Bistritei luau la 21 Iulie 1412 patru dinari pentru o
povara de Yana (pondus equi lanam portantis) 1), ceeace arata ca
40 oca. Tot din acct an, este un document unde Lana se pune
pentru datorii, zalog, cand sa va vinde, sa-(i) is (creditorul) bani
cu doband(a), pe un an zeace la unulO.
Din 1730 aflam ca ((tan sac de lan(a) dintr'a lui Ilie Otitilianu, i au tras maj 4, far fungi 14, i un sac... mai nainte, maj 4,..
fungi 14, i am tocmit maja flor. 12 i peste tot fac f. 8... $i am
dat lui Ivan Brandicin un sac de lan(a), maj 4, fungi 7, i am luat
eu inapoi oc. 16, cu sac cu tot 0.
0 statistics oficiala din Tara-Romaneasc.a arata ca chiar la 1839
se exports din tarsi 1,531,185 ocale de lana pentru 6,600,000 lei-
Maramurefului.
a).
flintoacele 3) sunt
nu.miri din Ardeal. Bit& sau bifcle sunt mitele mai lungil) iar ta.i
niturile san dapchii sunt mitele, in graiul din Munch: Nearntului.
3. SpAlatul lanii se face de obiceiu vara, in timpul cand femeile
se duc la ape curgatoare deli gbilesc (inalbesc) panzele. Iata cum
se spala in Bogdanestii Sucevei : Se incearca (fierbe, infierbanta) apa
cea mai proasta de aid parte. Cea mai buns se numeste par in
Moldova, in partile bihorene 4) si de sigur si in altele. Lana mijlocie
sz.. chiama nicurd
lana care ramane, codina , in Bihor 5).
sau iniquri, pron. pop.: mndc4uri (Una cea mai buns de canuri
ce se boieste si se bate in catrinte, jud. Suceava) 6). Categoria
cea mai proasta, cea cu firele subtiri si scurte se numestet in deobstecanurd (In muntii Moldovei e buns pentru Mantra* la sumane 7),..
I) Al. Viciu, ibidem, p. 19.
2) Francu-Candrea, op. cit., p. 106.
3) Z. C. Arbore, Basarabia (Edit. Acad.), p. 173.
4) .essittoarea, VII, p. 792.
5) Ibidem, VII, 792.
Ei au o coada sau o nuinufa de lemn in forma de lopatica prevazuta $i pe o parte si pe alta cu doua plasele de corn de bou, incalzit in foc si intins. Pe o parte, si in aceste plasele, sunt fixati dintii
de fier, grosi cat b:itul de chibrit, asezati pe un rand sau cloud ; cand
4111r1111=1,41=Inin
2333MA4L
Bihor. O.
Fig. 7.
L.--
pieptenului in
"\e
Fig. 8.
cu mina de partea
A, de par, nu brusc
ci incet si care putin. Astfel se scoate tot parul, pita ce se ajunge la firele cele scurte
de mieKurci,
metru, cand e lina buna, se rupe cam de cite o palma lungimei se pune una peste alta.
Ceeace rimane in dintii pieptenului se chiama canura sau bud.
Dad Una a fost buna, i din canura se scoate o frunte (calitate superioara), micura. Dad lina n'a fost ass de buna, nu se mai scoate,
caci altfel canura ar fi ass de rea, ca nu s'ar mai putea folosI la nimic.
Cand !aria este foarte buna, pieptenele are doua barbi, una in
A si alta in A', facuta i aceasta tot cu pieptenele. In acest caz,
pdrul se scoate din amindoua partite, dar, fir6te, mai putin din A'.
Scoaterea canurei din pieptene cu ciupirea se face greu i canura iOta este /o/otita. Pentru a o scdrIndna (cat-Wand) i pe ea,
adica pentru a desprinde fir de fir, se intrebuinteaza in Ardeal
huciul, unriaina de scarmanat Una 3), care cred sa fie tot una
cu fofaldii porneniti mai sus.
pieptdnufii,
pieptenii lati sau piepteneii 3) sluFOtalliii,
lI.IUlIIIIlrlfl W0
Ildrioup
Fig. 9.
din ea parul.
Fofentlii sunt facuti dintr'o scindura aproape Strata, pe care
s'a batut o piele tare i in care s'au intepenit dintii (Fig. 9). Dintii
avand floarea (cununa, partea pe care se bate cu ciocanul) intre
piele i lemn, se mica putin.
Pentru a pieptana cu ei, se aeaza intr'un scaun care are sus
cloud spetce (Fig. io), una gaurita, pentru a intra in ea coada foplailor, iar alta daltuita, pentru a se razama capatul A al foalaului.
Cu celalalt foalau sau pieptanus, se trage pe deasupra celui fixat in
scaun, iar lina puss Intre dinsele se scarmana i apoi se scoate
cu mina.
6. Torsul. Parul rupt in bucatele de cite o palma, se face
caiere astfel : Se pun cite 8--ro bucatele de par una linga alta i
pe deasupra, iar una pe dedesupt i de-a curmeziul. Cu aceasta se
string bucatelele de par ca *i cum s'ar Incinge. Varful se mai pifcii,
adica se mai scoate din el par qi se pune titre partea de jos a caie-
rului, care are astfel forma unui con. Caierele de canura sau de miezura se fac tot astfel, ivalitucindu-le cu mina.
Fig. 10.
10
Fig. 13.
Fig. 14.
*i. la
Fig. 1E.
Fig. 16.
Fig. 17.
In satul Novaci, jud. Gorj 1) am vazut cele mai frumoasefurci, cu arzyla, cu o singura aripa, daltuita c'o daltioara pans ce
I) La insurAtelul Gheorghita Ceausescu.
11
Ca
ni5te-
1) Chipurile din fig. 14-17 dupa fotogr. din N. Iorga, Neamul Rom -
12
in
carligul ultim, din capatul potcoavei se invarteste pe mosorel. Carligele sunt de sarma.
Firul, fiind linut, de carrow mew OPP%
lig, se va infasura pe mosor pe
aceeas circomferinta ; dupa ce
se face o asemenea vrasta, se
iii
oiotc=i41=411
catre capete.
13
Dupa cum se vede, e mare economie de timp, deoarece filarea firului se face cu mainile mai apropiate.
7. Raschiatul. Aproape in totdeauna, lana trebue boita inainte de a fi intrebuintatti la rasboiu. Pe fuse on pe mosorele, Una.
nu s'ar putea face, din
pricing ca firele sunt
Fig. 22.
rdschiate. Rdschiarea e
din familia vorbei fir, rdsfirare ; pron. pop. mold. : hir, rdschirare,
si se face prin ajutorul rdfchiitorului sau rdfchitorului.
Rdfcbitorul este un bat lung cam de un stanjen, care are la un
capat crucea A, B (Fig. 22), numita prin alte pdrti si coarne, iar la
celalalt capat are doua crdcane inici, numite inca si coarne.
Pe raschitor se rdschia0 sau se rdschie ceeace este pe fus astfel :
14
CAPITOLUL III.
PE NE L E
Penele-de pasere
gains, rata, gasca, curca
$i cite odata
4i de piche sau pichere, se intrebuinteaza la umplutul pernelor.
Penele se culeg de cite on se taie aceste paseri, fie pentru
mancarea casei (Duminicile si sarbatorile mai ales), fie pentru po-
jumulesc penele cad, find ude, se pun la uscat pentru cand vor fi
de nevoie. Unele gospodine string de o parte penele de pe trupul
gainii i de alts parte penele din coada i aripi, can sunt mai mad.
Perine sau perne, pernite i modite se fac numai din pene, in
doua chipuri : 1. Cu pene tocate cu toporul din lipsa de timp sau
din lene i 2. din pene strujite adica separate de partea tare. Aceasta
operatie, strujirea, se face pe indelete, pe apucate, dud fetele, mai
ales, nu au ce face. De sigur ca se gasesc femei cari pun penele
paserii in perine, ass cum le-au jumulit sau dupurluit 8) de pe pasere.
Fundul de perind este un saculet de pinza groasa, de CAW de
obiceiu, ca sa nu -1 poata rasbate cozile de pene, cand ele au fort
tocate. Fundul se imbraca irsteo fait'.
Cind fata se murdarqte, fata se desfatii sau se desiiiteRli i
se spala., imbracand din nou perina cu &Ansa dupa ce s'a uscat. Fata
15
drept capatliu, pentru doi insi ; perinifele sunt mai midi si madifele
inca mull mai midi.
Cultheele sunt niste suluri pe can le intrebuinteaza gospodarii drept perine sau pe dedesubtul perinelor. Ele sunt foarte Tani.
Saltele de pene se vad si mai grew pe la gospodinele noastre de card.
Podoabe de pene colorate uziteaza numai femeile de prin
unele patti din Macedonia ; cu ele i i impodobesc capul ; boirea se
face ca si la lama.
Pana de seris, vechiul condeiu care se faces din pana de
gasca, astazi nu se mai vede nicairi: Taranii cred 4) ca numai M.
S. Regele mai scrie astazi cu condeiu de pana de gasca.
Pe nele de gasca le folosesc cobzarii romani si tigan4 pentru
cobzele ]or : le despica in doua, le taie pana, le scoate miezul cel
subtire si fiecare parte o indoaie in doua. Cu dansa ating strunele.
Proverbul : doar ri'am sa -1 crest pe puf spune multe.
CAPITOLUL IV.
LAPTELE
1. Considerafiuni.
Laptele fiind un produs al animalelor, industrializarea lui devinde in chip absolut de numarul si calitatea animalelor can it produc.
Cand s'a vorbit despre hind, s'a atins in treacat si chestiunea animalelor de lapte, oile mai ales, aratandu-se pricina descresterii numarului for in terile romane. 0 desvoltare mai mare, facand parte
din cercul studiilor speciale, nu va fi facuta aici. Ne vom multumi
darn cu concluzia ca, in vremurile mai vechi, animalele de lapte au
fost cu Inuit mai numeroase si mai bane ca astazi si ci multumita
acestor imprejurari, Romartii si-au facut o ocupatie. specials si un
mijloc de traiu din laptarie si derivate.
I) Credinta din Tepu, jud. Tecuciu.
16
17
ca n'am putut alege ceva, dar deosebit paratul au batut si pe casariul fare vinovatie si casariul de groaza bataii au fugit $i mi-au lasat
casaria tocmai in vremea cand puteam sa castig si eu hrana vietii
mele... 0.
Starea de astazi o cunoastem. La munte se gasesc oi, desi nu
ca ale modestului Ciornei care trafica zeci de mii de oci de cascaval
pentru hrana vietii sale, dar tot se gasesc ; dar la camp nu-s, din
cauza lipsei de islazuri. Cine umbla si vede Cara in intregime si nu
si-o inchipue dupa un coltisor cunoscut de el, mai mull sau mai
putin, acela se va incredima ca vorbele : In casa taranului nostru
este mutt mai putina hrana din lapte decat ar trebul sa fie, sunt
adevarate; ca e adevarat si trist a vedea lipsa in cele mai multe
case a acestei hrane ; dar nu va aproba pe cel ce zice a pricina
acestei lipse nu credem ca este lipsa de spatiu si de pamant cu
iarba pentru vitele cari dau lapte ; cauza adevarata, dupa cat cunosc
taro, este lenea si nepricieperea de a alcatui munca asfel, incat sa
fie adevarat urmata de roade zemoase 2).
Ca'n toate de pe aceasta lume, un pic de adevar este; nu s'o
fi pricepand taranul astazi, dar cum se face ca s'a priceput odata ?
Pupa 15 ani, de and au fost scrise vorbele de mai sus, sa credem
altfel, cum am fost siliti sa credem.
Greutatile vretnii de azi, intocmite de fatalitatea $i omul pu') Uricariul, XIV, p. 239.
2). Dr. N. Manolescu, Igiena taranului roman. (Edit. Acad. Rom.),
p. 266.
Pumfile, Industria casnird.
18
dar astazi nu se mai poate cants. Astazi nu mai are nimeni voie
sa cante, ci datoria-i sta sa planga i sa indrepte.
Astazi, fara a ne gandi la ironia cuvintelor, trebue sa se suspine:
Foilita
Cbghilita 2),
Hai Ia mine pi fa branza,
C'o fatat o /mita 2) 'n frunza
2. Laptele de vacci.
a. Mulsul. (Mulgerea, mulsoarea). Firete, nu tot gospodarul
ii are vaca lui; dara a avea o vaci e dorima tuturor. Sa ai una,
macar sa-0 dea o lingura de lapte, cu care sa mai indulceti gura
celor ploduri. Le vine mai lesne sa tina o vaca, oamenilor cu
copii cari vor pate-o din funie, sloboda, adica urmarind-o pas cu pas.
In satele cari au imauri de vite, se face cireada de vaci, cu un vicar
(pazitor) a carui femeie sta la poarta tar'nei, pazind farina. Vacile se duc dimineata la cireada i se ieau sara, ieind cite unul ina-
19
A tinea o vaca cu lapte, e foarte greu, dupa credinta gospodinelor, deoarece vacile manoase se deoache lesne ; aceste vaci iii
vor seta din lapte, vor deveni sperioase i nu numai ca nu vor sta
la muss, dar nici la vi ;eii lor. Vacile pot saii strice laptele, aa ca
.acesta sa fie amestecat cu singe; pricina, cred gospodinele, e ca. o
randunica a trecut pe sub picioarele vacilor ca sa le strdfulgeascd sau
sa be insdngerce tatele. Vacile pot fi mucate de erpi, carora le
place laptele, de nevastuici, in urma carom li se umfla ugerul sau
Curata sa fii.
Leacul dela tine,
Descantecul dela mine.
Eu ma rog tie,
Tu ajuta-mi mie.
-Curata egti,
20
21
Inainte de a fi folosite,
se oparesc cu apa fiarta, sau se fierb in ele frunze de
caci altfel se seirbgefte laptele.
22
naturale si scurtate, fie batute in gauri acute cu sfredelul. Acesta sec h ia ma prepe/eac.
Oalele prinse (ocupate, umplute) cu lapte, trebue si stea la racoare vara si la caldura potrivita iarna. Intr'o oala nu se pune lapte
dela doua vaci, sau dela o vaci lapte provenit din doua mulsori,
cad se strica si se face corasla', intocmai ca acel lapte dulceag, care
se capita dela vaca indata ce a fatat. Acesta fiert, se face branza, se
coraslege, dand zer si graunti de branza.
Tot astfel se intampla si cu laptele care nu se fierhe indata dupa
Moldovei de sus, si cu el se dreg une!e bucate sau se intrebuinteaza in medicina populara pentru timaduirea bubelor dulci 1).
Smantana mai nu se mananca singura, ci de cele mai multe
Boloboll ca mazerea.
Si la spor ca saria 4).
23
unt, numite gogoloi, c,ocolofi -sau bo/oboti., .Zerul albicios care ra'mane
se numeste
.Kara.
Daca e smantana mai multi, alesul untului sau rauneala untului 1), cum se zice in unele parti ardelenesti, se face in vasul special numit in Moldova de jos putineiu, in Moldova de sus budalau,
&un fel de budai de ales. unt 2), si ft icula un vas in care se alege
unt ; e lung dar stramt 2), iar in Ardeal badintu, budiiu, botorog
i hurdoiu 4) (Fig. 27).
Putineiul poate sa fie lung pans la un metru, si stramt
roag.
Fig. 28
Fig. 27
24
din mans, amestecand in zara ca sa fiarba. Faina poate fi de popuwiu sau de grau. Ea se toarna apoi in blide si se mananct rece sau
i calda.
25
sau :
Frunza verde lapte acru,
Rau ma dor calcaile ;
sau in sfirsit :
Hop, saraca mandra mea,
De mancat Imi aducea,
Lapte acru 'ntr'o margek.
Mancam 5i nu-mi ramanea. !
2. Laptele batut, numit Inca $i .7.arei in Muntenia, se prepara astfel : Laptele sta in putineie pina la doua zile, dupa cum e
mai racoare sau mai cald. El se prinde lesne, din pricing ca peretii
putineiului nu se spala de cainth (acidele fermentatoare), ci se lass
26
fteriu zar acru, asa cam pana la jumatate, apoi mulgem peste el
repede lapte, mai ales dela vaca nuinKata ; atunci, pe deasupra zarului acru din laptele muls, se face smiuchisa 2).
6. Pocriyul sau pocreala e un lapte foarte acru si mai Bros
decat samachisul. 8)
7. Tatiiiit/ e o specie de lapte acru subtire, un fel de zara
foarte acra, pe care o mananca omul nevoias, cand n'are de altele 4).
8. Scoptul e laptele facut din zar si branza de vaca 8). Se
face in jud. Suceava.
Oalele cu lapte crud, can au stat la prins, dupa ce au fost smantdnite, se pun pe langa foc spre a se scoace. Scoacerea are de stop
de a ingrauntofa branza.'Focul nu trebue sa fie prea tare, caci branza
27
and s'a scopt chishagul, and adica se vede branza strangandu-se de o parte iar zarul de alta, se iea oala sau ceaunul dela foc
si se toarnA inteo strecurdtoare sau.streceitoare, f-
si
Inteun
la
cani, porci sau fac unele gospodine din el (nnacreald sau nacriturd
1) M. Lupescu, Bucataria tarantclui in ,ez? toarea, VII, p. ioc-ioi.
2) Viciu, op. cit., p. 75.
3) Ibidem, p. 82.
28
3. Laptele de oaie.
a. Stana este ingraditura circulars, facuta din nuiele, cu acoperis conic facut din prajini cari se impreuna. sus, si acoperit
cu paie. Are o usa facuta dintr'o gratie tot de nuiele. Prin alte
parti stana se face de scanduri, mat ales cand e boiereasca, cand are
caracter stabil. In muniii Neamtului este patrata si e construita din
barne de fagi. Pe acolo, usa se face intre rasarit si miazazi. Barnele
nu sunt lipite, cad altfel nu poate sa rasbata aerul pentru a svanta
casul. Tot re acolo, acoperamantul stanii se prelungeste in partea
dinainte pentru a acoperl vatra focului. 0
Imprejurul stanii, propriu zisa comaga sau furd 2), mai este
') Sezatoarea, VII, igo.
9) Dame, op. cit., 69.
29
un ;arc sau mai multe. cand este numai unul, acela e despartit in
mai multe par0 pentru a tines despartite oile cu lapte de cele sterpe
si de berbeci, carlani si carlane.
In Moldova de sus, tarcul unde stau oile se chiama strunga
in Moldova de jos, strungd e numai poarta, deschizatura acoperiti
cu tufani (dad nu-i o prelungire a stanii) pentru vreme de ploaie.
La acea deschizatura std mocanul cand ii vine oaie cu oaie la mulsoare. Prin alte parti, aceasta portita se chiama spdtdri (partea
strungii unde stau ciobanii razamati cu spatele de mulg oile. Spatarile sunt acoperite cu foltdi i prevazute cu borte prin cosi ies
manzarile 1), sau spatariu (un gard cu ostre(e in fata strungii, la
stana, pe unde trec oile la muls 1). Deschizatorile spatariului, peunde trec oile, sunt formate fiecare din doua scanduri de brad sau
fag intepenite in uftiori ce se mists, astfel ca la capetele de catre
strunga intrarea e libera, iar in partea de catre pod capetele sunt
apropiate ; cand intra oaia, aceste din urma fiind impinse, fac in
laturi si oaia are loc de intrat. 3)
Prin unele locuri, tarcul unde dorm oile se nuncieste iiirhi,
si mai ales cand stanile sunt permanente ; unde se adapostesc iarna,
se chiama perdeit. Gdrliciu se chiama locul pe unde ies oile la
muls. Surla e un adapost inconjurat cu stuf, in mijlocul caruia se
face un cotlon, unde se fierbe urda), 4) si de sigur ca si casul.
Despa."rtirile tarcurilor, marimea stanii si toata gospoaria ciobaneasca atarna, bine inteles, dela numarul oilor, care nu poate fi
nici prea mic, nici prea mare, adica dela 200-600 de oi.
Stana, coliba, poate sa aiba si dansa despartituri sau camarute.
0 camara, unde se tine casul, se chiama in Muntii Sucevei contarnic 5), in Muntii Apuseni coinornic (locul unde se pun iroacele
cu laptele la stana) 6) sau celar, dupa cum se numeste si in alte
'Atli. ale Ardealului (un despartimant la stana, cat o camarut4
unde tin unt, foi de branza, rachiu si a. Unii baci au celariul langa.
stana). 7)
1) .ezatoarea,, V, 124.
2) Ibidem, 11, 43.
3) Ibidem, VII, 191.
99.
30
a)
cel ce pazeste
carlanii, etc.
Prin judetul Braila, mean e stapanul de oi multe, baciu mesterul intr'ale laptelui, iar scutarul e un fel de administrator al oilor.
Pentru un sat, cand oamenii igi fac turma lor, doi mocani
sunt deajuns. Ei isi cer stana la o margine de padure, intr'o po1) Viciu, op. cit., 34-35.
1) .eze'itoarea, V, 171.
31
32
leaga doua ate sau numai una singura de care se poarta galeata._
Cand se mtlg oile, se leaga de torti o cupa (Fig. 31) sapati
in lemn, cu doua urechi de cari se leaga atele. Cupa poate sa fie
si de scandurele mici.
IIIsau
Fig. 32
33
Fig. 34.
34
Neamt 1).
35,
h. Branza: Am mai spas ea casul, dupa ce s'a svantat, se framanta si se tescueste ca sa ramana branzd fara zer si ca zerul scurs
se numeste fan;; el mai poarta si numele de tateiu ). Framantarea se face si cu nteredeul sau rdvorul, un lemn zimtat intr'o parte.
Stoarcerea se face cu cetldul sau ceatlaul sus la par; aceasta operatic
e prin urmare cetluitul.
Framintarea branzei nu-i lucru usor ; potriveala din sare tot
astfel. Dupa ce branza s'a facut, ea se bate in putina, se bate la
putina, indesand-o cu mana sau batand-o cu pilugu/ sau braiul (un
pilug de lemn rotund, la capat cu scrijalituri).
Branza batuta in putina, branza de putina, se acopere pe
deasupra cu frunze de nuc sau de hrean, peste cari se pune parnant sau nisip, ca sa nu rasufie branza, deci sA nu se altereze.
Patina mai poarta si numele de barbdizta sau berbintd (nume cu
care in vechime se .numia si darea pe care o dada cel ce se inscria
in breasla branzarilor si care de sigur ca era in natura : o barbanta
de branza ; mai tarziu, ea s'a schimbat in bani, dar numele tot cel
vechiu i-a ramas ; aceasta taxa servia la acoperirea cheltuelilor
breslei), burlinc (un stendulet in care se pune braza pe iarna ;
in alte parti din Ardeal, burlinc= purcel grasut) 6) sau chic (tic) 6).
Daca se bate in besica de bou, in burduf de oaie, etc., poarta
numele brdn:cd de burduf.
36
111=t111,11n
37
38
CAPITO,LUL V.
P1
E A.
1. Considerafiuni.
industria casnica pielea joaca tin rol paralel cu economia
vitelor, numai atunci cand vitele. se 'tale in tali 'sau se exporta sub
forma de came sau derivate. Din pielea de oaie sau de vita mare,
nu s'ar putea confections Wine sau incaltaminte pentru alcii decat
pentru cei din gospodarie, i aceasta mai ales in ceeace privete
blanaria i opincaria, indispensabila tuturor. pielea de bou, pentru
a se exporta cere anumit fel de preparatiel greu i costisitor, iar in
') S. Mangiuca, Calendar, r888: (22 April).
2) Dupa acest capitol ar veni Ouale, la cari ne-am opri prea mult,
pentru infloritul lor,descriptie care ar face parte dintr'o cromaticapopulara.
39
cisme sau ciobote nu se pot face usor. Pie lea de bou si cal
prin urmare va fi preparata de gospodar pans la uscare, de unde
cash',
rile istorice, avem dreptul s,1 zicem ca intr'un timp am avut o industrie casnica a pielii, vrednica de luat in seams. Sunt asta-zi sate
intregi cu renume de bune lucratoare in piele. In Meglenia este
satul Osani, care se corn pune aproape in majoritate din samargii,
=wed, de sele numite saniare, cari iii desfac marfurile in toate partile. Uneltele speciale si terrnenii pentru Lacerea uuui samar (testul
se face Alin lemn de fig, frasin, etc.) sunt : tabla (tripiedul de care
se serveste si cismarul), tesld, tesld strdmid, treloni, ciop (un instrument cu care se fac gaud la samar), sfdrdil (sfredel ; arom : sfreadine), gliatd (un instrument cu care se gaureste mai gros si peste
care se loveste cu) ciamuga (ciocan de lemn), andrefid (undrea cu
care se coasi samarul), pill di lemn, strug (cu care, se lustruesc,
nuisnes, scandurile: dela samar), cusctin (arom. : cusaine, curelele
can vin sub cbada calului, in Muntenia : pofil, termen obisnuit si
in ostirea calare), cdpestru si tmicichi (scarile can se trec pe sub picioarele de dinainte ale cailor, ca sa nu rastoarne calutsamarul cand
este incarcat cu povaril
Irk tad., de cand aceasta ramura de industrie casnica incepe sa
se arate, nu sunt urme ; tows trebue sa presupunem cu drept ate
ca chiar dad nu s'ar fi cunoscut lucratul pielii pita la )croirea ei
in haina, chin.> nelucrat4 fiind, de intrebuintat tot se intrebuinta.
Acel timp ,insa este destul de indepartat.
In 9 Noemvrie 1564, Alexandru Lipusneanu cumparir cojoace
(gausape) din Bistrica Ardealului pentru 40 de taleri ') : aceasta ne
arata ca, pe vremea lui, in tali nu se puteau lucra cojoace pentru
fete ash' de marl si ca trebuia si recurga la straini, can cunosteau
aceasta industrie. Se poate tots intampla si altcevai Mai tarziu
regele opreste pe Bistriteni de a exports in Polonia piele lucrata
in Sibiiu : piei de capra, de oaie, de cerb, de caprioara, de panted (!),
1). Papahagi, Megl.-Rom., I 31.
2). N. Iorga, Doc. Bistr., I, LXVII.,k
40
1724 :
aAdeca eu Con-
41
turale 55, si 6o mici, turale 6, care si fac pii 612 peste tot, socateall nu trimisam pana voi isbrani vanzaarea saului si trimite cu'rata socoteall in cat ne stau piile 0.
Intr'un catastif din 1812 a...piele tabacita..., ipac batuta la
vartej 3).
Inaintea Regulamentului organic, gasim aceste cifre cari sunt
pline de inteles : In 1839 se exports din Tara-Romaneasca pen-
tru 2.000.000 lei, 49.307 piei de vite ; pentru 1.400.000 lei, 318.373
piei de oaie ; pentru 1 60.000 lei, 77.669 piei de iepure i pentru
14.000 lei, 1.037 piei de cal 4).
cu aceasta industrie, gasia in totdeauna consateni carora le putei desface produsul muncii lui ; astazi acest lucru nu se mai intimpla,
gusturile rafindndu-se, stricandu-se adica. Opinca e luata pe nedrept
in deradere si omul s'a vazut silit pe alocuri a o parasl. Apoi
unele dispozitiuni ale legii de politie sanitara, oprind confectionarea
opincilor din piele nedubita bine, a ficut, impreuna cu cazurile citate, sa diminueze aceasta ramura de industrie casnid.
Pielea dupa ce s'a jupit (jupuit) se numeste haftioagd 5), hard 9,
hdicald sau heifcoald 7). In Muntii Sucevei, oamenii cu prilejul praz-
42
43
se
de lemn lungi cat pielea, ca a jumitate de cilindru, scobit pe diniuntru. Seamans prin urmare .cur un cdlcdtor de yin din ,par file Nicorestilor, judevil Tecuciu.
Sindlaul este un cuOt gros, tdmp, nu mult incovoiat, cu doui
manere. Cu el se pirueste.
Dupi aceste opera%ii, pieile se pun in vase. Vasele sunt
de cite douazeci sau treizeci de vedre ; nu sunt asezate pe fund,
ci pe doage. Deasupra doagele lipsesc in largime aproape de un
1). Bul. soc. glinfe, XIII, 3-4, 179-80.
2). Viciu, op. cit., p. 38.
44
sa se ingalbineasca. Pieile, cu cat nor fi mai mult $i mai bine intoarse, cu atat au sa alba ocreturi mai multe $i mai marunte.
Scoase din vas, pieile se intind si se pun la soare ca sa se
usuce. Intinsul se face pe betcuri sau pep, piste bete incovoiate $i
de marime deosebita pans la patru metri.
Daca n'au fost croite mai dinainte, se croesc in urma $i se
scot din ele fasii, table si opinci.
Cub lele sunt cate doui sau patru perechi intr'o bucata, iar &sine se scot din lungul spinarii pielii si intr'o singura bucata, con;inand patru pans la sapte opinci, dupa marimea si grosimea pielii.
Lucrul opincilor. Din piele tabacita sau netabacita, cumparata
din targ sau pregatita in casa, se fac opinci in chipul urmator, rudimentar. Bucata de talpa A (Fig. 37-38)
C
A
se inteapa cu un cutit, dupa cum arata B.
O
Marginea A B se coasa indoindu-se in C,
G1
13
F
B
Fig. 37.
L..._
A
Fig. 38.
.rtra-tririrp;
r5Fennnnn
,,,,,,,,,
----
Fig. 40.
Fig . 39
39, care este forma opincii
purtate. Se poate coase si la spate ; aceasta o fac numai cei mesteri.
Pentru a lega opinca de picior pe deasupra, pentru a lega do-
45
Fig. 41.
Fig. 42.
A intra in piele, o taie rotund, iar cercul de piele ramine in cilindru E al potricalei. Capatul cel ascutit C it folosesc gospodarii ca
mad 5).
Opinca e buns de purtat numai dupa ce s'a mai invechit, adeca dupa ce s'a dat pe picior, luand, forma acestuia.
Prin Gorj, nojite se numesc si tarsinele sau atele cari leaga opinca i ciorapul de fluerul piciorului. Legarea aceasta e o arta pe
care prea putini o cunosc.
Adesea opinca se face gi din piele crudi, de pore mai ales,
razandu-i-se parul de pe el. Despre acest soiu se pare ca vorbwe
Sasul Laurentiu Topeltin : Felul !ncaliamintelor Rornanilor este de
Viciu, op. cit., 49.
2) D. Dan., Straja., 38.
31 qessatoarea, IL 150.
4) 'bittern, II, 42.
5) Al. Viciu, op. cit.. 70.
'5
46
3. Pielea de oaie.
E adevarat
ca cojocdria
47
bani can lucreath singuri pieile V.apoi le vand pe la cojocarii targurilor. Aceste cansideratiuni ne indreptatesc sa aratam aid, in cadrele
industriei casnice, si felul cum se lucreaza pielea de oaie, chiar and
nu difera de cel al meseriasilor proprii. lath intr'adevats $i o martin-le in acest senz C.ativa locuitori din Straja Bucovinei proleseaza croitoria si stiu drege $i face dip nou cojoace si cusme cu urechi, cum se obi*nueste a se purta pe acoloa 9. In Muntiii apuseni ai Ardealului sunt sate intregi de cojocari, cari fac cojoace pi
pieptare si cari se numesc suci 3). Tot asa $i in Macedonia.
In Bucovina sunt sate in cari mai fiecaTe gospodar, basi gos*ink' vie a dubi piei de oaie, capre, vulpe, etc Dubitul se face
asa ca se fierbe slating (apa de izvor $C4s5rat) si se toarna
Fig. 43.
intr'un vas ; se Iasi
=SD
de se raceste pana se poate suferl mana. Apoi se pune in slating urlueala de oval cernuta si putina mie-ora de erdu, adeca tarate de gran de al doilea, care se mesteca *i asternandu-se pielea jos
se pune dubala cu pumnul deasupra si se indoeste pielea in doua,
strangand-o la olalt:a. Asa stau pieile trei zile, cand se spark ele,
adeca se cauta spre a se vedea dadi sunt dubite sau ba. Daca-s dubite, se intind la uscat. Dad se pune in dubala si frupt alb, adeca
ceva lapte, atutici pieile dubite le-or mama. rmoliile 3).
In muntii Sucevei, precum in satul Bogdanesti, pieile de of
hotarite pentru cojoace si caciull se pregatesc in chipul
urmator : Pieile se sari $i se
usnca bine.] si in voie ; se
Fig. 44.
48
Fig. 45.
Fig. 46.
pentru fata i patru pentru dos. Cusutura se face pe dos, pentru care pricina
i se lass o mica deschizatoara AB (Fig.
47) pentru a se intoarce pe fata. Dosul
caciulii este de piele de ied sau tot de miel, dar de calitate mai proasta.
Cojocarii au ac in trei muchi pentru a fi mai tare la impuns
si degetar cu varful retezat ; in Muntenia, austa se numete neiparstoc.
Fig. 47.
49
lui), tafturul (pe sub pantece), presdrul (presinul) (tine seaua prin
gatul calului $i pe sub piept. Hamurile calului de trasura, pe langa
cele aratate, mai sunt : jugul cu chifca lui, chiotorile (cafi sucite si
date dupa hlube, leap: cercul), sddelca (pe spinare) si chinga. Cachilelele cuprind: *aide sau muftiucta, bdrghia (barbia), struneaua
(struna), fruntea (fruntarul), boternita, ochelarii (Ia cele de ham), ddrlogii (la calarie) sau haturile (la cele de ham). Cachitelele se mai nu-
50
dufurile de branza se vad si astazi, dar ele sunt chifti (sing. chifca,
stomac) sau besici de animale mari (boi, vaci).
In literatura populara avem dese ramasite: (,Smeii carau apa
cu un burduf de piele, un burduf de bani, cat putea smeul sa-1
dud, etc.
d. Ciure fac unii Romani, mai ales la munte. La ses, ciutele sunt productii ale Tiganilor ciurari. Ciurul e de piele gaurita
cu potricala (Fig. 41), (tot cu acest instrument unii dau gaud la
urechile animalelor mici, ca set' le faca semn, spre a le cunoaste) si
prinsa inteo ves-ca de coaja de teiu. Se afla 'n orice casa si cu el
ches) in Ardeal 1), iar in ;ad pe cel de genii si pa/afti (sing. palafca). Cand sunt pentru vanatoare, au o claps care atarna astupand gura gentii. Se fac mai ales din piele de lup sau de mistret,
de cele mai multe on netabacite. Cate odata sunt infrumusetate
cu diferite feluri de nasturi si bumbi, data nu $i cusituri.
Punga mica de piele, cu gura incretita de doua baled cari
se trag in sens invers, se numeste in Ardeal $i Moldova de sus
javatt. In ele se tine si tutunul, luleaua, amanarul $i cremenea.
Punga de bani se poarta cu baierele dupa gat, in brau sau
spanzurand de brau pans 'n dreptul genunchilor.
h. Chimire i curele de incins. Cele dintai inflorate cu nas1) Viciu, op. cit., 83.
9) Ibidem, 28.
51
de baierd se scurteaza
printr'o floare (Fig. 48),
Fig. 48
se face un la; si se incepe a se invarti capatul liber peste lad pans aproape sa se acopere.
Cand a mai limas pu ;in din ochiu, atat cat ar incapea prin el sflichin!, se bags sflichiul gi se trage ca sa se intepeneasca.
Se mai scurteaza, facand ochiuri si tragand prin ele alte ochiuri
succesive (Fig. 49). Prin ultimul ochiu se trage biciuFa spre a se
innoda.
Unii sunt meteri de
a face i harapnice de
Fig. 49.
52
mijloc, care se pune in gatul ratoilor cari umbla dupa gaini. Avand acest potlog, ratoiul nu poate apuch gaina de ceata, ash ca
pica de deasupra ei.
Poate ca de aici vine vorba apotlogar.
CAPITOLUL VI.
C A R IN E A.
1. Consideratiuni.
Industria carnii incepe atunci cand mijloacele de transport
sub forma ei vie intampina piedici, cand anotimpul si prescriptiu-
2. Carnea de pasere.
Pasari mananca taranul numai pe la zile mars. Prea rar se
poate in tampla ca toamna, cand galljde sunt grase, si prinda gospodina chiaburului gasca on curcanul, sA-i scoati piephd on picioarele,
'). Ep. Melchisedec, Cronica Huqilor, 86.
53
3. Carnea de vacci.
Numai in cazuri de accidente omul isi taie vita, ca OSi nu moara
mortaciune, sau cand vede ca-i bolnava. Daca nu-i poate desface
carnea, o usuca, insirand-o pe ate la soare si aparand-o de muste.
Astfel se face pastrama, pe care omul o imprastie de pomana prin
sat, cand pentru casa lui e prea multa.
4. Carnea de oaie.
Se face pastrami ca si cea de vacs, numai ca mai des.
5. Carnea de pore.
Taiatul porcilor la Craciun formeaza o zi de mare insemnatate
in bucataria iaranului roman prin atatea amanunte tradi/ionale.
Porcii se ingrasa tot postul Craciunului. La Ignat, Sf. Mart. Ignat,
20 Decemvrie, porcul viseaza ca va fi talat, zice credinIa populara.
Prin unele parti aceasta taiere se face chiar in aceasta zi ; prin altele,
in ajunul Craciunului sau in ziva intai de Craciun. Prin partile
Iinutului Tecuciu sunt sate unde porcii se taie tocmai a doua
zi, Soborul Preau Curatei Fecioare.
Colindele rostite de copii pe la ferestre, amintesc aceste datini
stravechi. Iata chiar pe o cazanie din Amlas din anul 1792 ca sta
scrisa o astfel de oratie.
Deci tu, spata ddnpenata 1),
Si tu, ;uncti. dafumata,
Ieg afara
Din camara,
Sa nu maneci int'asta Sara.
Cel carnatu murat,
Ce e bine piparat,
Da pogora de pe ping t,
Aminu
') Grasa.
2) Prajituri cu ou i unt, upii.
2) Iorga, Stud. Doc. X111, 40-I.
54
dumiatal(e) de peaste de samana si dumiata sa ma inseamni de unul di ceea ce li-i ciuma in dzuoa de Ignat (=porc) ; nu pentru
alta, ces trebue acmu sa-s afle, ca spune un pacat mare ciceluea ce
n'are de-acel feal, ales acmu la Craciun. Si, din matale de stiuca nu
poci face di ceea ce sa cheama pre numele dumisale lui tretii
Log(o)f(a)t 1), de sa pun area
, ca matale stiucii sant suptiri,
ia(r) noai, hiind oameni de tara, ne-a foarte trebuI de-acel feal
sa fie mai gros. Deci, ce va hi mila dumitale, de vr'un (porc),
multimi-vom dumitale ; de na hi, la prilej tot s'om mulcami 2).
Carnea de porc, cunoscuta prin unele parti din Moldova su b
numele de porcina 3), se desface pe specii in ziva taierii. Capul cu
semnul crucii in frunte, si picioarele, dupa ce vor fi parlite si curatite, vor fi fierte pentru racituri; troldurile raman intregi ; slanina
de o parte, taiata in doui dealungul spinarii; muschii spinarii,
cunoscuti sub numele de iepuri, se leaga si se pastreaza ; spinarea,
coastele, bdrdanul sau pantecele. Din mate se vor face trandafiri,
gdlbafi (cdlbafi, caltabofi) sau vor fi mancate fierte ; chicca (ranza
stomacul) se mananca fiarta cu otet si hrean in ziva de Boboteaza ;
osdn:za sau grasimea launtrica e pastrata pe alocuri pentru sapun,
55
56
CAPITOLUL VII.
GRA SIM I.
1. Considerafiuni.
Grasimile de paseri si animale salbatece sau domestice pot fi
intrebuincate la pregatirea bucatelor sau transformate. Industrializarea
grasimilor se face mai ales in scopul de a capata htaiiinciri i seipun
Diferite grasimi de animale salbatice sunt pastrate in chip judicios pentru medicina populara. Seul de cerb si maduva din fluierile picioarelor lui, amestecate cu lapte dulce, sunt bune, crede poporul, in potriva boalelor de piept si felurite taieturi, sgarieturi Si
rani 4). Grasimea de urs e buns tot pentru acest stop ; cea de hip
') Pamfile, jocuri de cepa, I, 63.
') Sesatoarea, 11, 41.
3) Ibidem, 111, go.
,57
e buns pentru uns coltii de hip, acele bube cari se nasc din pricina
ca omul mananci din carnea unui animal incoltit de lup ; cea de
iepure se intrebuinteaza in alte medicamente i adesea stump se
vinde un dram.
Acele grasimi rare se pastreaza cu sfintenie, ca sa nu se rancezeasca. Dintre toate felurile de grasimi, vom cerceta numai scud
(seul) de vita mare i oaie i sleinina sau untura de port.
2. Seul de oaie.
In vremile cand petrolul nu era aa de raspandit i ieftin ca as-
tazi, cand poate prin unele parti nici nu era cunoscut, iluminatia
locuintelor se faces cu lumanari de seu. Fie pentru acest stop, fie
pentru fabricarea sapunului in stabilimente speciale, fie pentru
hrana, fie pentru altele, intre terile romane i vecini, seul a constituit un articol insemnat in comert.
Pe la 1412, vama Bistritei ardelene lua pentru o masura de
seu (pondus unum sepi) patru dinari 1).
Din 1803 tim ca in Ramnicul Olteniei un Stefan Baciu, stapan
peste multe turme din taxa *i de peste munte, era tabacar, ocupandu-se i cu desfacerea seului 3).
In 1839 se exportti din, Tara-Romaneasca, 2.820.350 oci de sell
pentru 7.000.000 lei 4). Mare cantitate de seu se petrecel insa la
curtea domneasca i la curtile boierilor mari. Si lasati in pace poslu-
nu sa van& la altii, far' cat numai la Domnie, sal dea tot saul
cu, pretul lui, pe bani gata, pentru treaba lum(a)nar(i)lor de curtea gospod. 5).
Si in sfarit alts tire Inca mai de aproape de zilele noastre :
Pe timpul lui Grigorie Voda Ghica, lumanarile erau de ceara
facute la noi, on de stearina amestecata cu ceara, aduse dela Leopol
1) Iorga, Doc. Bistr. I, p. V.
2) Iorga, Stud. Doc. XII, 147.
3) Iorga, Stud. Doc. Xl, 17.
) Episc. Melchisedec, Cronica Hu filor 70.
5) Iorga, Stud. Doc. V1, 221.
58
A doua zi venind la curte, si fiind intrebat de domnitor de a petrecut sau nu bine, Marchizul raspunse ca luxul cucoanelor noastre
este egal cu al damelor din St. Petersburg, numai un lucru nu i-a
placut, zice el Domnitorului.
Ce lucru ? 11 intreba Voda Ghica.
Lumanarile cele de seu, al caror fum strica aerul salii.
Cat
despre aceasta ai dreptate ; dar la noi numai Domnitorul are voie
sa arch lumanari de ceara ; ceilalji cata sa arda de seu1).
Nu se poate spune cu siguranta, data alaturi cu boierii marl,
ardeau tot lumanari de seu si taranii ; in on ce cas, on de seu on
de ceard curata, care se gasia adesea mai la indamana si mai usoara
de prefacut in lumanari.
Astazi, la Sara nu se fat nicairi lumanari de seu, cand giRttl
sau petrolul este asa de ieftin.
Lumanarile de seu se cumpara numai pentru a fi topite in
diferite legdturi (cataplasme) ale medicinei populare.
3. Gr'dsimea de pore.
Grasimea de port provine din sldnind numita imArdeal si shisau proaspdtd, care formeaza stratul superficial intre carne si
priciu (,soric, cioric, cioriciu), din osan.td sau grasimea lduntrica
int.:"
2)
59
carnea. Un chip de a !Astra e $i acesta : dupa ce a sezut doua saptimani in sare, se aseaza inteun Iron sau lads in care s'a asternut
o catime de fan ; se pune apoi un rand de slanina si unul de fan,
pans se umple tronul. Asezarea lazii se face intr'un loc uscat si
ferit de soareci. Astfel slanina nu se rancezeste niciodata.
Alt chip de a pastra este prin topire. Se taie slanina bucati
marunte, se pune intr'un ceaun pe foc si dupa ce se topeste, se
scurge in vase de lut, in cari se va pastra. Unele gospodine o sara
cu sare, altele nu ; unele in timpul topirii prajesc si ceapa, altele
nu. Practica arata fiecareia chipul cel mai bun.
In iluminare se intrebuinta mai inainte grasimea de port foarte
mult, in locul petrolului sau gazului de astazi, prin poponefe sau opaite
datte
Fig. so.
(Fig. 5o). Acestea erau niste vase de fier sau de harburi, in cari se punea untura topita (sau seu) si un
fitil (feftila, feleftiuc) dintr'o carpi. Aprins fiind capatul fitilului, el topia grasimea dela baza,
care se suia in sus fiind absorbita de fe,'
Acest lichid ii intretinea arderea. Pro-
Fig. 5i.
sarac, cand n'avel nevoie de lumina mare. La gaz torcei -gospodina in noptile de iarna. Gazul e de tabla sau de pamant ; are
forma unei sticle cu gatul scurt. Deasupra gatului sta un capac
prevazut cu un fund, sus, iar prin mijlocul fundului strabate un
cilindru ingust. Prin cilindru strabate festila. Inauntru i se pune
gaz, iar lumina se potriveste cu acul, prin saltarea sau coborirea
partii cu scrum a festilei. Gazul statea pe prichiciul triunghiular, un
patulet facut intr'o muche a hornei.
Locul gazului it iea lamba sau Tampa. Cele mai mici rclanghi
sunt cele de cinci focuri. Apoi yin cele cu opt si unsprezece
focuri. 0 lamps cuprinde : stecla, mafina cu pci/arie sau p/eascii,
de
fitilul si gazul.
60
4. Scipunul.
Este singurul produs al industriei casnice din grasimi. Nu sunt
date precise cari sa arate momente de pe vremea cand el se faces in
casa, de gospodine. Curtile donmesti
procurau de sigur din fabrici straine, ass arata, ca exemplu, unele scrisori moldovenesti din
veacul XVII, can spun ca pentru Suceava se aducea sapun din Bistrita ardeleneasca 3).
Pe la 1705, zice o relatiune, vama Cainenilor percepea 40 de bani
Nu ne putem insa inchipui ca si populatiunea rurala si-1 procure prin feluriti negutatori tot din strainatate, cand prepararea lui
e ass de simple si cand materialul prim, grasimea, o avea la indamana si din belsug.
Astazi, toata gospodina care tine la obrazul ei, isi face sapunul
in cask din seu de oaie, vita mare si osanza de porc. N'are grasime, o cum Ora si sapun tot isi face.
Osanza sau untura se usuca intaiu, apoi se taie maruntel si se
topeste. Le scot Punch-He (gininerile), partea carnoasa. In timpul
topitului, se fereste untura de a se arde, adeci trebue bine mestecata, ca sa nu se arda, caci altfel untura topita se inroseste.
Se face apoi lefia : se pune un galetar gaufit, plin pe jumatate
cu cenusa cemuta, peste altul desert. In primul se toarna apa
liana si lesia rosie se scurge in galetarul de jos. Dupe ce s'au scurs
cam doua ceaunuri de lesie, se pune untura pe foc, intr'un ceaun
o noapte, amestecandu-se cu
mare si se fierbe in continuu o
lesie, de cate on se vede ca a scazut cu un deget dela semn. Lelia se pune cand focul e potolit, caci altfel se aprinde.
Cand cele douazeci si patru de ceasuri s'au incheiat, se zice
ca sapunnini i se incheie urma. In cele cinci ceasuri de pe urma
se 'ncearca sapunul, cum se incearca dulceturile de-s legate on nu ;
incercarea se face in talgere sau strachini cu apa rece. Cand di
semne de inchegare, se pune in ceaun cam un pumn de sane pisata
') lorga, Doc. Bistr. 1. 23.
2) Iorga, Stud. Doc. XII, i6.
3) Torga, Istor. Rom. In chipuri i icoane, 111, 177.
61
de fiecare oca de untura, iar dupa ce a mai clocotit data, se scoboara ceaunul jos. Se Iasi si se racoareasca, $i se toarna doua sau
trei oale de lesie rece $i se amesteca bine.
Se lass apoi sapunul de se raceste ; sapunul se incheaga sus, iar
dedesubt se Iasi vrecia care cuprinde lesia turnati pe urma, rdutatea
adeca materiile straine din grasime si lesie, si in sfarsit lefia, ramasa
dupa saturatia sapunului.
CAPITOLUL VIII.
OASE SI COARNE.
Prin oase, poporul intelege atat oasele propriu zise sau ciol allele, cat si coarnele la animalele cari le au. Din primele, putine lucruri se fac.
Fluierile de os astazi au disparut aproape cu totul si, cat am
cautat, n'am vazut decat unul singur pastrat in colectia d-lui
Lupescu, directorul orfelinatului Ferdinand din Zorleni (Tutova).
Pe deasupra, nu se vede din ce anume fel de os este facut.
Probabil ca este destul de vechiu si la acest fel de fluiere se
refers cantecul :
') Dupa cum it face's maica-mea.
62
mai
Fig. 52.
Fig.
53.
63
copoilor. Ca instrument de
cantat it intrebuinteaza foarte
Fig. 55.
putini, fiind greu de scos notelc trebuincioase si Inca mai grea
combinatia for 1).
diele11161"MOOMMONIMMii,
Fig. 54.
Fig. 56.
64
tare de fier, Mina cu bumbi de arama si incrustata cu dungi formate din hasuri sinuoase sapate. Un inel de fier, lat de 2 cm.,
serveste a turns iarba in mdsurcitoare. Cornul e gaurit pana in fundul ramurilor. Langa gura se afla un cuiu lat ca un fel de supapa
spre a include si deschide cavitatea launtrica si deci a lass sau nu
praful sa curga. Supapa e de fier. Inelul de fier are doua urechi
cu doua inele, de cari se incatarameaza cureaua ce se di pe dupa
gat. De cures atarna meisura de fier care reprezenta incarcatura pustii si cornul de os (Fig. 55), cu care se toarna pulberea in peticerul
sau filindrul pustii inainte de a --i se pude petita sau capsa.
Cornul este increstat cu flori si dungi, dupa cum se vede in
Fig. 53. Fig. 54 reprezenta desemnurile pe muchia ploitei privity din
laturi. Fig. 56 reprezenta un alt corn din Tepu-Tecuciu, in pastrarea mea.
CA PITOI:UL IX.
PTELE.
1. Consideratiuni.
Petele nu se poate conserva decat sarat, afumat sau murat in
saramura. Cu acest soiu de industrie se vor ocupa prin urmare
oamenii din sesurile apelor si lacurilor, cum sunt cei de pe litoralul
Dunarii .si Marii-Negre.
Mai de mult insa, dupa cum arata hartiile vechi cu o deosebita abudenta, toate mosiile iii aveau lacurile lor, iazuri de peste.
Pestele acestor iazuri nemonopolizate era al proprietarului si al celor
ce-i munciau mosia. De sigur ca acestia it sarau si-1 afumau pentru
pe timpul iernii si al muncii, sau 11 petreceau pe unde nu
se gasia.
') viciu,' op. cit., p. 87.
65
'10pHS10, (doua maji de peste dela Kelia si, din partea Domniei, trei
cantare de icre negre).
Printr'altul dat aceleias Manastiri de Constantin Duca in anul
1702, se confirms dreptul Manastirii de a lua vama dela cei ce
aduc peste de vanzare la targurile Piatra si Neamt : de maja de
I.
3) Letop. 1,156.
3) Idem, II, 200.
66
2. Vrinsul peqtatui.
Cu toata ca legea opreste prinsul vestelui in anumite timpuri,
totusi se prinde mai in tot cursul anului in mod clandestin, ceeacea facut ca pestele din rauri si lacari sa scada mereu. Prim]
peftelui se mai chiarna si datul la peste (dau la peste). Dintre
foarte multele mestesuguri si miiestrii de prins peste iusemnam :
a. Navodul. Navodul, numit si pldvald, jegsnild sau jigajnie, este
o plasd mare, lunga de 15o m. si lata de 5 m. Are la ambele capete cite doua lemne lungi, de cari se leaga marginde mai inguste
ale lui. Ele se numesc hadaragi, hddargi, drugi, cleci sau coluze.
Se poarta cu manile sau se trage cu, odgonul. Navodul are sus o
sfoara numita obor, pe care stau insirate ()ale de lemn, iar jos o sfoara
cu oale de fier sau de plumb. Partea de navod care formeaza un
Fig. 57.
parnant spre a nu
se strecura pestele.
Daca plasile, prin lungimea lor, nu pot fi purtate prin apa cu
bratele, se leaga de haddragi cloud funii cu cari sc poarta de pe
67
strveicuta
-cs
case
-si lath* de 5 metri, cu care pescuesc doi oameni din aceeasi luntre.
Se foloseste la apa adanca.
e. Cleftariul, ca i cele de mai sus, se obisnueste in Ardeal.
E facut din ochiuri de spagat sau de fuior.... Pe margine are doi
lati lungi, pusi in truce, cari, ca sa nu se adune, sunt intari0 cu
un lant anume facut cu furculite la ambele capete. Acesta e intarit
cu doua cuie la capete de cei doi, ca sa nu scape in jos. 1)
f. Etera este ca si vologul, numai ca are doua sparturi la
mijloc. De gura acestor sparturi sunt lipite cite un cerc de nuia,
de care-i prins fundul a cite unei vdrfi impletite din ata in ochiuri.
68
Fundul poate sa-i fie ascutit sau rotund. Gura ii este tinuta deschisa
printr'un hadarag, cu care se poarta in susul apei. (Fig. 59).
Alte unelte sau meiterii de prins peste, facute din ati imple
tits sunt, pentru partile Ardealului, lingura sau
liungura 4), leinicul sau !quiff:110, cloca care
Fig. 59.
este trecuta prin ochiuri o sfoara numita obor, obdr sau mbar, pe care
sunt insirate, la distanta de un deget, mdrgele de plumb. Partea de') Dame. op. cit., 124.
5) Din Tepu (Tecuciu).
3) Dame, op. cit., 124.
) Al. Viciu, op. cit., 57
5) Ibidem. 56.
7)
Ibidem, 33.
Ibidem, 15.
69
sus este legata cu o funie lunga, cu care pescarul trage inapoi pros tovolul dupa ce 1-a aruncat 1).
1. Undifa este o nuia lunga cam de un stanjen, de care se
leaga o ata cam de doua on mai mare.
De capatul sforii se leaga un ac indoit.
-Cam cu o palms sau doui mai sus se
leaga o plaid, care poate fi de lemn sau
de maduva de soc. Coada unditei se infinge in pamant pe malul apei, iar carligul se arunca in apa. In carlig se pune
nada care consta din bucatele de Mina,
-.
Pinta slujeste sa tina in apa carligul unditei, care prin greutate s'ar lash.
Fig. 6o.
la fund. Cand pestele s'a prins cu urechile in ac, pluta' se afunda si aceasta e semn pentru pescar, si
traga undita afara. (Fig. 61).
in. eCarniacele sent niste sfori groase $i lungi de 5o m., de-alun-
gul carora sent atarnate mai rnulte sfori subtiri, avand la capatul de
jos cite un carlig. Aceste undite maxi au cate odata papa la too
de carlige de cari se atarna rate sau rusalii,
ce pescarii le scot din pamant de sub apa cu
o casma indoita la ambele parti laterale si
numita ghin 2). Se vede mai ales prin Dobrogea si prin satele de prin prejurul Bratesului.
'
Fig. 6i.
gatului. In apa, cowl se priponeste de un par. Pin alte pall se pune culcat cu
gura dincotro curge apa.
v.
Fig. 62.
Viirs-a, numita si ciorpac 3) sau veisa 4), are forma unui con
70
taiat
i11
si una plana pe care sta. Se aseaza cu gura dincotro vine apa. Pes-tele, atras de nada, intra in launtra, de unde nu mai poate iesi, din
pricina gatului rasfrant in launtru ca si la cos. (Fig. ,63). La partea
.de deasupra are un nainer. Pes
tele se scoate prin capatal ascu
tit al varsei. /Jude varse n'au
gatul rasfrant, numit vdrfog sau
pocrif ; el se poarta prin apa catre
Fig. 63.
Milini:Elleelli:10161111111.1117. 1 40,111'
genimmum0.1
1111111111111111111
ha
Fig. 64.
bolster, cum se
zice
It
munte 4).
In alte parti ale Ardealului poate avel patru sau mai mulct
11 Dame, op. cit., 125.
') Ibidem, 124.
3) Ibidem, 123.
4) Francu-C.andrea, op. cit.,p. 103.
71
picioarele. Altii rostogolesc prin apa un sul facut din crengi de anin,
72
Fig. 66.
Parti le ei sunt:
A) Botul, botni(a, piscul sau bound.
B) Fundul sau podul luntrei.
C) Usna, slain! sau vatra.
D) Carbofii, cdrjele, chingile, crivacele, cufbele, sau cocarkle.
3. Ptistrarea peqtetu 1.
73
Cel mic se insira pe ate trecute prin urechile (bran chiile) pestilor.
Se face la soare.
Murarea se face in salamura si se intalneste mai rar.
Afumarea este Inca un procedeu, rar si el, care se aseamana
cu cel al carnurilor.
In Muntii Moldovei de sus insa, procedeul uscarii este cel
-obisnuit, mai ales pentru lostucci i plistriivi. Pestele se pune in niste
CAPITLUL X.
74
cultura, dar ca a vazut pe aici multi aguzi albi. Peste doi ani, Tomas
Twruton, intr'o brosura, spune ca avem dui albi... }area mult.
presaditi pentru hrana viermilor de matasa 2).
Documentele dau dreptate lui Twruton. In 1813, intr'o foaie
de zestre gasim trei fete de perina, insa un rand de matasa 3) j.
din 1798, tot intr'o foaie de zestre : zece mesi de borangic 4) ;
din !783, iaras intr'o foaie de zestre : patru prostiri, insa doui
de borangic 5) ; din 1780, ca zestre: 6 camasi de borangic, 4 ismene de borangic, 1 prostire de obial de borangic6), etc.
Dimitrie Cantemir in Descriptia Moldovei dela 1792, vorbind
despre obiceiurile dela nunti si logodne, zice Ca se da conacasilor o naframa de postav de bun pre; sau vireo panza de matasa_
Insas rostirea concicafilor, condaifia, zice :
75
Prisosul de borangic s'a si exportat intr'o vreme. Un tarif vamal pe la 1552 spune ca vamile ardelenesti luau pentru produse
din Tara-Romaneasca, de centum Litris Serici, Litras tres 5). Dar
oare aceste produse erau indigene on treceau numai prin Cara noastra ?
1) P. S. Antonescu-Remus, Raport asupra starii in care se gaseqte
industria sericiculturil In Romania.
') V. A. Urechia, Memoriu asupra perioadei din 1st. Rom. dela
4774 86. (An. Ac. Rom. Ser. IL T. XI, p. 214.
') A. Maria del Chiaro, Istoria delle moderne .rivolutione dellaValachia. 1718, p. 39.
76
77
consecinta a-
Inceputul mdsurilor de incurajare. Inceputul veacului XIX nearata .0 scadere in industria viermilor de matasa. Influenza strains
devine simtitoare $i in port, inlocuind pe o scars covaritoare costumele indatinate prin altele de stofa ieftina. Scriitorii vrednici de
crezamant observa ca feciori, numai foarte rar se mai vad, in zile
pie sarbatoare, imbracati in haine de matasa. In aceasta privinta,
Moldova daduse cat mult inapoi. In Tara-Romaneasca, pe la 1842,
erau, dupa statistica, 99.449 de duzi 1), pe cand in Moldova, cu
trei ani mai tarziu, in 1845, carmuirea inlesne,te plantarea a 6o.000
1) Almanah al statultti,I842, statistica principatului Terei-Romanqti,
78
greu s'ar simti astazi, cu mult mai greu s'o fi simtit pe atunci.
Trebuia o intervenire de fapt; in acelas an intervine
Voda,
infiintand o pepiniera de duzi la Pantelimon, Tanga Bucuresti, din
care sa se impart& in dar pui de duzi crescatorilor din tara. Se
mai aminteste ca tot o asttel de pepiniera s'ar fi infiintat si la
Craiova 2).
79
Bugetul anului, 1864 prevede 39.13o lei vechi pentru infiin/area a 5 pepiniere de duzi la Giurgiu, Braila, Ismail, Baragan si
Iasi cu a suprafata, de 400 pogoane. Duzii dusi acolo erau dela
Pantelimoni, care moo sau 2500 penult. Iasi. Peste doi ani insa,
in 1866 nu se mai tie nimica despre aceste pepiniere ; se desfiinteaza pentru motivul ca legea. comunala de pe atund prevedea datoria satului de a a yea o gradina de plantatii pentru raspandirea
aguzilor. Se mai motiva ci tezaurul Statului era stramtorat, pe thud
in bugetul pe 1867 se prevedeau 900.000 lei pentru, expo#tia de
porci, alergari de cai, etc.
80
fi
expor-
fi
expor-
fi
expor-
Statul cerea, in 1865, 7 lei si 20 parale pe dramul de samanta, dela cei ce voiau sa cumpere !
Mai tarziu, se opreste importul semintei din strainatate si un
Italian, Marchizul Crinelli capita insarcinarea de a intocmi un tratat popular asupra sericiculturii. Bunul manual al lui Poenaru se
uitase. Prin 1868 nu se gasesc iubitori de a se ocupa cu saricicultura, avand samanta de rassa milaneza. Particulari insa, tot se gasiau.
In 1858 era si o asociafie sericicola, Compania sericicolci, cu 5.000-
galbeni capital. Erau si mici fabrici de filat (tras), precum era cea
de pe mosia Darnarmea de Tanga Bucuresti. Matasa filata se vindea
la Viena cu 12 galbeni oca. Calitatea, starea sanitara a viermilor
nostri, aduc chiar straini in tall, cari si se intereseze de acest comerc si ass ajung gogosile sa se vanda cu 1-3 napoleoni oca. Aceased concurenta aduce crahul Corn paniei sericicole. Statul nu iea
nici o masura de sustinere, ba chiar nici nu vrea s'asculte inimile
doritoare. Tocmai in 1881, prin legea promulgati la 4 Iulie pentru.
expozitiunile si concursurile agticole si industriale, s'ar pares
ca.
In rastimpul de 10 ani, pans la. I884, Statul cheltueste numai 75.000 lei, imprastie mai ales lira nici un plan hotarit, fare
nici un interes.
Dela 1891-1895 s'a cumparat din strainatate siman# de peste1) Dni4: A. D. Xenopol, Gracliteanu
vi
Simulescu.
81
7.500 lei, distribuindu-se tot dupa vechile sisteme, intovarasind samanta cu chestionare; pe can nu oricine le-ar fi priceput. Pentru
acesti ani gasim ca :
in 1891 s'a dat samanta la 54 persoane
51
1892
1893
85
1894
97
a
A
125
1895
Si thud &Imam se distribuia gratuity cand vedem ass de putini cultivatori, nu putem regrets deck incapacitaea si desivarsiti
lipsa de interes a autoritatilor.
Nici pepiniera dela Tecuciu n'a dat pAna acum rezultate frumoase1) si cauza trebue s'o cautam In alts parte. Firul acestei ocupatii, obiceiul, datina se rupsese tocmai de jos, dela popor si on
cat ar fi fost innodat sus, tot rupt rtmanea. Pentru aceasta cred
ca s'a recurs la alte leacuri, formarea de crescatori rationali pe la
sate si facerea de crescatori model, dela can lamurindu-se si inspirandu-se taranul, sa reinceapa si el ceeace stiuse si uitase. Aceasta
practica trebuia inceputa cu elevii scoalelor normale inca fiind pe
bancile scoliter, si nu tarziu, smulgandu-i din scoli uncle invatau
copiii satului. Od cum insa, mai bine tarziu decat niciodata.
Astfel s'au inceput in 1895 scolile de cite 45 zile, la manastirea Varatec, reducinodu-se la 40 zile in 1896 si 1897. In total, au
Dupa terminarea cursurilor si practicei, acesti invatatori primesc drept ajutoare : birtie gaurita, masini japoneze, lucrate in
sii-
peste salar invatatorului care va cultiva in scoala 20 aguzi cel putin, va creste 5 gr. de samanta cel putin si va recolta 7-7 1/2 kgr.
gogoase.
82
rezultatele nu se cunosc. Despre noudle mijloace de incurajare ak sericiculturii nu vorbim, tocmai fiindca nu suni.
CrescAtori
1896
4.253
189 7
1898
7.240
8.197
1900
11.629
Aguzi
Samanta ceruta
54.414
73.172
94.172
122.373
863
53
73
044
834
Samanta data
. ..
153
531
791
13
15
23
83
in completa decadenta ;
11
1851
1852
1853
1855
1.121
5oo
300
250
11
84
Im Jahre 1863 aber erzeugte Ober-Karadschova 3So.000. Okka Cocons und der untere Bezirk 30.000 Okka 1).
Gandacii de matasi se numesc bubi. Samanta de gandaci si-o
cumpara sau si-o capita din gandacii for si se pastreaza inteun loc
rece. Dupa ce se prucluce frunza de . dud, se pun in niste ubeli
(= petece de panza) frumos spalate. Dupa ce dorm odata, gandacii
se desvolta pe aceste ubeli, se ruiPs, se rarest, si dupa ce se satura
1) Papahagi,
Megleno-Ronainii, I,
26.
85
a nu se rupe
in
CAPITOLUL XI.
MIEREA
CEARA.
1. Considerafiuni.
Albinele ne dau mierea si ceara tars multi munci din parte
noastra, aproape deadreptul. Toms oarecari griji, oarecare pricepere tot se cer din partea cultivatorilor ; oarecari reguli tot Stint,
si aceasta indreptateste socotirea unei parti din aceasta indeletnicire
cultura albinelor printre industriile casnice ale taranului roman.
Cultura albinelor, ca cele mai multe din vechile indeletnicid
romanesti, se afia astazi in cea mai desavarsita scapatare. Cauzele
sunt cele obisnite : ruperea firului traditional, impusa de cele mai
multe on de conditiunile politice si sociale prin cari a trecut popo-
86
87
Din 7056 (1548) : uncle a fost batrana prisaca $i cu helesteiele din jos si cu more pe acelas helesteu, a fie din toate partile.
cat poate trai (cuprinde) o prisaca din destul1), vorbe si intelesuri
repetate mai sus.
Despre o priseaca de 13 stupi cu albine se pomeneste in Moldova la 15912). Botero') pomeneste ca pe la 1599 domnitorii romani scoteau o mtd de mii de scKi din dijma de pe ceard fi din
miere, ceeace se poate urca si la douci mlioane!
La I625 Fevrnarie 8, Alexandra Voda scuteste satul Dragoslavele (jud. Muscel) .de cable gi cu fan (?) si de med, si de bos...4).
88
Iar data noi socotim si ceeace ramanea si pentru ceilaiti feciori $i pentru batranetele noastre ca sa avem ctt ce ne induld,
gasim o sums destul de importanta spre a ne incredinta de stare
culturii albinelor pe atunci.
Pomeneala din 1688 1).
Sfarsitul veacufui XVII pare a ne grata o deosebita desvoltare
a culturii albinelor, cand mierea si ceara erau cautate $i peste granite.
Episcopul Melchisedec, vorbind despre darile vechi, zice ca Agentii antreprenorilor turd, raspinditi prin tad, arvoniau de tim-
puriu miere de pe la locuitori ce aveau prisaci sau stupine, cu conditie ca, la termenul pus, catimea arvonita sa fie la dispozitia Turcului randuit. Romanul insa, neexact in daraverile lui ca si astazi,
(nu in totdeauna si in toate, stim noi), putin gandia Ia angajamentele lui, fie chiar $i cu Turcii, cari nu-1 crutau, pana da de
ziva nacazului. Data din naturala apatie sau dirt cauza timpului nefavorabil stupilor, mierea nu era la timp puss la dispozitia Turcului ce-o pretindea, atunci, vai! se incepeau schingiuirile fart crutare. Romanul dator alerga in toate partile, rugandu-se de miere
ca sa scape de Turc ce se tines de el grapa'. Da pans Ia camase, numai sa scape. De aici expresiunile : a hilt bans pe nziere, a da bani
pe miere, au devenit proverbiale Ia Romani. Chiar astazi zicerea : a
da cnivt bani pe miere, inseamna a face un atac, o necinste, o malrratare. In documentele Episcopiei de Husi se pomenesc multe cazuri de suferinte din pricina banilor luati pe miere $i cari se sfarsiau prin exproprieri de pamanturi de hrana, nurnai sa se scape de
incurcitura.
Iata un zapis cares arata ca un rizas a vandut partea sa de
rnosie, partea femeii sale si partea sora-sei, pentru ca sa capete II
vedre ci junultate de miere, cu cari datoria la Turci :
Adica eu Neagul si cu ferneia mea Acsinia, fata lui Dumitru zet Carpoaci ot Pojorani ot Botna, scrim '$I marturisesc cu acest zapis al meu la mina preotului Silia. Precum i-am vandut
partea mea, a Acsinii femeii mele, $i a surorii Aftinii ce se vor alege despre alti frati din camp si din padure si din tarna si cu vaduri de moara in doua iazuri si cu vatra de cast in Siliste $i cu
tali pometi au avut Neagul $i Acsinia si sora Aftinia, toate le-am
vandut preotului Silia, de ne-am platit de II vedre miere pol dela
1) Iorga, Stud. Doc. VI, 94.
89
90
Prin 1773 aflam vorbindu-se de inch irierea a trei privalii pentru dottei adz de ceara de fiecare 8).
Intr'o randueala moldoveneasci din 1785, se zicea ci Episcopia.
Husilor avea drept sit iea din 50 stupi, un stup de simanti iari
nu de beititt 9), adeci sa nu iea din cei mai grasi cari sa rimani in
folosul gospodarului, ci din acei ce vor avea atata stransoare, cat sat
poati trai. peste iarni si sit fie producitori la anul viitor 10).
Intr'o scrisoare dela sfarsitul secolului XVIII e vorba de besmine de ceari11).
') Iorga, Stud. Doc., XII,
6.
91
Intr'un proces de pe la 1814 e vorba despre unul care-i condatnnat sa intoarca treizeci si sase vedre mien lui Naftanail $eptilici 1).
92
din prisaci cu stupi, din gradini cu legumi. Si tot at se urrnarete aceasta prea manoasa ocupatie casnica pans astazi. Ca nu mai
gasim ceeace am gash, e altceva 1).
2. Stupciritul.
Locul hotarit pentru albine se chiama prisaca, .stupinit (stuchina) sau stupcirie, iar indeletnicirea creterii albinelor poarta numele de albindrit 91 stuptirit.
IOW
1=119
111 Sri.
In 9.719 et w
Mr7111411.tral,
11:rPril PirrIVIntRit,
Ztrrot
llianirrrtryrr2121"
cr_zrrvinuTr 1011
nrlaiwnw Tan mil'
1725"mniliorell
'rlin31ninitM1110110"
iiinumTlibiammummtrmiamme
Fig. 68.
1i
cuptitei.
93
,\
psi
pret-
Fig. 6g,
ifillumniniimaintui
Pig
94
in dreapta si in stanga, si nu se lass pans ce (nu) gaseste un bufiI scobeste cu ce poate si-i face urdinis ; dupa
-aceea aseazi niste tepusi intr'insul, iI freaca pe dinauntru cu catufnicd, cu sukina, en indtdciune, cu poala-SOnta-Mariei i cu alte buruieni mirositoare si prielnice albinelor si apoi luandu-I pe umar,
se duce la roiu, rastoarna albinele frumusel din palarie in bustilian,
iihan putregaios ;
95
data greutatea lui cade titre fund, e semn ca are miere multi ;
data greutatea a catre partea deasupra, are polen mult. Ciocnindu-I
ru degetul, vedem, dupa sunet, pina unde are miere ; sunetul este
plin. Un stup care are urdinis, adica ale carui albine ,intra $i
ies vesnic prin urdinis, e bun. Prin miros de miere si ceara se
constata dad productia 'nu este stricata.
Scoaterea fagurilor din ftiubeiu poarta numele de umblai
(umblare) Si rete.zat (ratezare). Ratezarea se face toamna. Prin Moldova de jos, ziva ratezatului traditional este Stilt:ha Ilie, cand se
umbla la stiubeie, cand se bat stiubeile, cand gospodina duce
la biserica fagure de miere.
Inainte de ratezare, se afuma albinele cu fum de petica pentru
a le amen ; desfacerea fagurilor se face cu o custura
(Fig. 72) cu coada lungs $i
9y
Fig. 72
toamna tarziu. Dad se face la Sf. Ile, albinele mai au inca vreme
cladeasca alci faguri.
In 175o, Noemvrie 15, Voda Racovita, spre a spori veniturile episcopiei de Roman, ii da dreptul
96
3. Miednl.
Miedul, (medal), midul, niidul sau mursa este o bautura capatata
din spalarea fagttrilor, dupa ce li s'a stars mierea,' in apa.5) El se intrebuintit foarte mull in vechime, de sigur prin partile lipsite de vii..
In 1676: rChireana i cu ficiorii mei i gineri-meu anume
Dumitraqcu arata ca au vandut aun loc de cas (a)... pentru cad au.
cazut in sa'racie i nu 1-am putut tine... drept trei galben(i)....
$'au dat adalma 10 vedre med 3).
La 1741 darea pe vadra de mied era 2 bani 4).
Astazi s'aude iar. Se face si se consuma in zilele ratezatului..
4. Mierea.
Se petrece aproape in casa
rar se vinde. 0 intrebuintare mareare mierea in medicina populard. Impotriva durerilor de masele, se
freaca dintii cu miete amestecata cu samanta de in Si radacina de
nalba ; Mierea amestecata cu otet curma durerile de gat ; pentru lih'tire (leiere) $i oboseala se bea o bautura facuta dintr'un puma de
centaurd (fierea pantantului), fiarta intr'o litra de apa si amestecata
cu trei linguri de miere ; pe rani i pe bubele coapte se pune un
amestec de miere i faina de secara cu ceapa coapta, un galbanu.
de ou gi unt; pentru durere de ,sale e buns mierea amestecata cu
var nestins ca cataplasma (legaturd); spalaturile cu mursa sunt bune
pentru piele, etc. 5).
iy Ep. Melchisedec, Cronica Rotndnului, I, 239.
8) .5'essdtoarea, V, 106; Arhiva, XI, 24, etc.
3) Iorga, Stud. Doc. VI, 375.
4) Ibidem, VI. 219.
5) Album, 1, 1274.
97
5. Lu Iamb. ile.
CAPITOLUL XII.
SCOICILE $I CULBECII.
Scoicile si culbecii ne dau crusta lor, invelisul for tare, care
are prea putine aplicatiuni.
Co/ ile de scoici be folosesc copii la jucariile for pentru sapatul
pamantului, ca sa-si fats gropi de puturi $i case.
Scoica arsa ai pisata se pastreaza si se foloseste de gospodari
in medicina populara veterinara. Sufland cu o tevie ( dghie) aceastl
&Ina in ochii unei vite cu albeata, i-o tamadueste de multe ori.
Cochiliile de culbeci (melci) $i scoicutek mici, culese de pe malul
PARTEA II.
INDUSTRIA VEGETALA
CAP1TOLUL I.
L EMNUL.
Industria lemnului e de sigur cea mai rispandita dintre toate,
la on i ce popor, .deoarece acest material e cel mai imbelugat *i
.cel mai lesnicios in determinarea formelor de obiecte necesare omului.
Cantitativ, lemnul s'a lucrat intotdeauna deopotriva de gospodari, aceleai trebuinte fiind in toate timpurile. Variatia acestei
industrii consta in chipurile de lucru, in arta, consecinta inventiunilor de instrumente i a spiritului practic.
Legatura dintre view omeneasca i lemn este aa de stransa, incat poporul a concretizat-o prin legende.
Una suns ca mai inainte vreme, lemnele umblau i ele ca gi
oamenii ; se ducei omul in padure, le tail, incited pe ele i bietele lemne mergeau singure la casa omului. Aa a fost mai multi
vreme, ca omul era mai credincios la Dumnezeu i lumea nu era
pacatoasa ca in ziva de azi.
Intr'o zi se duce la lemne o baba ; taie c.ateva, incaleca pe
unul, mai pune o spurcaciune de ca.tea pe altul i pornete spre
casa. Atunci bietele lemne au inceput sa planga i sa .se roage lui
Dumnezeu, sa se milostiveasca i sa le scape de beleaua aceasta.
Dumnezeu s'a milostivit i a hotarit ca, de atunci inainte, omul sa
duca lemnele in spinare, cum a ramas i va ramanea cat lumea O.
Lucrul lemnului, aceasta faptura sfincita de creator, se socoteve ca o patima nedreapta con sufere, i iat-o epopeizata in cantecele populare :
1) qezatoarea, III, 192.
100
In car te cladec,
In sat te pornesc,
Sa-mi durez o casa,
Frunza teiului
Si cu-a bradului!
Hai, teiule, hdi,
Cum am sa te taiu
C'un topor taios
Si-am sa te dau jos,
Ca pe un Fat-frumos.
Si as te hdlcesc 9,
Sa te barduiesc.
0 casa
Si-o masa,
Mare ,Si frumoasa;
Si sa-mi fac icoane,
Sa ma'nchin la tine,
Ca la manastire ').
:
Toti pe el it intrebh :
Bradule, molidule,
Ce te clitiri aa tare
Dimireala pe racoare,
Pana'n rasarit de scare,
Si jale mandrutelor. 3)
Pentru a face cercetarea acestei industrii mai lamurita, VOID
imparti-o pe categorii ; cu toate ca notele caracteristice sunt comunede multe ori.
101
ducandu-se la pustii, iar manastirea s'a pagubit de tot folosul branistilor, ca mai dintai acei ce lug catargurile aduce(a) la manastire
-tamaie i undelemn, iara inteaceasta una data, nu dau nimic. Ca
viind locuitorii cei din partile de jos pentru taiatul catargurilor, se
.ajung cu oamenii cari trilesc pe locurile Voronetului si dau for
cate ceva si unindu-se unii cu allii, cu pricina ca sunt birnici, nu
platesc la manastire nemica.
Avand aceeas suparare si manastirele Rasca si Slatina, ale caror
I) Iorga, Doc. Arh. Bistr. I, p. LH.
I) Ibidern, XCV.
9 Ibidem, Cl.
102
branisti erau alaturea, la 1757 se piing lui Voda, iar Voda porun
ceste : sit le iea zficiueala mosiilor, cum de pe catarguri, din zece
catarguri un catarg, dela ceeace vor taia ; ass si dintr'alte lemne
de vanzare... Afisderea
sa aibi
a-si
fi
tarziu.
2. Taiatul lemnelor.
Leninele se taie in padure mai ales iarna cu felurite topoare gi adesea cu ferastrae de mans numite pdne. Daca impreju
ml copacului este loc de ajuns, copacul se lead de catre varf cu ofunie si cand putin ii mai trebue spre a fi curmat, se trage de funie si partea ramasi netaiata se rupe.
Copacii taiati sunt curatiO de crengi si in primavara sau in
anii urmatori si de coaja. Copacii astfel se numesc butuci ; caturoiur
este un lemn mai gros deck butucul unei roti ; copaciu/ este un
lemn mai gros deck feria (vadra), insa trebue sa fie de fag sau
de stejar ; un copaciu mic se chiama afar. Critur se mai numestesi partea ramasi in pamant dupa taierea lemnului. 1).
ry
103
Butucul se leaga cu un lant de fier numit fofidnc, in Bucovina 3), i apoi se bate o pans de fier atarnata de lant, ca lantul sa.
nu lunece ios de pe butuc. Butucul aa legat, se pune cu Capatul
cel mai gros pe o jumatate de sanie cu un oplean gros i ridicat,
iar celalalt se Iasi sa se tarae pe omit i astfel se transporta la fabrics.
In Suceava, oflancul poarta numele de ciofldnc i-i alcatuit
din trei sau mai multe verigi groase de fier i din o pans tot de
fier, care se infige in capatul butucului 4).
La acest lucru greu se intrebuinteaza in Bucovina un fel de
range in forma securii, dar care se finete intr'un carlig i se numete lapinil. Ea are o roads de un stanjen de lungs 5). In Ardeal
este carlig gros cu coada de lemn puternica ; cu ea se ajuta la ridicarea bdrnelor, buftenilor 6).
7) Ibidem, 3o.
8) &ssittoarea, II, 168.
104
r)
DOG
.ciu
aG
Fig. 74.
105
wyffiwpfywrifffr
Fig . 75.
for-.
ki
PI
106
ce constituesc o pluta spre a se cunoaste ; crestaturile poarta numele de mdrgele, sing. )nargica 1).
Tot pe acolo, lopata ce conduce carma poarta numeler de-condein 1).
suri cu cai.
b. Pinta cu dulab se contrueste astfel, ca toate
barnele sunt cu capetele niai subtiri dinainte,
iar cele groase dindarat (Fig 77). Ea nu pluteste
singura, ci mai mplte legate la olalta cu ganjuri de carpin. Fana acestui fel de pluta eSte ca
$i al plutei tolose sau murasene, iar hina nu are
cingi, ci barnele sunt legate intre sine cu niste
ganjuri nutnite reguri.
Pluta cu dulab poate se constea din 5-12 fartale, iar Intr'un fartaiu se pct cuprinde 6-16 barne.
107
dintai prin aceea ca n'are jug, ceeace face st se cheme si pluta lard
jug. La acest fel de pluta, in locul carmei este intepenit un par,
cu care indreapta fartaiul prim dupa cum se acomodeaza celelalte
fartaie. La [lira este un fel de boltitura facuta
dintr'un brad mai Bros, scobit anume si intepenit in hina (Fig. 78).
Plata este foarte lunga, cuprinzand cite 1632 fartaie. Pentru oprirea unei plute lungi se
Fig. 78.
folosesc de un aparat numit gar (Fig 79).
Zarul plutelor lungi este cam astfel: doua barne lungi, A, B,
sunt asezate piezis si sunt intepenite cu doua lemne mai groase C,
ik
11
Tapina are forma din fig. 80. Maid numesc plutasii niste aparate de fier, ca niste
patine legate la picioare, can la capatul
din jos suntascutite, iar deasupra late. Plutasii le leaga la picioare ca sa nu lunece
Fig. 80.
pe barne.
108
4. Scandur ile.
Pentru invelisul acaretelor de sigur Ca numai rareori gospodarul i -a cioplit cu barda singur scandurile. Domnitorul i biseri
109
Locuitorii din Polovraci $i satele vecine sunt vestiti. Mergaud in munte, ei scurteaza cu ferastraul bilele (sing, : hilit = scurtatura) de brad, be inseamna fiecare cu semnul sau si le arunca in
Oltet, care de multe ori, ascuns in pamant la 'co stanjeni, le aducela vale, unde sunt prinse $i luate. Bilele desfacute cu barda in
clep(i, se dau la cutitoaie, capatand prafti/a sau dranita 1). Tot astfel fac i Sucevenii, unde cleptii poarta numele de spoil O.
Sindila facuta apoi legaturi de cite to, 25, 5o $i too, se. in-
rea sindilei se slujesc de .un instrument numit hor)s 6). Altii se pricep la facerea de tabla (scanduri lata dar scurta) 5), doloabe 7), rds-
8) Ibidem, /2.
4_
110
lath' din ce se
margini ale butucilor (bypeni, bulvani fi grofi)
compune un joagar si cum functioneaza.
Ropronul care apara mecanismul joagarului de ploaie si de
4
/Oil
11110
di
,vir
'.'aii.
k gm
_______.
fire,me
...--;,
Fig. 82,
2apada este facut din base stalpi sau furci de lemn, asezate pe patru grinzi sau grofi de stejar $i este acoperit cu sindila.
Joagarul se compune dintr'o talpa sau pod pe care se misca o
masa zisa car, amid sau rasboill, ce poarta busteanul de taiat in
r1
t135.14,
--7
111.1.4.ir:MMIUM.
mc k
010 111
IRON
;to
,04%tarZgag_latuanium
/
--0.11,
''t
ZA
-Ail
:Y.
t A"1111
Ia
..1'\ a 1 r iff
-qi'''.1
.1rAN
=rim
,,,,
,
Fig. 83.
il'
111
6. Sghiabul prin care curge apa cand sta joagarul din lucru.
7. Cumpdna.
i6. Jugul.
17. Custura sau pdn.za ferdstrdultd.
18. Sbanturde sau shalturde de sus.
16
19-19. Corfek.
20-20. Cioacele.
Drumurile (Fig. 83 ; 12-12) sunt doua borne sau dreve,scobite in toata lungimea !or
formeaza ca doua sine pe cari
alunecii canal.
Carul (Fig. 83 ; 13-13), doua barne sau dreve legate prin
112
Carul e legit de un lant de fier ce seinfasoara pe fusul cel mic ce se afla sub dru-
Fig. 84.
Jugul este tinut in dreapta si in stanga de niste barne vertical; in scobiturile carora aluneca
5
si este sprijinit, ca sa nu sari din
loc, de niste cioace.
se
(Fig. 8 j). i
T.
Vatalelele
jugului.
Fig. 85.
3. Cdrceie/c.
5-5. Coaca.
6. Frau! de km.
Invartindu-se roata de apa, coaca trage in jos si impinge Insus rnatca, care, la randul sau, pune in miscare jugul cu ferestreul_
Locul in care se invarteste coaca se numeste colet sau casoaie.
.yestinele sunt niste lemne incocoiate si latarete, ce se aseazi
sub roata joagarului, ca sa nu se opreasca prundis sub roatii.
113
meteugul lucratului
114
La 18 Sept., acela an, Voda Lapusneanu se cearta cu BistriIenii asupra pretului cardtelor, cari se vindeau Ia Brasov cu 12 florini, iar ei le dadeau cu 15 florini 2), etc.
Gospodarul trebuia sa alba tot ce-i era de nevoie pentru casa.
Cel mai lesnicios lucru pentru el era sa si le fad singur sau sa si
le procure dela vecin, inclinat din fire catre o specialitate secundara, fats de munca lui de capetenie. Sunt sate intregi de teslari,
mesteri de facut coveti i albii ; sunt sate intregi de beirdafi, cum
sunt printre Crisenii murgilor apuseni, cari se pricep la construirea
caselor cu toate nenzestiile i sunt de admirat aceia dintre ei, cari
cu o adevarata arta, nascuta din sufletul tor, fac turnuri de biserici de lemn 2).
Lemnar se chiama insa numai cel ce-Si castiga traiul din aceasta
115
N'ai auzit,
De fiul meu
Domnul Cerului
i-al pamantului?
De vazut,
.Nu 1-am vazut ;
De auzit,
Am auzit,
.caarni...
11).
a ciopocari 4) ; astiuz:
astiuzuri,
unelta mai ales 4) ; ti:cig tiziguri, tot astfel4) ; foarte rar unelte ;
modernizare : stromenturi) ce slujesc in lemnaria propriu zisa, sunt :
1) Marian, Legendele Maicei Domnului, p. 114.
116
in unele parti din Moldova 1). Barda rotarului (Fig. 88) este oablit,
adeca aproape dreaptas).
OrItt1110111111(tort,
Barda obisnuita vazuta
din profil (Fig. 89) pre-;11
zenta : A: mnehia ; B:
Fig. 88.
Fig. 87.
leafa sau pdn-a (partea
ascutita se chianti i a(a) ; C : vdifttl ; D : calcdiul ; E : coada sau
toporiftea.
jeste la taiatul lucrurilor subtiri. Copiii mici it gauresc cu sula $i de aceasta gaud it leaga de o
ata i ata de catarama curelei. Briceagul are un
manttnebiu si
sa nu se miste in laturi.
and i
117
-terea piroanelor sau cuielor de fier batute sau la baterea tintelor mid
csi. are: A : falcile, gura, dintii, apucatorile,ciocul sau cabal ; B : coada,
jdeioarele, manerile, crachii sau bratek i C : unghia
sau girrrjii, o despicatura la capatul unui brat, care
sTujeste la scoaterea cuielor. II folosesc si cismarii.
Fig. 91.
si C
: co/i/d.
Fig. 93.
Se face la
fierar, din otel, si are manunchiul de lemn sau de os, un corn de
berbec sau de capra. Se poarta in brau si slujeste la orice. Se ascute
1) Din Ardeal.
2) Dame, op. cit., p. 113 4.
a,) Ibident, p. 112-3.
118
cu gresie sau cu o piatra de ascutit. Fig. 99 reprezenta un aide] decosoc. In fig. too avem un cosor cu care se taie la vie, iar in lig_
Fig. 94
Fig 95.
Fig. 96.
8
Fig. 98
cosoare mai mici.
A,
rani=
Fig. 99.
ro5).
9.
Fig. Ioo.
sau coada ;
rand e
de
1)
sau prasele..
119
sea Inflorat cu
increstari sau
(U(
ba poate sa ai-
wet //I
Idete(
Fig. Dm.
de fierar.
COtul se poarta in brau, in chimir, iar unii ii tin varit intr'o teacd (Fig. 106) care-i tacuta din lemn sapat, compus din doui
paqi. Aceste paqi se incheaga prin inele de tabla sau de
coarja de cires. Unele sunt
Fig. 103
foarte frumos inflorate.
; unul mai mic,
Un cutit mai mare poarta numele de
Fig. 104.
cutitaf,
pin(iiht.;
pin/Rub pintal,
Fig. 106,
Fig. 107
1) Burada, in Arhiva, V, 272.
2) Viciu, op. cit., p. 17.
3) Ibidem, p. 67.
tei
1"-t
Fig. 112.
120
.ziiiitarul, celled torul, cenpra:,-ul sau ceaprcknrul slujeve la indreptarea sau ascutirea dintilo la fie-
nistrau O.
In lipsa lui aceasta se poate face
lirkir.1111
Fig. III.
i cu o pill pentru fier.
Feluitoarele sau rindelele sunt niste instrumente can slujesc la
13.
feluiea unei scanduri sau lemn, pentru a le face uniforme sau
II
):
I'
'7
Fig. Io8iio.
plane. Au forma paralelipipedica cu o gaud in mijloc,
piezisa.
MEW
111111111110111111111M11
'.111111111116,,1111111111+111:.
Fig. 114.
Eig. 115.
Eig. 116.
genial', ghilau sau buhaiu (Fig. 117); robanc sau rewrite, cioplitor, brimmed
i
14
III111
1111
Eig 117.
11111
11111
I1
121
14.
lemnelor groase de cel mult o palma si jumatate. El se compune dintr'o panza (A) cumparata din targ. Capetele panzei sunt
gaurite pentru a fi fixati in doua cazi (B, B). Cozile (Fig.
119) sunt daltuite la miljoc ; in aceste didtuituri intra capetele
sunt zugrumate
spre a putea le-
Fig. 118.
tele se mai nu.mesc : condace, cotoaie, craci, nrdni, nuinere, margini, space sau perva-
incordaior, train:calor, sucilor, rdsuciloare, li,nbd, cordar, sageata, lopitied, cheie, aripei, etc.
se taia
122
2P
16.
e un
Pc7"
boo
Fig. 122.
sau fa(a;
B: .ptrtibul 6urupul)
I: Picoarele.
J : Stingbiile sau cbirgile
') view, op. cit., p. 17.
6i chingile.
Fig. 124.
123
18.
A
11t:11
tT"ft
0111111111111
'Amin
01.04.1
7111,101111
immillibtommtditiffil
Ora 111/
ff
pillogium
Fig. 125.
)c
A
MI1101111111111111111
Fig. 127.
111110110M1111011111111111111111111111
'
Fig. 128.
I)
114.
') Fara nici o lamurire asupra intrebuintarii : Dame, op. cit., p. 115..
124
22.
Securea (Fig. 131-2) slujete la scurtatul lemnelori Ia
cioplit, dar rar. Se face la fierarul satului din fier, ptinvrindu-i-se gura
cu otel. La secure observam:
A lumina ; B : leafa ; C: gura
sau ata ; D : tthful ; E: akaFig. 130.
iul i F: coada sau toporaftea,
care se impaneaza in muchia sau urechea seFig. 129.
curii cu o pans de lemn, sau un cuiu de fier G.
0 secure mai mica se numete securice.
23. Sfrilde/e/c sunt &cute
de Tigani fierari, iar manunxxxx di g
xxx
11311111111111111MT1T1,11
a
0
XX xxxxX24
Fig. 132.
feluri :
?fie cu el.
Sfredelul de cap de osie da gauri de 10-15
125
135.
plirea for pentru a le da forma generala. Lucrul acesta chiar sechiama lucrare din topor.
Afara de aceste scule pomenite, lemnarul mai intrebuinteaza
si
126
3.
Fig. 138.
II
Fig. 139.
facerea de albii.
Albia este folosita la framantarea aluatului pentru paine, la
-spalatul rufelor si la dormirea copiilor mici. La munte
se numesc si copaie. 0 albie
scurta 3i larga poarta numele
.de troacd 1) Diminutiv ; coFig. 140.
virl
pl. : covepk.
2 .Baltagul astazi piere
cu armele trecutului. Este
de fier ca o securice, cu
muche mare $i coadii lunga.
Fig. 142.
Slujia ca baston in Calatoriile RomAnului prin locuri primejdioase, sau ca
arms de lupta, cum aflam intr'un cantec din MolFig. 141.
dova :
SA pun mAna pe un baltag
Si sit ies in cel ceardac
Si cu straja sa ma bat ;
sau :
Frunza verde baraboi,
A venit vremea de-apoi,
De piele-am ea va despoiu,
Din pielea de dupa cap,
Sa'mbrac (fierul) la baltag 3).
gi
127
Fig. 143-
instrument de aparare
144
de arc.
4.
ce a arat qi inainte de grapare, la sgiriarea praiturii sau miritei pentru a semina fara a mai ara i la ruperea buruienile din poptmiu. Este de doui feluri : patrata, cu mai multe stinghii puse
cruci, formind mai multe patrate, i tri-
Tegulat sau nu, boruna are nite dintri de fier sau de lemn, lungi cam de
4 palma dcmneascd. Boruna se poarta de boi sau de cai, legata prin
128
S.
Botizila este o scandura de Iemn, in care se bat faqii de
scanduri pironate. Prin ajutorul unor curele, botnita se leaga de
asupra botului la imingti (vitei
mail) cari cauta sa suga la vaci
dupa ce au intarcat. Intepand vaca
in piroanele botnitei, aceasta nu-i
lass (Fig. 150).
6.
Fig. 147
Calistirea
e o saps foarte
mica, apropiindu-se de forma casmalei. Cu dansa se praete usturoiul, ceapa, etc., toate in gradinarie.
Fig. 148.
Fig. 149.
mare i grea ; carutei ii trebuiau boi mari, puternici, cari astazi nu.
se mai pot tines si de aceea aproape pretutindeni
este inlocuita cu carrtl. Canto mai are un neajuns,
cad avand o inimii proprie, nu se poate lungi si
zisa
sau rolarul care se compune din 6 buditi numite ciolane, naplate sau
Obezile se leaga intre ele prin nite cuipare numitenpuri, cepi,.
129
prislegi.sau prijele 1). 0 .obada /re gauTa si cealalta cepul , sau : trei
obezi invrastate au cepurile 4.1 celelal.te trei gaurile (Fig, 151).-In
obezi sun t sfredelite 12 locuri pen tru schite sau spite,
0 roata legata 9umai prim ajutorul cepurilor
n'are
thrie; ea se leagli, se ,,incaltd sau, se intbracie
:;=z1
cu find de fier, facandur-i-se
Operatia se mai
chianti si finuitul rojilor. Can(' obgzile se-, tisuca,
sina se clatina si roata se zice ca,i Lirbuini -ran
Muhl ; atunci se duce din nou la fierar si se .offingtFig. 151.
celalalt in butuc.
Butucul, numit si barium, bide, bu,s--
Fig. 153.
mai umflata a butucului se chiarna Fig. 152.
burete') frel sau crer; in ea sunt facute daltuiturile unde .intra ca.patul spitelor. Pe burete, de o parte si de alta a spitelor sunt -doui
cerairi de fier numite cercurile dela burete. Capetele butucului se
numesc capete si sunt cercuite si ele ,cu cite un cerc numit cerc de
hate.
130
partea deasupra are lenitt , spre a gild canto de cof mai sus.
La canna, osiite se fac de Lofitheni earl se pricep la toate maruntusurite drutei, *fall de relate ; ba ate o spi;i1 o pun i ei.
Osia are Cr parte proash, paralelipipedica, cu fetele verticale
tendere).
tJ
Fig.
155.
In osia dinapoi (Fig 155) sunt doua daltuituri drepte on dintiauntru in afar* (Fig. 156), unde se
bag capetele furculifei. In jgheab
Fig. 156.
se afla o gaud mijlocie, rotunda, unde patrunde inima carutei. ailtuiturile se mai numesc creste, gnuri sau sto/d/uri, iar furculitele se mai
1) and se innamole$e carul, taranii zit: ca s'a innarnolit pans la
opor. De aid expreaiunea: pan.a la opor, spre a arata. Ca eoti varit !Ana
in gat inteo incurcatura : Dame, op. cit., p. 8.
3) Viciu, op. cit., p. 79.
131
craci, lirite sau genuinare ; gaura inimii mai poarta si numele de borta, scobltura sau crestnftd
2it
Sri
De-asupra osiei dinapoi sta u15 paralelipeped de lemti numit perimed dinapoi sau. scaunul Si scliunipti (Fig. 155). El are aceleasi
cite o ureche de her numita trata, Prin ea se baga drugii sau ca-
.afara
In drufa, scaunul si osia sunt impinate cu cuie $i pene de letnn ; cel caruia ii di mina, le leaga cu cercuri de
fier numite umerafe. Tot astfel $i cu ghio-
Air
Fig. 157.
inl sau felibertul (Fig. 15.8), care nu-i fiat de perinoc, ci se poate
rnisca pe acesta imprejurul unui cuiu. El are cele doua cuibare pe
I1
MVO
Fig. 158.
cari se razima carimbii. Inima carului este fixata aici intre perinoc si podul osiei. De o parte $i de alta a inimii sunt daltuiturile falcelilor cari tin locul furculitelor. In alte parti, perinocul dinainte se mai numeste si gresie, scaunul de dinainte, ntasd, baargic
i banigic ; virtejul se mai nutneste si babut.
Perinocul si podul osiei constitue dricu/ carului.
In virtej stau inwpertite manusile, cum s'a vazut la descrierea osiei dinapoi.
132
1
N1151061,
Fig. 159.
mai multe ; mutand cuiul mai catre coada inimii, ghiociul se lun,
geste prin departarea osiilor. Fig. 159 reprezenta aceasta imbinare t
inima, 2. scavnul, 3 furculita, 4 gaurile inimii, 5 cuiul inimii.
Fig. 160.
133
(Fig. 162) au cloud brate unite sub inima printr'o stingine nuniita splint, pe care se mica inima, :la ghiodud. Pe furcele e fixata crucea sau curcea dinainte, care
are sau nu Iambi.
Prin alts par ti. furcelele se mai numesc piss (chisz),. Fig. 161.
_Tura sau gruiu, iar cracii ieau
num ele de falci sau f(ace/e, spre
deosebire de cracii dricului de
dinapoi, cari se numesc
furculife, gentlinciri sau ciorobarite.
Fig. 162.
334.
/I
I
Fig. 163.
tele, creasta,
crestuful,
botul, nodul,
copilul leucei.
Fig. 164.
4. Cardmbul de .sus.
5. 1?dnca, postorduca sau runcul.
6. Spetea.za loitrei sau fufteitd; cele
laturase se numesc rdscoale in Bucovina.
7. Cardmbul de jos. Partea de fier
135
codirle; de multe
F.g. 167.
Fig. 168.
136
Fig. 169.
afara ghiociului.
137
data extremitatile superioare s'ar legs una de alta cu o funie. sau fran,
ghie, capitam corlatele (Fig. 170 b.). Cu carul cu corlate se card snopii.
Protapul este un drug gros care se leaga in partea de dinainte a
-carului. El poarta jugul. Deasupra $i aproape catre'capat are o bucati
de fier sau de lemri indoit numita jdnchitd, japitd, joapitd, janchitd,
de protap prin
cercuri de fier
un cuiu. Prin ea i
prin protap pa-
Fig. 171.
trunde cuiul care tine jugul. El se numeste harmasar sau harmdsdtel fi ciocdltdu 1).
Protapul este mai lung decat janchita $i are la capat o gaura
si un cuiu, de uncle se leaga cdrceittl tanjalei.
Este o credinta ca, in timpurile vechi, Romanul avea la car
Fig. 172.
138
ghi,c4", cerghke, jug, Mitten! jugului, sulttl, grindeiul sau drugal de jug;
dmagla tea de sus a jugului, , care are la ruijloc o parte put
1)
sus e mai ingusta si prevazuta cu gauri earl indeparteaza sau apropie cerbicea de polita, dupa grosimea gatului de bou. Cuiele ce le
in se numesc .zamtiiii, sig. tine! /d/ sau scingdl.
Rdsteld, resteul sau tuldanl 2) tine gatul boului sa nu iasa afar5..
1-11
Fig. 173.
stinghia, scdlusnl sau pop"! ; 3. culul
lopatelei. Accasta hinjeda, hinjedia sau Idnjeloin se leaga de protap
Fig. 174
139
capatul tanjelarului se
sprijina de polio juguFig. 175.
1ui si de el se poate
lega tanjala unei a daua perechi de boi. In Ardeal se chiama forWO.
177)
4)1
Sc
vo
Fig. 177.
Fig. 176.
cu un par care se sprijina pe butucul rotei, pe o spita si pe crucea din mijloc. Cand ele se scot, se da carul putin inapoi. In Ardeal, opritoarea se numeste carastold.
Pacornita, dobornita sau dohotni(a (Fig. 178) tine pacura, dohot/t/
140
Fig.
178.
Fig. 182.
Fig. i80.
12.
Caliptl se cumpara dela lingurarii ce fac linguri si coveje. E trebuincios la gospodarie pentru adu-
sul fainii din pod, luatul grauntelor pentru paseri, pisatul aguridei, etc. (Fig. 182).
Fig. 181.
Canplul (Fig. 183) nu e altceva dealt un taus mic ;
ar fi un taus caruia i s'a retezat varful. II au femeile in covata cu
Una gi cu dansul pun fliina in ceaun sau caldare.
1) Viciu,
141
Fig. 183,
Fig. 184.
Fig. 187.
Dig. 186.
Fig. 188
fier ce
dreptunghiulara. Aceasta operatie se chiama bataia sau baterea coasei, cum spune yi antecul
La toata casa
Bate coasa;
I
I
Numni la mine,
Nu are cine !
142
in minte !
La cosit mai pe departe, la cosit poieni prin paduri, dud be
poarta in carutii sau trasura, coasele nu-s prise ci intinse dealungul
-toporaiei cu o ata.
Fig. 189.
Fig. 19o.
143
coarnele,
.......
v/
11011.11:1111111.
(
(01
Fig. 193.
Fig. 194.
Fig. 195.
Fig. 196.
Fig. 192.
sunt si ele indoite si ascucite. Furcile se folosesc la treierat, la claditul sirelor, etc.
0 furca mare se numeste furcoin i ciolpdu.
Pentru paiele marunte, pleava, etc, se intrebuin;eaza o furca
cu retell numita lingurti 2).
Mai sunt si furci ficute de lemnari (Fig. 196), dar acestea nu
1) Vicin, op. cit., 57.
144
si la Megan
0 furca cu coada si coarnele drepte
poarta numele-
de
lapin. .El iea paiele in coarne, nu pe coarne ; cu el se ridica pa;
tele sus. Un tapoiu foarte lung se numeste vdrfar, iar unul de mij,oc,,
runcifinar1).
Fig. 198.
pentru a se netezi brazdele si a acoperi samanta samanata pe deasupra brazdelor. Grapa are doua talpi numite cotoaie, in cari sunt_
intepenite doua stinghii numite andrele. Spinii facuti gdnj, adeca
parliti in foc si rasuciti, sunt impletiji pe andrele. Grapa are doua
nrdni sau brace de ganj legate, si de cari se prinde tanjala.
Pentru a indesa pamantul, pe grapa se pun bolovani, saci
plini cu samanta, etc.
') Dame, op. cit., p. 38.
') Viciu, op. cit., p. 34.
145
Fig.
199.
cilor 1).
22. Harabalele sau ,s-arabanele sunt carure mari pe la mosii intinse. Foarte purini gospodari le au; se gasesc mai ales in Moldova
de sus.
23. Haragi pentru vie, aragii sau aracii, iar in Muntenia dararii, se fac din' nuiele, curarite de crengi. Se ascut la un capat si se
scurteaza aproape de doi metri. Se folosesc la ridicarea viei. Hreapcd
se nuniesc maldurii sau snopii de lamuri Si crengi cari se intocmesc si se pun in parii gardurilor ca un fel de stresina.
24. Hdrle:zul sau bdr101, numit in Muntenia lopald defier sau casmet, iar in Ardel Me(,
Fig. 200.
Fig. 202,
10
146
Fig. 203.
sktaNanktayanittekttt0
/.//
Fig. 204.
Ladd, idditd,
curie, badoacd, are aproare tot gospodarul ; si-o face din cateva cram-
28.
Fig. 205.
147
sau ciarhalic. Fig. 207 reprezenta tin sarpe inghitind o pasere 1).
Fig. 206.
Fig. 207.
(F g. 208).
Miiiipt laul (Fig. 209) este un lemn. zimtat, care se
freacii cu sapun spre a se zoli de el camesile negre. Se foloseste tie
.gospodinele din jui. Suceava.
Masa se face din scan32.
duri, inclestate cu stinghi dc.desubt, facandu-le sa intre in
Fig. 208.
niste daltuituri. De obiceiu rne31.
IIIIINION
Fig. 209.
cite o masa inearr-nla (cu fata de masi, blide de hucate) mai ales
celor de cur:ind insurali.
i) Fig. 205 i 206 dupa natura ; obiect2le sunt ale Par. M. Carla nescu din Bogdanegi-Suceava ; fig. 207 dupa obiectul dela d. C. Schinare
in Rrica-Suceava.
148
ii tine-
Fig.' 211.
cum ne spune traditia ; urine sum i astazi, dar aratarea for nu sepoate face aici.
Plug, plugufor sau phigdrel se chiama in Moldova urarea poemica ce o face tineretul in seara ajunului Sfantului Vasile. Toate
aceste urari cuprind aproape acela lucru : frumoase povestiri despreagricultura,
S'a pornit lute Joi
Un plug cu doisprezece boi,
Cu grindeiul de tumbac,
Ara copiii cu drag...,
zice unul. In Muntenia se intrcbuinteaza. chiar la Sf. Vasile pluguri in miniature, impodobite cu hartii colorate, cu flori i dopotei. Unii poarta chiar adevaratul 'plug, taraindu-I din cash in case
in sunete de clopote 1).
Plugurile vechi au 'inceput sa dispara astazi, find inlocuite cu
cele de fier. Plugul mai vechiu iara a pierit de mult, dand locul unuia_
149
Fig, 212.
Fig. 213-214.
171
11Prrisia
Fig. 215.
..........
......
REM
Fig. 2 Le.
eilEIMI11111111111111
Fig. 216.
Fig. 217.
150
Uncle pluguri au in partea de sus si inapoi o ureche sau o prelungire numita comma mica sau urecbia corinunei.
PI azul sau cdlcdiul (tal pa ) plugului se leaga de a t reia lature a
fierului ; el di orizontalitatea fierului. La unele pluguri plazul este
legat de cornuri printr'o vargii de fier.
Bdrsa sau &hp este legatura de fier dintre cormuna si grindeiu.
Data fierul si cormuna plugului se leaga deadreptul cu grindeiul, bdrsa tine plazul si grindeiul legate.
Foarte rani pluguri au fiend lung sau cu(iirti, care se intepeneste
in grindeiul plugului
taie brazda (Fig. 212).
Fig. 219.
a
cdrligele
si aici osia cu podul osiei. In podul osiei sunt facute doua daltuituri, unde sunt fixate cocdr(eala i carligul (Fig. 219).
Peste podul osiei si peste cocarteala si carlig este asezata broasca,
de o forma triunghiulara. Pe dansa, intr'un culcus, se razima grindeiul
plugului.
') Viciu, op. cit., p. 31.
gi
151
Carligul e drept i ate un cuiu, culla potting:dui sau cuiul pc(btoatei), de care apuca potdngul plugului. Potangul este
lirreirrlrri
un fel de ganj circular. La capat are o gaud care se baga in tanjelar spre a o apuca cu cuiul tanjelarului. Mai are o gaura pe unde
intra cuiul cocartelei.
Cocdr(eala numita i gdrloafri1), schimbatoare 2) sau corloboie 3),
ba chiar se pare ca qi banniisar, este curba si
nu joaca intre rolul osiei gi broasca, cum
Fig. 220.
mare sau mai mic ce-1 face carligul cu osia cotigei determine
marimea brazdei ; mutand cuiul El
spre capatul cocartelei, brazda
se micoreaza, din cauza ca mans roata de pe brazda
mai spre stanga.
Aproape de ingemanare, cocarteala are o daltuitura unde intra leafa (fierul) securii, care poate sluji
152
36.Prajina este un bit lung, dupa vechiul sistem de misuriitoare, 1mph-tit in palme.
.0am.a2.44.:, cos)6Ntifi
"ea, vaade
vstboo...q Art-
14.
destul de vechi.
39.Prepeleacul, numit prin kite parti si
sclembe, sckme, clinch( 1) si prepelif, iar de
E
(
Fig. 222.
Tot prepeleci se chiama si parii cu cioturi can se pun in mijlocul stogului de an spre a tinei finul mai in-
153
---
Fig 224.
unor cuie de lemn ce se bat pe latul talpilor. Pe deasupra, picioa') Pamfile, Jocuri de copii, T. 73 (345)
') Pentru sania de- boi : Dame, op. cit. p. 21-2.
154
rele sunt prinse in opkni numite si oplcne, scanne sau sclaiuri. In fie
care cap de oplean este facuta cam o gaud dreptunghiulara, in care-
Fig. 225.
Fig. 227.
Fig. 226.
Fig. 228.
155
desea hobotul si cele doua picioare dinainte sunt legate si ele prin
Huri.flea este tot o sanie mica, pe care o trage ornul cu lem -nele din padure ; pare a se numi si catarcd sau catargd.
Sclifa, un fel de sanie cu care aduc oamenii lemne din padure. Sta in cloud talpi impreunate prin un lemn mai gros, care la
capete are doua tepuse. Dinainte la un capat este intepenita o ruda,_
iar la cealalta e legata o funie. Partea aceasta se numeste cochirld
La partea dinapoi sunt intepenite cloud prajini prin o rudita 3).
Trahla este un fel de sanie care se aseaza pe dricuri (celepatru mate dela car) si se foloseste la caratul fanului 3).
Scanreul este o sanie cu talpile foarte scurte. Lemnele lungi
din padure se aseaza cu capetele joase pe o sanie trash de boi, iar
varfurile se razama si se leap de scanceu.
Saniilor li se poate pune pomostine, scoarte i fundator, razamate pe tepuse. Corcia este un fel de leasa ce se pune pe sanie, pen
tru a putea aduce fan. La car pe corcie !e pune poclitul (pocriftd)
43. Sapa. Intr'o casa sunt cel putin atatea sape tali cif seni sunt,.
dela doisprezece ani in sus. Ar trebui sa fie doua feluri de sape,
caci cu o saps se sap/ si cu alta se prtYmte. Sapa de sapat (fig. 229)este aproape triunghiulara, iar unghiul ce-1 formeaza leafa (fierul sapei>
cu coada sau ddrjala ei, este aproape un,unghiu drept (fig. 23o).
156
decat lata, formand cu coada un unghiu de 500--600; taietura in p4mant va fi oblicti; cu ea se picceite, adica se arunch departe in pa-
FO
Fip. 229.
Fig. 230.
Fig. 23t.
Fig. 232.
-want i apoi praitorul o trage spre et, tnigand iiirna la firul de popusoiu spre a-i face mofinoiti la rAdacinii.
Fig. 234.
Fig. 233.
157
Jiltul (fig. 234) se face din scanduri groase, cu patru picioaresi ra-Onatoare sap speteaza. Sunt inflorate cu tinte galbene,. etc.
Fig. 235.
Fig. 236.
cea facuta de fierar din ()tel. Secerile noua se ..zinituesc sau se cimiesc,.
Fig. 237.
Mortul, colivele
si
Fig. 238.
care seamana cu o poarta ingradita cu nuiele, cu patru picioare(fig. 237). Ea se poarta pe umeri.
48. Tdrndcopul (fig. 238) numit pe alocuri si casma, cioacd,.
') Marian, Immorm. la Rom., p. 234 qi urtn.
') Viciu, op. cit., p. 82.
158
Fig. 239.
67"
I
Fig. 240.
Fig. 241.
scurge apa.
159
Un astfel de calator vorbeste mai departe : Aceasta experienta pc care o facuram asupra repegiunii primejdioase a surugiului
moldovenesc, tie incredintase de nevoia de a lasa la o parte once
idee despre comfortul de a sta intins bine intr'o dormeuse i de a
-ne acomoda cu scuturatul carutelor obisnuite ale terii. Aceste ve-
160
Sculele.
Sculele dogarului, pe langa uncle din cele pomenite la capitolele precedente, sunt :
1) Iorga, 1st. Row. in chipuri i icoane, III, p. 175.
2) Uricariul, XVIII, 363.
161
INSOFM1111111111111116MEMMININI
Fig. 242.
Fig. 244.
Fig. 246.
Fig. 247.
11
162
Fig. 248.
iira ; I: depth,. Apasand cu Piciorul pe talpiga, doaga se ,prinde intre
Fig. 249.
163
Fig. 251.
c:7770=7
Fig. 250.
Fig,. 253.
9.
Fig. 256.
Fig. 255.
Fig. 254.
Fig. 252.
1.
fac
Cofittge,
cofetieiele
Produc(iuni.
i
cofele
(Fig. 257) se
toarta
tot de
164
--_
Fig. 258.
Fig. 257.
Fig 06r.
1111
lll ss alt.,,,IriWara0.71..."MtilKlet
...,.....14.,,t1 xi ..a.a-Ntar41:iV1iAkii`11
IA 7114.243.4qta ..1.4
Oro
Jr. .
+2,14,11.14A N.`,14.**
.444/444S417 I %IN
nit
274 Tit
xxxxx 4
lllll 111M41111171,141,t1LI
0 o 0 00
/4?
rtril
.4.4.
0r;0
(dai
,_
,,,
,...,......,, r's
0
0
4
1? -,4444/4
ft.."
...:-...
/1
... '
1/1"
Ai'
11.
1,,,-;,;;,' .7.;;;;;.z,,:,,,,,,,,,e',/.Y:i.v.i:!.,pyl'
.,--....-14 ..... ,
.1."4,,t,
4iI
o.,
/f
0c
oo0
Z..2.......,....,,...,
if.",
t
at,C
41
1r:A
,,,,/, 441
s.
-,.-;-..
...
Fig. 262.
W
.j.,*"...,
* tyovs
.,
s"
1.
r'it:
.t.
k.. Id
Vki
i 1 41.41'
, J.,
0 0 or.i)
0 0 0 0 0 V*:,
4. , .... ft", , A.7...11e2711[
;*
IAt./
o o
........-..-> ............"......=. . , ..".... N.
..
b1
1.1, '.
N,
-..1%
'S%.
.;\
4%
".%
..1
\ \,
.,.
\."-:!:
\T
-Fig. 259.
III, U /// I
MU
\ `:
Iig. 060.
In unele parti cofele de diferite marimi se cuprind is numelcde cart, data nu insemneaza numai "mica donita, cofita, prevazuta.
cu astupus ; o folosesc la mulsul vacilor 1).
1) Viciu, op. cit. p.27.
165
dela partea cea mai ascusita (Fig. 26o) este mai groasa la partea suTioara i-i strabatuta deo gaura pe unde iese apa din bota. Aceasta
doua gauri de cari se leaga o asa sau un curmeiu. Pe fundul superior se mai afla o gaura (Fig. 262). Apa se toarna peste fundul
deasupra i intra in bota pe aceasta gaura sau mann. Ambele sunt
astupate de obiceiu prin dopuri de lemn cari se anina de capatul
doagelor prin ase. In bota se duce apa la munca campului.
5.Banita este mai larga la gura decat la fund i are o toarta.
Cu ea se masoara i se masura mai ales inainte cerealele, cuprinzand douasprezece oci. Astazi, cand prea rar se mai intrebuinseaza
ca unitate sau ca masura in corners, poate sa fie mai mare sau
mai mica.
Le face orice gospodar ; are cercuri de fier. Diminutiv: lanicioard
Fig. 263.
166
Fedelqele,
(Fig. 264).
12.
Cattle sunt
Fig. 254.
Fig. 265.
pop,
167
trftirc, aripd sau haripd ; C) doag4 din aripd sau std/pu/ aripei ; D) doagd
din mijloc sau std1pul mijlociu 1).
n'au alts avere decat un biet cal cu care nutresc o familie din cite
6 inembri. Pe cal incarca pans la 400--=600 cercuri cu can pleats
in tetra unde lucreaza la cercuitul vaselor de lemn, pana cand iii
ispravesc cercurile si la intoarcere aduc bucdfele la copii si la muiere,
168
in lard:
Colo pe Dealul-mare
Merge Motul cu ciubare
Si cu teocuri4) de rapina,
Sa le deie pe farina,
Ca s'aduca bucatele
La copii pi la muiere.
Mergand incet dupa calul sau, pe care nu-1 pretueste mai putin
decat Arabul pe at lui, cu capul ridicat, cu privirea limpede, dna :
Du-ma Doamne'n pace'n tara
Cu cercuri 1 cu ciubare
i ma ada'n pace iara
La copii pi la muiere.
Ori :
Nu am pane, nu am sare,
Toate le-a dus darea mare,
Darea mare ce m'apasa,
De sta sufletul sa-mi iasa ;
Vin biraiele cu carul,
Ducu-mi traiul pi malaiul,
169
(Fig. 267). Butucul iea conturul ce i-1 determine custurile sau gripcele (Fig. 268-9).
1) Per. Papahagi, Megleno-Romassii, I, p. 30I.
170
Trim!, compasurile sau .pantrik, descrise aiurea, slujesc rotarului la insemnarea obezilor, spre a le putea indol sau incujba,
adica spre a. le putea da forma arcata (Fig. 2,7o)._
Fig. 266.
Fig. 268-269.
L:3`)
Fig. 267.
tuna,
latd,
cu fel de
171
i aiurea 0,
0
rimminniMEIRIMMILIV,
I
111 III
ill
ir
11111'111111
II
%11911111111
Fig. 271.
1111
11
Fig. 272.
Fig. 276-277.
Fig. 27o.
Solnite, mid vase in cari se tine sarea, mai ales la munca campului.
000
Fig. 273.
Fig. 275.
Fig. 274.
172
Alte obiecte mai sunt : suciloare pentru pane, ours rofii de lemn,
picioare de masa, etc.
Saparea sau gravarea lemnului de sigur ca s'a practicat foarte
de mult, dela aparitia instrumentelor de taiat subtire. Au inceput-o
cei deletnici, infrumusetandu-si diferite odoare sau lucruri de casa,
dar mai cuseama mesterii de me(!' i blide,carisapau aceste vase in lemn.
173
Fig. 279.
Eig. 278,
de ruble,. Intr'un car nu intra mai Inuit de 3/, dinteun stanjen bine
') Semancitorul V, No. 16.
2) Un cetverti = 0,0216122 stanjeni cubi sau = 209,901754 litri ;
cub = 46,269941 cetverti.
st...
t74
ars. Aceasta ocupa;iune o aveau altadata si locuitorii din jude;u1
Hotinului 1).
In Macedonia, aceasta industrie este destul de raspandita; 'mai
ales la Aromanii Olimpiani 2).
In tara si in Ardeal se fac carbuni de lemn numai pe la munte
in doua feluri. Un .metod consta in a face vravuri sau gramezi mari
de lemne si a le da foc, iar card se crede ca au ars pe jumatate, se
sting- focul cu apa. Carbunele rezultat se usuca si apoi se desface.
Acest metod are neajunsul Ca carbonizarea nu se face deodata,
ca unele lemne and aproape in intregime, iar altele numai cat se
afuma.
Cei mai buni carbuni ies din lernnul 'de stejar si de prun.
Lernnele puse la captor nu trebue sa' alba o grosime ,mai mare ca
J 0- 5 cm -2.),
F. Impletitul.
Impletitul nuidutelor. sau -ramurilor de diferite specii de) rachita este o ocupatie de capetenie in multe sate, fireste pe unde
creste aceasta planta : rachita. Totus sunt sate., precum este Potlogii
din jud. Dambov4a, ai carui locuitori merg in alte sate si cumpara
sau string rachita pentru impletitul coMui.
Am avut pilej la car sa vedem impletituri de rachita ce inlocuesc scoartele ; tot astfel cand am aratat ndmestiile de prins peste.
Alte produ'ciiuni sunt panerele cu toarta (fig. 280), cari au un
schelet de ndiele, iar impletitura este de rachita sau demlaja. Pane1) Z. C. Arbore, op. cit., p. 454-5:
2) T. Nenifeicu, op. cit., p. 34.
3) Dupa cum se practica in jud. Dambovita.
175
rile albe (fig. 281) cari se folosesc in deosebi la pastrarea rufelor curate, se fac din rachita a carei coaja a lost luate in diferite chipuri.
Panerele sau cosurile pentru cules la popusoi, etc. (fig. 282)
sunt un tip care variaza. Cei din zona clealurilor le fac pentru strangerea si transportarea fructelor.
Fig. 280.
Fig. 2S1.
F g. 282.
176
CAprroLuL II.
CEREALE LE.
A. Macinatul cerealelor.
Rasnita este o moan mica, miscata de mina si
slujeste astazi,cand mori de apa si de foc, pentru pregatitul fainii
suns multela facutul rrrlrrielii sau crupelor de popusoi. kipiea urluielii se face pentru pasari, pui mai ales, si pentru bucataria casnica. Urluiala fiarta cu julta, bostan (dovleac), etc., este mult gustata, mai ales lama.
In timpurile mai vechi insa, cand morile erau boieresti si manastiresti, cand erau rani si la indepartare mare cite data de sate,
rasnitele au folosit si la macinarea fiinii pentru marnaliga. Astazi
rasnitele pier si proverbul : ma trimite del,a moarii la riisnita va
ramanea in domeniul istoriei.
Iata, ca ilustratie, cateva vorbe despre rasnita din 1739.
nu &este dovada contra calugarului, ci numai oasa, pen niste
seamne ; dar incas, cu toate acialea, s'au cunoscut ci calugarul Sava
cu voe fetii au tacutu pricing de curvie, iar nu cu sila, den vreame
ca casa lui Sarghie (tatal fetei) de a calugarului au
fost de departe una de alalta, cat ar arunca un om
cu batul ()data, si, vreme aciaia cand s'ar fi rapit
fata, au zis fata ca i s'au facut zua, mergand is
la rasnita. 9.
Rasnita se aseaza intr'un colt de casuta sau
poiata, pe zidire de caramida sau de lut, sau pe la
rusi de lemn. Peste acest postament sta o piatra
gaurita prin care rasbate un cuiu de lemn gros nusmru.l mit lima/Wein. Peste piatra aceasta si peste cuiu sta
Fig. 283.
rd)cniIa, roata de piatra care se invarteste. Ea are a
gaura cu (Iona daltuituri. In aceste daltuituri se pune o bucata
de lemn tare numit pdrpdri(a. Parparita are o scobitura unde sta
capul invarticiului, peste care se invarteste roata rasnitei.
Asa tiara, data pe dedesubt ridicam cu pene tie lenut invarticiuI
77-
177
mai sus, departarea intre cele doua pietre se mareste si deci urlueala va ti mai mare.
Ambele pietre sum incunjurate de o vera sau stral, facuta din
scanduri sau coaja de teiu. In fats, are o gaura pe uncle curge
urlueala.
Rasnita se misca cu hadaragul, o prajina fixata in rasnita intro gaura; hadaragul este legat de o sfoara de coarda casutei.
Grauntele de rasnit se toarna cite putine pe gaura din mijloc
a rasnitei.
Pietrele se fereca rar, sau aproape nu se fereca ; ferecatul consta in lovirea pietrei cu un ciocan spre a-i desnetezi fata.
2. .3Iorile de cai au o constructie analoaga cu a morilor de
apa, numai ca le lipseste roata. Caii invartesc sulul deadreptul. In
Ardeal se numesc soace 1).
3. _Horde de apt.
Considera(inid. Potrivit vechilor datini feodale, morile au fost
legate de morii, pomenindu -se in toate actele de vanzare, danie sau
schimb, iazuri cu vaduri de moara,. Morile apartineau prin urmare
boierilor si manastirilor la cari erau obligati taranii de pe moie sa-si
macine faina, neavand vole a-i face ei actele. Pietrele se taceau in
$ara, iar cand nu se gasiau, se aduceau din Ardeal, pans si din
Hateg. Asezarea for se Ikea prin meteri straini 2).
Astfel vedem in 1561 pe Alexandru Lapusneanu cerand I3istritenilor din Ardeal niste roti de moara de marmura din Hateg,
comandate pentru o biserica (sic), precum si un mester spre a be fereca (beschlagen) 3).
Incep pomeniri vechi : Act de vanzare de vad de moara, insa
vadul ds! moat(a) de doua roate pentru 135 de galbeni bani gatao
din anul 163o 0; act de vanzare din 1632 si al aceleias mori in
1637 3) ; act din 1660 pentru zalogirea a unei jumatati de roata de
moara, insemnand, probabil, aceasta zalogirea unei jumatati din
partea de zeciueala ce se cuvenia ca castig pentru o roata, adica o
piatra, adica atata parte din folosul total al morii, cam pietre de
macinat avea 6).
12
178
$i
Pentru zile de lucru 2.114, cate par. 20 zioa, care s'au lucrat numai la sapatul Si ziditul erugii.
Chiria boilor ce au carat la piatra de zidit.
too
15o
Chiria caratului tuturor lemnelor morii.
190
Facutul casai morii cu podul apei ti cu tot cat an trebuit pana
s'au dat pe faina.
120
Doua perechi de pietre dela Vai-de-ei, in loc.
40
Adusul pietrilor de mori.
70
Fierul si lucrul tiganilor.
14 24 La osabi(i oameni carii au ImpuFat 0-au spart la piatra pe eruga.
8
gi doua oca raichiu, facutul ciuturilor.
8
Sicuitul pietrilor morii.
3o vedri vin
65
25
to vedri raichiu.
pentr(u) o mie oca faina de porumbi, cane) par. 3, s'au ma(n)75
cat la lucru.
1057
2 mie sindila.
e)
3)
4)
179
facute de gospodari pentru nevoile tor. Si pentru acest motiv vorbim i not de ele.
Literatura populara atinge parti din vieata omului, cari ii sunt
intime. Pentru a arata, prin urmare, chipul cum taranul nostru s'a
legat de mod cu sufletul, iata cateva din productiile populare dlspre mod :
Poporul crede ca moara este opera deavolului, iar Dumnezeu
a luat-o in stapanire numai cand s'a facut cosul.
Alta credinta zice ca Dumnezeu a luat moara dela deavol pans
va cadea frunza de pe brad, dar bradul stand ve,nic verde, deavolul
i-a batut cuie de fier ca sa se usuce. Dumnezeu a inverzit cuiele
(nodurile ce se vad si astazi) si astfel moara tot a lui Dumnezeu
a ramas.
Alta credinta glumeata zice ca deavolul s'a lasat de moara numai dupa ce morarul, care canta din scripca, I-a pacalit, punandu-i
degetele intre butuci ca sa invete si el a canta 4).
Deavolul nu se poate alipI astazi de moara decat stand sub
') Ep. Melchisedec, Cronica Huqilor, p. 85-6.
2) Cours de litherature greque moderne, p. lo8 3i 183.
9 M. G. Obedeanu, La Rountanie economique. Paris 1876, p. 193.
4) El. N.- Voronca, op. cit.. p. 199-200.
180
nwe. Daca insa apa este indeajuns sau mai multi cleat trebue,
apa morii este adusa pe un canal, iar ceeace prisoseste se scurge
pe albia ei veche.
Iazul morii se mai numeste si rail, iar vatra morii este dedinaintea usii morii, uncle trag gi asteapta oamenii cu sacii la macinat randul sau sirul 2) care se respects cu stintenie. Expresiunea
cunoscuta este : la rand, ca Ia moara.
Moara este incredintata unui moral-, care de obiceiu se pricepe
la hum/Tie, reparand ceeace se strica. El fereca si pietrele.
Zeciticala morii este vania, una din zece sau din douasprezece,
parte care se imparteste intre proprietarii morii. Din zeciueal morarul iea a patra, a cincea sau a asea parte.
Moara urubla, adeca merge, macina; moara s/a cand e stricati
sau n'are apa, n'are .zapor (apa necesara pentru a putea porci roatele).
Naloagas), niivaloara sau ;tavola este imbulzeala, lume multi
care vine la moara.
0 moara cu o singura piatri sau rorta se numeste morifea 4)
sau chartra 9. Alaturi de moara este casa morarului, si mai prin toate
partile diferite cotete pentru porci si paseli cari traesc din gratintele risipite de jos, cum traeste Oita Ia moara. Cei ce vin la
moara iii fac mancare acolo, pried peste $i dorm pe saci. La c>
moara se deosibeste :
2
0
a-
15
1 b----35o_5
41
4'
___
Z'
5
--6
)4
3,,
J
6
Fig. 284.
1) El. N.-Voronca, ofi. cit., p. 209.
2) Viciu, op. cit., p. 77.
3) Viciu, op. cit.. p. 62.
41 Fig. 284-290 Sl textul urrnator dupa Dame, op. cit., p. 147-162.
6) Viciu, op. cit., p. 32. Moara mica cu roata in apa).
181
dulet (6-6).
Ridicandu-se stavilele 3
trine.
;
.44141
INN
I 1111.1i111111
11111
'
1111111111111111111111
11111,111,1
al111,0111,11
li' 111
111111 \11111IIIIIII
11111
111111111
ihIll!Inlv.11',
,
II
1111111111111111
1'1
III
ILL
.1..
11'
111111,',:i1'1"111111111'111\1"1"11i1111Y11111111'1111111
1111
'
100,
10
1
..11,1151,124
.111i1
;7
--:
i--' 0
r
..
fs =
II M ,[UM
1.11111111
4m NPhii.II
111111111]
11.(,..-111111111111
uuoluml
uuum
44144111mi .m1111111111
1,1 1
1111
111111i11111111111W11
1110!1.11111111110
==.=
Fig. 285.
182
stavilele
sub roata.
b) stavilarul sau
stavila , c) scocurile
d) roata.
Scocu 1 este facut
II
ir6
stalpi.
Fig. 286.
Koala (fig. 287) este facuta din lemn $i cuprinde partile urmatoare :
a a) Cupele, blidele, caufele sau ciuturile. Din loc in loc, peste
cupe, ca sa nu se desfaca roata sub apasarea apei, obezile sunt tinute
osiacul.
183
numeste fierul ce se
pune uneori in capul
grindeiului.
Brotacul sau broas-
Fig. 287.
Zama perna.
Fig: 288.
184
EE) Po lila
prdsnelului.
F) Prasne 1111, crdngul sau prdstelnicrrl1).
G) Roata cu indsele.
HH) Babe le sau stdIpii ce jin podul morii. Acesti patru stalpi
alcatuesc usoaica morii 2).
I) Copt/.
Spre a face faina mai aspra sau mai moale, cu ajutorul posadei
(pose it) se ridica sau se lasa babaittl, care ridica sau lass polita, prdsnelul i pietrile. In unele mori ridicarea si lasarea se face cu ajutorul
unui zavor 3).
Roata cn maselele psi prdsnell 1 (fig. 289), cuprinde:
Fig. 289.
1) Francu-Candrea, op. cit., p. 104. Posada ;i postata, o grinda
groasa la moara, pe care se reazama o alta grinda impreunata cu crangul.
2) Etym. Magn. Rum., p. tan : in amnarele morii stint bagate aripile intepenite in ni0e lair% ce se numesc gene in Transilvania ; amnarele dela moara aunt un fel de furci, pe cari se formeaza capul morii ;i
sunt infipti pe rascrucea dela babaluc (Covurluiu). Idem, p. 1.096-7 : anui-
morii se compune din 8 tit/pi pe cari se pun mai multi amnari daltuiti
la doua parti pentru a putea sta scandurile ce formeaza paretii ; in capatul
amnarilor se pun 8 costoroave pe cari se face acoperamantul cu stuh sau
indila (Iasi).
185
cc)
d
d) Poli(a prdsnclului.
F) Fusul de fier.
G) Tdrcoala de sus.
Copt/ ,ci teica (fig. 29o) 1) cuprinde :
cd)
Fig. 29o.
186
1i
Pietrele morii, pe Eta unde se, freaca una de alta, sunt /math..
Ferecarea se face cu un ciocan ascutit de otel (de cri(a) numit
ciocan de ferecat 4). Cand se fereca pietrele, morarul le ridica si le
muta cu o parghie $i o bucata de lemn cilindric numita tafaIng sau
tdvaluc si taming.
') cln genere, scuturarea teicii se pricinue;te de un bat ce e legat
sus de cal i sta cu capul celalt pe piatra alergatoare, langa teica. Acest
bat, ce e m4cat necontenit de invartiturile pietrii, se numqte titirez, hadarag, hilddrau, bataiuq, bate :14, batoclit sau terteleac.
3) Etym. Magu. Rom., p. 837. Morile din Valcea au trei-patru alergatori. Fiecare alergatoare se compune din ate doua pietre, una deasupra
gi alta dedesubt. Deasupra fiecarei alergatori este cate un cop in care se
pun boabele de macinat. In acest co; este un titirez care face sa cada boabele in moara. Mai in specie piatra alergatoare se chiama la toti Romanii
numai piatra cea de sus care se mira, iar cea de jos se numWe stateitoare sau zacatoare gi fezdtoare.
3) Viciu, op. cit., pdrktlifa, crangul morii ; scandura la moara pe
care curge in jos faina.
4) cCrestaturile ce aunt in pietrele morii se nurnesc aruri, anturi
i x milt
187
4. :Arne de vd,d. Mori de vant erau foarte multe in vechime, asezate pe marginea satelort in bataia vanturilor. Urme din
ele au ramas si se vad i astazi ; in nobrogea sunt mori in functiune si astazi, incunjurand de multe on de jur imprejur satele.
(Fig. 291 292).
Moara de vant 2) este
-44++++
7/1"''
44:
o moara ca si cea de
fig 880F
44-
Fig. 090.
covata.
Fii. 293 : 1.a. Aripile sau hari,bile ; 2-2. Colurile sau samile ;
3-3. Chingile sau drevele aripilor ; 4. Grindeild ; 5. Roata cu masek ;
1) Francu-Candrea, op. cit., p. too.
188
7. Clef-
Fig. 293.
189
rr
ff
10
-41111/4
16
I
111NINF
111111111111b,.
Fig. 294.
Fig. 294: 1. Zripa sal barita; 2. Colurul; 3. Grindeiul; 4. Koalaru masele ; 5. Prrisnelul ; 6. Fusul de fier ; 7-7. Podul cofului, lega
140
Jura sau strain! cosultti ; 8-8. Caii, calufeii sau rasboittl ; 9-9. Brafele, spete;zele, chingile, cor ile, stinghiile, curmg4urile sau hydtura
braultti ; 10. Coml ; I 1 --t t. Cleftek sau piedica ; 12. Franghia clefielor ; 13. Piscoaia ; 14. Pero, care inconjoara pietrele ; 15. Pdlnia
sau leica ; 16. Tigaia, in care se invarteste capul fusului de fier ;
17. Masa tigati, talpa tigaii sau puntea prasneltdui ; 18. Cumpana,
-veirtejul, schimbalparea sau posada ; '20. Chilli: moth.
B. Spirturi
pi
Spirturi facute din cereale se desfac astazi in cantitate insemnata prin localurile de bauturi, si sunt cunoscute in Moldova sub
numele de rachiuri de pane. Ele insa nu constitue un produs at industriei casnice decat foarte rar. Cunosc incercari facute in satele
Moldovei de job, cari n'au dat marl rezultate din facerea rachiului
din orz sau ssecara incoltit in apa, planiiidit, i mai putin din alte
feluri de grane.
Aceste incercari s'au facut in obisnuitele rehtiie sau povarne cari
preg.itese rachiu si tuica 1).
Un oarecare avant a luat aceasta industrie in Ardeal, industria
vinarsului de bucate, care da ca ramasite braica, ce se foloseste la ingrasatul porcilor 2).
0 bautura frecventa se pare, inainte de raspandirea viilor, a fi
fost berea, care iaras nu se stie de a fost produs casnic.
Pe la 1567, Alexandru Lapusneanu cerea mesteri de facut bere
la Bistritenii Ardealului, deoarece trebue si mie si Doamnei, so;la noastra, i, la boala noastra dese on ne vine sa hem bere 3)
Dar dupa o jumatate de veac, gasim pe Stefan Tomsa lasandune o scrisoare din 1613 (7121), prin care arata ce anume ajutor sa
191
2 buti de viii
2 calodi (negresit o masura) de secara,
2 calodi slad.
2 pol(oboace) miere.
Soo aspri pentru chelsug (cheltueala, dupa ungureste).
roo aspri pentru tamale".
Slad se numeste orzul pregatit pentru fermentatie la prepararea berii O.
Data taranul a gustat poate si gusts rar aceste bauturi, $i -a
preparat si-si prepara altele. Anume :
Brain sau braga, luata de sigur dela Turci, o fac astfel Romanii
din Bucovina, al numai se plamadesc bucatile de pane de orice faina
ar fi. In satele din jurul Cernautilor se faces mai de mult la fiecare casi 2).
Astazi aceasta buns bautura nu se mai intalneste la sate, iar
prin targuri este facuta de Bulgari, Greci si Turci.
oCovafa e o mancare de post. Taranii de pe la munte (Suceava) n'o prea cunosc. Covasa se face din faina de popusoi data
prin sita cea deasa, in urmatorul chip : se iea o putina curata, se
pune in ea faina cernuta prin sita deasa si. (TM de born, turnandudu-se in putina acoperita apa clocotita, pans se umple. Stand 5-6'
cea,suri la caldura, covasa capata un gust acrisor si ca sa poata fi
intrebuintata la mancare, se fierbe la foc. Ca sa aiba gust bun si sa
se inacreasca usor, in faina de popusoi se pune si un pumn de Mina
de grau. Covasa se mananca cu mamaliga prajita on cu malaiu
dulce. Vara nu se prea face covasa. Covasa are mare asemanare cu
braba 3).
In Bucovina : Se cerne de cu sears prin sita deasa de toate
flinile in covata : de popusoi, secara, grau, hrisca, etc.; se moaie
192
193
C. Paiele.
Paiele de grau sau de secara n'au in industrie deck o singura folosire : din ele se impletesc : palarii de paie, paltirii de secard.
Fig. 295.
Fig. 296.
acurn 20 -3o de ani. Cunoaterea i raspandirea ei pare a fi o urmare a indemnurilor date de regretatul luptator al Ardealului, inte-
Fig. 297.
13
194
palarii de paie.
dreple, i
fi
iih.LILL
.LI
Fig. 298.
D. Bucialiria.
i. Considera(ivni.
Orice popor igi are o bucatarie a hti, sp2cia13, national5, pe
partea comuna tuturor celor ce au la indatnana aceleasi mijloace si mai ales aceleasi materii de consumatie. Numai partea acraTanga
195
0 cercetare amanuntita ar fi de nevoie ; o incercare bine reu-sita nu cunosc decat pe cea alcatuita de priceputul imitator d-1 Miltai
Lupescu, directorul Orfelinatului agricol Ferdinand din ZorleniTutova, in revista de folclor Se:,'ettoarea.
Asupra acestui capitol nu vom face nici o descriere, si numai
vom semnala urmatoarele :
La tnunca campului, pe drumuri (carausii), etc., infing in pa-
Bina in ceaun se mesteca prin ajutorul unui bad cu sau fara lopatica la un capat (fig. 300) numitfacale(, cukpr, melesteu,
nuitth 1), culi,cer 2), matnaligoiu i niestecator 3) ; data are /opatica se numeste astfel.
Fig. 302.
196
bat cand testurile sunt fierbinti. Turtele se pun pe vatra arsa, iar
deasupra for se pune testul sau pasta, infierbantata i ea in cuptor,
astfel ca turta se coace innad4t.
La pane, framantarea se face in covata sau pe o masa. Ca sit
nu se mite covata, se pune intr'un scaun anume
facut, numit de Romanti de peste Muntii apuseni
corletin, iar in alte parti ale Ardealului corlete 1).
In urma se intinde panea pe crapator 2) sau crapitor, o tabla sau
masa patruunghiu-
Panea se pune
pe-
i se gatete de a 6
puss in cuptor.
In timpul acestei pregatiri, se arde cuptorul cu lemne. Dupa
Fig. 304.
ce s'a ars, se scoate jaratecul afara cu cociorva (fig. 305) sau corciova 5)
Fig. 305.
Fig. 307.
Fig. /o6.
197
OHO
Ceeace ramane lipit de covata se rade cu ralnitoarea numita si rtkeitoare, gripcii sau rocusti, care
e de fier si are forma unei tesle mici. Aceste rasa-
Fig. 308.
pita.
Lori sau razui'turi se fac un fel de pane numita rcisunoiu, de catre MoO s).
La prescuri, pe fiecare corn al ei (fig. 308) se afla semnele lasate de priscornic, cand au fost apasate inainte de a se van in cuptor.
((
Fig. 31o.
Fig. 309.
198
CAPITOLUL III
CANEPA $I INUL.
1.
Consiclera(iuni.
199
nepa a ajuns sa se sarnene numai de VI, si unul de 1/41 din nuinarul total de 662 capi de familii, cari tniesc in corn. Bogdana.
Cauzele cari au facut ca bumbacul importat sa inlocueasca pana
inteatata canepa si inul cultivat de sateni sunt urmatoarele : nista-
200
/7) Dandu-se acest fuior, toate relele se vor Bpi de el, iar casa
gospodarului va fi ferita de orice primejdie.
c) Cu ajutorul acestui fuior, trupurile sau sufletele celor raI) Arbore, op cit., p. 415.
') .5ezdtoarea, IX, 139.
201
posati sau ale gospodarilor cand vor muri, vor trece Reste iad sau
raiu.
d) Se crede ca din acest fuior Maica Domnului va face un
voloc sau volog pe care it va slobozi in iad prinzand cu el sufletele
celor ce se chinuesc acolo si scotandu-le afara spre a le arata vieata
iaiului.
Credin ;ele acestea foarte raspandite in Bucovina se cunosc si
Mai tore,
(Mai torc),
202
Sau :
Sau in sfarsit :
Mai barbate, fii cuminte,
Tea canepa i mi-o vinde ;
Si mi-o vinde, far' de pre),
Ca eu luuea nu lucrez ;
Marti, etc.
2.
CU/MM.
203
204
Topitul.
\\'\Ak.
V6
De un capat al prapinii
Fig. 313.
205
moa
r ivn JllUl b llUh H ill illO0101101111111111101t
IIImaShamMoidab
Fig. 314.
Fig. 316.
Cand se scoate (canepa), se dau la o parte brazdele de pamain si luandu-se manusa cu manusa, se freac:i in apa spre a se
spala de nomol si spre a se curasi de pe firul de canepa pelicioara
rosie-cenusie. Partea textila se gaseste astfel
zice.
Scoasa pe
R\
;%
se melitd.
206
3.
Meli(attel.
si
nu o pot
lucrh
se compune din patru picioare (cite data numai din doui, batute
ambele in pamint; alteori un capat se fixeaza intre ingriditura gardului, iar la celalt capat are un picior sau douh), batator, scaun,
strat, trup sau grindeiu si o limba numita si cm/it sau condeiu 2).
Limba are un miner A, apoi un prag B, care se ra.zerna pe alt
prag in trupul melitei, iar toath se tnisch intr'o daltuituri acuth in
trup. Daltuitura este de cloud on mai lath dealt limba.
Melitoinl are daltuitura inch mai mare; melituica o are foarte
putin mai lath ca limba.
Limba este aproape ascutith pe partea de titre melita.
La acelas trup pot fi 2, 3 si chiar 4 limbi de acelas fel sau
limbi de melita, melituica si melitoiu.
Manusile de cinepa se desfac in mai multe parti. Data gospodina are cineph mare, o sdrobeste cu melitoiul, iar data n'are
melitoiu, o fringe cu piciorul, deoarece partea lemnoash a canepii
n'ar puteh fi rupth cu limba melitei. Partea de manusi se pune sub
limbs, se izbeste apoi cu limba ca sa se slit-lime partea lemnoash a
firelor si se scuturh. Pusderia cade jos sub meliti. Faramarea incepe
dela un capht si merge pans la jumatate ; se scuturh, se loveste cu
aceasta parte peste limba si pe sub strat ca sa sari si pusderia mai
maruntii, se pune sub limba, se apash cu limba si se trage pe sub
limbs, de mai multe ori, si astfel o jumatate din nthnunchiul luat
din mhnusa este melitat ; din aceasta parte n'a ramas decit partea
Puzderia a chzut jos. Aceasta parte se infhsoarh pe dupa mina si tot astfel se urtneaza si cu cealalth jumatate
a manunchiului. Manunchile unei manusi se pun la un loc 51 o
textila numith fuior.
207
.--
1111
',11174;m:Trge'
muumuumaiimillauuumaiiiianiunallammuminimmiiiiimmillulummaillummate
Fig. 318.
Fig. 317.
208
marunta cad, iar partile din fibre, cari sunt pe locurile unde canepa
a avut ramuri, pe la noduri prin urmare, raman in dintii de fier.
Tot aici raman i partite din fire cari sunt putrede.
Aceste resturi cari raman in dintii raghilei sau daracului se
numesc ca/(i, stupa (ital. stoppa) 1), brebeni sau sgrebeni 2), iar restul
de fuior.
Fuiarul iesit din raghila se perie cu peria de par pe care o cunoastem. Firele de fuior sunt Inca mai mult descompuse. Ceeace
sau pacife i pacifele, cari, meramane in perie se numeste
stecate cu paciselele dela ceilalti calti, vor face catii adevdrali. Ceeace
Torsul.
cea
variate,
209
vasta pe fata care i-a fagaduit ca-i va istbraca intreaga casa cu noun
fire de tort.
Maica Domnalui a tors i e cunoscuta intamplarea cu painganul. Fiindca exista gi la alte neamuri, i mai ales o gasim in yechile mitologii grece i romane 1), n'o mai inirdm.
cata poezie nu s'a dat la iveala de artitii notri, relativ la
aceasta indeletnicire femeiasca !
Canepa se toarce cu furca pe care o cunogtem dela cercetarea
!Anil ; tot astfel cunoatem i chipul cum se fac caierele. Femeia
sine furca in brau, mai in totdeauna ; cite data o pune i intr'o
gaura facuta in Lisa, cum fac Romancele din Bucovina 2).
Femeile cari au casa prea grea i le di mana, platesc altor
femei pentru tors. Oca de fuior sine cam 1 leu qi 20 bani ; cea de
calsi 90 bani sau 1 leu ; cea de canura 30-40 bani.
La tors stau femeile in nopsile de iarna facand cldci sau fcatori, torcand fiecare in furca ei i pentru sine. Cand insa se ma-
rita vreo fata i n'are gata tortul pentru multe nevoi, i se face de
vecine clad, spre a o vedea la locul ei. Aceasta este o petrecere
foarte placuta, la care, pe langa femei, se mai aduna cate odata i
barbasi, spunandu-se povqti, cantandu-se, schimbandu-se multe 5i
marunte.
Iata eiteva pomeniri despre claci : In Bogdana, jud. Tutova,
in nopsile cele lungi de iarni, se faceau inainte vrerne intruniri
') Albina, II, 135-6.
2) Dan. Straja, p. 66: Gospodinele din Straja Bucovinei au fuse
de lemn de mesteacan ;i paltin, cari constau din cloud parki : din fus ;i
din roata lui. Fusul este de o lungime cam de 30 cm. 0 de forma unui
bat neted ;i rotund, ins& nu prea gros. Capatul de sus al batului este ascutit; cel de jos, care este intepenit in roatd, este mai gros, iar mijlocul
lui este mai plinut, ins& proportionat. Roata este de lemn de fag ,Si ceva
mai mare decat o moneda de t fi. Cu fusul se toarce inul, canepa ;i lana,
a;a ca caierul se bags in furca ;i apoi se tot trage din el cu maim stanga,
iar cu mar:a dreapta se invarte;te fusul in dreapta dupa ce s'a prins firul
de el. Furca se poarta de femei in brat]. Daca ins& ;ed, apoi se \Tary
intr'o borta facuta in laita. Al. Viciu, op. cit., p. 71 : pristene, prisnelut
din capul fusului de tors.
T. Pauline, Industria casnica.
14
210
211
Roschiatul.
In Moldova de jos, o bucata are o circumferinta de 6 cofi; incrucisarile firelor se numesc rust, i rostul este de to jdghiufe ; o jaghiuta are to verhe (pron. pop. ,- he,-he, 2 silabe), iar o g-hearba are
3 fire. Deci 0 bucata are 30o fire X 6 coti = 1.800 coti.
Dintr'o bucata, facandu-se atat urzcala cat si Mtwara, pot gospodinele sa scoata 2 coti si jumatate de panza.
Deosebire de tors intre calti si fuior nu-i decat in privinta
grosimii ; firul de calti este mai gros decat firul de fuior; ambele
feluri se numesc cu un sipgur cuvant: tort, adecd canepa toarsa.
Camera se toarce tot cu furca ; firul este insa de i milimetru
chiar
2 milimetri de gros. Caierul de canura, mare cat banita,
si
se da mai ales in seama babelor, cari tot stau de geaba in cotrutd.
') Ion Creanga, Opere complete. Edit. II, 4Minervas, p. 50 : cdar
la cusut si la suraduit sumane si mai ales la roata, ma intreceam cu fetele cele mari din tors; si din asta pricina, rautacioasa de Mariuca Savu-
cului, care drept sa va spun, nu-mi era urita, face& adesea on in ciuda
urea, si-mi bateh din pumni, poreclindu-ma don Torcalau,, cum ii zicea
unui tigan din Vanatori. Insa pentru asta, tot imi era draga, si torceam
impreuna cu &Ansa, la umbra nucului lor, cate-o movila de drugi de Canura, de ma saruth mama and i le aratam seara acasa,.
Descrieri de sezatori sau claci: I. Creanga, op. cit., p. 51 ; Tudor
Pamfile, Jocuri de copii, II, 8-9 ; M. Sadoveanu, atat cat e in Sernanatorul, III, p. 6o8 ;i urm. (Fragment din Craqma lui 1116-Precu); A. Pan,
op. comfit. Vol. I., p. 250: 0 qeziltoare la fart& sau povestea lui .111oqAlbu ; Al. Mihailescu, Crampeie din vieata faranului roman, p. 6,1-5 ;
T. Cercel, Claca dela .1116-Dan in Samanatorul, III, p. 661-7.
2) D. Dan, Straja, p. 68 : Reischitoarea, este un bat de alun bifurcat la un capat, iar la celalalt ca o cruce de fag. Lungimea ei este de 6-12
212
Fiertul tortului.
Fiertul tortului se face iarna si line o zi in chipul urmator: se face un fel de terciu de cenusa si apa flank unde se pun
7.
Tortul de canepa
se
Boilul.
rifle sau toponifte 4), si un sflichin, sfichiu, ffichitt sau plesna 6). El
este un adaus spre a face sd plesneasca sau sa pocneasca
Un biciu mai mare se numeste harapnic, despre care, ca si des-
1) .ezatuarea
2) In Ardeal.
11,
5)
filesne la varb.
213
Fig. 321.
Fig. 32o.
214
cat ai toarce un fns, ca unitate de timp ; a bate furca pe cineva, adeca mult ; a avea de fund cu cineva, adeca o afacere neplacuta ;
a tinea furca la ceva, adeca a linen din toata inima, mortis, in ruptul
capului, cu staruima ; caier, par : te-oiu insfasca de caier ; buc, caier
pe sfarsite ; porghic, unui om mic, etc.
CAPITOLUL IV.
PRODUSE VITICOLE.
1. Considera(iuni.
Cultura viei in Principatele Romane a inceput sa iea o desvoltare incepand cu veacul al XVII, care a crzscut mereu pang
aproape de zilele noastre, cAnd fu data inapoi prin filoxera.
Inteadeyar, urmele documentare din secolul al XVI arata pe
insus Domaitorul cumpArand yin de peste granica, dela Romanii
traitori pe acolo, cari se indeletniciau cu cult ara viei ci desfaccrea
produselor viticole Inca de mutt.
Astfel vinul moldovenesc se exporta in mare cantitate cu prilejul balciului industrial at Ardelenilor, balciu privilegiat de regele
Ludovic la 24 Aprilie 1553 1).
La 27 Sept. 1559, Alexandru Lapusneanu trimite Bistr4enilor
10 galbeni spre a i se aduce un vas de yin vechiu, fiindca ni e
foarte de nevoie la sfincirea unei manastiri (Slatina) 2) ; tot cam in
215
Ia.nuarie 1561, 6 sticle de apa de trandafir, pentru cari vor fi platiti
In me.moriile de reforme ale Domnilor romani din 1821, gasim asupra produselor viticole : Vinurile i rachiurile din Cara turceasza sa fie poprite a nu intra nicidecum in Tara-Romaneasca, ca
si s(5) vanda vinul si rachiul tarii, pentruca Domnii greci si aceasta paguba faceau tarii, dand voie vinului si rachiului strein de
216
2. - Cultura.
lama viea se ingroapii in pamant, facand mici saniuri, trigand
apoi corile de vie $i acoperindu-le cu pamant. In primavara se des groapd si se tale. Taietul consta in rarirea vitelor $i in scurtarea celor
can s'au uscat. Aceste curatituri se numesc curpeni, cari se folosesc la
facerea gardurilor (pe deantregul), sau la cununile de garduri, sau la foc.
Odata cu taietul, viea se cotora)rte, sapandu-se cu sapa numai pe
sub bucittni sau ham., care in unele parti din Ardeal se numeste nrrl Luc.
se apasa cu piciorul. In afara de vie el se mai intrebuinteaza si la facerea gaurilor pentru prow/ popuoilor.
Fig. 322.
217
mai tarziu, cand li s'a copt lemnul, adica atunci cand s'au intarit.
Corzile poarta pe ele frunzele si cdrceii, cari se agata de harag.
Dupa cules, viea se descurcd, adica i se scot haragii cari se
fac glugi in mijlocul viei. Unii din podgoreni incep tdietul (curlitul) viei de toamna chiar ; dar o revedere, primavara, este de nevoie.
Fara haragi, viea este neridicatd, pe printhnt sau oloaga.
Vita salbateca se luneste Mut-used sau rdurnsca i corcan.
3.
Agurida.
Culesul.
218
Culesul, numit in Banat si alesul viilor I), se face in urmatorul chip: Strugurii se taie de pe coarda cu cosorap, culite sau
cusluri, sau se rup cu unghia, si apoi se pun in cofe (docile) sau
panere. Acestea, dupa ce se umplu, sunt duse la ciubar sau bardau,
un vas de scanduri, mai larg la fund decat la gura prevazut cu
doua torli. In fiecare toarta are o ureche (fig. 323) 2). Capacitatea
ciubarului este de 6-8 cofe. Un copil de obiceiu sta langa cuibar
si mustuie, sdrobe;te sau sialce,ste strugurii
Fig. 324.
Fig. 323.
de chiorchina, fora a se sparge. Dupa t 5 20 cofe de poama, ciubarul cu poama mustuita este luat cu dorunga i dus la cardioare.
Dorunga, numita Inca si pardngei (fig. 325) este un drugulet
lin"
"1
'L
1 irtig
11
I0111
111\_1
lied I diqh
Itl
111 1
111
1k V 11
111.
Fig. 325.
82.
219
Fiertul.
Fiertul se face in cada sau zacatoare. Se pare ca strugurii
mustuisi nu-s lasasi anume ca sa
5.
41-111111160
WWI
Calcarea.
ummistmummuto
Cea mai buns calitate de vin
Fig. 326.
se capita, dand ccp cazii gi scosand
nmstrd care s'a lasat la fund; a:est must se numeste i ravac.
Sunt mai multe feluri de a calca, adica de a desparsi mustul
de ciorchine si cojile bobiselor.
6.
11,10d,,
Fig. 327.
N\
Fig. 328.
din scanduri; el este infundat la ambelc capete, dar la unul are sub
fund o mica deschizatura, pe unde s3 poata trece mustul in deja
sau curatoare.
220
la gura cu o aid
de sac de vie i se
pune dealungul
Fig. 329.
in calcator spre a se talcs. Cel ce calcd, se spala pe picioare i incepe sa-1 framinte cand c'un picior, cand cu celalalt picior; bobitele
se sfarama, iar mustul curge in deja. Coaja bobitelor de poama
,,d1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111ilii
Ill1ti
ct
111
11111111110110111
Fig. 330.
prin ochiurile
sacului,
din
pricing ri panza udandus, se umfla, iar ochiurile se micsoreaza.
.17,0VZZ.F.Wipr1 1
.......................................
Fig. 332.
Ca sa nu pice in
deja
221
4.
1!!!1,:r
II
\',
iltnna
li
II
111
IA/
lip
II
"
MOFig. 333.
II
VIII-
s
III 111111111111111111111111111111111111IIIIIIIINli0111111 111111111
U/0
11sustil-g1
in W
4411IMPli
Fig. 334
Ai
I VIII
1,
Ilk 11
8k
222
2-2. Stalpi.
2'-2'.
8-8. Picioare.
9-9.Jgbiab, Nbiab,pardu, -cint,vatra,
sau him/it-hitt .
Fig. 335.
Fig. 336.
Fig. 337.
Fig. 338.
palnii sunt patrate sau dreptunghiu'are. Gatul palniei se mai numeste burluiu sau burea.
7. Al doilea fiert.
Vinul nou pus in poloboc are un gust dulceag-inepator, numindu-se must inasprit.
In ajunul culesului la vii, s.itele de podgoreni rasuna de cio-
223
me, ar face
ca polo-
Ia intoarce-ti vrana'ncoace,
Aleluia! ')
Sau :
Prea cinstite poluboc,
Ia mai stfti putin in loc,
Sa venim not vr'o cativa
Inspre mantuirea ta!2)
1) Tudor Pamfile, Jocuri de copii, I, p. 95.
2) Arltiva, IV, p. 223.
224
Al le opera(ii.
Oarecari operatiuni urmeaza Inca, cari trebuesc pomenite.
Cine vrea sa aiba must dulce pentru mai multi vreme, it taie.
cu cateva vedre de must fiert. In orice caz, mustul fiert pe foc nu
se mai inacreste; insa el trebueste baut curand, caci mai tarziu se
8.
din sudul Basarabiei, care impreuna cu strugurii negri, dau o coloare mai inchisa vinului
Lemnul canesc, mahout negru sau lemnul canelui face niste fructe
negre, niste bobite, din cari se capita un negru pentru boirea vinului.
Aceste bobite strivite, se plamidesc in yin o zi si o noapte, dup.&
care vreme se strecoara lichidul si se amesteca cu vinul din poloboc. Vinul putin roscat (profir) capita o coloare neagra 2).
,yofranul sau safranul are niste flori galbene, din cari se extrage coloarea galbena limonie in chipul acesta : se iea un pumn de
petale de sofran, se leaga intr'o batista si se cufund:i intr'un litru
de apa, unde sta 4 5 ceasuri, pana ce toata materia colorant& s'a.
225
sa
Velni(a. rachiul.
Terminologia rachiului nu-i hotarita dupa materialului din care
9.
1)
rilor domnbsti.
Dar frica de a nu se intrebuinta pentru facerea de rachiu
o prea mare parte din panea culeasa in fiecare an, caci vechiul
rachiu mai sanatos se faces din grane, frica de a nu se gasi Cara
of ss,romot.
15
226
nevoie, aduce pe la inceputul veacului XIX oprirea lucrului velnitelor. Mai inseamna pi faptul ca Domnul lua o mare vama, 6o de
parale la vadra, pe holirca ce se aducea din strainatate. Scarlat Voda
Callimachi ingadul din nou velnitele in 1814. 1)
Iata $i cateva pomeniri istorice. Din 1741-2 despre caldare
ce face holirca, care trebue sa deie dajdie ug. si 6 pt. rasura 2).
Din 1790 : 1 cazan de rachiu cu revile lui. 3)
Din IS I1 asupra celor necesare la o velnita, fiind vorba pentru
Brasov : manusile (cazanurilor) sa fiia tot de arama, sa nu fiia de
fer, nici-una, si revile for sa fiia tot cu arama lipite, sa nu fiia cu
cositor.
drojdii de yin si perje. Dela data din urmi insa, caldarile s'au mai
imputinat din cauza taxei puse asupra spirtoaselor. Rachiul ce se
fabrica intre anii aratati, se ridica, dupa spusa batranilor, la care 20
de vedre de fiecare caldare. In r888 erau in comuna numai 2 caldari de facut rachiu. Rachiul se intrebuinta parte in tasele celor
can II faceau, ear parte it vindeau cu oca pe la alti sateni, on cu
diridicata pe la negustori spre a-1 pune in comert. Caldarile se imprumutau pi pe la alti gospodari in schimbul unei plati de 1-4 oci
de rachiu fabricat.
') N. Iorga, Ist. Rom. in chip. qi ic. III, p. 198-9.
2) Idem, Socot. Bi,tr, p. 239.
Idem, Stud. Doc. XII, p. 16s.
227
L.1
covina pana se umple
Fig. 340.
mai mull de jumatate..
Caldarea este acoperita cu capactil ei, lipindu-se pe margini cu
inamaligra spre a 'nu se rasufla fiertura din launtru.
Capacul are una, doul sau chiar si trei cinbure cari se imlnica
cu /Mile sau tevele ce strabat o cada cu apa rece numita Arbacd.
Aceasta slujeste ca refrigerent, spre a coniensa vaporii de rachiu
1) Ec. I. Antonovici, op. cit., CIXCX.
2) Francu-Candrea, op. cit., p. 107.
228
Ofetul..
200.
229
TEIUL.
Populatiunea saraca foloseste teiul la facerea franghiilor sau fu-
230
Considera(iuni.
Ca si muraturile, uncle din fructe sunt socotite si folosite de
chranii nostri ca niste adevarate substance alimentare, ingrijidu-se-
din vreme sa le stranga, sa le supuna adesea unor procedee anumite pentru a le putea pastry pe timpul cand vremea lor a trecut,
Sunt apoi alci carani cari le pastreaza din motivul unui negoc sau
al imbutlatacirii ospatului, servindu-le drept odesert..
Industria fructelor se intelege ca s'a perfeccionat cu timpul, se
va perfecciona Inca, si se va raspandi pe o scary mai intinsh, cand:
nivelul cultural al chranului va creste ;i cand luminatorii vesnic in
atingere cu el vor da pilda piphita.
4) Ibidem, I, p. XLII.
231
232
Ca dragostele se fac
Din degete cu inele
Si din buze subtirele
Si din grumaji cu margele 2).
yi
/ofni(ii, fujnic, Int fdeiu 8), cayerizt 4), slani(a 5), leafcu 6)
233
.gros ca de un ]at de
palma. Prin groapa pie-
Aiq C?4siorfa
) ),
astfel se poate a-
(e0
xxxxxxxx
.
Fig. 342.
234
se face din prune si perje coapte, prin unele locuri chiar din .zar
Ore si gutui in chipul urmator: Inteo caldare mare se pun prunei perje coapte bine si spalate. Caldarea se pune afara, pe foc, pe
un cuptor tacut in parnant si se lass acolo pina fierbe bine, de se
desprind samburii. Se pune apoi de se raceste zeama si caldarea se-
se
18o lei, data din prune se face tuica, iar data prunele se usucar
venitul la hectar se ridica la 270 lei. Noi dpatam abia 75 lei pe
tuica scoasi din prunele unui hectar. Pricina acestei diferente in mai
putin pentru noi, sta in necunoasterea chipului rational de cultuth
a pomilor fructiferi. Acest neajuns s'ar indrepta poate prin infiintarea unor pepiniere, cari vor trebui sa fie frecventate in mod obligator lie o. parte macar din cultivatorii de pruni. Brosuri pe graiui
tor, dand lamuriri si chipuri potrivite mijloacelor lor, Ind ar folosi
') M. Lupescuin`ezeitoarea, VIII, p. 34.
235
se
Fig..343.
ju
Fig. 344.
I, 2, 3 sau 4 alte cupioare, dupa. numarul cazanelor, din cari fumul iese inteun horn comun (2). Deasupra cuptoarelor sunt fixate
1) Schitata dupa o batraneasca povaina a d-lui Nae Micescu dint
Ciume;ti-Muscel.
236
ca:,:anele (3, 3) cu capacele lor. Prin racitoare (durbacele dela velnitele moldovenesti) (5), trec tevile in nurnar de 1-3, cosi isi scurg
tuica in bole (7).
Prune le fierte, sub numele de pKirca 1), se ieau din lin sau
clocit, pugoarca.
2) D. Dan, Straja, p. 52 ;_gir, probabil jir, fructul fagului.
') Viciu, op. cit., p. 87 : cucioci, resturi de samburi de bostan, dupa
ce s'au cernut, ; ibidem, p. 86 : ctrziptec, turtoiul ce ramane din samburii
237
se piseaza nuca marmite!, se pune apoi in vase de lut si se incalzeste in cuptor, dupa care se stoarce cu mina, sau se pune in niste
.06711* mici spre a ti tescuite la teasc, doua scanduri, una jos si
alta deasupra.
In corn. Bodgana-Tutova, fabricat de femei in chip cu totul
$i
fac gospodarii
tele.
Seminturile se piseaza
in piva, se cern cu
Fig. 348.
Fig. 347-
Fig. 346.
ciurul, se scot afara intr'o troaca, se toarna peste ele putina apacaldutii. si se freaca bine. In urma, se praiesc pe foc si apoi se pun
intr'o petica sau un saculet si se vary in cutia oloinitei.
Culia Minitel (fig. 346) are o forma Paralelipipedicia cu o cavi1) V6nturata.
2) El. N.-Voronca, op. cit., p. 245.
3) Ec. I. Antoaovici, o2. cit., p. CVIIICIX..
238
239
oloinite, corespunzand toate intr'o tevie prig care curge oloiul in-tr'un vas.
Fig. 350.
4:7
TI
.1111101B1.
Fig. 352.
Fig. 351.
Merele.
in timpul and sunt coapte, pentru a le avea peste iarna sub numele de itscithrri in Moldova de jos, si 5104e sau stole 1) in unele
parti ale Ardealului.
Barbatii valahi din partite Moraviei le prepara vara la olalta cu
celelalte fructe precum : perele $i prunele, urcandu-le in cuptoare
anume facute pentru aceasta spre a le desface apoi- 2)
1) Al. Viciu, op. cit., p. So.
2) T. T. Burada, in Arhiva (NO, V, 277.
240
mere. 4)
mai tari, precum sunt strugurii de ()mina coarna, verde, mare, swipe,
etc. Acestia se insira pe podul casei, jos.
Alt chip este pastrarea strugurilor in cladarii. Se taie strugurele impreuna cu un capat de visa lung cam de o palmy, si mai
1) D. Dan, Straja, p. 52.
-) Al. Viciu, op. cit., p. 84.) 'Lidera, p. 29.
4) ILidem, p. 80.
241
Saman(a de cdnepci.
prin siticica sau prin sita ca sa ramaie hoaspa. Laptele acesta se pune
Pepenii.,
16
242
marl de se fierb. Cand au fiert indeajuns, se dau ceaunele deoparte ca sa se raceasca, iar dupa aceasta se strecoara zeama de
samburi si celelalte resturi. In urma zeama se pune din nou Lt
fiert si se fierbe pans ce scade. and s'a tacut ca laptele acru, se
se
incheaga_
S.
Alle preparate.
Vin din mine salbahre, precum sun t afinele, murele, etc., fac
Romanii din Bucovina. 3)
Se mai .usuca, intocmai ca si merele : perele si :zar.zarele.
Perele padurete can se coc foarte tarziu, se lass intaiu sa se wale si
apoi se pun in pod ca sa se usuce. Coarnele coapte se usual la
9.
dar trandafirii stau alaturi cu tufele de liliac, can sunt mult ingrijite de fide:1i si fete mad, pentru a avea cu ce sa se impodobeasca in
zilele de sarbatoare.
Din fructe sau din alte substance se fac multe bauturi in Bu1) El. N.-Voronca, op. cit., p. 246.
Viciu, op. cit., p. 19.
') D. Dan, Straja, p. 52.
2)
243
covina, unde aceasta cade in sarcina gospodinei. In corn. Straja pre. sc un fel de blutura nu tocmai dulce din esenta otetului. Ea
beakt
se fierbe din cicoare si hipce. In aceasta fiertura se pune otet si se adauga alarnaie, zahar si apa rece, dandu-i bauturii, in chipul acesta,
o coloare cafenie.
Tot in acea parte se face si o mursa dulce din zahar ars care se
rareyte cu uncrop si apa rece, capatand o coloare intunecata. 1)
CAPITOLUL VII.
PASATUL.
Pasant', numit inca si pasat sau pdsat iar in unele Marti ale
Ardealului si pisat2), este fructul tnnlaiului, numit si rnalaiul inaruniel
sau meitt.-8)
Aparat pe camp de pasari, precum sunt vrabiile sau ciorile, prin
sparietori sau momdi, la vremea culesului i se secera numai spicul,
244
CAPITOLUL IX.
PAPURA.
Paturile din odaile taranesti, unde ai casei se cults, sunt (acute
din scanduri acoperite cu rogojini, in ass chip ca jumatate din rogojina sta pe par, iar jumatate se prinde de parete
Fig. 357
prin cuie, inlocuind astfel
pernele de parete. Afars de aceasta, rogojinile se mai intrebuinteaz
si la acoperirea vaselor, iar pacurarii i sdrarii, cei ce umbla prin
sate cu desfacerea pacurii sau gazului si a sarii, isi fac acoperis
deasupra cosului carului cu
nV
lemne indoite in semicerc si
peste can se prind apoi (oak
de canura sau rogojini. (figura 358).
Rogojinile se fac dintr'o,
specie de (ipirig de baltd ale
le"
Fig, 357.
3 metri si groase la
frunze se taie dupa ce s'au copt, tars insa a se tree', si data -s groase,
se spinteca dealungul in (iota.
Cel mai bun material insa pentru rogojini este papura numita.
si papurd tie balta, care se mai intrebuinteaza inch si de podgoreni
la vasele ale caror doage nu se lipesc bine intre ele. Papura, prefa
cuta in uvice subciri se vara cu un cosor in acele locuri. Gospodarii apoi mai fac din papura si sugatori, niste snopusoare legato la
mijloc, can se pun pe geatn, adica pe pervazul ferestilor, spre a suge
apa care se lass de pe ochiul de gean:, care ingheata iarna si care
apoi peste zi topindu-se, scurge api jos. Cand sugatorile se umplu
de apa, se store (fig. 359).
Rogojinile se fac in rasboittl de rogojini (Fig. 357), care nu-i
altceva decat un dreptunghiu compus din patru lemne. Cel de
245
desubt Si cel deasupra sunt gaurite, iar gaurile sunt la distante egale,
:afara de cele patru, cite doua la fiecare capat, cari sunt mai apropiate. Aceste doua lemne numite bratele cele lungi (celelalte verticale : bratele cele scarle) slujesc la insirarea atelor de teiu bine rasucit, intre cari se vor tese firele de papura. Firul se vara cu mina
.cand dupa o ata, cand dupa cealalta, rasfrangandu-se un capat.
(fig. 357). Cand s'a potrivit
bine, se lasa de sus sit cada oriFig. 358.
le= gaurit $i el ca si bratele cele marl. Pana in clipa scoboririi, vatala sta prinsa pe doua cuie batute in bratele cele scurte.
Dupa baterea unui fir de papura, se da dupa ate alt fir, incrucisandu-se cu cel dat mai inainte si rasfrangandu-se de cealalta
parte a rogojinii. Rasfrangerea se face la capatul mai subtire, ca sa
nu se ingroase rogojina la o margine.
Cand rogojina s'a ispravit de tesut, se desprinde de pe rasboiu
i capetele se innoada sau doua care doua, sau firul se innoada
cu el insus.
In urma se in,cinea:cd rogojina, adica
se rateaza ca-
5 rogo-
F ig. 359.
CAPITOLUL X.
MATURI.
Maturile si le face singur gospodarul, afara de cele facute din
illujanul de malaiu hitareisc, pe cari si le cumpara dela goepodarii
cari se indeletnicesc cu aceasta.
Cea mai ordinary matura este idrind, care nu e altcevit decat
un spine cu care gospodarul matura numai paiele si necuratenia grey
a ograzii lui, cari se ieau de tarnul cu spini, iar cvlbul sau pulberea
ramane pe loc.
246
fac gospodinele mai aces vara, cand n'au de celelalte. Cele de pelin
sunt bune cad amarind lipitura casei, fac ca puricii sa iasa din casa.
Meituri de maturi, o plant\ foarte stufoasa, care este inalta.
pang la t 1/2 metru. Are multe ramuri subtiri $i tari dupa ce se usuca. Gospodinele dinadins seamana mdturile pe carl le culeg cand
sunt coapte ; din ele fac maturi iarna, lEgand cateva fire, cotor la
cotor si apoi in cateva locuri mai jos.
Primiteaua numita in Bucovina si ftlearile1), iar in untie parti
ale
lezt !r
mare,
Fig. 361.
care are frunze asemanatoare cu
ale porum-
grauntele
felezoaie."
2) Viciu, op. cit., p. 42.
3) Ibideln, p. 56.
247
CAPITOLUL XI.
BURETII.
Deosebirea intre bureli si ciuperci nu-i asa de mare, dupa graiul popular ; totus pare ca cipercile au pa/aria mare si lata, iar
ciogii s. a.
Aflam apoi ca unii din acestia se murea;:a, precum sunt trifmeii. Rascovii se lac pe unde sunt paduri de brad, si in vremile
ploioase. Rascovii se mureaza pentru iarna, pastrindu-se in anume
putinele. Ei se mureaza asa : se string riscovii, se curata de Frunze,
se spala curat si apoi se oparesc, intr'un ceaun cu RI/at/tura ori slatirtn; se aseaza intr'un pulineiu 2), se tescuesc, iar salamura ce ramine se pune peste ei. Dupa 3-4 saptamani, ei sunt murati si se
mananca in posturi.
Alte specii de bureti se usual i se pastreaza pentru iarna : ajar
pentru iarna ii usual si ii pastreaza la loc uscat.
') Citatii din M. Lupescu, &zatoarea, VIII, p. 5-6.
2) Vas de bral
248
CAPITOLUL XII.
249
250
PARTEA III
TESUTUL
CAPITOLUL I.
CONSIDERATIUNI GENERALE.
In mod absolut vorbind, nu se poate preciza nici timpul, nic
locul cand hainele de piele nedubita au fost inlocuite prin cele impletite din diferite materii textile, si apoi de cand 5i unde au inceput intaiu sa se auda sgomotul vatalelor, al suveicii sau schimbarea itelor.
252
V.
XXXIX.
253
254
al Portii. In aceasta cherhanea se lucra 2 ani multe feluri de postav pentru nevoile curcii, pentru serhaturile vecine i chiar pentru
Poarta Sultanului, unde sosi, go bald de postav Area frumoasa.
Domnul si toata curtea s'a fost imbracat intro buns dimineata in
libadele de postav si giubele.
Rasboiul ruso-turc din 1768-74 nimici aceasta frumoasa asezare domneasca si cand Ghica Voda veni din nou in scaun, nu mai
g3si nirnic. I)
8.
255
Apoi avem stiri gi asupra altor feluri de tesuturi, cari nu
erau, unele in total, altele in parte, comune cu ale taranimii, ci
) Ibidem p. 27
8.
256
Oranul nu putea sa-si cumpere decat o panza sau un object asiinutator cu cel ce 5i-I putea face si el, dar poate nu asa de frumos.
Trecand la alts ordine de idei, gisim lucratul in rasboaie
inconjurat cu datinele, obiceturile si tehnica pe cari numai un timp
prea indelungat le aduce, le cumpaneste si le fixeaza Ca un fel de legi.
0 suta de laturoi;
1) Sf, Vasile.
257
Teseun cot
Si fuga'n pod.
Tare-i buna gospodina,
La covata cu faina,
Si la podul cu slanina.')
si copii mici isi au un joc at lor, numit de-a pda.za, care si-1 fac
in chipul urmator : Baietii se apuca de mina si se pun in linie
dreapta. Cel din frunte intreaba pe ultimul :
Ce-mi dai baba-cataramA ?
Ultimul raspunde :
Un catel
Si-un purcel !
17
258
CAPITOLUL II.
DEPANATUL.
Panza, de orice fel ar fi ea, se compune din nr.7ealii si batatura. Urzeala se compune din fire lungi, trecute prin spata 5i i(i,
cari se tot deapana mereu de pe un sul, iar batnia sau batatura sunt
firele batute in urzeala. Pentru a nr.-,1, firele trebuesc invaluite pe
mosonre i apoi urzite cum vom vedea.
Urzeala poate sa fie de bumbac, ctinepii sau in i de hind. Facerea mosoarelor este la fel, cu singura deosebire ca bumbacul, inainte
de a fi depanat, adeca dat pe mosoare, se scrobepe.
Scrobea/a sau nuinjala cea mai folosita de gospodinele romance
se face din fain' de popusoiu muiata in apa. In acest terciu se moaie
bucaOle, calepile, tenchinrile, sculele de bumbac, cari par a se numi
in Ardeal mica, jirebe sau legaturn. 1)
259
Fig. 363.
Fig. 364.
cilindrica, iar sus una paralelipipedica, unde sunt practicate doua dal-
Fig. 365.
pune sculul sau bucata, se cauta la rost si incepe sa fie depanat pe mosor.
1) Et' m. Man. Rom., pag. 839.
3) D. Dan, &raja, p. 68.
') Vezi : Dame, op. cit., p. 139-41.
4) D. Dan, Straja, p. 68.
3) Viciu, op. cit., p. 73.
260
ricul. Prin urmare, capatul firului de pe calepul intins pc 1' is 366vartelnita se leaga de tevia puss pe sucala si invartind sucala, se
invarteste si vartelnita, iar firul se deapana pe mosor sau pe tevie..
mm
111111U1
1.aminlluujimigioni,,Aatthjapiomithiall,
11.11.umplioltOilotri.o1158111111111111I11
Fig. 367.
.eta pe
1",
261
Fig. 369.
Fig. 368.
Petre Decusara, care a trait pana acum cativa ani in cat. Rasca,
care la toate se pricepea,
pan' ce intr'un rand s'a apucat
at
sa fad o morisca, e
umble
singura, numai cu
lumea de el.,
Un ciric se cornpune din:
: pat, scam:, picior,
huhu., ,drat,
talpa sau pimica ; 2 : pi-,
cioarele roalei; 3: roala,
durasau toba
(fig- 371),
Fig. 370.
putand fi in-
locuita numai prin niste raze (fig. 372) ; 4 : diner, manufa, coarbd,
mdnitachiu sau colatela ; 5 : picioarele fusalui ; 6 : fusal ; 7 : teava,
262
Arita, du,
cApyroLuL Ill.
URZITUL BSI NEVEDITUL.
Insirarea firelor in lung, cat va fi tesetura de lunga si in'cari
se vor bale alte fire, se numeste urzea la sau u
In Muntii apuseni ai Ardealului poarta numele de learn
(fire) 1), iar in unele parti din Bucovina
con rda. 2)
'
Numita Inca si lerga toare, zice 13. P. Hasdeu, ca-i ((o unElti
') Francu-Candrea, o(i. cit., p. lo6.
2) Familia, An. 1889, p. 342.
3) Etym. Alagn. Rom., p. 839.
263
cu totul primitive, inalta cam de un metru, ceva mai putin in lirgime, compusa din cinci bete si care serve femeilor dela tarn pentru
a urzi sculurile de tesut. In Ilfov, are forma din fig. 375, avand doua
laturi verticale, cu gauri in can se petrece cite o Foara cu cite un
mosor de fire de urzit, i doua laturi orizontale;
pe laturea de sus se leaga piciorul miscator sau
ra.zamatoarea ; voarele pe cari sunt insirate mosoarele ce se invartesc cu inlesnire, lasand a
se destasura firele.
Prin alte par%i laturile de sus se numesc cute,
cele verticale : fofce, fuftei, cotoci, laturqe ; piciorul razamator se mai chiami sprijinitoare sau
Fig. 37-I.
lintba, iar vergiqele pe cari se in-
si
264
forma cilindrica,
Fig. 3i6.
6 : Crucea urzelei 3i
265
veste apoi cu urzeala in horn, ca sa sporeasca tesutul, cum iese fumul de curand in sus, si in urma se zice ca panza sit mearga ass
de grabs pe stative, cum merge minciuna in sat.
Dad cuiva nu-i ajunge urzeala $i o ridica de pe urzitoare
-din greseala, adaugand apoi alte fire, ca panza sa fie mai lata, acest
procedeu se chiama as urzi manz. r)
Invdlitnl panzei este operatia cd urmeaza urzitul ; prin invalit, urzeala se invalue dupii sulul de dinapoi at rasboiului.
Sulul de dinapoi al rasboiului este cilindric, avand o capatina
tot cilindrica. Partea mai subtire are douii gauri paralele ; partea
mai groasa are si ea tot doua gauri, de directie perpendiculars (fig. 379).
Fig. 379
cand pe sub intaiul furcel, pe deasupra celui de-al doilea, si merge mai
departe, astfel di in profil, fig. 38o,
se reduce la ceeace reprezenta fig. 381.
Celalalt capat al urzelei se leaga de
266
ei se mina tot catre scars, astfel ca firele invalite pe sul raman unuP
langa altul. Pentru ca nici pe sul sa nu se incurce cumva, dupa
doua sau trei sucituri de ale sulului, se pune intre urzeala invalita
si cea care se invaleste, o verged, iar dupa alte doua trei invartituri,
alts verges. Astfel capatatn panza invalita pe sulul de dinapoi.
(Fig. 383). Cand s'a ispravit, se leaga furceii unul Cu altul, si panza
asteptata neveditul.
Inn
Fig. 382.
facandu-se
papufa.
\\\3\
1\\*
\Att
AA\\A
Pans aici nu-i gata decat o jumatate de ita. Cealalta jumatate se lucreaza intocmai (fig. 385). Dupa ce s'a ispravit, se pune
cite un vergel de fiecare latura, dealungul sforilor pe cari s'a innodat
ata (fig. 386). Doui cite doua, atele de pe fiecare jumatate de it'd
1) .Fezatoarea, III, 83.
267
Prin alte parti vergelul itei se mai numete si fu; ein ; panza
iielor mai poarti numele de jtirgbiltiele ilelor, cockli, cockle sau
Fair/1111111
In Ardeal, speteaza
pe care fac gospodinele
itele se numete cor-
Fig. 38.4
gbenf (pron. pop.: corghteng), o unealta de scanduri lunga cam de 120 cm., lath de Is
cm., la un carat e putin mai lath ca la celalalt. 3)
Ata de lunga fustei
se mai numeste si inima
sau minium ifelor.4)
Spats. Spetele de rag-
$i
le
Fig. 386.
Fig. 385.
Fig. 387.
268
de 6
cm. si groase de 3
Fig. 388.
subtire de ambele parti ale scanduricei si apoi se pune un dinte ; se da sfoara pe dupa el,
i sus si jos, si se pune al doilea dinte si tot astfel piing
se ispraveste spata de facut.
Cu toate ca latimea dintilor nu este decat 3 mm.,
totus ei au o parte convexa si una concava. Dintii prin
urmare vor fi wzati la fel.
Muchile dintilor se tocesc, caci altfel, la tesut, ei ar
taia panza.
Fig. 389
Distanta intre dinti atarna de grosimea sforiciaii care se interpune pe nuielusa. Pentru panza de borungic, sforicica se va inlocui
269
spata care are loc pentru 16 jaghiuti, adeca pentru 16X3c=48o fire,
adica aceea care are 481 de dinti. 0 spata de r2 are r2X3c-1-1.36r
dinti, etc, Felul spetei se arata prin niste crestaturi facute la capete
pe scandurele. 0 spati cu 3 crestaturi se chiama spata de 13 si are
prin urmare 391 de dinti.
Acura cand cunoastem itele si spata, sa vedem cum se face
nevedirea, nividirea, navddirea, neveditul, uividiiul sau nevaditul.
Pentru aceasta, se aseaza pe rasboiu, cum se aseaza de obiceiu si cum vom vedea, itele ri spata. Sunt doua ice, cazul obisnuit. 0 gospodina iea un fir din urzeala panzei, it vara prin cotletul
icei de catre ea, printre doi cotleti ai celeilalte ice, iar o alts gospodina, o fats sau si un copil, cu o andrea sau cu varful unui fus,
face loc capatului firului petrecut prin ice, it apuca si-1 trage la sine
prin spata. In urma, gospodina iea firul urmator, it baga printre cotletii
icei de catre ea, prin cotletul celeilalte ice, prin inireochild spetei ;
iea pc at treilea, it yard prin cotletul icei de catre ea, printre doi
cotleci ai celeilalte ice, prin spata si tot astfel urmeaza cu neveditui
dela o parte a itelor si a spetei catre celalalt capat. Ispravind innoada firele in fata spatei, ca sa nu iasa, ri panza nevedita astfel
asteapta punerea rasboiului. Acest fel de nevedire se numeste sobo-bun.
CAPITOLUL IV.
270
pe cel de mina, dupa cum s'a vazut $i in alte teri mai inaintate in
.cultura. In Germania, spre pilda, abia se mai gaseste rasboiul la
sate. In insula Usedom (Pomerania), intr'un sat departat de once
comunicatie, am gasit un sigur rasboiu si un singur om, care se
pricepea la astfel de lucru si care avea peste 70 de ani. Dar el mi-a
spus ca in tineretele lui aproape toti barbatii (nu femeile) lucrau
iarna la rasboiu, pe cand femeile torceau cu roata de tors (Spinnrad), nu cu fusul ca in Romania.
Forma rasboiului, cel putin in cat priveste partile lui principale, putin se deosebeste in Europa si in Asia. Chinezii au acelas
rasboiu ca si Romanii, cu aceleasi ice, cu aceleasi suluri.
/7",1111
irilliir;
II , --
V Z.`,.. le
I .._=
t
IF-=1-
___-=--41
qg
1,,===
, .=-----
.17011
W11111111 WI! I
1 ilvatting-
ill
;III
1111 III
1A
-4
III
II
min&
,
"s\-et.
- . 0-. . .
.,01 nl.'q I 4 I I r
III"
ill ill'
/'1110111
...___
norrIli
movi
ILIMi
Ili
tgg
i
IN
Fig. 390.
271
parti din Ardeal cujbe sau ciocatte 3). Ele sunt unite prin cloud stinghii paralele cu talpile numite carafe.
Cand bratele sunt prelungirile picioarelor, se numesc capetele
picioarelor. Dad cele cloud brate de dinainte nu-s prelungirea picioa-
Fig. 391.
relor de dinapoi intepertite in talpi, ele se numesc sprijinitoare, picioare de sul, bra(ele sululrri sau furcile sulrrhri, putind fi inalte si
272
Fig. 393.
Fig. 394.
273
II
ll
NkliiiiN\IN
Fig. 396.
Fig. 397.
inceput greu de pornit. Lucrul e foarte usor si se aseamana cu legatul urzelii de sulul de dinapoi.
Pentru a incepe tesutul, se intinde panza ; pentru aceasta sulul de dinapoi nu trebue sa se desvalue, iar cel de dinainte, acelas lucru.
SB
274
se
intepeneste
din nou.
Daca panza s'a tesut pang aproape de
vatale, data de pe
sulul dinapoi s'a des-
Hi,
III
Fig. 398.
valit o lungime oarecare, panza tesuta de aceeas lungime trebueste invalita pe sulul de
dinainte. Aceasta invalire se face cu ajutorul antnarului (fig. 399). Amnarul numit si ainanar, amnarup),
intimzator Si intorcdtor in Dolj 2), apoi
inca carcein, careen, manic, tindeiche,
si
I.[ililt
Fig. 399.
d1111
boiului cu o ata.
Cand sulul dinainte a intins panza in deajuns, se vara prin
gaura potrivita a lopatelei un cuiu.
Amnarul e totdeauna in partea dreapta a rasboiului ; slobazitornl poate fi $i de-a stanga.
1) ..ezatoarea, V, p. 25.
') Etym, Magn. Rom., p. 1094.
') Viciu, op. cit., p. 61.
4) Ibidem, p. 45
5) El. N.-Voronca, op. cit., p. 66-8.
275
',Tetra
sau
0
FIEr. 400.
1.1
Fig. 401.
Fig. 402.
276
tilor sau ale itelor. Prin urmare, tragand de o ita in jos, cealalta
se va ridica dela sine.
Scriptii si itele se atarna de paranga itelor, un lemn ce se razema pe carafte, si care se mai numeste inca si &qui iielor, fupel,
fuscel, bola sau crucelnic.
Cand panza se tese numai in doua ice, avem doi scripti, until
la uu capat si altul la alt capat. Cand panza se tese in 3 lie, doua
ice sunt legate de o parte a sforii, iar de cealalta parte atarna numai
una ; cand sunt 4 ite, intaia si a treia se scoboara in acelas timp,
cand a doua si a patra se ridica. Daca cesetura se face in 5 sau
mai multe ice, sunt mai multi scripti. La unele teseturi grele sunt
ite cari nici n'au scripti; ele se ridica cu mana.
In corn. Bogclanesti-Suceava, am vazut folosite ca scripti numai niste rotelii cari se miscau pe un furcel, atarnat si el prin ate
de paranga sprijinita pe caraftele rasboiului (fig. 403).
Lasarea icelor in jos se face cu ajutorul iepe/or, numite inca si calcatori, talpigi 1), talpite, talcingi, potnogi, ponoji,
schimbatori, calcatoare,plciorange, picioragi,
talpice, talcice i scandurene.
Ele sunt de mai multe feluri ; cele
care de cele mai multe on nu-i decat intaia stinghie, calcit pe calcatoare sau inpri si
apasand in jos, o ita se scoboara iar cea-
Fig. 404.
Fig. 405.
277
-.4,61"111111.2--
Fig. 407.
Fig. 408.
team, care este facuta din trestie scurtata sau de soc, cand se mai
numeste si suceava.
Firul pentru batatura se desface de pe tevie sau deadreptul,
sau printr'o gaurice facuta intr'o coasts a suveicii.
278
mai multe feluri. Obisnuitele se compun din doua panzisoare inguste si tari de tier, cari se imbuca una cu alta printeun cuisor ce
apartine uneia din bucati si prin niste gauri practicate in cealalta bucata;
Fig. 409
panzei.
lemn, in ale caror capete pun niste ungbiute zamtate (big. 410),
cari sunt de fier si cari se implants in marginea panzei (fig. 412).
In sfarsit, pentru panzaturile mai grele, adica
cele de lana, se foloseste, dupa cum am vazut in
Muntii Neamtului si ai Sucevei, o alta forma de
Fig. 41o.
tindeche (fig. 411), facuta din lemn, din doua pri(i,
cari se imbuca una in alta si prin gauri (*i daltuituri) potrivite prin
un cuiu, ass incat se face largimea care le trebue.
Fig. 411.
Ar
Fig. 412.
279
si
cu el se micsoreaza si rosin!,
croughild
op.
cit.,
p.
37.
280
in Maramures si sub cel de chiara, se intelege si toata urzeala invaluita pe sul : urzeste chiara, pune chiara pe rasboiu.1)
Cand se intampla si se rupe un fir, atunci Yin doua fire alaturi si data tesetoarea tese mereu si nu baga de seams, pe panza se
0 suta de latunoi;
Pe sulul de dinainte,
Dracu' le mai tine minte,
Fig. 413.
281
de pe bat.
Femeile pun de obiceiu panze
de 8o-120 de coti, insemnandu-i
locurile unde se implinesc 20 de
coti, cari sunt lungimea unei bucali.
Fig 414
Cand panza s'a ispravit, se taie
de pe rasboiu. Firele cari nu mai pot fi tesute se numesc urnioc,
.thiedert, itruioci sau aioci. Uruiocul se face Om si se folose.ste la
.
Cat timp gospodina tese, toti cei cari intra in casa trebue sa
zica in loc de binetele obisnuite : creasca-ti rostul mare, la care
i se raspunde : (eTiimas' dumitale (multumescu-ti dumitale).
Dupa ce panza s'a taiat, se tiveste la capete, ca sa nu se destrame.
CAPITOLUL V.
TESETURILE.
1. Ponza.
Prin panza propriu zisa se intelege tesetura de bumbac, canepa
sau in, din care gospodina va face pentru ai casei came.ci, adica ruff
1) Auzita dela Vasalca I. Medeleanu, Tepu-Tecuciu.
282
3, 4 sau 5 ite.
Panza amestecata din bumbac la urzeala si cal/i sau fuior la
bataie se tese cel mai mult, mai ales pentru ismene bdrbatesti si
poale la camesile lemeiesti.
Dupa ce panza s'a taiat in buca/i, dupa ce s'a i;vit la capete si s'a tirprnat pe laturi de diferite ace, se face sul. Un sul de
panza se numeste in Moldova de jos val, iar prin diferite parci ale
Ardealului, tramba ) i habadir 2).
Primavara panza de bumbac sau amestecatura se ghilef le sau
se inalbefte. Inalbitul sau ghilitul panzei difera dupa locality /i. Asa
in Runcu-Dambovi/a panza de in sau canepa se da la lesie calda
283
1).
mai mica si au diferite vraste acute cu bumbac colorat sau cu bumbac sacik. sau tiriplic, feluri de bumbac mai Bros .si mai moale, alb
PA
MI
Q(<,
,
fr
w
PI
v
h
N'
/-.--x
.,,
Fig. 415.
284
Prostirile.
Fe(e de perne.
$tergare de cap.
Sprintena i dragostoasa,
Un
285
6.
Fele le de mask.
Fele lt de masa, acele cari acopera mesele cele marl din odaia
impodobita,. se tese si li se atarna horbotele ca si prostirilor.
7.
Toalele si sacii.
malaiu, etc.
3) ,ezatoarea V, p. 116.
286
itelor
si
4 (fig. 416).
H------____
3't
I-1
23
L.
Fig. 417.
tr'al 3-lea numai unul (fig. 42o), iar cand printr'un intredinte se nevedeste un fir iar prin cel vecin se nevedesc 2 fire, urmand astfel cu invrastarea, 011011010110113)1011311011
Fig. 420.
acest fel de nevedire se numeste wislref
(pron. pop. : gnisireu.
De tesut, cotul de
--<-----441Z II-IT
Fig. 418.
tovii de pe ghemele cu
3y
canura.
lS
23
tese %olul.
Tot astfel se tese si
Fig. 419.
icestea suit cu urzeala de lana rasucita, iar bataia din canura boita,
pentru a forma diferite vraste.
287
dice, s'au inceput abia de cativa ani sl se tese, de cand lipsa lanii
se simte.
S.
Burungicul.
de burungic sau de bumbac galben. Lucratul insa este foarte migalos si greu. In timpul tesutului se ale;, cum vom vedea Ca se
face la moan', si florile precum si vrastele. Florile cele mai obisnuite se compun din 3 sau 4
E
patrate (fig. 421-2), rar care unul sau doua,
Fig. 421 422.
insirate la linie in latime.
Adevarata podoaba a panzei de burangic stint cusuturile si alesaturile cari se fac cu acul, mai tarziu.
Din panza de burungic se fac stergare batranesti de imbrobodit
si
camas'.
10. Postarid.
Postavol e o panza de land groasa, care are mai multe numiri,
cari de cele mai multe on se confunda intre ele.
.Abarta, neart. aba, zice B. P. Hasdeu, etoffe grossiere, bure,
drap tres-comun et sorte de manteau rustique, panurd sau tesetura
de iana, din fire de land Bros toarse. Alte forme : halth, baba i
hbd. Generaltnente abaua este alba ; poate insa sA fie .5i de alte colori, mai ales neagra si rosie. Inainte mai era un fel de aba nui
mita uriceasca.
288
5i
urm.
289
Antereie.
xi .
Afternuturi.
Flanelele.
Isupaisins Oramann
I! IMINI
,
:
nalaRrh
ileinardinsinto
$i
1111614111111 4111111
'or dill II4INIIIII 1011I1
IMI :11411 IN
6!naNiegI lam
ill6714ROLOIngil
AuffilltisiM Rawl I
tirfill
MIMI
Fig. 424.
Fig. 423.
se alege la speteaza
19
290
fiind in risboiu, se ale; due p.irtea de jos diferite flori sau chipuri, precum sunt cucoieii (fig. 424).
In Ardeal, astfel de pestelci, ,corluri, bogat colorate, se numcsc
avelci1).
14. --- Traisiele.
%1M\S.Utl
MIA1111111111114
Fig. 426.
Fig. 425.
z 5. Gluga.
Gluga (fig. 427) apartine mocanilor si
pazitorilor de vite, cari o poarta cu si fad.
trebuinta. Ea se face din tesetura groasa,
Z, , M, W, V, X, +,
Ill
Fig. 428.
16.
Obielele.
291
292
ochi, tarancele
Oune a sulamandrei..
yalumdndrija este un fel de oparla foarte frumos impestrivita, neagra cu picdturi galbene, albe, roii i verzi. De aceea
cauta mai ales fetele mici, punanduli manile in calea ei ca sa
tread peste dansele, caci cred ca apoi se invaVa uor la flori sau
rauri de camqi i foate. a)
Velinfele sunt invelitori de pat, cari la ora sunt inlocuite cu_
macate i cuverturi. Ele sunt atat de lungi, ca atarna peste pat pan&
la pamant. Peste ele stau prostirele. Tesutul for este par in par,
avand de obiceiu dungi in lung i in lat de doui feluri : unele latei altele inguste, de coloare ro$ie, albastra i neagra.
Printre panzeturile de velinte, cea mai des
intalnita este addmasca ; urzeala ei este de in, de
canepa sau bumbac, iar batatura de lana de diferite colori, formand o fats cu mici patratele
70.100
(fig. 430).
Fig. 430.
In Ardeal, asemenea velinte poarta numele
de verince, sing. verinca, sau lepedeu, covor subtire de lana 2).
Brdiele.
Brdiele sunt incingatori de panzatura de lana, late de o Mind18.
Fig. 432.
Fig. 431.
293.
Cu mai multe vraste, colorate diferir, am vazut in BogdanestiSuceava unul, la locuitorul Vasile Chid la (fig. 432).
Cum se poarta vom vedea.
19.
Betele.
Covoarele.
firele din papusa dupa un atata numar de fire din urzeala, cate sunt
*i la izvoadez Cand toate firele s'au ispravit, se schimba rostul si se
'cese, adeca se izbeste de doua sau trei on cu spata, urmand apoi
din nou alegerea.
Figurile romanesti clasice sunt cele geometrice, cari se pot
vedea in slabele chipuri ce dam. Aceste figuri umplu toata suprafata covorului sau scoriului (scoar(ei). Cand insa i ele formeaza o
linie, covorul se zice testa in praguri, fiind invrastate aceste figuri
in linie prin praguri sau dungi groase sau late, fa'ra flori i cu o
singura culoare.
De o seams de vreme, gosroJinele noastre incearca sa reproduce in covoare si alte figuri, de oameni, animale sau plante, adesea $i hicruri, dar din pricina neputinlei de a reds formele cu
contururi rotunde, acestea nu reusesc. Un exemplu it avem in cele
ce urmeaza.
294
Novportraro
00 00004$00001 0P
i006, 00,61 ofili 004
Tisov,
'0000
'4;r
goi
4,10$9001410yiNiqf 4010
0041140 0140010 400100
044001000 $o00$0110140
00100 oo
04000,
lie044100001014114101001
11.211:111111$1V104:04110
Fig. 433.
Fig. 434.
295
1111111111111
Ilillii',111111i11111,1011011111
111111111,0'
40111111111h,
rill
II
pit'
296
_4--------.----
-,
\maw
297
mAG
D
--E
B
i
i
F" I
Fi
Fig. 438
11
(m.
417,,
Fig. 441 (F din fig. 438)
298
tece una dela alta. Papuii pentru ales facei o fetita, Mariuca I. Medeleanu, on tine se mai intampla.
111111$11111111111111111I11111111110111111111j1
it
1. so b. de oca
Boitul, cite 3 1. de oca
Urzeala, o oca si jumatate
L.
15.
30.
2.50
8.40
3.50
Total
2.
2.
66.
84.
5.
5.
6.6o
230.
299
111'
tin
Fig. 445.
Fig, 446.
vi
300
do3
rnraons-pauvpSog ccip!t
Fig. 448.
Fig. 449.
301
4Vetair
41:1
Ira
IIIIAIIIIrwrawarffi2r/4
waimararar
Fig. 490.
Fig. 452.
Fig. 451.
____n_
_n_.
-LX-
Fig. 453.
302
-ffl
FWM
r
NH
itii
)1'{]
HH
ffl
NN
I1
[rF
111994619911
4141
L'sM
101
LINIA9o9111199911119191119m '111411991911111111ill
Fig. 454.
=
)0.
-i-
303
eLA
/11%S.,
rY.
g:0,
yv
,ne
4.14t
.'1,%,11,.$,
AV
Fig. 457.
4 pe atl si 9 in lung.
la
Suceava.
111
Fig. 459.
Fig 458.
Covor din 1856, din casa Aglaiei Mitocariu, Bogdanesti-Suceava.
t
fl.
ti
..
J...
'
11'
CI
II
-vmmntv
hell
n
Li
:won
.4.
rZli
1 h li
1i
.!11111
l'
ame.nilla
lid L
[4 4I11
.II VII
[r' n
.s.:
Fig- 46o.
erfal.4
-,.
,
ill
.,
fl
II
.11
r:
l'a
1,
lillli
. 11111Nrmfirm.,
ti
,,,
lr I
E1
11
Plit 1
14 36,
V,111,
10,41011
dImgotal
ii
304
ILALAkA_At
-%
LA, V
II
Gh. Latq,
al- LA k
AA.LA
LA
Illllli
11!1
ESN
ENE
NEM
Ma_
-.amass,
_NM
Emil
mu
Om
Fig. 461.
mu
BEM
MU
EMI
Nom
mm,
EllIIIIIL---=
---------owsw.l.
21.
Levicerele,
Levicerele.
11911i
a
111..
=
a
mow
mom
NM_
Emma
MM.
ROIn-
111111111.
-----=1111111M
Pi
I
1
Fig. 462.
Pcislele.
3 degete i moi, punandu-se pe laiti sau pe paturi in loc de mindire sau scoarte.
1)
1).
305
Mai sunt apoi alte specii de teseturi, dar cari intra in cadrul
celor aratate pans aici.
CAPITOLUL VI.
P 1 U A.
Piva, piva sau china este unealta ce se intrebuinteaza, in unele parti, spre a bate diniiile, sumanii sau abaoa 2). Se mai numeste
stedzei,
o cads mare unde se pun pocl tki spre a se face ca sumanii in piva3.)
In Ardeal se mai numeste si dubd, pl. dube a), i ddrsta.
Apoi in foarte multe din hartiile vechi, unde e vorba de vanzare, schimb sau danie de pamant, se pomeneste si despre helesteie
sau iazuri de peste, vaduri de mori si de piud. Numai dintr'o amanuntita istorie a unui sat, gasim ca in 1642 : unul isi vinde
ace partia di ocina... cu casa si cu 2 livezi, una di perji si alta di
meri si cu vada de pion. Alte pomeneli din 1686. Piva era con1) D. Sevastos, Cantece moldoveneqti, p. 166.
2) Descriptie luata. din Dame, op. cit., p. 167-9.
3) Francu-Candrea, op. cit., p. toy.
4) Viciu, op. cit., p. 79.
20
306
tit
mI
rilig
3,
o
4
town
fires il'Le' m
IIII
M
P Ukil
wlmq0
'.
:Ir/n
ournnilf-I11 11,111..,10
..---",-",---111-11MIM
41/W:r.-
.111
111111111"/IIMEMIlill
IMMO 1111111111111i
I
Fig. 463.
ceau atunci pentru inzllit i tes2.turi de lava mai fine, cum erau aiacurile facute de calugaritele din manastirea Bogdaniia, platindu-se cite 20 de
parale de cot. 1)
Piva se alcatuiete F>
(fig.463) dintr'o roata
is;
B
Bi
Pt
En
E=
de apa ce transmite
micarealanitemaie.
Fig. 464
307
In genere, fiecare piva are doua randuri de maie. Piva vd;:nta din
laid (fig. 464) cuprinde : a, a', a" : Corfe.
b, b', b", b'" : Maie sau piluge. Maiele, ca sa poata intoarce
dimiile cand se bat, sunt crestate la capatul de jos, iar dimiele, ca
-sa nu se incurce prin invartirea for in oala, se indoesc i li se
face, cu nite sfori de canepa, o cusutura pe margini nu tocmai
-cleasa, la distanta de un decimetru.
c, c' : aid, covata
L
1# LN
sau butucul cu ;dm11/ ill
Vt.
vele, in care se pun
dimiile. Am vazut
IL!"
ca se mai numete
i plea;11.
Fig. 465.
Fig. 466.
In pita mai este o vatra cu o caldare sau un ceaun de in.calzit apa. Langa vatra sunt nite gujbe de fier pe can se pun lemne
de se usuca, cand sunt verzi.
In unele localitati, roata este aezata la mijloc, avand doua
maie de fiecare parte.
PARTEA IV.
INFLORATUL SI IMPLETITUL
CAPITOLUL I.
1NFLORATUL.
Gustul specific etnic, printre allele, se cunoaste si din studierea obiectelor de cari se serveste omul, din cercetarea imbracamintei, o parte, prin urmare, observand pe o fats gustul practic,
iar pe alta gustul artistic.
Prima chestiune vom atinge-o mai tarziu, cand vom vorbi
despre port ; partea decorative a portului vom cunoaste-o, in linii generale, indata. Si, dupe slabele mijloace de reproducere, ne vom incredinta ca gustul poporului roman este destul de desvoltat pe acest
taram, fate de situatia lui materials care nu-i ingadue mai mult.
Nu se poate starui indeajuns pe langa cei cu putinta unei intinse monografii artistice populare, care ar avea, pe langa avantajul
conservarii acestei arte izvorite din firea Romanului, si pe acel ce
ni 1-ar oferi nationalizarea artei generale.
Suntem la inceput si ne place.
Romanul si mai ales Romanca se imbraca frumos. Avand la
indemana acul, avand la indemana putinta de a lipsi din camp, din
codru on din munte $i prin urmare a sta imprejurul gospodariei,
gospodina a avut vreme sa se gandeasca la infrumusetarea exteriorului ei si apoi si la al barbatului. A nascocit ass, floarea arniciului ros, albastru (florile de land mai intaiu) si dela dansa, aceasta
nascocire a trecut la vecina, care i-a mai adaugat sau schimbat ceva ;
dela aceasta la alta, si tot ass mai inainte, pana ce forma sau sis-
310
311
zugravit. Tiparele se insirau pe doua vergele prin inelele de pe marginea for si asa fixate se purtau din loc in lo:, dupa voie, ca rig netele tipografice pe coalele de tipar. Daca se pictau florile desemnului cu must preparat din carmuz, din boabe de boz, soc on aka
coloare neagra sau galbena, (coloarea picaturilor de tiparase se facca
dintr'un mare nutnar de flori, spre a o obtinea mai puternica, si se conserve in sticlute, amestecata cu piatra acre, otet si spirt, ce era mai
nimerit la impietrirea sau plamadirea colorii), cenusa de desubt absorbia repede culoarea si ea nu se mai intindea in laturi. Cu aceasta regula se schimbau tot felul de tiparase spre a invrasta infloriturile.
Panzeturile altfel pictate se numiau tu/pane si din ele se faceau fuste sau rochii, iar la imbracaminte, pe deasupra tulpanului
imbraca aka fusta alba si subtire, prin care se vedea umbra figurilor tulpanului. Acest costum femeiesc era in vremea lui Tudorin
(Domnul Tudor Viadimirescu) O.
Aceste constatari sunt, de sigur, particulare locului, si nu le-am
gasit pane acum nicairi.
Un alt fel de inflorituri sunt cusaturile cu arnicin ros, negru,
albastru sau altfel, cari au forme geornetrice.
Pentru unele parti ale Ardealului, ele au fost intocmite intr'un album, de d-1 Ditnitrie Comsa. 2)
Alte inflorituri cu alte linii reprezenti animate si plante, frunze
si flori mai ales, din cari, bind mai lesnicioase de schitat, dam aici
cateva mostre.
Figurile ce compun florile sunt felurite si poarta diferite numiri. Cateva sunt cele ce urmeaza : sallidnq sau sdlbancle (niste
cusuturi facute pe maneca camesii) 3); nuigistra (cusutura pe
pieptare, ca podoaba, pe dinainte, pe la bumbi) ; 4) (pestc-cot (o
cusutura ce-o fac fetele si femeile pe ii, ceva mai sus dela cotul
manii) 6); ifloage, bititu(ei, flutura# 6) ; rduri (flori cusute la maneci si la pieptul camesilor femeiesti in linii serpuitoare) 7) ; ciocdnele (flori cusute pe iia femeilor) 8); bradu;cani, frdgari, stdIpari,
XIII. No. 3-4, p. 240.
') Pr. N. Brezeanu (Zavalu-Dolj), in Bulet. Soc.
') Cateva reproductii in colori in Calendarul cMinervei, pe 1906.
Francu-Candrea, op. cit., p. 105.
4) V iciu, op. cit., p. 58.
5) Ibidem, p. 66.
6) Ibidern, p. 53.
7) Ibidem, p. 73.
8) Ibidem, p. 3o.
312
0 lista mai completa o avem cu privire la Romanii din Meglenia : turnata (broiata), saminalia (A Saminei, in felul Saminei),
musmula (fel), spicu, Sultalia (a Sultei), Doc:Ma (a Docai), cu
direti ( cu stalpi) rosi, vinita, tracolu (cercul), verdzili (vergel),
runc (altfel), biba (rata), ciopca (in felul dintilor, in felul pliscului
paserilor), budaniu (citric), ciresca (ca cireasa), cu ugradita (cu ograda), Nanalia (a Nanei), budimenca (dupa floarea cu acela nume),
cu ieripi
bobca Sistatili (in felul banilor turcesti de to parale),
( cu aripi), cu runca, cu un curm ( cu un curmeiu),
313
Sau :
In Banat se zice lati(ariu sau MHO (sarbeste latika), iar in unele part' din Transilvania si unuirafi (chindiseala de peste umeri se
chiama in unele locuri umriraci sau altita). Alt sinonim al altitei
este pava care se pane la cusutura camesii cu maneca O.
Fig. 467, cusaturi pe o camera cu guler lat lasfriint, dela
Aglaia Mitocariu, Bogdanesti-Suceava.
Fig. ti64, ciupag sau guler de camasa, cu horbotica sau horbdid
......... .
+
1116"WI
II.
lk
11111
Titi:1111
4
1111111111MIII1111.1\
4,
ow 14111 11111
M.KONSTIR
Fig, 467.
Fig. 468.
Fig. 469.
314
Fig. 470.
Fig. 471.
e.
ca
{CCCC
Fig. 472.
..... ;.;pew
A.....
elvg;
; besti-Gorj).
.....
.....
..:
Fig. 473.
\./N.7\,,_7\-N./1
Fig. 475.
a d-lui Comp.
Fig. 474.
315
Fig. 476.
Im
111111
a.
10,
icolgii.
1.
-&-
111
11
111
.+
11111
1111
~(71'
11111
''''
a4
,1
1r Ili
111111
11111111
i.
IN
ill
_W
P
w
1
,
Fig. Al7
11111n
I,
Fig. 478.
316
Fig. 479.
Fig. 480.
Ne,
Fig. 481.
317
Fig. 482.
CAPITOLUL II.
1MPLETITUL.
Obiectele de imbracaminte cari se impletesc pe de-a'ntregul,
din neputinta unei croiri si a cusutului sunt
Mihnt.iile de land, cu cinci degete sau numai cu unul, celelalte
find alaturi intr'o despartitura mai mare. Pomeneala despre 2:0rechi de manui de pe la sfarsitul veacului al XVIII-lea 2).
Ciorapii sau callunii (i col(oni) cu sau fara dungi la partea
de sus. Romanii din Meglenia ii impletesc in diferite feluri i cu
diferite flori si colori, precum : broasca, vinit (vanat), vlasescu (romanesc), vardarescu, ilochn-pulicaha (ochiul puicai), ilochu-maxi (ochiu
mare), pica -boil, mera (mar), filia (felie), maciocu (maciuca),:chiaptinu, priscurnicu (in felul prescurii), cu praguri, cu crivulicae (cu
curbe, linii strambe), etc. 0.
Inteadevar patria ciorapilor este Macedonia. Romanii de anon,
cand vor sa faca un dar mai insemnar, it fac de ciorapi.
1) Fondul negru din fig. 482 este alb.
') N. Iorga, Doc. Bistr., II, p. 95-6.
3) P. Papahapi, Megleno-Romanii, I, p. 35.
318
Impletitul cel mai simplu se face cu cdrligul (fig. 484), protoiipul iglifei sau crosetei. Cu el se impletesc mai ales manusi, chiar
si de titre copii.
Impletitul adevarat se face cu andrelile sau undraile, niste ace
de fier groase de 1-2 mm. i lungi de 15-2o mm., sau cu carligul
-de impletit.
Copiii iii fac si ei un fel de impletitura numita gaitan, slujindu-se de un mosorel de ata cu niste cuisoare. Acest gaitan se
intrebuinteaza de ei la incins 2).
319
CAPITOLUL III.
HORBOTE.
Horbotele numite Yi cipte 1) sau cipce in Ardeal, se fac cu iglita,
apoi alta
horbotica sloboda.
Fig. 485.
Aceste perine stau in estre care, pe la Palanca (Ghimes), se cornpune din Mimi de Una, negre cu alb sau cenusiu. Pe acolo, in loc
de covoare atarna gospodinele in pere0 levicere impodobite cu ra
muri de brad, orghicd, specie de grau, flori, etc.
320
.....
imustmemomummesommem
11111111111 1111111111111111111
II MAME= 1111111111111M11111
MUM
11, 11111111,11L
it it
111.110111, 11111111NIMILli,
,
11L11111111A11, 11, 111111101110
Allimlimis.11111111111111111
1111
munummummunmmomm
11111111=1111111111111
71111:1SMITS
Fig. 486.
rillIN1111111111111111E
Ir.7 47
11111.111111 111111.111.1111
din Palanca.
laW" / //
Fig. 487.
4
11
AMIE
1111.1111111111111MIIIIIIINNEMMIl
MillE111=1111111M
'BM
Z,Z
7 I?
AIM
VIA' 1 Mr
EVAIIIVA
47
'M
INEWAYMEr ,Y 4.11r
hir 47 zErl 4
IF SIEr %FUMY AV AMY ANEW AU'
'r I
AN' LA'
MK
Mr"
EMMEN% AU;
11111111111111117, 74'
'4/
r hr/EP
z/
AU MN
=MUM
Fig. 488.
:4A-a
rn
mosinimaortnimmemommumws..;
1111111Winmsammulimimumwm-
rnsommummumisamoommou imommuim4.=
INITU7-
,4
...?I':11111111MiliaMMENEMINE1111111111EINMEM11111111
F71,7IMMENEMMONENNEMENWEENIMMMEMINIIMEN
11Ineemmitnummommmunamis
`7..ANN4ymeNLIMEN111111111111111.11111.1141D4
Fig. 489.
321
......=1...Intr........Axwansimai
wok
Jain
it:1511/10M
,
VW
"If
M U" WM N.
1 1 PS Fa
..
t,0 et
Vsi;f1/
wir ;.1--
At
111111 I
It I
,.
1I
:
fil
U/I
I
et
I;
Fig. 490.
',-: :.
frrA
-- :-.
%." ;'-'
'Z
Allif
/. X0111111111141Inv, Alre7;4111M1411
.,
r 111111' ' A
F
C
, 71
WANE
0/
ouswir 'ASZ111111Elli
i g.
1111111111111111111111EINIIIIIIIIIIIMMIIIIII
Ellaimmi111111
111110 NM
BM
111111A11111111111DIMMIIIII
RN /111MIMIIIIIIIII
Nsaitgrommi.
''' ' - V g,
/7
...
.-.
1 :1
AIIIMI1
1111Misnwlfr
Fig. 491.
FO A
V7/
/&v,Ifin/ i
AI UNWII0 AMOVLIMV,7
MUM
q
-:'
'it
'7 7 27
... 0)
.
.:
/*pm
,
,
,41.6044.1
44
IN' AY, Iiir 4 AirtiggitTM
SW
A
V'
A
Alumni
igz' AV ,;00srAmioximm ; An .owngs0 ,sF,.
AA
/f(,
5P',
/Awmpolmig0007..1 ,r __asireepwv,awair00nalms400
Ali ,m. Y04-w/4011,00,11 ,OINMIIWANIIIg
v Aism
1
10170.
.11R4.111 .ni1K0 0.AIAIMAIN00100F4M
'/MN" IIIYA
04.z0m0.1.4ALi
o ,Asimour
".
SLAY. grAFVAIMMILi: ' 1411M111t1
Alum
..,kar mamma 4figgli
AMAIM
iv
0, 1115;
lA
Fig. 492.
.,
T.'
MOO
,IIKKMAIMMIM
' .. 0
0
0/ 9/4111r0
0 ,gmem
aw
'
''
.1.3"
Mire
X
Fig. 493.
Fig. 491, prostire de pus pe pat, lunga cat patul i lata cat i
el, plus cat este dela marginea, patului pans jos. Pe pat sta cam
Pamflle, Industria =mica.
21
ui
III
322
\
tiaviala
mossommumommisisim
rMMINNICIMIIW \MIMIC
MEMEMEMSOMMOMMIIM
1,U
MINIIIIIMMOMIGEN11111001.
mgggiamm,
Inum
valmwimussininemma:
1 9
Nfill
\\_4 \ IMMEIMMELSNOW\
1WMIUM11114""
Ilnallsomommummvamm
HINMEIIIIMAINIIIMMIli m
imaxmamainomuttmw
umarro
Einusugzumnimmiou
OvEMIUMINAMIMMINIIIIIIIL 1
. AIMMIERINUMMICURSIIIIVM1
117410.1.11.9ralr
Illooliminualmmums
o oaina
11011
-111MUNIMINAVIIIIIIIONIIIMININ
IMEIMIIIMIMIIIIIMIMIIII
1111
Imagoomiessw.....man
mintsmuseminummou
rnint
mom
'1.\`,4
Fig. 495.
Fig. 494
rrimmimoussom.
111111111 1
1111 li
L1 1111
MITI 1111 1
11.."4"11!.."Ilit
am immommumummi
jimmaimmEMMUMREMMEI
1111111111111M
s&%1111...... VC.
1111111111MENIMMILAIIME,
Min
1 L A LEII, MELANIN.
1101111E0.
111111011L MENNE
ARAL
MN
1111110 .1 M,'
1,31111L111111,1111111011111111A111011
I
:fr
MIL 111M11,
imminuy t\voununumus
1111=11111111111111111E1
111111
11111111=1111111111111111MIIIMMINNIER
,1:
""\"-""
Er 7"
gimmnummumvs m
11111MEINIENAVIIMUNIIIr ,.
.MIIM I n
i!.,-;-fimmomimmo
man
illinailliniMinallimill."1%
'51491PIPPRIWPWRIPIW
Fig. 497.
Fig. 496.
Partile M, horbotica (fig. 496 sau fig. 497, iar horbotica lad
N. fig. 499 (case parintelsca)
!II
,11,4
G FE D
Fig. 498
ervete,le;.
323
MUMMEMMUMEMEMMUMMIUMMIMMEMESMEMEMEMMEMOMMUit
imnumwomminnumsamommmmoas
mormmunimmommizammuguionsme
wommlipmmimmommummimummummuvYmmmompsnm
mmupormommimmommommmemmilminnwlmArmimm....
7,gwas/Fgammommommimmimmommomm i :,,simmlimm
6;m50qpcemilimmommommommommilmimmimm vAilLmompow
Er ei4RWM.x__1111 % ixtfAmmiwI
710'ono
/A
UsiaMPAWANINAINnnommilitAirMIWAN ONlarAll
. rmincalmffearieMENNAluifilir
WEIralrfanKRINEAWYT 4
.S.M.....11.NrAlrg AMMAN..
pummTTinowy,i. Wir4TB rArmoramE: _ MAMMY. ANWAR_MM.
ralig_M____!-EiroomiumTx7
ffillVOR zumusfarAiromodwarkanurzguareAswmmiwAmr
IMPEAMmilimmwrimamillwaroilmemamminomaroAmmrsEM
,EIniramr
eifiariliENRIN
EgirMramm
treenuoVAIR
.11150*OPM
rf1911. a 11;47.
AIMM AlKIMPIM_.K3mmorANV
4111MorinTrAN77.,mmilirsilAYIAs'AirliSklir
v /
0.11rallyzWFTTaK
:.V4rAfr
/.
gP
.11A'a NNwArow.4/4 a
Imo 4 WAIMA MAN'
I' '1. CAS".
4Mg.02n
'
.:
d11111/
fri,
a, Arm
I rp114g.
.%%!,xJ;',Ar,:su
: .41 444.,A '
r
; um .
..,.
1"
wareeAwrem,
FaRl0,Irk
04.7a4Nri.*;,M
41511,-%
EGAN
f.A
REEK
mom
!IN
ter, i
,.
l M' -
. is1I
/411r:,. i
?".
.
11.
Emi7i.;..'
wwwww:
11'4'
AN'
It
m:
0,4,Epti wmL
54AA
KREMMIIIV..:.
!:
N. 7
M'All':,111_,1
"
111511WAkEnr
'a",
b-
..:
s'
'_
.
1-m
a'
1,0%!
AV11,
wpm/4,.111i44111' .K
ra
amria.tala
/Er
i .nlin
0" Ali
OM
AW
-Ivo'
a. .-4-477,,': AL AN
t eAk.., .'.%uxN
.
I1
torviz
.
Tx.e.aripm Tx
1
N
).'..
K VI
.gmedele,
'MEM
::/iV2105140
oresnar7
MEM
"-,M.?/:1",
, Wm,
R. .11h,orti
lanr,frdr.a An
armor,t,
im
onagmire
ligt5
1211,
gil
Fig. 499.
324
.
l
i
Si
-NR
,
11.
Eimpis& ANIL AM
1111
'worms,:
114M11111, 111111110
inommusotio.NEL
EIL
REN
111011111111.4
NEIL NE
Fig. 501..
din
cat.
Chetreni,
corn. StaFig. 502, horboticit ctt ctincifiori
Fig. Soo.
Fig 502.
ME
El
ernwrommuiromerni'priwimprorz
MAN
41444WMEONNOMMHOW3praTOElria
NE AIINWAIWm MWE EWE OWE
E
r
rallinliimr
,Enrg/ A.1 Amor miUr r/0. At,
Nut
!MMI'VAIRMAIMIWAM
Fig. 503.
325
Fig. 505,
horboficd
cu fire duble.
....,
V
..
6 it \ ki
1.1
/''.
Fig. 504.
Fig. 505.
Fig. 506.
Fig. 507.
326
Fig. 5o8,
harbolicei
foarte veche.
**fr..
li....404,40,ke*A44.444.4404.4.4.
un
.,,,,,, i ,
11111 1111111111
MT
tiny
nll
71I
181
In
III"
1171
NI HEINIIIIE3
M4
-ow
A.
111C
01
111111
,..$3.
MI
tutu
"M' IT
film
min
..
:1
s...,i,
III
r.
ILI
I
,,:::
t4A
Es
1111 MU ED 4/41
11
WI
11
719
Is
#
AAA
vy
vi*N.
filL"441
AAA A
111
In
.,,,,-,.
._ 11111
Iln'
LOLL,
IE :: .4giag
ntI
n
11111 TM
MU
it Akittfeti iimillhmiimm,#
all1111 11111
I:
u..OM
12
nun I un00000 OM 1M
1111
1111
CM Inn 11111
IMI 1111
001 ALL
mut gut-
k0
=M.
=MEM
MIT
I: =
um, m.
NalIA111111:411 ;'.4 =I
;.
MI
mi
mu
.
S4
111
1111 IIII
11111 11111
rm
111111
tn ittn
nu st11
111111
on,
111
III
main ,,,.
111
11111
11
111111111111
11
1111111111111111111111
Fig. 5o8.
=
Tecuciu.
mow.r
017
slew wimY
1 "SW
Fig. 509.
111110111111111111111111111111111=
1
Fig. 510.
327
'zig 2.4
Fig. 511, horbota numita roux.
,11,.1',11,1"1111'11,1111111111,11,11,,,,1.1,1,
111
1111
111111!!!!!!!1111,1,1\11\
11
/f
10
,,
IC,.
iiiiv-..
t./ /
/ (49
/ 4./ #. 000#
11
Iljl
11111
/#/#/ t.OlL,
.
/ ri
4/ 0
'
V/ t%
A i #0/
44,,,
44
s
svt
t
#
i
H //\"ift
f 0 . I ft Al #:!/ 4.
P
tii
\44/1,LIF/
II
111iIiiiiiIIMI1011111.1141111111111111011M111111111111i111111111illIt111111.11111.111111111111111111111111111111111111'
cseid riap
pn!tpc op aalul pulpy.; oidt.u!s rldvalp olds app le! `avinp
suns rguvs aids o,:liqo apag ! doscud op p.11lopoq
Fig. 511.
IBS
Fig. 512, horbo ;icd de prosop ; firele oblice spre stanga sunt
duble, iar cele spre dreapta simple, facand intre ele ochiuri ca cele
dela plasa.
9,6,,,,,,,,,,,,,.....rpipmplioNsmimoiiiimmipiiihillioiiiiiimelliilImpliposioliiiiiimmus onnimmil
*ViS"
ttl 4 4 / 4
-rs+i#fi o'i'
,.
"
'
4 04//
/
'41 44 ## o#I#4# fS
*////iitis ../
dt.
I Ai '
/,/
#t
,/ ,
VS 4
ala
328-
'w
Vrvi *V kkl/
kv/ V/ \v/
04,00"Og-kl,Olvpik,0%
00oi%.0'," w
"A"""".,1k
".40o%ok",-0 /v.."
0,0NA4,aptio0N,
GP0dow%
gl4,00",#4,
",".0%,"'
OW
%0%
,',k,"".",k
oksop,",/%00
k,04,%44
ok,4Me,
.00,.
>
ot.
/)"1:514,0'14.'9)"t244;ii-
Oiko,0
00"c04%
0<>
0'
Nor
'V'
0%
eof
ePo
\C0
ei ''.
..40
..,"'
,e,
:?/",.
O47 c
<100 o0
.1
,
'
: ti.....;
'41
o0
'".
....
....'
.4""71.
F. ,,...
; n;?
Fig. 513.
1 11
11 11 III
Ali
Fig. 514.
IIIiI
.1,11..,1;
-.
.n
'..-.,,
..
IlitimpF,iimmlirANEIE
'3.
6111filirtingialMNIIIIr .11011%
a'
r.
/A
,,,
4 s:
.:d!
.1:
7:st
4. .
VA
MEVA
.M
'
AUFAMMO ;_
EMIIIIMRIBII
'cra
._,,
whili
WA.
; ::',3,:27i
7q44,..:
11=62 ,
II
El.
P/:
,r--
1111
:z,
: miff
r:
rAp
91
Forplijiii,/
II
11111111 /MI
,,-- : i.:izt,i;',
,...;,?....,....:
-_,;.t,
,._..,.0....1
---,...-
...,..-,. 3...
IOW 111,,i7.
Fig. 515.
--..
%`d:
III
.IMIKT,
111,11INIIIN4fEir
a:
ri"..;, l'
..1'..
MUM
.9
/ .11
' MUM
IIIIMMEIHNIMMIMMILIM .o is
1,1,
:111
Ik.11
..
131. '.".'.-..;*.
l;5,,---,*
Fig. 516.
prostiri Si prcsoape.
7-4L
330
011TIMMII
lllll 11,1
1011
1111
111
t/I 11111 0
111
m111711 untn.usti
11110
A., A
6111
MIMI.
rb:
Ntell, :
,
NW:
EMI
Ell
1 -R.
c.
s.
:.:
411110
m
40
b.,
_A.
&i.M.
,.
ag
ill
WWII
ii. 1 N
NU
If
iiiinhi I AIM
1111E M,VIIMEMIL.
111,
U I 1111 Ill
r"IPNP91/ V
MI W
&
MIN
'I I I:
01,
&
1 .
I/1
Fig. 517.
==
11111111111,1111111111111111m11.11111Milimmil aaaaa
4.04444.04040
4itt-44444.
elr*o
' ,r,tfr#,00.04**4
i.
414
1S470fPre,
,,
ts4,
<4,
Fig. 518.
ro
'k'. \ \
331
.t.,
,1214
ti,,,,i, -,,x
ow41'
I"Ao,.
'''
...,,,,, AllE11Cty4
,,,,,i".
fdir .1.0412..
oalwasimmom AINk
,,11,1axtpanain
I
oil,
9011014.1611M4124i
\117::\lown. AI, yi,
11;"r
00!..404iirikolraminlmalret,%,
400
irm-momnim m mares i osN
'I
,,,,v
144.10.
d'
d'0011001111UIMMWEVENVAMMENUOMOMMINEN
iistammumgmlignumEgglawnAL)Mi
oirol
NI . A\
OP
\II
..."
1,
\WIANO
ARIIPIalikkOv1.4111,114..:11141111%,,Fatii\All\r".11.11111C1
M t\IIWRM tomlia,m1r1TallAttlanumAlimgall
l'O
11.'
Ir r"""ularl""\\\a,11.11a,"""\\"saRm
.\\\v kvstumuaimixgo
1 Ags\nrij
AIrk MAIM\ A. 01,9tImml1v
MillaMM110111MMAIra
a \MP ZNEM1111.1.1a L
iiralama\
%Irma,
A1641"aill"."" MM.
MUMS 111% MILSNINIEWILIIIMILINISIMNINOMMIN
1041111"111Mrirli
P.
%M
nammmovilvismsmmou mictimmumiumAmm %
igglibligiqglallallarearalli
iiA.6.1111111111MVIIIMNSWIIIMAIIIIIMI M
mawaturmat _:_immasommlimminomignmon
.111.11"111.11mumm
irlmilmimal *.1111111".11111".
El!HOMINEWINEMIA12111AA11' Ina1\ 1Ymiminmemummo,
111111111611.41111grillINIIIIMIIIII
Mi
MEAN`
M
al elllimillitillIA1111:11111:11!
0 \ \'
mil
I1
'
III
42121M11111141119111111.11111111,1161511113.911.1111tintk
011111171111.101031.1RIP6111111
mum. , mumifillATIVEIG
ilamars\._min
mil.
\ 11Jallalliyilm
n.
1
II 11111
1li
ill I
1.1111.111110
Illial 11111110
Fig. 519.
11-111-111
r
*WO
'411/04ildiiiii411111W
.....4/0/M1/1111111/111111111111
llfi401111
WO.
agt.
'4111111101116"-
Fig. 52o.
.
i,
332
..
4'
..,,0
....
.....
.-
RE...
.. ..... .........................
:::::::,Esnommural::::::
ur
s% Aorrisormasurp::::::i
..............................
.......... ,.... ,. M
on
umiiiminiammummiai
III =Nom.
imony4..E....sm,,,
MEV /I MAW SWAM MrAIAIIMMUMMIWEVANIAIMMMIII
IMIMMIIIMMEIMMIMI Ay AMMEMM7 IIVAMIL4
r AIMEE
IMMEMW.gi r illt 4
'
11111111111111115,Mr 411tar, V MM. .00T1,..
YAIrAIIIElliVIMIIII.
MIIIIINEINIMIA.7.40MIEVANirgil
MN EMI All A.M. AIIIIIMIEll/ .11111E U.
AMINE
{1
gr,,an 4 III 4
Wromr....nowissssi
74
W!Al
.. .
4-0A- 7 A
WAIF/ 'Iv
/ AMAIII1111111111.151=1111/MFAMMIIIN
NE = ROM IAW/MMIMI
'
rm.
4,........,
4,4,.
,.
iprogrAwr
maim
Au MEW 0,ANIMMEM
immou
, aim V41110,11ff "IIIIIMMIIIIIita
,,,
Nr AW
ANepipprootr
AA
AMY .1,41.7.14
iff v ,111-reivironow,r
MilVAllr
t i/'g/AM
A
rarh
rA
/ !Agilm
wir/Ar
FA,
Fig. 52r.
333
Fig. 522.
';
111111111W AWN
IN, / ,,:.,), ellx2F/1' LIMNER/11W 41111M111U,11E;
MN ' ME Ammformr
r,,
U.
0.
01E 111942749UM
MEE.' Mr
11.
,; AN11111111111E1Fit 1.0
.F
'
41111111111W
/i
.7W"MBERffiarg
EMUS
,111111111111141111PAIIIMMIr MEM 01
iw,
A.'
maim
MINEEMOF MIRIUMERIMMIE MI M
/1111111111IMM1111111111111FM7MOYMNIFFAIIIIN
1111111MIMIIIIME 111111111111111MIllr
MI
'11MUMMIMMiri
MIIIIIIIII111111111111111111111111101111111111111111111111111111111=111111111
. ..
Fig. 523.
Fig. 524.
334
I.
1
seast
\
'ally
Fig. 525.
11.11110
I
t. .1
t l .11
II III
1
!I
to IbI
.4
LUMMENNUOMINk
mu
MIL
11111
lakN
1111,
11111.M111,1111
LIIN
'\\
Fig. 526.
l
.1
335
Fig. 527, borbotica pentru prosoape (Cazil-Murat, jud. Constanza) ; origine ardeleneasca.
/I\ /1 /I\
..
Fig. 527.
7K.
00
tic
t7/71(71(leta9itsi\----ji
336
Fig. 53o.
Fig. 53r.
rnimmusu
rimummiiiinnoissaisia
MEM=
MI
NM . . 7516144MIIIMIN NM
n
'/4
I4
rA
W/I
1111111101111FAMOIMMIIIMMIMIMII
U m
MUM
IMIIIIIIIIIIIII
........."Kr rom
y
CA0
ir YITil;
A./.1011//
r4
le4
INIMO MM
A
rA
UN
1111111111111111MM1111111111ME MMM
Fig. 532.
337
4
prs
,t I I A
Ak,'NPA6-. -411.04,41746r
014441.--vi
v , -A
VT
At
*4.4v 4170
Fig. 533.
22
PARTEA V.
PORTUL
CAPITOLUL I.
CONS1DERATIUN1 GENERALE.
r. Taranul roman de pretutiniene, aproape in linie generala
iii fade singur in casa, din material pregatit de el insus, sau cate
.odata cumparat din targ, hainele, incaltamintea si ce-i trebue pentru
acoperitul capului. Data unele din acestea cer o deosebita aplicatie
sau un mestesug special, confectionarea se face la acei mesteri sau
priceputi cari se gasesc aproape in totdeauna tot in mijlocul lor.
0 abatere se intampla mai ales in partile sese cu costumele
de sarbatoare ale tineretului, care si le porunceste la mesterii de
targ, in majoritatea for straini. In general insa, portul facandu-se
casa de gospodine, aceasta ne indreptateste sa vorbim aici si despre
aceasta ramura de industrie casnica.
2. S'a incercat in chiar doua lucrari de seams editate de Acade-
-in
mia Romans a se descrie, din punctul de vedere al higienei, porturile pe judete. Se intelege ca prin aceasta diviziune a speciilor de
porturi dupa judete, nu se poate da tabloul exact, portul sintetizat, lucru care de altfel nu ne imports pe not nici aici. Chiar
340
cate odata. Noi Romanii n'avem un port national, ci mai ;nuke porturi nafionale. Fota i catrinta fac parte din portul national al Romancei dela munte, care lucreaza in linistea casei ; flaneaua (rochia
de lana) larga face parte din portul national al Romancei dela ses,
care framanta campul pe vremea muncii intocmai ca $i barbatul. In
aceleasi paralele putem pune ifarul stramt al munteanului care are
nevoie de sprintenie, cu bernevigul larg al plugarului dela camp, etc.
Putem alege insa pentru impodobirea trupului in zile de sarbatoare pe cel mai frumos din porturile noastre nafionale, dar aceasta
nu insemneaza ca vom purta portul national general, ci unul localnic.
Idea raspandirii portului national, sau definit al munteanului,
nu poate avea izbanda si din punctul de vedere practic. Ori ce port,
sau aproape orice parte din imbracaminte, incepe prin a fi purtata.
numai sarbatoarea, iar dupa ce se invecheste se poarta si in vreme
de lucru. Ce va.face insa plugarul cu itarul stramt, dupa ce acesta
va fi invechit?
4. Daca e vorba de propaganda pastrarii sau regenerarii portului national, vom intelege prin aceasta pe cel localnic impus de felul vietii care cuprinde in sine conditiunile impuse de clima locului,
natura ocupatiunilor si mijloacele de confectionare.
In aceasta propaganda am putea sa ne abatem dela acest principiu observand partite din port cari nu se impaca cu acele cerinte,
parti aduse prin imitatiuni straine sau venite din alte locuri odata
cu cei ce-I poarta.
5. Propaganda aceasta ar avea, pe langa avantajul conservarii
nationalismului in port, o intarire a sentimentului national care
ar putea sluji si in alte directiuni, si altele. Un avantaj ar fi conservarea mai departe a industriei casnice (rasboiul, etc.), prin urmare folosirea timpului si muncii, cari altfel s'ar cheltui in zadar
sau re alte cai mai putin productive, un avantaj economic de cea
mai mare insemnatate.
6. De aceea, in
cele ce
usor este al descrierelor fragmentare din mai multe parti ale romanismului.
341
342
Inceputul veacului XVII : scrisoare din Campulung catre Bis') Iorga, Ist. Rom. I chip. fi ic. III, p. 168-70.
2) Idem, Doc. Bistr., I, p. XXXIV.
343
si
o gugkl;;;,
I cum4vnacn 1)
344
Din 1814, Oct. 26, zapis lui Magardici cismariu prin care
egumenia Sf. Neculai ii da un loc cu bezman
in
mahalaoa Sf.
Neculai cel Sarac, pe locul monastirii of Popoutii pentru o parechi papuci negri cu mestii pe tot anul, inse papuci negri buni,
dupa cum ne-a place ; si se aibe a mi-i da cand of pofti eu ; sa
nu fie cuvant.4)
Foaie de zestre din 1815, Ian. to : una rochie catrilet de
matase cu ghierlant asemenea, t rochie croozea, I rochie stamba
cadrilet, 1 rochie da malteh putin purtata (pretul lor este intre 5o
Ioo de lei), t scurteica di croozea cu samur, IS tlr., o scurteica cu cacom, 90..., I al vargat, da cele bune, 75o 11.,., una
camase de chimbric, I camase da meletu, pieptii, manecile tafta;
4 camasi de panza subtire, pieptii, manecele meletu (toate=t6o),
broscealac di ginere : camasa, ismenile meletu, i branisor si batista
cusuta, too; 1 broscealac di soacra : camase i testemel, 7o; r boscealac da nun, da meletu ; braisor, batista cu fir si cu beteala,
i8o ; I gevrea da nuna, sangulie, cu fir i cu beteala, 6o ; 1 asternut tulpan, cu cinci perne cu puf i cu malteh ; I ipac, alte fete
de buinbac, la perne (toate-=.15o), t saltea cu trei perne de carton
bun, cotu po. ti. 31/8, capt(u)iala de bogasiu, i deosebit fultucu da
panza di Bras(o)v subtire cu land (toatc=135); I cearsaf subtire,
in patru foi, coti 12, pentru asternut, I plapoma de atlazu cu bumsi
345
bac, cu cearsafu ei de bumbac suptire, coti 14 (toatc=13o), I anteriu di noaptea, di stamba, 40; i scoarta di pat, 5o; I masa mare
di coti 14, 3o ; I masa mica, coti 6, 15 ; 12 arvete vargate cu
borangic, 35 ; i prosop, 12; I mahrama di maini, 6 ; 1 lads mare
pentru haine...
Condeele ce s'au mai dat la nunta, insa : i giubea di ghelm(e) Art
si cu tup di jder, di purtare, drept t1, 120, 3 testemeluri bune, 34; I fes albu, 3 ; 3 simezeturi, doaoa cu orbote,
unul sade, din care unul de zibranic, 36 ; I pareche pantohi, 4 !
2 pirechi stramhi, 6 ; I pareche izmene de pafta, 16 ; 1, ipac, di
bumbac di casa, 12; I basma di nas, 2 112; I ghierlant de fiori, 6 ;
3 2/2 coti panglice pentru incinsu 6 ; I coti panglice inguste, 12/2 ;
2 basmale albe de faclii, 9 ; I testemel di cumnata, 9 ; I batista
di cumnata cusuta, i8.2)
Alta foaie de zestre din Fevr. 3, 1818 : cur) sarvete, 2 peschire di obraza, 4 perne albe..., 4 perne de cartom, 2 scoarte, 2
plocoade : unu albu i unu rosu, t rochie ghermesut, 1 scurteici
za cacomu, ipac di purtare, 1 busculac (boccealac) di socru, I iapac
di cum(nat), 1 iapac di ginere, I pareche paftale di argint cu colanu lor, 1 salba de 120 rubiiele i un funduc.2)
I I. Unitatea portului local, de sigur ca si-o cunoaste Romanul
si mai ales Romanca in toate amanuntele ei; o cunosc chiar si
viitoarele gospodine, fetitele cari iii fac pripufik lor, imbricate exact
in costumul locului, in chipul cel mai frumos adesca, fapt care a
si nascut zicala : imbracat ca o papusa. Copilele de trei ani chiar
starue pe langa mamele sl surorile lor sa li se faci o papusa, de
care capita o netiirmuita dragoste : o in la piept ca sa-i dea tats
(papa tats, fata mamii), o leagani pe brace, ca s'o adoarma, o
culca cu capul pe capataiu si o invalesc. Copilele mai maxi le fac
fel de fel de straie can seamani cu cele obisnuite.
Jocul cu papusile inceteaza la varsta de 12-13 ani.
In chip rudimentar, o papusa se face din trei picioare ale unui bat, ratezate ca si pita sta pe loc neted. La cap i se pune un
capac de cutie de chibrituri rotud, un ciocan de popusoiu sau un
cilindru scurt de lemn ; capul i se inveleste cu panza alba, i se fac
ochi, nas, gura i urechi cu carbune sau cerneala ; in loc de acestea, de cele mai multe on se coase aceste urme desemnate cu ar-
rxiie cu nifea
346
Cand baietii fac case, fetitrele isi duc si ele papusile lor, le
sau in nite saci sau pernite de ace, umplute cu nisip, faina, etc. i
spanzurate in parete. In aceste pernite stau acele infipte.
13. In literatura populara i mai ales in cantece se pomenqte
adesea despre imbracaminte cu deosebite rosturi : unele ne descopere parti de imbracaminte local,, necunoscute in alte tinuturi ;
altele ne dau urme disparute, altele ironizeaza abaterile dela costumul national local. 5)
Am aratat motivele pentru cari o descriere a portului, in
') T. Pamfile, Jocuri de copii, I, 70-1.
') .5ezatoarea, 111, p. 85.
3) Ibident.
347
348
Peneagul (partea de deasupra calcaiului), ca si tureatca, este dintr'o singura bucata de cele mai multe
<q>
Ciobotele mad, purtate de unul mic, ciobotele vechi sunt poreclite ptroage, ploroage, bodroage, broForoage, tarditoare, etc.
Fracaii au pentru sarbatori ciobote cu tureatca stramti si rascroite sus ca cisma din ostirea cilare ; la peneag au pinteni mari,
cilcaile naltate si potcovite, ca la orice om care tine la ciobotele
ascucit dar nu mult.
sale ; varful
Ciobotele se lucreazi la ciobo:ari din sat, on la targ, pe la
ciobotarii de mina a doua, $i cand si le fac dea'ntregul din nou,
zic ca -s f'datte de porunceald. Tin, dupa lucrul Si purtat, doi ani eel
putin, dupa care vreme, data se stria, se capritemzd sau se incaptttea,Td pistrandu-le numai turetcele.
Ciobotele se fac largi, pentru a incapei in ele multi obiald
(pron. pop. oghealii). Obielele se fac prea rareori inadins (am va-
349
350
rau,. Rar care o poarta vara, numai la camp, la arat mai cu seama.
In sat, cei ce n'au iminei, prefers sa umble mai bine cu picioarele
goale decat cu opinci ; multi umbla cu fotroage rupte si peticite petec
peste petec, dar opinca nu pune, ca n'a pus neam de neamul lui.
Opincile se cumpara rar. Cei mai multi le fac din piele de
port, dupa ce i-a tuns parul, si din piele de vita neduhita, on cumpars cu pana la I leu pielea din targ, facandu-si din ea opincile singuri.
351
zeala de tort, tort in tort, i cel mai des tort in bumbac, cu urzeala
de bumbac; apoi, bumbac-sadea, bumbac-sacti; cu bumbac obisnuit in
urzeala, sacti:z cu bumbac obisnuit, etc.
Fig. 537.
Fig. 536.
acelas ft.l de panza ca si
352
cheotori, se leaga la gat cu doaa ate tacute din fire de tort. Legarea se face cu lat sau cu ochiu.
Maneca se pune la catnea in dreptul mijlocului panzei. Cand
spinarea i dinaincile camesii (cele doua parti) sunt atat de late cat
i panza, gi manecile vor fi la fel. Cand camea este pentru un oin
mare i cand maneca ar fi plea scurta
Pig. 538
!liana in croeala cu cele dela targ,
numai ca sunt mai crete, maneca fiind mai larga iar bratarea stransa.
de mana.
De obiceiu, panza neavand de cat o latime de jumatate de
metru, poalele cameii ar avea o circomferenta de i m., ceeace ar
impiedeca pe cel ce o poarta chiar i la mers. Pentru a o mai largi,
i se pune un clin, un
trapez de panza, lat
jos de 3o cm. iar sus,
la subsioara de 5 -10
cm. Apoi, pentru ca camesa sa nu fie stramta
subsioara, i se pune o
ter
Cusatura la acest fel de camei este de doua feluri : crr refecaturd, cand se rasuceve imprejur partea destramata i apoi se coaFa
pe dupa ac, cum se face la maneca cameii i la poale, sau ctz
tivituriz (pron. pop. tighitztra), tivind, adeca indoind de doua on
partea destramata i cosand apoi in urma acului, cum se face la
piept. Ata de cusut este bumbacul rasucit in doua, sau tortul fiert.
Cii me.fa cu platca este mai aa. De ordinar, cu platca se fac
camesile de fuior i cele de bumbac, cu guler rasfrant i cu bratari.
Platca nu-i altceva decat o continuare a manecilor, de cari se prinde
spinarea si dinainfile sau pieptii prin creturi. La camesile de tort,
spinarea se prelungete pe sub platca path la guler. Platca ore
353
caci
pc umeri se mini
si
,.
Fig. 540.
Fig. 541.
,.--
Fig. 542.
cracii sunt de panza pe lung, iar intre picioare au turn, sing. tar.
Turul se mai largeste putin (!) prin ajutorul paitilui, care are
acelas rost ca si pava la camesi (fig. 542).
Cu aceasta arhitectura, izmana poate avea sus o circumferenta
T. Pantile, Industria casnicel.
23
354
355
(de desubt), atarna la unii, iar cu cei deasupra se leaga braul dancluse jumatate pe deasupra, iar jumatate pe dedesubt (fig. 544). In
brau poate se purta orice. Barbatul isi pune
punga, tabacherea, cosorul sau altceva, femeia
Afa. Pentru copiii mici, toate incingatorile se reduc la o a/a sau baicra, adesea de
Jana rasucita in doua, on impleiita in trei. De
Fig. 544.
un capat al ei, copiii isi leaga a/a briceagului,
vara, cand s4.1 cumpara pe vremea nucilor. El se leaga cu a/a
printr'o gaura facuta cu varful sucalei inrosit in foc.
Pantalonii sunt, sau erau exclusiv pana prin 1880-5 de cei
moldovenesti, cu tur mic, cu aceeas croeala ca si izmenele, insa cu
mult mai stram/i. Deosebirea e Ca pantalonii au bata, si deci pro'tab fata bumbi. La bata se incre;esc. Pentru copii, ei se cumpara
gata din targ, iar cei mari ii tocmesc. Panzetura din care se faceau
si se mai fac si azi pantalonii, e de land in trei ite cu un fir ros
4i unul negru la urzeala ca si la bataie. Altfel este si cea de faiag
sau fiiag de coloare caramizie inchisa, pentru pantalonii de sarbatoare. Apoi mai sum colorile negre, cafenii, etc.
Gospodinele cari fac pentru copii, cumpara maMlle din targ pe care o croesc si o coasa ele. Pantalonii barbatesti sunt atat de lungi, ca se vad doua
degete din izmene, pe cari adesea le sufleca pana sub
genunchi (fig. 545).
Pantalonii strdinji sau neniteiti au inceput a inlocul vechile modele, mai cu seamy la flacai ; dupa
3-4 ani dela insuratoare insa, revin tot la cei batranesti pe cari ii poarta pana la moarte.
Birnevigii au intocmai croeala si forma izmenelor,
Fig. 545.
356
i-
00
o 0
NM.MO,
00
Fig. 546.
nare cu clape. Sunt captusite cu astar sau captuseala de bumbac prost. Cele de land sunt rani.
Sprenturile, ca si pantalonii, mai ades se fac in targ ; cite odata insa, si pentru purtat pe Tanga casa, le coase si gospodina.
Sumanul e cunoscut de toata lumea. Il are tot gospodarul,
chiar si cel cu indestula dare de mina. Este simplu si neinflorat
Fig. 547.
rare on alba (dimie) si Inca mai rar cea caramizie inchisa. Gospodarii nevoiasi it cumpara gata din targ, dar aceasta nu tine multi.
vreme. Cel facut in casa, din panza, de casa, tine pana ce ti se
uraste purtandu-l, pang la 15 ani. Un suman mic, pentru copii, se-
357
ilita) este lath cat un lat de palms, cu cite patru nasturi, cu toate
ca de cele mai multe on n'are cheotori. Se poarta sarbatoarea si la
deosebite ceremonii, de cele mai multe on descheiata in &ca. Are
guler lat si flori de gaitane. Pe spete, sub guler, ii atarna, prinsa
in bumbi, gluga, gluguciul sau gugiul (capisonul) ce se termini
printr'un canaf.
Chepeneagul are croeala sprenturului. Unele au guler rasfrant,
358
face
concentrice taiate de alte linii piezise, arcuri, etc. de o simetrie desavarsita. Un antereu tine pana la 6 ani. Se poarta pe frig.
Antereicle copiilor mici au poalele lungi pana sub genuchi,
apropiindu-ie de forma vechilor baibarace, nume pe care inca-1 mai
poarta antereul sl azi.
Boanda sau bondila este facutl din piele de oaie, bine dubita,
de catre cojocarii din targ sau cei din sat. Are croeala ilicului, fara
maneci, incheindu-se pe o coasts cu cheotori si noduri dc piele.
Le poarta numai barbatii si femeile tinere. Cele cari se fac in sat
sunt simple ; cele poruncite la mestesugarii din targ, sunt pline dc
flori, cu colori vii, ro,ii, albastre si negre. Boanda se poarta sub
haina, barbatii cite odata nu, dar femeiele in totdeauna ; purtarea
bonditei de catre femei se socoate totus ca o usurpare.
Cojocul este de doua feluri : cel scurt este sau de purtat, si
atunci este simplu, sau e de sarbatoare si atunci este inflorat ca nu
se mai vede pic de piele pe piept si pe spate. Cojocul mai poste
fi si lung, trecand pana dincolo de genunchi. De cateva decenii
insa, cojoacele $i mai ales cele lungi au inceput a-si lua ramas bun.
Mai sunt si cojoace de mijloc, nici scurte, nici lungi, totdeauna
pentru purtare. Toate se incheie cu cheotori si noduri facute din
suvite de curele, iar la gat legandu-se cu canafi sau ate de piele.
Sarica, de origine rnocaneasca, a Post intr'o vreme purtata si
de gospodarii campeni. Astazi insa, nu stiu daca mai este una in
tot satul. Se faces in cask din mite lungi de oaie, atat pe dinauntru,
cat si pe dinafara. Era lunga pana la genunchi cat si pana mai jos,
iar tesutul ei special nu 1-am putut afla dela nimeni pana acum.
Atata stiu Ca n'avea piele, ci numai mita ce atarna singura.
Giubeaua s'a purtat pana la rasbel si se zice ca samana
a giubea popeasca, dupa cum zice cantecul de mahala:
cHai, sarba popilor, parinte, s'o jucam,
Giubelele'n brau cu totii sa le ridicams.
si
poarta.
359
360
si mai ales cea de purtat, cu care se umbla prin casa, Fig. 548.
este cu mult mai simpla si mai putin inraurita de cea de targ.
Camille femeiesti, pe lunga ca-s lungi, se deosebesc de cele
barbatesti prin aceea ca n'au de loc guler, n'au clinul ass de mare,
ca la barbati si asemenea n'au niciodata bratari, clonarece femeia
umbla totdeauna suflecata. Camesa se compune din came,sa propriu
zisa i poalele, cusute la camera. Poalele nu sunt din acelas fel de
panza ca si camesa, chiar cand aceasta ar fi de tort in bumbac.
Cand camera este de burungic cu flori, atunci poalele sunt de
bumbac.
361
11
\ "01\%"\\
Fig. 549.
cuciu. Ca tesetura este de land cu fir
tors inadins pentru flanea, grosisor, numai din par. Atat urzeala
cat si bataia este formats din dungi: una neagra, foarte rar, i mai
tot deauana: una rosie si alta albastra, fiecare vrasta avand io 12
fire. Latimea panzei de flanea este cam de un metru, deoarece
N,rea fe-
meia sa-i fie flaneaua de lungs, se rdscroesc, adica se taie piezi la margine, facand din ele un
trapez isoscel, dupa care se coasa. Cercul cel mai
mic se increteste, i se pune bata pentru incins,
iar in faca i se lass prohabul. Acest prohab va fi
acoperit cu pestelca, cu un lat de palma mai
scurta ca flaneaua.
Fdsta sau fusta are croeala flanelei, fiind de
cit
sau
de inatt;eie de targ ; ea se poarta vara
Fig. 55o.
la munca, sarbatoarea, etc.
Rochia (p1. rochii) e tot astfel ca forma, insa este impodobita
cu faldttri, halbarale, volane, creturi, gditane, i horbote de targ. Se
poarta numai sarbatoarea, atat timp cat sunt noun. Rochiile fetelor
362
363
si
si vc-
cinii sai, nu umbla niciodati, afara numai cele trei zile cand ii
moare cineva. Nici copiii chiar.
Ceiciula este purtata aproape si vara si iarna de cei batrani si
de cei saraci. Caciula se face din piele de miel, de preferinta neagra,
pentru oameni batrani si flacai, $i alba pentru copii. Forma ii este
cilindrica cu fund plan sau putin sferic. Pentru copii, se faceau prin
1890 caciuli, carora li se lash in afara urechile capului de miel.
Barbatilor si flacailor li-e a fala data iii pot face caciuli de
astragan sau astrahan, pe cari le poarta numai la zile mari. Caciula
brzunarie (coloatea fumului) se crede ca apartine celor de soiu rau
si nestatornici, cum zice si cantccul :
Cu caciula brumarie,
Sparta'n fund de datorie
Palaria. Palaria are coloarea neagn5, cu stresinile sau bordurile mari ; este inalta si are cordica. Se poarta cu fundul neindoit
la mijloc, cam pe ceafa si pe stanga. Copiii poarta palarii negre sau
trei feluri. Imbrobodeala dreapta (fig. 552) se face cu capetele broboadei pe sub gat $i legate la ceafa cu doua noduri. Imbrobodealii
sub coade (la ceafa), pe dedesubtul colturilor cari atarna la spate,
cand se aduna cele doua colturi ale broboadei si se leaga sub coc.
364
365
rosie. Pe
366
gat, flacaul avea basmit neagrd de matasa 1). De incaltat putea sa fie
incaltat si cu opinci, da se purta si ciubole cu dulama. Ciubotele acestea erau pe talpa, tara calcaiu, nu cum sunt amit. In locul cal ciiului era potcoava de fier, facuta de 'figani cu hacuri dinteansa,
cari veniau in capetele potcoavei.
Imprejurul talpii, pe deasupra potcoavei, venia o ,stqanita de
piele care se chema dulama. Prin potcoava bated boldttrile (cuiele).
Langa hacuri se bateau pe dinauntrul ciubotei 2 bolduri cu turte si
capetelor iesite afara le sucia varful imprejur (gramada) si le lasa
asa. Pe urma mai bated alte 4 bolduri 2 intr'o parte si 2 in cealalta parte. Boldurile acestea nu erau cu maciulie i le bated pe
dinafara, cam piezis, ca sa iasa prin dulama si varful it sucia peste
dulama, ca sd o prinda bine de ciubota.
Cand juca flacaul, punea poalele zobonului de sam in brau
si juca : sdrbepe, de mina, a. a.
Dupa ce se 'nsura flacaul, zobonul nu-1 mai purta, ci -1 purta
367
le faca Tiganii, ca pe vremea aceea erau multi Tigani, cari traiau din
mestesugul aista. Cataveicele cele bune erau dela 3 la 4 galbeni una.
Portul de azi din Baia ii mai ca cel din Bucovina, din parte a
despre camp, si straiele se fac Coate 'n casd, nu se cumpara din tdrg1)
III, p. 17.
II, p. 226.
II, p. 15i.
3)
4)
3)
II, p. 4t.
7)
V, p. 115.
368
CAPITOLUL III.
(bdbaud albe, tundra) de panura alba. Unii au cojoace. Tot de panura alba sunt si cioarecii. Opinca e incaltanidntul obisnuit la barbati si la femei. Acum se Introduc cisntele ca incaltaminte de sarbatoare. In opinci, atat barbatii cat si femeile poarta caltuni de panura alba. Caltunii cei de vara ai femeilor sunt numai pana sub
genunchi. Obielele se Les anume spre scopul acesta si sunt tot din.
panura alba cu trei vergi la capatul ce vine pe fluier. In Merisori,
femeile poarta caltuni si vara si iarna.
Fetele umbla de comun cu capul descoperit, dar poarta si
cdrpe de bola. Parul si-1 impletesc intr'o cosita slobozita pe spate,
iar cel de pe partea dinainte a capului ii impletesc intealta cosita,
care o duc catre urechea dreapta Si o impreuna cu chica cea de pe
spate. In cosita de pe frunte poarta flori. Femeile maritate impletesc parul de pe partea dinainte a capului in mai multe randuri de
369
plete, cari le duc dela mijlocul capului spre amandoui urechile, iar
parul celalalt 11 impletesc in doua cosite cari le pun pe .cap la dreapta
Ia
370
rate intr'un saculet, iar zeama se strecoara printr'o carps. and e aproape rece, se clatesc in zeama matasurile, dupa care se strecoara
printr'un servet si se pun la uscare.
In cele ce urmeaza vom arata chipul cum se spala camefile in
Tepu-Tecuciu.
371
si-1 fac corn, unul sau doua. Dupa ce s'au sters, Incep greul despletit
al coadelor de jos in sus, descalcindu-1 cu incetul ca sa nu-1 rupa.
Apoi si-1 impletesc, femeile in cele cloud coade, fiecare din cite trei
vite, iar fetele inteuna, sau numai si-lrasucesc facandu-1 coc in ceafa.
Dupa ce laut s'a sfarsit, femeia inmoaie camasile. Vara, cand
rufele se murdaresc si se innegresc mai tare, femeii
sill de cele
31
Land toate s'au ispravit de pe pat, se ieau din nou la zolit, la clatit si iar se pun stoarse pe pat. Frecatul sau zolitul nu se face ca
la targ, peste degete, ci la radacina manii, caci camasa e groasi
-osi nu pricepe de vorba leganata. Marla dreapta sta teapana si stanga
lucreaza.
Daca toate camesile s'au stors in aceasta ;pale, se spala si pdtece/e
se varsa apoi, lesierul se goleste de cenusa si se pune la uscat. Galetarul se aduce in casa.
Camesile se desfac, se intind pe fundul galetarului spre a fi
.oparite cu ceaunul al treilea, care e dat in crop, adica e mai fiert ca
372
celelalte doua. Paste camesi se intinde ceva i apoi se toarna apa
Unele gospodine fac al treilea ceaun pe jumatate lesie, iar jumatate este apoi lasat in crop.
Acura camesile stau la opareala, femeia mai rasufla, caci cat
a scat la zolit cu capu'n jos, a ostenit. Tot in acest rastimp, data -i
vara, femeia face denzcincare, cu care se va duce la camp, unde-i
munceste barbatul si copiii, ori, daca-s acasa tosi, fiindca vatra-i bine
Spalatul cameilor, data se face saptamanal (si femeia nu ateapta sa i se faca vrav), la o casa de 5-6 persoane, sine cel malt
3 ceasuri, ass ca vara, cand omul pleats la munca pe la ceasul 4,
inainte de rasaritul soarelui, pe la prdni)cor, adica dela 7,3o-9 ceasuri, cand e obiceiul sa se faca popas, sit se puns jos, sa manance
si sa asipeasca putin, vine i femeia cu dernancarea.
Foarte pusine femei se abat dela aceasta regula a spalatului.
Rar zice cite una : eu mi-a lua lumea'n cap sa stiu ca scot Camesile (spalate) numai pin 3 ape ; aceasta obisnueste 4 ape. Alta
insa adauga : clue stie, poate scoate camesile i dintr'o singura ata,
si-i omit, nu altceva.
Acestea avem de spus despre port, pe scurt, ca sa contribuim
la stabilirea ideii, ca portul sau porturile romanesti sunt variate,
frumoase, practice si Ca aproape in intregime sunt lucrate in gos-
Ca to dai cu sulintan,
Cand ma vezi ca port suman.
373
Sau :
Frunza verde pi-o urzica,
Cu cameqi de americ4,
Lasa naibei cauepa
Tot aph !
Od :
De cat sa to chinuepti.
Od, ca sfarit :
Barbatele, barbatele,
Ce ti trebue baibarac?
PARTEA VI.
INDUSTRIA MINERALA
CAPITOLUL I.
PIATRA.
r.
Piatra
376
Sau, dupa cum ne spune alt act din 1676: Pe unde s'au pus
sta/pi acum noi, s'au pus de subt si carbuni pe sub piatra... Si s'au
pus si biiara.3)
N'am putea concretize intelesul vorbei ohiara. S'ar putea totus banui ca. insemneaza fier, bucati de fier, cu anumit inteles
indatinat, sau ca e vorba de o insemnare sau warfare. Astazi taranii
zit fier, semnelor cu cari se marchiaza de catre mosieri vitele satcnilor cari past in islazul lor.
Apoi unele documente, in loc de piatra de hotar, vorbesc
despre stalpi. Cand pe hotarele mosiei erau copaci, acestia se inflame in Moldova cu marca domneasca $i copacii aratatori luau numele de bouri : incepandu-se hotarul sfintei manastiri Xiropotam
dela (cele) mai inalte capete a(le) Schelei la piatra fi la bour drept
peste obarsia Negrtdui parau in bow- si de-acolo drept prin coasta
lui Moise si peste Piciorul-canelui, pe mai jos de capul pietrei in
sus pe calea comorii, la picior si la bour. Si de acolo drept la molidvis $i la bour.4)
Alta intrebuintare isi gaseste piatra, mai ales prin partile
unde lipsesc padurile, la construct, une de case
Dobrogea, mai ales partea de sud a judetului Constanta si in special satul Cazil-Murat si altele. Lespezi de piatra luate de un lat de
pima sunt retezate cu ciocanul dandu-le dimensiunile paretelui cases
si apoi lipite cu nisip si var.
Gardurile sunt ficute tot din asemenea lespezi de piatra, cari
rasar pe ogoare din loc in loc sau sunt la putina adancime in pamant. Pentru imprejmuiri, pietrele se moduleaza sau nu, dupa destoinicia gospodarului. Frumoase asezari de acestea, lipite apoi pe
1) lorga, Stud. Doc., VII, p. 3.
XI, p. 91.
2) Ibidem,
XI, p. 59.
', Ibidem,
4) Ep. Melchisedec, Cronica Romanului, I,
230-1.
377
deasupra cu un fel de lut galben, garduri cu stresine, porti, portite i praguri am vazut in Cogealac la locuitorii romani, cari de sigur
ca au luat obiceiul dela colonistii germani din aceste parti.
Postament din piatra fac apoi si celorlalte acarete din preajma
casei, precum si morilor de vant.
In partile de deal
si de ses adesea se zi-
th11111110111111111M1111111111kik
11
Fig. 553.
Din anurnit fel de piatra, unele sate se indeletnicesc cu facerea de Metre de nioarii. In aceasta industrie erau mai inainte renumite localitatile Vai-de-ei i unele sate din nordul Moldovei.
9 SA cante.
2) Francu-Candrea, op. cit., p. 37.
378
vedea.
Cu alt prilej am vorbit despre priscornic, numit in unele locuri din Ardeal si pristolnic, pistornic, chistornic, sigil pentru prescuri.2) La Romanii din MunOi apuseni preotul it incuviimeaza
unei prescurarite, care c o femeie iertata, spre a face prescuri. Poporanii ii dau fdina, iar Duminecile si sarbatonle duc la biserica.
prescurile ficute de ea, impreund cu pmin vin inteo sticluca, careia
ii zic pans.')
In unele parti ale Ardealului, gospodarii taie lespezi mari de
piatra in patru dungi, pe cari le pun dealungul paretelui, cat fine
vatra focului spre a nu se aprinde lemnul paretelui. Aceasta lespede
de piatra se numeste (-amine!, dim. din camin, sau chiming. 4)
Din gresie, gospodarii isi fac cute sau arcerin de ascmit coasa 5).
Din bolovani sau bordani (sing. bordan) 6), i Golf 7) fac greutaci pe
cari le pun deasupra muraturilor.
Din piatra se 111C si pill(' de pisat pasat sau grau, avand pilug
de lemn sau de piatra. Acestea din unna, de diferite feluri, se numesc si balatruci.8)
2.
Vail&
tocmai tarziu de catre Romanii din iara, caci iata ce se scrie in 1638
din Suceava catre Bistriteni : poftim pre dumuesa pentru nest(e)
varniceari, doara s'ar afla acolo, ca facem o biserica de piatra... ; cc
nu putem afla aicea in jara la noi mesteri sa poata lucra var dc
piatra... de se vor gasi acolo mesteri ca aceia sa inveci dumneata
sa vie un wester aid la noi sa vaza piatra ; de-i va pared piatra
buns sa se tocmeasca cu el si sa aduca a10 varniceri. 9)
1) Francu-Candrea, op. cit., 52.
3) Viciu, op. cit. 71.
') Francu-Candrea, op. cit., 112-3.
4) Viciu, OP. cit , 25.
5) ..e.zotoarea II, 1.:6.
6) Viciu, op. cit., 21
7) Ibidem, 20.
8) ibidein, 17.
9) lorga, Doc. Bistr. I, 62 ; Ist. Rom. inchipuiri i ic. III, 162.
379
In 181o, mosnenii din Sotinga fac invoeala cu egumenul ma,nistirii catolice din Targovite, obligandu-se ca dela varni ;ele ce le
avem pe mosia manastirii, ne legam ca de fieste care groapa ce
vom scoate var sa dam cate 3o oca var in toata vremea (dupa
cererea sfintiei sale) a). Astazi chiar, mahalaua din partea de sud
a Targovistei poarta numele de Vdrniceri.
In Basarabia, industria varului era socotita ca o indeletnicire
de capetenie, dupa cum
arata Swiniin, iar mesterii pricepu0 erau Orheienii cari preparau var
de o calitate reputata.
tire ne vine
de munte. Ba se cad
cuptoare de var chiar i
eiromppopplli 0 A
Fig 555.
380
Sticla.
de pe marginea raurilor.
1)
381
vii-
loare pe la marginea de jos a parecilor, pe tangy prispe, pe marginea usilor, pe la usori, pe langa cercevelele ferestrilor sau in
casa tot prin aceste locuri, se folosesc diferite luturi colorate, cari
iartis se gasesc in pamant in stare curata. Acestea din urma se
pot cupara si din tang. Si unele sl altele din acestea, prin partea de
jos a Moldovei poarta numele de luJi,coare.
De sigur ca hunia s'a intrebuimat in mai mare masura inainte
vreme, dovada atatea numiri la hundrie, pe cari be gasim in hartiile vechi. Vorbe din 1805: o casa aice in Es, la mahalaoa Muntenime-de-sus, unde sant gropile de hums of Pacurari.8)
Huma o culeg gospodinele din vreme in chipul urmator : as
ieau din groapa de hums, o curata si o moaie
in apa, facand un fel de noroiu ; o pun apoi
in castroane sau strachini marl ca sa se tipareasca (fig. 556) si apoi pun la uscat,
Fig. `556.
putanduse in urma pastry mai lesnicios.
Cand gospodina vrea sl varueasca sau sa dea cu huma,
1) Torga, 1st. Rom. in chip i ic., III, p 18r.
') Idem, Stud. Doc., VII, p. 319.
3) Ibidem, VII, P. 443.
4) Ibidem, XI, p, 66.
382
Malul este o substania alba, argintie si lunecoasa care se gaseste prin muntii judevilui Suceava. Cu el, muiat in apa, se spoesc
casele in loc de var. Malul este alb ca varul, dar se iea pe haine.
Peste iarna se strange in pod facut batri.
Hurna alb' are aceeas intrebuintare ca si main!.
Bursunele sunt un fel de rugina rosie portocalie, cu pete lucitoare, ce se gasesc la munte pe paraie in anumite locuri. Ele se
intrebuinteaza cu ,cojile de nuca la facutul vapselei negre, dupa ce
peste dansele s'a turnat mobortele (amestecul din care s'a facut coloarea rosie).
BSI
TIGL A .
Cdthinida se intrebuinta mai inainte vreme la zidirea bisericilor, cetatilor, curtilor domnesti si caselor boieresti cu atatea pivniti, precum si unor case din targuri.
1) ,ezaloarea, V, p. ioo.
2) M. Lupescu in Buletinul Soc. .tiinte, XIII, no. 3-4, 1 254-5-
383
384
caramizi,
se pune nisip in cele trei locuri
385
aria unde se usuca caramida, it rastoarna cu fat-a in jos, incet, astfel ci cele trei caramizi cad pe pamint cu fundurile nisipate in sus.
Fata ariei trebue sa fie neteda, iar netezirea locului destinat pentru
aceasta poarta numele de prcifirea ariei, intocmai ca i la aria de treier.
Cel de al doilea tipar cu cele trei caramizi se pune langa cel premergator, astfel ci pe fata ariei se formeaza intr'o rinD [ED um
direc ;ie siruri paralele de cite trei caramizi (fig. 558). "
NE GOO
Astfel sta aria cu caramizi pans ce acestea se usuca.
GOO HO
Dupa uscare, caramida se aduna i se face stivd.
Zidirea stivelor de caramida se face in chipuL
alll En
urmator : Se aeaza un rand de caramizi, la o groDOD DIE
Fig. 56o.
lemnele de ars s'au adus, se incepe construirea cuptorului de caramida.
Cuptorul se compune din doll pall : una mai lata i mai lunga,
T. Pantile, Industrla casnicd.
25
386
Dupa terminare, cuptorul se lipeste pe deasupra cu lut amestecat cu paie sau pleavd, iar descliiderile cuptoarelor dintr'o parte se
astu pa .
387
CAPITOLUL IV.
OLARIA.
Olaria constitue poate un capitol de industrie din timpurile
cele mai indepartate, de pe cand neamurile incep a se stabill, injghebandu-si asezari cu caracter statornic. Nu s'ar putea toms preciza data fiecare isi pregatia vasele de lut de can avea nevoie, sau
prin schimburi si le procura dela cel ce avea indeletnicire speciala.
Poate ca fiecare sat isi avea olarul lui, cum crede d-1 N. Iorga,
alcatuindu-se, in urma, sate intregi de olari, ocupandu-se numai
.cu aceasta.
388
dintr'un firs A, ce
trece
printr'o
pe er
Fig. 563.
r
1
Fig. 564.
Fig. 562.
Fig. 565.
Fig. 566.
Fig. 567.
389
r/
/Fig. 568.
Fig. 569.
Fig. 57o.
Fig. 571.
Chiupul (fig. 566) sau chipul (fig. 565), oala mare care se folosete mai ales .pentru murarea verzii roii tocate sau a ardeilor o-
pariti in otet.
Oala de fiert buicate cu o singura toarta, data -i mai mica, i
cu doua torti. daca-i mare. Aceste din urma se folosesc la fiertul sar-
Fig. 575.
Fig. 574
Ulciorul, urciorul sau Mica fara pita, sau cu tats (fig. 569-570).
Fig. 573.
in timp cu yin.
Ulcica sau ulcicum, care e mai mica decat ulciorul. In judetul Tecuciu, ulcica este un vas de baut apa ; are peretii tan i
sta peste fundul cofii.
Cana sau bardaca (fig. 571 ) ; deminutiv, canuta.
390
572);
Fig. 576.
Fig. 577.
Fig. 579.
Fig. 578.
Fig. 580.
Fig. 583.
Fig. 582.
Fig. 581.
C)
Fig. 584.
Fig. 585.
Fig. 586.
391
Fig. 588.
Fig. 587.
Fig. 589.
Fig. 59o.
Fig. 591.
Fig. 590,
de lut.
Fe nice sau sfefnice, pentru o singura lumanare.
Tavii, pl. Mvale de lut, strachini mari sau castroane groase,
in cari se pune, in cuptor pilaful sau alte bucate ca sa se rume3
neasca.
392
393
sfantului pamant. De aceea nici pacat n'ai data furl o oala, caci lut
pe lut se fura.
Acest capitol it vom incheia cu cateva consideratiuni datorite
unui distins artist, cari ar putea sluji ca incheiere tuturor capitolelor.
In ordinea comerciala, astazi valoarea baneasca a unui obiect
394
CAPITOLUL V.
TIZICUL.
In Dobrogea mai ales si in Muntenia, prin judetele de catreDunare, unde lipsa de paduri este simtita si prin urmare undelocuitorii nu au lemnul de ars, se prepara un combustibil numit
tizic, in chipul urmator : Toate resturile lasate de animale din nutretul care li se pune in iesle, amestecate cu balega de vita cornuta,
cai si oi, se aduna la un loc, se amesteca bine, se intinde apoi in
straturi `$i se lass mai multi ani ca sa putrezeasca, si sa se stratifice.,
Adesea, in loc de a intinde acest amestec pe o suprafata de
loc, se fac din el un fel de valuri slujind ca imprejmuiri ograzilor.
Dupa ce au putrezit bine, dupa ce s'au stratificat si s'a scurstot sucul acestui amestec, se taie in chip de brazde lungi, late cam
de o palms sau doua, iar apoi aceste brazde se descompun in mai
multe bucati numite ciirdmi# de tizic, avand o grosime egala Cu.
jumatate din latime si o lungime egala cu doui latimi.
Aceste caramizi se construesc apoi in gire# de tizic, de forma
conics sau intocmai ca girezile sau stogurile de cereale, sau mai
bine, ca cuptoarele de cararnida.
Dad gospodarul are tizic pentru ars, aceste girezi sunt lipite,.
adeca manjite cu un strat de baliga moale de vita cornuta, sau chiar
cu lut galbAn, clisos, pentru a fi pastrate.
Se vad astfel prin sate girezi de acestea intocmite de ioi 5ani in urma.
Cand be vine vremea arsului, caramizile girezii se ieau dela
un cap al ei, se sfarama in mai multe bucati si se pun pe foc.
Cea mai buna calitate de tizic o da baligarul oilor, dupa ui)
numar mai mare de ani.
CAPITOLUL VI.
METALELE.
La Romanii din tara, precum si la cei de sub stapanire strains,
la Apus si Risarit de Sara, gasim prea putine indicatiuni despre o.
industrie a metalelor, si aceasta din pricina instrumentelor scumpe
si practica indelungata ce cere o atare indeletnicire, fata de varietatea
obiectelor din aceasta materie, de cari au nevoie.
395
Astazi iaras, mai prin minte nu ne trece a aseza printre industriasii casnici pe aurari i argintari ; dar daca gasim pe la 1559
ca popa Nichifor fermi crucea dela Neamt, ne gandim totus daca
nu cumva prin Muntii apuseni ai Transilvaniei, la acei Romani plini
de vie* si de pricepere, pe malurile mai joase ale Buzaului si Bistritei, etc., nu s'ar fi gasit tarani romani cari ar fi cules aurul si
argintul din piatra sau din nisip, curatindu-1 si topindu-1 apoi, spre
a-1 preface pentru ei sau pentru altii.
Crud ferecate ca cea dela Neamt, este si cea mai veche, data
Putnei de Stefan cel Mare la 1503 ; alta, data aceleias manastiri de
catre Parcalabul Bainschi, dela Orheiu, si sotia sa ; si la Secu se afla
asemenea cruci de pe la 1600. Alta din veacul XV se afla in manastirea sf. Ilie de langa Suceava, care graeste in limba slavona : aceasta cruce a facut-o Silion ieromonahul, proegumen al sf. Ilie
prooroc.
Acest obiceiu se lateste mai tarziu inca mai mult, incat numai
crucile bisericilor mai sarace raman neferecate. Crucile se ferecau
sau numai pe codita, sau pe toate laturile lor 4).
396
fI
care slujia pe o
parte ca arceriu,
adeca ascutitoare
p en t r u briciuri
CI
15
.7
CI
El
1
ff
191
Fig. 593.
turile au diferite
sectiuni, unele mai adanci, altele mai aproape de suprafata, unele
verticale, altele oblice, plane sau curbe.
Pentru fiecare din aceste tiparaF turnatorul are doua scandurele, cari se aplica peste el.
mi
,41.......
.1. i
,L.1.T.,,
Fig. 594.
,At 111111111111,111111) 13
:410
e3
0 0115
,,;;;?,MVTti11174,-.
.:vik. ,
ill0,.imsw,.'1
7.
9.
8.
3.-4.
9.
1.
5.
10.
a.
11.
Fig. 595-604
Cositorul topit se toarna printr'o gaurice care apartine la ambele sdnduri. Ceeace ramane in gaurirea scandurelelor (Fig. 594) va
forma urechea nasturelui, dupa ce s'a gaurit i prins pe dos cu a55.
Cei ce se indeletnicesc cu acest lucru, se numesc fintari. D-1
G. T.-Kirileanu observa ca V. Tintariu din Holdita (Suceava),
397
CAPITOLUL VII.
SAREA.
Fata de luarea salinelor de dtre visteria domneasca intaiusi
apoi fata de monopolizarea sdrii de catre Stat, unii locuitori din
regiunile muntoase isi capata sarea extragand-o din salannerd sau
saranturd, ape din izvor sarat.
Iata cum practice aceasta mica industrie unele sate din jud.
Suceava, unde asemenea izvoare se gasesc pe o zone ce incepe dela
De-sub-Pleafa, trece prin Moisa, Tiganca, Dea lul Slatinei, toate pe
teritoriul Bogddne1tilor, gi merge in jos spre Boroaia (la Grofi), urmand apoi spre baile dela Oglin:zi.
Pentru a capata husca se pune slating in ceaune marl ; ceaunul
se atarna de o cujba, iar dedesubt arde focul. Cand ceaunul scade,
i se mai adauge slatina si astfel se fierbe necurmat pans ce sarea
se depune pe fundul ceaunului ca omatul. Lisand apoi ceaunul sa
se mai racoreasca, se toarna acea slatina concentrate in calupuri,
spre a se inchega, sau se face bofuri sau gogoloafe cu maim.
Calupurile ratite capita o consistenca aproape cu a drobuild de sare din stance. De altfel, in loc de sare solidi, gospodarii intrebuinteaza deadreptul slatina adusa dela izvor, pastrand-o
in cofiie si turnand-o cu lingura in ceaunul de mantaliga sau in
oala de bucate.
Armanii Olimpiani cunosc si ei acest procedeu 1).
1) I. Nenitescu,
op.
at.) P. 34.
PARTEA VII.
GOSPODARIA ROMANEASCA.
CAPITOLUL I.
1. Casa-i simbolul
400
acela, zise el, era despartit in doua, in care un cuptor faces aierul
nerespirabil, deli casenii dormiau imprejurul Iui. El observa cu
mirare, niste animalute, vietati certi animaleti (Grieri detti nella
lingua del paese botezati in limba writ), pe cari caldura cuptorului
nu-i impiedica de a face o zimfonia strepitoza in tot lungul anului O.
401
Cu var varuite,
Cu indele-acoperite !
Casa isi fac si copii mici in pamant, o simply gaura sau bona
fac in miniature, cu pari
altii si-o fac din colb sau praf, altii
batuti in pamant, cu altii pusi cfucis, ingradindu-i si lipindu-i apoi
cu lut muiat. La casa lasa usi $i ferestre, dar acoperis nu le fac,
ca sa poata umbla intl'insele. Inauntru alcatuesc paturi, sobe, pe
pareti pun carpe inchipuind covoarele, fac scaune, cote, strachini,
etc. Pe din afara le fac prispe.
0 casa mai asemanatoare e cea sapata in mal de pamant, care
va avea si acoperisul, dar ii va lipsi paretele din Eta. Fete le mici
vor aseza papusile in paturile casci.
vor veni cu acest prilej
Vara, aceste case ratan statatoare. Sapatul se face de obiceiu cu o
gaoace de scoica 8).
4. Case le se fac dupe insuratoare, de obicciu : Ia, de 1-om
vedea odatii insurat si dat la casa lui, zic parintii despre feciorii
for $i de aceea inainte de a $i-1 insure, se ingrijesc de cele trebuincioase la facerea unei case. Ii aduc dela padure on ii cumpara lemnul, i cioplesc si i-o incheie jos. Dace i-o fac din caramia, i-o
tocrnesc din vreme, i-o and si se ingrijesc de labia, data vor invell-o cu table, cum s'a luat pe unele locuri obiceiul 4).
Case le jariinefti 5) sunt de mai multe feluri :
Cele dela camp, acoperite cu stuf (stub) sau Cu paie, se deosebesc de cele dela munte, acoperite cu sindrila sau dranita,
cele
din Moldova se deosebesc de cele din Muntenia.
') .ezittoarea, II!, p. 240.
') Arhiva, V, p. 482.
3) Tudor Pamfile, Jocuri de copii, 1, p.
64.
4) Pentru partile can compun o casa, vezi gi Dame, op. cit., p. 55.
5) Descrieri i in Dr. Manolescu ;i Dr. Crainiceanu, op. cit.
T. Panifile, Industria casnica.
26
402
ii ajuta
0,50m 1,50m, inconjurand casa pe langa doi trei pareti, sau fiind
numai in fats.
Casa cuprinde :
Casa cea mica- (pron. pop. casa cea gnica), adeca odaia cea
mica (B), catre apus (data fata casei este catre miazazi). Ea este de
forma patrata, fiind socotita la
olalta cu tinda (c), care nu se
numeste said sau fala, cum mi-a-
I-1
tita, in care se primesc oaspeti.
A
In casele cu tinda pana'n pareFig. 605.
casa
cea
mica
are
o
forma
dreptunghiulara.
tele din fund al casei,
Chilerinl e in dosul casei sau intr'o parte, fiind acoperit de
prelungirea acoperisului casei. E mai bun sau mai rau, iar unii il
transforms in bucatark, cand se mai numeste si casuft on camard.
Fig. 6o6.
403
se scarpine de casa, nici cand curg stresenile nu se murdaresc paretii cu stropi de noroiu, Prispa din fata casei are, inaintea
pragul compus din una sau mai multe trepte.
Scheletul prispei este facut de niste grinzi lungi numite till pi
de casa, talpi de prispe, temeli, (sing. temeliu i temel), fiind sprijiniti
de niste tarafi numiti si picioarele prispei, gbste, bundaci, bundaci,
&reel, parmaci, bulubuci, urci, popondoci sau gorgozani.
Capetele for de jos sunt ingropate in pamant, iar cele de sus an
prijuri. Pe grinzile prispei se razarna la unele case popii caselor, numiti si dregi, stdlpi, diregi sau atdrnati, iar cite odata si stdlpi de
0 oo
A
I
Fig. 607.
mare (D) este laviia sau lashita pe care sta putina cu burs, cofele cu apa, oalele, etc.
Partea din casa cea mica, compusa dintr'o prelungire a tindei,
este despartita printr'un perete subtire de casa cea mica, cu loc de
usa dar tars usa, si se numeste camara sau camarutti. Pe peretii ei
pot fi dulapuri, police de blide, etc. Mai toata este ocupata de vatrii
care i cu o palma mai sus deck nivelul casei. In peretele din fund
404
dd gura cuptorului sau gura sobei. Drept deasupra este horna pe unde
iese fumul afara.
Partea din vatra pe care se face focul se chiama tot vat?*
vatra propriu zisa, care poate fi inlocuita iarna printr'o sobs de
tabla (E).
Chirostiile, cand nu sunt pe foc, stau in gura cuptorului, unde
se aduna si cenusa, unde se pun si lemnele cari se ujujesc, adeca.
it
Fig. 609.
Fig. 6o8.
Fig. 61o.
usi (fig. 611) cari se inchid prin ajutorul unui bat, intr'o usa a
blidarului, si invartindus-e pe un cuiu (fig. 612). Patrunzand prin
gaura lunga sapata in cealalta usa (fig. 613), se invarte de un unghiu drept si blidarul este astfel inchis.
Ca incuietoare mai poate slujI si o limbs de lemn care se
ilivarteste intr'un cuiu fixat pe una din usi, inchizand sau deschizand blidarul, dupa cum aceasta limbs sty orizontala sau verticala.
405
pe un cuiu.
Ca incuietoare mai poate sluji si o limba de fier
care se mica in niste scoabe sau inele de fier, intrand
printr'o stinghie din usa cealalta (fig. 615), sau in sfarsit
un rifle, intepenit intr'o usa si razcmandu-se la inchidere pe un c/emprq sau cuiu
indoit (fig. 616). In blidare
Fig. 611.
Fig. 612.
Fig. 613.
Ardeal,
pe
Tanga
II
11
'
I,
IIIIf
LEAIR11,1111111
Fig. 614.
11
;,
01,
4:11114$4.111
Fig 615.
Fig. 616.
406
pune un leticer de land sau de canepa boita, sau numai un to/ alb
de canura de canepa. La culcare se mai intinde adesea si cate o
panzatura veche, de land.
Lavita-i goals.
.7(0,a0Al2
a
V4)(c0
017*@tgeitilObge79g
1111,1111111111,11,111111111,1111
Fig. 617.
407
111111111,,,ppirlmr1111,1111.!!,J
cp (0 71
Fig. 618.
111"'
N
muunnimimmumamenrt
11
dkj,1111111
Fig. 619.
$i
408
Pe paretele din dreapta este usa pe unde se iese afara ; pe cel din fund,
Fig. 620 reprezenta o parte din interiorul unei case din corn.
IHabasesti, judetul Roman. Obiectele din acest interior sunt :
r. Co,cul sub care este vatra gi pe polita caruia este un sfesnic
cu lumanare, un taler, o lingura si un facalet. 2. 0 pollia pe care
Fig. 62o.
Tinda caselor este patrata aproape. In ea sta scars care se razanaa de gura podului si pe care se suie omul de -i iea ce are de
lust din pod. Dupa usa sta toporul, matura, vreo franghie, etc.
Casa cea mare sau casa de dincolo e odaia impodobita. Are
findit/ cuptorului pe care stau teancuri de farfurii de portelan, sticle,
garafi, sipuri, ccpuri, ulcele, linguri frumoase, etc. Masa cea mare,
1) Dupa o gravura de Jiquidi, in Dr. Manolescu, op. cit., p. 55.
409
rig. 621
Prin alte parti, lazile sau tronurile facute din scanduri de fag
se vapsesc in negru, preparat din anin r.egru intocmai ca negrul
in trebuincat la tabaceala pieilor.
Pentru a prepara negrul din cdrbunele de teiu, se piseaza car-
410
fuior ;
vreo 6o de coti de panza de calti ;
12 servete de bumbac sau de fuior;
6 stergare de calti, de dus mancare la camp ;
vreo 6 lavicere batute cu pieptenele 8) in buciume sau de alesaturi;
cativa coti de land subtire in 4 ite sau in azoara, din can se
vede iscusinta fetei ;
Aide,
p. 205.
3) Pieptenele este de lemn cu dinti ran ;i slujete la a indesa mai bine de cum indeasa spata bataia
(6g. 622).
11011
Fig. 622.
411
6 perine 1) ;
oghial ;
cataveica de postav lagi verde, visinie, on untdelemnie ;
dinaintele cu bland de vulpe, iar dinapoi cu bland de emit sau chiar
de oaie ;
contasel blanit ;
I rochie de land cu polca .cu tot ;
La nunta, catrinta de land subtire cu fluturi si alesaturi. In
3 tulpane.
li se anta :
Douaspre'ce perne mari
412
land;
flanela ;
olanda = bosnui ;
.;
hh)
r 7rrp
grlr;i1
Fig. 623.
413
ai caror sfinti au vestminte metalice, cu fata si manile de zugraveala ; acestea sunt vechi. Vin apoi icoanele de scanduri, zugravite
uric, cuprinzand diferite epizoade din noul testament. Una, aproape
generala cuprinde la mijloc pe Is. Hristos cu apostolii avand inscriptia : BocRpecenie is xc sera. Pe de margini e Nasterea Maicei
Domnului, Binecuvantarea ei, Blagovistenia, Nasterea Mantuitorului,
Fiul la Simion, Botezul, Intrarea in Biserica, linecuie npec6u,bi, Sfiintii
Impara0, BoHcceHie rune, SI. Treime la masa si Adormirea Maicei
Domnului. Colturile sunt pline de Sfinti si chipuri de ale Manpoop
001;11
111'11'1111i i'll'Ilili111111111111111111111INI'
'11111
iiiiili..;
'11111/:1,1111
ii,.. I
lig
III
'1111111
.,:.ii 0
111.1,1111111111,01-11i1111101111111111iIttlill
Fig. 626.
N'171
algb
illgAtall A
rabionvai.=
Fig, 624.
Fig, 625.
414
A'
I\
=Cri
B
Fig. 628.
NjEZIPTn
Fig. 627.
415
Fumul din horn iese prin caleatd, al carui capat iese in tinda
tpe peretii dela vatra sobei. Pe langa peretele din fund, pans in
peretele dinspre rasarit, se intinde patul gospodarului gospodinei,
iar pe langa ceilalti doi pereti sunt cate o laita, pe cari odihnesc
(dorm) fetele si
Pe capatul patului la rasarit, e lada cu schimburile si deasupra
ei toalele i perinde ; in cealalta parte, pe capatul laitelor e alta
lada, cu banii, valurile de panza $i alte lucruri de pret si pe lada
zestrea fetei de maritat.
Deasupra patului atarna minim sau ruda cu cojoacele cele
scumpe, cataveicele, salurile, barizurile si alte lucruri de gateala.
In coltul (ungherul) dela usa e blidarul (de tinut blide) ; pe pereti
atarna stergare alese, iar deasupra ferestrei, despre rasarit, sfanta
icoana.
ldicere.
Pe
416
lir 1:M3o
amcsteca cu galbanus
Fig. 630.
Fig 629.
de ou, ca sa nu se
iea (prin atingere), si se da apoi cu un betisor cu carpi sau cu bidinelute mici.
Usile se fac din sanduri groase, cu cite 3 stingihi. Ele surt
intepenite la jdjrini prin niste
balantale cu plisc intrate in altele cu ochiu (fig. 629). Se inchid cu Mtg.. Ratezul se compune dintr'o limba ca cea de
fier, descrisa la blidar, care se
misca in niste scoabe. Ea se salts
Fig. 632.
Fig. 631.
rnijloc este astfel bagat in us.1, ca nu iese afara, ci este ;inut prin
ajutorul unui dinte. and apasarn cu degetul pe partea lata a ratezului, ciocul din partea cealalta se ridica i cu el se ridica si limba
417
insa aveau si au Inca zavoare. Zavorul (fig. 631) este de fier, gros
si se preumbla in niste scoabe ; el nu poate iesi din scoabe din
pricina a doua clempupri (prominence). Pentru a incuia usa, se
vara printr'o gaura deasupra zavorului o cheie de sarma indoita
(fig. 632) si cu varful ei se impinge de cleampa zavorului, pans ce
el intra in scoaba cea mare batuta in nfortil usii. La descuiat se opereaza invers. De desubtul zavorului se vede ratezul.
Si nu se creada ca acest fel de :(avoare nu este practic. El
ofera destula siguranta prin faptul a usile mai mate au inerch4ele,
adeca tainele tor; pentru a descuia, pe una trebue s'o ridici putin
in sus, pe alta trebue s'o impingi putin la dreapta, etc. Plecand
de acasa, cheia se pune bine sub un butuc sau altceva, la un
loc stiut de toti ai casei. Cand nu se gaseste on se pierde, se inlocueste in graba cu alta de lemn, adesea o cranguti cu ramura ei.
Pe dinafara, ratezul este incunjurat cu o scoaba mare, de care
se apuca cu mina intocmai ca la garda pustii, ce inconjura
tragaciul.
geamuri sau patru ochiuri de gears, grupati in doi dubliochi, doi jos si doi sus. Ochiul dublu de jos are cerceveaua de jos razamata de partea de jos a coropcii sau
coariii, iar cerceveaua de sus a dublului de sus, lipita de
partea de sus a coropcii. Cercevele mijlocase stau alaturea
(fig. 633) : dintre toate, numai dublul de sus se sprijina
pe niste cuie batute in partite verticale ale coropcii. Astfel
fiind, dublul de jos se poate ridici in sus, pentru ae- Fig. 633.
risire, lasand jumatate de fereastra liberi. Cercevelele se intepenesc
cu cuie de fier.
T. Pamfile, Indusiria casniud.
27
418
casele cu o singura odaie, sunt wzate inspre miaza-zi i rasarit (mai toate casele
Fig. 634.
sunt expuse spre miaza-zi). Ferestrele sunt
aezate in usciori (uori) de lemne, prinse in perete i avand cite
doua i trei gratii, fie i de lemn. Unele case au i obloane de
scanduri, ce se ridica in sus i cari la vreme se incuie pe din
launtru cu piroane de fier, rasbatute prin usciori. La uncle case,
ferestrele au cite patru ochiuri (gearpuri), iar altele doua i chiar
un singur geam ; toate insa bine prinse de usciori fara a se putea
deschide ; numai unele ferestre au o jumatate miFatoare, care se
poate ridica alunecand peste cealalta jumatate i care se sprijina cu
un betior.
1) Arhiva VII, p. 14. Mai incolo (p. 29), revine cu amannnte, descriind o casa : cue opriram pentru sears pi cautam gazda la cea mai pacatoasa casa pe care unul din not a vazut-o vreodata; era caverns in care
ne coboriram pe trei scarf pi unde aflaram doua femei pi trei copii ghemuiti langa catevh lemne aprinse arzand pe o vatra ; un horn facut din
lut ars (baked mud), se intindeh asupra focului pi se apropih atat de mult
de flacari, ca lash abih celor ce se incalziau astfel loc de a-pi vari capetele
peste volumurile de fum, cari se suiau parte spre ogeag (outlet), insa mai
cu seama se impraptia in jurul tainitei ce ne primise ; nu era cu putinta
sa gal in picioare, /10. ca desfidand fumul pi primejdia de a fi innadupiti,
furam siliti sa ne apezam pe banca de lemn, care era apezata dealungul
a doi pereti din locuinta. Tovarapul meu strabatuse in colibele Nubiei pi
ale Egiptului i eu insu-mi fusesem uneori numai pe jumatate multumit
in Finlanda, Sicilia ,Si Grecia, dar am recunoscut amandoi ca aceasta era
gaura cea mai mizerabila in care am fost vreodata siliti sa petrecem
noaptea,.
419
paruesc, adeca li se pith pari prinsi sus in cosoroabe iar jos in pamant si printre cari se aseaza coropcile usilor si ferestrelor.
Lipirea la scandura se face batand in furci, una pe din launtru
i alta pe din afara, iar spatiul dintre scanduri, care reprezenta grosimea peretului, este umpluta cu lut negru, bine calcat si amestecat
420
iw
/,//
Fig. 635.
-1
\\
4-.// N/77/riffitliglii
t
t
'
jr4 IV ,.,.
1/
i4tLel r r
,1,,:,:4
....,,,,,o,,,,...,......,,,0
\\
,,ii,,,,mit,..L.,,,,
\\
v-,-,f.,kaltsv
Wrairartla.A117
..
..a.
:a
&_...-, 4
,...
Lc
-...,...
=Es
:..'.4--.:
1,. :T..:
""?i.-4:-.
--
==
-c.
.r..5
--,-...--,-,'--
-.---,
,........:".
.="-:
...
, ---
_. .-...--=
,..1
, - -9 .- ---_-'-'---
- -----------7---...'".
-T--.=.
.-.7_---__
--=--.::
Fig. 636,
case zise in Moldova durate, din barne lungi. Se puneau mai intaiu
patru copaci (tumurugi) descojiti (cojiti) si incheiati prin crestaturi
la capete.
421
teiu, obipuit
Fig. 637.
O capra are un drug de
razamat pe altul, astfel ca formeaza cu podul un
Mai jos de cuiu se mai prind c'o stinghie, care slujete i la agatat
ate ceva.
422
se chiama turd.
In jud. Suceava, capetele bdrnelor (cand casa se face din barne)
iesite afara se numesc chiotori.
Inainte dea se incepe invalirea casei, trebue sa se radice horny
1) ..eza,toarea, V. p. 59.
') Mem, p. 97.
423
casei, care se numeste bdgeag sau hogeag, atat cat este in pod, si horna,
cat este afara, deasupra acoperisului. Dad casa se va invell cu panfifitei (un fel de rogoz), se aseaza mai intaiu pe lea;uri malduri de
trestie sau stuh, batuti cu lopata pe la margnii ca sa fie stesina neteda. De obiceiu se pun doua sau trei randuri de stub, unul mai
catre varf, priponind fiecare maldur din doua locuri de un lea; de
desubt si altul deasupra. Dad se leaga cu cuie, aceastea se numesc
reside. Unii pun caciorve in capul resteielor si nu le mai trec prin
capriori sau leturi.
Peste stuh se pune panasita, rogozul sau paiele. Unii pun si
malduri de coceni sau hluji.
Peste acoperis, ca sa nu-1 iea vantul, se pun praitini grele, le-
100-150 de ani.
5. La o casa acoperita cu sindrila, in Muntenia observam urmatoarele :
Acoperisul se mai numeste coperif, acoperenzdza, invelitoare sau
424
y L)
t
3
g -11
6
pat, io : fereastra.
6. 0 casa de munte din Prahova are ca parti proprii :
zabrele,
cari formeaza parmacldcul sau balconul ; foi fond, cerdacul sau pridvorul,
dinaintea usii ; gdrliciul sau beciul dedesubtul casei, avand o usa; portile prispei, la dreapta si la stanga, pe unde se urca pe o scars cu trepte;
sttilpii sau popii se numesc palimare ; cheotoarea, care este formats
de incrucisarea barnelor ce formeaza peretii ; barnele se mai numesc si vdrghii; usa este cu tablii iuverghelate i temelia de piatra,
legata cu var.
In jud. Dambovita se numeste harca, zidul ce se face pe inal-
Fig. 641.
deaua.
casei unde se gaseste vatra, cand tinda e
partea
Camara este
impartita in doua.
Floarea ce se face la capatul stalpilor se numeste bailie, calup,
claps, magdritd, talaier, papuc, amdnar, broasca, cdrlan sau thciura.
7. Fig. 642 reprezenta o schita de casa din Bumbesti-Gorj,
una din cele mai bune. Acoperisul ii este de ita i intreaga cons-
425
1t iiII1111d111I
11'.11111111111111
Fig. 642.
426
poloboacele cu
vin pe ca pataie, se tine ra-
chiul, varza
murata si erade;urile pentru iarna. Aceasta parte are
usi largi.
Fig. 644.
tinda, unde se
In fata ei se
afla aka parte,
ca un fel de
etc.
Despartitura
din fund
scule,
in vase deserte,
este podita, iar cea din fats nu. In pod se ;in lucruri diferite :
doage, cercuri, etc.
Se aflau mai de mult, cand lumea era mai sfanta, pe vremu1)
427
Beciuri n'au decat oarnenii cei mai cuprinfi. Cele mai multe
au peretii 6i tavanul din zidire de caramida si numai fundul este
nezidit, ca sa se poata prelungI la nevoie. Ele se fac sub casa sau
428
Fig. 645.
Fig. 646.
Fig. 647.
429
Porumbarii au prea putini oameni, tineri de curand insurati, unde cresc porunibii, porumbeii sau hulubii. Se fac din scanduri,
sus, inaltate pe un picior, doua, trei sau patru, sau chiar intr'un
copac. Au diferite despartituri si use, can se inchid si se deschid.
de jos, prin ajutorul unor sfori.
,sandrantana este un dos pentru vite iacut din scanduri ; prin
unele parti se chiama .,curd si corla.0
Coqui, coierul sau cofarul este locul unde gospodarul isi punt
toamna popupii. El are o sectiune eliptica.
Ingraditura prajinilor cu nuiele se sprilina pe
o temelie de barne in cari sunt intepenite prajinile. Varful prajinilor se indoaie in forma de
arcuri si se acopera cu coceni sau hluji. Unele
IOU
limungs
430
431
zaplaz), iar in
sing.
Muntenia !duce.
ri
Hal a IR
Fig. 651.
mata(i de par dincolo si dincoace de gard si pe capetele for se bate o scandura ce trece prin gard. La gardurile inalte,
parlazul sau pdriertzu/ poate avea mai multe trepte.
Aceasta vorba, dupa Ep. Melchisedec, vine dela slovonescul
monazirrk, care insemneaza saritoare, locul de unde se sare peste
gard. Acest cuvant se inrudeste cu vorba la;,---lazuri, care inseamna
curatura, adeca loc curatit in padure si ingradit. Tot astfel si islaz,
loc Tiber, dincolo de ingraditura 3).
Pe la Munte gardurile se fac si din barne, batute in pamant
una langa alta, sau Odin pari, iari unul langa altul si prinsi numai
Alt soiu de porti sunt cele de scanduri, de o forma semanatoare cu cea de mai sus ; scandurile pot fi una langa alta sau la in1) ..ezatoarea, III, p. 97.
3) Ideni., II, p. 23.
3) Croi&ica Romanului, II, p. 41.
432
tervale. Daca sunt mai inalte, la drugul de jos este o roata de lemn,
pe care aluneca, atunci cand se inchide sau se deschide.
Tot de scanduri se fac si portile cari se compun din doua
parti, fiind legate de tarasi puternici prin balamale. Legatura for se
face cu sini de fier, cari adesea prezenta frumoase infloriri.
Unele din aceste parti au o portita in una din parti, pe care
se umbla ; la cele facute din
dispozitiv de alunecare a
unei parti din poarta (Figura 653).
Portile gospodariilor din
Fig. 653.
Muntii Olteniei,
pe alocuri
$i
ai Munteniei, au acoperamant si
1(1
......
11111%111181111111IliEll
11,.\\1\,\1\..
\C\\1\
111111,111.1./1111(8181711111111111
Pw
aronui wam
6.a'
t,
LI
111111111111111111111111111141111
Fig. 654.
Portifele sunt porti mai mici, mai inalte decat late ; la farad
vitelor se rezurna la patru drugulete pe de margine i alte doua sau
patru ruse crucis.
Coliba ii fac pazitorii de bostanarii, de vii si tot astfel Ungurii, Tiganii i rar Romanii cari pazesc tarinile, pe la porfile farina
(barierele satului). Se alcatuesc batand doua furci in pamant, iar
433
i .
655.
Bordeiul este o coliba cu caracter temeinic, adesea locuinta permanents. Are o incapere mai
mare, fiind aproape in intreghne sapat in pamant. Are usa, perete,
horns si cos de horns, etc. Se vede mai ales la ses.
Sub numele de guild este pomenit in 1834 0.
Stlivanele sau colnitele, cum se numesc in susul Moldovei 3),
sunt lungi adaposturi pentru vite, un fel de soproane lungi ce se invelesc cu paie. Prin Dobrogea se vad adesea saivane cu peretii si
acoperisul de trestie. De altfel pe acolo, precum si in Moldova pe
malurile Prutului si Jijiei, am vazut si garduri de trestie ; trestia se
face manuchele si prinzandu-se in leturi paralele, doua cite doua,
sunt impletite la varf si souse astfel ca sa nu se desfaca.
9.
Locuinte omenesti sunt si in afara de sat : case de padurari, chelarii, hanuri sau crisme la drumul mare, etc., dupa cum
aflam si in timpurile mai vechi : uMosie on la drumul cel marl
locuri de crasma si o crasma la drumu : stiutu esti ca arunca totdiauna vinitd sigurii... Putin s'an cerutil venitul a unei crasme
Cite 250 lei pe un anit, socotindu-se cheltuial(a) ei de peste an, ')
Sau, din 1678, cu privire la aducerea unor fugari : (Cori in targ,
ori in satul Domniei mele, ori in sat boieresc, ori calugaresc, ori,
in slobqie, ori in buda, ori hie unde-i vor aids. Ep. Melchisedec
zice ca vorba buda e slavoneasca si insemneaza locuinta retrasi in
padure, unde ]ocuesc ciobanii, padurarii sau lemnarii, ceea ce mai
pe urma s'a numit odaie 5).
Tot in afara de sat sau chiar in sat, gospodarii faceau SI fac
1) ...ezatoarea, III, p. 89.
s) Iorga, Socot. Bistr. p. 322.
3) .$ezatoarea, III, 89.
88
434
mai intaiu arse, apoi urnplute cu cereale, iar gura for acoperita cu
pamant spre a nu se deosebi de locul din prejur. Si am auzit o povestire relativ la aceste gropi : au venit ()data Turcii, toamna cand
cazuse bruma si au intrebat de grane, dar ele stateau ascur.se in
pamant. Au cautat pa'ganii pretutindeni si nu le-au gasit cleat atunci
cand au observat acele petece de locuri din curti unde bruma se topise din pricina caldurii care venia din groapa 1).
Aceasta este gospodaria tapeana, pusa pe cat s'a putut in legatura cu micile amanunte culese de prin alte parti.
Nu putem atrage atentia asupra ei, decat urmand si mai departe cu descrierea gospodariilor de prin alte parti.
ro.
aceasta
comuna
435
era inainte vreme un drum mare, pe care Dabija Voda intr'un ispisoc it numeste Craft (tract) : movila ci este Tanga dumbrava, la
capatul trastului, ci-i pe spinare Porcului. Sa zicem ca. Constantin
Satariu avea pe atunci o ass casa pentru a ospati si pe drume;i,
chiar cu oarecare plata, cand dansii vor fi inserat pe acolo, si e
probabil sa fie asa, rand ne gandim ca dela Barlad pana acolo erau
pe atunci multe sate, iar de acolo pana la Vasluiu sau in Valea-Rahovel, nici unul ; din contra, erau codri deli, flare salbatice, druinuri rele si chiar hoti, de cari avea sa se teams drumeiul pe o
distanta de 20 30 km.
Satenii numesc pana astazi la casa cea mare tin loc ce. e la
Sud de snail Bogdana. Casa aceasta trebue sa fie alta decat cea a
Satariului, dar facuta poate tot cu un ass stop, care s'a presupus si
leaga de
pentru cealalta ; si cu atat mai mutt, cu cat tradi%ia
persoana nimanui.
Fi.care casa avea doua sau trei ferestre cu dimensiunile
40 30 cm. .sau 50/40 cm,
436
pe unde se mai face the o casuta sau bordeias in ograda cu destinatie pentru bucatarie si pentru sezut copiii. Schimbarile acestea
au provenit din modii, din necesitatea de a economise lemnele si din
desobisnuinta femeilor de a coace chitin (pita) ca altadata, fiindca
niste mocani cari au lasat oile sa fad borta prin gardul nou, bigand oile dumisale Si caprele si leu pasunat ca o falci di iarba di coasa;
bagand oile si scotandu-le si lasand ciobanii borta distupata, au intrat
mascurii tot a dumisale Sardariului pe urma oilor si leu mancat.
437
si
cu mai mare
438
Aici nevestele
si
Cu oglinda susuoara,
Cu lartia cu albele,
Cu oala cu ruminele.
staul e o coliba de scanduri, asezata pd doua talpi de sank, miscatoare deci, in care se culca pacurarul noaptea. Ea se numeste
crandili.
Cei mai bogati au pe locurile de plugarit si edificii economice, facute din brad, sindila sau invelite cu paie. Ele se numesc
in aietoare.
laptele, aleg unt, fac branza, etc. In suri sunt si vetre pentru foc.
Vitele stau la pasune pe ogoare, rina cam intre Santa-Marii, cand
s'a sfarsit cu cositul troaselor (livezilor) din aretul (apropierea) casei 8).
Case le Ronidnilor crifeni, din Omani Zarandului, sunt peste tot
439
cand nu pot paste din cauza nadufului ; locul e ingradit sau neingradit, in padure, la umbra ;
Susloi si substoi, grinzile pe cari se aseaza treptele podului ;
Funtaritt, o gaura anume facuta in acoperis, ca fumul din Int(lure!, urloni, targd, bafrura, etc, sa aibi pe unde iesi din podul caselor ;
Cobalteaja, poiata, grajd ;
Caferi, capriori la edificii
440
111311111
se despartesc
;i6
-
Fig. 656. Casa de tara din Comitatul Sibiiului (schita dupa o fotografie)
441
partea de catre rdsarit $i apus. Dad casa nu are cerdac, apoi duce
jur-imprejur o prispa. Pe prispa din fata casei se afla o laita lath,
asezata pe chiotorile talpilor casei.
Sub stresina din fata casei se afla cam de asupra laitii si a
ferestrelor, atarnata de grinzi, o prajina lungs de brad, pe care se
scot in zilele senine $i cu soare albiturile si scorturile la svantat, sau
se usuca albiturile pe vreme ploioasa.
Pamantul din amandoua odaile si din tinda este bine bdtucit 1),
442
Din' tinda, trecand pragul cel malt dela usa din mana dreapta,
se intra in casa mare sau salonul taranului. Aici se afla in mina
stanga, chiar Tanga usa, vatra, hornul si dinapoia lui deapururea
caldul cuptor. Acest din urma ajunge de regula pana la peretele
de miaza-noapte al odaii. Cand se face cuptorul, se pune in el tin ac
sau un cap de rata, gasca, cocos, carlan, sau un corn de caprioara
sau alt asemenea lucru, ca sa nu moara cincva din casnici, caci se
crede ca data se cladeste o casa noua sau i se adauga ceva, unul
din casnici trebue sa moara.
Cate odati se aude un tic-tac in peretele casei ; aceste se crede
d le pricinueste sarpele casei. Fiecare casa trebue sa aiba sarpele
sau, caci la din contra, ar muri vrcunul din casnici sau s'ar intampla
o pierdere in vice.
In cuptor se coace panea, iar pe vatra hornului se fierb bucatele. Intre horn si perete este o cotruld unde se tine cul4erul, un
bat cu care se mesteca mamaliga. Hornul este prevazut, jur-imprejur, cu un chiming, beau pe care se pun de regula chibriturile.
0 sama de case au in casa mare, in locul cuptorului si hornului, o sobs mare ruseascd.
De vatra si cuptor sunt alaturate laite numite vetre, pe cari
se culca cei din casa. Vetrele sunt din aceasta cauza totdeauna asternute cu laicere de Tana.
Dealungul peretului de miaza-noapte intre peretele de rasarit si
443
spanzura in jos si decoreaza minunat de frumos peretele de miazanoapte, (Ira a fi lipita de el.
Mai ca in fiecare casa se afla aninate in perete una sau mai
multe pusti si pistoale. Pistoalele sunt din vechime, grele si mari.
Dela fereastra dinspre rasarit, pans la peretele de miaza-noapte se
afla intepenita in dreigarul casei o coarda. Pe aceasta coarda se aseaza
hainele casnicilor : sumanele, cojoacele, pieptarele, mantalele, pregiloarele (catrintele), brdnele, s. a.
Pe perete, dela fereastra dinspre rasarit Si pate la a doua fereastra dinspre meaza-noapte, se afla asezate icoanele. Ele se pun
pieziF, asa ca se opresc de pod cu cuie, iar de perete cu o chingd de
lemn si stau plecate spre casa.
Unii au icoane frumos zugravite dupa ritul ortodox, pe lemn,
panza sau sticla ; o same de cele tiparite pe hartie, cu cadre avute ;
cei multi insa poseda icoane executate dupa ritul latin cu inscriptii
germane, rutene, polone, ha chiar si maghiare.
Pe dupa icoane se afla smocuri de busuioc si vikdoage. In josul
icoanelor se afla atarnate, pe cuiele din pereti, cruci de busuioc, tulpane colprate, stergare, talgere, ulcioare, custne, pieptare, manusi, etc.
lemn, cari se afla pe peretele cel dinspre rasarit intre ferestre. Tot
acolo se afla atarnata, in unele case, si cate o oglinda mica.
Pe un cuiu de sub icoane sau intre dansele se afla, aninat cu
o g, un sipusor cu aghiasma. Ata este legata de grumazul sipusorului si apoi atarnata de cuiu.
De pe pat se intinde, dealungul peretelui dinspre rasarit pang
la ungberul rasaritean al casei, o laity ]ate, iar de acolo alta, dealungul
444
In multe case, stativele nu mai ies din cask doara la zile marl.
445
colds!, fundurile, sita, ciurul, lopata de pane, cociorva 5i altele.
Acolo sed si dorm de regula cei din casa. Casa mica este cam tot
astfel aranjata, deli mai simpla ca cea mare. Este mai totdeauna prevazuta cu vatra, horn si cuptor.
Tinda, care desparte casa cea mare de casa cea mica, este spatioasa. Ea n'are pod, ci-i deschisa, ca fumul, care iese din cahla
casei marl, sa se poata ridica in pod si de acolo afara.
Cand se face cahla, se pun in ea trei crangi de mdlini sau
par de porc, ca cahla sa nu ucida pe casnici. Tot spre acest scop
se pune pe coltul vetrei, unde a fost focul, o busca de sare peste
noapte. Iarna cahla se astupa cu niste jo/inct vechi, ca sa nu iasa
caldura afara.
In tinda,
si
se
in pe dra-
446
Adesea sunt lipite, la partea rasariteana si apusand a casei, soproane dinainte deschise. In ele se in trasurile, cari mate sunt pe
osii de fier, cardle, saniile, rotile i un scaun de me,rterit sau cioplit,
pe care gospodarul isi tocniefte uneltele gospodariei.
Sopronul cel de titre apus este tras cam cu vireo doi stanjeni
in linie dreapta inaintea casei. In acea parte a soprului fierbe gospodina care odata, vara, bucatele.
hue() htture a casei, este o colibii pentru foc, unde se fierb
vara bucatele, laptele si unde se ..zoiepe
Langa fiecare casa se mai afla un grajd 1 un ocol pentru
vite. Adesea Irma se prefera a Iasi vitele slobode prin livada, afara
de timpul cand livada este samanata. Gospodarii cei mai mari au
pe langa casele for si stodole numite piri, in cari se sine fanul.
Grajdul si sura se fac ca si casa, din barne cioplite. Usa grajdului se afla, in cele mai multe cazuri, spre miaza-zi. Peste zi se
inchide grajdul cu o portici de un metru inaltime, ca vitele sa nu
iasa afara, insa grajdul sa se aeriseasca.
Grajdul este inzestrat cu un pod de scanduri, cari nu se zing
ca paretii lui. In podul grajdului se pune fan, ca iarna sa be fie cald
vitelor.
Acoperamantul grajdului are care odata o usa pe care se arunc.1
447
se chiama lentuar.0
Langa grajdul vitelor se afla legat un draw( flocos, care vara
iii paraseste postul sau de path si se duce cu vitele si oile la munte.
Rar care casa are mata, care nu se prea tine din cauza ca
ele linchind cu placere la vasele cu lapte, la necuratesc.2) 3)
In. Dragomirna Bucovinei, casele sunt dupa datina ro2) in Tepu, lemnele se taie pe un butuc sau radacina, numite taietor
sau butuc.
448
maneasca. Destul de marl, zidite binior, dar curtile goale de acareturi. Metesugul gospodinei care se vede la feresti, in ceardace
cu fata rotunda, intiparita de o mare rabdare i supunere blanda,
se vadeste mai mult vapsind cu roq, cu verde, cu albastru, mai putin
cu alte colori, ce nu bat la ochi atata, peretii, marginile ferestrelor
si stalpii cerdacelor. Nu e nici un desemn, nici o nascocire a mintii,
nici un gust, ci numai coloare puss cu nemiluita, ca sa straluceasca.1)
15.
449
odai sau o odaie si o ciliniti lctld. Peretii din launtru sunt proaspeti
varuiti, iar podelele spoite cu lut.
Locuinta aceasta e foarte curata Si aceasta curatenie uimind
pe Ruqi, ob4nuiti cu necuratenia taranului rus, face pe etnograful
Zasciuc s<1 exclame : Este imposibil a gasi la un popor de jos o
curatenie 2sa de perfecta, care se observa in locuinta Moldoveanului
din Basarabia.
Intr'un colt al odaii, spre rasarit, sunt atarnate sf. icoane impolobite cu flori artificiale sau adevarate, incadrate lute draperie,
ficuta dintr'un cearaf cusut sau dintr'o bucata de borangic ; in josul icoanelor, pe o polita, sunt lumanari cari au ars la biserica in
ziva Sf. Vineri, prosfirti, snopi mici de grau legati in truce. Mai
departe, pe pereti, thte o litografie rUseasca: imaginea unui general
sau a vreunui episod de rasboiu.
Dealungul tavanului, pe o polita, sunt inirate mere dornnwi, iar pe la colturi care o legatura de busuioc uscat, ce exaii
Intr'unul din colturile casei sta un scrin colorat, deasupra caruia sunt puse cu orandueala perne, scoarte, etc. Aceasta e Zestrea
fetei.
Casa taraneasca are de obiceiu trei ferestre i o mica f2restruica numita ochin. Ferestrele au geamuri; rareori in loc de geam
se vad bucati de burduf, bine intins.
mijloc un fitil ; acum insa, s'au introdus pe la sate lampi de tinichea pentru petroleu.
Langa casa, in judetele paduroase, se afla construita o mica
cdsula de lemn, fara ferestre, unde se pastreaza unelte de gospodarie. Alaturea e pivniJa, apoi un comr pentru popuoiu, iar mai
departe grajdul
Si
29
450
vitele vara
sunt la pasune, iar iarna stau in curte sau intr'o ingraditurit obsteasca a
$i
satului.1)
i6. In locurile paduroase ale judetelor Hotin, Soroca, Orheiu Si Chisineu, cur;ile sunt ingradite cu k'aplak-ttri de nuiele impletite. Fiecare casuta tAraneasca e umbrita de o gradinica cu pomi,
iar pe coastele si dealurile ce inconjura satul se rasfaca la aria soarelui viile satenilor. In judecele dela sud, unde lipsesc padurile si
lemnul e stump, casele n'au zaplazuri si nu poseda alte acarete decat cosare pentru porumb, pe langa cari se inalta schirde cu fin $i
paie, iar pe ici pe colo c5te un put cu cumpand, numit cocostdrc. 1)
17.
Casele Romanilor din Meglenia (Balcani) sunt acute
in mare parte de piatra, afara de Liumnica si Barovi;a, unde parte
sunt facute de pamant. Sunt acoperite cu piaci mari de piatra, in
cele mai multe sate. In Lundzini aceasta se face in vederea vantului
naprasnic care sufla din Zana, ca sa nu ridice acoperisurile. De
altfel placile si pietrele sunt in abundenta ad.
In fata fiecarei case se AA cite o curte, in mijlocul cheia se
afla cite o iriusd (Huma arvia), arie, cu un sirejuri in mijloc, in
jurul caruia se invart vitele cand treiera. 3)
Intrarea in casa se face prin trent (atom. : haiate) i apoi urme2za casa facuta din clieti, camaruca unde se pastreaza haine, lazi,
etc. ; parmati, camera unde se doarme ; fund, unde se in vitele iarna,
cat dureaza frigul, spre a fi pazite de a nu ingheta. In curte mai
intr'o parte se afla uboru, o ingradire servind de grajd la vice in
timp de primavara, vara si toamna, cat timp nu e frig. Aici se si afla
ciao (cote;u1), numit si cocina, precum si coptrile (stupurile) de albine.')
IS.
Despre casele Valahilor din Moravia stim ca sunt
toate facute din 'Arne de lemn si cu lavite (prispe). Pe din launtru
unele sunt varuite ; pe din afara multe sunt lipite cu lut, altele nu.
1) Z. C. Arbore, Basarabia, p. 153-5.
2) Ibidenx,
p. 247.
451
BISERICA.
De sigur ca intaiele biserici de sate au fost facute din lemn,
cu ajutorul i munca tuturor gospodarilor.
Fig 657.
Fig. 658.
Fig. 659.
Fig. 661. Clopotnita de lemn, din Bucovina (Fotogr. in N. Iorga, Neam. Romcinesc in Bucovina, 183).
Fig. 66o.
pe care Saracenii o numesc bisericd. Ce sa fie i asta ? Este o gra') Arhiva, V, Ia0, p. 277.
452
aveh sa tina locul unui turn. Astapentruca stalpii din fata, fiind
putrezici de cand a batut vantul cel mare, s'au plecat spre rabdatorul pamant tragand cu sine intreaga alcatueala. Asa a si ramas apoi,
fiind biserica, cel putin in Saraceni, un lucru de prisos 1).
Numai foarte tarziu, aproape de zilele noastre, satele incepuri
a-si inalth frumoase biserici de zid.
Intaiu au inceput Domnii, aducand mai in totdeauna meter
de peste hotar.
Petru Voda, bisericosul, scrie la 9 Fevruarie 1546 Bistritei, cerandu-i pe Ion Zidarul (Hans Maurer), care luase 1.500 de florini si
18.000 aspri pentru a face o biserica de piatra. in Suceava, si care
fugise. Biserica se daramase si Vocla, poruncise sa i se ridice o noun
temelie. Acum it chema din nou pentru a-i face o biserica la Roman ; nu ca sa lucreze el la dansa, ci ca sit arate celorlalti, pentruca ai nostri nt stiu ca sa cladeasca dupa obiceiul dela noi. Cand_
va mantui lucrul, va putea a piece. Caci ce avem not cu moartea.
lui ? Fereasca Dumnezeu! Buna biserica am mai cladi varsand singe
nevinovat ! Frumos lucru ar fi si aceea ! Arhitectul insa nici in
Iunie nu venire 3).
Mai tarziu, la 7 Fevruarie, 1547, Domnul se va plange tot de
Ion Zidarul, a carui avere se sechestrase. Casa lui fu in curand vancluta de Ilie Voda.
0 astfel de plangere si inpotriva unuia Luca 3).
In unele parti din Moldova, bisericile se faceau durate ca si
casele, dar trunchii trebuiau sa fie ciopliti in patru muchi, de stejar,
si apoi asezati unul peste altul pentru a forma peretii. Bisericile de
felul acesta nu se lipiau de loc si de aceea era frig mare in ele, pe
vreme de iarna, de unde a ramas si zicala : frig ca in biserica,
care se adreseaza unuia cand traeste lute() cash friguroasa.
Cand clopotele nu sunt asezate in turnul bisericii, ele se pun
in clopotni(e, facute deasupra portii de intrare in curtea bisericii. In
1) I. Slavici, Pofict-Tanda.
2) Iorga, Doc. Bistr., I, p. XLII.
3) Ibidern, p. XCIV.
453
acest cas, clopotnita se sprijina pe patru stalpi grosi. Cand este izolata (fig. 661), are o indositura jos.
Adevarate obiecte de arta sunt Inca in launtru 5i constau din
sapaturi in lemn. Primul loc it ocupa usile imparatesti, usile late-rale, despre cari am mai pomenit si in alt loc, 5i apoi yin stranile
yladicesti si stranile amyonului. Mai toate bisericile vechi au astfel de lucrari.
In biserica catunului Rasca, comuna Bogdanesti-Suceava, biserica foarte veche, facuta de poporani din scanduri cioplite cu barda,
sunt doua perechi de strani asemanatoare cate doua Si tuspatru in
linii generale. Trei se afla Inca in biserica, iar una darapanata se afla
in pod. Foarte frumoasele sculpturi pe ele sunt acute de Popa Toader Boroianul din Boroaia, pe care nici nu-1 tin macar minte, imi
spune mosneagul de peste nouazeci de ani, chelarul bisericii, Neculai Chihaia. Speteaza stranii o formeaza o jumatate de cerc cu un
colan pe de laturi 5i c'o raza in launtru. Dedesubt se afla o scandura cu sculptura reprezentand frunze de vice i pere. Floarea din
mijloc(fig. 658)1a cealalta pereche de strani, are forma din fig. 659,
iar scandura desemnul din fig. 66o.
Tot cam astfel de strani se afla si in biserica veche din Bogdanesti. 0
D-1 I. Bianu observa ca peste Munti prin unele sate era obiceiul mai inainte vreme, ca batranii, mergand la biserica, sa-si iea de pe
langa pereti un fel de toiege cari aveau chipul unei cruci, fara partea
de sus. Pe aceste toiege, batranii isi sprijiniau grumazii, si ascultau cu
capul plecat sf. slujba. Dupa terminarea ei, aceste toiege se asezau
la locurile lor, razimandu-le de scaunele peretilor. Unele din ele
erau chiar prea frumos lucrate.
CAPITOLUL III.
TR OITELE.
Calatorind aproape prin intreaga Oltenie precum $i prin regiunea muntoasa si deluroasa a Munteniei, se poate yedea pe marginile drumului o multime de cruci izolate 5i adesea cate mai multe
grupate.
Cruci rari se vad i in Moldova, dar ele sunt ridicate pe locul
1) Chipul ei in Ion Creang4, II, p. 313.
454
0.1.0
i-s. q
c`6
'
il1 i1,111111
cruci
if111111,!?).!,.',11
II
Fig. 663.
11Y!,,!!!!!,!1\\\C\I
1.1
Fig. 664.
Fig. 665.
455
Fig. 666.
me, sau dupa cele trei bra;e ale unora din ele.
Troitele prin varietatea formelor for inge-
nioase, cat si prin marele for numar, constitue una din manifestarile
cele mai interesante ale artei populare din tarn. Motivele ridicarii
for sunt multiple. Ele se pun acolo unde
Mult traesc
cele de piatra.
vechi.
JC \111
II
II
14
'
gl
11,1
\\11
tt----II
111'
r!!3
II
11'11
Fig. 667.
Fig. 668.
de piatra.
Firul trebue cautat la Slavii din Serbia ; la not insa s'au na-
456
Fig. 669.
Fig. 6-0
457
prin satele inirate dealungul oselei pana atm Focani. Cele mai
multe nu sunt zugravite. Inscriptia de jos e cu cirilice la cele mai multe. Din aceste cruci am num a ra t optsprcece.
ITR
wi
DUR
Mei
RC
CAN
IA
Fig. 672.
Fig. 673,
Fig. 671.
Fig. 669-70, arata troite din Prahova, aflandu-3e acum la Muzeul de arta nationals din Bucurwi.
CAPITOLUL IV.
CIMITIRUL.
Cinzitirul , numit in Moldova (intirim, iar in Ardeal santirinzb 1),
cinziter, pitigcii i morminte 3), este locul unde odihnesc trupurile celor
Laidetu se plange de Adalbert Simanovschi i Grigore Bogudanovici, Ezovitii leseti, pentruca au incalcat un loc dela Franciscani.
I) Francu-Candrea, op. cit., 112.
') Viciu, op. cit., 67.
458
de 2 metri.
ctoFig. 673 reprezenta
altul de 8o cm.
tuta in el cu cuie de
fier, in care ard, in
zile de prasnice, candelele cu untdelemn.
Fig. 675.
Fig. 674.
mutati prin 1890 din curtea bisericii, cand i s'a infiintat tintirimul.
Partile de jos sunt putrezite. Pe unul nu se vede decat coada unei
securi. Urme de vapseala albastra.
A 1886
L SP 20
SP ACASTA
CRUC ODICNE
RAPOSTATU
IONU
9 N. Iorga, Socot. Bistr., p. 107.
459
9
ANU
1904i
MART122
REPOSAT
IORNA
ET.1:1,711N
141-XPO PA
03
Fig. 67g.
Fig. 677.
Pik
Fig. 678.
Fig. 679.
Fig. 680.
stalpul
6-
460
Fig. 681.
Fig. 682.
Al0 stalpi sunt la fel cu schicele aratate pans aid, sau cu pu ;ine
461
CAPITOLUL V.
PUTUR1 SI IZVOARE.
Pe lumea cealalta, vai de cre$tinul care n'are apa, se vaiti
Romanul, pe de o parte fiindca de sete nu poti rabda cum rabzi
de foame, iar pe de aka parte, pentruca apa isi poate da Romanul
mai lesne decat mancare, adeca mai
lesne-i sa ajuti la facerea unui izvor, decat sa dai de pomana man-
5:18 xc ks.
t.
-liRrecnic k
5 8'lEEE0AIKA,
"Nu
)014NTPKP
JI 11P818P'im
J1
NE3E8
FAZNA.
ION
1868
P8
k.
OD
Fig. 683.
Fig. 684.
462
'
isq
untbla.
Fig. 686.
Fig. 685.
463
I,
1[1,'
..1i114MII:1 11.1;
jai
II
Diu
Fig. 687.
Fig. 688.
Fig. 689.
Fig. 69o.
Fig. 691.
xo6.
464
Fig. 694.
Fig. 692.
gura 692). La un astfel de put se observa : cumpana care se sprijina pe furcd, numita in Ardel si gearman 2) sau hantarig3),
care are cracana facand parte comuna cu furca sau e facuta din doua
batute
in capatul furlemne
--_-,-.--_----
.6
o.
,.,.,
bf
Furca se leap'.
cu
cumpana.
printr'un cuiu
de fier puternic.
Fig. 695.
Fig. 693.
1) Viciu, op. cit., p. 24.
') Ibidem, p. 45.
') Ibidem, 1 49.
465
singura bucata sau din bucati. In Ardeal se numeste sverdina 2), iar
in Tepu se compune
..=a12gr-----,-----i -!-'
:1(
e
I,
.1
11110V
Fig. 697.
Fig. 698.
se
pune
la gura uu fier lat sau doua, crucise, astfel ca botul vitei nu poate
incapea in ciuturd.
La unele fantani, precum am vizut in Tetila-Gorj, prajina
nu se leaga deadreptul cu capul cumpenii, ci prin ajutorul unei
cringe (fig. 693). Ciuturile, tot prin aceasta parte, nu sunt facute din
doage, ci sunt sapate pe dea'ntregul dintr'un butuc de lemn (fig. 694).
') Fig. 691 din Dame, op. cit., p. 179.
') Viciu, op. cit., p. 81.
T. Pramil le Industria caudal.
30
466
467
Hoar numai aproape de gura au ceva, iar gura Ii -i determinata printr'un mare colac de lemn sau de piatra, pus la suprafata pamantului. In Moldova de sus si in Ardeal se vad mici fantani, ai caror
pereti sunt captusiti de o scorbura mare de copac, care se numeste
Iciubeitt sau ftiubent, nume pe care ii imprumuta chiar lantana.
Cele patru ghizdele de deasupra sunt mai late. Ele constitue
colacul, butulaul sau gardina fantanii.
In judetele dobrogene, unde toate fantanile sunt pietruite, nu
se vad cumpene, iar scosul apei se face prin ajutorul unui scripet
de lemn (fig. 699) sau de fier (fig. 700), precum am vazut in CazilMurat, Constanta. Cel ce vine la lantana isi aduce cola legata cu o
funie, o scoboara sl o scoate cu ajutorul unuia din cele doua feluri
de scripti. La o lantana chiar le-am vazut pe amandoua, fata in fata.
Sunt apoi fantani a caror apa este in fafd, la un metru de
gura, din acestea apa se scoate numai aplecand vasul si umplandu-I.
Pe langa fantanile din sate mai ales, sunt cavitati unde se
toarna apa pentru adapatul vitelor; ele sunt
sapate in lemn sau in piatra, sau sunt facute din scanduri si poarta numele de jgbeabud, teuci (teuca) teici sau adapatoare 1) si
crep, crepld sau troaca 1).
Cis,
sau
ciumeatta e-
14,
.11
structie de
piatra, cu
una sau mai
multe Levi
11111111111
ste o con-
110
.\\\\
111
Fig. 702.
Fig. Tor.
468
3. Sipotta, numit inca si p'ipot, iar in Ardeal: cioroi, ciuroiu 1),
sau bijoiu2), este facut din grinzi de lemn razamate de doi tarasi
Poduri fac la olalta gospodarii peste rapi uscate sau peste mici
cursuri de apa, adesea Lira a mai chema ajutorul oficial al comunei,
in sarcina careia cad, dupa lege, aceste constructiuni.
Poduri plutitoare fac mai ales gospodarii de pe la munte.
Podefe inguste isi fac gospodarii, inaintea portilor lor, peste
1) viciu, op. cit., p. 31.
') Ibidem, p. 19.
469
santul soselei sau peste mici varsaturi de apa ; podetele n'au picioare,
nici capre.
Punti fac peste rapi si ape, numai pentru picior, adica numai
pentru pietoni, cu parapete sau fara.
De multe on puncile sau pods; e/e se sfintesc de preot, cu care
prilej se fac si praznice.
CAPITOLUL VII.
SCRANCIOBUL.
Scrdnciobul 1), dupa credinta romanului din Moldova si Bucovina, este facut in amintirea. spanzurarii lui Iuda Iscarioteanul, cel
care, dupa vinderea Mantuitorului, a aruncat argintii si s'a spanzurat.
L'r
"_,
Fig. 703.
tilor, adica dela Florii
i pana la Ispas. Pomenire despre aceasta dating o avem si pe la
1778, cand popii catolici aveau instructii sa opreasca scranciobul :
considerantes quod sit perniciosa animae et corpori machina illa,
470
volgo skinciu, elevari solita tempore pasquali pro Igsu publico juventutis utrisque sexus 1).
si nu crape.
In grindetu se intepenesc in ruste d:iltuituri patru grindifoare,
numite cdpriorafi sau rdscruci, cu cdpetle mai subtiri, numite sageti,
fuse sau dreve. Ele sunt gaurite si sprijinesc grindeiul, grindeisul sau
grindeutul politei sau scaunului, in c re a aseaza cei ce se vor da
in scranciob. 0 polity atarna de (Jowl brace sau spite, numite si
holohe sau hloabe, i un ntiflotariu.
Spdtarul sau speteaKa politei sr fa,e din scanduri sau lemne
Indoite ; polita propriu zisa sr mai numrste si punte.
Furcile scranciobului sunt adesea intarite prin cate doua proptele sau propele.
In polita se suie tinerii prin
praguri.
Ele se fac obisnuit de carcium tr, in fata carciumii, unde tineretul se aduna la joc; adesea, pentru el, flacaii cari it ieau in intreprindere, platesc carciutnarului. Acesti bani ii scot apoi dela flacaii
cari isi dau in scranciob ibovnicele si rudele tor.
Pe langa acest scranciob, care se invartefte roald, mai este Inca
un altfel de scranciob, asemenea mare, care se invarteste ca vartelnita. Acest din urma se deosebestr de cel dintaiu prin aceea ca grindeiul sau sulul, in care sunt intarite sagefile sau pdrghiile cu scaunele,
nu se aseaza in directiunea orizontala cu capetele in daltuiturile furcilor, ci in directiunea verticals, sl anume cu un capat intr'o costoroabd care e intarita in varful furcilor, iar cu celalalt capat intr'o tigaie
sau broascd, asezata intr'o ta/pa, drept l.t mijlocul furcilor.
Acest scranciob are nurn u p ttru saeeti, nu opt ca cel dintaiu,
iar la capatul sagetilor acestora, cart sum sprijinite cu cate o chingd
1) Iorga, Socot. Bistr., p. 116.
') T. Pamfile, Jocuri de copii, I, p. 47.
471
...........----Fig. 704.
Fig. 7o5.
472
La Romanii din Macedonia, el se numeste drdmbala, dupa numele grinzii orizontale, sau varticonita.
Tot aici pomenim si cumpeni/e3), numite la sing. si bug ha-
INCHEIERE.
Aproape toate ramurile activitatii romanesti au luat avant,
r.umai industria nationals. cea casnica, se gaseste, mat in toate
473
fi
lasate in
parasire.
si elementele
la
0 frantura de cantec, de poveste, etc., este urmarita cu interes, pentru multe motive ; tot pentru aceste motive trebue urmarit si un model de tesatura, o cioplitura, etc.
Si suntem intr'un timp critic; mvazia bolnavicioasa a targurilor la sate, orbeste simtimantul artistic national, lasand in suflett 1
romanesc, data nu un desgust, dar o rusine a celui care se vede
inapoiat, dupa socotinta lui, fats de altii. Aceasta trage duria sine
nepasarea pentru tot ce a Post stump si incetul cu incetul aduce pierderea pe care nu vom mai putea-o dobandi.
Vinovat nu poate fi taranul ; vinovat e cel ce-1 va ademeni si
stapanul moral care nu-1 va apara.
Ce masuri s'au luat ? Ce are strans Muzeul nostiu de etnografie nationals ? Unde ne sunt pictorii sa ne arate intreaga noastra
avere artistica ? Dar sprijinitorii?
Sunt neamuri mai sarace decat noi, cari fac mai multe pe
aceasta tale ; si ne-ar fi rusinea prea mare, vazand in priceperea
t;i
GLOSAR.
Cuvintele fara prescurtari stint substantive; p1. = plural. Cifrele
aba, 287.
abagiu, 288, 346.
abarlau, 21.
ac, 49, 59, 346, 369.
acar, 346.
acaret, 399, 426.
acarita, 346.
acarnita, 346.
acoave, pl. 146.
aconita, 346.
acoperemant, 423.
acoperire, 263.
acoperis, 111, 189.
acru, 33.
adamasca, 289, 292.
adapatoare, 467.
adapost, 428.
adimpt, 288.
aduc, v. 44, 68.
alma, 242.
afum, v. 250.
afumare, 73.
aguridii, 217.
aier, 235.
alama, 365.
alamioara, 248.
albie, 114, 126.
albina, 86, 93.
albinarit, 92.
aldan, 202.
aide, pron. 399.
aleg, v. 287, 290, 359.
alegere, 84.
alerg, v. 263.
alergiltoare, 262.
altar, 439.
altitii, 312-3.
alun, 175.
amanar, 184, 274, 424.
arnhar, 169, 446.
america, 373.
amnar, 184, 264, 274, 420.
amnarus, 274.
amusk 43.
andrea, 2, 144, 183, 318.
andreila, 39.
anm, 43.
antereu, 289, 357.
antradeu, 284.
apa, 248, 461-2.
aparatoare, 155, 419.
apuc, v. 10, 291.
apucate, adv. 6, 14.
apucatoare, 117.
arac, 143, 216.
arag, 145.
arc, 162.
arcana, 141.
arcus, 162.
ard, v. 60, 196, 232.
ardere, 386.
aret, 438.
argasealii, 43.
argasitor, 43.
argea, 222.
argintar,395.
arie, 383, 450.
arin, 42, 249.
arioci, pl. 281.
aripa, 10, 167, 184, 187, 189, 239.
arniciu, 311.
arsau, 145.
arsov, 145.
artar, 273.
arvia, 450.
aschid, adj. 192.
asezare, 272.
asprichendina, 411.
astar, 362,
476
astaragiu, 255.
asternut, 289, 403, 428.
astiuz, 115.
astragan, 363.
astrahan, 363.
astup, v. 227.
atil, 3, 49, 121, 212, 220, 262, 264,
275, 355.
B.
Baargic, 131.
ba1)5, 184, 189, 279, 354, 367.
1)51)516. 72.
babahic, 189.
babaluc, 184.
babas, 95.
bilbane, pl. 368.
bildiniu, 23.
bilblesc, v. 192.
bage5, 424.
bilgeag, 423.
bilgeagil, 424.
baibarac, 358.
bilibilrac, 373.
baidir, 359.
baier5, 3, 27, 51, 194, 212, 290, 355.
Niles, 377.
Male,
21.
balamA, 416.
billiltruc, 378.
balaur, 72.
b51c5, 389.
balercil, 166.
balercutil, 166.
bilffeie, pl. 138.
balmus, 21.
baltii, 245.
baltag, 126.
billvan, 424.
bamburi, p1. 34.
bilneatil, 389.
b5nicior, 187.
banigic, 131.
bani15, 165,187.
banutel, 311.
barabulit, 192.
bilratca, 427.
Barba, 194.
barbanta, 32, 35.
biirlAtus, 274.
barbetii, 364.
bare, 32.
bard5, 116.
bardacii, 389.
biirdan, 54, 68.
lArdas, 114.
b5rd5zan, 49.
b5rduire, 116.
barduit, 116.
bilrgeic5, 153-4.
barghie, 49.
bariz, 364.
blir15, 273.
b5rlog, 399.
barna, 103, 111, 185, 420, 422.
b5rnet, 334.
bursa, 150.
bilr15, 150.
bartitil, 192.
bArzeicil, 135.
basamac, 225.
bAschie, 161.
baschin5, 362.
basica, 380.
baslic, 403, 424.
basmA, 359, 364, 366, 412.
batiltoare, 111.
bilt5toresc, v. 419.
biitiituril, 6, 211, 258, 264, 277, 426,
430.
batch, 142.
biltea15, 186, 273.
Nile,
161.
batucesc, v. 441.
477
bilutur5, 190.
beat,11, v. pers. 3. p1. 37.
bcciu, 424, 427.
bedreag, 123.
beldie, 175, 195, 229.
belesc, v. 229.
belfeu, 139.
1)elig5, 127, 175, 195, 212, 229.
bentlitil, 357.
betel 242.
biciu, 212.
biciuscil, 51, 212.
bidinea, 1.
bidinelutii, 2.
bijoiu, 468.
bilk 103, 471.
birnevi4, 355.
biserica, 451.
bivolitil, 28.
blagamA, 424.
boandil, 258.
boarf5, 347, 371.
broasca, 236.
boatel, 93.
bobca, 312.
bobitil, 241.
hoc, 113, 392.
bocaiu, 392.
bocancil, 350.
bodnar, 167.
bofturi, pl. 342, 350.
bogdan, 180.
boil, 416.
boieresc, adj. 217, 347.
boinog, 105.
boire, 85.
bolobot, 22-3.
bolt5, 368.
bondar, 93.
bon(15, 365.
bonditA, 358.
horangic, 73.
borcan, 390.
bordan, 378.
bordeiu, 94, 433.
boraiiesc, v. 371.
boroanil, 127, 144.
borogbinii, 236.
boron, 144.
boron5 127.
boternita, 49.
botcu, 350.
botfor, 350.
briiglar, 273.
478
brah5, 191.
braica, 190.
braiu, 35.
brAnci, pl. 20.
brine, pl. 368, 413.
brilnisor, 133.
branis,te, 101.
brilzdar, 150.
bdiduscan, 311.
breanc, 392.
breanduri, pl. 291.
brebeni, pl. 208.
briceag, 116.
bricinar, 367.
bricinarita, 367.
brighid5u, 23, 33-4.
brinza, 37.
buclic, 169.
buclitii, 169.
buduroiu, 437.
buf, 362.
buhaiu, 51, 94, 120, 184.
bulat, 163.
buleandril, 347, 370.
bulfeu, 138.
bulubuc, 403.
bulvan, 100-1.
bulz z, 33.
bulzard5, 33.
bumb, 14, 351, 353.
bumbac, 258, 351, 353.
bumbacealii, 362.
bundac, 403.
bunduc, 403.
buzA, 228.
bucmeA, 288.
C.
Caciorv5, 423.
caciu, 72.
cliciu15, 123, 134, 363, 424.
479
almla, 107.
caier, 8, 214.
caima, 25.
caita, 368.
cajmir, 364.
cal, 2, 3, 123, 177, 185, 190, 392.
calacan, 42, 249.
calafat, 166.
&Map, 211.
calapar, 248.
calbas, 54.
calc, v. 121, 220.
calarar, 1.
aldare, 226-7.
caldarusa. 444.
caleap, 211.
caleapa, 13.
calep. 211.
calistire, 128.
caltabos, 54.
calti, pl. 208, 212, 350.
caltisori, pl. 208.
caltun, 44, 317, 349, 362, 368.
calup, 170, 238.
calus, 113, 278.
caluselj 190, 278.
samara, 402-3, 424, 437, 445.
amanita, 403, 449.
C5mpulung, 36.
cana, 389.
canaf, 293.
canatior, 293, 324.
canat, 424.
anatil, 392.
anceie, 437.
anestra, 175.
capestru, 39.
capister, 169.
apitanii, 411.
caplama, 421.
capra, 2, 28, 117, 162, 421, 424.
aprior, 419, 440.
caprioras 470.
caprioresc, v. 442.
ciipriorit, 422.
captalan, 93, 264.
captalap, 391.
captan, 93.
captar, 93, 391.
captuseala, 362.
car, 110-1, 113, 128, 133, 174.
carabutt 153.
carabuta, 153.
caramb, 131, 133-4, 347.
caramb, 32.
caraitoare, 140.
carafta, 264, 271-2.
caramida, 382-3, 386, 394.
caramiclar, 383.
Oran, 35.
carastola, 139.
carata, 114.
caratoare, 218.
caraus, 128.
carbosi. 72.
arbune, 2, 173, 376, 409.
carce, 138.
carcea, 274.
carceie, 112, 138.
carceiu, 137, 274.
carcel, 127, 217.
carciuma, 472.
cards!, 37.
carp, 72, 127.
arlan, 424.
carlanar, 30.
carlibont, 466.
carlig, 69, 123, 140, 142, 150, 161,
195, 318, 360, 466.
carkel, 466.
caniparie, 202.
canipiste, 202.
carmog, 134.
carnal, 54.
anjeu, 11.
carman, v. 8.
480
carne, 52-3.
cilroaie, 150.
dipojese, v. 346.
ciirseag, 392.
efirsmil, 472.
efirsnie, 67.
carstas, 67.
cart, 164.
cart5itoare, 140.
c5rucior, 140.
ciirut, 111, 140.
catran, 2.
eiltriinese, 2.
catrinta, 289.
eatur, 102.
cSturoiu, 102.
ceascii, 391.
ceatlilu, 35.
ceaun, 370.
cechic, 72.
velar, 439.
centaur.), 96.
cenusese, v. 12.
cep, 128, 223, 447.
ceaun, 111.
verb, 64.
cerbice, 137.
cerc, 129, 161, 168.
tercel, 133.
cercuitor, 167.
cerdac, 189 424, 441.
cereale, PI. 190.
cerghice, 138.
cerghis, 137.
cerghis5, 137.
cerneala, 249.
cetlilu, 33, 155.
cetluit, 35.
cheabil, 116.
cheat, 25, 28, 32.
che,,ornicer, 32.
ehe,ornita, 33.
chel5rie, 43.5.
chelnii, 135.
481
chivnitk 427.
ciaciiie, 161.
ciag5r, 240.
ciamugii, 39.
ciamur, 448-9.
cioptine, p1. 44.
ciavilt, 55.
cica, 51.
cicaric, 260.
ciciirie, 261.
cicric, 240.
cighir, 240.
cimiter, 457.
cimitir, 437.
cin 72, 238.
cing5, 105.
cioack 111-2, 157, 271, 466.
cioac15, 155.
cioareci, p1. 3, 367-9.
cioatii, 247,
ciob, 391-2.
cioback 67, 72.
cioban, 30.
cioblinas, 347-8.
ciobotk 341-2, 347-8.
ciobotick 349.
cioc, 134-161.
cioctiltilu, 137.
ciociiniirie, 31.
ciodirlie, 108.
ciochie, 161.
T. Pamfile, Industria casnicit.
ciocoroiu, 103.
cioculet, 134.
ciolltinc, 103.
cioiu, 166.
ciolan, 61, 124, 128, 182.
ciolpau, 143.
ciomag, 127, 145.
ciontez, v. 103.
ciop, 39.
ciopca, 312.
cioplitor, 120.
ciopoc1 115.
ciopocarl, v. 115.
ciorap, 44, 317.
ciorbalic) 147.
ciorchina, 217.
cioric, 58.
cioriciu, 58.
ciorbilritii, 133.
cioroi, 468.
ciroiu, 468.
cioros15, 150.
ciorpac, 68-9.
cipce, p1. 319.
cipte, p1. 319.
cires, 249.
ciresk 321-2.
ciresca, 312.
cireschili, pl. 312.
ciric, 261
ciriseu, 121.
cismil, 342, 368-9.
cismar, 2, 342.
cismek 467.
cit, 200, 261.
ciubar, 32, 166-8. 218.
ciubaras, 166, 168.
ciubotil, 347, 366.
ciubucar, 120.
dual, v. 114.
ciucurel, 361.
ciumpeiu, 163.
ciuperck 247.
ciur, 50.
ciurar, 50.
ciurilii, 169.
ciuruitoare, 392.
ciuturk 165, 180, 182, 465.
ciuveie, pl. 30.
civradzi, pl. 412.
clack 209-10.
cl5dire, 240-1.
cllidesc, v. 386.
clapii, 290, 319, 356.
clasibocru, 108.
clatir, v. 100.
cleantii, 440.
cleci, pl. 66.
31
482
ciciu, 224, 230.
clempus, 140, 403, 417.
clenciu, 134.
clepti, pl. 109, 450.
clestar, 67, 161.
cleste, 117, 161-2, 466.
din, 323, 360.
disk 223.
cloamba, 111.
clobant, 134, 161, 466.
clo', 68.
cot, v. 233.
coartealii, 150-1.
cocartitil, 35.
cocean, 423.
cochirlil, 155.
cOcicii, 3.
cocina, 450.
cociorvii, 30, 196.
coclet, 267.
coclet, 267.
cocolos, 23.
cocor, 319.
cocos, 150, 153, 392.
cocosel, 133.
cocostarc. 450.
cod5r15, 133.
codin5, 6.
codoriste, 212.
codort5, 212.
cof5, 163. 166, 218.
cofiliel, 33, 163, 166.
corer, 166, 236.
cc:dila, 163, 223.
cofr5, 411.
coghilit5, 142.
coglcte, 267.
cohe, 439.
cojoc, 358, 368 -9.
cojocilrie, 46.
comae, 124, 182-3, 467.
col5t5u, 261.
colb, 245.
toles', 195.
colt', 145.
colton, 317.
color, 187, 189.
coluze, pl. 66.
coman5, 422.
comarnic, 29, 30, 34.
comornie, 29.
compador5, 424.
compas, 74.
coniicas, 74.
conacilsie 74
cope', 71.
copchilet, 422.
coperis, 423.
copil, 123, 134.
coporiuie, 141.
corasla, 22.
cor5s11, v. 22.
corcan, 117.
corcie, 155, 225, 285.
corciovii, 196.
corcodusii, 232.
cordar, 121.
cordeA, 194.
cordicii, 194, 361.
cordovane,. pl. 342.
core', 183.
corletin, 196.
corlobaie, 131.
corman, 130.
483
corman5, 150.
cormunil, 149-50.
corn, 13, 30, 61-4, 143, 149, 439.
cornitil, 170.
corona, 422.
corobank 468.
coropc5, 417.
corturar, 1.
coning, 186.
cos, v. 346.
cosoroaie, 439.
costereat5, 428.
costoroabil, 419, 440.
costoroava, 184.
cot, 32, 228.
cotarc5, 175.
cotc5, 3
coteneata, 429.
cramb5, 438.
cramp5u, 158.
criimpit5, 279.
criinchitil, 279.
erring, 185, 188.
cranghitii, 279.
crantil, 33.
cr5p5tor, 196.
crasn5, 139.
cr5sne, p1, 218.
craston, 93.
cratint5, 369.
cratit5, 390.
creast5, 130, 134.
crel, 129.
crep, 467.
crep15, 467.
crer, 129.
crestus, 131, 134.
cret, 350, 361.
crighele, p1. 117.
crijmii, 256.
crintil, 33.
crismii, 472.
critil, 186.
crivace, 72.
crival 111.
crivahl, 11, 212-3.
crive5, 117, 213, 273, 463.
crivea15, 117.
croab15, 169.
croh, 428.
croiesc. v. 346.
crop, 61, 371.
cruce, 13, 93, 132-3, 138, 145, 154,
183, 185, 218, 259, 264, 378, 459.
crucelnic, 276.
crucer, 20.
crucis. 259.
crud, adj. 21.
crupe, p1. 176.
cruseala. 42.
crusesc, v. 42.
crus it, 43,
cube:), 424.
cuble, pl. 44.
cuburld, 412.
cucos, 150.
cucosel, 290.
cuculiu, 84.
cucumeA, 424.
crilcan5, 430.
cr5iasil, 93.
crainic, 184.
.crams, 218.
271.
crilcan, 13.
448.
484
culcus, 462.
culeser, 195.
culiser, 195, 442.
culme, 93, 404, 415, 422, 437.
culmin5ritil, 284.
cultuc, 15.
cumar, 389.
cump5nii, 111, 118, 190, 259, 464.
cumpiinitoare, 472.
cummil, 216, 271, 430, 440.
cup5, 32.
cutitas, 119.
ciditoaie, 109, 119.
cutitoiesc, v. 119, 161.
U.
Dilbillilzez, v. 194.
datin5, 312.
Maus, 108.
darmoniu, 204.
darsta, 253, 305.
darstar, 253, 305.
dilsag, 285, 290.
dat, 56.
dejii, 166, 220, 222.
dejeriu. 222.
demancare, 372.
demerlie, 187.
demingeank 392.
depanat, 258.
derec, 403.
descurc, v. 217.
difan, 68.
dimie, 287-8.
drandesc, v. 440.
driinitit, 123.
dreava, 111, 187.
dreg, 403, 473.
drele, p1. 247.
dreptar, 117.
dric, 131.
drob, 222, 397.
drogbdA, 249.
drojdie, 215, 224, 227.
druc, 133.
drug, 66, 123-4, 131, 133, 136, 133,
189, 225, 271.
485
drug5, 23, 25, 34, 318.
drum, 111.
club5, 228, 305.
dubalil, 42, 47.
(tubas, 72.
dubesc, v. 47, 204, 229.
dud, 79.
duda, 75.
duhlesc, 192.
duhot, 139.
tlupchi, pl. 6.
dupurluiesc, v. 14.
duvar, 43.
dvere, pl. 255.
Om, 169.
f5rase, 169.
tarfurie, 387, 390.
farfuioaril, 390.
fatar, 450.
fedele, 166.
feleaza, 246.
felegean, 228, 391.
felesteu, 140.
felestiuc, 59, 140.
felejeu, 246.
felezitoare, 246.
felezoaie, 246.
felezuiesc, v., 246.
felihert, 131.
fener, 188.
ferestratas, 122.
ferastr5u, 121-2.
fer5t, 168.
fereastra, 417.
ferdelet, 168.
ferec, v. 186, 395.
ferestruie, 419.
ferie, 102.
fermena 357.
E.
Ehel, 207.
enot, 411.
eterii, 67.
F.
Fac, v. 29, 423.
filc515u, 444.
Eicillet, 195.
f5cilu, 182.
fachie, 71.
fachiu, 71.
fagor, 93.
fagur, 93.
filing, 187, 231.
fac15, 117, 133.
Meek 105, 131, 133-5, 138, 153, 273.
fold, 361.
Fillticeni, 36.
fang, 105-6.
famine, 399.
fanar, 188.
flintrina, 165, 377, 424, 463.
f5ntanic5, 19.
fiintrinar, 463.
fierb, v. 219.
fiere, 96.
fir, 14.
firez, 109.
1111(15, 414.
fitil, 59.
fiular, 138.
foale, 50.
486
fofeazil, 138, 259, 263, 271.
fofelnitii, 259.
foisor, 424.
foitii, 291, 410.
fosalu, 6.
fundatoare, 134.
funie, 18, 121, 229.
funingin, 441.
furca, 9, 10, 86, 133, 143, 214, 271,
419, 444.
Gala, 357.
gait 1, 161.
galita, 52.
galusca, 24.
gamalie, 11.
Oda, 379.
garliciu, 29, 67, 424.
garloafa, 151.
garneatti. 143, 423.
gasca, 222.
gat, 134, 222.
giltejele, pl. 35.
gaura, 45.
gaureancil, 274.
gaurar, 45, 274, 392.
pavan, 11, 122, 169, 307, 392.
gavoazde, pl. 439.
gaz, 59.
gazar, 139.
gazornitil, 59.
gealau, 120.
deam t, 244.
Beaman, 464.
geluesc, v. 123.
gemanar, 128, 133.
genuncheriu, 365.
gheatil, 369.
ghebe, pl. 248.
gheleta, 37.
gheran, 161.
gheunoaie, 158.
ghiciusca, 51.
ghiciutc5, 51.
ghilau, 120.
ghilesc, v. 6, 282.
ghilire, 282.
ghin, 69, 119.
ghinitoare, 166.
ghiob, 167.
ghiociu, 128, 144.
ghiocu.or, 144.
ghionoiu, 414.
ghiunie, 117.
ghivociu, 391.
ghizd, 466.
ghizde5, 466.
gig, 288.
giumark 60.
giumbir, 411.
487
gliatk 39.
glugil, 205, 290, 357.
gluguciu, 357.
gobaie, 446.
gacica, 3.
gogoasa, 249.
gout, v. 18.
gorgoazil, 44.
gorgoliciu, 242.
gorgozan, 403.
gostinar, 96.
grabli, pl. 169.
baingas, 222.
grostior, 22.
grubk 427.
gruiu, 154.
gugiu, 357.
gujb5, 134-5, 307.
gurk 122.
gurguiu, 44.
guritk 189.
H.
Habit, 287.
habil, 287.
habadir, 282.
hadarag 66, 145, 182.
hildilrAu, 186.
hadarg, 66.
haiate, pl. 450.
haidos, 423.
haink 2.
haitil, 18.
halat, 188.
11515u, 68.
halbark 361.
halck 100.
Meese, v. 100.
hillcitor, 120.
hillcuiesc, v. 100.
hilldan, 202.
haldur, 202.
ham, 49, 144, 445.
hambar, 54, 428.
hambaras, 186.
han, 433.
hantarig, 464.
hapuc, 3.
hopushiu, 3.
harabk 145.
harag, 22, 145, 216.
harapnic, 51, 212.
haras, 7.
hiirb, 391.
harcii, 424.
hardiiias, 166, 222.
hiirdilu, 166, 218, 408.
hiirdilztlu, 213.
hfirgau, 392, 444.
hArip5, 187, 189.
harliiu, 165.
hfirlet, 145.
hfirlez, 145.
hilrlui, v. 165.
hilrmiisar, 137, 151.
hiirm5silrel, 137.
h5roabii, 45.
hfirzob, 33, 73.
hascii, 41.
hascalk 41.
hilscoalk 41.
hastioag5, 41.
hat, 246.
hilt, 49.
hill5u, 68.
heanglesti, pl. 53.
hecelii, 207.
hechelk 207.
heihel, 207.
heit, 54.
herasilu, 102.
hind, 106.
hindichiu, 222.
hir, 13.
hiridk 414.
hlubk 144.
hludeie, 277.
hluj, 246.
hoaspk 241.
hodrfinc, 145.
hodroage, p1. 348.
488
hodulct, 277.
hogeag, 424.
hohliiu, 138.
hohot, 154.
holerk 227.
holercil, 225.
Imbrobodealk 363.
Imbue, 227.
imineu, 349.
imineuas, 349.
hont, 153.
impriivrinl, v. 213.
holirck 225.
holtein, adj. 192.
horbotk 66, 171, 313, 319-37, 361,
442.
inel, 369.
luting, v. 195.
infundat, 437.
infundatoare, 134-5.
ingorziturk 367.
ingriluntosez, v. 26.
Ingurzesc, v. 67.
ingurziturk 45.
hulughilk 247.
humil, 381-2.
humilrie, 381.
hurdoiu, 23.
hurduzilu, 213.
husc5, 397.
huste, pl. 95.
hutinii, 472.
hutunii, 472.
hutuniltoare, 472.
I.
iarbli, 461.
iasla, 428.
iaurt, 26.
ibric, 390.
ic, 122, 184.
icoank 413.
icuit, adj. 105.
iernez, v. 427.
iie, 369.
ilic, 356.
imblilciu, 145.
Imbracilminte, 351, 360.
inmoiu, v. 371.
lnspitez, v. 170.
instrument, 167.
Intaritoare, 307.
Intindeaica, 274.
Intinziitor, 112, 132, 274-5.
Intorciltoare, 274.
Intorcator, 274-5.
Invi 'Hese, v. 266, 305-6.
invilluiu, v. 258.
Inviirticiu, 176.
invriistare, 42.
iojdri, 212.
iosag, 439.
ipilk 132.
irugil, 181.
isloagil, 311.
ispol, 72.
ita, 266-7, 276.
itar, 288, 358, 367.
iuft, 347.
iusck 51.
iz, 223.
J.
.IfighiutIi, 211.
jaletai, 356.
489
Pieta, 356.
jampitii, 137.
janchita, 137.
jfinchitil, 137.
jant, 34.
I5star, 216.
lat, 5, 283, 422.
15t5resc, v. 421.
latit5, 313.
japita, 137.
jarcalau, 48.
jarghiutil, 267.
jascilu, 50, 56.
jegsnitil, 66.
jghiab, )57, 219, 222, 467.
jigajnie, 66.
jig15, 138.
jilt, 157.
jinpitA, 137.
jintit5, 28, 34, 95.
jintuialil, 34.
jintuiesc, v. 34.
jintuit, 28, 34.
jip, 152.
jir, 236.
jireadil, 44, 152.
jirebe, 258.
joaglir, 122.
joapit5, 137.
jo115, 241.
jufasi, 241.
jugeu, 146.
jugusor, 274.
jujeu, 146.
julfa, 241.
jumark 60.
jumelnic, 70.
jumulesc, v. 24.
lerg5toare, 262.
L.
Lai* 307.
lacatil, 440.
lacier, 36.
15critil, 36.
hulk 72, 146, 186, 222, 409, 415.
15(145, 146.
laden:, 186.
laghicer, 304.
laglii15, 403.
lesie, 282.
lesnic, 68.
lesniec, 68.
lesoiu, 285.
lesuri, pl. 70.
lctc5, 260.
leucil, 134.
levicer, 304, 406, 409.
lictariu, 23.
lighian, 408.
ligurt, 34.
liliac, 242.
limb5, 118, 121, 262, 330, 424.
lin, 221-2, 235.
linchesc, v. 447.
lingur5, 68, 124, 143, 146.
lingurar, 11.
linguroiu, 146.
Hock 134.
lioscii, 146.
liotca, 72.
496
lipesc, v. 372.
133.
litcii, 23.
litra, 391.
litingura, 68.
loazbil, 435.
local, 117.
loder, 43.
loitra, 225.
loitret, 133.
lolot, 5.
lolota, 225.
lolotit, 8.
luntre, 72.
hip, 57.
141, 261.
miinusil, 7, 131, 135, 153, 203-4,
259, 261, 317, 389.
manz, 280.
manzat, 128.
lut, 382.
lutisor, 382.
M.
Macaril, 318.
macramiara, 328.
madular, 124.
milduva, 267.
magiilie, 11.
magilritii, 132, 424.
magazin, 107.
magdalanii, 232.
magistra, 311.
magiun, 233.
maiestrie, 66.
maistor, 43.
main, 117, 122.
majii, 65.
mal, 382.
mill, 142.
195, 425, 445.
maldur, 430.
malesc, v. 142.
mann, 224, 243, 246.
mamaligii, 68,195.
mamaligoitt, 195.
mana, 19.
masnes, v. 39.
mastari, pl. 40.
masurOtoare, 64.
masutil, 147.
matasa, 73.
mata, 107, 111-2.
mataciune, 94.
matca, 66, 92-3, 117.
matca, 23, 195.
matcalau, 23.
materie, 355, 361.
matita, 68.
miltura, 245 6.
maturila, 246.
maturoaie, 246.
rued, 96.
mein, 243, 246.
melesteu, 195.
melita, 205.
melitat, 206.
melitoiu, 206.
melituica, 206.
merchez, 417.
meredeu, 35, 68.
meridis, 439.
meridu., 439.
mertic, 165.
mesi, Pl. 342.
mesina, 348.
mesisoara, 147.
491
mesteacil, 250.
mesteacin, 249.
mesteciitor, 195.
mesterie, 68, 70.
mestesugar, 125.
mestie, 411.
mestre, 412.
mesut5, 147.
mice, 3.
mied, 96.
mierc, 85.
miezur5, 6, 7, 47.
mid, 96.
mijloc, 284.
mijlocariu, 470.
mijlocut, 284.
mince, 3.
mincioc, 68.
minciog, 68.
mindir, 405.
mince, 2.
mintean, 356.
miss, 3.
mishit, 3.
mistret, 1, 286.
mild, 5.
mitait, 5.
mituit, 5.
mlada, 136.
mliiditti, 136.
mlaj51 69, 135, 216.
mleaja, 69.
moarA, 177, 185, 377-8.
mocan, 30.
moditii, 14-5, 412.
mohortele, pl. 382.
molcalut, adj. 9.
moldovenesc, adj. 128.
mold5, 219.
momilie, 140, 197, 203, 243.
morar,180. 306.
morisc5, 180.
mormAnt, 457.
mort, 157, 282.
mosinoiu, 156.
mosoaica, 391.
mosoiog, 197.
mosor, 258, 363, 318.
mosorel, 318.
mot, 68.
motochiral, 71.
mreaj5, 201.
mrejii, 67.
muntin5, 369.
mununit5, 369.
muntar, 438.
muntaritil, 438.
murare, 73.
mur5san, adj. 106.
murat, adj. 64, 240-1.
murgase, p1. 36.
murs5. 96.
muse, v. 45.
muschiu, 451.
musdeier, 444.
musdeiti, 54,
must, 219-20, 445.
mustiuc, 49.
mustuitoare, 221.
mustuitor, 218.
mutelc5, 66, 150.
N.
Niicrea15, 33.
niicritur5, 27.
nadil, 69.
nadragi, pl. 288.
naduf 439.
nafran5, 314-17.
nilloag5, 180.
niimol, 462.
nilpfirleste, v. 5.
n5pfirstoc, 48.
napaste, 68.
n5patc5, 67.
niiplate, pl. 128.
narandjic, 249.
niisadil, 377.
nas5lnie, 157.
niistilnie, 157.
navadire, 269.
ralviidit, 269.
ntivalii, 180.
niiv5loacii, 180.
nilvod, 318.
negustor, 231.
nemestie, 114, 174.
nemtesc, adj. 128, 355, 414, 436.
nevedealii, 269.
nevedire, 269.
nevedit, 262, 266, 269.
nevestie, 360.
nevoias, adj. 416.
niezur5, 6.
nimilt, 431.
nividit, 263, 269.
noatin, 5.
nod, 134.
nojit5, 2, 44.
nuielusa, 136.
492
nuieluta, 136.
numaratoare, 211.
0.
Oa la, 307, 389, 391.
obild, 154.
()hada, 129, 181.
obiala, 290, 384, 438.
oblon, 418.
oboroc, 148.
obot, 154.
obroc, 167, 429.
ocarina, 392.
ochioaie, 36,
odaie, 433.
dada, 145.
odgon, 108.
ogeag, 418.
ogar, 36.
oglaja, 145.
pita, 196.
pain, 193.
paivan, 213.
pajea, 129.
pajur, 403.
pilliimida, 409.
pillarie, 59, 363.
pilleascii, 50.
paleatil, 237.
Palma, 116, 127, 292.
palnie, 166, 190, 222, 247.
palton, 362.
pilmatuf, 197.
piimatuv, 197.
liana, 14-5, 121-2, 149, 176, 184, 238
panasita, 423.
pa natuf, 196.
pane, 142, 190, 202, 225, 245.
paner, 174.
panisoarii, 242-8.
pantalon, 288, 355.
pantec, 55.
ourada, 447.
oiem, 187.
oiste, 189.
olar, 383, 387.
lane, 387.
lila, 392.
oloinita, 237-8.
panura, 287.
panzuiesc, v. 124.
Panzuire, 116.
PApanarie, 246.
loin, 236.
omidil, 291.
oolit, 448.
opareala, 372.
oparesc, v. 232.
oparit, 436.
opincil, 3, 342, 347, 350, 369.
oplean, 103, 153-4.
opor, 130.
oporinta, 131.
opornita, 13L
oprintii, 131.
opritoare, 131.
opritor, 107, 144, 273.
os, 61, 71.
(mama, 58, 349.
osie, 128.
ostret, 29.
ozor, 411.
P.
Pac, 445.
pacise, pl. 208.
pacisOle, pl. 208.
pacornita, 139.
pacura, 349.
pacurar, 139, 244.
papanas, 24.
par, 152.
par, 1-3, 6, 290, 354.
paril, 242.
paranga, 217-8, 272.
Oran, 222.
parcilm, 439.
piiretar, 439.
Prirete, 189.
parghie, 111, 189, 470.
parguieste, v. 217.
parlaz, 431.
parlau, 166.
parleaz, 431.
parmac, 403.
parmaclac, 424.
paroieste, v. 93.
paroiu, 93.
Parpalitil, 186.
parparita, 176, 186.
paruit, adj. 42.
parvac, 93.
493
Pas, 162, 170.
pastrarnk 53-4.
pastorit, 16.
p5strar, 96.
pilstrav, 73, 247.
pasturii, 95.
paturk 319.
paturesc, v. 3.
pava, 333.
peartil, 52.
pecie, 59.
peletic, 389.
pelin, 246.
pelinit.5, 246.
peneag. 348.
pepene, 241.
periat, 200, 207.
peric, 2, 208.
peste-cot, 311.
pestelck 289, 36.).
pet, 44.
petealk 367.
petec, 371.
peteuc5, 134.
petit, 288.
petic5 223.
peticer, 153.
petioc5, 134.
petitii, 64, 152.
piatrk 184-5, 375, 378, 397.
picioragil, 276.
piciorangil, 276.
piedick 139, 153, 188, 190.
pielcick 40.
piele, 38, 46.
piept, 52, 362.
pieptiinat, 6.
pieptar, 360, 368.
picptene, 7, 8, 6 208.
pieptenel, 8.
piersic, 241.
pietruiesc, v. 467.
pilug, 35, 171, 307.
pingil, 53.
pinta], 119.
pintillus, 119.
pintilus, 119.
piron, 405.
pitruck 261.
pivnitil, 427.
plaivas, 117, 128.
pliimildesc, 190.
planie, 120.
plantil, 2-18-9.
plaz, 150.
plearturii, 197.
pleavil, 386.
pleoapil, 157.
plesna, 212.
plesnitoare, 133.
plevitil, 134.
Pliscuiet, adj. 349.
Plosc5, 64, 170, 449.
Plug. 148.
plug5rel, 148.
plugusor, 148, 157.
plumb, 66.
plut5, 69, 103, 204.
poamil, 217, 242, 249.
poasc5, 48.
Puciinek 111.
pochilat, 284.
pociumb, 259, 471.
pocladil, 305.
poclit, 155, 285.
pocrealk 26.
494
podbic, 203.
podea15, 421.
podet, 468.
podiscii, 469.
podoab5, 15.
podrum, 469.
podulet, 444.
podvale, p1. 111.
podvarnii, 227.
pofil, 39.
poll:1FM, 233.
pohodnicioar5, 138.
pohornitil, 138.
poiat5, 427, 449.
poivan, 213.
polat5, 419.
polc5, 362
polcutil, 360.
politer, 443.
policioara, 138.
polity, 138, 184, 404, 408, 437.
poloboc, 166. 222.
polonic, 147.
pomelnic, 152.
pomitel, 447.
pomostine, 133, 155, 225.
pongosesc, v. 346,
ponoj, 276.
pop, 138, 239, 259, 403, 423.
popiciu, 259.
popondoc, 403.
poponet, 59, 436.
popreA, 430.
popusoiu, 202.
pore, 1, 58.
porcesc, adj. 247.
porein5, 54.
porghic, 203.
pornealii, 30.
port, 48, 252, 339, 369.
portit5, 431-2.
pormnb, 4.29.
porumbil, 242.
porumbilrie, 429.
porumbel, 291, 429.
porumbic5, 242.
poruncea15, 348.
posad5, 184.
poscal5u, 48.
posfat, 67.
poslete, 228.
posomog, 203.
pospaiu, 187.
pospoiu, 187.
postav, 251, 287.
postava, 185.
-postilvitii, 185.
posteue5, 140.
postin, 48.
postiocil, 140.
postorfincil, 134.
potiheciu, 274.
potilat, 284.
potlog, 51, 71.
potlogar, adj. 52.
potuoj, 276.
potornitil, .38.
potrical5, 45, 50.
potur, 359.
povarn5, 190, 226-7, 333.
povarnagiu, 227, 235.
poverlii, 233.
povid15. 233.
povirlii, 233.
povodeA, 233.
prag, 293.
pr5jin5, 152, 465.
prfinzisor, 372.
prapur, 59.
prilsesc, v. 155, 216.
'whit, 155.
pr5stias, 152.
prastie, 152.
preaca, 93.
preatc5, 93.
preghit5, 138.
preling, v. 468.
prepeleac, 22, 30, 152
prestir, v. 49.
prescur5, 197.
prescurarit5, 378.
pretcar, 34, 223.
pretcutil, 93.
previt5, 134.
priboiu, 161.
pric5jesc, v. 37.
pricaz, 37.
prichiciu, 59, 406.
pridvor, 186, 424.
prilej, 37.
prim, 48, 365.
primbla, 438.
primire, 437.
primitek 246.
primitesc, v. 246.
grind, v. 291.
prins, adj. 22.
prisacil, 92.
priscornic, 197, 378.
prisnel, 309.
prispil, 402-3.
pristene, p1. 209.
495
pristolnic, 378.
prit, 278.
pritoack 218.
proaspata, 58.
procovat, 157.
produf, 71.
profir, adj..224.
profirk v. 449.
prohab, 361.
prohar, 30.
propel, 470.
proptek 430, 470.
prosop, 413.
pulpana, 290.
pumnas, 368.
punte, 121, 162, 190, 468, 470.
purice, 105.
puricel, 420.
puricesc, v. 420.
pusca, 152.
pusderie, 206.
put, 461-3.
patina, 165-6, 408.
putineiu, 23, 25, 166, 247.
putira, 37.
R.
Raboj, 36.
Rabus, 36.
rachier, 228.
rachitica, 136.
rachiu, 190, 223, 234.
racitoare, 236.
racitura, 54.
Ora, 69.
ranck 134.
ranced, adj. 24.
rancezeste, v. 24.
rand, 180.
rapalau, 349.
496
rocov5, 291.
rost, 262, 265, 275, 476.
rotitil, 262.
rotuceA, 275.
rudil, 218.
rufil, 281.
rumilgtw, 125.
rune, 134.
siirbuca, 24.
s5rcieriu, 392.
s5rciner, 30.
s5ritoare, 431.
fitar, 20.
situ, 57.
savur, 249.
shalt, 111-2.
sbant, 112.
rotilrie, 169.
rotcol, 153.
rotila, 150, 275, 446.
S. $.
Sac, 285, 287.
sactiz, adj. 283.
silculet, 34.
sfidelcii, 49.
safran, 224.
siiftian, 342.
silgeat5, 121, 422, 470.
s5iac, 288.
fdag. '288.
siiivan, 433.
1, 364.
saki, 402.
qa15. 402.
In, 365.
samachis, 26.
s5milutil, 236, 241.
samar, 39, 4'22.
samara, 422.
samargiu, 39.
sambure, 237.
;;amtill, 138.
sanceu. 104.
andramA, 429, 445.
sanie, 153.
silnhwil, 153.
saniut5, 153
nt, 122, 186, 222.
santirimb, 457.
sap5, 216, 422.
siipare, 172.
sapin, 103.
scaun, 56, CO.
sfipurez, v. 421.
sar, v. 24.
liar, 186.
sibilduit, 211.
arampoiu, 291.
saran-Ilia), 37.
s5rbeze0e, v. 21.
054 111.
sbareiog, 247.
sbicesc, v. 282.
sbiciu, 212.
sbiciu, 212.
sbiciuc5, 49.
sboara, v. 27.
sburat, adj. 27.
scats, 444.
scafariu, 172.
scilleea, 71.
sciileeazil, 30.
scillu, 138.
scanceu, 155.
scilnduril, 108, 207, 307.
sefindureana, 276.
scanduritii, 274.
scars, 49, 184-5
scarmlin, v. 8.
sc5rmilnat, 6.
sciluie, 156.
scaun, 123, 131-2, 154-5. 161-2, 170,
206, 259, 276, 470.
sc5une, 156, 259.
sciluni, 131.
scaunoaie, 161.
whim!), v. 370.
schimbiltoare, 151, 199, 276.
chioapa, 396.
schirda, 4,50.
scioalnii 467.
sciubeiu, 467.
sclaiu, 111, 154.
scoicutil, 97.
scopt, 26.
scorojit, adj. 419.
scort, 293, 441.
scranciob, 459-70.
497
SerAnciohar, 470.
scriinciobas, 469.
scrip5t, 262.
scripete, 275, 466.
script, 262.
scripte, 262, 275, 466.
scrobea15, 258.
scrobesc, v. 258.
scufie, 366.
scul, 13, 258, 263.
scul5, 115, 160.
scumpie, 249.
scurtilturil, 265.
scutar, 30.
scuturStoare, 185.
sdrancii, 469.
sdrincill, 469.
sdrohitor, 206.
sea, 49.
secere, 157.
seciu, 85.
secure, 124.
securice, 124.
sedila, 34
serpisor, 393.
servat, 282-3, 413.
sestina, 112.
sfarii, 121.
sfiIrdel, 39.
slarlac, 94.
sfilleazil, 11.
sairtaiu, 100.
sferdecel, 131.
sfesnic, 171.
sfichiu, 212.
sfichiu, 212.
stlichiu, 51.
sfoar5, 275.
sforicicii, 268.
sfreadine, 39.
sfredel, 124-5.
sgfineciu, 125.
sg5rcesc, v. 471.
sgarciu, 161.
sgSrieciu, 170.
sghiab, 111, 222.
sglilvoe, 203.
sgrebene, pl. 208.
sicriu, 157.
sip, 382.
sitan, 72.
sins, 129, 153.
sin5lau, 43.
sinar, 129.
sindila, 108, 422.
sindilar, 108.
sindri15, 422.
sineluiesc, v. 43.
T. Pam lile, Industria casnic1.
sineluit, 43.
sinuit, 129.
sipot, 222, 468.
sir, 180.
siret, 355.
sing, 108.
sisieac, 445.
sislete, 135.
sist, 35.
sistor, 20, 166.
sistor, 422.
situ, 21, 408.
sitar, 20.
salsa'', 21.
slad, 191.
slaiu, 72.
signing, 55, 57.
slanit5, 232.
slating, 47, 247, 397.
siebe, p1. 3.
sleiesc, v. 462.
slemne5, 422.
shrunk 422.
sloboda, adv. 18.
slobozie, 433.
slobozitor, 273.
sloire, 96.
sloiu, 61, 96.
slug5, 348.
sm5coiu, 33.
smiint5n5, 22.
smant5nit, 26.
smetana, 37.
smiuchisii, 26.
smuncesc, v. 203.
snop, 216.
soace, v. 177.
soagatoare, 196.
soage, v. 196.
soare, 236.
sobil, 415.
soboril, 12.
soc, 260.
socalii, 260.
sod5, 61.
soflAnc, 103.
498
soriciu, 58.
sort, 989, 290, 360.
sotoroagil, 348.
sotroagli, 348.
sovrilta, V. 196.
spagat, 67, 213.
spill, v. 120.
spillare, 371.
sp5lat, 6.
sp5Iiitor, 21.
span, 109.
sponc5, 5.
,pant, 279.
sparg, v. 47.
sparg5, 213.
sp5rietoare, 140.
spat, 979.
spatil, 256 7, 264, 968.
speteger, 194.
spine, 245.
spitri, 199, 140.
spitelnic, 104.
splinil, 133, 154.
spogat, 213.
spoit, 381.
spranga, 108.
sprent, 356.
sprentur, 356.
stalp, 111, 166-7, 184, 222, 271, 375,
403, 420, 458, 470.
st5Ipar, 34.
stfirciog, 259.
steclar, 1.
stejar, 249.
stendulet, 167.
stergar, 282, 284, 365.
stert, 34.
Stevie, 410.
stergar, 305.
sticiu, 72.
sticl5rie, 380,
stifale, p1. 411.
stioldic, 71.
stiomp, 471.
stir, 284.
stirbic, 71.
stir, 72.
stiubeiu, 92, 95, 446, 467.
stiv5, 385.
stivat, 385.
stodo15, 446.
stof5, 239.
stolerie, 113.
stors, 95.
strachin5, 387, 390.
striifulgesc, v. 19.
stragalic, 388.
strilgeatil, 33.
striighiat5. 33.
straits, 106, 168.
straiu, 341, 367.
strajil, 66, 440.
striljarin, 42.
string, v. 129.
strangalie, 130.
strapazan, 72.
strat, 177, 184, 261, 271.
strec5toare, 27, 33, 287.
strecur, v. 21.
strecur5toare, 27, 33,220.
streghiat, adj. 24.
strejuri, 450.
strepezeu, 72.
stresina, 419, 422, 430.
stroment, 115.
strug, 169.
strug5rie, 169.
strugiirit, 169.
strugur, 240-1.
strungar, 30.
strung5reat5, 32.
strung5resc, v. 169.
stubeiu, 92.
stup, 92.
stup5, 208.
stupiirie, 92.
stup5rit, 92.
stupinri, 88, 92.
subri, 288, 357, 369.
subpat, 71.
499
substoi, p1. 439.
sutlec, v. 354.
sufulc, v. 354.
sug5toare, 244.
su5hir, 240.
*tunic, 232..
sul, 265, 271-2.
sulamandrri, 292.
suleti, pl. 133.
sulinar, 422.
sumach, 249.
sumilies, 357.
svant, v. 33.
sverdina, 46.
T. T
Tabilcealil, 43.
tribrirc5, 285.
tablil, 109, 175, 402.
Willie, 130.
tilfillug, 186.
tilfaragil, 27.
tain5, 107.
tiller, 19, 167.
nietor, 125.
taistra, 37.
trilbacie, 136.
Melon, 276.
tiller, 387, 390.
talger, 387, 390.
tali* 111, 123, 189, 190, 424, 439.
tillprilas, 106.
falpita, 278.
tillpoiu, 424.
trimilios, adj. 217.
tilmpliirie, 113.
tand5ra, 410.
taneistr5, 37.
tanin, 248.
t5nja15, 138.
tanjea15, 138.
tanjelar, 139.
tanjelutil, 139.
t5paruie, 136.
taping, 107.
tilpoitt, 144.
tar, 106.
Cara, 168.
t5r5iu, v. 24.
tarciliu, v. 21.
tarboc, 71.
tilrbof, 68.
tarc, 2-23, 233, 430.
tarcoalii, 185.
tarcoteiu, 31.
tilrcuiu, v. 21.
farina, 430.
tiirlil, 29, 399.
tarn, 245.
tarns, 92.
tarnal, 426.
tars, 431.
tilrsana, 3, 44, 351.
tiirtilratic, adj. 217.
tilt, 392.
tilleiu, 26.
tau, 125.
tavii, 391.
tilvilluc, 186.
tavillug, 186.
teacil, 119.
teapri, 422.
terteleeiu, 1 1.
500
terns, 136.
tescovinii, 235.
tes15, 125.
test, 131.
tesut, 251.
teucii, 30, 467.
levie, 177.
tidulri, 310.
titv5, 222.
tilindru, 64.
tind5, 408.
tindeche, 277.
tindeiche, 274.
tiniche5, 113.
tint5, 122
tinz5toare, 135.
tipar, 386.
tipAtoare, 62.
tiriplic, 323, 353.
'HA 167.
titeche, 469.
Wein, 34.
titirej, 11, 186.
tivd5, 2 7, 222.
tivesc, v. 352.
tivitur5, 352.
tizic, 394.
tizig, 115.
toaip5, 125.
toartii, 20.
toc 17, 437.
tocila, 378.
tohoarc5, 48.
toiag, 72, 97, 393.
tol, 212, 285, 415.
trap, v. 142.
tr5istutil, 285.
triimba, 282.
trandafir, 54, 248.
trlintor, 93.
tr5ntorit, 94.
tras, 85.
trust, 435.
treapc5, 93.
trestie, 268.
trius5, 450.
troac5, 29, 126, 467.
troitil, 453-7.
tron, 409.
trunchiu, 125.
trusnic, 240.
tucal, 389.
tuhal, 348.
Wick 234.
tuicar, 227.
tulpan, 311, 364.
tunchinar, 144.
tundere, 5.
tuns, 5.
tureatc5, 347.
tusinez, v. 245, 282.
tutoiu, 64.
tutu!, 469.
U
U51, 392.
uboru, 450.
ujba, 72.
ulcia,
undita, 69.
undrea, 318.
unealtii, 115.
ungher, 117.
unghitt. 117.
unt, 22, 34.
untilrit5, 444.
urdesc, v. 34.
urdinis, 93.
ureche, 45, 142, 348.
urluea15, 47, 176.
ursoaicil, 184.
501
ursuc, 6.
uruioc, 362.
vazdoacg, 447.
velnita, 190, 225, 227, 284, 291.-2.
urza15, 262.
409.
urzariu, 263.
urzea15, 262.
urzit, 262.
urzitoare, 263, 444.
usclitura, 239.
uscare, 73, 239.
usor, 417.
ustior, 29.
usuc, 6.
usuc, v. 232.
V.
Vaci -Hie, 186.
yank 462.
vantiri, pl. 369.
vana'toare, 64.
vant, 438-9.
vapait, 71.
\radar, 144.
varga. 141.
vargaluire, 141.
viirnicer, 379.
varnita, 379.
varsa, 67, 69.
vartej, 30, 122, 131, 181, 464, 469.
vartelnita, 259.
varticonita, 474.
vartij, 469.
vArtiloiu, 469.
vas, 392.
vasarit, 438.
vata15, 112.
vatraiu, 132.
Za, 138.
zabun, 357.
zilcatoare, 219.
zagarna, 34.
zamt5.1, 138..
zara, 23-4.
zarzar5, 234.
zaves5, 255.
zavor, 274.
zeciueala, 180.
zemnic, 427.
zer, 33.
zestre, 346, 410.
zimt, 121, 278.
,zimtat, adj. 112.
zoaie, 371.
zobon, 465.
zolesc, v. 371, 441.
zofe, p1. 411.
CUPRINSUL
Peg.
Prefal5
HI
PARTEA I.
Industria animal&
Cap. I.
Cap. II.
Cap. III.
Cap. IV.
Cap. V.
Cap. VI.
Para
Lana
..
.
1
4
Penele
Laptele
14
15
Pie lea
Carnea .
Cap. VII.Grasimi .
..
Cap. VIII.
Oase ;i coarne. .
Cap. IX.
Peftele
Cap. X.
Matasa (Borangicul)
Cap. XI.
Mierea ;i zeara
_.
.38
'52
Z6
..
61
..
64
73
85
97
PARTEA IL
andustria vegetal&
Cap. I.
Lemnul
99
100
113
C. Dogilria (Butnaria)
D. Strung5ria; s5patul in lemn . .
E. Mangalul (carbuncle de lemn) -
F. Impletitul
Cap. II.
......
'
160
169
173
174
Cerealele.
A. Milcinatul cerealelor
B. Spirturi si bauturi de pane (cereale)
176
190
503
Png.
C. Pale le
D. Bucatilria
193
194
19W
214
229.
Cap. V.
Teiul
Cap. VL
Cap. VII.
230
243
244
Cap. VIII.Papura
Cap. IX.
Cap. X.
Maturi
Bure(ii
.
.
.
.
248
247:
24ff
PARTEA III.
To
Cap. I.
u t u 1.
Considerafiuni generale
251
/
Cap. III.
Urzilul i neveditul.
Rdsboiul (slalivele)
Cap. IV.
Cap. V. Teseturile
Piva
Cap. VI.
258
262
269
281
305
PARTEA IV-
lnlloratul qi impletitul.
Cap. I. Infloralul
Cap. II.Implelitul
309
Horbole
319
Cap. III.
317
PARTEA V.
Portu 1.
Cap. I.
Cap. II.
Cap. III.
Consideratinni generale
339
347
368
PARTEA VI.
Industria mineral((.
Cap. I.
Cap. II.
Pialra
Humarii ;i luluri colorate
375
381.
504
Prig.
Oldria
Tizicu/
382
387
394
397
PARTEA VII.
Gospoditria romiineaseil.
Cap. I.
Cap. II.Biserica
Cap. III. Troilele
Cap. IV. Cim itiru/
,,.
Cap. VII.
L .........
399
451
459
457
461
Scrdnciobul
468
469
Incheiee
472
Glosar
475
Critiniceariu Dr. Gh., Igiena taranului roman, Locuinta, incaltamintea si imbracAmintea ; alimentatiunea in diferite regiuni
ale terii i in diferite timpuri ale anului, 1495.
.
,
5,
3,
XXX Lit.
..... .
..
. ,' 1,6o
..
. ........ .
...
lui..1895.
5,
Discurs de receptiune,
cu raspuns de B. P. Hasdeu.
Anal. Acad, IV. 2 . . . I,--Descantece adunate de G, Saulescu, Raport,Anal. Acad. V. 2
1,-
6,
5.
to.
.... ..
.
---7
5,3.3,-
4,
4.
..... .
1,:_..
1.4o
. ..... -.
1
.
0,75
..
.
1,40
1,40
Graie aromane.
Anal. Acad. XX VII Lit.
.. ' 1.6o
Basme aromane i glosar. 1905
8.--;
$iiineanit Lazar, Basmele romane in comparatimit cu legendele an- -- /
tice clasice i in legatura cu basmele popoarelor invecinate 0
ale tuturor popoarelor romanice. 1895
.
.
.
.
Sevastos Elena, Nunta la Romani. Studiu istorico-etnografic compa=
rativ. 1889
Acad.
Tiplea Aleiandru, Poezii populare din Maramurej.
Anal. Acad.
XXVIII Lit. . .
. . . . . . . . 1.20
to.
. ........ .
Vieitt Alexiu, Glosar de cuvinte dialectale din graiul viu al poporului roman din Ardeal.
Anal. Acad. XXIX Lit . , , .
Tioog-rafia eiCOOPERATIVA, str. Belvedere, No. 6.
D,jo
1'