Sunteți pe pagina 1din 9

Universitatea Tisbiscus Timisoara

Facultatea de Stiinte Economice


Specializarea: Strategia afacerilor in mediul european

Analiza unei situatii de criza

Autor:
CASTAIAN NICOLAE.
AN I, MASTER, S.A.M.E.
Curs :
Strategii internationale de firma

2009

Smithfield si pesta porcina


"Falimentul unor fonduri sau jocuri piramidale (Mondragon, SAFI,
FNI, Caritas), falimente sau crize de lichiditati ale unor banci (Dacia Felix,
Bancorex, Banca Internationala a Religiilor, CreditBanc, Banca TurcoRomana), prabusiri de avioane (cele ale companiei Tarom la Balotesti si la
Baia Mare, cele ale aviatiei romane militare in diferite zone ale tarii),
inundatii catastrofale si repetate, incendii (in mediul forestier, in
intreprinderi sau zone locuite), poluari ale unor ape (Somes, Siret, Olt, Jiu),
greve si manifestatii (cu forme violente), atacuri si asasinate asupra unor
personalitati, epidemii succesive, scandalul diplomelor false sau al inscrierii
la licee etc., etc., etc. iata numai cateva exemple, dintre sute de cazuri traite
de societatea romana, care arata ca aceasta perioada este una zguduita de
numeroase crize. In zilele noastre criza (economiei, culturii, valorii,
invatamantului, societatii etc.) a devenit o stare cotidiana, iar cuvantul a
intrat in vocabularul curent al conducatorilor de institutii, al jurnalistilor si al
publicului larg."(Cristina Coman, "Relatiile publice. Principii si strategii",
Editura Polirom, 2001, pg. 117).
Dar iata cum definesc criza Catalin Zamfir si Lazar Vlasceanu in
"Dictionarul de sociologie": "o perioada, in dinamica unui sistem,
caracterizata prin acumularea accentuata a dificultatilor, izbucnirea
conflictuala a tensiunilor, fapt care face dificila functionarea sa normala,
declansandu-se puternice presiuni spre schimbare".

Smithfield Romania
Compania americana Smithfield este cel mai mare producator de
carne de porc din lume. Smithfield Ferme este membru al Smithfield Foods,
cel mai mare procesator si producator de carne de porc din lume, cu venituri
de peste 12 miliarde de dolari in anul fiscal 2007. In afara Statelor Unite,
Smithfield este prezent in Anglia, Franta si Polonia si detine joint-ventures
in Mexic, China si Spania, avand peste 53.000 de angajati.
In Romania Smithfield Ferme si-a inceput activitatea in anul
2004, principalul sau obiect de activitate fiind productia si cresterea suinelor.
Fermele sunt situate astfel:
1. 29 ferme de crestere a porcilor (27 in judetul Timis, una in Bihor si
una in Arad).
2. 2 abatoare in judetul Timis .
3.alte 12 puncte de lucru in judetul Timis (depozite, unitati de
producere de nutreturi etc.)
4.cate un depozit in judetele Tulcea si Mures.
Sursa: Registrul Comertului
Pre-criza
Inainte de izbucnirea crizei pestei porcine, Smithfield a intuit ca
are probleme. Atunci, compania a incercat o miscare care i-a surprins pe
retaileri, lansand o oferta atipica pentru piata: a oferit pentru vanzare in iulie
porci de greutate medie, ceea ce, spun procesatorii, nu avea un precedent. Sa incercat astfel prevenirea crizei. O miscare gresita insa. Retailerii au intuit
ca de fapt, sunt oferta tentanta a companiei se ascunde ceva putred. Astfel,
prin aceasta oferta, Smithfield lasa impresia ca vrea sa scape cat mai repede
de porcii sub greutatea de taiere. O luna mai tarziu de la lansarea acestei
3

oferte, devenea public faptul ca in fermele companiei americane porcii au


pesta, denumire generica data unui grup de boli grave, contagioase, care se
caracterizeaza printr-o evolutie acuta si o raspandire rapida.
De la inceputul crizei ( iulie 2007) , reprezentantii Smithfield au
incercat o gestionare a crizei. Au remis presei mai multe comunicate, care ar
putea fi rezumate intr-o singura fraza: compania colaboreaza cu institutiile
statului si face toate demersurile pentru inchiderea focarelor de pesta.
Smithfield si pesta porcina
Criza a debutat la nceputul lunii iulie, cnd mai multe ziare din presa
centrala relatau despre suspiciuni de pesta porcina la o ferma a companiei
Smithfield. Desi pesta porcina nu este un subiect care sa exploateze
implicatii asupra sigurantei consumatorului si n ciuda faptului ca focarele
de infectie se aflau la sute de kilometri distanta de Bucuresti, pesta porcina
descoperita n fermele Smithfield din Ardeal a tinut paginile ziarelor timp de
mai multe saptamni.
Sursa pentru presa centrala a fost presa locala care a preluat
declaratiile unor oficiali din cadrul ANSVSA. Descoperirea celui de-al
doilea focar de pesta porcina a condus si la alte dezvaluiri n presa, respectiv
faptul ca fermele nu aveau autorizatie de mediu si erau suprapopulate.
Presedintele Autoritatii Nationale Sanitar Veterinare si pentru Siguranta
Alimentelor (ANSVSA), Radu Roatis, a declarat la acea vreme ca doar 11
ferme din cele 25 detinute de compania Smithfield in Timis aveau
autorizatie sanitar-veterinara de functionare.
La aproape un an dupa ce ultimul focar de gripa aviara
avea sa se dovedeasca o piatra de ncercare pentru producatorii romni de
carne de pui, pe fondul discutiilor despre embargo-ul UE asupra carnii de
4

porc provenite din Romnia, unul din numele de referinta ale industriei
devine subiect de presa n vara anului trecut Smithfield.
Desi pesta porcina nu este un subiect care sa exploateze implicatiile
asupra sigurantei consumatorului, microbul fiind netransmisibil la om, si n
ciuda faptului ca focarele de infectie se aflau la sute de kilometri distanta de
Bucuresti, pesta porcina descoperita n fermele Smithfield din Ardeal a tinut
paginile ziarelor timp de mai multe saptamni, contrazicnd aparent cele trei
principii dupa care functioneaza stirile de presa proximitatea temporala,
proximitatea spatiala si impactul asupra maselor. O parte din explicatie o
poarta lipsa de subiecte pe timp de vara. nsa chiar si asa, impactul mediatic
ar fi trebuit sa fie mult mai mic. Ce anume a declansat si a alimentat aceasta
criza?
Punctul zero presa locala
nainte ca presa centrala sa preia subiectul, presa locala a relatat pe
larg despre suspiciunile de mbolnaviri cu pesta porcina la animalele din
fermele Smithfield. Cu doua saptamni nainte de izbucnirea crizei, o stire
potrivit careia mai multe animale din fermele Smithfield ar fi murit din
cauze neprecizate a alimentat setea presei pentru povesti controversate.
Compania parea a fi pregatita pentru un asalt al presei, astfel ca n
articolele din primul val al crizei (4-7 iulie) se regasesc o serie de mesaje a
caror sursa ar fi nsasi compania. La fel ca si n cazul Danone, criza pestei
porcine la fermele Smithfield a pornit de la anuntul autoritatilor potrivit
carora urma ca fermele suspecte sa fie puse sub embargo din cauza unor
suspiciuni de mbolnavire cu pesta porcina. Cum subiectul eradicarii pestei
porcine fusese tema de campanie att n perioada guvernarii PSD ct si
ulterior, dar si un punct important de pe agenda autoritatilor UE care

monitorizeaza agricultura, ceea ce a urmat a fost nu doar o investigatie


jurnalistica n jurul ntrebarii cum a fost posibil, ci si o alta runda de
controverse politice si, mai ales, politizate. Politizarea subiectului explica n
mare masura si de ce aceasta tema a fost att de prezenta n paginile ziarelor
si n emisiunile televiziunilor vara trecuta, n ciuda faptului ca pesta porcina
nu este periculoasa pentru om.
Al doilea focar de pesta porcina
Poate ca lucrurile ar fi ramas la acest stadiu daca nu ar fi fost
descoperit si al doilea focar de pesta porcina la o alta ferma Smithfield, lucru
care a dezvaluit, conform relatarilor presei, faptul ca fermele nu aveau
autorizatie de mediu si erau suprapopulate. Acesta a fost factorul care a
declansat n continuare mediatizarea excesiva a subiectului n presa,
alimentat si de politizarea subiectului. Fata de aceasta situatie, Smithfield a
anuntat ca a declansat propria investigatie interna, reamintind ca este unul
din cei mai mari producatori de carne de porc din lume si faptul ca are
planuri de investitii de mai multe sute de milioane de euro n Romnia.
Urmatoarele zile nu aduc nimic nou n evolutia acestei crize, cu exceptia
unor dezvaluiri cu privire la amenzi acordate companiei anterior pentru
motive pe care presa a ncercat sa le lege de cauzele declansarii pestei
porcine n aceste ferme.
Epilog pierderile unei companii hranesc setea de stiri a presei
Dupa aproape doua saptamni de mediatizare intensa, cazul intra ncet
ntr-un con de umbra. Ultimul val pare mai degraba generat de curiozitatea
presei cu privire la pierderile companiei acuzate, un stereotip foarte des
ntlnit n astfel de situatii. n aceasta etapa, care coincide cu descoperirea
celui de-al treilea focar de pesta porcina, situatia se complica n sensul n
care managementul de la centru al companiei ncepe sa-si exprime
6

ngrijorarea cu privire la situatia din Romnia, semn ca aceasta criza


depasise deja granitele tarii.
In august 2007, Compania Smithfield a declansat propria
ancheta privind functionarea fermelor, dupa ce autoritatile veterinare au
confirmat existenta a doua focare de pesta porcina si au descoperit
numeroase nereguli in ceea ce priveste respectarea normelor sanitarveterinare. "Compania Smithfield si-a asumat un angajament ferm pentru a
respecta prevederile legale din Romania si trateaza aceste aspecte cu mare
seriozitate, motiv pentru care am initiat o examinare ampla pentru a afla
cauzele situatiei actuale", s-a precizat intr-un comunicat remis de companie.
Strategia de gestionare a crizei s-a axat pe mai multe actiuni:
- colaborarea cu autoritatile
- alertarea consumatorilor prin intermediul mass-media
- impuscarea porcilor bolnavi de pesta (67.000 de porci)
- in august 2007, compania a declansat propria ancheta privind functionarea
fermelor
Lasand la o parte profesionalismul celor de la Smithfield, trebuie
mentionat ca fermele detinute de companie in judetul Timisoara se numara
printre cele mai mari surse de poluare a aerului si a solului, potrivit unui
raport al guvernului local citat de New York Times. De asemenea, potrivit
raportului, concentratia de gaz metan din aer a crescut cu 65% din 2002 pana
in 2007. Pentru a "cosmetiza" aceasta realitate, cei de la Smithfield se
implica in actiuni de protectie a mediului, de sprijinire a educatiei, de
promovare a traditiei (toate acestea din subventii UE).
7

CONCLUZII
Principalul obiectiv al companiei a fost pastrarea si totodata

recastigarea pietei. Cu toate acestea, peste porcina i-a "costat" pe americani


11,5 milioane de euro in 2007. Bani pe care inca incearca sa-i recupereze
(potrivit unui articol recent din New York Times) din subventii de la stat.
Lucru destul de greu, avand in vedere lipsa licentelor de la vremea
respectiva.