evidentă, .
conservare, restaurare
Probleme privind terminologia armelor medievale
În istoriografia românească (III)
Sistematizarea termenilor în cadrul
listei de mai sus ne-a dat posibilitatea
să facem unele aprecieri generale asu-
pra conţinutului terminologiei uzitate şi
creşterii volumului acesteia.
Comparînd termenii ce denumesc armele
în diferite perioade se observă inexis-
tenţa unor delimit ări precise între armele
similare din aceeaşi categorie (buzdugan,
ghioagă, lance, suliţă), ca şi faptul că
pînă în secolul al XIX-lea, termenii între-
buinţaţi sînt - cu mici excepţii - carac-
teristici pentru o categorie mare de arme
(cuţit - cuţit, pumnal, stilet).
Totodată remarcăm schimbările care
s-au petrecut în cadrul vocabularului,
realizate prin înlocuirea unor termeni
sau ţnodificarea formelor acestora. Legat de
aceasta relevăm următoarele fenomene:
- înlocuirea termenilor arhaici, popu-
lari şi ,regionali cu termeni contemporani
(baltag - ' secure, îmblăciu - bici de
luptă, fuşte - lance, chiveră - coif,
săhărdac - săgeată etc;);
- înlocuirea perifrazelor cu termeni
specifici (tablă în fruntea cailor - fruntar,
îmbrăcăminte de hier - armură, arc cu
vîrtej - arbaletă etc.);
www.cimec.ro
SPERANŢA DIACONESCU, _ _ __ _
ELENA ROMAN
- adaptarea termenilor arhaici, popu-
lari şi regionali la formele literare (baghio-
netă - baionetă, ghigă, - ghioagă, to-
poară - topor, spată, spagă - spadă,
zele - zale etc.);
- adaptarea neologismelor, intrate
masiv în a doua jumătate a secolului al
XIX-lea în forma lor brută, la sistemul
morfologic românesc (halle-barde - hale-
bardă, coulevrine - culevrină etc.).
De asemenea, relevăm folosirea spo-
radică a unor termeni în lucrările spe-
ciale (ciomag, arcan, dardă, praştie) expli~
cată prin faptul că armele pe care le
denumesc, în generaL nu necesită pre-
cizări de tipul descrierilor; apoi ele au
avut o folosinţă probabilă, de scurtă
durată şi desigur ineficientă, de unde şi
lipsa de preocupare a specialiştilor pentru
studierea amănunţită a lor. Pe lîngă
aceasta se observă apariţia unor termeni
noi (măciucă, seceră) fără corespondenţe
în izvoare, dar cu continuitate pînă in
secolul al XX-lea, ca o dovadă a carac-
terului lor general care le asigură şi sta-
bilitatea în timp.
53
tJ1
H>-
o 1 2 3 4 5 -1 6 7

Sabie XVI sabiiă J,j'

XVII sabiă
~ i-
sabieă.
sabiiă

XVIII călîci parte

sabiiă vîrf
iatagan ascuţiş epeu ascuţiş
XIX iatagan
pală (limi- mănunchi iatagan arab cambrură (curbură)
paloş
tin) sabie călcîi
sabie
paloş sabie baionetă corpul lamei
sabie sabie de împuns faţalamei
sabie turcească gardă
jgheab
lamă
mîner
muchie (dos)
ram de gardă
scobitură
şanţ
tăiş
vîrf
iatagan apărătoare-apendice
paloş creastă
pală apărătoare de gardă
sabie lamă
sabie de vîrf paloş ., aplică

cinste paloş polonez arc de impreunare

sabie înco- paloş unguresc braţ anterior
paloş turcesc braţ de gardă
voiată
sabie braţ posterior
sabie răs­
frîntă sabie baionetă braţ urcător

sabie orien- sabie curbă brăţară

tală
sabie-cutit buton
(dreaptă)
sabie de' artilerie cap de mîner
sabie de cavalerie contragardă
sq,bie pum-
nal sabie de curte contratăiş

sabie tur- sabie de infanterie cotor

cească
sabie de luptă ecuson
sabie ungu- sabie de Landsknecht extremitate
sabie de oblinc faţa lamei
rească
(dreaptă)
sabie de ofiţer gardă
sabie de onoare gardă cochilie
sabie de oras gardă cu braţe in formă de "S"
www.cimec.ro sabie de per~onalitate gardă în cruce
 2 3 4 5 6 7

sabie de tip Claymore. gardă-placă cu perforaţii

sabie de tip moldovenesc gardă-reţea
sabie de tip occidental garnitură metalică
sabie de tip oriental inel lateral
sabie de tip schiavona inel orizontal
("Schiavona") inel vertical
sabie de tip valenciene lamă
(,,8. la Valencienne") lentilă
sabie de tip verdun mîner
("Verdun") muchie netăioasă
sabie de tip valone nervură
("Wallone") originea gărzii
sabie de trupă plăsea

sabie de vînătoare ramură de gardă

sabie dreaptă ramură exterioară
sabie încovoiată ramură interioară
sabie mare resort
sabie militară semiinel
sabie model unguresc şanţ
sabie-pumnal talon
sabie scurtă tăiş
sabie turcească vîrf

XVII săgeată

XVIII săgeată pană săgeată

săhărdac stanzul
săgeţii

XIX săgeată săgeată capăt

săgeată de mînă fier
vergea

săgeată vîrf bolţ aripioară

săgeată barbelată corp
săgeată cu coroană dispozitiv tubular de
săgeată cu corp ţepos înmănuşare
săgeată cu vîrf bifurcat fier
săgeată cu vîrf bont fitil
U1 săgeată de arbaletă
CJ1
www.cimec.ro
 o 1 2 I 3 4 5 6 7

----..a.!IIII......;~.T~ săgeată
săgeată
săgeată
de arc
d e tip "carreaux"
de vînătoare
man şon

muchie
nervură mediană
săgeată explozivă penaj
săgeată grea peduncul
săgeată incend iară tăiş
săgeată "matras" tub de înmănuşarc
săgeată simplă ţep
săgeată tăioasă vîrf
mzrr' p~ săgeată tătărască
~~~____-'~~~______' -__-:'~~__~__________~__'_______~_________ '_i __s._ă~g_e_
a_t.ă
__ u~şo_a
_r_ă_________ ____ ' ___ I_______ __ '___'____________ __ "____
I
--- - -- - - - --
pavăză pavăză plad t
scut scut
scut circula ~

pavitză pavăză aplică ombilicală

pavăză pavăză de tip ceh bordură
simp lă pavăză simplă buton
scut pavăză "targe" cîmp
scut curea de suspendare
scut burgtlllcl nit
scut c ircular proeminenţă ombi li ca l ă
scut de lu ptă regiune ombilicală
scut de paradă rezemătoare
scut de tip ceh rozetă
scut de tip targe sistem de curele
scut d e turnir umbo
scut dreptunghiular vîrf
scut englez
scut francez
scut mare
sout mic
scut oriental
scut rondaşă
scut rotund
scut tătărăsc
scut triunghiular

www.cimec.ro
 o 1 2 3 4 5 7

Seceră XIX seceră

XX seceră seceră fl'er

seceră de gardă hampă
seceră de luptă manş o n

seceră de paradă muchi e

I I originea fi erului
I
I talon
i
_"___- J I tăiş

Secure
XVIII
XIX
b altag '1I-.·- 1
I secure I
- - -- - - -- -

hastă (se cure)

verigă
- -- - --- - - - ._ - -_ ._- - - - -- - -

coadrt
secure dom- I secure fier
r.-J·
nească
. I secure os-
" I tăşească
XX secure secure (b ardă) coadA
se.cure d e secure clasică corp
luptă secure combinată 'dardă
secure d e breaslă fier
secure de cavalerie man şo n

secure de călăreţ muchi e ne tăioasă

secure de luptă şmol
secure de paradă suliţă
secure de vînătoare talon
secure grea tăiş
secure mică verigă de 'inmănuşare
secure orientală virf
secure saxonă

parte
virf
-- I -~---- +----- I ----- - - -_. -- - - - - -- -- - - - -- - 1----'-- -- - - - -- - -:-1
epeu cstoc capul mînemll.).Î
floretă estoc (vîrf) ,
spadă gardă ~- '
,

" ;':~ .' "'c,; J,

,
spadă-baionetă
,-
www.cimec.ro 'o, _:':~.:!,~ "; ..-:',,;;L-c {;\/jj;,::,':0.·it)r~~?i;tJit
o 1 2 3 4 5 6 7

pivot
tăiş
vîrf
xx spadă flambergă apărătoare
floretă aplică
paloş * (spadă de paradă) arc de împreunare
rapieră arc urcător
semispadă aripă-cîrlig
spadă braţ anterior
spadă bretta braţ de gardă
spadă "Claymor" braţ posterior
spadă curbă braţ urcător
spadă de arbaletier buton
spadă de arcaş cap de mîner
spadă de cavalerie cîrlig-aripioară
spadă de călăreţ cochilie
spadă de două mîini contragardă
spadă de execuţie cotor
spadă de Landsknecht cupă
spadă de oblinc (estoc) ecuson
spadă de o mînă şi jumătate extremitate
spadă de paradă gardă
spadă de tip schiavona gardă cu braţe în ,,5"
spadă de vînătoare gardă cupă
spadă "estoc" gardă deschisă
spadă grea gardă dublă
spadă "limbă de bou" gardă în reţea
spadă pumnal garnitură metalică
spadă tip estocada inel de-a lungul tăişului
spadă simplă inel lateral
spadă uşoară inel orizontal
spadă "Wallone" inel pentru degetul arătător
inel vertical -
lamă
lentilă
mîner
nervură
nit
onglnea gărzii
pinten de oprire
placă-apărătoare
ramură de gardă
resort
ricasso
www.cimec.ro
 o 1 2 3 4 5 7

semicochilie
semiinel
şanţ
talon
tăiş
vîrf
Suliţă
XVI giuvea
suliţă

XVII suliţă fier

prapor

XVIII giudea fier suliţă

suliţă prapor
suliţă văru-
ită

XIX geret fier esponton

suliţă javelot
pică
pique (suliţă)
suliţă

XX piccM vîrf semisuliţă ari pă laterală

suliţă suliţă braţ - gardă
suliţă de suliţă (fuşte) * bumb
azvîrlit suli ţă (lance) cap metalic
(lance) suliţă cu cîrlig cîrlig
su1i ţă de gardă coadă
suliţă de LandsknechL fier
suliţă de luptă gardă
suliţă de paradă hampă
suliţă de vînătoare lamă laterală
suli ţă foarte lungă manşon

suliţă grea muchie

suliţă - halebardă nervură mediană
suliţă - lance , nit
suliţă - lance de tip "javelot" peduncul
suliţă obişnuită proeminenţă inelară
suliţă moldovenească secure
steguleţ
tub de înmănuşare
vîrf

www.cimec.ro
 5 6 7
o 2 4

Topor XVII topoa r{l coadă

topoară
ungureşt i
------~ ~--~-I-----~ ·~---~-------- I----~-------I

-xr~~~_1 topor
topor
topor dc
luptă
coa d ă
topor
topor
topor - ciocan
coadă
corp
XX (bardă.) topor combinat fier
topor de luptă manşon
topor de tipul "hâche d'arme" muchie netrlÎoasit
topor greu parte tiii ctoare
topor obişnuit I şmol
tăi;;
-- --~~~-- ----'--- - --
Tun
XVII bal e mez I
pioil
pi vă
puşcă
puşcă hu ş-
niţă
PUŞci'l marc
puşcă
uşoară
sacaluş
tun
----- I------ ----~ - - - - - - - - - - i- - -- -- - - -- - - - --- -- - - - - - - - -- - - --1
-1XVIII balghe tn ez
balemez
gură

bali mez
baninez
haubiţă
mortir
pivă
pivă de
aruncat
puşcă
puşcă mare
sacaluş
tun
tun greu
tun mare
tun mic
ţăcăluşă
www.cimec.ro
 I I
o I 1 1 2 I 3 1 4 ! 5 I ti 7

XIX top gură bombardă * bombarel ă afet

tun cu gura culevrină crapod bară ele fi e r
ca de somn mortier * culevrin ă cerc -
tun mare tun ele mortieră cu Iată
tun mi c bate rie puşcă ele ziei fretr,
----

tun de serpentin gura ţe vii

campanie tun el e aseeli u Iafet
tun de tun el e cîmpie roată
cîmpie tun ele coasti't ţeavă
tun faleonet I tun d e munte
tun luare veugl er
tun foarte

I mare
I
I
XX bo mbarelă afet bombarc!ă de Jllînă afet
bombardă calibru bombanlă propriu-zi să bra ţ propti tor
mare roată culevrină brăţară t
bombardă ţeav ă morti e r butuc
mic ă obuzier cameră el e în cărcare
coulevrin tun * cîrlig de fix a re
culebrină tun de cetate culată
faleonet tun d e cîmp fitil
tun ele tun de mînă fretă
I cîmp tun greu
furcă
tun mare I tun mare
gura ţe vii
tun mic tun mic
tun rueli- tun mic ele lnln{l inel
mentar lăcaş
tun uşor lumin ă

, orifidu ele apri nderc

placă mo Li Iă
prelungire în formă el e sCc:U'ă

roată
scară
tampon
tigrtiţă
tunet
ţeavă
uluc
ulnăr

www.cimec.ro
 .
o I 1 I 2 II 3 I 4 I 5 I 6 I 7

vergea
vîrf

Zale XVII zdauă

XVIII căftan cu sîrmă

, sîrmă ,
ţesut
zdauă

XIX cămeşă de zale armură completă de zale brasardă

zale cămaşă de zale copsar
zelă · tunică de piele cu inele de gambier
metal inel
XX
cămaşă de armătură metalică aplică de întărire
zale cămaşă de zale inel
zale cămaşă de tip occidental nit
" zauă cămaşă de tip oriental ochi
glugă de zale placă
mănuşă de zale reţea metalică
za solz
c zauă

www.cimec.ro
 Oprindu-ne atenţia şi asupra terme- nată numărul denumirilor de specialitat e
nilor ce definesc elementele specifice, întrebuinţate în materialele cercetate con-
constatăm că în secolele XVI-XVIII ei statăm următoarele: termenii folositi în
sînt folosiţi accidental . În lucrările spe- izvoq.re cunosc o creştere pînă îI!' se~olul
ciale din secolul al XIX-lea se întî1nesG al XVIII-lea, după care înregistrează o
în mod curent în descrierea fiecărei arme, scădere bruscă, fenomen ce se datoreste
iar în secolul al XX-lea se produce o reducerii considerabile a scrierilor inch~se
schimbare atît calitativă - prin înlătu­ în această c'a tegorie, înlăturării din folo-
rarea unor termeni perimaţi sau înmul- sirea curentă a tipurilor de arme medie-
ţirea sinonimelor întrebuinţate la descri e- vale şi deci dispariţiei din documente a
rea unei singure arme (aparat de dare a menţiunilor despre ele; curba ce repre-
focului, dispozitiv de aprindere, meca- zintă numărul de termeni folosiţi în
nism de dare a focului, dispozitiv de lucrările generale urmează o linie ascen-
funcţionare) sau indicînd părţi similare dentă păstrînd totuşi o valoare apropiată
la diferite arme (aripă; aripă-cîrlig; ari- de cea a izvoarelor. Explicaţia se găseşte
pioară; cîrlig-aripioară; pinten), cît şi în întrebuinţarea de dUre istorici a
cantitativă - prin precizarea altor ele- termenilor luaţi din cronici - adeseori
mente componente. sub forma citatelor, datorită puterii lor
Procesul de îmbogăţi re a vocabularu- de evocare a luptelor - şi numai în rare
lui, care se poate remarca, dealtfel, cazuri, adaptarea acestora la limbajul
din simpla lecturare a tabelului prezen- contemporan. Ordonata termenilor folo-
tat mai sus, îl ilustrăm cu ajutorul gra- siţi în lucrările speciale nu necesită comen-
ficului alăturat. tariu întrucît se obs ervă curba exponen-
Înregistrtnd pe abscisă timpul de-a ţială a ei care atinge punctul maxim în
lungul căruia am urmărit evoluţia termi- secolul al XX-lea.
nologiei armelor medievale, iar pe ordo- Pentru a sublinia cresterea cantitativă
si calitativă a termeniior am recurs si
ia compararea numerică a acestora din
~oo '7z voc-re cele două extreme : izvoare si lucrări
- Oc"vm ir i speciale. .
- Por:;'; C'ompony,fe
Pentru izvoare, situaţia se prezintă
soo ,L vcrâr; ge"ua/~
- - Oenumiri
astfel:
- - - P6rf;compon~nfe
- la armele albe sînt consemnaţi 17
4 ucrări ~f>ec;o/e termeni-titlu cu 31 variante denumiri;
... .. Oenumiri
.... Pâr,!i coml'0nenfe - la armele de apărare individuală
la cei 4 termeni-titlu . menţionaţi apar
JOO
9 variante;
- armele de aruncare la distantă sînt
prezente doar cu 3 menţiuni te~ino­
logice şi 5 variante;
~OO
- la armele de foc, cele 4 categorii
nominalizate au un număr de 32 variante.
Aceasta indică, în ordine pentru un ter-

/
--- ----"

/
..
men 1,81; 2,25: 1,66 şi respectiv 8 vari-
ante denumiri. Se evidenţiază deci abun-
denţa denumirilor la armele de foc, fapt
/ /
ce concordă cu folosirea preferenţială a
/
/ /
/ /
/ acestora pe cîmpul de bătaie (înlocuiau
/ ./
/ lupta corp la corp, dezavantajoasă în
./
cazul unui adversar mai numeros, cu
! ./

./
./
./
lupta la depărtare ce avantaja oastea
română). Pe ansamblu observăm laace-
XVIU XIX xx eaşi categorie de materiale că la 28 tipuri

www.cimec.ro 63
~oo ;Jzvoc-re
- - O(!n um ir i
- - Pâ/"/-; C'OmJ='0nMt~

$00 L veră,.! gt!nera/~

- - O~numir/
- - - Părli eomponenf(!

4-00 L verâr; sfJeciolt!

O(!numiri
Pâr/i comfJonenfe

JOO

r--- -- .......
/
/
/
..
/
/
/ /
/ /
/

/ ./
/

./
I ./
./

./
./

XVI SecolvI XVII XVIII XIX XX

I

www.cimec.ro
de arme sînt mentionati 77 termeni
diferiţi (denumire şi' vari~nte) şi numai
22 termeni ce desemnează elementele
specifice.
Pentru lucrările speciale contemporane,
raportul este următorul:
- la armele albe sînt menţionaţi 20
termeni-titlu cu 192 variante;
- armele de apărare individuală pre-
zintă 5 termeni-titlu cu 75 variante;
- armele de aruncare la distanţă au
5 categorii nominalizate cu 44 variante;
- armele de foc au 4 termeni-titlu
cu 41 variante; pentru un termen exis-
tînd în ordine la categoriile enumerate
mai' sus 9 60; 15; 8,80; si respectiv 10
variante. Este clară înm~lţirea termeni-
lor de specialitate - foarte accentuată
la armele de apărare individuală (dato-
rită intrării masive în terminologia de
resort a denumirilor ce desemnează arme
de apărare medievale, cu o largă folosire
în occidentul Europei, dar rar întîlnite
în ţările române) şi relativ redusă la
armele de foc (la care apar numeroase
variante terminologice şi în izv?a;-e).
Procentual, această sporire maSIva a
numărului termenilor este repartizată
astfel:
- armele albe de la 31 la 192 termeni,
deci o creştere de 619,35%;
- armele de apărare individuală de
la 9 la 75 termeni, deci o creştere de
833,33%;
- armele de aruncare la distanţă de
la 5 la 44 termeni, deci o creştere de
880%;
www.cimec.ro
- armele de foc de la 32 la 41 termeni,
deci o creştere de 128,12%.
O mărire spectaculoasă a numărului
de termeni se poate constata la elemen-
tele specifice enumerate pentru descrie-
rea armei. Astfel, pentru a lua nu~ai
două exemple, izvoarele menţionează pen-
tru armele albe 5 denumiri care indică
elemente componente, în timp ce în
scrierile de specialitate apar 108 aseme-
nea denumiri ceea ce indică o creştere
de 2161%, iar la armele de apărare indi-
viduală se înregistrează o sporire de la
6 la 114 denumiri reprezentînd elemente
specifice, deci un procent de creştere
de 1900% (precizăm că cifrele notate
nu includ si termenii ce desemnează
elemente sir~ilare de la arme diferite).
Această deosebită abundentă a ter-
menilor este urmarea firească ~ studierii
în profunzime a armamentului în ansam-
blu si a fiecărei arme în parte, respectiv
mări~ea gradului de specializare în acest
domeniu. înmulţirea vertiginoasă a numă­
rului de termeni conduce la folosirea,
chiar în cadrul unei singure lucrări de
specialitate, a unor serii şi grupuri sino-
nime cerute de necesităţi de nuanţare
stilistică şi lexicală. Ţinînd cont de acest
aspect se impune elaborarea unei liste
normalizate de termeni, necesară oricărui
domeniu de cercetare; aceasta ar duce
în mod implicit la ridicarea calităţii
evidenţelor ştiinţifice de muzeu legate
de colecţiile de arme medievale.