Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sisteme Informatice Geografice
Sisteme Informatice Geografice
1. Definiii
2. Aplicaii GIS
3. Harta
4. Modelul de date geo-relaional
5. Evaluarea economic a implementrii unui GIS
6. Schema de organizare i strategii pentru implementarea unui GIS
7. Open GIS Definiii, concepte, modele
8. Curs Arc GIS 9.3 i aplicaie practic
9. Extensii ArcGIS 9.3
10. Noua arhitectura GIS a ESRI
11. Prezentri power point
1. Definiii
Sistemele informationale geografice (Geographical Information Systems - GIS) fac parte din clasa mai larg a
sistemelor informatice. Ele au ca principal caracteristic tratarea informaiei innd cont de localizarea sau amplasarea ei
spaial, geografic, n teritoriu, prin coordonate. Tehnologiile GIS au aprut n urm cu trei decenii din necesitatea de a
facilita operaii complexe de analiz geografic pentru care sistemele existente (CAD, DBMS) nu ofereau nici o posibilitate
ori necesitau un mare consum de timp sau proceduri foarte anevoioase.
Facilitnd prelucrarea i analiza datelor spaiale, provenite att din surse clasice, convenionale (harti, planuri,
etc), ct i din surse ce implica tehnologii avansate (imagini aeriene si satelitare, teledetectie, GPS), sistemele din categoria
GIS constituie unica soluie prin care se pot rezolva raional, inteligent i eficient problemele tot mai dificile legate de
utilizarea resurselor terestre. Aplicabilitatea GIS este practic nelimitat cci marea majoritate a activitilor umane are drept
trstur important localizarea n spaiu. n mod natural, un astfel de sistem este utilizat pentru producerea de planuri i
hri, gestionarea reelelor de utilitate public (ap i canalizare, termoficare, electrice, telefonice, gaze, drumuri, ci ferate,
linii de transport urban, etc.), identificarea amplasamentului optim pentru o investiie, studiul impactului unui obiectiv
(central nuclear, aeroport, rafinrie, ...) asupra mediului ambiant, etc.
Informaii de calitate nseamn decizii de calitate. Sistemele GIS, integrnd baze de date ce contin si informatie de
localizare impreuna cu faciliti de suport al deciziilor, pot fi un ajutor fundamental n managementul oricrei organizaii
complexe, cu sarcini multiple, interdependente.
Definiia 1: GIS este o colecie de componente hardware, software, date geografice i personal, destinat
achiziiei, stocrii, actualizrii, prelucrrii, analizei i afirii informaiilor geografice n conformitate cu cerintele unui
domeniu aplicativ.
Pentru a nelege aceast definiie, trebuie s facem urmtoarele comentarii:
1. componenta hardware nseamn att platforma de calcul ct i echipamente periferice pentru introducerea datelor i
pentru comunicarea (afiarea) rezultatelor;
2. componenta software trebuie s ofere o serie de funcii de baz, cu aplicabilitate general, i n acelai timp s permit
adaptarea/extinderea la specificul oricrei aplicaii; funciile oferite trebuie s permit att analiz vectorial i
cartografie automat, ct i prelucrarea imaginilor i modelare spaial (raster), laolalt cu gestiune de baze de date i
acces multi-media;
3. componenta date geografice este determinant: cea mai costisitoare i longeviv component a unui GIS este baza de
date geografice. Prin urmare, introducerea datelor este o operaiune de o importan considerabil. Introducerea datelor
se poate face prin: digitizare, scanare, din msurtori n teren (staii totale), prelucrarea imaginilor de teledetecie,
fotogrametrie digital, conversie din alte formate. Intretinerea si actualizarea datelor geografice reprezinta o a doua
etapa, practic cu desfasurare continua in timp si care necesita adesea resurse speciale dedicate (hardware, software si
personal);
4. componenta personal nseamn o echip format din trei categorii de specialiti:
cei care implementeaz software-ul de baz sunt implicai n activiti de instruire a utilizatorilor, asisten tehnic
i consultan;
cei care creeaz i ntrein baza de date digitale sunt responsabili pentru continutul, precizia si acurateea datelor
oferite utilizatorilor;
cei care utilizeaz software-ul i baza de date geografice pentru a rezolva probleme concrete sunt implicai n
formularea specificaiilor de definiie a proiectelor (aplicaiilor) GIS, dezvoltarea de tehnologii specifice, generarea
produselor GIS i asistarea proceselor decizionale.
Din definiie rezult urmtoarele aspecte:
(i) O abordare GIS implic n mod necesar tratarea unitar ntr-o baz de date unic i neredundant a componentelor
grafice, cartografice, topologice i tabelare. Dei au un rol important n cadrul GIS, elementele de grafic pe calculator
reprezint numai una dintre modalitile de consultare sau raportare a coninutului unei baze de date spaiale. Baza de
date permite o gam divers de alte tipuri de explorare ce necesit n special capacitate de tratare i de prelucrare pe
criterii geografice i analitice.
(ii) Un GIS include o colecie de operatori spaiali care acioneaz asupra unei baze de date spaiale pentru a referi geografic
o mare varietate de informaii reale. Un model de date GIS este complex pentru c trebuie s reprezinte i s
interconecteze att date grafice (hri) ct i date tabelare (atribute). In plus, chiar prin natura sa, un GIS complex este
utilizat pentru a simula situaii i evenimente reale extrem de complicate. Acest fapt solicit i mai mult capacitatea
modelului GIS de a reda perfect evenimentele i fenomenele din realitate.
Intr-o alt variant, Definiia 1 poate fi formulat astfel: GIS este o tehnologie care utilizeaz baze de date
localizate spaial (prin coordonate), un sistem de tratare adecvat a acestora, echipamente specifice pentru introducerea,
stocarea, actualizarea i afiarea datelor spaiale, precum i un personal specializat.
Definiia 2: Prin date geografice se nelege ansamblul format din date spaiale (localizate prin coordonate) i date
descriptive (atribute) asociate obiectelor/fenomenelor geografice (strzi, parcele, accidente). O baz de date geografice este
o colecie de date geografice organizate pentru a facilita stocarea, interogarea, actualizarea i afiarea de ctre o mulime de
utilizatori n mod eficient. Datele spaiale utilizate n tehnologiile GIS se pot clasifica dup: a) precizie, b) documentele
primare utilizate, c) ciclul de actualizare.
Definiia 3: Prin refereniere geografic (sau georeferentiere) se nelege stabilirea relaiei dintre coordonatele
unui punct pe o foaie plan (hart - 2D) i coordonatele geografice reale din teren (pe suprafaa Pmntului 3D,
aproximata printr-un elipsoid de referinta).
Scurt istoric: Ca n orice domeniu tehnic, exist diverse variante privind prioritatea n acest domeniu . Dei exist
o serie de preocupri i chiar o definire a unui GIS nc de la nceputul anilor '60, este n prezent evident faptul c
dezvoltarea unui sistem informatic geografic real este direct dependent de resursele hardware i software disponibile. n
prezent, cnd performanele n domeniul procesoarelor, al sistemelor grafice, al dispozitivelor de memorare i stocare sunt
uimitoare chiar i pentru cei implicati direct in domeniul tehnologiilor informatice, este greu de acceptat faptul c un sistem
cu funcionalitate real n tehnologia GIS ar fi putut exista mai devreme de deceniul 8. Cert este faptul c piaa de GIS are
n ultimii 5-10 ani o dinamic anual constant de cca 15%. Creterea fr precedent a performanelor sistemelor din clasa
PC a asigurat accesul la tehnologiile GIS al unor noi clase de utilizatori.
Clase de aplicaii GIS: In funcie de modul de obinere a datelor cartografice digitale, putem defini dou principale
clase de utilizatori ai tehnologiilor GIS: a) productorii de baze de date cartografice digitale; b) utilizatorii de baze de date
cartografice digitale.
Date descriptive
(Atribute)
Date spaiale
(Coordonate)
ID unic
ID
Folosinta
Stare
11
12
24
industriala
agricola
industriala
buna
f.buna
medie
ID
11
12
24
Comparaii
GIS-SGBD (Sistem de Gestionare a Bazelor de Date DBMS in engleza):
Un GIS conine un SGBD special, capabil s gestioneze date spaiale (coordonate), s insereze i s regseasc
informaii n funcie de localizarea acestora n teritoriu si de elementele descriptive.
GIS-CAD:
Un GIS ofer faciliti grafice de tip CAD i n acelai timp este destinat s efectueze analize spaiale complexe,
s genereze automat informaii spatiale noi, s trateze coordonatele geografice (sferice sau carteziene) i proieciile
cartografice. Harta este un produs metric, pe care se pot efectua msurtori precise. Sistemele de tip CAD nu gestioneaza
baze de date, fiind destinate strict reprezentarilor grafice. Sistemele de tip CAD nu efectueaza analize spatiale si nu
gestioneaza coordonatele generate prin diferite proiectii cartografice.
GIS-Cartografiere automat (automated mapping):
Un GIS conine funciile necesare cartografierii automate dar nu este orientat ctre aceasta.
Metode utilizate
Clasificri de imagini
Import
Msurtori de teren:
informaii stocate ca fiiere ASCII
manuscrise
GPS
Tabele, foi de calcul in diferite formate
Import
Citire direct fiiere dBASE, Access
Scanare-vectorizare
posibil pe un PC modest
(procesor,
Vegetaie
Straturi
tematice
existente
Drumuri
Hidrografie
Construcii
Tem nou
Straturi tematice
generate prin
analiz
spaial
Incendiu
Drumuri afectate
Culturi agricole distruse
Depozite de cenu
RAM)
ale
2. Aplicaii GIS
Tehnologia GIS i dovedete utilitatea n orice domeniu de activitate care se bazeaz pe tratarea informaiilor spaiale:
cadastru urban
optimizri transport urban
stabilirea amplasrii optime a noilor obiective (nzestrri edilitare, cartiere de locuine, obiective industriale
obiective social-culturale, etc.)
spaiu locativ
arondri pe diverse criterii
studii de urbanism
acordarea permiselor de construcie/demolare
inventarierea folosinei terenurilor
organizarea colectrii i depozitrii deeurilor menajere
organizarea interveniilor de urgen (salvare, poliie, pompieri, depanare)
evidene necesare poliiei, pompierilor, circumscripiilor financiare
2. CADASTRU
integrarea complet a procesului cadastral, pornind de la msurtorile de teren i ncheind cu editarea planurilor i
registrelor de eviden cadastral
faciliti de comunicaie cu sistemul de taxare al Ministerului Finanelor, cu alte organisme publice sau persoane
fizice care solicita date cadastrale
3. PROTECIA MEDIULUI
supravegherea rezervaiilor naturale
analiza polurii solului, apei, aerului
urmrirea efectelor produse de diveri ageni poluani
analiza zonelor afectate de diferii poluani (chimici, sonori, fizici, etc.)
analiza zonelor afectate de dezastre naturale
5. PETROL I GAZE
6. CARTOGRAFIE
consumatorilor
planificarea lucrrilor de extindere a reelei de distribuie a apei i de canalizare
(7.b) aplicaii n domeniul producerii i distribuiei de energie electric:
cartarea dotrilor electrice
inventarierea, analiza i supravegherea dotrilor electrice
identificarea amplasamentului optim pentru un nou obiectiv
planificarea operaiilor de ntreinere, reparaii
proiectarea, ntreinerea i optimizarea reelelor electrice
analize demografice pentru planificarea distribuiei i anticiparea vrfurilor de sarcin
planificarea operaiilor de rezolvare a reclamaiilor i sesizrilor consumatorilor
optimizarea activitii de citire a contoarelor i ncasare a facturilor prin arondarea consumatorilor
analiza zonelor unde apar frecvente disfuncionaliti
identificarea i ntiinarea prompt a tuturor consumatorilor afectai de ntreruperea temporar a furnizrii de
energie electric din diverse motive (avarie, lucrri)
analiza ncrcrii reelelor electrice
8. TRANSPORTURI I TELECOMUNICAII
9. COMER
11. GEOLOGIE
14. FINANE-BNCI
inventarierea clienilor
15. POLITIC
b.
c.
d.
e.
3. Harta
Pentru a modela lumea nconjurtoare, sistemele GIS utilizeaz obiecte i relaii spaiale. Obiectele GIS sunt
entitati localizate pe/sau n apropierea suprafeei Pmntului. Acestea pot fi naturale (ruri, vegetaie), construite (drumuri,
conducte, cldiri) sau convenionale (frontiere, limite de parcele, uniti administrative). Un obiect GIS se caracterizeaz
printr-o poziie i o form n spaiul geografic i printr-o serie de atribute (elemente descriptive). Relaiile spaiale dintre
obiecte (vecintate, interconexiune, continuitate, inciden, etc.) ajut la nelegerea situaiilor i luarea deciziilor.
Harta este o reprezentare grafic la scara a unei poriuni din suprafaa Pmntului n care punctele, liniile i
poligoanele indic poziia i forma spaial a obiectelor geografice iar simbolurile grafice i textele descriu aceste obiecte.
Relaiile spaiale dintre obiectele geografice sunt implicit continute i trebuiesc interpretate de ctre cel cruia i se adreseaz
harta.
Punctele reprezint obiecte GIS prea mici pentru a putea fi descrise prin linii sau poligoane, cum ar fi stlpi de nalt
tensiune, copaci, fntni, locuri unde se petrec diverse evenimente (accidente rutiere, infraciuni) precum i obiecte care
nu au suprafa, cum sunt vrfurile munilor. Punctele se reprezint utiliznd diverse simboluri punctuale grafice i pot
fi nsoite de texte explicative corespunznd valorilor atributelor aferente. Din punct de vedere geometric punctele sunt
caracterizate prin coordonate x, y (si eventual z).
Liniile reprezint obiecte GIS prea nguste pentru a putea fi descrise prin poligoane, cum ar fi drumuri, cursuri de ap,
precum i obiecte liniare care au lungime dar nu au suprafa cum sunt curbele de nivel. Liniile se reprezint utiliznd
diverse simboluri liniare grafice i pot fi nsoite de texte explicative corespunznd valorilor atributelor aferente. Din
punct de vedere geometric, liniile se caracterizeaz prin lungime.
Poligoanele sunt suprafee nchise reprezentnd forma i poziia obiectelor GIS omogene cum ar fi lacuri, uniti
administrative, parcele, tipuri de vegetaie. Poligoanele se reprezint utiliznd diverse simboluri liniare grafice pentru
contururi, simboluri grafice de hauri pentru interior i pot fi nsoite de texte explicative corespunznd valorilor
atributelor aferente. Din punct de vedere geometric, poligoanele se caracterizeaz prin arie i perimetru.
Harta digital (expresia vizuala a unei baze de date GIS) este o reprezentare la scara a unui teritoriu geografic
bine delimitat, toate informaiile continute (punctele, liniile si poligoanele) fiind localizate prin coordonate (toate elementele
continute pot fi practic reduse la perechi de coordonate x, y specifice unei proiectii cartografice). Spre deosebire de hartile
traditionale, analogice (pe hartie), harta digitala poate fi vizualizata in mediul GIS chiar si la scara 1:1, scara de referinta a
acestui tip de harta ramanand cea a sursei (adesea analogice) din care a fost generata harta digitala.
Formatul ARC/INFO coverage memoreaz coordonate numai pentru puncte, arce i noduri i utilizeaz relaiile
topologice pentru a defini poligoane i reele. Poligoanele i reelele stau la baza definirii de regiuni i rute.
Formatul ARC/INFO coverage permite integrarea unei mari varieti de date geografice: imagini video, nregistrri
de teledetecie, desene CAD, documente scanate, fiiere text, fiiere RDBMS comerciale.
Modelul de date ARC/INFO coverage utilizeaz urmtoarele dou concepte de baz:
a) Structura
de date
ARC-NOD:
Aceasta este cea mai eficient structur pentru a reprezenta date de tip vectorial. In aceast
structur, arcele sunt determinate prin noduri iar poligoanele sunt construite prin arce. Nodurile
definesc cele dou capete ale unui arc; dou sau mai multe arce se pot inter-conecta printr-un nod
comun. Un arc este format din cele dou noduri extreme i de o serie de puncte intermediare (de
inflexiune) care dau forma arcului. Nodurile i punctele intermediare sunt reprezentate ca perechi
de coordonate x, y. Un poligon este format dintr-o serie de arce ce definesc conturul acestuia.
In acest mod este eliminat duplicarea datelor: frontiera comun a dou poligoane adiacente
este memorat o singur dat; un punct comun mai multor arce este reprezentat o singur dat.
Aceast structur asigur nu numai stocarea eficient a datelor i implicit prelucrarea mai rapid a
unui mare volum de date, ci este i un suport foarte eficace pentru definirea relaiilor spaiale dintre
obiecte: poligoanele care utilizeaza cel puin un arc comun sunt vecine, o serie de arce interconectate prin noduri comune formeaz un traseu ce poate fi strbtut, etc.
b) Topologia:
Acesta este un concept matematic utilizat pentru a reprezenta explicit relaiile spaiale dintre
obiecte (vecintate, continuitate, interconexiune). Cele trei concepte topologice specifice
formatului de date ARC/INFO coverage sunt:
conectivitate (relaia ARC-NOD) - arcele se inter-conecteaz prin noduri (n structura
coverage, informaiile spaiale asociate arcelor se memoreaz ca liste de perechi de
coordonate X, Y corelate cu liste de triplete ARC, FROM-NODE, TO-NODE); toate
arcele care au un nod comun se conecteaz ntre ele.
definirea ariei (relaia POLIGON-ARC) - arcele care se inter-conecteaz pentru a delimita
o suprafa nchis definesc un poligon (n structura coverage, informaiile spaiale
asociate poligoanelor se memoreaz ca liste de arce alctuind frontiere)
sens (relaia STNGA- DREAPTA) - fiecare arc are o direcie i cte un poligon de
fiecare parte (n structura coverage, se memoreaz i liste de triplete ARC, LEFT-POLY,
RIGHT-POLY); poligoanele care au un arc comun sunt adiacente, un poligon special
fiind 'poligonul univers' ('poligonul extern') reprezentnd exteriorul zonei de interes.
Crearea i memorarea topologiei n structura coverage aduce o serie de avantaje: datele sunt
reprezentate eficient, evitndu-se duplicarea datelor, la economia de memorie adugndu-se viteza
crescut de prelucrare pentru volume mari de date. In plus, topologia st la baza implementrii
funciilor analitice spaiale care sunt cheia oricrui GIS: modelarea curgerii unui fluid printr-o
reea, combinarea poligoanelor adiacente avnd caracteristici similare, identificarea obiectelor
adiacente, suprapunerea mai multor obiecte geografice, etc. Definirea ariei are ca rezultat stocarea
eficient a datelor: dei un arc poate aparea n lista de arce pentru mai multe poligoane, de fapt el
este stocat o singur dat. Definirea ariei asigur ca frontierele poligoanelor adiacente s nu se
suprapun. Relaiile topologice sunt utilizate pentru a efectua funcii analitice fr a fi necesar
accesul la poziiile absolute stocate n fiierele de coordonate. n acest fel prelucrarea datelor este
mai rapid i pot fi prelucrate volume mai mari de date.
Este de remarcat c doar 35% din costul implementrii este reprezentat de investiia n echipamente i programe.
De aceea, trebuie acordat o atenie deosebit evalurii i planificrii tuturor activitilor ce concur la implementarea GIS.
Principalele costuri avute n vedere la implementarea unui GIS sunt urmtoarele: costul dotrii i cel al introducerii
datelor. Pe plan mondial, se estimeaz c 70 - 80% din costul total al implementrii l reprezint introducerea i
ntreinerea datelor.
a) Cazul I
Pentru evaluarea beneficiilor, trebuie ndeplinite, n cazul cel mai favorabil, urmtoarele trei condiii:
(i)
Produsele finale GIS s poat fi definite
(ii) Produsele finale s aib valoare economic
(iii) Valoarea economic a produselor finale s poat fi msurat.
n acest caz, se poate face calculul raportului B/C (beneficii/costuri):
B
(cantitate-produse-finale) x (valoare-produs)
----- = ------------------------------------------------------------C
costuri-implementare-GIS
Dac valoarea lui B/C este mai mare sau egal cu 1, atunci implementarea GIS este justificat economic.
n general, se estimeaz c investiia se amortizeaz n decurs de 3-5 ani.
b) Cazul II
Nu exist ns o abordare metodologic universal valabil pentru estimarea beneficiilor GIS. Aceast situaie se
datoreaz n principal urmtoarelor trei cauze:
(i)
Obiectivele implementrii GIS nu pot fi exprimate ca produse finale.
Astfel de cazuri se ntlnesc atunci cnd tehnologia GIS este utilizat pentru a mbunti procesul de decizie
din cadrul unitii economice, reducndu-se gradul de incertitudine i riscurile asupra deciziilor.
(ii) Valoarea economic a produselor finale nu poate fi msurat ci doar estimat ca beneficiu indirect.
n cazurile n care produsele finale GIS sunt plasate ntr-un lan tehnologic sau decizional mai amplu, fr ca
ele s constituie rezultate finale cuantificabile.
(iii) Introducerea tehnologiei GIS afecteaz costul produselor existente.
n cazurile n care se obin, prin utilizarea GIS, reduceri ale costurilor de producie.
De aceea, prezentm n continuare o serie de beneficii tipice ce pot ajuta n evaluarea implementrii GIS:
a) Beneficii cuantificabile:
informaii actuale;
prezentarea grafic (cea mai sugestiv) a informaiilor prezentate n mod tradiional ca tabele;
cost redus (n general, se constat realizarea de economii n valoare de 80% din costul execuiei prin
mijloacele tradiionale);
precizie mbuntit;
noutate (se genereaz cu uurin hri i planuri noi, mai precise, mai frumoase, mai diverse);
favorizarea mbuntirii calitii i promptitudinii deciziilor.
Incheiem acest capitol citndu-l pe Stephen Gillespie, cel care a condus n 1995 din partea U.S. Geological Survey
un studiu amnunit privind eficiena utilizrii GIS n aplicaii guvernamentale. "Datele spaiale digitale nu au nici o valoare
ele nsele. Nu pot fi consumate la masa de prnz, nici nu pot fi mbrcate ntr-o zi geroas de iarn. Nu pot fi atrnate pe
perete pentru a fi admirate, nici nu-i produc o plcere strecurndu-le printre degete. Sunt valoroase numai pentru c
oamenii le pot introduce n calculator pentru a realiza ceva cu ele. Valoarea datelor este funcie de beneficiile obinute n
urma utilizrii lor n GIS".
productiv curent ncepnd cu operaiile de introducere a datelor i terminnd cu generarea de grafice, schie, scheme,
planuri, hri i rapoarte reprezentnd rezultatele unei analize spaiale. n acest sens, el coopereaz cu administratorul
bazei de date i se ocup cu organizarea i supravegherea operaiilor curente efectuate de personalul implicat n
activitile 5,6 i 7.
6.1.11. Utilizatorul
Legat de cele prezentate anterior, la implementarea cu succes a unui GIS trebuie s participe i utilizatorul,
beneficiarul noului sistem. Acesta trebuie s furnizeze informaiile de specialitate necesare proiectrii i implementrii
bazei de date i a funciilor GIS. Utilizatorul, specializat n geodezie, pedologie, cadastru, telecomunicaii, etc., dup
caz, poart dialoguri cu personalul implicat n activitile 1, 2, 3, 4, 7 i 9.
6.2
Strategii de implementare
Indiferent care ar fi structura organizaiei care se ocup cu implementarea GIS, n timp, pe parcursul
implementrii, trebuie asigurat executarea activitilor prezentate anterior. O strategie frecvent utilizat pentru a ndeplini
cerinele celor mai importante activiti la nceputul unei implementri GIS, de obicei de amploare redus - aa-numitul
proiect pilot - o constituie echipa n doi. Aceasta efectueaz majoritatea funciilor tehnice de conducere precum i operaii
de rutin. Un membru al echipei execut proiectarea bazei de date, introducerea datelor prin metodele alese, prelucrrile de
baz i analizele geografice prevzute de implementarea GIS. Al doilea membru ndeplinete funcia de administrator de
sistem, programeaz interfee i macro-comenzi speciale, dezvolt proceduri GIS pentru redactarea rezultatelor finale.
Analiznd realizrile din ultimii ani n domeniul implementrilor GIS n lume, se pot evidenia 5 strategii de succes
utilizate frecvent.
urmare a unor proiecte de investiii nainte ca acestea s se realizeze practic. De asemenea, se poate aplica cu succes
aceast strategie pentru aplicaii viznd supravegherea dotrilor edilitare i a altor elemente de infrastructur ale unei
localiti.
Deoarece o baz de date spaiale reprezint, n acelai timp, o baz de date grafice i o baz de date atribut, care se
integreaz i formeaz o singur entitate, pentru realizarea unui GIS un singur program de calculator nu este suficient. n general,
elementul fundamental al unui GIS este harta digital (o colecie de simboluri grafice), creia i corespunde o colecie de simboluri
atribut. Toate acestea sunt organizate ntr-o form numeric, pentru a fi compatibile cu arhitectura i modul de funcionare ale
calculatoarelor. De exemplu: pentru o localitate, strzile sunt reprezentate prin linii iar cvartalele de locuine prin poligoane
(elemente ale bazei dedategrafice), iar tipurile de acopermnt al strzilor i caracteristicile constructive ale cldirilor sunt stocate n
baza de date atribut. Ca urmare, chiar companiile productoare de softuri au fost nevoite s conceap pachetele de programe ca
sum a unor module sau subsisteme care sunt activate i folosite pe msur ce se realizeaz baza de date i apare necesitatea
realizrii analizei spaiale. n plus, cum posibilitile acestor pachete de programe sunt nc limitate de posibilitile reale de
concepere i scriere, un singur pachet de programe nu este suficient, utilizatorii fiind nevoii s fac o analiz atent a acestora i s
recurg la cel puin dou, trei astfel de pachete pentru a-i realiza toate obiectivele propuse.
Indiferent de modul intern de organizare a acestor programe, un GIS trebuie s cuprind urmtoarele componente
soft, adaptate datelor georefeniate:
sistem de achiziionare, editare, transformare, verificare i validare a datelor;
sistem de gestiune a bazelor de date;
sistem de procesare i analiz a imaginilor;
sistem de cartografiere computerizat;
sistem de analiz statistic i spaial;
sistem de afiare i redare grafic.
Deoarece sunt create pentru a fi rulate pe platforme diferite, prezentm n tabelul cu cele mai utilizate pachete de
programe SIG:
ARC/VIEW este un pachet de programe creat de ESRI (Environmental Systems Research Institute, Inc., 380, New
York Street, Redlands, California, USA), conceput iniial ca mijloc de vizualizare a datelor din Arc/Info. Cu timpul, a
devenit unul dintre cele mai rspndite programe de GIS din lume ca urmare a uurinei n exploatare i a structurii
modulate care accept practic un numr nelimitat de extensii create de utilizatori conform propriilor necesiti. Mai mult
dect att, ESRI a creat un adevrat forum pentru dezvoltatorii de aplicaii GIS pentru ArcView, punnd la dispoziie o
parte a codului surs.
Denumire program
ALLIANCE
APIC
ARCAD
ARC/INFO
ARCVIEW
ARCGIS
ATLAS
AUTOCAD
AUTOROUTE
CARTES & BASES
ARTHAGO
CARTO-PC
CHOROSCOPE
CITIX
DATA PK
EDICART
ENVI
ERDAS
GDS
GENASYS
GEOCITY
GEOCOMM
GEOCONCEPT
GeoCube
GEOIMAGE
Geo/SQL
GEOVISION
GLOBAL MAPPER
GRASS
Platforma de rulare
PC
St
PC
St/PC
St/PC
PC
PC
St/PC/Ap
PC
PC
PC
PC
PC
St/PC
PC
PC
PC
St/PC
St
St
St
PC
PC/Ap
PC
St
St/PC
St
PC
St
Denumire program
Plaforma de rulare
IDRISI
PC
INTERGRAPH
PC
INFOCAD
St
MAPBOX
PC
MAPII
Ap
MACMAP
Ap
MAPGRAFIX
Ap
MAPINFO
PC
MGE
St/PC
MICROCARINE
Pc
MOSS
St
MULTISCOPE
PC
PEC GIS
St
PREFIX
St
RESOCAD
PC
SICAD
St
SAMLLWORLD
St
SPANS
St/PC
STAR
St
SYNERGIS
St
SYSTEME 9
St
TOPOLISP
PC
URBACAD
PC
URIAH
St
VIACAD
PC
VUE3D
St
St = Staie grafic
PC = PC compatibil IBM
Ap = MacIntosh
Structura modulat, capacitatea de operare cu fiiere vector i raster i, nu n ultimul rnd, posibilitile de a crea i
aduga extensii special concepute pentru anumite scopuri specifice ne-au fcut s alegem ArcView ca pachet de programe
pentru laboratoarele Facultii de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului
7. Open GIS
De ce OpenGIS?
Beneficiile OpenGIS
Viziunea OGC - OGC aspira la integrarea totala a datelor geospatiale si resurselor de geoprocesare in curentul mare al
informaticii si folosirea intensiva a software-rului pentru geoprocesare interoperabila, comerciala, pretutindeni in structura
informationala.
Misiunea OGC
Definiia OpenGIS
OpenGIS constituie geoprocesare deschisa si interoperabila, sau abilitatea de a mparti geodate eterogene si de a
geoprocesa resurse in mod transparent in retele. Cel mai inalt nivel al specificatiilor interoperabilitatii.
Specificatiile OpenGIS (OGIS).
Specificatii despre software care permite impartirea geodatelor si
interoperabilitatea geoprocesarii. O interfata standard pentru geoprocesare interoperabila.
Consortiul Open GIS , Inc. O asociatie bazata pe consens formata din organizatii publice si private dedicata
dezvoltarii tehnologiilor OpenGIS si integrarea lor in procesarea industriala.
Specificatiile OpenGIS
Modelele OpenGIS
caracteristicii si acoperirea
scheme de caracteristici
cataloage, metadate
8. ArcGIS 9.3
n cadrul noii arhitecturi ArcGIS, anumite tipuri de date geografice sunt caracterizate nu doar prin atribute
si geometrie, ci si prin comportament. ArcGIS introduce un nou model al datelor care se numeste Geo Data
Object model. Scopul sau este de a permite utilizatorilor sa nzestreze elementele geografice cu un
comportament natural. De multi ani, ArcInfo a suportat definirea unor atribute specifice anumitor elemente prin
adaugarea unei coloane ntr-un tabel al unei baze de date relationale. Noutatea consta in asocierea unui
comportament acestor elemente.
ntre datele geogafie se stabilesc diverse relatii spatiale. Pentru pune in evidenta aceste relatii a fost
introdus conceptul de topologie.
Definitia 4: Topologia este un concept matematic utilizat pentru a reprezenta explicit relatiile spatiale
dintre obiecte (vecinatate, continuitate, interconexiune).
Cu ajutorul topologiei se poate determina care sunt obiectele adiacente unui obiect, ce elemente se
intersecteaza, ct de mare este un obiect, care este drumul cel mai scurt de la un obiect la altul.
8.1 Functiile sistemului ArcGIS
Proiectarea bazei de date presupune determinarea zonei de studiu, a sistemului de coordonate utilizat, a
straturilor necesare studiului, a elementelor (obiectelor geografice) incluse n fiecare strat, a atributelor
necesare descrierii fiecarui tip de element, a modului de codificare si organizare a atributelor.
Proiectarea bazei de date se realizeaza n trei pasi:
Pasul 1. Identificarea obiectelor geografice si a atributelor lor si organizarea lor pe straturi
In general, organizarea datelor pe straturi se face tinnd cont de doua criterii:
- tipul datelor: punct, linie sau poligon;
- tema reprezentata (soluri, drumuri, etc.).
Pasul 2. Definirea atributelor
Pentru fiecare atribut se specifica modul de codificare si spatiul necesar memorarii valorilor admise. In
plus, pentru ntreaga baza de date se construieste un dictionar n care, pentru fiecare strat se precizeaza
numele atributelor asociate si pentru fiecare atribut se indica valorile si semnificatia valorilor posibile.
Pasul 3. Asigurarea registratiei coordonatelor ntre straturi
Pentru o corecta registratie, acele elemente care apar n mai multe straturi (de exemplu conturul zonei de
studiu, linia de coasta litorala) se vor digitiza o singura data ntr-un strat aparte - un sablon. n continuare, toate
celelalte straturi se vor construi pornind de la acest strat sablon si adaugnd elementele specifice.
8.1.1 Introducerea datelor
Un strat al bazei de date se poate introduce prin digitizare, scanare sau prin conversia unor date digitale
existente din alt fomat n formatul dorit. Datele pot fi introduse automat si n urma unor masuratori efectuate cu
GPS-uri.
Exista mai multe moduri n care pot fi stocate datele geogafice, si anume: formatul vectorial, care este
foarte apropiat de cel utilizat pentru reprezentarea hartii; modelul raster, care descrie suprafata Pamntului ca o
matrice formata din elemente omogene, similar modelului utilizat pentru reprezentarea imaginilor; si modelul
TIN (Triangular Irregular Network) care reprezinta forma suprafetelor.
8.1.2 Interogarea datelor
Interogarea datelor presupune identificarea anumitor elemente prin indicarea lor pe ecran sau identificarea
tuturor elementelor care satisfac o anumita conditie. Se pot realiza interogari spatiale, de genul sa se afle toate
elementele care se gasesc n interiorul unui dreptunghi sau selectii ale elementelor unei teme in functie de
pozitiile lor relative fata de elementele altei teme. n acest ultim caz, putem determina, de exemplu, toate
orasele care se gasesc n interiorul unui judet, toate localitatile prin care trece un drum, toate orasele care se
gasesc la o distanta mai mica de x km de un drum, etc.
8.1.3 Analiza
Analiza geografica se efectueaza pentru a raspunde obiectivelor si criteriilor stabilite initial pentru proiectul
de GIS. Rezultatele analizei geografice sunt apoi comunicate prin intermediul hartilor, rapoartelor si graficelor.
Hartile tematice, tabelele sinoptice si reprezentarile grafice complexe generate n urma analizei geografice
dovedesc capacitatea definitorie a unui GIS de a crea noi informatii si nu doar de a gestiona si/sau extrage n
diverse maniere date anterior achizitionate, ceea ce deosebeste fundamental un GIS de un sistem de gestiune a
bazelor de date si de un sistem de cartografiere automata.
Operatia de suprapunere a straturilor realizeaza combinatii ntre doua straturi reprezentnd aceeasi zona de
teren, obiectele din primul strat (de tip punct, linie sau poligon) asumndu-si atributele corespunzatoare
obiectelor peste care se suprapun n cel de-al doilea strat, obligatoriu de tip poligon. Ca rezultat se obtine un
nou strat. Prin combinarea datelor spatiale si a atributelor asociate fiecarui strat se genereaza noi relatii spatiale
ntre date. De exemplu, prin suprapunerea unui strat cuprinznd parcele de teren cu un alt strat continnd tipuri
de sol ntr-o zona data sunt determinate relatiile spatiale dintre parcele si tipurile de sol astfel nct se pot
identifica acele parcele situate pe sol degradat.
8.1.4 Afisarea rezultatelor
Rezultatele analizei geografice se pot reprezenta grafic pe o harta nsotite de o descriere sub forma unui
raport cuprinznd datele tabelare, inclusiv valorile calculate n cadrul analizei. Pentru realizarea hartii finale, n
general, sunt combinate mai multe straturi ale bazei de date cuprinznd obiectele geografice urmarite n proiect,
sunt adaugate o serie de elemente cartografice si sunt elaborate rapoartele descriptive.
In afara unor harti, pot fi puse la dispozitia utilizatorului rapoarte sau grafice care sa puna n evidenta
diverse caracteristici ale temelor.
Harta conceputa este apoi tiparita sub forma unei harti pe hrtie sau este stocata sub forma unei imagini. De
asemenea, harta poate fi pusa la dipozitia publicului pe Internet, pentru a fi consultata de persoanele interesate.
8.2 Georeferentierea datelor
Un sistem geografic de coordonate utilizeaza o suprafata sferica tri-dimensionala pentru a defini pozitii de
pe suprafata pamntului. Un sistem geografic de coordonate include o unitate unghiulara de masura, un prim
meridian si un datum. Un punct este referit prin valorile longitudine si latitudine. Longitudinea si latitudinea
sunt unghiuri masurate din centrul pamntului la un punct de pe suprafata pamntului. Unghiurile sunt adesea
masurate n grade.
n sistemul sferic, "liniile orizontale" sau liniile est-vest sunt linii care au aceeasi latitudine. Acestea poarta
numele de paralele. "Liniile verticale" sau linii nord-sud sunt linii care au aceeasi longitudine si ele se numesc
meridiane. Linia de latitudine care se afla la egala distanta de poli se numeste ecuator. Linia care are
longitudinea 0 se numeste primul meridian. Latitudinea si longitudinea se masoara n mod obisnuit n grade
zecimale sau n grade, minute, secunde.
Desi latitudinea si longitudinea pot localiza exact pozitii de pe suprafata pamntului, ele nu sunt unitati
uniforme de masurare. Deasupra si sub ecuator, cercurile care definesc paralele de latitudine devin din ce n ce
mai mici pna cnd se transforma ntr-un sigur punct la poli.
Forma si dimensiunea unei suprafete ntr-un sistem sferic de coordonate sunt definite de o sfera sau un
sferoid. O sfera se bazeaza pe un cerc, in timp ce un sferoid se bazeaza pe o elipsa. n timp ce sferoidul
aproximeaza forma pamntului, datum-ul defineste pozitia sferoidului relativ la centrul pamntului. Un datum
furnizeaza un cadru de referinta pentru masurarea pozitiilor de pe suprafata pamntului. El defineste originea si
orientarea liniilor de latitudine si longitudine. Un datum local aliniaza un sferoid astfel nct acesta sa se
potriveasca ct mai bine cu suprafata pamntului ntr-o anumita zona. Un punct de pe suprafata sferoidului este
potrivit cu o anumita pozitie de pe suprafata pamntului, punctul respectiv se numeste punct de origine al
datumului si este diferit de centrul pamntului.
Un sistem proiectat de coordonate este definit pe o suprafata plana, doi-dimensionala. Spre deosebire de
sistemul sferic de coordonate, un sistem proiectat de coordonate are lungimi, unghiuri si arii constante de-a
lungul celor doua dimensiuni. Un sistem proiectat de coordonate se bazeaza intotdeauna pe un sistem geografic
de coordonate care la rndul lui se bazeaza pe o sfera sau un sferoid.
ntr-un sistem proiectat de coordonate, pozitiile sunt identificate prin coordonatele x, y ale unui grid cu
originea n centrul gridului. Fiecare pozitie are doua valori care o referentiaza n raport cu pozitia centrala. Una
specifica pozitia sa orizontala, iar cealalta pozitia sa verticala. Cele doua valori poarta numele de coordonata x
si coordonata y. n acest caz unitatile sunt consistente si sunt spatiate egal de-a lungul ntregului domeniu x, y.
Indiferent daca se lucreaza cu sfera sau cu sferoid, suprafata tri-dimensionala trebuie transformata ntr-o
foaie plana de harta. Aceasta transformare matematica se numeste proiectie a hartii. Reprezentarea suprafetei
pamntului n doua dimensiuni conduce la distorsiuni n forma, arie, distanta sau directie a datelor. O proiectie
a hartii utilizeaza formule matematice pentru a lega coodonatele sferice ale globului de coordonatele plane.
Proiectii diferite determina tipuri diferite de distorsiuni. Unele proiectii sunt concepute astfel nct sa
minimizeze una sau doua din caracteristicile datelor.
Cele mai importante tipuri de proiectii sunt:
conice
cilindrice
plane
Datele stocate ntr-un GIS ar trebui sa referentieze pozitia corecta de pe suprafata Pamntului. n acest scop
pot fi realizate urmatoarele operatii:
Proiectarea datelor
Transformarea coordonatelor
Ajustarea datelor (rubersheeting)
Scara hartii manuscris care este folosita pentru a introduce datele determina tipul elementului hartii. Hartile
la scara mare descriu zone mici de teren, cu rezolutie spatiala nalta si astfel ele arata numeroase detalii. n
schimb, hartile la scara mica descriu zone mari de teren, au rezolutie spatiala scazuta si de aceea arata putine
detalii. n functie de ct de multe detalii doriti sa contina datele pe care le veti stoca se alege scara hartii.
Multe formate de date stocheaza impreuna cu datele detalii legate de proiectia hartii. Datele shapefile si
coverage stocheaza informatia legata de proiectie n fisiere care au extensia prj. Imaginile si datele CAD tin
minte aceste infomatii n fisiere World, iar n cazul unei Geodatabase informatia este retinuta n tabele.
8.3 Generalitati
ntr-un GIS, informatiile geografice sunt abstractizate prin utilizarea unor concepte simple - puncte, linii,
poligoane, fiecare obiect geografic fiind pus n corespondenta cu una sau mai multe inregistari din diverse
tabele de atribute.
Punctele reprezinta obiecte GIS prea mici pentru a putea fi descrise prin linii sau poligoane, cum ar fi
stlpi de nalta tensiune, copaci, fntni, locuri unde se petrec diverse evenimente (accidente rutiere,
infractiuni) precum si obiecte care nu au suprafata, cum sunt vrfurile muntilor. Punctele se reprezinta
utiliznd diverse simboluri punctuale grafice si pot fi nsotite de texte explicative corespunznd
valorilor atributelor aferente.
Liniile reprezinta obiecte GIS prea nguste pentru a putea fi descrise prin poligoane, cum ar fi drumuri,
cursuri de apa, precum si obiecte liniare care au lungime dar nu au suprafata, cum sunt curbele de nivel.
Liniile se reprezinta utiliznd diverse simboluri liniare grafice si pot fi nsotite de texte explicative
corespunznd valorilor atributelor aferente.
Poligoanele sunt suprafete nchise reprezentnd forma si pozitia obiectelor GIS omogene cum ar fi
lacuri, unitati administrative, parcele, tipuri de vegetatie. Poligoanele se reprezinta utiliznd diverse
simboluri liniare grafice pentru contururi, simboluri grafice de hasuri pentru interior si pot fi nsotite de
texte explicative corespunznd valorilor atributelor aferente.
Un strat grupeaza obiecte abstracte n unitati omogene. Se pot crea straturi de tip punct, linie sau poligon.
Stocarea datelor ntr-un strat este determinata n primul rnd de tipul elementelor (daca sunt elemente de tip
punct, linie sau poligon) si n al doile rnd de asemanarile si deosebirile dintre diversele elemente. Este de
preferat ca ntr-un strat sa fie stocate doar acele elemente care au aceleasi caracteristici, adica elemente care au
aceleasi atribute.
Straturile pot fi organizate in colectii. Colectiile de staturi se caracterizeaza prin faptul ca au acelasi sistem
de coordonate, aceeasi ntindere geografica. Gruparea straturilor ntr-o colectie se face pe baza topologiei sau
pe baza geometriei coincidente.
Fiecare strat are asociat un tabel de atribute. Pentru fiecare element spatial, n tabel exista o nregistrare
care stocheaza atributele corespunzatoare elementului. Legatura dintre obiectele spatiale si atribute este
realizata prin intermediul unor identificatori (n general, un cmp al tabelului) care sunt unici.
Stocarea obiectelor abstracte se face n doua moduri:
format vector
format raster
n modelul de date vectorial, obiectele GIS sunt reprezentate avnd o delimitare bine definita n spatiu.
Pozitia si forma obiectelor este reprezentata utiliznd un sistem de coordonate x, y (Cartezian). Un punct este
reprezentat printr-o singura pereche de coordonate x, y. O linie este reprezentata printr-un sir ordonat de
perechi de coordonate x, y. Un poligon este reprezentat printr-un sir de perechi de coordonate x, y care definesc
segmentele liniare ce delimiteaza poligonul. Modelul vectorial reprezinta fiecare suprafata ca o serie de izolinii;
de exemplu, altimetria se reprezinta ca o serie de curbe de nivel. Modelul vectorial este foarte eficient pentru
desenarea hartilor, dar este mai putin eficient pentru analiza suprafetelor care necesita calcule complexe pentru
determinarea unor caracteristici cum ar fi panta suprafetei n orice punct sau directia pantei.
Datele vector pot fi de doua tipuri: topologice si netopologie. n cazul unui model topologic al datelor, se
utilizeaza relatii spatiale pentru a defini proprietati spatiale. Acest model se caracterizeaza prin:
toate liniile au un punct de nceput si un punct de sfrsit (nod sau jonctiune).
liniile care au n comun un nod sau jonctiune se conecteaza (intersecteaza)
liniile se pot conecta pentru a forma poligoane
liniile pot avea poligoane n stnga sau n dreapta lor
8.3.1. Formate de date vector
Exista mai multe formate de date vector care pot fi utilizate pentru a stoca informatiile spatiale:
shapefile
coverage
geodatabase
fisiere CAD
tabele de evenimente
8.3.1.1.Formatul de date shapefile
Prin acest format se poate reprezenta un singur strat. Acest format nu are un mecanism de colectie a
straturilor. Atributele sunt stocate n fisiere dBASE. Tabelul asociat contine un cmp numit "Shape" n care
sunt stocati identificatorii prin intermediul carora se face legatura cu datele spatiale.
Formatul de date shapefile contine cel putin trei fisiere:
shapefile.shp
shapefile.shx
shapefile.dbf
n fisierul shapefile.shp este stocata informatia spatiala: coordonatele punctelor sau ale vertexurilor care
formeaza liniile sau poligoanele. Fisierul shapfile.shx reprezinta un indice al fisierului shapefile.shp, iar n
fisierul shapefile.dbf sunt stocate atributele. Optional, poate exista un fisier shapefil.prj care contine informatii
referitoare la proiectia datelor.
Formatul datelor shapefile nu este un format topologic, dar sunt stocate n mod implicit informatii
topologice.
8.3.1.2. Formatul de date coverage
Un coverage este o colectie de straturi. n acest caz, datele sunt stocate sub forma unui director. Acest
format de date este un format topologic, n sensul ca relatiile spatiale dintre elemente sunt tinute minte n fisiere
separate. De aceea, pentru acest tip de date trebuie construita topologia, care poate fi de tip punct, linie sau
poligon. Un coverage poate avea topologie compusa de linie si punct sau de linie si poligon, dar nu poate avea
n acelasi timp topologie de punct si poligon.
Atributele elementelor sunt stocate n tabele INFO care au un cmp "Cover-ID" care face legatura ntre
tabele si informatia spatiala.
Coverage-urile sunt stocate n workspace-uri ArcInfo. Acestea sunt directoare care contin un subdirector
special numit INFO. n acest subdirector sunt stocate tabele INFO. Administrarea coverage-urilor si a
workspace-urilor se face doar cu instrumente ArcInfo. Nu trebuie folosite comenzi al sistemului de operare
pentru ca acestea nu respecta legatura dintre coverage si tabelul de atribute din INFO.
8.3.1.3. Fomatul de date Geodatabase
n formatul de date Geodatabase se pot stoca straturi sau colectii de straturi (feature datasets). Att clasele
de elemente, ct si atributele sunt stocate n tabele ale RDBMS-ului. Spre deosebie de toate celelalte tipuri
de date, n geodatabase este stocat si comportamentul datelor. Tabelul RDBMS contine un cmp "Shape"
care stocheaza informatia spatiala.
este nevoie de mai multa memorie pentru stocarea datelor si deci de un timp de prelucrare mai ndelungat.
Precum modelul vectorial, modelul raster permite reprezentarea obiectelor GIS punctuale, liniare sau
poligonale. Un obiect punctual este reprezentat printr-o valoare ntr-o singura celula a grilei. Un obiect liniar
apare ca o serie de celule adiacente care redau lungimea si forma obiectului. Un obiect poligonal este
reprezentat ca un grup de celule adiacente care redau aria si forma obiectului. Modelul raster este foarte eficient
pentru reprezentarea imaginilor si pentru implementarea functiilor analitice spatiale (suprapunerea obiectelor,
identificarea ntinderii unui fenomen, operatii pe vecinatati). n modelul raster suprafetele sunt reprezentate prin
indicarea n fiecare celula a valorii cotei corespunzatoare punctului din centrul celulei (o latice). Prin urmare,
acest model permite implementarea cu usurinta a operatiilor asupra suprafetelor (calculul pantei, directiei
pantei, interpolarea curbelor de nivel).
Exista doua moduri n care pot fi stocate datele raster: ca imagini sau ca grid-uri. n ambele cazuri, datele
sunt stocate sub forma unor rnduri si coloane de celule de dimensiune egala. Fiecare celula stocheaza o
valoare. Detaliile depind de dimensiunea celulei. Cu ct dimensiunea celulei este mai mica, cu att datele sunt
stocate mai precis. Unele formate pot avea mecanisme de colectie.
Exista numeroase tipuri de imagini: tiff, bmp, sid, jpg, ERDAS. Formatul nativ al lui ArcInfo pentru
stocarea datelor raster este gridul. Gridurile pot fi de doua tipuri: discrete si continue. Gridurile discrete au doar
valori intregi, pe cnd gridurile continue pot stoca si valori zecimale. Doar gridurile discrete pot avea asociate
tabele de atribute.
8.3.4 Tabele
Un tabel este o colectie de nregistrai (rndurile tabelului) si coloane (cmpuri). Datele care pot fi stocate
ntr-o coloana trebuie sa fie de acelasi tip si aceste date pot fi numere, texte, date. n cadrul aceluiasi tabel
coloanele trebuie sa aiba nume unice. Tipurile diferite de cmpuri stocheaza tipuri diferite de valori.
Fiecare tip de date spatiale are asociat un format tabelar nativ. Astfel, pentru datele de tip coverage, tabelele
sunt de tip INFO, pentru date spatiale de tip shapefile, tabelele sunt de dBASE, iar pentru date spatiale de tip
geodatabase, tabelele sunt stocate n RDBMS-ul corespunzator.
Atributele datelor spatiale pot fi stocate n tabelele elementelor sau n tabele separate. n acest ultim caz,
putem asocia tabele care pentru o coloana au valori cheie comune. O cheie primara reprezinta o coloana a unui
tabel n care sunt stocate valori unice prin care se identifica n mod unic nregistarile. Un tabel nu poate avea
dect o cheie primara. O cheie straina realizeaza o conectare la o cheie primara a unui alt tabel. Datele unei chei
straine pot fi duplicate.
Relatia dintre doua tabele este caracterizata prin cardinalitate. Aceasta reprezinta cte obiecte "A" sunt
legate de obiectul "B". Exista trei tipuri de cardinalitate:
one-to-one
one-to-many sau many-to-one
many-to-many
nainte de a conecta doua tabele trebuie cunoscuta cardinalitatea relatiei care se stabileste ntre ele.
Tabelele pot fi conectate prin operatia numita "join". n acest caz conectarea este logica si se presupune ca
relatia este one-to-many; se poate realiza si daca relatia este many-to-one. n general, numele cmpurilor de
legatura nu trebuie sa fie identice, dar tipul cmpurilor trebuie sa fie acelasi.
Asocierea a doua tabele se poate realiza si prin intermediul unor clase de relatii. n acest caz, tabelele sunt
legate virtual, nu fizic. Caracteristici importante ale claselor de relatii sunt:
Nu se creeaza noi straturi
O conectare este persitenta pna cnd se ndeparteaza
Asocierea dinte tabele este dinamica
Se pot edita, interoga sau simboliza date in oricare dintre tabele
Clasele de relatii reprezinta asocieri mai flexibile ale tabelelor.
Clasele de relatii pot fi definite ntre coveage-uri sau ntre clasele de elemente ale unei geodatabase. Relatia
se defineste n ArcCatalog si se utilizeaza n ArcMap.
Pentru stocarea atributelor se pot folosi tabelele implicite ale claselor de elemente sau tabele separate.
Fomatele de fisiere n care pot fi stocate atributele sunt: dBASE, INFO, RDBMS. Conectarea dintre doua tabele
se poate realiza prin intermediul operatiei de join sau cu ajutorul claselor de relatii. Alte aspecte importante
sunt cardinalitatea relatiei dintre doua tabele si mentinerea integritatii bazei de date.
8.4.2 ArcEditor
ArcEditor extinde functionalitatea lui ArcView. Acest produs asigura suport complet pentru modelul
datelor, att pentru editarea lor, ct si pentru proiectarea unei geodatabase.
ArcEditor este un produs cheie nou, care extinde posibilitatile lui ArcView la editari de date complexe. Mai
multi utilizatori pot edita in acelasi timp, aceeasi baza de date, daca se foloseste extensia ArcSDE.
In ArcCatalog, ArcEditor permite administrarea tuturor tipurilor de date de la shapefile, coverage pna la
SDE Geodatabase, acestea din urma, doar daca exista si extensia ArcSDE. De asemenea, in ArcCatalog este
posibila crearea sau modificarea schemei diverselor tipuri de date. n ArcMap, ArcEditor afiseaza si
editeaza toate tipurile de date.
8.4.3 ArcInfo
ArcInfo extinde ArcView si ArcEditor. Ceea ce aduce nou ArcInfo fata de ArcEditor este versiunea
completa a aplicatiei ArcToolbox. Astfel, n ArcInfo se pot realiza toate tipurile de geoprelucrari, exista
instrumente GIS specializate si se asigura suport pentru sistemul de operare UNIX.
ArcInfo contine doua module: ArcInfo Desktop si ArcInfo Workstation.
Noile caracteristici ale lui ArcInfo 8.1 sunt:
posibilitatea de a stoca date raster intr-o geodatabase
suporta coordonate 3D si masuri liniare
permite realizarea de geocodari
permite acces la Internet
administrare mbunatatita a datelor tabelare
Cu ArcInfo pot fi afisate si editate toate tipurile de date, inclusiv SDE Geodatabase (daca exista extensia
ArcSDE).
2. ArcMap
2.1 Elemente de baza
2.2 Crearea hartilor
2.3 Administrarea straturilor
2.4 Simbolizarea datelor
2.5 Adaugarea de texte si elemente grafice
2.6 Asezarea in pagina si tiparirea hartilor
3. Interogarea datelor
3.1 Lucrul cu tabele
3.2 Rapoarte si grafice
3.3 Interogarea hartilor
4. Editarea datelor
4.1 Elemente de baza
4.2 Crearea de noi elemente
4.3 Utilizarea mediului de snapping
Capitolul 1. ArcCatalog
Arc Catalog este o aplicatie asemanatoare cu Windows NT Explorer. Ea poate fi folosita pentru
a explora directoare in cautarea datelor spatiale, pentru administrarea acestora. Spre deosebire de
Windows NT Explorer, in ArcCatalog nu se afiseaza toate fisierele existente intr-un director, ci doar
datele spatiale sau tabelare. In plus, pentru ca utilizatorul sa recunoaasca usor datele pe care le are la
dispozitie el le poate vizualiza atat grafic, cat si atributele care au fost introduse pentru ele.
Arborele Catalog
ne permite sa
accesam intregul
continut al
Catalogului.
Catalog este locul in care putem asambla conectari la toate datele pe care este necesar sa le
utilizam. Atunci cand selectam o conectare putem avea acces la datele de care este legata, fie ca
aceasta reprezinta un director de pe discul local sau o baza de date din retea.
Impreuna conectarile creeaza un catalog de surse de date geografice. Directoarele individuale si
coverages sunt articole (items) in catalog. Un articol reprezinta un element al arborelui Catalog.
a) Directoare
Cand lansam prima data Catalog acesta contine conectari la directoare care ne permit sa avem
acces la hard-discurile calculatorului si la alte directoare numite Database Connections si
Coordinate Systems.
In directorul Database Connections putem crea si stoca conectari la baze de date. Directorul
Coordinate Systems furnizeaza un loc unde se stocheaza si se administreaza sistemele de
coordonate.
Putem adauga conectari la directoare pentru a avea acces la anumite directoare de pe un disc local,
la directoare shared din retea sau la continutul unei unitati de CD-Rom sau de discheta. Putem
indeparta conectarile la directoare.
b) Harti si layers
Din Catalog putem accesa harti si layers. Hartile sunt documente sau sabloane create de ArcMap.
Un document harta este in esenta o harta tiparita care se stocheaza pe disc. Poate contine date
geografice, sageti nord si titluri.
Layers sunt shortcuts pentru datele geografice. Ele pot fi stocate fie in documente harta sau in
fisiere layer individuale. Putem crea layers direct din surse de date geografice sau din expresii SQL
prin care se selecteaza elemente ale unei surse de date. Un layer stocheaza, de asemenea, simbologia
pentru a afisa elementele sale.
c) Shapefile, fisiere dBase si alte tipuri de fisiere
Un director poate contine shapefiles care stocheaza elemente geografice si atributele lor.
Elementele geografice dintr-un shapefile pot fi reprezentate prin puncte, linii sau poligoane. Directorul
poate contine, de asemenea, si tabele dBASE care pot stoca atribute suplimentare.
d) Coverages si tabele INFO
Coverages utilizeaza o multime de clase de elemente pentru a reprezenta elemente geografice.
Fiecare clasa de elemente stocheaza o multime de puncte, linii (arce), poligoane sau adnotari
(texte). Clasele de elemente pot avea topologie care determina relatiile dintre elemente. Pentru a
defini elemente, adesea este nevoie de mai multe clase de elemente.
Atributele elementelor sunt stocate intr-un tabel INFO separat pentru fiecare clase de elemente din
coverage. Alte atribute pot fi stocate in tabele INFO sau in tabele dintr-un sistem de administrare a
bazelor de date relationale (RDBMS) si apoi acestea pot fi unite cu elementele prin intermediul unei
clase de relatii.
e) Geodatabase
Geodatabases sunt baze de date relationale care contin informatii geografice. Geodatabases contin
clase de elemente si tabele care descriu aceeasi tema sau subiect. Acestea pot fi organizate in feature
datasets; ele pot exista, de asemenea, independent in geodatabase.
Clasele de elemente geografice sunt reprezentate ca puncte, linii sau poligoane si atributele lor; ele
pot stoca si adnotari. Toate clasele de elemente din cadrul unui feature dataset au in comun acelasi
sistem de coordonate. Tabelele pot contine atribute suplimentare pentru o clasa de elemente sau
informatii geografice cum ar fi adrese sau coordonatele x, y, z.
O geodatabase poate contine clase de relatii prin intermediul carora se stabilesc relatii intre doua
clase de elemente sau intre o clasa de elemente si un tabel.
Clasele de elemente dintr-un feature dataset pot fi organizate in retele geometrice. Reteaua
combina elemente liniare si puncte pentru a model retele liniare si mentine relatiile topologice dintre
clasele sale de elemente.
f) Multimi de date raster si TIN
ArcCatalog permite accesarea directa a datelor raster intr-o varietate de formate. Putem lucra cu
numeroase tipuri de imagine si cu griduri ArcInfo. Multimile de date raster sunt compuse dintr-una sau
mai multe benzi raster. O banda raster este o matrice dreptunghiulara de celule.
g) Desene CAD
Un director poate contine desene CAD. Desenele CAD, in mod tipic, au multe straturi fiecare din
ele reprezentand un tip diferit de element geografic. Fiecare desen CAD are doua intrari in arborele
Catalog. O intrare reprezinta toate straturile din desen. Cealalta intrare reprezinta desenul ca o multime
de date CAD care contine clasele de puncte, linii poligon si adnotari.
h) Sisteme de coordonate
Exista doua tipuri de sisteme de coordonate: geografice si proiectate. Sistemele de coordonate
geografice utilizeaza coordonatele latitudine si longitudine de pe un model sferic al suprafetei
pamantului. Sistemele de coordonate proiectate utilizeaza o conversie matematica pentru a transforma
coordonatele latitudine si longitudine care cad pe suprafata tri-dimensionala a pamantului intr-o
suprafata doi-dimensionala.
i) Fisiere XML
Extensible markup language este un limbaj de marcare asemanator cu limbajul de marcare ar
hipertextului. HTML defineste atat datele, cat si modul in care ele sunt prezentate. XML, pe de alta
parte, ne lasa sa definim datele utilizand etichete care adauga un inteles.
Stylesheets sunt utilizate pentru a defini modul in care datele XML sunt prezentate. Ele sunt
create utilizand limbajul stylesheet extins. XSL este o multime definita de etichete XML care pot fi
utilizate pentru a interoga si a evalua datele XML.
1. Executati clic-dreapta pe capul unei coloane ale carei valori vreti sa le utilizati pentru a sorta
inregistrarile.
2. Executati clic-dreapta pe capul coloanei selectate si alegeti Sort Ascending sau Sort
Descending. Inregistrarile tabelului vor fi sortate.
e) Gasirea unui text intr-o coloana.
1. Executati clic pe capul coloanei care contine textul dupa care vreti sa realizati cautarea.
2. Alegeti Options Find.
3. Scrieti textul pe care doriti sa-l gasiti in caseta de text Find.
4. Selectati Find Next. Prima inregistrare gasita care contine textul va fi selectata.
5. Daca doriti sa gasiti alta inregistrare care contine acelasi text, alegeti din nou Find Next.
6. Selectati Cancel.
1.3.3 Explorarea proprietatilor unui articol.
1. Executati clic pe articolul caruia doriti sa-i examinati proprietatile.
2. Alegeti Properties.
3. Examinati proprietatile utilizand etichetele din caseta de dialog Properties.
4. Alegeti OK.
7. Daca doriti sa definiti sau sa modificati informatii referitoare la sistemul de coordonate alegeti
Define. Apoi parcurgeti pasii de la 5 la 12 descrisi la Definirea interactiva a unui sistem de
coordonate.
8. Alegeti Next.
9. Executati clic pe sageata derulanta si apoi selectati tipul de elemente care vor fi continute in
acest coverage.
10. Alegeti Single daca doriti sa creati un coverage in simpla precizie. Double precision este
optiunea implicita.
11. Selectati Finish. Noul coverage va apare in arborele Catalog.
1.4.2 Crearea topologiei pentru un coverage
Exista doua moduri prin care se poate crea topologia pentru un coverage: fie utilizand comanda
Build, fie Clean.
Comanda Build:
1. Executati clic-dreapta pe coverage-ul pentru care doriti sa construiti topologia, iar apoi alegeti
Properties.
2. Alegeti eticheta Topology.
3. Selectati clasa de elemente pentru care vreti sa construiti topologia.
4. Alegeti Build.
5. Daca este necesar, puteti schimba clasa de elemente pentru care se aplica comanda Build.
6. Alegeti OK in caseta de dialog Build.
7. Executati clic pe butonul OK in caseta de dialog Properties a coverage-ului respectiv.
Comanda Clean:
Se repeta pasii de la 1 pana la 4 de mai sus.
5. Alegeti Clean.
6. Introduceti o toleranta fuzzy sau dangle, daca este cazul.
8. Daca este necesar, selectati clasa de elemente pentru care se creeaza topologia (Poly sau Line).
9. Alegeti OK in caseta de dialog Clean.
10. Selectati OK in caseta de dialog Properties a coverage-ului.
1.4.3 Definirea unui sistem de coordonate pentru un coverage.
Eticheta Projection din caseta de dailog Properties a unui coverage arata sistemul de coordonate al acestuia si
listeaza parametrii sai. Daca elementele coverage-ului au fost proiectate, dar nu a fost definit un sistem de coordonate
pentru coverage putem defini proiectia din caseta de dialog Properties. Putem realiza acest lucru fie pornind de la un alt
coverage pentru care a fost deja definita proiectia, fie putem defini in mod interactiv parametrii proiectiei.
Daca copiati parametrii proiectiei de la alta tema procedati astfel:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10. Alegeti Finish. Sistemul de coordonate si parametrii sai vor apare in caseta de dialog Coverage Properties.
11. Selectati OK.
8.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Executati clic pe coverage-ul pentru care doriti sa adaugati ticuri si alegeti Properties.
Alegeti eticheta Tics and Extent.
Executati clic pe ID-ul ticului pentru care doriti sa faceti modificarea.
Alegeti Update.
In coloana X scrieti noua valoare a coordonatei X.
In coloana Y scrieti noua valoare a coordonatei Y.
Alegeti OK.
c) Stergera ticurilor:
1.
2.
3.
4.
5.
Executati clic pe coverage-ul pentru care doriti sa stergeti ticuri si alegeti Properties.
Alegeti eticheta Tics and Extent.
Selectati ID-ul ticului pe care vreti sa-l stergeti.
Alegeti Delete.
Selectati OK.
1.5 Mentinerea atributelor
In mod obisnuit, elementele au informatii descriptive stocate ca atribute. Atributele se pot afla fie
in tabelele de atribute ale elementelor, fie in tabele INFO separate. Caseta de dialog Properties a
unei clasa de elemente sau a unui tabel este aceeasi.
Cand se deschide caseta de dialog Properties a oricarei clase de elemente vor fi afisate coloanele
FID si Shape in care se stocheaza identificatorul unic si geometria fiecarui element. Daca acea clasa
de elemente are si o tabela de atribute atunci vor fi fi afisate si celelalte atribute.
Puteti utiliza caseta de dailog Properties pentru a adauga, actualiza sau a sterge atribute si pentru a
crea indici pe valorile pe care acestea le contin.
1. Executati clic-dreapta pe clasa de elemente a coverage-ului sau pe tabelul INFO pentru care
vreti sa adaugati un atribut si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Items.
3. Selectati atributul pe care doriti sa-l stergeti.
4. Alegeti Delete. Atributul nu va amai apare in caseta de dialog Properties.
5. Selectati Apply pentru a salva schimbarile. Alegeti OK
Metadate inseamna date despre date. Aceste informatii despre date pot raspunde intrebarilor
utilizatorilor si ii pot ajuta sa ia decizii.
Metadate in ArcInfo consta din documentatie si proprietati. Documentatia este informatia furnizata
de catre cineva, asa cum cuvintele cheie descriu subiectul datelor. Proprietatile sunt intrinseci datelor si
sunt derivate chiar din datele insasi. Ambele sunt stocate in fisiere asociate sau in geodatabase. Dupa
ce metadatele sunt create pentru o sursa de date, ele sunt automat copiate, mutate sau sterse impreuna
cu datele.
Procesul de actualizare a metadatelor cu proprietatile curente ale surselor de date poarta numele de
sincronizare. Puteti alege cu ce editor sa creati documentatia si cand urmeaza ca proprietatile sa fie
sincronizate. Puteti, de asemenea, sa alegeti sa nu sincronizati proprietatile pentru anumite surse de
date.
1.6.1 Ce sunt metadate
8. Navigati pana la fisierul pe care vreti sa-l atasati sursei de date si apoi alegeti OK.
9. Alegeti OK in caseta de dialog Add New Enclosure.
10. Selectati OK in caseta de dialog Metadata Properties.
1.6.8 Stabilirea valorilor implicite pentru sincronizare
1. Alegeti meniul ToolsOptions.
2. Selectati eticheta Metadata.
3. Alegeti una din optiunile din cadrul intitulat Synchronize metadat when
4. Daca alegeti o optiune care presupune sincronizarea automata a datelor, scrieti si un timp in
caseta de text Update Properties.
5. Selectati OK.
1.6.9 Stabilirea sincronizarii pentru o anumita sursa de date
1. Daca bara cu instrumente Metadata nu este vizibila, alegeti meniul View Toolbars si
activati Metadata. Va apare bara cu instrumente Metadata.
2. In arborele Catalog, selectati obiectul caruia vreti sa-i atasati un fisier.
3. Alegeti eticheta Metadata.
4. Selectati butonul Edit Metadata din bara cu instrumente Metadata.
5. Alegeti eticheta Options.
6. Activati Do not synchronize.
7. Alegeti OK in caseta de dialog Metadata Properties.
Capitolul 2. ArcMap
Componenta fundamentala cu care se lucreaza in ArcMap este harta (map). Hartile sunt
documente stocate pe disc, si anume sunt fisiere cu extensia mxd. Putem administra hartile cu ajutorul
lui ArcCatalog.
Pe o harta afisam informatia geografica ca straturi (layers), unde fiecare strat reprezinta un tip
particular de element. Un strat nu stocheaza datele geografice existente, ci el face referire la datele
continute in coverages, shapefiles, geodatabases, imagini, griduri etc. In acest fel, straturile unei harti
vor reflecta informatia la zi din baza de date.
Cuprinsul (table of contents) listeaza toate straturile hartii si arata ce reprezinta elementele
fiecarui strat. Ordinea straturilor este importanta deoarece straturile aflate in partea superioara a
cuprinsului sunt desenate peste cele care se gasesc mai jos.
Straturile din tabla de materii pot fi organizate in cadre pentru date (data frames). Straturile pe
care dorim sa le afisam impreuna pot fi grupate intr-un cadru pentru date. Cand o harta are mai multe
cadre pentru date unul dintre ele este cadrul activ. Cadrul activ este acela in care se lucreaza in mod
curent. El poate fi deosebit de celelate cadre prin faptul ca in tabla de materii este evidentiat, iar
numele sau este afisat cu litere bold in cuprins.
2.1 Elemente de baza
2.1.1 Cum se lanseaza Arc Map.
1. Executati clic pe butonul Start din bara de programe a sistemului Windows.
2. Alegeti Programs.
3. Alegeti ArcInfo.
4. Alegeti Arc Map.
2.1.2 Fereastra Arc Map.
1.
2.
3.
4.
1.
2.
1.
2.
3.
4.
Stabiliti acea zona din harta pentru care doriti sa creati referinta spatiala.
Alegeti View Bookmarks Create.
Scrieti un nume pentru referinta spatiala.
Alegeti OK.
1.
2.
3.
Alegeti View si apoi selectati numele referintei spatiale pe care doriti sa o utilizati. Va fi afisata zona care a fost
salvata sub numele ales.
c) Indepartarea unei referinte spatiale.
Alegeti View Bookmarks Manage.
Alegeti o referinta spatiala.
Alegeti Remove.
2. Trageti de dreptunghi, mariti-l sau micsorati-l in fereastra Privire Generala pentru a schimba
afisarea hartii in cadrul activ pentru date.
2.1.8 Explorarea datelor de pe o harta
a)
1.
Identificarea elementelor
Alegeti butonul Identify din bara cu instrumente Tools.
2. Apasati indicatorul mouseului peste elementul din harta pe care doriti sa-l identificati.
Elementele din toate straturile vizibile de sub indicator vor fi identificate.
b) Afisarea de informatii secrete ale hartii
1. In tabla de materii, executati click-dreapta pe stratul pentru care doriti sa afisati informatiile secrete si alegeti
Properties.
2. Executati clic pe sageata derulanta Look in si navigati spre directorul care contine stratul dorit.
3. Selectati stratul, shapefile, clasa de elemente a unui coverage.
4. Alegeti Add. Noul strat va apare pe harta.
2.2.2 Specificarea unui sistem de coordonate
a) Afisarea datelor folosind un sistem predefinit de coordonate
1. Executati clic-dreapta pe cadrul pentru date pentru care doriti sa stabiliti sistemul de
coordonate si apoi alegeti Properties.
2. Selectati eticheta Coordinate System.
3. Executati dublu-clic pe Predefined.
4. Navigati de-a lungul directoarelor pana gasiti sistemul de coordonate pe care il doriti si apoi
selectati-l.
5. Alegeti OK. Toate straturile din cadrul pentru date vor fi acum afisate in acest sistem de
coordonate.
b) Modificare parametrilor sistemului de coordonate.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Executati clic-dreapta pe cadrul pentru date pentru care doriti sa stabiliti sistemul de coordonate si apoi alegeti
Properties.
Selectati eticheta Coordinate System.
Alegeti Modify.
Ajustati proprietatile sistemului de coordonate dupa cum este cazul.
Alegeti OK.
Selectati OK in caseta de dialog Properties a cadrului pentru date.
1.
2.
3.
In tabla de materii, executati clic-drepta pe stratul pe care vreti sa-l stergeti din harta.
Alegeti Remove.
1.
2.
1.
2.
In tabla de materii, localizati stratul care are o legatura stricata. Acesta va avea un semn rosu de exclamare in
dreptul lui.
Executati clic-dreapta pe stratData Set Data Source.
Executati clic pe sageata derulanta Look in si navigati pana la locul unde se gaseste sursa datelor.
Selectati sursa datelor.
Alegeti butonul Add. Legatura catre sursa de date este acum reactualizata.
In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l desenati utilizand un singur simbol si alegeti
Properties.
In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul desenat utilizand valori unice, pentru care doriti sa combinati
diferite categorii si alegeti Properties.
Alegeti eticheta Symbology. Categoriile ar trebui sa apara deja in lista derulanta.
Selectati prima valoare pe care doriti sa o combinati. Tineti apasata tasta Shift sau Ctrl si apasati valorile
suplimentare pe care doriti sa le combinati.
Executati clic-drepta peste valori si alegeti Group Values. Valorile selectate vor fi acum combinate intr-o singura
categorie.
Alegeti OK.
In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul desenat utilizand valori unice, pentru care doriti sa organizati
categoriile si alegeti Properties.
Alegeti eticheta Symbology. Categoriile ar trebui sa apara deja in lista derulanta.
Selectati prima valoare incepand de la care doriti sa realizati gruparea. Tineti apasata tasta Shift sau Ctrl si
apasati valorile suplimentare pe care doriti sa le grupati.
Executati clic-dreapta pe o valoare selectataMove to HeadingNew Heading.
Scrieti un nume pentru noua grupa de categorii.
Alegeti OK.
Selectati OK in caseta de dialog Layer Properties.
In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l desenati aratand valori cantitative si alegeti
Properties.
Alegeti eticheta Symbology.
Alegeti Quantities. ArcMap selecteaza automat Graduated colors.
Executati clic pe sageata derulanta Value si selectati campul care contine valoarea cantitativa care doriti sa fie
afisata pe harta.
Pentru a normaliza datele, executati clic pe sageata derulanta Normalization si alegeti un camp. ArcMap imparte
campul Value la acest camp pentru a crea o fractie.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
Executati clic pe sageata derulanta Color ramp si selectati o rampa de culori pentru a afisa datele cu ea.
Executati clic pe sageata derulanta Classes si alegeti in cate clase doriti sa se imparta valorile campului (fractiei).
Alegeti Classify.
Executati clic pe sageta derulanta Method si alegeti metoda de clasificare dorita.
Alegeti OK in caseta de dialog Classification.
Selectati OK in caseta de dialog Layer Properties.
In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care arata valori cantitative si alegeti Properties.
Alegeti eticheta Symbology.
Selectati Quantities.
Executati dublu-clic pe simbolul cel mai de sus din lista si stabiliti culoarea de inceput pentru rampa de culori.
Executati dublu-clic pe simbolul cel mai de jos din lista si stabiliti culoarea de sfarsit.
Optional, executati dublu-clic pe orice simbol din mijloc pentru a stabili culoarea sa. Aceasta va permite sa creati
o rampa multicolora.
7. Alegeti si alte simboluri din mijloc. Prin selectarea unuia sau mai multor simboluri din mijloc, culoarea acestor
noi simboluri este inclusa in noua rampa de culori. Altfel, ArcMap utilizeaza doar simbolurile cel mai de sus si
cel mai de jos din lista.
8. Executati clic-drepta pe un simbol si alegeti Ramp Colors.
9. Optional, executati clic-drepta pe sageata derulanta Color ramp si selectati Save pentru a salva noua rampa in
stilul implicit. Nu este necesar sa salvati decat acele rampe pe care doriti sa-le folositi ulterior in alt strat.
10. Alegeti OK.
In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care arata valori cantitative si alegeti Properties.
Alegeti eticheta Symbology.
Selectati Quantities Graduated Symbols.
Executati clic pe sageata derulanta Value si alegeti campul care contine valoarea cantitativa care doriti sa fie
afisata pe harta.
5. Pentru a normaliza datele, executati clic pe sageata derulanta Normalization si alegeti un camp. ArcMap imparte
campul Value la acest camp pentru a crea o fractie.
6. Scrieti dimensiunea minima si maxima a simbolurilor.
7. Executtai clic pe sageata derulanta Classes si alegeti in cate clase doriti sa se imparta valorile campului (fractiei).
8. Alegeti Classify.
9. Executati clic pe sageata derulanta Method si alegeti metoda de clasificare dorita.
10. Optional, selectati Exclusion pentru a indeparta valori nedorite din clasificare.
11. Alegeti OK in caseta de dialog Classification.
12. Selectati OK in caseta de dialog Layer Properties.
In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care arata valori cantitative si alegeti Properties.
Alegeti eticheta Symbology.
Selectati Quantities Proportional symbols.
Excutati clic pe sageata derulanta Value si alegeti campul care contine valoarea cantitativa care doriti sa fie
afisata pe harta.
Pentru a normaliza datele, executati clic pe sageata derulanta Normalization si alegeti un camp. ArcMap imparte
campul Value la acest camp pentru a crea o fractie.
Daca Value reprezinta o masuratoare de pe harta o arie sau o distanta executati clic pe sageata derulanta Unit
si alegeti o unitate. Altfel, sariti la pasul 9.
Alegeti Square sau Circles ca simbol.
Selectati Radius sau Area. (de exemplu, alegeti Radius daca datele voastre reprezinta distanta unui cutremur fata
de epicentru. Selectati Area daca valoarea reprezinta aria).
Alegeti OK.
In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care arata valori cantitative pentru care doriti sa schimbati
clasificarea si alegeti Properties.
Alegeti eticheta Symbology.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
2.4.14 Desenarea unei harti pentru a arata atat categorii, cat si cantitati
1.
In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pentru care doriti sa aratati atribute multiple si alegeti
Properties.
2. Alegeti eticheta Symbology.
3. Selectati Multiple Attributes. ArcMap selecteaza in mod automat optiunea Quantity by category.
4. Executati clic pe sageata derulanta Value Fields si alegeti campul care contine valorile pe care doriti sa le afiseze
harta.
5. Executati clic pe sageata derulanta Color Schema si selectati o schema de colorare.
6. Alegeti Add all values.
7. Selectati Symbol Size sau Color ramp in functie de modul in care doriti sa simbolizati valorile cantitative.
8. Executati clic pe sageata derulanta Value si alegeti valoarea cantitativa pe care doriti sa o afisati pe harta. Stabiliti
alte proprietati, asa cum este descris mai sus la desenarea elementelor utilizand categorii.
9. Alegeti OK.
10. Selectati OK.
Circle
Freehand Line
Curve
Line
Ellipse
Point
Polygon
Rectangle
2. Mutati indicatorul mouse-ului peste fereastra de afisare si apasati pentru a adauga un element
grafic.
b) Stergerea unui element grafic
1. Alegeti butonul Select Graphics de pe bara cu instrumente Draw si selectati elementul grafic pe care doriti sa-l
stergeti.
2. Pentru a schimba culoarea executati clic pe sageata derulanta Fill Color si alegeti o noua
culoare.
3. Alegeti OK.
d) Modificarea vertexurilor unui element grafic
1. Alegeti butonul Select Graphics de pe bara cu instrumente Draw si selectati elementul grafic caruia doriti sa-I
modificati vertex-urile.
2. Selectati butonul Edit Vertices de pe bara cu instrumente Draw. Daca acest buton este estompat nu puteti sa
modificati vertex-urile elementului grafic selectat.
3. Executati clic-dreapta peste linie si alegeti Add Vertex pentru a adauga un vertex sau executati clic-drepta peste
un vertex si alegeti Delete Vertex pentru a-l sterge. Apasati si trageti de vertex pentru a-l muta.
2. Apasati indicatorul mouse-ului peste harta pentru a adauga vertexuri de-a lungul carora va fi
modelat textul.
3. Executati dublu-clic pentru a termina linia.
4. Scrieti sirul text.
c) Adaugarea unui text cu o mentiune
1. Alegeti butonul Callout text de pe bara cu instrumente Draw.
2. Apasati indicatorul mouse-ului peste fereastra de afisare a hartii si scrieti sirul text.
3. Alegeti Callout text din nou si trageti vertexul care defineste linia conducatoare a mentiunii.
d) Schimbarea fontului, culorii sau a dimensiunii unui text
1. Alegeti butonul Selected Graphics de pe bara cu instrumente Draw si selectati elementele text pe care doriti sa le
modificati.
2. Selectati butonul corespunzator din bara cu instrumente Draw pentru a modifica o anumita
caracteristica a textului.
e) Modificarea textului
1. Alegeti butonul Selected Graphics de pe bara cu instrumente Draw si executati dublu-clic pe elementul text pe
care doriti sa-l modificati.
Adnotarea legata de element este stocata ca o clasa de elemente adnotare intr-o geodatabase,
impreuna cu datele geografice carora le sunt asociate. Se poate crea o clasa de elemente adnotare in
ArcCatalog si se poate stabili legatura cu o clasa de elemente din geodatabase. Pe masura ce se editeaza
elemente in geodatabase, cu Editor, ele se pot adnota in acelasi timp. Alternativ, se pot crea rapid
adnotari pentru toate elementele prin convertirea etichetelor dinamice in adnotari legate de elemente.
a) Adnotarea elementelor selectate
1. Selectati elementele din stratul pentru care doriti sa creati adnotari legate de elemente.
2. Executati clic-dreapta pe strat, alegeti SelectionAnnotate selected features. Trebuie sa aveti deja adnotari
legate de elemente pentru strat, altfel optiunea nu va fi disponibila.
3. Daca aveti mai mult de o clasa de elemente de adnotari afisate pentru strat, activati pe acelea carora doriti sa le
adaugati adnotarile.
4. Alegeti OK.
b) Adnotarea unui element individual
1. Adaugati la harta o clasa de elemente de adnotari care este legata de stratul pentru care doriti sa creati adnotari
legate de elemente.
2.
3.
4.
5.
1.
2. In dialogul Identify results, executati clic-dreapta pe elementul pentru care doriti sa stabiliti
un hyperlink si alegeti Add Hyperlink.
3. Pentru a adauga un hyperlink la o pagina web, selectati Link to document si scrieti calea catre
documentul din sistem.
c) Utilizarea unui atribut ca hyperlink
1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care contine un camp cu hyperlinks si alegeti Properties.
Executati clic-dreapta pe pagina virtuala si alegeti Page Setup. Puteti, de asemenea, sa deschideti caseta de dialog
Page Setup din meniul File sau din caseta de dialog Print.
Excutati clic pe sageata derulanta Name si selectati imprimanta pe care doriti sa o utilizati.
Executati clic pe sageata derulanta Printer Page Size si selectati dimensiunea paginii care se potriveste hartii
voastre.
Alegeti OK. Deoarece caseta de validare Same as printer este activata, casetele de text Width si Height ale
hartii sunt actualizate cu noua dimensiune a paginii, iar Page Orientation este stabilita corespunzator.
1.
2.
Alegeti InsertTitle.
Scrieti un titlu pentru harta.
Apasati si trageti titlul intr-un loc pe harta.
Optional, modificati modul in care se afiseaza titlul.
Randuri
sau
inregistrari
Apasati pentru a gasi si inlocui
Muta pe prima
inregistrari, selectati inregistrari dupa
inregistrare
Inregistrarea anterioara
Inregistrarea curenta
In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pentru care doriti sa afisati tabelul.
2. Alegeti Open attribute table. Se deschide tabela de atribute a stratului. Pentru a inchide
tabelul executati clic pe butonul Close (x) din coltul din dreapta sus al ferestrei tabelului.
3.1.3 Adaugarea unui tabel la o harta.
1.
2.
3.
4.
Executati clic pe capul coloanei care contine textul pe care doriti sa-l cautati.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Alegeti Options.
Selectati Find & Replace.
Scrieti textul pe care doriti sa-l gasiti in caseta de text Find.
Executati clic pe sageata derulanta Text mach si selectati tipul de cautare pe care il doriti.
Alegeti Find next. Prima inregistrare gasita si care contine textul este selectata.
Daca doriti sa gasiti alta inregistrare care contine acelasi text alegeti din nou Find next.
2.
3.
4.
5.
6.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care doriti sa fie multimea sursa de date si alegeti Join.
2. Excutati clic pe sageata derulanta si selectati stratul pe care doriti sa-l uniti cu multimea sursa
de date.
3. Alegeti Name or attribute.
4. Executati clic pe sageata derulanta si alegeti numele campurilor comune ambelor surse si
multimii tinta de date.
5. Scrieti numele multimii de date pe care o veti crea ca rezultat al acestei uniri.
6. Alegeti OK.
3.1.8 Editarea tabelelor
a) Adaugarea inregistrarilor
1. Alegeti meniul EditorStart Editing.
2.
3.
1.
2.
3.
b) Stergerea inregistrarilor
Se deschide tabelul pe care doriti sa-l editati.
Executati clic-dreapta peste inregistrarea pe care doriti sa o stergeti.
Executati clic pe cheia Delete.
c) Adaugarea de valori
1. Alegeti EditorStart Editing.
2. Deschideti tabelul pe care doriti sa-l editati.
3. Executati pe celula in care doriti sa adaugati o valoare.
4. Scrieti nou valoare si apasati Enter. Tabelul este actualizat.
d) Copierea inregistrarilor
1. Executati clic pe celula care contine valoarea pe care doriti sa o copiati.
2. Executati clic-dreapta pe celula si selectati Copy.
3. Executati clic pe celula in care doriti sa copiati valoarea si alegeti Paste. Valoarea va fi introdusa in celula
respectiva.
e) Realizarea de calcule simple
1. Navigati catre inregistrarea pe care doriti sa o actualizati.
2. Executati clic pe capul campului pentru care doriti sa realizati calculul.
3. Executati clic pe bara de selectie din dreptul inregistrarii in care doriti sa realizati calculul.
4. Executati clic-dreapta pe numele campului si alegeti Calculate Values.
5. Alegeti un alt camp din tabel daca vreti sa calculati inregistrarea ca fiind egala cu valoarea dintr-un alt camp.
6. Selectati tipul de calcul pe care doriti sa-l realizati.
7. Alegeti o functie predefinita.
8. Scrieti o valoare pentru a completa expresia.
9. Alegeti OK.
2. Executati clic pe sageata derulanta Layer/Table si alegeti stratul sau tabelul pentru care doriti
sa realizati un grafic.
3. Activati Use Selected Set daca doriti graficul doar pentru elementele selectate ale stratului.
4. Alegeti Change Type.
5. Selectati un tip de grafic.
6. Alegeti OK.
7. Activati campurile atribute care doriti sa apara in grafic de-a lungul axelor x, y sau z.
8. Activati Label x axis with. Executati clic pe sageata derulanta si alegeti valoarea campului pe
care o utilizati pentru etichetare.
9. Selectati Create.
10. Executati clic-dreapta peste fereastra Graph Viewer si alegeti Add to Map.
3.2.2 Crearea unui raport
1.
2. In eticheta Fields, executati clic pe sageata derulanta Layer/Table si alegeti stratul sau tabelul
care doriti sa reprezinte baza raportului.
3. In lista Available Fields executati dublu-clic pe campurile care doriti sa fie incluse in raport.
4. Activati Use selectde set daca doriti sa creati raportul doar pe baza elementelor selectate.
5.
6.
7.
2. Executati clic pe sageata derulanta Layer si alegeti stratul care contine elementele pe care
doriti sa le selectati.
3. Executati dublu-clic pe un camp pentru a adauga numele sau in caseta de text a expresiei.
4. Executati clic pe un operator pentru a-l adauga in caseta de text a expresiei.
5. Daca aveti un numar mare de valori, alegeti butonul Complete list pentru a obtine o lista cu
toate valorile campului respectiv.
6. Pentru a vedea daca sintaxa este corecta sau daca criteriul pe care l-ati introdus va selecta
vreun element, selectati butonul Verify.
7. Executati clic pe sageata derulanta Select procedure si alegeti o precedura de selectie.
8. Alegeti OK. Bara de stare din partea de jos a ferestrei lui ArcMap arata cate elemente sunt
selectate.
Se lanseaza ArcMap.
Se creeaza o harta noua sau se deschide una existenta.
Se adauga datele pe care doriti sa le editati la harta.
Se adauga bara cu instrumente Editor la ArcMap.
Se alege Start Editing din meniul Editor.
Se creeaza sau se modifica elemente si/sau atribute.
Se alege Stop Editing din meniul Editor si alegeti Yes atunci cand sunteti intrebati daca doriti sa salvati
modificarile.
Comenzile
sesiunii de
editare
Sarcinile sunt listate in lista derulanta Current task. Trebuie creata o schita pentru a indeplini o
sarcina.
4.1.4 Cum se creeaza noi elemente
Se pot crea trei tipuri principale de elemente cu bara de instrumente Editor: puncte, linii si
poligoane. Pentru a crea o linie sau un poligon se creeaza intai o schita. Forma unei schite este
compusa din toate vertex-urile si segmentele elementului. Vertex-urile sunt punctele in care schita isi
schimba directia, cum ar fi colturi, iar segmentele sunt liniile care unesc vertex-urile.
Stratul tinta determina carui strat ii va apartine noul element care se creeaza. Lista derulanta
Target Layer contine numele tuturor straturilor din multimea de date cu care lucrati. De asemenea,
daca un strat are subtipuri acestea apar si ele in aceasta lista. Intotdeaunaa cand creati un element nou
trebuie stabilit stratul tinta.
4.1.5 Modificarea unui element
Pentru fiecare element de pe harta exista o forma alternativa, o schita. In acelasi fel in care trebuie sa creati o schita pentru a
crea un element, pentru a modifica un element trebuie modificata schita sa.
Pentru un element de tip linie sau poligon putem adauga noi vertexuri, putem sterge sau muta unul
sau mai multe vertexuri.
4.1.6 Editarea atributelor
Atributele pot fi create sau modificate in caseta de dialog Attributes. Dupa ce ati selectat elementele ale caror atribute
doriti sa le editati, alegeti butonul Attributes pentru a vedea aceasta caseta de dialog.
Lansati ArcMap.
2. Mutati indicatorul peste un element si executati clic pe el. Elementul selectat va fi evidentiat.
b) Selectarea elementelor utilizand o linie
1. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskSelect features using a line.
2. Executati clic pe sageata paletei cu instrumente si selectati instrumentul Sketch sau oricare din celelalte unelte de
constructie din paleta cu instrumente.
3. Construiti o linie care sa intersecteze elementele pe care doriti sa le selectati. Elementele pe care linia le
intersecteaza sunt acum selectate.
c) Selectarea elementelor utilizand un poligon
1. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskSelect features using an area.
2. Executati clic pe sageata paletei cu instrumente si alegeti instrumentul Sketch sau pe oricare din celelalte unelte
de constructie din paleta cu instrumente.
3.
Construiti un poligon care sa intersecteze elementele pe care dorit sa le selectati. Elementele care se intersecteaza
cu poligonul vor fi acum selectate.
Executati clic pe sageata derulanta Target Layer si selectati stratul in care doriti sa realizati copierea.
2.
3.
4.
5.
1.
2.
3.
4.2.2 Crearea unui punct sau vertex utilizand sistemul de coordonate al hartii (Absolute X, Y)
Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Sketch.
Executtai clic-dreapta oriunde pe harta si alegeti Absolute X,Y.
Scrieti coordonatele si apasati ENTER. Un vertex sau un punct este creat la coordonatele specificate.
4.2.3 Crearea unui vertex relativ la ultima amplasare a unui vertex (Delta X, Y)
1.
2.
3.
Executati clic pe sageata derulanta a paletei de instrumente si alegeti Sketch dupa ce ati creat cel putin un vertex.
Executati clic-dreapta in afara vertexului sau schitei si alegeti Delta X, Y.
Scrieti coordonatele si apasati ENTER. Un vertex este creat la coordonaatele specificate.
3. Scrieti lungimea razei primului cerc si apasati ENTER. Este creat un cerc care are raza
specificata.
4. Apasati prima data pentru a stabili centrul celui de al doilea cerc si apasati litera D de pe
tastatura.
5. Scrieti lungimea razei celui de al doilea cerc si apasati ENTER. Este creat un cerc care are
raza specificata. Cele doua pozitii unde se intersecteaza cele doua cercuri sunt evidentiate
atunci cand mutati cursorul peste ele.
6. Pozitionati indicatorul peste una din pozitii si apasati. Un vertex sau un punct este adaugat la
harta.
4.2.5 Crearea unui punct sau vertex utilizand instrumentul Intersection
1. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Intersection. Indicatorul
isi va modifica forma.
2. Pozitionati indicatorul peste primul segment si executati clic.
3. Pozitionati indicatorul peste al doilea segment si executati clic. Un vertex sau punct este
adaugat la intersectia celor doua segmente.
4.2.6 Crearea unui element multipunct
1. Executati clic pe lista derulanta Current TaskCreate New Feature.
2. Executati clic pe sageata derulanta Target Layer si alegeti un strat multipunct.
3. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Sketch.
4. Apasati pe harta pentru a crea parti ale elementului multipunct.
5. Cand ati terminat de creat ultimul punct al elementului multipunct, executati clic-dreapta
oriunde pe harta si aelegeti Finish Sketch. Daca veti apasa pe o parte a elementului multipunct
pentru a-l selecta, toate punctele vor fi selectate pentru ca ele apartin aceluiasi element
multipunct.
4.2.7 Crearea unei linii sau poligon prin digitizare
1. Executati clic pe lista derulanta Current TaskCreate New Feature.
2. Executati clic pe sageata derulanta Target Layer si alegeti un strat de tip linie sau poligon.
3. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Sketch.
4. Executati clic pe harta pentru a digitiza vertexurile elementului.
5. Cand ati terminat de creat ultimul punct al elementului, executati clic-dreapta oriunde pe harta
si alegeti Finish Sketch. Linia sau poligonul va fi creat pe harta.
4.2.8 Crearea unei linii sau poligon format din mai multe parti
1. Creati un element linie sau poligon.
2. Atunci cand ati terminat de creat prima parte a elementului, executati clic-dreapta oriunde pe
harta si alegeti Finish Part.
3. Cand ati terminat ultima parte a elementului, executati clic-drepta oriunde pe harta si alegeti
Finish Sketch. Daca veti selecta o parte a elementului, toate partile sunt selectate automat
pentru ca ele toate apartin aceluiasi element cu mai multe parti.
4.2.9 Crearea unui segment utilizand un unghi si o lungime
1.
2.
3.
4.
5.
Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti instrumentul Sketch dupa ce ati creat cel
putin un vertex.
Executati clic-dreapta undeva in afara schitei si alegeti Angle.
Scrieti unghiul si apasati ENTER. Segmentul va fi constrans la unghiul specificat.
Executati clic oriunde pe harta si alegeti Length.
Scrieti lungimea si apasati ENTER. Se creeaza un vertex astfel incat segmentul sa aiba un unghi si o lungime
dorita.
1.
2.
1.
2.
1.
2.
3.
4.
5.
1.
2.
3.
4.
1.
2.
3.
4.
1.
2.
3.
4.
7.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
1.
2.
3.
4.
5.
5.
6.
1.
2.
3.
4.
5.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
1.
2.
3.
Adaugati acel shapefile sau acea multime de date pe care doriti sa o integrati in harta.
Alegeti meniul EditorStart Editing.
Selectati EditorOptions.
Alegeti eticheta Topology.
Dezactivati caseta de validare doar daca doriti sa integrati intreaga multime de date. Lasati-o activata daca doriti
sa integrati elementele din intinderea curenta a hartii.
Scrieti domeniul distantei (in unitati ale hartii) in cadrul cruia doriti ca elementele sa coincida.
Alegeti OK.
Selectati EditorIntegrate. Datele sunt integrate.
4.6.2 Mutarea unui vertex comun
Alegeti instrumentul Shared Edit.
Selectati vertexul comun pe care doriti sa-l mutati. Vertexul selectat este evidentiat.
Trageti de vertex in noua pozitie dorita. Amplasarea vertexului este actualizata impreuna cu toate vertexurile care
coincid cu el sau cu toate frontierele din multimea de date ca si toate vertexurile sau frontierele conectate.
1.
2.
3.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
1.
2.
3.
4.
5.
1.
2.
3.
4.
5.
7.
1.
2.
3.
5.
6.
1.
2.
3.
1.
2.
3.
4.7.3 Adaugarea unei valori a unui atribut pentru toate elementele selectate
Selectati stratul in care doriti sa adaugati o valoare atribut.
Executati clic in coloana Value acolo unde doriti sa adaugati o valoare atribut.
Scrieti valoarea atribut si apasati ENTER. Valoarea atribut este adaugata tuturor elementelor selectate din acel
strat.
4.7.4 Modificarea valorii unui atribut pentru un element
Selectati campul principal de afisare al elementului pentru care doriti sa modificati o valoare atribut.
Excutati clic pe valoarea pe care doriti sa o modificati.
Scrieti o noua valoare atribut si apasati ENTER. Atributul este modificat pentru acel element.
1.
2.
3.
1.
2.
3.
4.
5.
1.
2.
8.6 Transformarea unei hri din format analog n format digital cu ArcGIS 9.3
8.6.1 Scanare trapez.
Fiecare student isi scaneaza trapezul pe care va lucre pentru realizarea proiectului.
Scanarea se face la o rezolutie de 300 dpi, folosind scanerul CANON Colortrac SmartLF Cx 40 m.
Caracteristici tehnice CANON Colortrac SmartLF Cx 40 m.
Tip senzor:
Viteza scanare (s/pagina):
Rezolutie digitala de scanare (dpi):
Interfata PC:
Adancime culoare (biti):
Rezolutia optica de scanare (dpi):
Latime mediu de scanare (mm):
Dimensiuni (W x D x H mm):
Greutate (Kg):
Altele:
CIS
Inchi/secunda: 10.10 (8-bit greyscale, monochrom 200dpi
/400dpi Turbo)
3600
USB
16 greyscale
600
Max. 1016
1400 x 170 x 330
26.5
LCD panel (status scanner , mode, setari), stop, forward,
rewind, scan, copy
5 x Contact Image Sensors (CIS)
Lungimea scanata nu este limitata de scaner
Acuratete scanare: +/-0.1% +/-1 pixel
Active Paper Transport (APT)
Moduri scanare: 256 level greyscale (8-bit); Black & White
(1-bit)
Se lanseaza aplicatia SCAN WORKS, se seteaza rezolutia de scanare si directorul de lucru. Apoi se
apasa pe butonu SCAN. Exista posibilitatea sa vizualizam ceeace scanam
Imagine de ansamblu SCANER + PLOTER CANON (LAB GIS II CI-3)
Folosind reteaua interna a laboratoarelor GIS I si GIS II, fiecare student isi copieaza trapezul scanat in
directorul de pe calculator, respectiv Data D:\STUDENT\CAD\9201\Popescu Ion
Laboratorul de SISTEME INFORMATIONALE GEOGRAFICE LAB GIS I CI-1
1.
2.
3.
4.
Y
305823,19
305923,53
296664,01
296563,60
X
559900,99
569884,31
569984,50
559986,87
Georeferencing in bara
de meniu.
D. Acum mergem in View din bara de meniu, pe Data Frame Properties/General la Units la Map si
punem din lista derulanta Meters si mergem si la Display si punem din lista derulanta tot Meters,
facem click cu mousul pe Apply si OK . Pentru control vizualizam coltul din dreapta jos al
ferestrei ArcMap de pe display unde trebuie sa apara langa coordonatele X si Y scris Meters in loc
de Unknown.
E. Acum mergem in bara de Georeferencing si cu butonul Add Control Points mergem pe punctul 1
al coltului trapezului de georeferentiat, dup ace in prealabil am facut cu butonul + din bara de
meniu un zoom convenabil
F. Acum introducem pe rand coordonatele X si Y ale colturilor trapezului, incepand din coltul de sus
stanga si continuind in ordinea acelor ceasornicului 1, 2, 3, 4. La introducerea coordonatelor X si
Y tinnem cont ca ele din softul de transformare sunt INVERS, adica prima coloana este Y si a
doua coloana este X (vezi pct.1). Facem zoom cu butonul + din bara de meniu pe coltul nr.1 al
trepezului iar apoi facem click cu butonul dreapta al mousului cand suntem pozitionati la
intersectia coltului trapezului si imediat fara sa miscam mousul facem click cu butonul stanga si
click cu butonul dreapta pe Input X, Y, trecand la introducerea coordonatelor respective (a nu se
uita ca sunt invers).
G. Dupa introducerea coordonatelor fiecarui colt de trapez apasam butonul Full extend din bara de
meniu ca sa vedem in totalitate trapezul. Se repeta operatiunile de mai sus pana la introducerea
celor 4 colturi de trapeze.
L. Vizualizam acum intreg trapezul cu coordonatele introduse pentru cele 4 colturi ale
trapezului
N. Alegem la Name numele trapezului georeferentiat ca sigestie stergem cifra 2 care apare
implicit dupa numele trapezului si ii punem _ST, iar la Output Location : alegem calea unde
vrem sa salvam trapezul georeferentiat, facem apoi click pe Save.
O. Apare aceasta fereastra si in functie de caracteristicile PC-ului asteptam cateva secunde sau
minute.
R. Trapezul georeferentiat este un pic rotit si este un fisier cu extensi .img, mai se poate
recunoaste
ca este georeferentiat correct citind fiecare col de trapez si confruntand coordonatele initial
introduce X si Y.
Apoi OK si Apply.
Ca sa eliminam o tema din coloana Layers, facem click cu butonul dreapta de la mouse si din lista
alegem
La Name trecem numele temei pe care vrem sa o creem, alegem DRUMURI, iar la Feature Type din
lista derulanta alegem Polyline
Ne apare in directorul cu numele nostru, respectiv Popescu Ion, shapfile cu numele DRUMURI
si extensia .shp. Acum inchidem ArcCatalog si mergem in ArcMap, unde cu butonul Add Data aducem
acest shapfile (bineinteles din directorul cu numele nostru ,,Popescu Ion.
La fel se repeta cu grija toate operatiunile pentru creerea celorlalte teme care pof fi: localitatile,
livezile, viile si padurile le facem cu o tema de tipul poligon, apele, caile ferate, LEA le facem cu o
tema de tipul polilinie, forajele, fantinile punctele geodezice sau de nivelment le vom face cu o tema
punct.
Mergem mai departe si incepem lucrul cu tabelele.
CREAREA UNEI TEME IN ArcGIS (POLIGON), folosind ArcCatalog
Acum, la Name trecem denumirea temei pe care dorim sa o cream, spre exemplu Localitati, iar la
Feature Type trecem tipul de unui concept sau entitate (ne reamintim ca avem, puncte, linii si
poligoane) de tipul linie care este echivalent in lista noastra derulanta de la Feature Type de Polygon
Mergem mai departe si pentru a declara tipul de referinta spatiala procedam in felul urmator:
1. Facem click cu butonul stanga de la mouse pe Edit;
2. Apoi click pe Select;
3. Din lista de coordonate (Coordinate Systems) alegem Projected Coordinate Systems si facem
click pe aceasta denumire;
4. Se deschide fereastra cu denumirea Browse for Coordinate Systems, de aici selectam
National Grids facem click cu butonul stang de la mouse si apoi click pe Add;
5. In noua lista de Browse for Coordinate Systems, cautam Stereo1970.prj, facem click pe
aceasta denumire si apoi ii dam Add;
6. e deschide o noua fereastra cu denumirea Spatial Reference Properties in care verificam sa fie
la Name: Stereo 1970 si apoi Apply si OK
Abia acum am terminat toti pasii pentru crearea unei teme noi Localitati.shp.
Pentru verificare mergem in directorul in care am dorit crearea acestei teme, respective:
D:/STUDENT/2008-2009/CADASTRU/POPESCU ION 9205 si trebuie sa ne apara Localitati.shp.
Afisarea stratului Localitati.shp in ArcGis
Dupa deschiderea stratului de poligoane vom crea in tabela de atribute campuri speciale pe care le vom
denumi Tip (pentru specificarea felului de localitate: comuna, sat, oras) si Denumire (pentru
numele localitatii.)
Vom efectua urmatoarele operatii:
Selectam stratul Localitati.shs, dreapta mouse si deschidem tabela de atribute
Apelam butonul Option (dreapat jos) si selectam Add Field si se deschide un alt submeniu.
Completam in continuare informatiile dupa cum se vede in figura, Name: Tip si la Type: alegem
obtiunea text.
La fel vom proceda si cand vom crea campul cu denumirea Denumire
Aceasta operatie, ne permite din acest moment sa editam elementele grafice, care in cazul nostru sunt
linii.
Digitizarea liniilor
Liniile, poliliniile, conturul poligoanelor se digitizeaza respectand aceleasi reguli. Limta unui
poligon este de fapt o polilinie. In continuare vom folosi termenul de linie pentru toate acestea.
Digitizarea on screen (pe ecran)consta in trasarea de linii vectoriale peste cele din imaginea
de fundal (in cazul liniilor si poligoanelor) si de punerea unor puncte (in cazul informatiei punctuale).
In cazul digitizarii liniilor se incepe digitizrea prin activarea functiei Editor prin selectarea
optiunii Start Editing.
Aceasta functie deschide pentru editare toate fisierele
de tip .shp aflate in acelasi folder. Dac n cadrul
proiectului sunt aduse fisiere .shp din mai multe locatii
(foldere) atunci vom fi solicitai sa alegem care folder
va fi dechis pentru editare.
n cazul n care din folderul deschis la editare sunt mai
multe fiiere aduse n proiect, atunci va trebui avut grija
ca la opiunea Target s fie selectat fiierul dorit.
Digitizarea liniilor se va face la o scara suficient de mare incat sa poata fi apreciata mediana acesteia.
De exemplu liniile simple care pe harta sunt trasate cu grosimi de 0,2-0,3 mm se vor digitiza la o scara
de 1:1000 1:1500. Liniile trasate cu simboluri mai groase se pot digitiza si la o scara mai mica
1:3000-1:5000.
Gresit
Corect
Dac din diverse motive trebuie s ntrerupem digitizarea, inchidem figura cu dublul clic pe
butonul stnga al mouse-ului, salvm din menuiul Editor cu comanda Save Edits sau Stop Editing si
apoi YES la Intrebarea daca dorim s salvm si putem relua digitizarea n cadrul aceleiai sesiuni de
editare (dac nu am inchis-o) sau ntr-o sesiune nou. Reluarea digitizrii din punctul unde am rmas
se face prin selectarea liniei/poligonului cu butonul sgeata din meniul Editor
, iar apoi se d
dublu clic pe linie aceasta transformndu-se n verde i se afiseaza punctele de inflexiune (vertex-si) tot
in culoarea verde, precum si nodul de sfrit al liniei in culoare roie. n momentul n care vom selecta
butonul cu creiona pentru digitizare
, automat cursorul va fi legat de ultimul nod introdus.
ATENTIE!
Intotdeauna urmarim calea pe care ne aflam in timpul editarii!
Target: Localitati
Daca stratul pe care vom digitiza nu este corect selectat elementele grafice (liniile) pe care le vom
digitiza se vor salva in alt strat sau se vor pierde.
Pornirea digitizarii prin activarea butonului :
Facem pe ecran un Zoom mai mare pentru a vedea harta mai bine si trecem la digitizare.
Digitizarea se face prin clicarea mouse-ului stanga unmarind marginea localitatilor din imaginea
noastre iar poligonul se inchide prin dublu clic.
La terminarea unui poligon complet, deschidem Tabela de atribute astfel: selectam stratul
Localitati.shs, dreapta mouse, deschidem Open Attribute Tables si completam campurile ( dupa
caz) TIP si Demunire
3. Deschidem modulul de editare EDITOR si selectam functia Merge, care are rolul de a unii cele
doua poligoane.
In final vom obtine un singur poligon care va primi acelasi atribut.
in calea
CAZUL I
Cand avem un singur segmente de dreapta si vrem sa-l scurtam sau sa-l taiem pe jumatate se
procedeaza in felul urmator :
1. Se porneste modulul Editor daca acesta nu era activat deja.
2. Se selecteaza linia ce se doreste a fi splitata si se selecteaza.
3. Se activeaza iconita Split Tool
si se pliteaza linia cu stanga mouse clic pe linie, apoi
se selecteza un segment al ei si se sterge sau se uneste cu alt segment.
CAZUL II
Cand suntem in situatia intersectarii a doua lini cu atribute diferite (spaghete) si vrem sa le unim
prin splitare, (operatie care este necesara pentru realizarea topologie) se va esfectua urmatorea
procedura :
1. Se porneste modulul Editor daca acesta nu era activat deja.
2. Se selecteza cele 2 lini care se intersecteaza, se poate obseva ca au atribute diferite
3. Apoi cu iconita Line intersection se va face clic mouse stanga in intersectia liniilor, din
aproape in aproape, pana cand se divid 4 segmente diferite de arce.
In Tablea de atribute cele doua campuri anterioare vor fi impartite fiecare in alte doua campuri care vor
isi vor pastra atriubutele.
In final am obtinut din doua linii suprapuse patru segmente de drepte prinse
intr-un punct cu atribute individuale.
CAZUL III
In situatie in care avem un element grafic (linie) unit in preabalabil cu functia Merge, si am constatat
ca segmentul ar trebui impartit in doua sau mai multe segmente pentru ca au atribute diferite se va
proceda astfel:
1. Se porneste modulul Editor daca acesta nu era activat deja.
2. Se selecteaza linia ce se doreste a fi splitata si se va observa atributul acesteia.
si se
4. Se poate observa in tabela de atribute ca linia initiala a fost impartita in 3 segmente distincte, dar
care au pastrat acelasi atribut. Vom selecta in continuare fiecare segment in parte si vom modifica
atributul din tabela de atribute.
Lucrul cu poligoane.
Se selecteaz poligonul.
Din meniul Task se selecteaz Cut Polygon Features din capitolul Modify Tasks
Avnd selectate csuele aferente temei poligon de editat din meniul Snapping..., se selecteaza
creionaul
i se trage linia sau polilinia care va tia poligonul, plecnd de pe una din laturi (sau din
afara acesteia) i ncheind pe latura opus sau alaturat (sau n afara acesteia) astfel nct sa rezulte
dou sau mai multe poligoane (funcie de situaie i necesiti).
Se selecteaz creionaul
i se traseaz limita exetriora a poligonului vecin, plecnd din
interiorul poligonului la care trebuie lipit noul poligon i ncheind tot n interiorul acestuia.
La opiunea Buffer Distance selectai valoarea 0.000. La opiunea When clipping features
selectai comanda a doua Discard the area that intersects. Apoi apsai butonul OK.
Dac poligonul mic nu prezint interes acesta poate fi ters i astfel poligonul mare va rmne
cu gaur.
ArcGIS 3D Analyst permite vizualizarea si analiza suprafetelor 3D. Utilizand extensia 3D Analyst puteti:
vizualiza o suprafata din mai multe puncte de observatie; interoga o suprafata 3D; determina informatia vizibila
dintr-o anumita locatie; crea o imagine reala prin suprapunerea datelor raster si vector pe o suprafata 3D si
puteti inregistra sau realiza un zbor 3D.
Aplicatia ArcGlobe din 3D Analyst va permite administrarea si vizualizarea, din punct de vedere local sau
global, a seturilor de date geografice tridimensionale extrem de mari. ArcGlobe va ofera posibilitatea de a
interactiona cu informatiile geografice de pe globul terestru.
ArcGIS 3D Analyst va permite:
Crearea directa de harti de tip glob tridimensionale folosind datele GIS.
Analiza datelor tridimensionle folosind functiile cut/fill, LOC (line-of-sight) si de modelare a terenului.
Vizualizarea datelor din persectiva globala sau locala
Navigarea prin datele de teren continue multirezolutie (cu rezolutii multiple).
Analiza spatiala bi- sau tridimensionala
Vizualizarea tridimensionala a rezultatelor modelarilor sau analizelor.
Utilizarea modelelor si a simbolurilor 3D pentru realizarea imaginilor apropiate de realitate
Exportul vizualizarilor in format video.
ArcGIS Geostatistical Analyst este o extensie a familiei de produse ArcGIS Desktop (ArcInfo, ArcEditor si
ArcView) care ofera o gama larga de instrumente destinate explorarii datelor spatiale, identificarii abaterilor,
predictiei, evaluarii incertitudinii predictiilor si crearii suprafetelor.
ArcGIS Geostatistical Analyst va permite:
o
Sa realizati predictii, determinarea erorilor standard ale predictiei, analize ale limitelor de prag si ofera
o varietate de modele si instrumente pentru crearea hartilor de localizare cantitative.
ArcGIS Geostatistical Analyst este un pachet complet destinat prelucrarii datelor spatiale, analizelor
geostatistice si postprelucrarii datelor. De asemenea, aceasta extensie inglobeaza instrumente grafice interactive
cu parametrii definiti implicit, care pot asista utilizatorii incepatori la realizarea analizei datelor.
Geostatistical Analyst este o unealta de gestionare a a datelor in ArcGIS care ofera utilizatorilor de ArcGIS
instrumente puternice destinate analizelor geostatistice.
9.1.3
ArcGIS Network Analyst va permite crearea si administrarea seturilor de retele complexe si generarea de
solutii privind alegera rutelor.
ArcGIS Network Analyst este o extensie puternica destinata alegerii rutelor si care ofera un spatiu de lucru
complet nou pentru analiza spatiala bazata pe retea (analize privind locatiile, analize privind timpul de parcurs
si modelarea interactiunii spatiale). Aceasta extensie permite utilizatorilor ArcGIS Desktop sa modeleze
scenariile si conditiile reale specifice unei retele.
ArcGIS Network Analyst va permite:
o
o
o
o
o
o
o
ArcGIS Schematics este o solutie inovatoare destinata automatizarii reprezentarilor schematice a bazelor de
date geospatiale ArcGIS. ArcGIS Schematics va permite o administrare si vizualizare mai buna a oricarui tip
retea liniara, cum ar fi: electricitate, gaze, apa/canal sau telecomunicatii.
ArcGIS Spatial Analyst ofera un set de instrumente destinate modelarii spatiale si analizei avansate. Utilizand
extensia ArcGIS Spatial Analyst, puteti obtine informatii noi privind datele dumneavoastra existente, puteti
analiza relatiile spatiale si puteti dezvolta modele spatiale ce integreaza functionalitatile ArcGIS Desktop si
ArcGIS Spatial Analyst.
ArcGIS Spatial Analyst va permite:
o
Realizarea de analize statistice pe baza unei regiuni, vecinatati mici sau zone predeterminate.
Crearea modelelor destinate analizei este simpla, iar aceste modele dispun de propriile documentatii - astfel
incat oricine poate sa inteleaga prelucrarile dumneavoastra privind analiza spatiala.
ArcGIS Survey Analyst este o extensie a familiei de produse ArcGIS Desktop ce va permite administrarea
datelor
topografice
intr-un
geodatabase
si
vizulizarea
acestora
in
harta.
Datorita faptului ca masuratorile sunt stocate intr-o baza de date GIS, prelucrarile si compensarile topografice,
in scopul determinarii coordonatelor GIS (ale punctelor topografice), pot fi efectuate direct pe aceste
masuratori, iar obiectele spatiale GIS pot fi legate la punctele topografice. In plus, noile obiecte spatiale GIS
pot fi adaugate la straturile existente utilizand punctele topografice calculate.
ArcGIS Tracking Analyst ofera instrumente pentru redarea si analiza seriilor de timp. Extensia Tracking
Analyst va permite vizualizarea seriilor de timp si a structurilor spatiale si interactionarea cu alte tipuri de date
GIS disponibile pentru ArcGIS.
ArcGIS Tracking Analyst va permite :
o
Construirea de grafice cu scopul analizei datelor diacronice sau cele in timp real.
ArcGIS Tracking Analyst extinde familia de produse ArcGIS Desktop cu posibilitatea vizualizarii modificarilor
cu serii de timp si a celor in timp real.
ArcGIS Data Interoperability elimina barierele privind utilizarea in comun a datelor, oferind accesul
direct si facilitati de transformare si export a datelor. Aceasta extensie ofera utilzatorilor familiei ArcGIS
Desktop posibilitatea de a utiliza si distribui usor datele in diverse formate.
ArcGIS Data Interoperability va permite:
o
o
o
o
Citirea directa a peste 70 de formate de date, dintre care aminitim GML, XML, Autodesk DWG/DXF,
MicroStation, MapInfo MID/MIF si TAB, Oracle si Oracle Spatial si Intergraph GeoMedia Warehouse.
Exportul in peste 50 de formate de date spatiale.
Utilizarea unui motor de interpretare semantica a formatelor de date spatiale cu 150 de transformatori
specializati.
Integrarea cu cadrul de lucru a proceselor de geoprocesare, inclusiv ModelBuilder, cu scopul de a
adauga ?manipulatori? de formate de date in cadrul proceselor GIS.
ArcGIS Publisher va ofera functionalitatile necesare utilizarii in comun/distribuiri usoara a hartilor si datelor
GIS.
ArcGIS Publisher asigura pe langa costuri reduse, functionalitati simple destinate publicarii hartilor.
Puteti utiliza ArcGIS Publisher pentru a crea fisiere de harti publicate (.pmf) pe baza documentelor de
harta ArcMap (.mxd). Hartile publicate pot fi vizualizate utilizand orice produs din familia ArcGIS
Desktop, inclusiv aplicatia ArcReader care este distribuita in mod gratuit. Hartile publicate pot fi
utilizate in comun de un domeniu larg de utilizatori.
Utilizarea extensiei ArcGIS Publisher impreuna cu ArcView, ArcEditor si ArcInfo ofera profesionisitilor GIS
posibilitatea de a-si imparti operatiile specifice GIS. Aceasta extensie permite profesionistilor GIS sa publice
sau sa utilizeze in comun datele si hartile, fie local, fie in retea, fie prin Internet, permitand astfel realizarea de
vizualizari si interactiuni simultane. Fisierele de harti publicate ofera un mediu desavarsit pentru utilizarea in
comun a hartilor interactive si asigura functionalitati complexe privind cartografierea (disponibile si in
aplicatiile ArcGIS Desktop).
Folosind ArcGIS Publisher puteti:
o
Crea harti interactive complexe pentru a veni in intampinarea nevoilor utilizatorilor dumneavoastra.
ArcPress for ArcGIS este un produs destinat rasterizarii hartilor, cu scopul de a obtine o calitate ridicata la
tiparire sau pentru exportul hartilor. ArcPress pentru ArcGIS transforma hartile intr-un limbaj nativ, specific
imprimantei dumneavoastra.
Deoarece nu veti avea nevoie de imprimante cu memorii extinse, hard disk-uri sau procesor PostScript,
ArcPresss pentru ArcGIS va permite economisirea banilor destinati echipamentelor hardware. De asemenea,
aceasta extensie permite obtinerea unor rezultate de inalta calitate pentru hartile tiparite, indiferent de
imprimanta utilizata.
De retinut: Incepand cu versiunea ArcGIS 9.1, functionalitatea extensiei ArcPress este inglobata in produsele
din familia ArcGIS Desktop: ArcView, ArcEditor si ArcInfo. Nu mai aveti nevoie de achizitionarea separata a
licentei.
9.2.4 ArcSCAN for ArcGIS Conversie Raster-Vector
ArcScan for ArcGIS, pentru ArcGIS este o extensie dezvoltata pentru produsele ArcInfo, ArcEdit si
ArcView si ofera un set cuprinzator, eficient si usor de utilizat de instrumente destinate conversiei de la
raster la vector.
Prin utilizarea functionalitatilor privind vectorizarea automata ale ArcScan-ului, utilizatorii pot
minimiza in mod simtitor munca de post-prelucrare. Functionalitatile de vectorizare automata constau
in crearea obiectelor spatiale vector pentru o anumita zona selectata interactiv sau pentru o imagine
intreaga.
ArcScan pentru ArcGIS va permite:
o
Sa creati obiecte spatiale, linii sau poligoane, in format shapefile sau geodatabase direct din
imaginile raster.
Sa utilizati facilitati de snapping pentru a face ca vectorizarea interactiva sa fie mult mai precisa
si eficienta.
Retineti: Incepand cu versiunea 9.1 a produsului ArcGIS, functionalitatea ArcScan este inclusa in
ArcEditor si ArcInfo.
Maplex for ArcGIS este o extensie a familiei ArcGIS Desktop destinata amplasarii textului cartografic si
etichetarii de inalta calitate. Maplex pentru ArcGIS utilizeaza motorul consacrat Maplex destinat amplasarii
textului in harta, in scopul etichetarii automate de calitate profesionala a hartilor realizate cu ArcGIS. Maplex
pentru ArcGIS asigura reducerea timpul necesar producerii hartilor si sporeste calitatea acestora.
Maplex pentru ArcGIS va permite:
o
Interfata grafica intuitiva si regulile de baza ale motorului Maplex pentru ArcGIS, va ofera un mijloc rapid de
creare a etichetelor si simbolurilor obiectelor spatiale ale hartii dumneavoastra.
De retinut: Incepand cu versiunea 9.1. a produsului ArcGIS, functonalitatea extensiei Maplex a fost inclusa in
ArcInfo Desktop.
ArcSDE este o aplicatia software dedicata serverelor pentru a accesa unu numar foarte mare de baze de
date geografice multiutilizator ce sunt stocate in diferite sisteme de gestionare a bazelor de date
relationale (RDBMS). Reprezinta parte integranta a arhitecturii ArcGIS si un element de baza in
implementarea oricarei solutii GIS enterprise. Rolul sau principal este de a actiona ca un gateway GIS
catre datele spatiale stocate intr-un RDBMS.
ArcSDE ofera o suita de servicii ce imbunatatesc performanta gestionarii datelor, ofera posibilitatea
portabilitatii schemelor intre diferite RDBMS-uri, si nu in ultimul rand asigura flexibilitate
configuratiei dumneavoastra.
Utilizand ArcSDE puteti
o
Oferi date spatiale utilizatorilor de aplicatii ArcGIS Desktop (ArcReader, ArcView, ArcEditor
si ArcInfo), clientilor Internet prin intermediul ArcIMS, si tuturor aplicatiilor dezvoltate cu
ArcGIS Engine si ArcGIS Server.
Gestiona informatia geografica stocate intr-unul dintre cele patru sisteme comerciale de baze de
date IBM's DB2 Universal Database si Informix Dynamic Server, Oracle, si Microsoft SQL
Server.
ArcIMS este solutia pentru servirea hartilor dinamice, a datelor GIS si de servicii pentru reteaua
Internet. Aceasta aplicatie ofera un cadru scalabil publicarii functionalitatilor GIS pe Web ce raspunde
cerintelor oricarei organizatii, atat pentru retelele Intranet cat si cererilor adresate de pe reteaua
Internet. Sreviciile ArcIMS pot fi folosite de o gama variata de clienti incluzand aplicatii Web proprii,
aplicatii ArcGIS Desktop, si echipamente mobile si wireless. Utilizand ArcIMS, toate organizatiile
indiferent de domeniul de activitate isi pot publica, descoperi si distribui informatia geospatiala si
celorlalti utilizatori.
Folosind ArcIMS puteti:
o
Crea foarte usor aplicatii specifice anumitor procese de lucru ce folosesc informatia cu continut
geografic.
ESRI Image Server schimba modalitatea de gestionare, prelucrare si distribuire a imaginilor satelitare.
Image Server va permite
o
Accesul rapid si vizualizarea unei cantitati foarte mari de imagini sateliare, prelucrate on-thefly si la cerere
Afisarea aproape instantanee a rezultatelor unui numar de utilizatori ce lucreaza simultan, fara a
fi nevoie de preprelucrarea datelor si incarcarea acestora intr-un DBMS
ArcGIS
ERDAS Imagine
Intergraph GeoMedia
MapInfo Pro
Bibliografie:
1) ESRI Romania (2007) Curs ArcGIS 9.x
2) CRUTA (2003) Curs ArcView 3.x Proiect FAO LCCS Romania
3) CRUTA Cercetari si proiecte realizate in perioada 1992-2008
4) Chris, Smith, Nancy, Payden, Pam, Cole (1995), Erdas Field Guide: Third edition, ERDAS
Inc., Atalanta.
5) Badea Alexandru Analiza efectelor amenajarilor funciare din Baraganul de Sud prin
mijloace de Teledetectie_SIG Editura Universitaria 2006 (Tipografia Universitatii din Craiova).
6) Benea Ionel (1998) Analiza spatiala SIG si organizarea spatiului geografic Universitatea
Spiru Haret
7) Donis, V. (1992), Aplicaii ale informaticii n geografie, Terra Nr. 1-2, pag. 50-55.
8) Eastman, J., Idrisi, R. (1995), Users Guide, Clark University, Worchester, Massachusetts.
9) (1999), ArcView GIS 3.2. Using ArcView GIS, Environmental System Research Institute, Inc.
S.U.A.
10) (1999), ArcView GIS 3.2. Using Avenue, Environmental System Research Institute, Inc.
S.U.A.
11) Consortiul Open GIS , Inc. 2004;
12) Revista internationala de GEOMATICA Jurnal European de SIG si Analiza Spatiala
Editura Lavoiser 2006
13) Badut Mircea SISTEME GEO-INFORMATICE pentru Administratie si Interne GIS
Editura CONPHYS 2006.
14) GIS si modelare hidraulica pentru retele de alimentare cu apa si canalizare Iulius Eduard
KELLER, editura Casa cartii de stiiinta 2008;
15)Sisteme GEO-informatice pentru administratie si interne, Mircea BADUT, editura Conphys
2006;
16)Sisteme Geoinformationale , principii generale si aplicatii, Nicolae POPOVICI, Gabriela BIALI,
editura Gheorghe Asachi Iasi 2000;
17)Information geographique et gestion des risques, Revue International de Geomatique, European
Journal of GIS and Spatial Analysis, Lavoisir 2006;
18)Representation spatiales et participation Revue International de Geomatique, European Journal of
GIS and Spatial Analysis, Lavoisir 2006;
19)Information geographique tridimensionnelle, Revue International de Geomatique, European
Journal of GIS and Spatial Analysis, Lavoisir 2006;
20)Les SIG sur le web, Revue International de Geomatique, European Journal of GIS and Spatial
Analysis, Lavoisir 2003;
21)Modeles en analyse spatiale, Information Geographique et Amenagement du territoire Lavoisir
2001;
22)SIG et analyse multicritere, Amor Laaribi, Hermes Science Europe 2000;
23)A to Z GIS An illustrated dictionary of geographic information systems edited by Tasha Wade
and Shelly Sommer, ESRI Press, Redlands, California;
24)GIS and Land Records The ArcGIS Parcel Data Model Nancy von Meyer, ESRI Press,
Redlands, California;
25)Geographical Information System, principles and aplications, Vol I, II, David J. Maguire, Michael
F. Goodchild, David W. Rhind Langman Scientific Technical, 1990;
26)The Business Benefits of GIS, David Maguire, Victoria Kouyoumjian, Ross Smith, ESRI Press,
Redlands, California;
27)Spatial Portals, Gateways to Geographic Information, Winnie Tang & Jan Selwood;
28)Connecting People While Preserving the Planet, Jean Poulit, ESRI Press, Redlands, California;
29)Designed Maps A Sourcebook for GIS Users, Cyntia A. Brewer, ESRI Press, Redlands,
California;
30)Conservation Geography Case Studies in GIS, Computer Mapping, and Activism, Charls L.
Convins, Jr, ESRI Press, Redlands, California;
31)Climat change Special Edition 2008, THE EARTH OBSERVATION HANDBOOK, edited by
CEOS and ESA;
32)Les SIG a la carte, ESRI France 2006
33)Geoprocessing in ArcGis, ESRI;
34)Geocoding in ArcGis, ESRI;
35)Geodatabase Woorkbook, ESRI.
36)ESRI Map Book, volume nr. 19, 20, 23, 24