Cuprins:

Autovehicolul repere
Manevre interioare
Reglaj scaun sofer
Reglarea oglinzilor
Portiera
Reglajul la faruri
Comenzi de baza
Comanda ambreiajului
Turarea
Comanda schimbatorului de viteze
Frinarea
Manevrarea volanului
Controlul directiei de mers
Folosirea luminilor
Manevre de baza
Pornirea de pe loc
Pornirea n ramp
Pornirea in rampa cu spatele
Reducerea vitezei
Oprire temporara
Oprirea totala
Virajele
Depasirea
Intoarcerea
Mersul inapoi
Manevre compuse
Garare
Parcare laterala paralela cu bordura
Iesirea din parcare
Manevrarea schimbatorului la parcare
La trecerea de nivel la calea ferata
Schimbarea benzilor
Plecarea rapida de la semafor
Cum se procedeaza intr-un sens giratoriu?
Intoarcerea la linia de tramvai simpla
Intoarcerea la linia de tramvai protejata
Intoarcerea la scuar
Urcarea/ coborirea bordurilor
Urcarea coborirea pantelor
Circulatia in coloana
Anticiparea si conducerea preventiva
Generalitati

Reducerea "unghiului mort"

Obstacole neprevazute
Variatiile de aderenta
Viteza
Manevrele
Oprirea
Frinarea
Intersectiile
Virajele
Depasirile
Rampa/ panta
Conducerea de noapte si oboseala la volan
Conducerea de noapte
Oboseala la volan
Tips & tricks
Aprecierea distantelor in fata
Conducerea pe ceata
Conducerea pe ploaie
Condusul masinii pe timp de iarna
Conducerea la inundatii
Vintul puternic, grindina, fulgerele/ trasnetele
Trickuri pentru iesirea din alte terenuri grele
Tractarea
Evitarea agresivitatii
Reducerea uzurii
Consumul de combustibil
Doamnele singure
Limbajul nonverbal al soferilor
Manual (BMW) de conducere avansata (extrase)
Pregatirea de plecare
Virajele generalitati
Virajele controlul acestora
Virajele pregatirea acestora
Repere autovehicol
Repere constructive:
Geamuri
o
Parbriz (fata)
o
Luneta (spate)
o
Geamuri laterale
Fata/ spate
Stinga/ dreapta
Portiere

o
Fata/ spate
o
Stinga /dreapta
Scaune
o
Fata = fotolii
o
Spate = banchete
Interiorul
Pedale:
o
Ambreiaj

se manevreaza: cu piciorul sting fara tocul pe podea

o
Frina de serviciu
Se manevreaza cu piciorul drept
Poate interfera cu sistemul antiderapaj (daca exista) care moduleaza sistemul
de
frinare
o
Acceleratie
Se manevreaza cu piciorul drept cu tocul la podea
Schimbator de viteze:
o
Grupuri de pozitii
In acelasi plan

Intermediara
o
Centrala, este pozitia de start si cea de translatie

Anterioara fata de pozitia intermdiara

o
1 (stinga), 3 (dreapta), 5 (extrema dreapta)

Posterioara fata de pozitia intermediara

o
2 (stinga), 4 (dreapta)
In plan inferior sau in acelasi plan cu pozitia intermediara

Anterioara si in extrema stinga fata de pozitia intermediara sau

posterioara si in extrema dreapta
o
Marche-arierre
Frine:
o
De serviciu (v. mai sus)
- actioneaza asupra tuturor rotilor
o
De ajutor (de mina)
Blocheaza rotile spate
Face asigurarea la stationare
Are 2 pozitii:

Eliberata

Blocata
o
Buton de comanda sistem antiderapaj (in caz ca nu este sistem de frinare
mecanic
sau servofrina)
Bloc lumini:
o
Lumini de pozitie (la stationare)

o
o
o

Faza intilnire (scurta)

Faza de drum (lunga)
Faruri de ceata:
Preferabile si in fata si in spate
Pun in evidenta in special marcajele
o
Semnalizari:
Semnalele luminoase (intermitente pe directia de mers)
Schimbarea directiei de mers
Luminile de avarie

Se aprind in plus fata de luminile de pozitie (acestea se aprind

obligatoriu inclusiv in conditiile stationarii impuse de avarie)
o
Lampa tripla din spate
Pozitie
Semnalizare schimbare directie de mers
Stop/ frina
o
Lumina de interior:
Nu se lasa aprinsa pe timpul mersului
Pozitii:

Stinga/ dreapta

Aprindere la deschiderea portierei (poz centrala)

Oglinzi:
o
Retrovizoare interioara:
Frontala
Are 2 pozitii

Pozitie de lucru

Pozitie neutra (necesara cind se reflecta lumina unui autovehicul

din spate direct in ochii conducatorului auto)
o
Retrovizoare exterioare:
Laterale:

Stinga/ dreapta

Reglajul se face:
o
mai intii la cea din stinga
o
astfel incit sa se vada o mica portiune din partea posterioara
de dincolo de stilpul central al caroseriei
Suplimentare:

Convexe

Ajuta la manevre
o
Comanda dezaburire oglinzi laterale
Stergatoare de parbriz:
o
2 parbriz si 1 luneta
o
Comanda pozitii
Stergatoare parbriz:

o
o

Pozitie de repaos
Pozitie de activare temporara:
Pozitii de activare in trepte:
I : intermitent (temporizator) reglabil
Reglare: Rapid:
Reglare: Lent:
II: continuu lent:
III: continuu rapid
Stergatoare luneta
Activitate lenta
Parasolare:
Climatizare:
Bloc de comanda (sub bord):
Climatizare duala (stinga/dreapta)
Climatizare partiala (separat stinga/dreapta)
Comanda dezaburire:
Parbriz
Luneta
Ventilator:
In trepte
Preferabil treptele 1,2
Clapete pneumatice de dirijare flux de aer
Fante de dirijare (deasupra bordului):
Reglaj manual
Se orienteaza spre geamurile laterale

Manevre interioare

Reglaj scaun sofer

Fata spate
Pe verticala
In plan sagital
Reglaj lateral

Reglarea oglinzilor
Laterale:
In oglinzile laterale nu trebuie sa vezi usile din fata ( decat daca te apleci usor si
atunci vezi daca ele sunt inchise), trebuie sa vezi putin aripile spate ca sa ai puncte
de reper cand te uiti in oglinzi si trebuie sa se vada doar un pic pt ca unghiul mort
sa fie cat mai mic.
In cazul in care vezi putin din aripile laterale spate ...nu trebuie sa vezi in jos,
inclusiv asfaltul, trebuie sa vezi traficul cat se poate de mult pe banda laterala si cat

mai departe in spate. Singura data cand ti-ar trebui sa zicem sa fie mai in jos sunt
atunci cand parchezi si vrei sa vezi bordura. Deasemeni trebuie ca imaginile s nu
cuprind poriuni de cer.
Aceste oglinzi deformeaz perspectiva imaginii, n sensul c obiectele din imagine
sunt mai aproape de ct par. n schimb, imaginile nu neal cnd este vorba s le
folosim pentru manevre n imediata apropiere a unor obstacole.
Imaginile din oglinzile exterioare nu pot s arate tot ce se afl n stnga ori n
dreapta. Ele informeaz dac se poate schimba direcia de mers, fr a stnjeni
deplasarea eventual a unor vehicule care vin din urm, pe banda din stnga sau
din dreapta.
Cnd autoturismul a nceput modificarea direciei, imaginile din oglinzile
retrovizoare se schimb spre alt direcie i devin nefolositoare. Deci nainte de a
vira conductorul se va asigura n oglinda exterioar i va ntoarce un moment
capul pentru a vedea dac lng autoturism nu circul alt vehicul.
Controlezi distanta fata de linia de marcaj din stinga si fata de limita laterala
dreapta prin oglinzile retrovizoare.
Interioara:
Oglinda interioar se va nclina pentru a cuprinde imaginea spaiului de drum care
se poate observa prin geamul din spate (lunet).
La asigurare n mers, imaginea din oglinda interioar nu este util, fiindc vehiculul
care se vede n oglind i care circul chiar n spate nu creeaz probleme.
Conductorul lui va pstra o distan potrivit cu viteza pe care o impune vehiculul
din fa.
Suplimentare:
Se pot atasa pe masina 2 oglinjoare mai mici, una la fiecare oglinda laterala. Pe
masina de scoala sunt fixate in asa fel incat sa-l ajute pe instructor sa stie cam ce
vad elevii in oglinda propriu-zisa
Utilizare:
Ideea este ca in momentul in care stai pe scaun, in pozitie normala si iti arunci ochii
in toate cele 3 oglinzi sa vezi ceea ce trebuie sa vezi in fiecare, nu sa trebuiasca sa
ai o anumita pozitie pentru fiecare in parte.
'Teoria' spune ca procentul ar trebui sa fie cam 40/60 (urmarirea traficului
spate/fata).
Portiera:
Te asiguri in oglinda stanga si deschizi usa (cu stanga mai comod, sau cu mina
opusa
portierei, pentru asigurare suplimentara) apoi impingi portiera (eventual nu o
deschizi din prima larg).
Reglajul la faruri

E util pentru momentele in care masina e incarcata, fie cu persoane fie cu

obiecte/bagaje. Aceasta incarcare determina lasarea pe puntea spate a masinii si
logic, ridicarea de bot cu tot cu fasciculele de la faruri
Comenzi de baza
Comanda ambreiajului:
Ambreiajul se calca doar la
plecarea de pe loc,
la schimbarea vitezelor
atunci cand intentionezi sa opresti
Orice debreiere (calcare a pedalei de ambreiaj) trebuie sa se execute brusc si total
(pana la podea), iar mentinerea ambreiajului in zona critica (de cuplare) trebuie
limitata la un minim necesar.
La pornire
cand se elibereaza pedala (ambreiajul cupleaza), motorul are nevoie de un spor
de putere, pe care
in obtinem accelerand usor continuu, tot timpul pornirii pentru ca motorul s nu
tind a se opri, i nici mcar a-i micora turaia din cauza efortului de pornire.
Motorul fiind accelerat, conductorul ridic progresiv piciorul de pe pedal, astfel,
autoturismul pornete lin. Eliberatul usor trebuie sa il faci atunci cand ai plecat de
pe loc. In plus, pastram piciorul in ambreaj macar 3-4 m dupa plecarea de pe loc.
nu dai drumul repede la ambreiaj pt ca ti se opreste motorul. Eliberarea brusca
a pedalei
de ambreiaj va duce la o cuplare dura si eventual la spectaculoasele efecte numite
popular "scartait de roti". Ambreiajul se elibereaza incet incet la pornirea de pe loc
pentru invingerea inertiei.
masina se face sa stea pe loc atunci cand luam piciorul din frana neridicind mai
mult decat
trebuia piciorul de pe ambreaj si negrabindu-ne la apasarea acceleratiei
Cand schimbi vitezele
din prima viteza in a doua, din a 2a in a 3a si tot asa poti sa dai drumul mai
repede la ambreiaj
pentru exploatarea inertiei.
Unii reusesc sa schimbe vitezele fara sa apese ambreiajul. Se face un mic
artificiu: se aduce turatia
motorului la un nivel la care acesta nu lucreaza nici ca propulsor si nici nu intra in
frana de motor. Numai la aceasta turatie poti misca usor trenul mobil (adica poti
scoate usor din viteze). La diferente de turatie trenul mobil este foarte greu de
deplasat si fortarea lui duce la distrugeri ale pinioanelor sau chiar la spargerea

cutiei.
In mers si la oprire
s reinem o consecin grav: apasnd fr rost pedala, ceea ce se ntmpl
unor nceptori, nu se
mai poate regla viteza cu pedala de acceleraie. Astfel, conductorul poate rmne
fr controlul reducerii vitezei, cnd frna nu este eficace, ori nu este acionat
prompt n caz de nevoie. Elibernd complet pedala, ambreiajul se cupleaz rigid i
devine iari o legtur sigur, permanent ntre motor i schimbtor.
n deplasare foarte nceat, de manevrare a autoturismului n treapta 1 ori
mararier, conductorul
regleaz viteza, oprete sau pornete, apsnd sau respectiv elibernd pedala
ambreiajului, n limite mici, undeva la mijlocul cursei acesteia. Se decupleaz ori se
cupleaz astfel motorul la transmisie i roi, pentru o micare fin controlat a
autoturismului. Concomitent se regleaz o turaie potrivit cu pedala de acceleraie.
Acest reglaj al vitezei nu este permis n treaptele 2 5. Este greit i poate fi foarte
periculos s se apese fr rost pedala ambreiajului, n parcurs, fiindc turaia roilor
propulsoare rmne liber de comanda cu pedala de acceleraie. Nu funcioneaz
frna de motor.
Cand accelerezi nu mai apesi ambreiajul, deloc
Mult mai usor se conduce masina cu ambreiaj hidraulic, pentru ca pedala se misca
foarte usor spre deosebire de cel cu cablu, si astfel e mai usor sa "simti" ambreiajul,
adica mai exact sa lucrezi precis cu pedala.
Turarea
Desi in cazul majoritatii autovehiculelor se poate pleca de pe loc si cu motorul la
turatia "de relanti", aceasta manevra solicita un control fin al pedalei de ambreiaj.
Pe de alta parte ridicand turatia motorului prea mult in timpul eliberarii pedalei de
ambreiaj va conduce la o uzura prematura.
Trebuie sa specificam, ca turatia depinde de tipul motorului si de imprejurari.
Majoritatea motoarelor pornesc masina de pe loc fara probleme la 1000-1200 rpm,
pentru un incepator cred ca ar fi cel mai indicat 1500 - nu pleci tare nu pleci
incet....e, sa zicem, ideal. Sa nu mai vorbim de motoarele diesel de capacitate mare
care au relantiul pe la 600-650, pleaca cu 800 si rareori ating 2000 in timpul
mersului.Turatia de 2000 rpm pe langa uzura discului de ambreiaj duce la plecari
involuntare "in tromba", adica o masina condusa de un incepator poate sa "sara" si
sa loveasca masina din fata.
Nu se poate recomanda observarea turometrului n timpul conducerii fiindc s-ar
neglija concentrarea ateniei la mprejurrile din parcurs, ceea ce ar deveni o
greeal grav.
Toat diversitatea situaiilor care cuprinde i schimbrile de treapt, trebuie s se
rezolve cu dou turaii sintetice: turaie mare i turaie mic. Ele se pot determina
practic fr a consulta mereu indicaia turometrului - o obsesie nepotrivit.

Folosirea raional a motorului cere fr dubiu s se foloseasc turaie mare la

sarcini mari i turaie mic la sarcini mici. Practica de a folosi turaie mic n
momentele cnd se cere putere mare este foarte duntoare motorului. Poate este
o comoditate satisfcut de ignorarea schimbrii la timp a unei trepte inferioare.
Pentru exerciii, turaia mare este circa 2000 rot/min iar turaia mic este circa
1000 rot/min. Potrivit acestei concluzii, pornirea de pe loc cere mobilizarea
motorului pentru a furniza putere mare, cnd este necesar inevitabil s alegem
turaia mare. O turaie mare nu are rost dac deplasarea se bazeaz mai mult pe
energia de micare ctigat de autoturism, cnd trebuie schimbat n turaie mic,
ajutndu-ne de o trept superioar.
Comanda schimbatorului de viteze:
Pentru mers nainte se introduce schimbtorul n treapta 1. E bine sa nu se
foloseasca alt treapt de demultiplicare n momentul pornirii. n treapta 1, roile
propulsoare aplic fora de propulsie cea mai mare. Pentru mers napoi,
schimbtorul se introduce n mararier. Pornire se mai face si cu a doua.......iarna
cand a nins si vrei sa iesi din zapada .
La schimbarea ntr-o treapt inferioar conductorul face urmtoarea succesiune de
comenzi,
a)
- Imobilizeaz volanul cu mna stng.
b)
- Apas complet pedala ambreiajului.
c)
- Cu mna dreapt scoate maneta schimbtorului din treapta "veche".
d)
- Conduce maneta spre treapta inferioar pe care a ales-o
e)
- Apas puin pedala de acceleraie, mrind astfel turaia motorului.
f)
- Introduce maneta schimbtorului n treapta inferioar.
g)
- Ridic piciorul de pe pedala ambreiajului, motorul fiind accelerat.
h)
- Cnd dorete propulsarea, va continua s apese pedala de acceleraie. Cnd
dorete frnarea, va reduce
accelerarea.
Cu oarecare greutate, construcia schimbtoarelor poate permite manipularea f fr
comanda e. Totui, nainte
de g nu poate lipsi comanda e.
Corespondenta treapta viteza
Trebuie sa intre in treapta 1, daca mergi cu o viteza care e prea mica pentru a 2-a.
Cheia e sa nu schimbi brusc, ci cu o mica ezitare la punctul mort. Mai poti sa faci
ceva: impingi foarte usor schimbatorul spre treapta 1, si astepti 1-2 secunde inainte
de a-l misca mai hotarat, o sa observi ca apropape ca intra singur in viteza. Insa nu
stiu daca aceasta metoda e o.k. din punctul de vedere al uzurii.
Viteza o schimbi numai daca ai terminat cu schimbarea directiei de mers.
Viteza a II-a o dai dupa 5-6 m de mers drept, apoi te duci in a III-a dupa un demaraj
suficient.
La crestere, viteza I merge pana la 20 a IIa la 40 a III-a la 50.

Treapta trebuie sa corespunda vitezei cu care rulezi. In general e bine sa nu

depasim cu mai mult de 10 % viteza maxima admisa de constructor pentru treapta
respective. Trebuie sa asculti tot timpul motorul ptr a conduce "frumos"(doar sa-l
asculti,nici nu e nevoie sa te uiti la turometru):daca face prea urat,schimbi in
treapta superioara,daca "dardaie" dand sa se opreasca,schimbi in treapta
inferioara! In general orice masina te smuceste daca vrei sa schimbi in viteza
superioara cand ai turatia motorului prea mica.
Daca ai viteza mare, vrei sa retrogradezi si esti intr-o treapta superioara franezi, in
functie de cat franezi (adica la viteza la care ajungi dupa ce ai franat) ii dai treapta
respectiva. Poti s-o faci si fara frana doar cand ai eliberat acceleratia (intrand in
frana de motor) si n-ai mai apasat-o un timp suficient astfel incat viteza a
scazut.Retrogradezi cand turatia s-a miscorat astfel incat sa fie buna pt noua
treapta, altfel faci frana de motor. Cand retrogradezi, apesi si un pic acceleratia dar
doar un pic ca sa nu mai fie acel mic "soc" al retrogradarii. Trebuie sa accelerezi
pana la 1500 -2000 de ture (in functie de masina), preferabil numai cu cateva
momente inainte ca ambreiajul sa cupleze.
Daca se intampla sa bagi a 3-a in loc de a 5-a la vreo 120 la ora calci imediat
ambreiajul, altfel se tureza motorul si poate ceda cureaua de distributie iar motorul
se face tocanita...
Frinarea:
1)
- Conductorul se va asigura i va semnaliza ieirea din rnd, n timp ce
autoturismul se ndreapt spre un sector unde este permis oprirea.
2)
- Va ridica piciorul drept de pe pedala de acceleraie. Eliberarea brusc a
pedalei poate avea ca efect un moment de frnare brutal.
3)
- Va apsa pedala frnei, pn la oprire din mers dac se impune oprirea.
Astfel, att frna de serviciu, ct i frna de motor lucreaz concomitent. Este o
msur preventiv i o obligaie profesional.
4)
- In timpul opririi, fora de comand a frnei este controlat cu piciorul drept,
pentru o frnare lin, pn ce autoturismul se oprete exact n locul dorit.
Conductorul ncepe frnarea din timp (ca sa nu fie nevoie sa franeze brusc)
urmrind mai nti eficitatea frnrii. El frneaz apoi mai puternic, i n ultima faz,
mergnd ncet, poate hotr cu uurin, locul i momentul opririi. Se maid a drumul
la pedala spre sfarsitul franarii, conductorul o mai elibereaz pentru a stopa linitit
autoturismul ca sa nu dea in nas. Aderenta dintre fonta si ferodoul frinelor creste pe
masura ce viteza scade, de aceea spre sfirsitul frinarii actionarea pedalei de frina
trebuie sa diminue. Daca pe o scara de la 1 la 10 ar fi cat de tare se tine pedala
apasata, franarea lina ar trebui sa fie ceva de genul 5-5-5-5-5-4-3-2-1-1 (cu conditia
sa nu te infigi in spatele celui din fatza ta, sau in niste pietoni fara noroc pe lume...
de asta, trebuie sa franezi din timp).
5)
Aproape de oprire din mers, cnd scade turaia motorului, efectul frnei de
motor dispare iar conductorul trebuie s apese pedala ambreiajului pentru a nu se
opri motorul odat cu autoturismul i cu roile propulsoare. Aceast comand este,
s zicem, auxiliar cci nu are scopul de a frna ori de a opri din mers.

6)
- Dup oprire, schimbtorul va fi mutat la punctul mort. Pe timpul opririlor la
intersecii, pedala frnei se va apsa continuu, pentru a nu nainta autoturismul
peste ali participani la trafic, n cazul unei tamponri din spate, ori n cazul
drumului cu declivitate.
7)
- Conductorul elibereaz pedala ambreiajului, i plaseaz piciorul stng
alturi de pedal, n stnga ei. Aceast faz decurge astfel numai dac este sigur c
o vreme, autoturismul nu va trebui s porneasc de pe loc, de exemplu, la oprirea
la semafor, dar dac n momentele urmtoare va trebui s plece, cum este cazul
autoturismului oprit pentru a acorda prioritate altor participani la trafic, nu se mai
slbete pedala ambreiajului, se introduce schimbtorul n treapta 1, i se ateapt
clipa eliberrii drumului, innd pedala ambreiajului apsat.
Tehnica de oprire artat trebuie schimbat la punctul 3, dac n momentul apsrii
pedalei frnei, motorul merge cu turaie mic
3 b) - Nu se poate profita de efectul frnei de motor dac frnarea ncepe la o
turaie mic a motorului. n acest caz se va apsa pedala ambreiajului, concomitent
cu pedala frnei. Dac nu se va comanda decuplarea ambreiajului, frna de serviciu
va fora oprirea motorului, iar acesta se va opri trepidnd, odat cu autoturismul.
Totui, dac se frneaz n acest mod defectuos dar se asigur astfel evitarea unui
pericol neateptat, nendemnarea conductorului ar putea conta mai puin ca
greeal.
Cand opresti nu conteaza in ce treapta de viteza e masina: usor apesi frana apoi
ambreiajul la podea si scoti pe liber.
La orice oprire sunt deci 2 situatii:
1. ai viteza mica si deci daca pui frana ajunge imediat la relanti e normal sa apresi
ambreiajul si apoi frana
2. ai viteza mai mare (esti intr-a 3-a, a 4-a sa zicem si vrei sa opresti) e normal sa
nu apesi din prima ambreiajul; apesi frana si apoi cand masina tinde sa ajunga la
relanti apesi si ambeiajul.
Ma rog, mai e si a treia varianta cand sunt situatii in care sa zicem ca o scoti din
viteza si o lasi sa curga si la final o ajuti cu un pic de frana (sa zicem ca te apropii
de un semafor si il vezi rosu)
Ideal e intai frana si dupa aia ambreiaj. Franarea este mult mai eficienta atunci cand
nu apesi ambreiajul. Acesta trebuie apasat numai dupa ce masina a redus
considerabil din viteza de deplasare, ca sa nu se opreasca motorul. Apesi frana
scade viteza considerabil dupa care poti sa apesi ambreiajul pt oprire sau dupa
caz ...la schimbarea treptei de viteza.
Nu este recomandat ca sa apesi pe ambreiaj atunci cand esti in treapta a 3 si sa
franezi dupa aceea. Pe timp de iarna e de preferat sa treci din 3 in 2 sa faci frana de
motor si apoi oprire cu ambreiaj la podea si frana. Ca sa faci asta trebuie sa iei
piciorul de pe acceleratie mai din timp ca sa scada viteza masini si apoi treci din 3

in 2.
Daca esti invatata sa apesi ambreiajul si apoi frana la fiecare mica franare e nasol;
e nasol pt tine pt ca trebuie sa te dezveti si pt masina ca uzura e mai mare. In
general,cand schimbi 4-3 franezi in prealabil pana la aprox 40 la ora (sau alt
reper:turatia motorului sa fie usor sub 2000 rpm,la motor pe benzina ->cifrele sunt
orientative) Inca un lucru:daca esti cu a-5-a si vrei sa incetinesti mult/opresti,nu e
nevoie sa schimbi 5-4-3-2(-1),ci pur si simplu franezi,debreiezi si opresti sau dupa
ce ai franat bagi in treapta 2. In treapta I nu e recomandat sa bagi cat timp masina
e in miscare, deci nu schimbi niciodata 2-1 in mers (ma rog,exista o singura situatie
cand e nevoie si de asa ceva,si anume pe unele pante foarte abrupte). Asta o zic
pentru ca am vazut incepatori care schimbau 5-4-3-2-1 inainte de a opri (!!!!) si nu
se sesizau la schimbarea 2-1 ca ceva e in neregula din faptul ca maneta nu prea
vrea sa intre si nici macar dupa socul resimtit in masina la ridicarea ambreiajului!
O frana de motor incorect pusa prin schimbarea intr-o treapta inferioara fara
franare (cand apar socuri in masina+turarea excesiva a motorului), pe langa faptul
ca e incomoda, poate duce chiar la avarii la ambreiaj(distrugerea placii de presiune)
si uzura excesiva la motor(din supraturare).
Sa nu incerci niciodata o frana de motor de tip 5-1 sau 4-1 ca omori masina.
Sunt 2 metode prin care se obtine frana de motor:
1. metoda ridicarii piciorului de pe acceleratie
2. metoda retrogradarii
Poti si sa iei piciorul de pe acceleratie putin si abia apoi sa retrogradezi ca sa nu fie
foarte mult supraturat motorul (ca sa nu mai vorbim ca atunci cand retrogradezi
mai tii un pic piciorul pe ambreiaj acolo unde cupleaza ca sa nu simiti smucitura
specifica retrogradarii). Iar ca frana de motor sa fie eficienta,trebuie sa ridici rapid
ambreiajul,ca daca adormi cu el patinat nu prea mai ai nici un efect de frana,ba
dimpotriva,masina merge aproape pe liber...
Frana de motor e recomandata pentru
iarna
pe sectoare de drum unde e aderenta scazuta: umezeala, criblura, piatra
cubica.
la munte la coborarea pantelor...asta pt a nu uza si incalzi elementele franei de
picior.
Frina de motor actioneaza numai pe rotile motoare.
Manevrarea volanului
In primul rand nu trebuie sa incordezi muschi mainilor si sa nu strangi volanul in
pumni foarte tare. Volanul revine singur dupa efectuarea virajelor tu trebuie doar sa
il ajuti putin sa revina in linie dreapta fara sa-l strangi in pumn.
Nu as recomanda condusul cu o singura mana. In linie mai mult sau mai putin
dreapta merge, dar la viraje stranse daca iti aluneca mana de pe volan, ai sanse
mari sa busesti masina.

Niciodata nu bagi mana in volan ci il rotesti cu mana in fata, altfel poti sa-ti prinzi
degetele intre spite si nu-l mai poti manevra efficient in caz de necessitate. Cand
virezi stanga incepi cu mana dreapta, cand virezi dreapta incepi cu mana stanga.
Cand te apropii de un viraj spre dreapta, mana stanga se muta de la ora 9 sau 10
unde o tii, la ora 7, dreapta ramane pe pozitie la ora 2 sau 3 (dupa ce ai schimbat
viteza daca e nevoie), iar cand intri in viraj, rotesti volanul cu stanga, iar dreapta
aluneca in sus pe volan, astfel ca atunci cand mana stanga ajunge cu volanul la ora
12, dreapta e la ora 1 si preia rotirea volanului, in timp ce stanga aluneca inapoi la
ora 7 ca sa fie la locul potrivit in caz ca mai trebuie rotit volanul dupa ce mana
dreapta a ajuns jos cu el. Fiecare mana ramane pe jumatatea ei de volan, astfel
sigur nu se incurca.
E bine sa ai volanul sub control, chiar daca de fapt il lasi sa revina singur la sfirsitul
virajului; cea mai simpla solutie e sa tii degetele intinse si podul palmei lipite pe
volan, lasandu-l sa-ti invarta mana. Insa chestia cu podul palmei e de evitat la
intrarea in curba si la manevre de parcare pentru ca iti mai transpira uneori palma
si poate aluneca. La drum lung sa nu te gandesti sa faci asa ceva, mainile trebuie sa
stea pe volan neaparat.
Controlul directiei de mers
Unghiul jos stinga al parbrizului centreaza marcajul lontgitudinal, iar acesta trebuie
sa se afle in jumatatea/ treimea interioara a oglinzii retrovizoare laterale stingi.
Pe dreapta la viraje, tii bordura marcajul de delimitare a partii carosabile in unghiul
din dreapta jos al parbrizului.
Pozitia la volan: tii picioarele desfacute si relaxate.
Sa mergi drept la inceput, pentru multi chiar e o problema serioasa. Motivul este ca
tin mana prea stransa si prea fixa pe volan si nu il lasa sa se pozitioneze singur pe
mijloc iar masina oricat de buna ar fi, nu va merge drept daca nu e lasata. Volanul il
tii relaxat, nu de parca ti l-ar lua cineva cu de-a sila. Trece ceva timp pana isi da
cineva seama cum sa tina mana pe volan fara sa il stranga dar sa-l si aiba sub
control in acelasi timp.
In mers micile devieri ale masinii se corecteaza permanent prin miscari permanente
imperceptibile ale volanului (preferabil), nu prin miscari rare si ample care conduc la
viraje inutile pe sosele.
Folosirea luminilor
Luminile de avarie se folosesc in urmatoarele situatii:
1)cand vehiculul este avariat si se afla in imposibilitatea de a se deplasa
2)cand acesta se deplaseaza se deplaseaza foarte lent si este un pericol pentru
ceilalti participanti la trafic
3)cand se blocheaza circulatia pe sensul de deplasare,la apropierea de acel
obstacol

Manevre de baza
Pornirea de pe loc:
asezi scaunul, oglinzile (calci ambreiajul si iti potrivesti scaunulDeschizi usa si
intri in masina
in functie de cum ajungi la ambreiaj: sa poti sa calci ambreiajul pana la podea si sa
nu te intinzi pt asta dar nici sa nu dai cu se poate ca pesteghenunchii de volan iar
la oglinzile exterioare verificinoapte sa fi dat cineva peste ele) pui centura de
siguranta ca masina sa fie cu frana de mana trasa si scoasa din viteza (daca nu,
calci ambreiajul si scoti maneta schimbatorului de viteze la punctul mort)
Pui contactul si astepti pana se sting becurile de bord (cind se sting inseamna
ca poti da la
cheie) in afara de 3, martorul de benzina, ulei si cel care iti arata ca este trasa
frana de mana (un cerc cu semnul exclamarii); farurile se deschid pe faza de
intilnire (daca e intuneric)
Acordarea prioritatii daca e necesar Semnalizare la stinga/ dreapta Asigurare
fata spate
dai cheie laApasarea totala (la podea) a ambreiajului (debraiere) si actionare
frina de serviciu
Cuplarea manetei schimbatorului de viteza in treapta Imotor
Eliberare totala frina de mina asigurare din nou
Se ridica in acelasi timp stangul de pe ambreiaj treptat nu brusc si, in timp ce
piciorul se ridica,
dreptul se muta de pe frana pe acceleratie apasind-o usor eliberare totala
ambreiaj (ambreiere) dupa minim 3-4 m de la plecarea de pe loc, cand masina s-a
pus in miscare si continui sa accelerezi
Legat de aceasta sunt 2 metode:
1) Turezi putin si apoi ridici usor ambr si masina pleaca un pic sportiv
2) Ridici usor ambr pana simti ca tremura motorul si apoi accelerezi usor dupa care
continui sa ridici usor ambr pana la capat
Oprirea semnalizarii
Precautii
Pn porneste motorul, maneta schimbtorului va fi pus la punctul mort, pentru ca
rotirea arborelui motor, comandat cu cheia de contact, s nu propulseze involuntar
autoturismul la nceperea funcionrii motorului (aceasta este o prim msur
preventiv). Dac maneta nu va fi pus la punctul mort, i motorul pornete imediat
dup rsucirea cheii n contact, autoturismul va fi propulsat necontrolat, ceea ce
poate deveni extrem de grav, numai din cauza uitrii manetei schimbtorului n una
dintre trepte.
In plus, din acelai motiv, se va apsa complet pedala ambreiajului, ceea ce va
decupla transmisia nc ntr-un ansamblu al ei (a doua msur preventiv, de

siguran), pentru cazul c din greeal schimbtorul a rmas "n vitez".

Cu piciorul drept se va apsa pedala frnei (a treia msur preventiv).
Se rotete complet cheia n contact la poziia "funcionarea electromtorului" dac la
bord s-a stins semnalul galben sau rou privind pauza de iniiere a ordinatorului de
funcionare.
Imediat dup pornirea motorului, cheia se elibereaz din mn. Ea i revine
automat la poziia "contact pentru funcionarea motorului".
Ideea e ca, daca ai scos la punctul mort si e trasa frana de mana nu trebuie sa tii
calcat ambreiajul si frana dar examinatorul va aprecia ca le tii calcate pt ca sunt 2
masuri de precautie cind pui contactul si ulterior cind dai la cheie.
Potrivit modelului constructiv al autoturismului i/sau reglajelor lui, la pornirea
motorului ar putea fi necesar apsarea pedalei de acceleraie. n plus fa de cele
artate mai sus, pentru acest caz trebuie, de la nceput, tras frna de mn. Astfel,
cu piciorul drept se va apsa pedala de acceleraie n locul pedalei frnei. De
asemenea, pornirea motorului rece poate fi o problem specific modelului
constructiv sau o problem datorat strii tehnice.
Pornirea n ramp
Motorul pornit, schimbatorul la punctul mort, frina de serviciu apasata
SemnalizareAsigurare
Viteza IAmbreiaj la podea
Activare frina de ajutor fara asigurarea ei (mina dreapta tine apasat butonul de
blocare)
se trece si se apasa pedala de acceleratie pentru turatia 2000Eliberare pedala
frina de serviciu
eliberare lenta ambreiaj pina ce se incepe cuplarea partiala si turatia scade putin
(ambreiajul se mentine in pozitia respectiva si pedala acceleratiei idem)
pedala ambreiajului in aceeasi pozitie sau se mai elibereaza foarteEliberare
frina de ajutor
accelerare apoi se elibereaza complet cu grija pedala ambreiajului putin pentru
optimizarea propulsiei
Una dintre mprejurrile care fac necesar stpnirea acestei probe este
urmtoarea: Presupunem c autoturismul se afl oprit n ramp, ateptnd ntr-un
ir de vehicule, lumina verde a semaforului. Condiia impus este ca aprinzndu-se
lampa verde, comenzile pornirii de pe loc s nu permit micarea autoturismului
spre spate, nici mcar 1-2 centimetri.
In mod normal autoturismul este oprit, motorul funcioneaz i schimbtorul este la
punctul mort. Se poate mentine ambreiajul decuplat si masina in viteza pentru cazul
in care cablul de frana de mana cedeaza atunci cand ridici piciorul din frana de
picior (mai ai o sansa si anume: sa ridici brusc ambreiajul iar masina sa fie asigurata
in viteza )

Conductorul ateapt momentul pornirii, tinand tot timpul pedala de frana

apasata, ori facind imobilizarea cu frana de mana, pentru a nu lsa autoturismul s
mearg napoi, pe pant. Plecand de la asta, sunt mai multe moduri de a pleca din
rampa (de fapt 3, dar al doilea nu se recomanda deoarece masina ori tot o sa se
dea in spate ori o sa moara motorul; Bine, la oricare din variante e posibil sa moara
dar la asta mai ales. Cu timpul, se poate face si a doua)
Comenzile necesare pentru pornire n ramp sunt:
1)
- Conductorul se asigur. n unele mprejurri trebuie s semnalizeze.
2)
- Apas pedala ambreiajului i introduce schimbtorul n treapta 1. Piciorul
drept ramine pe frina de serviciu.
3)
- La pornirea de pe loc trebuie apsat pedala acceleraiei cu piciorul drept,
pentru a mobiliza motorul s dezvolte putere. Nu poti pleca de pe loc daca ai un
drum in rampa doar cu ambreiajul ca nu are forta iti trebuie si putina acceleratie ca
altfel iti moare motorul.
- Metode de plecare
- A) Plecarea din rampa cu frana de mana (se pare ca e cea mai buna pt incepatori):
a.
se trage mai nti maneta frnei de mn, innd-o n poziia frnat, fr a o
asigura (se ine butonul siguranei apsat continuu, ct timp se ine maneta tras)
b.
se elibereaz apoi pedala frnei, iar autoturismul rmne frnat, deoarece
conductorul ine maneta frnei de mn tras, cu mna dreapt; piciorul stang il
tii in continuare pe ambreiaj ca altfel moare motorul
c.
se apas pedala acceleraiei pentru ca motorul s funcioneze n turaie (circa
2000 rot/min).
d. se elibereaz pedala ambreiajului, cte puin, pn ce turaia motorului
scade ntru ctva, pentru c acum trebuie s nceap propulsarea, dar autoturismul
este frnat cu frna de mn. Pedala ambreiajului se menine de acum, pentru un
timp, n aceast poziie, unde ambreiajul cupleaz parial motorul la transmisie.
Pedala acceleraiei rmne mereu apsat.
e. se elibereaz complet frna de mn, fr nici un reglaj, dup care mna
dreapt se pune pe volan. Autoturismul pornete din loc, progresiv. Pedala
ambreiajului rmne nc n aceiai poziie, sau se mai elibereaz foarte puin, dac
pornirea este prea nceat.
Dezavantaje la plecarea cu frina de ajutor:
-daca o tragi prea tare si nu o mai poti elibera, va asigura ca atunci cand in sfarsit
reusesti sa eliberezi frana, se va opri motorul. Desigur exista o solutie foarte simpla:
tragi frana de mana tinand butonul apasat, si atunci nu se blocheaza. Numai ca in
situatii de stres mai uiti chestia asta.
- B) Jocul de picioare.
In acelasi timp stangul se ridica de pe ambreiaj si dreptul se muta de pe frana pe
aceeleratie. Ca masina sa nu se duca la vale in spate, trebuie ca pana sa apuce
piciorul drept sa se ridice de pe frana tu sa fii ajuns cu stangul sa-l ridici in punctul
in care prinde.
Metoda asta e destul de grea pt ca necesita sincronizare. Doar prin practica stii

punctul in care prinde ambreiajul si tu, in momentul in care cel din fata ta pleaca,
sa-l ridici EXACT acolo (nu mai sus sa-ti moara motorul si nici mai jos pt ca atunci
cand ridici piciorul de pe frana, masina sa o ia la vale).
Daca nu te misti prea repede risti sa te duci un pic in spate si/sau eventual sa
turezi motorul. Daca n-ai ridicat in punctul corect risti sa iti moara motorul (ca
incepator, intotdeauna ai tendinta sa ridici piciorul mai sus decat ar trebui, de aici si
desele "morti" ale motorului). Eu zic ca e mai grav ca incepator/cursant al scolii de
soferi sa iti moara motorul in panta. Te precipiti cand iti moare pe un dum drept dar
atunci cand esti in rampa. Daca nu ai dubla comanda, dupa ce ti s-a oprit si incerci
sa o pornesti sin nou si sa pleci in sfarsit, precipitat cum esti sigur risti sa intri in cel
din spate.
- C) A treia metoda este asemanatoare cu a doua; de fapt e a doua un pic
modificata.
Plecam din aceeasi pozitie, dreptul ramane pe frana si stangul il ridicam pana
cand simtim ca tremura putin masina stand pe loc (in acel moment ambreiajul a
prins) dupa aceea il ti acolo si apoi fara nici o problema mutam pe dreptul de pe
frana pe acceleratie; dupa ce accelerezi un pic, dai drumul de tot la ambreiaj.
E mai usor sa ridici din ambreiaj cu frana apasata si dupa aceea sa treci pe
acceleratie, decat sa te misti foarte repede.
Pe rampele foarte abrupte e mai usor sa pleci cu frana de mana, pentru ca ai
piciorul drept liber si poti sa accelerezi cat e nevoie inca de la inceput. Dar in
situatiile obisnuite din trafic e mult mai simplu cu frana de serviciu (de picior).
4)
- Dup ce autoturismul capt o micare sigur, ctignd o oarecare energie
de micare se elibereaz complet, cu grij, pedala ambreiajului i se aeaz piciorul
n stnga, alturi. Apoi se accelereaz mai mult turaia motorului, mrind valoarea
vitezei autoturismului.
In prima faza trebuiesc invatate manevrele asa cum sunt ele cerute la examen
(metoda A).
1. In cazul in care nu se va folosi frana de mana la plecare in rampa, asa cum se
cere la examen, examinatoul o sa puncteze cu puncte gresite.
2. aceasta manevra nu este conceputa aiurea ...chiar daca se rezolvaaltfel
...necazul este atunci cand nu se poate rezolva corect.
3. se sta in coloana si e de urcat o rampa... cum se procedeaza ????...daca mentii
motorul turat tot timpul si ambreiajul patinat....in scurt timp vei savura mirosul de
ferodou incins...si o schimbare de ambreiaj...ce costuri ..???
4. in cazul in care iti moare motorul ce faci ....cum repornesti motorul...????
5. chiar daca instructorul iti permite aceasta manevra sa o executi cum vrei tu
...incearca sa o executi cum este scrisa la carte.
Una este ca sa conduci pentru a promova examenul si alta este ca stii sa faci ceva
mai avansat. Nu incercati sa va expuneti exminatorului trucurile pe care voi le
puteti face cu masina... El nu va ramane impresionat de acele calitati intrucat el
este cu tine in masina pentru prima data si nu va cunoaste asa cum va cunoaste

instructorul capacitatile. Examinatorul nu apreciza plecarea cu scart, demarajul,

viteza marita, fandarile spectaculoase pentru a evita un alt participant la trafic sau
o nenorocita de groapa ce apare pe carosabil, franarile bruste, iesirea fortata in
intersectie, chiar daca tu ai avea intentia ca sa te opresti, mersul cu spatele in
viteza si am putea enumera multe.
In cazul in care examiatorul iti va cere sa faci plecarea din rampa fara frana de
mana atunci asa o vei executa.
Nu uita examinatorul vrea sa observe daca tu ca elev in scoala ai dobandit cele
necesare respectiv ...cunostintele, priceperile si deprinderile pentru a avea dreptul
ca sa conduci pe drumurile publice.
Daca examinatorul te pune sa opresti masina de tot (inclusiv motorul) in rampa,
atunci mi se pare evident ca vrea sa verifice daca brachezi rotile si apoi cum
efectuezi pornirea de pe loc in rampa cu frana de mana, fara sa utilizezi pedala.
Pe examinator il intereseaza sa vada ca masina nu cade in spate, motorul nu se
opreste dar nici nu se ambaleaza.
Pornirea in rampa cu spatele
Metoda turometrului: tii frana, lasi usor ambreiajul, iar cand acul turometrului
coboara putin , tii ambreiajul, te intorci in spate si muti piciorul drept de pe frana pe
acceleratie.

Reducerea vitezei se poate face:

- luand putin piciorul de pe acceleratie
schimbare a vitezei- introducand intr-o treapta inferioara (frana de motor) =
apasare a ambreiajul la podea
intr-o treapta inferioara, eliberare usor ambreiaj
- prin frinare directa: apasand pe pedala de frana
Oprire temporara:
Apasare frina de serviciuRidicarea piciorului drept de pe acceleratie si
trecerea lui pe frina
La scaderea vitezei sub 20 km (10 15 km/ h) se apasa pe ambreiaj la podea cu
piciorul sting
Frina se apasa usor pana te opresti, se schimba intr-a I-a, si apoi se sta cu
ambreiajul apasat: in
felul asta la semafor se pleaca mai repede nemaipierzind timpul cu bagatul in
viteza. Stopurile prelungi uzeaza insa prematur ambreiajul, in acest mod
Se poate sta si cu masina scoasa din viteza si cu piciorul pe frana, adica scoti la
punctul mort si
apoi doar apesi pe frana lasind masina sa curga pana la punctual de oprire,

controlul fiind din frana. Eventual actionezi apoi frana de normal...ambreiaj, viteza
1, se elibereaza frinaajutor. La pornire de serviciu sau se coboara frana de ajutor
etc, etc. (Uneori pare mai bine asa decat sa o tii in viteza pana te opresti de tot. De
principiu totusi nu se lasa maneta pe liber niciodata cand esti in miscare. Greseala e
ca poate apare ceva neprevazut si o sa creasca spatiul de franare). La viteze
mici(sub 20 la ora) nu prea mai conteaza chestia asta
Oprirea totala:
Semnalizare la dreaptaAsigurare spate
Apasare frina de serviciuRidicarea piciorului drept de pe acceleratie si trecerea
lui pe frina
La scaderea vitezei sub 20 km (10 15 km/ h) se apasa pe ambreiaj la podea cu
piciorul sting si se
aduce maneta schimbatorului de viteza in punctul mort
PT INCEPATORI REGULA: cand opriti ambreiajul apasati si frana de servicu pana
se opreste
verificati inca odata ca manetamasina, apoi scoateti din viteza sa fie pe liber
miscand-o stinga-dreapta si dupa aceea ridicati usor ambreiajul ramanand cu
piciorul pe frana.
Se opreste semnalizarea
In primul rand, cand tragi pe dreapta trebuie sa stii daca acolo ai voie sa opresti sau
nu (adica ai intalnit un semn de oprirea interzisa sau celelalte situatii in care oprirea
este interzisa). Atentie, nu opresti in dreptul unui copac sau echivalent, nu opresti
acolo unde presupune pericol sau stinjenirea altora.
Trebuie sa te asiguri intai si sa dai semnal dreapta inainte sa faci manevra de oprire
pe dreapta (da, chiar daca esti pe banda 1 si opresti trebuie sa te asiguri intai ca
poate un biciclist sau un scuterist destept trece si el p-acolo)
Pina opresti motorul de tot (adica de cand ai apasat ambreiajul + frana si ai oprit,
pana ai rasucit cheia de oprire motor) nu uita sa ramai cu piciorul pe ambreiaj. Apoi
pt siguranta o bagi intr-a intaia dupa ce ai oprit pana opresti motorul. Incorect este
daca ridici piciorul de pe ambreiaj in viteza fiind si, deci se opreste motorul inainte
de a-l opri tu
Oprirea in sine: indiferent in ce viteza esti, dupa ce opresti motorul tragi frana de
mana. Chiar daca e motorul oprit, trebuie sa apesi ambreiajul sa schimbi vitezele (in
cazul de fata, sa bagi a-ntaia).
Atunci cand e in viteza si la relanti (adica masina nu se misca dar motorul merge ca sa ma exprim simplu) iti moare motorul. Daca e ambreiajul calcat nu mai moare.
Ce faceti daca opriti la semafor si uitati sa scoateti din viteza si din greseala ridicati
pedala de ambreiaj? Daca frana e apasata se opreste motorul ( no problem), daca
nu, e posibil ca masina sa se deplaseze ,daca nu ai experienta si te sperii poti apasa
acceleratia din greseala

In viata de zi cu zi mai toata lumea se da 10 cm mai in spate la plecarea din rampa.

De aceea va recomand sa nu va opriti prea aproape de cel din fata cand va opriti pe
o rampa (intervine conduita preventiva: daca ala e varza si nu stie sa plece din
rampa si intra in voi?). La fel, o sa vezi ca cei din spatele tau nu se opresc chiar in
spatele tau.
Virajele
Schimbarea directiei de mers ( Viraje la stinga <==> dreapta)
Asigurarea din spate si lateral: stinga <==> dreapta
Semnalizare la: stinga <==> dreapta
Lateralizare: Apropierea de linia mediana (axul drumului) <==> ocuparea
benzii sau rindului din
dreapta
Reducerea vitezei prin frinare si trecerea intr-o treapta inferioara de viteza (I - II)
Marirea atentiei
o
Urmarirea semnificatiei indicatoarelor si marcajelor in zona de preselectie
pentru a
cunoaste daca manevra este permisa si posibila
o
Daca intersectia este dirijata, se respecta semnificatia semnalelor agentului de
circulatie,
semaforului electric sau indicatoarelor de reglementare a prioritatii
o
Daca intersectia este nedirijata se acorda prioritate de dreapta
o
Asigurare la stinga si la dreapta inainte de a intra in intersectie
Efectuarea virajului la stinga <==> ocolind centrul imaginar aldreapta cu
viteza redusa
intersectiei <==> la distanta de 50 60 cm de bordura sau acostament , dupa
acordarea prioritatii de trecere tuturor vehiculelor si pietonilor
Readucerea vehicolului pe directia de mers inainte si si ocuparea unei pozitii de
mers pe
partea dreapta
Se opreste semnalizarea
In general virajele se fac in treapta 2 cu viteza mica fara sa accelerezi, astfel
putind demara dupa curba (nu ridici complet piciorul de pe ambreiaj de la bun
inceput ci in timp
ce accelerezi usor asadar in timp ce dreptul apasa celalalt se ridica - concomitent
sau poate stangul mai sta un pic .in fct de curba) sau
la nevoie; poti merge si incet fara sa subturezi motorul daca e sa cedezi
prioritate.
Cu ambreiajul nu prea se intampla nimic, franezi inainte de curba atat cat sa
obtii o viteza care sa-ti permita sa iei virajul in conditii de siguranta pastrand banda
pe care te afli, schimbi intr-o treapta inferioara, in functie si de cat de larga e curba

(viteza a II-a la viraje strinse sau in unghi drept, viteza II/ III la viraje largi si cu
vizibilitatea buna).
Cand pornesti de pe loc, pleci cu viteza I dupa care schimbi a
doua si iei virajul cu a doua fara sa accelerezi prea tare. Dupa finalizarea virajelor,
cind ai intrat in linie dreapta apesi usor acceleratia si revi in treapta 3.
Se mai foloseste viteza a II-a indiferent de raza curbei acolo unde rampa e peste 78% si cere viteza mica. Nu in ultimul rand modalitatea depinde si de masina (daca e
mai mare , mai mica , incarcata...etc) si de cum e plaja treptelor de viteza.
In viraj nu se intra niciodata cu masina scoasa din viteza ptr ca daca e nevoie sa
te folosesti de acceleratie urgent, s-ar putea sa te impotmolesti pina ajungi sa bagi
in viteza si merge altfel masina cind iei virajul cu a 2-a cu ambreiajul ridicat.
La trecerea de pe o banda pe alta mentii viteza de mers sau accelerezi. Ai grija
sa nu faci aceasta trecere in zona de preselectie.
Nu se recomand reducerea vitezei pe parcursul curbei. Vom recurge la frn
numai n cazul apariiei unei surprize. Pentru stabilitate i confort de-alungul curbei
se recomand accelerarea motorului, cel puin att ct este necesar pentru
propulsare n vitez constant. Pn a intra n curb, vom reduce valoarea vitezei,
att ct este necesar pentru a merge confortabil n curb. Apoi, vom schimba o
treapt potrivit mersului confortabil i curburii drumului. Dar, n aceeai clip n
care ncepem modificarea direciei cu volanul, va trebui s accelerm uor, fie c
am schimbat o treapt inferioar, fie c am decis s folosim aceeai treapt.
Depasirea
Atentie: depasirea se face intotdeauna cu retrogradare (si daca vezi ca esti in
situatie limita.....mai
retogradezi o data, chiar daca ai retrogradat cand ai intrat in depasire)
Asigurarea din spate in oglinda retrovizoare
Semnalizare la stinga (50 100 m)
Asigurare din fata
Intarea in depasire numai daca cel din fata a inteles intentia noastra (nu
mareste viteza,
accelerarecircula cit mai mult pe partea dreapta)
In timpul depasirii se pastreaza un interval liber lateral suficient (de latimea
unei portiere
deschise)
La iesirea din depasire se semnalizeaza intentia de revenire ( semnalizare
dreapta ),
revenirea pe banda, anterior de cel depasit, facindu-se cind manevra nu mai
constituie un pericol pentru acesta
La depasire retogradezi ca sa ai un surplus de putere, pentru a avea demarajul
necesar. PUTERE maxima=VITEZA maxima; CUPLU maxim=ACCELERATIE
(DEMARAJ) maxima! La depasire ai nevoie de acceleratie. Problema nu e de viteza
in sine,ci de cum obtii cat mai repede viteza respectiva.

Retrogradezi in functie de viteza pe care o ai si e de preferat ca turatia in treapta

in treapta inferioara sa iti cada in jurul turatiei de cuplu maxim.chestia asta e cu
atat mai valabila cu cat masina e mai incarcata. Deci numai pentru a prinde viteza
mai mare se trece intr-o treapta inf. dupa care se revine in treapta superioara.
Normal ca motorul se va supratura dar iti va da si un cuplu mare.
Daca motorul e supraturat poti schimba in treapta superioara daca din sens opus
nu vine nimeni, dar e recomandat sa termini depasirea si apoi sa schimbi, motorul
poate merge mai turat o perioada de timp. Daca din sens opus vine un vehicol in in
nici un caz nu schimbi in treapta superioara ......in cel mai bun caz, chiar
retrogradezi.
Nu schimbi viteza atunci cind faci depasirea propriuzisa sau direct pe calea
ferata ori in viraje, ca daca nu-ti mai intra ai imbulinat-o. Cind vrem sa scoatem de
la motor tot ce poate in domeniu accelerare, treptele se schimba in functie de
momentul in care cuplul scade iar in treapta in care trecem motorul sa poata
accelera la maxim.
Pina nu il vezi pe cel depasit in oglinda retrovizoare interioara si nu te asiguri ca
ramine acolo, nu consideri revenirea pe banda incheiata.
Cand ai masina plina mai bine stai in banca ta si o lasi mai moale cu depasirile.
Intoarcerea
Manevre comune initiale
o
Asigurare fata spate
o
Semnalizare la stinga
o
Acordarea prioritatii
o
Pornirea de pe loc in treapta I cu viteza redusa, virindu-se la maxim volanul
spre
stinga inainte de a porni de pe loc
Prin ocolire (daca spatiul permite)
o
Readucerea autovehiculului pe directia inainte si pe dreapta linga bordura si
acostament
o
Se opreste semnalizarea
Prin manevrare inainte si inapoi (3 miscari)
o Cea mai utilizata manevra
o
Se vireaza stinga dupa semnalizarea opririi, oprire semnalizarea virajului si
asigurare
o
La sfirsitul deplasarii inainte cu fata, cu putin inainte ca rotile sa atinga bordura
se opreste
o
Se scoate maneta schimbatorului de viteza din treapta I si se introduce in
marche
arierre si se contravireaza dreapta pina la blocare, ulterior
o
Dupa o noua asigurare dreapta stinga ne punem in miscare
o
Cind am trecut cu scaunul de axul drumului, oprim imediat ce am ajuns cu
scaunul la

jumatatea distantei dintre acest ax si bordura sau acostament si contraviram stinga

o
Se scoate maneta schimbatorului de viteze din marche arriere si se trece in
treapta I
o
Dupa o noua asigurare dreapta stinga se pune masina in miscare si se trece la
efectuarea virajului pentru inscrierea autovehiculului pe traiectoria dorita , pe
partea dreapta a drumului, cit mai aproape de bordura sau acostament
o
Se opreste semnalizarea si se demareaza in vederea reintrarii in trafic
Alta 1: Inainte de a opri se merge usor spre axul drumului si se vireaza apoi
dreapta pina la bordura. De aici se bracheaza rotile la stinga si se merge in
marsarier. Ulterior se vireaza dreapta maxim si se porneste pe directia inainte
indreptind rotile dupa incadrarea pe sensul de mers.
Alta 2: Din mers se vireaza stinga pina la bordura contralaterala si de aici fluid,
se merge la dreapta pina asezam masina perpendicular pe bordura din dreapta. De
aici se merge in marsarier din nou pina la bordure contralaterala si apoi din nou se
merge la dreapta pentru incadrare pe sens.
Mersul inapoi
-

Asigurarea fata spate

Semnalizarea directiei si aprinderea suplimentara de lampi pentru mersul inapoi

Acordarea prioritatii
Pornirea de pe loc in marche arierre cu pedala ambreiajului in pozitia II:
ambreiaj patinat
pentru ca autovehicolul sa mearga cu viteza redusa (4-5 km/ h) fara smuncituri
La terminare se opreste semnalizarea
La mersul cu spatele, stanga se tine pe volan la ora 12 si dreapta pe tetiera
scaunului din dreapta. Din cind in cind poti controla distanta fata de bordura/
acostament in oglinda retrovizoare laterala. Te uiti din cand in cand prin luneta (dar
nu prin oglinda retrovizoare din masina ci direct prin luneta).
Atentie la momentul intoarcerii de cuprindere cu bratul drept al tetierei ...nu
misca volanul catre stanga...
Atentie ca oglinda exterioara te pacaleste,deformeaza in oglinda exterioara
dreaptadistantele si chiar paralelismul bordura trebuie sa se vada putin inclinata
fata de marginea masinii astfel incat distanta dintre oglinda si marginea masinii sa
descreasca spre spate.
Reperul pe care ti-l iei prin luneta trebuie sa fie cit mai indepartat, avind grija ca
in timp ce mergi inapoi reperul respectiv sa ramana in aceeasi pozitie pe luneta.
Pentru a corecta fin traiectoria se face astfel: Cand vrea sa apropie autoturismul
de tusa, conducatorul roteste foarte putin volanul spre dreapta; mana stanga care
tine volanul, ajunge de la pozitia "ora 12", la pozitia "ora 1" de pe cadranul

volanului. Continua drumul astfel, asteptand efectul corectiei. Daca vrea sa se

departeze de tusa, roteste putin volanul spre stanga, pana mana stanga ajunge de
la pozitia "ora 12" la pozitia "ora 11".
Manevre compuse
Atentie: se pot gasi repere,dar sa nu va asteptati sa functioneze perfect de fiecare
data.
Garare
Pe dreapta
o
Se opreste autovehicolul paralel cu axul drumului si rotile drepte, la distanta de
1,5
2 m de masina de reper lateral si se depaseste cu 1 2 m masina reper
o
Semnalizare intentie de garare cu semnalizator dreapta
o
Acordare prioritate
o
Se introduce maneta schimbatorului de viteze in marche arierre
o
Se ocupa pozitia la volan corespunzatoare pentru mersul inapoi
o
Se porneste cu viteza redusa si pedala ambreiajului in pozitia II (ambreiajul
patinat)
o
Cind coltul lunetei este in acelasi plan cu laterala dinspre noi a masinii reper se
roteste volanul cu rapiditate, total dreapta (2 ture)
o
Cind autovehicolul este paralel cu masina reper (perpendicular pe bordura) si
distanta intre masini este 80 100 cm se contravireaza 2 ture, dupa care se
continua deplasarea pina cind bara de protectie a intrat in spatiul delimitat
o

Pe stinga
Procesul este asemanator, numai ca masina se aseaza la axul drumului

Parcare laterala paralela cu bordura

Semnalizare dreapta sau stinga pentru oprire (depinde pe ce parte a drumului
parcam)
Se depaseste locul unde urmeaza sa se faca parcarea cu jumatate lungime de
masina,
asigurindu-se o distanta laterala de aproximativ 60 70 cm
Semnalizare dreapta (sau stinga la parcarea pe stinga)
Asigurare
Se ocupa pozitia la volan corespunzatoare mersului inapoi
Acordare prioritate
Se incepe deplasarea spre spate cu viteza redusa si ambreiajul patinat
Cind in coltul lunetei dispare coltul masinii reper se roteste volanul cel puti o
tura (cel mai sigur)

dreapta sau cand coltul celeilalte masini ajunge la mijlocul geamului lateral dreapta
spate dai complet dreapta.
Se continua deplasarea pt a pozitiona auto la 45 grade fata de bordura (sau
pina cind tangentiala la
oglinda laterala dreapta atinge coltul- laanterna de pozitie, stop spate ale masinii de
reper sau ca echivalent: apare cel de-al doilea far al masinii din spate in oglinda
stanga). Oprim auto si rotim de volan ca rotile sa fie drepte ( sau se roteste volanul
total stinga la unele masini) si continuam sa ne asiguram in oglinzi la traficul
pietonal. Daca am lasat rotile drepte continuam astfel pina vedem in oglinda
retrovizoare laterala dreapta suprapunerea minerului partierei spate pe limita
bordurii si ulterior rotim pina la refuz stinga volanul
Se continua deplasarea cu spatele pina cind bara de protectie a masinii noastre
este paralela cu
bara de protectie a masinii reper (este paralela cu bordura)
E important sa urmaresti cu atentie coltul din fatza al masinii, pentru ca va trece la
centimetri de cealalta masina, si daca faci o miscare putin mai repede decat ar
trebui, gata ai si lovit-o.
Acordam prioritatile cuvenite numai la manevra de deplasare pt a pozitiona auto
la 45 grade. Dupa ce a fost executata aceasta manevra nu mai avem treaba cu
traficul pe banda de circulatie si ne asiguram la traficul pietonal si la deplasarea cu
spatele, etc in oglinzile masinii...
Avariile se pot folosii in situatia in care prin manevra pe care o faci ,se pune in
pericol siguranta circulatiei.
Nu va chinuiti sa parcati daca nu aveti spatiu de parcare 1,5 lungimea masinii pe
care doriti sa o parcati.
Atunci cand parchezi (prin parcare laterala sau nu) trebuie sa-ti lasi o anumita
distanta fata de cel din fata ca sa poti sa iesi (daca nu faci parcare laterala adica nu
ai pe nimeni in spate ci doar in fata si atunci trebuie sa faci acelasi lucru pt ca in
spatele tau poate sa parcheze unu care sa nu-ti lase loc deloc in spate si deci
trebuie sa te folosesti doar de spatiul lasat de tine in fata). Spatiul ideal pe care
trebuie sa-l lasi este atunci cand ii vezi rotile celui din fata.
Pentru a nu-l lovi pe cel din spate in cazul de fata,cu mers inapoi se poate face
astfel:
duci imaginar,pe asfalt,o perpendiculara pe bordura care sa treaca fix pe sub
bara fata a masinii
din spate(poti s-o duci cu creta,sa vezi cum stau lucrurile).Cand esti fix cu spatele
masinii la linie,linia asta intersecteaza chederul inferior geamului stanga spate(ma
rog,impropriu spus "intersecteaza,ca dreptele astea sunt necoplanare,e vorba de
intersectia "virtuala" in imaginea pe care o vezi tu) intr-un anumit punct pe care il
determini astfel. Bineinteles ca nu te vei duce fix pana vezi linia aia imaginara ca
intersecteaza chederul in punctul determinat,ci mai lasi putin,ptr siguranta.
sau mai era un reper,la Logan: e "de rau" atunci cand marginea inferioara a
lunetei depaseste

marginea inferioara a parbrizului celui din spate.Adica atunci and nu-i mai vezi
deloc capota celui din spate urmeaza sa-l atingi,dar si asta depinde de masina din
spate,dar in general merge.
mai e o solutie:senzori de parcare pentru mers inapoi.
Iesirea din parcare
iei dreapta/stanga de volan din momentul in care "stalpul B", adica locul de
intalnire a usii din fatza
cu cea din spate, a trecut de coltul celeilalte masini.
daca vehiculul pe langa care treci are coltul in dreptul rotii tale din spate, atunci
nu este nici un
pericol de a o atinge, indiferent de distanta dintre masini.
oglinzile laterale? Cand vezi ca distanta scade periculos tot ce ai de facut este
sa indrepti volanul...
Manevrarea schimbatorului la parcare:
Conductorii autovehiculelor imobilizate pe drumurile publice, care se ndeprteaz
de acestea, sunt obligai s acioneze frna de ajutor, s opreasc funcionarea
motorului i s cupleze ntr-o treapt de vitez inferioar sau n cea de parcare dac
autovehiculul are transmisie automat. Este indicat ca masina sa fie asigurata pe
timpul parcarii (stationarii) cu frana de mana si treapta 1. n ceea ce privete
avantajul fixrii treptei 1, la imobilizarea autoturismului staionat, s avem n
vedere c n treapta a 5-a este uor a mpinge maina, pe cnd n treapta 1 este
necesar fora cea mai mare de tractare pentru schimbarea poziiei autoturismului.
Ca regula generala, cand parchezi masina, tragi frana de ajutor si pui intr-o treapta
inferioara sau in marsarier in functie de inclinarea terenului. Pe rampa, adica pe
deal in sus pui in viteza 1, iar pe panta, adica pe deal in jos pui in marsarier. n cazul
imobilizrii involuntare a autovehiculului n pant sau n ramp, conductorul
trebuie s bracheze roile directoare (adic s le lase virate i cu volanul blocat).
In caz de iarna poti sa ai surpriza nepalacuta ca atunci cand tragi frana de mana si
dimineta vrei sa pleci ...frana de mana nu se mai elibereaza de pe roti...Motivul
...condensul ...are mari efecte...Este indicat ca pe timp de iarna la anumite masini
sa nu cuplezi frana de mana...poate sa inghete ...cablul sau chiar sabotii
(placutele) ...In cazul in care simtiti aceata situatie ...faceti manevra inainte
....inapoi...pana la deblocare...Sabotii de frana nu sunt pozitionati pe orizontala ...iar
manevra de mers inapoi poate sa-i deblocheze.In cazul placutelor de frana ...puteti
folosi ceva alcool pentru deblocare...numai la rotiole din spate...cu conditia sa nu fie
blocat cablul...(hmmm...mecanica asta)
n amenajrile pentru parcare, dac nu se afl pe un drum public (sau n pant),
putem s nu tragem frna de mn, dei aceasta este o frn special pentru
parcare, i nu are alt rol

La trecerea de nivel la calea ferata

Anterior de aceasta calci ambreiajul. Daca trecerea e foarte denivelata sau nu este
vizibilitate, opresti inainte de a intra pe sine si pleci cu a 1-a, iar daca se poate trece
cu ceva viteza, atunci incetinesti, retrogradezi si inainte de a trece efectiv sinele
eliberezi ambreiajul si incepi sa accelerezi. In ambele cazuri ideea e (mai ales la
inceput, pana te obisnuiesti cu masina) ca manevra de pornire respectiv eliberarea
ambreiajului sa nu se intample PE trecere, ci inaintea acesteia, ca in cazul in care se
opreste motorul, sa n-o faca pe sine.
Trecerea cailor ferate proeminente sau a santurilor transversale se face piezis fara a
depasi axa drumului nu perpendicular, de catre autoturisme, in timp ce camioanele
trec drept pentru a nu solicita sasiul la torsiuni mari si a determina un balans care
ar pune incarcatura in pericol.
Schimbarea benzilor
Circulatia se face pe banda 1, iar in functie de viteza si intensitatea traficului
folosim benzile 2,3.... cu obligatia de a reveni pe banda 1 cand aceasta este
libera.Banda din stanga o folosim pentru depasire sau pentru virajul stanga. Mai
este un caz specificat in lege pe un drum cu 3 benzi pe sens cand veh de pe banda
1 si veh de pe banda 3 vor sa intre simultan pe banda din mijloc are prioritate veh
care vine din stanga de pe banda 3. In rest cel care schimba banda este obligat sa
acorde prioritate celor care circula pe acea banda
Eu cand stiu ca trei sa schimb banda ma asigur sa vad daca VINE cineva de pe
banda aia. Ca sa vina cineva evident trebuie sa aibe viteza mai mare decat a mea.
Daca vad ca vine, il las sa treaca si ma bag. In cazul in care e cineva care merge cu
viteza constanta, accelerez, dau semnal si ma bag imdiat. Apoi mai e cazul in care e
plina banda si tu trebuie sa te inscrii sa faci virajul. In cazul asta de obicei se
gaseste cineva sa te lase, daca unu sau 2 au probleme de comportament cineva tot
te va lasa.
Singurul caz in care cel din banda inferioara trebuie sa-ti acorde prioritate este
cazul in care si tu si el vreti sa schimbati banda, in acelasi timp. Atunci, el trebuie sa
te lase pe tine sa reintri pe banda 1 si apoi el sa treaca pe banda 2.
In afara oraselor , unde astia circula cu super-viteze, e o problema sa te
incadrezi pe banda 2 ca sa faci un viraj .Asta presupune incetinirea vitezei,
incadrare, asigurare, iar ei nu se mai pot juca cat e drumul de lat, fiind stanjeniti si
claxoneza 50 de metri inainte si dupa ce tu ai facut deja virajul...
Asta cu mersul pe banda I si cand intalnesti un obstacol, incerci sa opresti apoi
te bagi pe banda 2: cineva cu experianta vede din timp ca toti din fata lui
semnalizeaza si se baga pe banda a doua; aia nu se baga de nebuni, inseamna ca
ocolesc un obstacol asa ca si tu dai semnal din timp si incerci sa te bagi din timp pe
a doua astfel, in momentul in care ajungi in dreptul obstacolului tu sa fii demult pe
banda 2. Daca esti singur trebuie sa vezi soseaua nu numai la 50m in fata ta ci sa
vezi si mai departe; asa ca vezi din timp obsacolul si treci pe banda 2 din timp, nu

stai pana ajungi in spatele lui, opresti si ii astepti pe banda 2 sa treaca si apoi te
bagi si tu. Si inca ceva: asta cu mersul pe pe banda I si ferirea pietonilor e relativa
pt ca
1. Daca drumul are cel putin 2 benzi si mergi pe banda 1 trebuie sa ai grija de
pietoni obstacole dar esti mai ferit de cei care fac depasiri si intra pe contrasens.
2. Daca drumul are cel putin 2 benzi si mergi pe banda 2 (sau ma rog, ultima
banda) nu prea mai ai cum sa-ti sara pietoni sau sa fie obstacole dar esti mai expus
depasirilor riscante a celor care vin din sens invers
3. Daca drumul are o banda pe sens esti expus a tuturor pericolelor de mai sus
Daca esti pe banda 1 si intradevar n-ai loc sa treci printre unul care se baga pe
banda dintr-o straduta laterala si cei care trec pe banda 2, ii dai claxoane pana se
da un pic inapoi si apoi treci.
Plecarea rapida de la semafor (cateva idei pentru a economisi timp):
- la semafor e mai bine sa folosesti frana de serviciu si schimbatorul de viteze scos
pe liber (eventual daca culoarea la semafor e pe cale sa se schimbe, in timp ce
incetinesti si opresti duci mana la schimbator si imediat ce s-au oprit rotile, pui in
viteza 1)
- urmaresti si tu semaforul de la pietoni si cand se pune rosu la ei o bagi intr-a I-a ca
sa fi pregatit cand se pune verde (asta daca esti primul la semafor ca daca esti mai
in spate o sa ai timp sa o bagi in viteza)
-cand se apropie ultima masina careia trebuie sa-i acorzi prioritate, incepi sa ridici
din ambreiaj, iar cand a trecut, nu mai ai mult de ridicat, accelerezi si ai plecat.
- ca sa pleci cu scartit de roti apesi ambreiajul pui a 1-a si in loc sa lasi usor
ambreiajul si sa apesi usor acceleratia bagi mai tare in acceleratie
Cum se procedeaza intr-un sens giratoriu?
Un sens giratoriu nu este altceva decat un drum cu prioritate care incepe in A si se
termina tot in A, si in care din dreapta patrund drumuri secundare! Prioritate au cei
care se afla deja in sensul giratoriu. Cel care urmeaza sa patrunda intr-un sens
giratoriu trebuie doar sa le acorde prioritate celor care vin din stanga lui.
NU se semnalizeaza intrarea in sensul giratoriu (la fel cum nu se semnalizeaza in
curbe). S.g. este un drum cu sens unic, asadar nu se poate patrunde in el decat
spre dreapta. NU se semnalizeaza stanga atata timp cat se urmeaza s.g., ci doar
dreapta la iesirea din el!
Daca nu iesi pe prima strada la dreapta atunci trebuie sa te apropii de centrul
sensului giratoriu, urmand sa revii pe banda 1 inainte de strada ta.
In sensul giratoriu cu trei benzi se acorda prioritate de dreapta
Unul circula pe banda a doua in giratoriu, celalalt circula pe banda intai in
giratoriu. Cel de pe banda a doua face dreapta, cel de pe banda intai isi continua
deplasarea in sensul giratoriu. Nu se pune problema de prioritate de dreapta... e ca
si cum pe un drum drept, cel din stanga ta trage dreapta: corect e sa semnalizeze

dreapta... sa astepte sa poate intra pe banda intai si apoi sa faca dreapta.

Intoarcerea la linia de tramvai simpla
Va asigurati daca manevra este permisa...ATENTIE la indicatoare si marcaje.
Incadrare corespunzatoare, banda 2 sau banda 3 dupa caz, semnalizarea intentiei
de a schimba directia de mers deci semnal stanga. Asigurare in oglinda retrovizoare
si inceperea franarii lente pana la oprirea auto. Nu intrati pe linia de tramvai.
Asigurati-va in oglinda laterala stanga pentru a observa traficul (tramvai in
circulatie sau bezmetici intrati in depasire pe linia de tramvai), si acordati-le
prioritate. Observati si traficul din sensul opus (nu uitati sa acordati prioritatea de
dreapta). Daca totul este ok puteti incepe manevra de intoarcere. Puteti selecta
oricare intre benzile libere. Elegant ar fi sa ne incadram pe banda 3, iar pe urma sa
selectam banda dorita pentru a circula in directia stabilita.
Intoarcerea la linia de tramvai protejata
Observarea indicatoarelor si a marcajelor. Se poate executa doar la intersectie si si
se executa precum o intoarcere in intersectie. ATENTIE executati manevra imediat
dupa trecerea de pietoni acordand prioritatile cuvenite.
Intoarcerea la scuar
Fie o executi din banda 3 imediat ce incepe scuarul, iar incadrarea o faci pe banda 1
daca e libera 2 sau 3 dupa caz, fie exista marcaje ce te indruma ca sa executi
manevra catre sfarsitul scuarului (cum ar fi normal). Nu uita in cazul in care executi
manevra de intoarcere la scuar sa te opresti sa te asiguri si sa acorzi prioritatile
cuvenite.
Urcarea coborirea pantelor
De obicei se urca o panta cu a 2-a sau a 3-a...da daca e f inclinata cu 1-a.
Cind cobori o panta abrupta aplici regula cu in aceeasi viteza ca la urcare,
coborind in frana de motor. Cind cobori in treapta a II-a mai intai franezi pana pe la
10 km/h si apoi schimbi in treapta respectiva, ulterior din cand in cand mai pisti
putin frana, fara sa apesi ambreiajul. Nu e nici o problema daca se mai ambaleaza
motorul, isi revine daca actionezi usor frana.
E de preferat sa nu schimbi viteza in rampa, dar daca o faci se face tot in functie
de turatie, doar ca va fi o turatie mai mare decat pe plan orizontal.
- in general pe rampa (ca si atunci cand masina este incarcata) trebuie sa ai o
turatie mai ridicata, pentru a permite motorului sa dezvolte o putere suficienta ptr
invingerea fortelor care se opun deplasarii.
- daca stii sa "ataci" rampa si nu e excesiv de lunga/inclinata poti sa o urci si cu
a-4-a: totul e sa ai demaraj la intrarea pe rampa.Mai exact trebuie sa ai turatie mare

in zona de cuplu maxim la intrare - deci vezi ca urmeaza rampa si iti faci demaraj
accelerand. Se pot astfel urca rampe ce-I drept nu foarte lungi astfel si cu a 5-a.
- daca ai intrat cu o treapta nepotrivita si vezi ca scade turatia sub o anumit
valoare sau simti ca nu mai trage dai treapta inferioara. Important este sa schimbi
rapid, ca daca adormi schimband treapta inferioara masina pierde rapid din viteza si
te trezesti ca-i subturata si in treapta inferioara si motorul tinde sa se
opreasca/inaintezi cu viteza melcului. La retrogradare pe rampa apesi acceleratia
putin inainte de cuplarea ambreiajului chiar destul de ferm. (cu exceptia cazului in
care cu adevarat vrei frana de motor, cand evident nu vei mai apasa acceleratia la
ridicarea ambreiajului, ba chiar vei apasa frana/functie de situatie/cat de mult vrei
sa reduci viteza)
- schimbarea "in sus" se face la o turatie mai ridicata decat pe teren drept.
La urcarea pantelor usurinta de pinde si de tipul constructiv: Cele mai bune
cataratoare sunt masinile cu tractiunea pe toate cele 4 roti si motorul pe spate >
cele cu motorul si tractiunea pe spate > motor pe fata + tractiune pe spate > motor
+ tractiunea pe fata (la care urcarea se poate face cel mai bine mergind cu spatele
inainte. La cele cu tractiunea pe spate este exact invers, deoarece usurind
greutatea repartizata pe spate datorita inclinarii masinii, aderenta scade si se poate
produce patinare)
La urcarea pantelor folosirea treptelor de viteza inferioare are avantajele
urmatoare:
consum redus de benzina
uzura mai mica la motor evitind fortarea la turatii joase
zgomot mai mic, trepidatii reduse
posibilitatea de a face un demaraj mai puternic in caz de nevoie
rezerva mare de putere disponibila
Cum se urca o rampa alunecoasa: trebuie sa ai oarecare avant la baza rampei si
sa eviti sa opresti in rampa ptr ca s-ar putea sa nu mai pornesti. Iarna, daca nu ai
cauciucuri de iarna eventual tractiune 4x4 nu te aventurezi. Daca totusi poti sa urci
nu brusca comenzile, nu accelera prea puternic si schimba in treapta inferioara.
Sa zicem ca avem de urcat/coborat o rampa/panta pavata cu piatra cubica si
plina de gropi si denivelari.Cum e mai bine sa se procedeze pentru a "menaja" cat
mai mult masina? Incet de tot. Chiar si in vieza 1 daca e foarte prost drumul, numai
sa ai grija sa nu o turezi prea tare, ca intr-a 1-a sare foarte usor turatia, iar daca e
lunga rampa, poate sa se cam incalzeasca. Dar cred ca poti sa urci in a 2-a. La
coborare strict pe frana de motor, e foarte important sa nu franezi in groapa.
Urcarea/ coborirea bordurilor
Cu viteza foarte mica, si nu se urca cu ambele roti din fata in acelasi timp, find mai

bine sa vii sub un unghi si sa urci pe diagonala bordurile astfel ca rotile sa o faca pe
rind. Iti trebuie putin avant, o viteza cam de 3-4 km/h este de-ajuns pentruca
bordurile sa poata fi urcate cu ajutorul inertiei masinii. Vii in viteza dar faci mai mult
rau masinii, sau turezi pe loc cu roata langa bordura,cu ambreiajul patinat (care
cam dauneaza) ? Trebuie sa ai asadar initial macar 50 cm intre roata cu care vrei sa
urci si bordura.
Coborarea poti sa o faci la fel, pe diagonala, cu franarea ca la gropi, optional poti
frana daca ai viteza f mica si in momentul in care coboara roata.
Circulatia in coloana
1. In coloana nu mentineti masina in viteza si nu mentineti apasat ambreiajul.
2. Mentineti o distanta apreciabila fata de cel ce se afla in fata voastra. ( in
caz de nevoie sa puteti vira si sa treceti in siguranta, fara alte manevre pe o alta
banda, nu veti savura noxele celui din fata si evitati o supraincalzire a motorului)
3. Evitati a va pozitiona cu automobilul catre axul drumului ca sa vedeti ce se
intampla in fata ( daca fiecarea ar fura cate 25 cm din banda ca sa vada ce e in fata
...atunci va dati seama ce se intampla).
4. Pastrati-va calmul.
5. In cazul in care cel dintr-o banda alaturata semnalizeaza intentia de a
parasi banda (a schimba directia de mers), permiteti acest lucru chiar daca aveti
prioritate.
6. Plecarea de pe loc trebuie facuta lin si fara bruscari ( evitati consumul de
carburant uzura ambreiajului si oprirea in siguranta), trebuie doar sa tineti minte sa
tineti ambreiajul pe loc cand masina incepe sa se miste si sa-i dati drumul dupa
cateva secunde cand vedeti ca s-a pus in miscare.
7. Puteti rula si in treapta 1 de viteza cu ambreiajul ridicat si viteza redusa.
Chestia asta merge fara acceleratie si chiar si in panta usoara, pe orice masina.
Turatia motorului trebuie sa fie un pic mai mare decat cea de relanti. Ambreiajul il
apasati si il mai ridicati mai mergeti iar apasati etc., asta nu e uzura foarte mare,
dar sa mergeti incontinuu cu el apasat la jumate nu e bine deloc!
8. In cazul in care coloana este mare si se deplaseaza foarte greu si incet
puteti opri motorul si introduce maneta schimbatorului in viteza 1
9. Nu uitati ...NU CLAXONATI !!! SI NU INJURATI !!!
Folosirea luminilor
Faza de drum se schimba cu cea de intilnire cind lumina tinde sa ajunga la
portbagajul celui din fata ta.
Anticiparea si conducerea preventiva
Conducerea preventiva reprezinta comportamentul rutier al conducatorului de

vehicul si al pietonilor care asigura evitarea producerii unui accident, prin

anticiparea situatiilor care pot genera accidente, prin evitarea actiunilor incorecte
ale partenerilor de drum si de adaptare a modului de deplasare la conditiile
atmosferice , de vizibilitate, de drum si de trafic. Deasemeni implica alegerea celei
mai bune solutii pentru iesirea cu minimum de consecinte dintr-un accident care nu
a putut fi evitat in nici un fel.
Dupa toate acestea trebuie sa tinem seama si de profilul psihologic al
individului.
nceptorul se deprinde s-i creeze situaii favorabile concentrrii ateniei,
raportndu-se totodat la prevederile regulamentare.
Cond preventiva urmareste
1. Caracteristici de comportament (trsturi de personalitate, tipuri de
conductori auto, obiective urmrite la formarea conductorilor auto)
2. Adaptarea modului de deplasare in funcie de condiiile specifice
3. Identific situaiile periculoase d.p.d.v. al pierderii aderenei i vizibilitii
4. Contientizeaz existena factorilor de risc
Elementele conducerii preventive
cunotine teoretice
prevederea: capacitatea conducatorului de a intuit evenimentele care s-ar
putea produce in timpul conducerii automobilului.
- imediata (deduci in timpul conducerii);
- indepartata (inainte de a pleca la durm)
vigilena: capacitatea conducatorului de a observa si de a fi atent
permanent la tot ce se intampla in jurul lui. Elementele atentiei sunt:
- stabilitatea ;
- volanul si pedalierul ;
- mobilitatea ;
- gradul de concentrare;
judecata: capacitatea conducatorului de a analiza situatiile din trafic si de a
gasi cele mai bune solutii la problemele care se ivesc pe parcurs.
- prompta ;
- rapida ;
- selectiva
ndemnarea: capacitatea conducatorului de a executa in mod corect, in
siguranta si rapid manevrele autovehiculului
Obiective urmrite n adaptarea modului de deplasare (paragraf de completat)
Accidentul de circulaie (definiie, legturi de cauzalitate)..... (paragraf de
completata)
si ar mai fi..... (Paragrafe de completat)
Actele
inainte sa va urcati la volan...uitati-va bine sa le aveti la voi. Daca
avem un drum de facut trebuie sa ne stabilim traseul , sa ne asiguram ca
autovehiculul este in stare buna de functionare , ca este dotat cu tot ce ar avea

nevoie , si nu in ultimul rand : sa ne odihnim foarte bine inainte de a pleca undeva ,

fie si pana in oras.
Un om experimentat cind se aseaza prima data la volanul unei masini incearca
instinctiv jocul volanului, jocul pedalei de ambreiaj si al pedalei de frina. Apoi,
controleaza vederea in oglinzile retrovizoare si imediat dupa pornire face citeva
incercari ale frinelor. De fiecare data cind se foloseste masina este bine sa aruncam
o privire la cauciucuri.
Este recomandabil la vreme de noapte sa nu pleci singur
Atentie la parasolare fiindca pot masca anumite indicatoare.
Nu se recomanda agatarea de parbriz sau de geamul din spate de jucarii
miscatoare sau fixe deoarece distrag atentia, impiedica vizibilitatea la depasire si
dezobisnuiesc conducatorul auto de uitatul in oglinzile retrovizoare.
Se recomanda bavete de cauciuc inapoia rotilor pentru a reduce stropirea celor din
spate
Portiera este reper dimensional pentru distanta laterala de siguranta fata de alt
autovehicul.
Nu se recomanda bagaje pe acoperis: scad stabiliatatea masinii ridicind centrul de
greutate si cresc consumul de combustibil.
In portbagaj, bagajele cele mai grele se pun cit mai jos. Nu se pun toate greutatile si
nic 2 persoane grele pe aceeasi parte a masinii.
Cauzele principale ale accidentelor auto sunt in ordinea importantei urmatoarele:
imprudenta
lipsa de experienta
conditia fizica necorespunzatoare a conducatorului auto
drumuri sau puncte periculoase
starea tehnica deficienta a masinii
semnalizarea stradala insuficienta sau gresita.
Frecventa maxima a accidentelor este in amurg. In primele 15-20 minute de mers
se produc cele mai
multe accidente.
Securitatea pasiva a masinii devine mai slaba pe masura ce masina imbatrineste.
Reducerea "unghiului mort"
Oglinzile trebuie reglate cat mai spre exterior pentru reducerea la maxim unghiului
mort.
Fiti foarte atenti cand schimbati banda,depasiti,etc la motociclisti aflati in unghiul
mort! Pe aia nici nu trebuie sa-i acrosezi,e suficient sa le tai calea si sa-i
dezechilibrezi si ajung in sant.
Daca in oglinzi mai devreme ai vazut o masina si peste 20 de sec n-o mai vezi te
mai asiguri o data ca poate e in unghiul mort.
O chestiune esentiala, folosita in oras dar si pe autostrada: uitat in oglinda

retrovizoare, in cele laterale si peste umar (treci pe banda din stanga te uiti peste
umarul stang,, si vrei la dreapta, ibidem) In felul asta acoperi unghiul mort.
Ptr reducerea unghiului mort nu stiu o solutie mai buna decat o asigurare
temeinica , asa cum a mai zis cineva : sa dai si cu ochii peste umeri in functie de
manevra pe care vrei sa o faci.
Exista masini cu dotari Super- , extra-, etc.....care au senzori ce te avertizeaza de
distante si unele in functie de distantele dintre masina ta si alte obiecte/masini din
jur. Insa ceea ce ne putem permite : o secunda , timp in care aruncam o privire
peste umeri , este suficienta.
Exista oglinzi panoramice care se pun peste sau in locul retrovizorului central dar
utilizarea lor este obositoare pentru sofer.
Obstacole neprevazute
Atentie la
grupurile de persoane (inclusive cele de pe refugiile de tramvai): copii care
tisnesc printre picioarele
adultilor sau adulti care fac un pas inapoi ferindu-se de gesturile altora
turmele de cai din care pot tisni minji care sa taie soseaua
turmele mari in care daca intram ne putem distruge masina: mai bine asteptam
2-3 minute pina
traverseaza soseaua
nu e bine sa te bazezi numai pe semnalizare cind faci o manevra, invariabil
trebuie sa te asiguri
correct
Soselele cu circulatie redusa prezinta risc mai mare pentru
copii
animale nepazite/ speriate/ neobisnuite cu autovehicolele
pasari domestice care traverseaza soseaua in zbor la sol sau in mers
Variatiile de aderenta
Mersul debreiat reduce aderenta rotilor.
Apar variatii de aderenta:
acolo unde drumul este mai tocit/ lustruit: viraje, intersectii, zone cu trafic
intens, zone de frinare, etc
acolo unde drumul este acoperit cu praf: durmuri de tara, linga santiere, pe
marginile mai putin umblate
acolo unde sunt raspinditi lubrefianti: statii de autobus, linga cai ferate sau statii
de utilaje agricole, etc.
pe dumuri umede (ploaie, etc)
Viteza
Intr-o zona necunoscuta mergi mai incet si te uiti dupa indicatoare
If vizibilitate < 50 m nu depasesti si reduci viteza.
Este preferabila reducerea vitezei in panta, pe poduri/ viaducte

Este bine sa conduci astfel incit sa poti opri pina unde vezi soseaua libera. Mai bine
ajungi 10 minute mai tirziu decit niciodata.
Manevrele
Trebuie sa ai in minte cind faci manevre cele 4 principii: asigurare, semnalizare,
prioritate si incadrarea in timp si spatiu.
In mers nu te bazezi pe semnalizare numai, ci asociezi asigurarea temeinica.
Nu e bine sa mergi pe muche de cutit niciodata: nu conduci la limita posibilului in
curbe, intersectii si mai ales in depasiri.
Trebuie sa-ti arunci ochii si sa vezi lucrurile cu mult inainte.
Trebuie sa gandesti nitel fazele dinainte, dar sa le gandesti bine.. apoi sa cunosti
cat de cat masina, cat poti sa te bagi cu ea. Sa stii bine dimensiunile, sa-i dai blana
pe niste stradute libere cand ai ocazia si sa vezi cum se comporta la 3-5 mii de ture,
apoi fa niste franari sa vezi si cu alea cum e si cat te tin. Te ajuta mult chestiile
astea sa-ti faci niste repere despre ce poti si ce nu poti sa faci.
Este recomandata la mersul cu spatele pe linga semnalizezarea directiei pe care
te vei incadra, sa se bage avariile, ca masura suplimentara de avertizare pentru
ceilalti parteneri de trafic.Se considera ca luminile albe nu se vad ziua la lumina
puternica si asa pui si avariile.
Eu ii invat pe elevi sa nu treaca daca becul nu arde (ma refer la virajul dreapta)
si sa astepte verdele general.
Oprirea
Atit inainte cit si dupa oprire este necesara asigurarea (evitam lovirile din spate).
La oprire, daca nu pastram o distanta corespunzatoare fata de cel din fata , nu
putem iesi de pe banda la necesitate. Mereu atentie la cel din spate cand pui frana.
De multe e greu sa mentii un echilibru intre atentia pe care trebuie sa o acorzi celor
din fata si aceea orientate spre pericolele care pot veni din spate, dar cu experienta
devine mai usor.
Daca va pregatiti sa virati la stanga si va opriti langa axul drumului nu va opriti
cu rotile directionate spre stanga, volanul se invarte numai la plecare pentru ca
daca Doamne fereste intra cineva in voi din spate, sa nu va impinga pe contrasens.
Mentineti o distanta suplimentara in momentele cand nu va uitati in fatza, si
aceste momente sa fie cat mai scurte.
La imobilizarea pe carosabil dupa aprinderea luminilor de avarie se adauga dupa
coborirea din masina
triunghiurile reflectorizante la distante variabile, mai aproape daca e vizibilitate
buna sau mai departe daca e vizibilitate proasta.
Reparatiile la masina nu se fac pe carosabil ci pe un drum lateral sau cimp.
Frinarea
Exista probleme in a aprecia distantele la frinare...O distanta sigura in mers (se
numeste distanta de siguranta) fata de cel din fata pentru ca spatiul de franare sa

fie si el sigur... ar fi de 2 secunde la viteaza de mers. In calculul ei intra atat factori

psihologici (oboseala, viteza de reactie, etc.) cat si fizici (viteza, carosabilul (natura
lui si umezeala de pe el), pneurile (materialul, uzura lor), etc) incat nu iti poate da
nimeni o formula absolut sigura!
La frinarea de urgenta cu totii auzim sfaturi ca: pompati frana ca sa mentineti
controlul directiei, daca vine cineva spre tine (pe contrasens) mai bine sari santzul,
etc. insa in practica cei mai multi soferi nu au prezenta de spirit necesara, si nu fac
altceva decat sa calce frana cu toata puterea si sa inchida ochii.
Pentru a evita situatia neplacuta de a frana brusc pe trecerea de pietoni,
la presemnalizarea trecerii ridici piciorul de pe acceleratie si il tii deasupra
franei si, daca
vezi pietoni franezi din timp usor si calm ca sa aiba timp si cei din spate. Observa
bine trecerea si intentia pietonilor si daca sunt in apropierea trecerii este mai bine
sa opresti. Ii inviti apoi elegant sa traverseze dupa care i-ti poti continua drumul. Fii
cu atentie la frana de motor insa: in asemenea conditii franezi dar din spate nu
exista nici un indiciu asupra franei tale (nu se aprind stopurile)...
cand nu ai presemnalizare si vezi trecerea, iti inchipui ca ai presemnalizare si
faci la fel.
Cand te apropii serios de trecere, si la fel vezi ca nu ai pe nimeni (0,5 m), accelerezi
usor, si schimbi viteza a III-a.
pentru pietonii care iti ies dintre masinile de transport marfa arunci o privire
scurta pe sub
rotile masinii si daca vezi ceva picioare e clar ca ar putea sa-ti iasa in fata.
Intersectiile
Ca sa nu ramii blocat in intersectie la semafoarele cu cronometru la ultimele 2
secunde de verde poti sa opresti...indiferent daca ai masini in spatele tau si mai
ales daca e o intersectie mare...si nu ai timp sa treci sau nu ai unde sa te duci...sau
daca nu poti trece in siguranta...
Cind insa nu mai poti opri in conditii de siguranta cand se face galben mai bine e sa
treci de interesectie decat sa risti sa te trezesti cu cineva in .... dos. Daca tu ai 50 la
ora, in fata e semaforul pe verde si esti la mai putin de 15 metri de el si se face
galben, poti eventual calca acceleratia, nu frana, si treci de intersectie (altfel risti la
fel, sa te trezesti pocnita in spate pentru ca o masina opreste in medie de la 50
km/h in approx 10-15 metri, dar asta presupune franare de urgentza, caz in care e
posibil ca cel din spate sa nu reactioneze destul de rapid...).
Exista si posibilitatea ca sa se lanseze un meseriash perpendicular pe tine dar
redusa, mare atentie insa la masinile cu drept de circulatie prioritar cum ar fi
Salvarea.
Viraje
Taierea virajelor duce masina pe sensul opus.
Suprafata transversala maturate de masina in curbe este mai mare decit cea in
linie dreapta, astfel ca masinii ii trebuie la viraje o largime mai mare de drum.

In viraje daca rotile din spate dau o deriva mai mare decit cele din fata masina
supravireaza, iar daca cele din fata produc o deriva mai mare atunci subvireaza.
Deriva se poate transforma in derapaj sau invers, in functie de gradul de aderenta
al drumului. Fara pasageri in spate masina subvireaza, iar cu pasageri poate
supravira (se poate compensa marind presiunea in pneurile din spate la
supraincarcari)
Suprainnaltarea mediana a soselei (bombamentul) constituie un avantaj in cazul
virajelor la dreapta (reduce riscul de derapare) si un dezavantaj (creste riscul) in
cazul celor la stinga. Apare o oarecare compensare datorita faptului ca virajul la
stinga se face cu o raza mai mare, la dreapta fiind mai strins.
Atentie la viraje pe drumurile cu o singura banda pe sens, mai ales la cele lipsite
de vizibilitate: cel din fata poate taia virajul incalcind marcajul lontgitudinal
median, iar spre acostament latimea poate fi redusa de o gramada de pietris sau de
un grup de persoane.
Depasirile
Depasirile trebuie sa dureze cit mai putin. Ele se incep cu o viteza deja
superioara celui din fata. Aceasta se poate obtine raminind putin in urma si apoi
demarind pentru a putea depasi.
Aprecierea justa a vitezei masinii din fata este foarte grea si orice greseala este
foarte periculoasa. Aprecierea se face de obicei observind viteza cu care creste
imaginea ei, dar de la distante mari este imposibil. La 500-600 m chiar daca
aceasta merge cu 100 km/ h face impresia ca sta pe loc. Cel mai bine asadar este
sa depasesti cind soseaua din fata este libera. Chiar in acest caz, depasind un
camion sau o caruta, in momentul cel mai critic acestea ne pot taia drumul spre a
intra intr-o curte sau drum de cimp. De aceea este bine sa privim partea stinga a
soselei si daca vedem ca exista vreun podet, fintina, curte, etc.., este bine sa n
depasim decit dupa ce trecem de ele.
In caz de erori, cei care sunt depasiti trebuie sa realizeze greseala celuilalt si sa
reduca viteza deplasindu-se cit mai mult spre dreapta.
Depasirile camioanelor / autobuzelor:
- sunt mult mai periculoase deoarece:
din cauza latimii mari a acestora nu se poate vedea daca in fata lor merg sau nu
alte vehicole
soferii camioanelor/ autobuzelor din cauza latimii mari ale platformelor nu vad
nici macar jumatate
din latimea drumului din spate, astfel ca nu remarca masinile care intra in depasire
si, din cauza trepidatiilor cabinei nu vad clar in oglinzile retrovizoare. Deasemeni
zgomotul caroseriaei si al motorului acopera claxoanele celorlalti participanti la
trafic.
- inainte de a depasi in aceste cazuri, este bine sa rulam la o distanta mai
mare in spatele lor, circa 100 m mergind putin spre stinga deoarece:
se vede daca din sensul opus vine vreun vehicol
avem mai multe sanse sa fim remarcati de conducatorul camionului/

autobuzului
evitam surpriza neplacuta a triplarii din spate
evitam surpriza unei frinari bruste a celui din fata
cei din spatele nostru realizeaza mai devreme intentia noastra
evitam stropirea parbrizului cu noroi
putem vedea pe sub camion/ autobuz daca in fata acestora exista vreun
vehicul/ pieton care
traverseaza drumul
- trecerea spre stinga trebuie facuta progresiv si cu atentie, nu brusc
- trecerea pe linga camioanele/ autobuzele stationate se face cu piciorul pe
frina, nu pe acceleratie
Rampa/panta
In serpentine atit la urcare cit mai ales la coborire trebuie sa privim nu numai
virajul din fata noastra, ci si drumul pe 100 m dincolo de cotitura care adeseori este
vizibil.
Virfurile de rampa prezinta 2 pericole
lipsa de vizibilitate
scaderea aderentei dupa trecerea culmii cu viteza mare (risc crescut in caz de
necessitate viraj sau
frina)
Frinarile in panta trebuiesc executate mai devreme (distanta de frinare fiind mai
lunga), deoarece datorita inclinarii soselei aderenta este redusa.
Conducerea de noapte si oboseala la volan
Conducerea de noapte

Avantaje ale conducerii de noapte

sosele mai libere
uzura mai mica a
motorului (praf mai putin, temperature uleiului mai mica in special vara)
cauciucurilor (in special vara)
frinelor (lipsa aglomeratiei)
consum mai mic de combustibil

Dezavantaje:
in cazul iluminarii cu lumina farurilor sectorul de drum vizibil este subtantial mai
redus decat in timpul zilei
perceperea distantelor si a vitezei de deplasare a unui alt autovehicul se face cu
dificultate.
lipsa de vizibilitate laterala
orbirea de catre farurile celor din sens opus
accentuarea gradului de miopie

oboseala. Aceasta duce la scaderea capacitatii de concentrare si la marirea

timpului de reactie. In intervalul
03:00 - 07:00 este probabil sa existe un maxim al acesteia, precum si in perioada in
care in mod normal dormiti (ex: somnul de dupa-amiaza). Alcoolul si oboseala
reprezinta o combinatie de factori care pot duce la accident rutier.
riscul crescut de adormire la volan
sunt greu de vazut:
pietonii imbracati in haine inchise la culoare
platformele vehiculelor incarcate cu busteni sau bare lungi de depasesc spatele
acestora, daca limitele
incarcaturii nu sunt semnalizate luminos
varsta. Scaderea acuitatii vizuale pe timp de noapte incepe de la varsta de 20
ani. Cu trecerea vremii cantitatea
de lumina care va strabate corneea, scade. Cu fiecare aproximativ 15 ani aceasta
cantitate este injumatatita, astfel incat la 60 ani aveti nevoie de 3 ori mai multa
lumina decat la 20, pentru a percepe aceleasi detalii.
parbrizul si farurile vara se acopera de insecte strivite
soferii fara experienta si incepatorii sunt mai predispusi accidentelor in aceasta
perioada.
Mediul ambiant
Soselele de culoare mai deschisa (beton) permit o viteza mai mare (grad de
vizibilitate superior, conduc la oboseala mai mica a ochilor si permit revenirea
vederii dupa orbirea cu farurile celor din sens opus, mai rapid)
Iluminarea cu lumina galbena menajeaza ochii, orbirea remanenta este mai
redusa.
Ce e de facut:
- Pregatiti-va corespunzator de drum:
- dormiti pentru a evita ca oboseala sa se instaleze in timpul calatoriei, evitati
consumul de alcool.
- Pregatiti-va autovehiculul:
- parbrizul si luneta trebuie sa fie curate si fara zgirieturi. Din cind in cind in
mers, chiar dac ai senzatia ca nu e necesar, e bine sa opresti sa stergi parbrizul,
luneta, farurile si mai ales ochelarii. Un parbriz usor bombat reduce gradul de
orbire.
- nu folositi surse de iluminat in masina (lanterna, brichete, etc.) care pot cauza
orbirea temporara. Luminile tabloului de bord trebuie sa fie cit mai reduse si sa nu
se reflecte in parbriz.
- reglajul farurilor: conducatorul trebuie sa se convinga personal ca faza de
intilnire nu orbeste ducindu-se la 30 m inaintea masinii pentru a constata ca farurile
il lumineaza de la pamint numai pina la genunchi. (mai ales la camioane, unde
deseori reglajul se face in mod gresit fara incarcatura)
- nu se circula cu faza de intilnire defecta. Nu se circula fara luminile din stinga

functionale (autovehicolul poate fi confundat cu o motocicleta si acrosat)

- este utila o oglinda retrovizoare cenusie spre a evita orbirea de la farurile celor
din urma.
- farurile de ceata montate inclusive in spate scad riscul de lovire din spate.
- Conduceti preventiv
- In timpul calatoriei pastrati-va o viteza la care puteti fi sigur ca aveti timp de
reactie. Orientati-va de unde incepeti sa distingeti obiectele si intrebati-va daca
aveti timp de reactie in acel interval. Conduceti cu viteza care va permite sa opriti
pina acolo unde vedeti.
- Nu mergeti pe principiul ca 'toate sunt iluminate sau reflectorizante'. Multe
mijloace auto agricole nu au ca lumina decat farurile, si aici includem tractoarele si
combinele. De asemenea biciclistii si pietonii pot fi dificil de vazut deci pregatiti-va
si pentru aceasta eventualitate. De fapt puteti intalni pietoni care traverseaza si pe
autostrada asa ca nu trebuie sa fiti surprinsi
- Nu priviti fix intr-un punct: obisnuiti-va cu o miscare triunghiulara a ochilor:
coltul din dreapta, drept inainte, apoi un punct chiar langa masina ce se apropie de
pe contrasens, apoi pe linia ce desparte cele doua sensuri de mers, la jumatatea
distantei dintre masina dumneavoastra si cea de pe sens opus.
- Uneori pentru a reduce solicitarea, este preferabil sa tii trena altei masini care
circula cu viteza convenabila si serveste drept paravan. Preferabil (avind in vedere
ca autoturismele au geamurile din spate largi), este preferabil sa ne postam in
spatele uni autocamion rapid. Dezavantajul este insa ca inghitim praful de la acesta
(nu si pe soselele umede, pe acestea insa apare pericolul stropirii cu noroi)
- Folosirea luminilor:
- Fazele se schimba de la 200 m distanta intre vehicule le care vin din sensuri
opuse (odata cu scaderea vitezei la limita de siguranta si marirea atentiei, tinind cit
mai bine dreapta) si de la 100 m daca circula pe acelasi sens (limina sa nu
depaseasca portbagajul celui din fata).
- Comutati pe luminile de drum dupa ce ati trecut de vehiculul de pe contrasens
si in nici un caz in fata acestuia la cativa metri, pe motiv ca 'ati trecut'.
- Semnalizarea cu farurile se poate folosesi si la intersectii.
- Cum va feriti de farurile celor care vin de pe sens opus pe timp de noapte
- Nu priviti la farurile celui din fata ci spre inainte la linia pe care o urmati sau,
tinand ochii putin mai spre partea dreapta a drumului (adica daca drumul este
marcat, sa incerci sa te orientezi pe banda ta privind axa din dreapta ) efectul de
orbire este astfel mai putin pronuntat. Se poate insa ca intr-o curba sa incerci sa
privesti spre inainte, si apoi sa te trezesti ca iti vine unul din fata si iti taie curba cu
razele de lumina.
- Daca ati fost 'orbit' de un vehicul de pe contrasens, reduceti viteza pana cand
considerati ca acuitatea vizuala v-a revenit la normal, insa daca este atat de
orbitoare lumina celor din fata nu va ramane decat sa opriti
- Atentie marita
- in zonele rurale:
- uitati-va dupa animale, pietoni (care pot fi chiar in stare de ebrietate) sau

biciclisti, mai mult sau mai putin semnalizati.

- Depasirile:
- masinile de pe sensul contrar par mai aproape decit in realitate
- este bine ca dupa ce semnalizam depasirea sa facem avertizare cu citeva
schimbari de faza rapid si insistent, dar nu de la o distanta prea mare ci atunci cind
trecem spre stinga (manevra utila in special la depasirea camioanelor/ autobuzelor)
- Virajele
- se pot intilni vehicule care stationeaza fara a fi marcate cu elemente
reflectorizante la distantele utile.
- virajele complet vizibile ziua noaptea nu se vad decit partial, din cauza
faptului ca lumina farurilor bate numai pe directia inainte
- anticiparea adaptarii vitezei la curba respective este mult mai dificila
- virajele la stinga se vor lua cu faza de drum (ne facem remarcati mai
devreme fara a-i orbi pe altii) si cele la dreapta cu faza de intilnire (evitam orbirea
celorlalti). Se poate intra cu lumina de intalnire si la stinga. Asta va va permite sa
observati luminile altor participanti la trafic mai din timp.
- farurile de ceata (cimp larg ce lumineaza bine lateral) sau cele suplimentare
orientate paralel cu rotile directoare amelioreaza vizibilitatea in curbe
- Panta/ rampa
- fundurile de vai si virfurile de rampa sunt locuri unde vizibilitatea dispare
aproape complet
- se trece pe faza de intilnire cu mult timp inainte de a ajunge la virful de
rampa (soferii de camioane fiind mai sus vor fi orbiti cu mult inaintea noastra, altfel)
- atentie mare la vehicolele/ pietonii/ animalele/ obstacolelel de dupa virfurile
de rampa
- Trecerile de nivel cu calea ferata
- lipsa de vizibilitate la barierele plasate in curbe
- pericolul ca bariera sa fie deschisa gresit este mai mare
- un sofer orbit de luminile farurilor vede mult mai greu bariera
- Ce nu este indicat sa faceti:
- Exista o conceptie conform careia ochelarii de condus noaptea, cu lentile
portocalii sau roz, favorizeaza vederea pe timp de noapte. Nimic mai gresit; desi pot
face imaginile percepute mai placute, acestia au un dezavantaj major: reduc
vizibilitatea soferului in zonele mai intunecate, astfel incat timpul pe care il aveti la
dispozitie la aparitia unui obstacol va fi mai scazut. A nu se confunda insa cu
ochelarii cu lentile perfect transparente si acoperite cu un strat AR (Anti Reflex) care
au doua avantaje: minimizeaza reflexia din lentile si maresc indicele de transmitere
a luminii catre ochi. Acestia doar minimizeaza aberatiile optice inerente lentilelor
oftalmologice.
- Nu folositi excesiv faza de drum. Dincolo de faptul ca aceasta constituie o
abatere de la Regulament, nu veti face decat sa provocati alti conducatori sa
procedeze la fel, reducandu-va astfel spatiul de reactie.
- Nu considerati distanta pana la o masina dupa luminile sale! Acestea variaza de

la model la model si nu pot constitui un reper. Din experienta, nu o data s-a

intamplat ca ceea ce consideram "lumina de intalnire" a unei masini, aflata departe,
sa fie "lumina de pozitie" a unui aiurit, aflat foarte aproape.
Oboseala la volan
Trebuie sa ne gandim la doua situatii diferite: la drum lung, respectiv dupa o zi
lunga de serviciu in drum spre casa in oras.
La drum lung o solutie temporara e sa deschizi un pic geamul sa intre aer
proaspat, tragi pe dreapta in prima parcare si cobori, faci cativa pasi, iti intinzi
bratele si picioarele, si daca simti ca ti-ai revenit un pic, continui drumul, daca nu, si
situatia o permite, dormi putin, chiar si 5-10 minute ajuta. Poti opri la o statie de
benzina/ popas/ fintina ca sa te stropesti/ speli pe fata cu apa rece. Poti sa-ti masezi
ceafa urechile si ochii repetat, apasat cu ambele miini. Insa toate acestea nu se pot
face in traficul aglomerat din oras.
Oboseala este la fel de periculoasa pentru soferi ca starea de ebrietate.
Multi soferi fie nu cunosc, fie nu tin seama de cateva semne ce te "anunta" ca
esti obosit, ca devii somnolent, ca poti adormi la volan si ca este cazul sa te opresti
in cea mai apropiata zona sigura sa dormi 20 de minute sau macar sa iei o pauza si
sa bei o cafea, un ceai negru, o ciocolata (trebuie tinut insa cont de faptul ca sunt
necesare cam 30 de minute pentru ca efectele cafeinei sa se faca simtite) si sa faci
putina miscare.
Semne care ar trebui sa-i atraga atentia unui sofer experimentat (si sa nu fie
ignorate):

ai dificultati in a-ti fixa privirea

clipesti des

ai ochii impaienjeniti

casti des

iti fug gandurile in alta parte

nu-ti amintesti ultimii km parcursi

iti "cade capul"

te sprijini cu umarul de usa/geam

nu mai esti atent la drum

nu mai poti "tine banda" bine, calci frecvent linia de demarcare

te apropii prea mult de vehiculul din fata sau de marginea drumului

Gandeste-te din timp daca nivelul de oboseala resimtit iti permite sa mai
continui drumul sau nu! Gaseste un loc unde poti atipi. Cea mai buna solutie
impotriva oboselii la volan este o scurta repriza de somn de aproximativ 15 minute.
Se considera ca acest interval de 15 minute este ideal pentru a te odihni si totusi nu
suficient pentru a cadea intr-un somn profund din care iti va fi mult mai greu sa te
trezesti.
Noaptea e bine sa lupti contra somnului stind de vorba cu un pasager.
Deasemeni, reglajul spatarului cit mai aproape de verticala scade riscul de adormire
(mult mai mare cu spatarul lasat in spate).
O doza de bautura energizanta sau o cafea elimina efectele oboselii pentru un

interval de 90 de minute dupa ce a fost absorbita. Dar nu uita ca aceasta masura

este doar de scurta durata si te va ajuta eventual sa ajungi in siguranta la un loc
mai bun unde poti sa dormi mai multe ore. Majoritatea soferilor care simt oboseala
in timpul condusului incearca sa se mentina treji prin deschiderea geamurilor sau a
radioului. Energizantele si produsele de genul acesta au un pacat: in timp ce
oboseala "naturala" se instaleaza treptat, cand trece efectul energizantului ramai
brusc in "pana de curent".
Cateva sfaturi pentru a evita oboseala la volan
- Pe cat posibil, fa schimb din cand in cand cu cineva la volan. Planifica-ti traseul
dinainte si include opriri din timp in timp;
- Incearca sa gasesti rute care iti mentin atentia treaza mai degraba decat drumuri
plictisitoare de tipul autostrazilor;
- Inainte de a urca la volan pentru o perioada mai lunga de timp, asigura-te ca ai
baut multa apa si ai mancat ceva frugal - deshidratarea te poate face letargic
(letargica)
- Confortul la volan este esential. Daca faci cu schimbul la condus, schimba-ti pozitia
scaunului ori de cate ori preiei volanul;
- Mentine interiorul masinii aerisit si nu purta haine prea groase sau prea stramte
care ar putea sa-ti diminueze din libertatea miscarii.
- Dupa fiecare doua ore de condus, fa o pauza de aproximativ 15 minute;
- Evita sa conduci mai mult de opt ore pe zi;
- Dormi aproximativ 11 ore intre intervalele de condus;
- Evita sa conduci dimineata devreme pentru lungi perioade de timp daca nu ai
dormit bine sau chiar deloc ori seara dupa o zi plina la serviciu. Majoritatea
accidentelor au loc intre 2 si 6 dimineata si intre 2 si 4 dupa amiaza, atunci cand
corpul da randament minim.
In concluzie prima forma de oboseala ce poate sa se observe la volan este o
nereusita sau o reusita mai greoaie la o anumita miscare sau gest.
Tips & Tricks
Aprecierea distantelor in fata
Eu am rezolvat problema asta simplu: m'am dat jos din masina in diferite etape
sa'mi fac o idee cum vedeam de la volan si unde era masina. chit ca se uitau unii
ciudat la mine, eu stateam si masuram si imi faceam repere, asa reusesc acum sa
trec si la o palma de obstacol si nu odata sau din nimiereala, pur si simplu am
invatzat dinstantele. nu trei sa faci asta decat de cateva ori iar apoi scapi de
probleme.
Un tip de inceput: cand nu mai vezi un reper sau obstacol, pentru ca te'ai
apropiat prea mult de el, nu inseamna ca'l si lovesti (ba ai sa fii surprins cat spatiu
mai e). incearca sa te apropii de un zid cu masina, da'i pana crezi ca te lovesti de el,
iar cand crezi ca nu mai merge da'te jos si vezi cat de aproape esti. s'ar putea sa ai
surprize.. apoi incearca cu un obstacol mai jos decat capota ta, poate fi si o sticla de
plastic, tot asa, incearca sa te apropii cat mai mult de ea, dar fara sa o atingi. daca

la faza cu zidul ai reusit sa opresti la o palma, acum sigur vei fi surprins.

Insa eu fac altfel:nu ma dau deloc jos din masina ca altii;am reusit sa ma pot
intinde pana la scoate capul pe geamul din dreapta,in timp ce controlez in
continuare ambreiajul fara mari probleme.
Senzorii sunt buni,de exemplu,pentru invatarea distantelor!Pai il auzi ca piuie si stii
ca mai ai 30 cm;asa te prinzi mai repede singur de cum sta treaba,nu trebuie sa te
mai dai jos de cinshpe ori din masina.Apoi poti renunta la ei.
Conducerea pe ceata
Ziua pericolul de accident este mai mare ca noaptea, din cauza aglomeratiei si
din cauza faptului ca lumea tinde in generala sa mearga cu viteze mai mari.
Cea mai buna solutie ar fi sa trageti pe dreapta, sa aprindeti avariile si pozitiile
pentru a face masina cat mai vizibila si sa asteptati ca ceata sa se ridice.
Ceata poate veni in valuri. Aceasta poate trece rapid de la densitatea la care nu
poti vedea la 10 m in fata la o vizibilitate aparenta de 100 m si inapoi, in interval
foarte scurt. Evident, cu cat viteza dumneavoastra de deplasare este mai mica cu
atat aveti posibilitatea si timpul necesar sa evitati eventualele probleme aparute.
Cand intrati in ceata, verificati-va oglinzile retrovizoare si apasati usor pedala de
frana. Aceasta miscare este menita sa-i avertizeze pe conducatorii auto care vin din
spate asupra intentiei dumneavoastra de a reduce viteza.
Folositi faza de intalnire si eventual farurile de ceata! Daca in mod normal
folosirea fazei mari la apropierea de alte vehicule este o contraventie, in acest caz
este total nerecomandat; tot ce veti obtine va fi un halou de lumina prin care nu
veti mai vedea nimic!
Verificati-va din cand in cand viteza! Involuntar, multi conducatori auto cresc
viteza odata cu adaptarea la noile conditii. Incercati sa observati distanta la care
obiectele 'ies' din ceata si ganditi-va ca aceea va fi distanta dumneavoastra de
franare maxima.
Folositi stergatoarele de parbriz si dezaburirea.
Fiti foarte atenti! Alti conducatori s-ar putea sa nu foloseasca luminile proprii.
In cazul in care parcati pe langa drumul principal, asigurati-va ca ati scos
masina complet de pe drum.
Conducerea pe ploaie
este mai grea deoarece
scade vizibilitatea (vederea este stinjenita de picaturile de apa de pe
parbriz) in special
noaptea (se intuneca marcat culoarea soselei, gradul de iluminare al farurilor este
scazut de picaturile de apa si noroi, asfaltul ud reflecta luminile masinilor de pe
contrasens)
aderenta cauciucurilor pe sosea scade
mai putin pe soselele de beton aspru si curat (-20 %)
pe soselelele asfaltate (-50 %)
pe soselelel gudronate ( sub 50 %)

cel mai mult pe dungile vopsite pe asfalt sau la inceputul ploii cind se
formeaza din
praf si apa mizga (sub 2/3 ) Cu cit soseaua este mai murdara (praf, frunze, ulei) cu
atit aderenta este mai mica.
Pe soselele ude aderenta pneurilor tocite complet scade cu 50% dar
creste pe soselele
uscate
Patinarea (in mers sau pe loc)
tipuri
fara blocare rotilor doar la viteze mici autovehicolul urmeaza
traiectoria imprimata
de conducator
cu rotile din fata blocate traiectorie indiferenta de bracaj/ viteza/ sosea
pe directia
inainte
acvaplanarea la viteze relativ mari pe ploaie foarte puternica sau la
balti mari, fara a
putea pastra controlul directiei/ acceleratiei/ frinei
la blocarea rotilor din fata cu patinare pe directia inainte trebuie sa slabim
putin frina, pentru
ca rotile reincepind sa se invirteasca sa putem relua controlul directiei
daca rotile din fata ramin blocate si ne indreptam spre trotuar/ bordura, se
indreapta directia
pentru ca lovitura sa nu se produca din flancul rotilor, ceea c ear cauza distrugeri
mai mari
Derapajul (numai in mers)
deviatie laterala inafara traiectoriei dorite produsa in genral de rotile din
spate
cauze
drum alunecos
blocarea rotilor din spate
depasirea vitezei limita in viraje
miscarea ampla si brusca a volanului la inceputul unui viraj sau chiar pe
linie
dreapta
patinarea/ suprainvirtirea rotilor motrice
inclinarea laterala a soselei pe drum alunecos
dezumflarea brusca a unui pneu
mai rapid cu rotile din spate blocate decit cu ele patinind prin suprainvirtire
Depasirile pe soseaua uda
Se pornesc stergatoarele de parbriza inainte de a ne apropia de masina din
fata
Se merge la distanta de masina din fata pentru a nu fi stropiti
Trecerea se face cit mai spre stinga inainte de a incepe depasirea

Incrucisarile cu alte masini

Se pornesc in prealabil stergatoarele de parbriz
ploaia torentiala
Cand ploua cu galeata si nu mai vezi nimic in fata , nu mai conduci . Lasi totul si
tragi pe dreapta .
Atentie la geamuri, se pot aburi rapid.
Condusul masinii pe timp de iarna
Faceti verificarea de iarna la masina.
Alegeti o solutie de buna calitate pentru parbriz. Sunt unele produse pe baza de
metanol. Metanolul e toxic, mai bine a se evita. De asemenea se poate ca
detergentul folosit de producator sa fie inadecvat si produsul sa lase urme.
La inceputul iernii se vor turna in broaste cateva picaturi de fluid special de
degivraj, sau macar glicerina (de la farmacie).
Bateria sa fie in buna stare, incarcata si cu contactele cu cablajul greu curatate,
nesulfatate si unse.
Pentru iarna, prima recomandare este CAUCIUCURI DE ZAPADA. Nu all seasons ci de
zapada. Tractiunea e de 2-3 ori mai buna decat cu cele normale. Asadar o investitie
in sigurantanu strica. Macar pe rotile motoare.
Este indicat ca sa avem la noi indiferent de sezon (mai ales masini mai vechi) o
mica trusa de scule, buji de rezerva, bobina de inductie, fise, sufa de remorcare,
cabluri electrice pentru pornire, un spray pt deblocarea piulitelor, manusi de
protectie, lanturi anitderapante, o rezerva de combustibil, antigel, o toporisca,
becuri de rezerva inclusive pentru farurile de ceata, deasemeni o laanterna
eficienta (daca trebuiesc facute cumva noaptea reparatii sau montare de lanturi
antiderapante)
O lopata cu coada scurtata in porbagaj, un saculet cu 3-4 kg de nisip si un
razuitor nu sunt de loc timpenii.
Ochelari de soare - sa nu lipseasca. Iarna, unghiul de incidenta al soarelui la orizont
e mult mai mic. O sosea uda intr-o zi cu soare iarna e CRIMINALA pentru ochi!! NU
vezi decat reflectarea soarelui pe umezeala si e fffff suparator.
Daca plecati inafara orasului sa aveti ceva mai mult combustibil decat aveti nevoie
sa ajungeti la destinatie. Este preferabil sa aveti rezervorul cit mai plin.
Realizati asigurarea posibilitatii de a fi vazuti de ceilalti participanti la trafic,
(curatati tot autoturismul de zapada). Nu uitati sa aprindeti farurile pe faza scurta si
in oras (si daca e cazul proiectoarele si lumina de ceata) nu ca sa vedeticat SA FITI
VAZUTI !
In general e bine ca inainte de pornire inchidem sau verificam toti consumatorii sa
fie inchisi, respectiv aeroterma, dezaburire, faruri, stergatoare si radioul. Nu
aprindeti farurile.
Pentru pornire, rotile trebuie sa fie pe directia inainte, altfel masina nu pleaca.
Pleci de pe loc usor, daca patineaza o idee buna este sa plecati de pe loc in treapta
a 2-a a cutiei de viteze. Asta va imprima un moment mai scazut asupra rotilor, ceea

ce va face ca tendinta de derapare sa fie mai scazuta. Necesita insa o corelare mai
mare intre cele doua pedale: ambreiaj si acceleratie.
Atentie la chiciura depusa pe pneuri, faruri sau parbriz (reduce aderenta/
iluminarea/ vizibilitatea),
Atentie in diminetile umede de Noiembrie -samd. Afara pot fi +3 +5 grade. La
sol temperatura poate fi sub limita de inghet si te trezesti cu capcane de gheata,
aluneci si nu stii de ce.
Zapada este: afinata, batuta, troienita, semitopita (lapovita)
Prima zapada este cea mai periculoasa. In cazul in care nu a fost aruncat nisip,
drumul devine alunecos. Un alt pericol este acela al dezghetului-inghetului peste
noapte, ceea ce duce la formarea unui strat subtire de gheata pe suprafata
drumului.
Atentie la cauciucurile din dreapta, caci se infunda mai usor cu zapada afinata.
Gheata este si mai problematica. Cu cat este mai subtire cu atat este mai greu
de vazut. Gheata va persista si in zilele mai insorite de iarna, in zonele umbrite de
copaci sau cladiri. De asemenea, dupa o noapte cu temperaturi scazute sub 0,
asteptati-va sa intalniti portiuni de gheata.
Un dezavantaj este ca amestecul de apa si sare este foarte coroziv pentru
elementele metalice expuse ale masinii. Solutia este de a o spala de indata ce
vremea o va permite, insistand pe partea inferioara a ei.
Lasa distanta putin mai mare inte voi si cel din fata.
Nu opriti in panta sau pe sosea bombata daca drumul este alunecos.
Nu rulati debreiat sau cu viteza scoasa la punctul mort
Pe ninsoare abundenta folositi faza scurta si/ sau farurile de ceata.
Din cind in cind e bine sa stergem gheata depusa pe faruri sau lama stergatorului
de parbriz.
Pe timpul iernii indiferent de ce masina conduceti nu trebuie sa bruscti comenzile
masinii. Reduceti viteza indiferent de situatie, circulati cu o viteza redusa chiar daca
legea va permite ca sa circulati cu o vitaza mai mare pe acel sector de drum.
Daca motorul se ambaleaza mai mult decit este normal inseamna ca rotile incep sa
patineze si acceleratia trebuie redusa. In general este bine sa nu ambalati motorul
prea mult inainte de a ambreia.
Este avantajos sa urmam urmele lasate de altii.Atentie insa, zapada batatorita
formeaza fagasuri (sleauri) care deviza directia. Pe de alta parte pe marginea
soselei apar brazde de zapada afinata care la atingerea lor in viteza pot devia brusc
masina inafara (pot fura volanul chiar). Un fenomen similar se intimpla acolo unde
exista noroi pe marginile soselei.
La mersul prin noroi/ zapada este de evitat oprirea, deoarece plecarea de pe loc
poate fi dificila.
La zapezi si noroaie mari, pentru ca rotile motoare sa aiba aderenta cit mai
buna:
Pe zapada un cauciuc mai desumflat are aderenta mai buna. presiune trebuie sa

fie mai mica

cu 0,2 bar. Exemplu in loc de 2,2 bar sa fie 2,0 bar. Daca pui anvelove de iarna
presiunea trebuie sa fie mai mica cu 0,2 bar.
Daca zapada afinata are peste 20 cm sunt necesare pneuri speciale sau lanturi
la rotile
motrice, acestea trebuind sa aiba cel putin 8 bratari transversale. Lanturile
improvizate pot duce la ruperea organelor de transmisie. Daca sunt folosite numai
pe zapada, lanturile nu produc deteriorari cauciucurilor.
Se repartizeaza in caz de impotmolire pe rotile motoare o greutate mai mare
(nu se
descarca in nici un caz masina fiiindca astfel scade aderenta)
Nu e bine sa folositi frana de serviciu ci, mai degraba, cea de motor (evita
alunecarea) deoarece cu frana de serviciu rotile se pot bloca sau poti pierde
controlul. Se recomanda teste de frana si acceleratie cat este liber. Recomand oricui
este la inceput sa incerce sa vada cat il tin franele, cat poate accelera, ajuta enorm.
De fapt este necesar indiferent de experienta, ca in momentul in care nu esti sigur
de ce e pe jos, cum prinzi ocazia si ai liber in spate sa incerci frana. Abia atunci iti
dai seama cat trebuie sa tii distanta.
NU frana in curbe daca pe jos e polei/zapada, te duci de coada de nu te vezi
ABS nu-ti mareste distanta de franare decat in putine cazuri:anume cand esti in
zapada afanata,cand daca rotile s-ar bloca,s-ar afunda in zapada si spatiul de
franare ar fi mai mi,insa ABS_ul nu le permite sa se blocheze. Pe gheata insa,ABS-ul
micsoreaza distanta de franare-ca daca blochezi rotile pe gheata te duci sanie si
spatiul de franare e mult mai mare decat daca ai avea ABS.
Daca vehiculul derapeaza, nu franati. Ridicati usor piciorul de pe acceleratie si
rotiti volanul in sensul in care derapeaza FATA masinii. Manevra asta va va perimite
obtinerea controlului masinii. Rotiti volanul usor si nu prin miscari bruste.
Pe polei:
- se porneste in viteza II sau chiar III cu mare finete
- accelerarile se fac foarte lin
- frina se foloseste cit mai rar
- nu se ruleaza debreiat
- volanul se manevreaza la minim
- claxonul se foloseste cit mai des pentru a nu fi nevoiti sa frinam
- scadem presiunea la pneuri cu 10 %
- lanturile nu ofera aderenta prea mare, trebuie sa aiba minim 10 bratari (zale cit
mai mic si mai multe preferabil) si sa fie bine intinse. Le putem intinde scazind
presiunea la 0,5 atmosfere si umflind rotile ulterior ca mai sus. Cele mai bune
rezultate se folosesc cu pneuri speciale cu cuie cu virf de wolfram, dar acestea sunt
foarte scumpe si cam distrug carosabilul. Se pot folosi sprayuri careacopera banda
de rulare un strat aderent de sticla pisata (o sprayere poate rezista pina la 200 km).

- daca sunteti obligati sa frinati, cautati sa treceti pe marginea drumului unde este
zapada afinata.
- poleiul ca aderenta este de mai multe feluri. Aderenta scade uscat si grunturos
> uscat neted circulat > uscat neted neumblat > umed circulat (poleiul umed
neted udat de o ploaie rece ca gheata). Poleiul care incepe sa se topeasca din loc
in loc este absolut criminal.
Ce faceti cand va impotmoliti in zapada?
Daca masina se impotmoleste, imediat ce s-a oprit nu ambalati motorul, caci
odata cu patinarea rotilor sub ele se sapa fagase agravind situatia. Angajati-o in
tangaj inapoi inainte (marsarier 1-3 m inapoi, apoi inaintare) pina treceti de
pasajul dificil. Rotile directoare se tin daca tractiunea este pe spate indreptate
direct spre linia fagaselor. Daca tractiunea este pe fata se pot braca usor spre zona
care pare mai convenabila. Fagasele se desfunda eliberind zapada din fata rotilor cu
ajutorul lopetii si ulterior li se creste aderenta.
Daca masina se impotmoleste complet:
impingem cu miinile masina cu motorul pornit
inainte ca rotile sa fi sapat santuri prea adinci prin patinare, marim aderenta
asezind
in drumul rotilor motoare crengi, pamint, pietris, saci, covorasele din masina, nisip
scinduri, etc. (se poate in caz de necesitate curata pamint de sub caroserie)
se despotmoleste cu lopata
se poate tracta. Cablul se prinde in diagonala de bratul inferior al suspensiei
fata si
masina tractoare se aseaza la o distanta de maxim 2-3 m.
Uneori noaptea in timpul manevrelor pe noroaie sau zapezi mari, pentru a sti in
care pozitie volanul tine rotile directoare drepte, este bine sa marcam spita din
stinga cu o bratara.
In caz ca am ramas blocati intre nametii pe un drum pustiu, iar situatia se
inrautateste, ninsoare viscol etc, lipsa de semnal la telefonul mobil putem sa
aprindem la o distanta apreciabila de masina covorasele interioare de cauciuc si
chiar roata de rezerva. Astfel vom avea o sursa de caldura si am putea fi reperati
(cauciucul ars degaja un fum negru si dens ce atrage atentia). Putem chiar sa
aprindem si roata de rezerva.
Incalzirea motorului iarna
Depinde de masina. La cele noi 20-30 de secunde sunt de ajuns, iar cele vechi...
nu prea reusesti sa pleci cu ele pana nu se incalzesc putin, cel mai important e insa
sa nu incalzesti motorul turandu-l excesiv, ci doar la relanti.
Ca regula generala: pornesti motorul, stergi sau cureti de gheata geamurile si
astepti pana ai vizibilitate cat de cat buna (dezaburire, etc), si pleci, in timpul
acesta si motorul se incalzeste suficient.

Consumul va creste oricum, pentru ca motorul rece consuma mult mai mult
decat cel cald (unii zic, ca inainte de a atinge 60-70 de grade, poate consuma cu
80%mai mult.
Conducerea in inundatii
Daca locuiti in zone predispuse inundatiilor, parcati masina intr-o zona mai
inalta, cand mass-media anunta asemenea fenomene. Dincolo de posibilitatea
distrugerii masinii daca este lasata in apa, considerati riscul ca aceasta sa constituie
un pericol daca este dusa de apa.
Nu plecati in calatorie decat daca e absolut necesar. Considerati rute ocolitoare
ale zonelor cu inundatii.
Nu treceti prin zonele inundate decat daca sunteti siguri de adancimea apei.
Conduceti incet si fara schimbari bruste de directie. Marind viteza, riscati sa
formati un val care sa umezeasca partile electrice sensibile ale motorului.
Folositi motorul usor turat chiar prin folosirea usoara a ambreiajului. Evitati ca
apa sa intre in sistemul de evacuare, deoarece asta ar putea opri motorul.
Vehiculele moderne sunt echipate cu toba catalitica. Rolul acesteia este de a
asigura o reducere a emisiilor poluante. Intreg sistemul functioneaza la temperaturi
ridicate. Toba poate crapa daca este scufundata in apa. Inlocuirea acesteia este
costisitoare.
Priza de aer la autovehiculele moderne este situata in stanga-jos in
compartimentul motorului. Patrunderea unei mici cantitati de apa in acest sistem
poate duce la deteriorari considerabile. Toate motoarele sunt afectate, dar cu
preponderenta motoarele Diesel si cele cu turbo-alimentare.
Ganditi-va la ceilalti! Pastrati-va o viteza mica de deplasare, evitati sa-i stropiti
pe ceilalti participanti la trafic sau pe pietoni.
Daca masina dumneavoastra s-a oprit si nu porneste dupa un numar rezonabil
de incercari, abandonati-o si cautati un loc sigur de adapost. Atentie pe unde
calcati! Uneori 20 -30 cm de apa miscandu-se rapid va pot ingreuna mersul pe
propriile picioare.
De indata ce ati iesit din zona inundata, testati-va franele. Daca acestea nu
raspund corespunzator, strabateti cativa zeci de metri cu piciorul usor apasat pe
pedala de acceleratie. Manevra aceasta va duce la uscarea rapida a sistemului
placute de frana - discuri de frana.
Daca autoturismul dumneavoastra a stat in apa sau apa a patruns in interior,
indiferent de perioada, faceti o vizita la un atelier service in cel mai scurt timp
posibil.
Vintul puternic, grindina, fulgerele/ trasnetele
Daca vintul lateral este violent masina poate executa deviatii periculoase. Daca
pe marginile drumului sunt pomi sau cladiri atunci rafalelel vin aleator dintr-o parte
sau alta, provocind devieri si mai mari. Cele mai sensibile masini sunt cele cu
motorul pe spate.

Vintul puternic din fata mascheaza avertizarile sonore ale autovehicolelor din
spate. Vintul cald puternic din spate impiedica racirea motorului (desi orice vint din
spate tinde sa scada consumul de combustibil)
Grindina impune gasirea unui adapost (copac/ gang). Daca nu gasim adapost
acoperim capota si acoperisul cu presurile si pernele masinii.
Fulgerele si trasnetele (daca va surprinde pe drum o furtuna violenta cu multe
descarcari): se coboara antena radio pentru a evita distrugerile aparatului. Nu opriti
daca scade vizibilitatea marcat, linga copaci sau stilpi care pot cadea din cauza
vijeliei. In rest puteti sta linistiti inauntrul autovehicolelor, caroseria va protejeaza
de descarcari electrice chiar daca acestea lovesc masina.
Trickuri pentru iesirea din alte terenuri grele:
O mentiune: transmisiile hidraulice se comporta mult mai bine pe terenuri grele.
Alte tipuri de teren:
Soselele neasfaltate: este bine sa evitam sa mergem pe marginea drumului
deoarece
putem sa prindem cuie in cauciucuri. De preferat daca drumul este uscat sa
mergem cu viteza mica, sub 40 km/h, astfel risul de perforare de catre cuie al rotilor
(in special din spate) fiind mult mai mic. Daca soseaua este noroioasa nu prea are
importanta cu ce viteza mergem, in acest caz.
Mersul pe cimp si aratura: periculos din cauza prafului. Mai ales daca se merge
vara
pe cimp in coloana, filtrul de aer se curata zilnic.
Iarba: rotile strivind iarba patineaza usor. Soselele neumblate cu iarba pot
ascunde
obstacole neplacute in care masina se poate propti
Noroiul: tangajul te poate scoate
Nisipul: Nu intrati in nisip decat daca aveti garda la sol mare...altfel nu va va
trebui mult ca
sa va impotmoliti. Cand se intampla asa ceva sa desumflii rotile. Ai nevoie si de un
compresor pentru a le reumfla cand iesi de acolo! Ia la tine o lopatica (nu, nu de
plastic) si niste scanduri pe care sa le bagi sub rotile din spate. De unul singur, e
cam greu, dar cheama pe altii sa te ajute (sa impinga) si dupa ce ai pus mashina in
miscare, gandeste-te ca esti pe gheata: evita manevrele bruste si nu opri masina...
mai ales nu accelera brusc, ca te afunzi iar in nisip. Cu a 2-a si cu motorul usor
accelerat iese...Si cu joc la ambreiaj bine controlat sa nu scapi in extrema
cealalta...in loc sa te misti...sapi
Pietrisul: poti iesi bagind presurile sub roti
Padurea defrisata: nu se recomanda mersul prin aceste zone deoarece se pot
produce
accidente grave persoanelor din masina si deteriorari importante ale sasiului
Trecere prin vad: se face incet cu 1-2 km/ h, se evita apele adinci (preferabil nu
peste
1/ 2 m), se urmareste sa fie teren ferm (pietris sau nisip), preferabil sa se scoata

cureaua de la ventilator inainte de a intra in riu pentru a nu antrena apa in motor.

Nu se trec apele morciloase, se evita oprirea in timpul traversarii (apa in miscare
spala pamintul sub roti si masina se impotmoleste)
Apele inghetate: pot fi trecute daca gheata are cel putin 10 cm (se face un
control
forind 3-4 gauri in gheata mai inti spre mal si apoi pina dincolo de firul apei)
Tractarea
Nu este indicat sa pornesti o masina noua,cu calculator tractata sau impinsa
Evitarea agresivitatii
Nu fiti un sofer agresiv!
Estimati-va realist durata calatoriei. Luati in calcul starea vremii, prezenta unor
probleme in trafic, faptul ca nu veti putea merge cu 120 km/h in oras. Daca totusi
ati intarziat, nu va faceti probleme. Respirati adanc si resemnati-va! Tineti minte:
"Mai bine mai tarziu decat niciodata"!
Fiti un bun exemplu. Cu atat mai mult daca in autovehiculul dumneavoastra sunt
si copii sau tineri. Aduceti-va aminte ca si dumneavoastra ati apreciat de-a lungul
timpului politetea la volan.
Acordati-le celorlalti conducatori prezumtia de nevinovatie. Nu luati tot ce se
intampla ca pe ceva personal. Ceilalti conducatori pot avea intr-adevar un motiv
intemeiat sa depaseasca viteza legala, sau nu cunosc zona, sau pur si simplu se
gandesc la alt ceva decat la trafic.
Nu faceti uz nejustificat de faruri si/sau claxon. De la un nivel incolo, efectul va fi
altul decat cel scontat, producand iritare.
Puneti-va in locul celuilalt. Ganditi-va daca manevra pe care o fac este sigura si
pentru el, daca o pot efectua fara sa-l incomodez sau ginditi-va ce ati spune
dumneavoastra daca rolurile ar fi schimbate.
Cedati prioritatea acolo unde trebuie. Permiteti masinilor de politie, pompieri,
ambulanta sa va depaseasca. Dincolo de amenzile destul de mari care se dau
pentru nerespectarea regimului acestora, ganditi-va la aspectele umanitare unde
fiecare secunda conteaza!
Daca intalniti un sofer agresiv
Daca un autovehicul din spate va face semne disperate sa va dati 'la o parte', cel
mai bun sfat este sa puneti semnal dreapta si treceti pe banda adiacenta, avand in
vedere sa nu stanjeniti traficul de pe banda respectiva. Civilizatia rutiera a atins
cote atat de 'inalte' incat sunteti somat sa schimbati banda chiar daca nu aveti nici
o alta banda libera.
Dupa ce 'agitatul' a trecut, nu aruncati priviri suparate in directia lui. In general,
evitati contactul vizual cu acesta. Psihologic s-a constatat ca aceasta este perceput
ca o ofensa.
Daca 'agitatul' a petrecut ceva mai mult timp de 1 - 3 s in spatele dumneavoastra,
cand sunteti depasit pot aparea tot felul de sicane din partea acestuia: puteti fi
presat usor spre bordura sau sa treaca in fata dvs si sa urmeze o frana brusca...

Trickuri diverse
Daca s-au defectat stergatoarele frecati gemul cu un mar ras, un cartof sau cu
un sapun de ras si apoi stergeti parbrizul cu o hirtie uda.
Noapte la o pana, daca nu aveti lumina, aprindeti faza de intilnire si rugati 2
persoane sa tina batiste albe sau ziare la m de faruri, veti avea astfel suficienta
lumina pentru depanare.
Pentru orientarea in cimp, bisectoarea unghiului dintre dreapta ce prelungeste
centrul cu limba mica si dreapta dintre centru si ora 1, la ceasul tinut orizontal cu
limba orara indreptata spre soare, indica sudul.
Reducerea uzurii
Alimentezi imediat ce vezi ca se aprinde pe bord becul rosu care semnalizeaza
lipsa de carburant, altfel arzi pompa de injectie (nu astepti sa dispara tot
carburantul din rezervor.)
Nu este recomandata intoarcerea volanului in timp ce masina este oprita din
considerente de uzura, este bine sa fie intr-o oarecare inertie oricat de mica. Daca
ai masina fara servo, faci "bracarile" in sens invers din miscare pe ultimul metru,
asta ca sa-ti vina mai usor (si uzezi si pneurile mai putin,etc)
Uzura cauciucurilor este mult mai mare cind se ruleaza accelerind pina la fund,
frinind puternic sau luind virajele cu scirtiituri de roti (mai ales pe drumurile
sinuoase).
Stergatoarele nu se poarnesc pe uscat fiindca se zgirie parbrizul si se distrug
cauciucurile.
Motorul trebuie nclzit nainte de a pleca la drum. Nu se recomand obiceiul de a
pleca la drum cu motorul rece, fiindc uzura este mare. Dar constructorul mainii
afirm c motorul poate funciona fr a fi nclzit, i zice astfel pentru c, n caz de
nevoie, se poate porni la drum, cu maina construit de el, fr o nclzire
prealabil. Nu este cazul transmisiei care nu cere neaprat nclzire.
Cind se circula la temperaturi mari ale mediului ambiant, oprirea motorului se
face dupa cel putin 2 minute de mers pe loc la relanti, pentru a-i da acestuia timp
sa se raceasca (altfel, dupa oprire lichidul de racire nemaicirculind, in primele
momente motorul se infierbinta mai mult decit ar trebui)
Printre cauzele distrugerii cutiei de viteze se pot numara: introducerea in viteze
atunci cand ansamblul ambreiaj - placa de presiune nu este in totalitate eliberat
(pedala ne-apasata pana la capat, cablul de ambreiaj cu o cursa prea mica, etc.).
Sunetul care apare in acele momente este inconfundabil si nu cred ca nu l-ati auzit
in timpul scolii de soferi niciodata! De asemenea ati realizat, probabil, ca este ceva
grav dupa reactia instructorului.
La denivelari sau gropi conteaza 3 chestii:
in primul rand diametrul gropii - daca are sub 20 de centimetri nu sunt
probleme deloc, indiferent de
groapa, chiar e indicat sa ai viteza mai mare. Daca are diametrul mai mare si roata

are timp sa cada in ea, conteaza marginile si adancimea - daca nu e adanca poti
trece linistita, daca e adanca, conteaza cat de abrupte sunt marginile. Cel mai nasol
caz este ala in care e groapa adanca si marginile abrupte, acolo risti sa rupi masina.
in general cele mai multe gropi sunt cele peste care poti sa treci lejer cu viteza,
dar apoi sunt si cele
in care'ti rupi masina - cel mai bine le memorezi pe astea. Decat sa franezi la viteze
mari mai bine treci cu toata viteza peste groapa, produci mult mai putine pagube .
cand te apropii cu viteza de o groapa mare franezi cat poti inainte. In cazul in
care te surprinde vreo
groapa sau bumper, whatever in cazul in care franezi brusc sa eliberezi complet
frana inainte ca rotile sa intre in groapa cu o secunda pentru ca amortizoarele sa
poata absorbi socul. Altfel amortizoarele sunt deja comprimate si nu mai pot
absorbi. Risti sa le faci praf si nu numai atat. E bine sa apesi si ambreiajul cind treci
peste groapa, urmind a-l elibera ulterior.
Daca masina fiind oprita si motorul merge se porneste inca o data motorul
(cuplezi electromotorul cand motorul functioneaza) se uzeaza danturile delor doua
roti dintate de cuplaj. Asta nu ar trebui sa se poata intampla, pentru ca butucul de
contact are un mecanism care nu iti permite sa dai de doua ori la demaror fara a
invarti cheia mai intai spre inapoi, intrerupand contactul. Bineinteles, se intampla ca
acest mecanism sa nu functioneze...
Unii soferi la semafor noaptea trec de la faza scurta la pozitii, iar atunci cand se
pregatesc sa plece aprind din nou faza scurta ca sa nu consume bateria.
In stationare vara, intr-o curte sau loc pazit, pentru a evita supraincalzirea
caroseriei lasati geamurile intredeschise.
Ce nu-i place ambreiajului
> Eliberarea brusca a pedalei de ambreiaj cind maneta de viteze se afla intr-una din
viteze. Astfel, transmisia primeste dintr-o data tot cuplul maxim, iar motorul se
opreste fiind infrinat de forta de inertie a masinii. O astfel de manevra poate
distruge diverse componente ale transmisiei (axe planetare, disc de ambreiaj etc).
Pedala de ambreiaj poate fi eliberata brusc doar daca maneta de viteze se afla la
punctul mort, in acest caz neexistind pericolul unor defectiuni.
> Eliberarea prea lenta a pedalei si in acelasi timp accelerarea puternica a
motorului duce la patinarea (cuplarea incompleta) a discului de ambreiaj. Materialul
de frictiune (ferodourile) de pe ambele fete ale discului se incing foarte tare, iar
arcurile din componenta discului de ambreiaj si care amortizeaza socurile
transmisiei se decalesc si nu mai functioneaza corect.
> Mentinerea timp indelungat a piciorului pe pedala de ambreiaj (in special la stop,
in asteptarea culorii verzi a semaforului) duce la suprasolicitarea rulmentului de
presiune si uzura rapida a acestuia.
> Sprijinirea piciorului pe pedala de ambreiaj in timpul mersului determina o
ambreiere incompleta si duce in timp la uzura prematura a ferodourilor si a
rulmentului de presiune.

> Aceleasi uzuri apar si in cazul in care sistemul de actionare a ambreiajului (cursa
pedalei de ambreiaj) este incorect reglata (pedala actioneaza prea sus).
> Fortarea repetata a ambreiajului, fie la urcarea unor pante abrupte, fie la mersul
indelungat prin zapada mare sau nisip, fie la tractarea unui alt autoturism sau a
unei rulote (apare miros de ars). Suprasolicitarea ambreiajului in astfel de situatii
produce uzura saibelor de ferodou, decalirea arcurilor de presiune, deformarea
discului de ambreiaj din cauza diferentelor mari de temperatura etc.
> Plecarea de pe loc, folosind o treapta superioara de viteza fata de cea indicata.
> Trecerea brusca dintr-o treapta superioara de viteza intr-una inferioara, prin
eliberarea brusca a pedalei de ambreiaj, poate duce la distrugerea unor piese ale
transmisiei.
Altele
> Nu il apasa inutil la viraje
Cauciucuri de vara/ iarna
Daca soferul sta bine (~binisor) la capitolul $$$, cele mai bune gume sunt cele
de iarna. De ce ? Deoarece sunt facute dintr-un cauciuc mai moale care are o foarte
buna aderenta pe uscat si o aderenta superioara fata de celelalte pe ud, zapada
etc. Problema este ca, datorita moliciunii acestor anvelope, gradul de uzura este
mult mai mare, se tocesc repede si trebuiesc schimbate mult mai des. De
asemenea sunt suscceptibile sa se incalzeazca vara mai accentuat ca celelalte.
La o masina sport, pe autostrada sunt mai indicate cele de vara (vara) deoarece
fuge mai bine, se aseaza altfel pe drum etc. Dar pentru o masina normala cu un
sofer obisnuit (care are o viteza medie de croaziera de 120-130 km/h) sunt cea mai
convenabila optiune. Dar atentie si la costuri !!.
Daca "punga" e mai subtire atunci vin all seasons. Care oricum sunt un
compromis. Aderenta e mai slaba pe uscat fata de cele de vara dar mai buna pe
zapada. Cel mai bun comportament l-au avut pe asfalt ud.
Consumul de combustibil
Saptaminal verifici presiunea la pneuri, altfel daca acestea se moaie, ajungi sa
consumi mai mult combustibil decit ar fi cazul.
Viteza economica pentru autovehicole este aproximativ din viteza maxima.
Consum mai redus se obtine ruland cu viteza constanta la o turatie a motorului
apropiata de cuplul maxim.
Nu are rost la o circulatie normala intr-un oras, sa accelerezi puternic ca sa pleci
in
tromba de la un semafor, sa accelerezi in gol la aceleasi semafoare, sa mergi cu
viteza mare si sa pui frana brusca cand ajungi la celalalt semafor ori sa ai reprize
accentuate in trepte inferioare de viteza - toate conduc la crestera consumului in
localitati. Orice frinare in plus creste consumul, un bun sofer folosind cit mai putin
frinele.
Se recomanda o pornire usoara de pe loc si cand ajungi la o distanta de unde

poti sa
vezi lumina urmatorului semafor si sa apreciezi daca poti intra in intersectie sau nu,
in cazul in care nu poti intra in intersectie, sa iei piciorul de pe acceleratie si, fara a
schimba intr-o treapta inferioara sa opresti lin (cat permite treapta respectiva de
viteza) actionand frana de serviciu in ultima parte a opririi
Consumul este influentat si de numarul de consumatori auxiliari - aer
conditionat, lumini, sistemele de racire a motorului, sisteme acustice foarte
puternice (pentru a obtine puteri acustice mari in tensiuni electrice mici - 12 V, se
folosesc curenti mari).
Cu viteza la punctul mort, computerul gestioneaza injectia de motorina in acelasi
fel ca turatia de la relanti, consumindu-se cca 1-1,7 l la %. In frina de motor,
computerul taie injectia total, consumul fiind 0.
Doamne singure
Situatiile neplacute: ce aveti de facut daca acestea apar. Noi le-am grupat in
patru categorii:
Calatoria
Considerati totdeauna o idee buna sa aveti o harta cu dumneavoastra.
Planificati-va din timp calatoria si asigurati-va ca aveti destul combustibil.
Asigurati-va ca cineva va cunoaste drumul pe care il veti urma (macar cu
aproximatie!) si timpul aproximativ de sosire.
Inchideti usile pe dinauntru!
Cand un alt autovehicul va semnalizeaza din spate cu farurile si banda intai este
libera, nu va incapatanati sa circulati pe banda a doua. S-a constatat ca acest
comportament irita, deci asigurati-va, semnalizati si schimbati banda de mers.
Un sfat bun este acela de a avea un telefon mobil; chiar daca vorbitul la telefon
este interzis in timpul mersului in absenta unui dispozitiv tip "maini libere", acesta
va poate salva din multe situatii dificile.
O situatie deosebita se iveste atunci cand mergeti sa platiti la statiile de
alimentare. Foarte multa lume lasa 'la vedere' mobilul, poseta, cartea de credit,
banii pe locul pasagerului din dreapta sau copilul pe locul din spate!. Ganditi-va la
consecinte...
Mutati masina de langa pompa si incuiati-o cat timp platiti!
Sunt urmarita
Speram ca asta nu vi se va intampla vreodata! Dar cum ideea multora de 'amuzant'
este aceea de a enerva pe ceilalti participanti la trafic ar fi bine sa stim cum ne
comportam in aceste conditii:
Reduceti viteza, dar nu opriti. Nu va indreptati spre casa, ci spre un loc bine
luminat (statie de alimentare, etc.) unde sunati din claxon si semnalizati cu farurile.
Asta ar trebui sa-i puna pe fuga pe urmaritori.
Daca sunteti fortata sa opriti, inchideti toate ferestrele si usile. Nu va dati jos din

masina. Nu loviti si nu impingeti cealalta masina deoarece manevra aceasta poate

avea consecinte greu de estimat. Opriti cu rotile inspre drum pentru a putea pleca
cat mai repede.
Ramaneti calma si increzatoare in fortele proprii si plecati de indata ce puteti.
Probleme cu masina
In primul rand, daca asa ceva se intampla, luati legatura cat de repede posibil cu
cineva capabil sa va ajute. Nu faceti autostopul. Cat timp asteptati va recomandam
sa asteptati langa masina sau pe locul pasagerului cu usa soferului intredeschisa;
asta va crea impresia ca sunteti insotita si ca asteptati pe cineva.
Daca se ofera cineva sa va ajute, inchideti usile masinii si purtati dialogul cu acesta
prin geamul intredeschis. O persoana dornica sa ajute cu adevarat va raspunde
intrebarilor dumneavoastra si va intelege situatia. Daca dintr-un motiv sau altul nu
aveti incredere in persoana respectiva, pretextati ca politia/baietii de la
service/prietenul dumneavoastra trebuie sa soseasca.
Parcarea
Parcati in zonele luminate.
Nu lasati banii, portofelul, telefonul mobil, poseta, sacosele si alte lucruri de
valoare la vedere. Nu lasati partea detasabila a casetofonului sau CD-ului in unitate.
Dupa parcare, dati 1-2 m cu spatele pentru a putea pleca usor. Lasati-va un spatiu
fata de masinile parcate suficient pentru deschiderea usilor.
Intr-o parcare cu plata parcati cat mai aproape de iesire sau de persoana care
taxeaza.
Luati-va un reper pentru a va putea gasi autovehiculul usor la intoarcere.
Daca este posibil, intoarceti-va la masina intr-un grup.
Cheile trebuie sa fie la indemana si pana plecati din parcare, blocati-va usile pe
dinauntru.
Sfaturile anterioare ar trebui sa asigure unei doamne sau domnisoare singure o
calatorie lipsita de probleme!
Limbajul nonverbal al soferilor
Alternare consecutiva rapida faza lunga/faza scurta
Nu tineti cont 100% de semnalele cu farurile, puteti sa o patiti. Reactia cea mai
indicata ar fi in majoritatea cazurilor: "Bine ca m-a vazut, acum sa vad ce face el..."
1. Daca esti pe drum drept si intalnesti pe cineva venind din sens opus care
semnalizeaza astfel, in general este atentionare de radar, dar poate uneori
atentiona si cu privire la alte chestii neprevazute -blocaj in urma unui accident de
ex, deci presupune sa circuli cu atentie...
Semnal cu farurile, urmat de doua degete intinse orizontal si de o miscare a
mainii spre stanga insemna: radar pe partea stanga in a doua localitate
O varianta la semnalizarea de "Atentie Politie/ radar", dupa alternarea faza de

drum/ intilnire faci cu palma in jos de 2-3 ori, semn ca lumea trebuie sa incetineasca
2. Cel din spate poate da uneori flashuri cand i se pare ca nu mergeti destul de
repede si vrea sa va depaseasca sau sa va faca sa accelerati.
3. Daca intentionezi sa schimbi banda sau directia de mers, cel care are prioritate si
semnalizeaza astfel, isi manifesta acordul de a te lasa sa efectuezi manevra (e util
in caz ca nu-ti dai seama daca chiar nu mai accelereaza, incetineste sau opreste).
In leg cu flashurile: 1 flash inseamna ca il lasi sa treaca/sa se bage mai multe
inseamna da-te la o parte
Atentie la alternarea fazei de drum cu cea de intalnire daca mergeti in
strainatate. Daca la noi in intersectie au mesajul de "du-te", in unele tari inseamna
"vezi ca ma duc eu".
De obicei insa, pentru atentionari de genul asta se foloseste...
Claxonul
1. Este utilizat pentru a transmite mesajul contrar celui despre care scriam mai sus
la cazul 2, deci exprima ideea: "Nu te baga, e dreptul meu!"
In mod exceptional, poate totusi fi folosit la permisiunea de trecere, pentru a
atrage atentia celuilalt sofer in caz ca nu a observat/reactionat la mesajul luminos,
caz in care e insotit de gestul ce indica permisiunea de a trece.
2. Daca esti la semafor si in fata ta se afla cel putin o masina, claxonul tau prompt
(prelung si/sau viguros) in secunda schimbarii culorii semaforului in verde exprima
mesajul: "Hai moshcaitzilor, miscati-va rapid. In functie de gabaritul masinii,
conotatia poate fi si "Acu' te imping de la spate!"
3. Intr-o oarecare masura legat de punctul anterior, exprima invective in diferite
grade de vulgaritate
4. Mai multe claxoane combinate, prelungi, notifica prezenta unui convoi mortuar cu
masini si eventual si persoane mergand pe jos in coloana.
Il folosesc si nuntasii care se deplaseaza dupa mireasa, la biserica etc, si, datorita
distantelor lungi merg cu masinile impodobite cu flori, baloane samd.
5. Oare e cazul sa scriu si ca in principiu claxonul atentioneaza ca te paste un
pericol iminent?
Avarii
1. Puse in functiune timp de cateva secunde, arata multumirea ta pentru cel din
spate care ti-a permis sa intri pe banda/pe drum in fata lui.
2. Mai pot fi folosite, fara prea mult efect, cu mesajul: Stinge odata boule faza
lunga ca ma orbesti in oglinda!
3. Combinate cu pozitionarea automobilului intr-un loc cu oprire/stationare interzisa,
exprima mesajul: "Eu aici vreau sa opresc ca am o treaba si e cel mai apropiat loc,
nu am chef sa caut altul, asa ca voi descurcati-va si evitati-ma..."
4. Se mai folosesc si pe autostrada cand vezi un blocaj sau ceva obstacol in fata,
pentru a-l avertiza pe cel din spate ca vei frana puternic. Unele masini pornesc
automat luminile de avarie la franare de urgenta.

Atunci cand mergi la drum intins si deci ai viteza si dintr-un motiv sau altul toate
masinile din fata ta se opresc, pana sa te opresti, dai drumu la avarii (oricat de
aproape sau departe este cel din spatele tau). In felul asta ii zici: "nu pun frana doar
sa reduc viteza ci o sa ma opresc pe loc".
5. Sensul de baza: "Am o problema cu masina, aveti grija ca merg incet sau cine
stie ce s-ar putea intampla daca va tineti pe langa mine..."
6. Majoritatea soferilor le folosesc ca sa comunice si ca e posibil sa dea inapoi...
Luminile de semnalizare
O semnalizare de 1-2 secunde spre dreapta inseamna in functie de situatie: "poti sa
ma depasesti" sau "depaseste-ma"
Gest cu mana
Arata permisiunea -fie pentru pietoni de a traversa, fie pentru o masina care
doreste sa treaca prin fata ta. Am remarcat ca se efectueaza in general cu palma
deschisa orientata catre directia de destinatie (de ex pt un pieton care e in dreapta
si vrea sa traverseze in stanga ta, semnul se face cu mana dreapta pe directia de
deplasare -de la dreapta spre stanga).
Gest cu aratatorul sau mana
E un semn intrebator efectuat cu aratatorul sau taisul palmei care ii arata celuilalt
sofer unde ai vrea sa ajungi (in fata lui, de regula) si care ii cere confirmarea
permisiunii de intercalare.
O varianta este si gestul cu palma deschisa catre celalalt sofer, ca un salut, care
continua/se reia si dupa efectuarea manevrei, ca semn de multumire.
Gest afirmativ cu capul
Este confirmarea la cererea/intrebarea de mai sus adresata de un alt sofer.
Gest cu degetul mijlociu
Inutil sa insist asupra vulgaritatii sale... De obicei cel care il face este chiar cel
vinovat care a "comis-o", eventual ti-a taiat fata sau a facut alta chestie
neregulamentara, dar care tot el e "cu gura mare"...
Pentru cei care parcheaza
Daca va gasiti stergatoarele de parbriz ridicate, inseamna ca fie ati blocat alta
masina care incerca sa iasa, fie obstructionati trecerea pietonilor...
Manual de conducere avansata (BMW)
Pregatirea de plecare
1)
Eliberarea interiorului:
toate obiectele libere sau care tind sa devina libere trebuiesc indepartate.
Cautati sub banchete in primul rind acolo unde este tendinta lor naturala de a

ajunge, la decelerari obiectele respective se vor incurca intre picioarele voastre si

pedalier. Nu puneti niciodata obiecte pe polita de sub luneta, ele pod deveni
proiectile, uneori letale.
Este recomandabila indepartatrea presului de sub bancheta conducatorului,
deoarece poate interfera cu pedalierul sau te poti incurca in el
2)
Nu depasiti in general presiunile recomandate de producator pentru umflarea
pneurilor. In mers datorita incalzirii aerului, presiunea tinde sa creasca.
3)
Pozitia in scaun
soferul nu trebuie sa fie un obiect liber in interior.Pentru a controla ferm masina,
pozitia pe bancheta trebuie sa se faca de o asemnea maniera astfel incit sa permita
membrelor maximul de mobilitate si de forta asupra dispozitivelor de conducere.
Trebuie sa stati IN scaun si nu PE scaun. Pentru aceasta folositi-va picioarele pentru
a va impinge in acesta si leganati-va fundul pentru a va cuibari mai bine in pozitia
optima. Evident, totul trebuie facut astfel incit sa ajungeti cu picioarele eficient la
pedalier.
Bratele trebuie sa fie usor indoite, cind tineti miinile pe volan preferabil aplicate
la orele 9 si 3
- daca acesta este prea departe, veti avea tendinta de a va indeparta de
spatar, ceea ce va duce la virajele strinse la tendinta de a folosi volanul ca punct de
sprijin. Pentru a va verifica pozitia, cu mina stinga la ora 9 puneti mina dreapta
imediat deasupra. Pozitia corecta presupune sa nu va indepartati de scaun pentru
aceasta manevra.
- volanul nu trebuie sa fie nici prea aproape. Pentru a va verifica pozitia,
cu miinile in pozitia 9-3 rotiti volanul dreapta-stinga fara a va lua miinile de pe el.
Daca in timpul manevrei coatele va lovesc parte asezata a corpului, atunci sunteti
prea aproape.
- unele persoane cum sunt cele scunde nu vor putea niciodata adopta o
pozitie absolut corecta, exceptind modificarea interiorului masinii cum ar fi lungirea
pedalierului. O alternativa este un compromis acceptabil intre pozitionarea optima
fata de pedalier, bratele usor inclinate si vizibilitatea peste tabloul de bord.
4)
Oglinzile si dispozitivele de control
verificati reglajul oglinzilor inainte de pornire
aruncati un ochi la martorii de bord inainte de plecare
in trafic monitorizati permanent oglinzile si, mai ales cind sunteti pe un drum
drept aruncati cite o privire la dispozitivele de control aflate pe bord.
5)
Centurile de siguranta
- verificati pozitionare lor corecta pe corp
6)
Actionarea volanului
se face obligatoriu cu ambele mini, altfel nu se pot obtine miscari line si cu
acuratete.
nu stringeti volanul prea ferm, deoarece pe linga faptul ca aceasta va bloca
circulatia singelui, finetea miscarilor va scadea. Daca se poate, puneti-va degetele
mari pe spite.
la actionare, mai degraba decit sa impingeti in sus, trageti in jos de volan.

Niciodata sa nu va incrucisati antebratele. Daca actionarea volanului impune,

deplasati-va miinile inainte de efectuarea unui viraj la orele 1 si 7 (viraj dreapta)
respective 11 si 5. O alta solutie este sa lasati mina opusa sensului de virare sa
alunece pe volan in timp ce acesta este actionat de cealalta mina, pina ce miinile
ajung in pozitii opuse, moment in care stringeti mina libera si continuati cu ea cursa
volanului. Puteti de asemenea folosi mina pentru o rotatie integrala a volanului.
Virajele
1)
linia de deplasare corecta la viraje implica folosirea latimii intregului spatiu
disponibil si urmeaza drumul intre extremele laterale pe raza maxima ale virajului
(extrema opusa sensului de virare), tangent la limita interna (in sensul virajului) a
caii de rulare intr-un punct numit Apex. Acest drum este cel mai sigur si in general
cel mai rapid.
2)
Inainte de a incepe vrajul viteza trebuie sa scada.
a.
Actionarea frinei de serviciu este mai eficienta decit retrogradarea si folosirea
ambreiajului. Daca se foloseste frina de serviciu, frinarea trebuie sa se termine in
linie dreapta, cu putin inainte de a initia virarea.
b.
La retrogradare, schimbarea vitezei trebuie sa se faca in linie dreapta si
ambreierea trebuie sa se termine inainte de initierea virajului
3)
Actionarea volanului trebuie sa se faca fluid, cu o miscare lina, Odata ajuns la
apex rotatia trebuie sa se faca in sens invers. Volanul trebuie miscat minimul
necesar, nici mai mult, nici mai putin.
4)
Accelerarea incepe numai dupa orientarea spre Apexul. In nici un caz nu initiati
procedura in timpul intrarii
propriuzise in viraj, altfel masina se poate deplasa inafara caii de rulare sau pe
contrasens.
5)
Studiati iesirea din viraj din timp,pentru a va putea adapta eficient la ceea ce
va asteapta cind atingeti extrema cealalta a caii de rulare.
Controlul virajului
1)
Elemente de fizica
a.
Aria suprafatei de contact cu calea de rulare a rotilor este aceeasi indiferent de
tipul de anvelopa folosit si depinde de greutatea masinii. Anvelopele mai late
schimba doar forma acestei suprafete, facind-o mai lata dar mai scurta (ceea ce
creste forta de tractiune unghiulara, poate). Aderenta (care la urma urmei
determina capaiatatea de accelerare, frinare si virare), depinde de factori ca
suprafata de rulare, compozitia anvelopei, dimensiunea si forma suprafetei de
contact, greutatea masinii, presiunea de umflare, virsta anvelopei, gradul de uzura,
etc.
b.
Limita de aderenta si deci de tractiune este aceeasi in toate directiile si este
egala pentru frinare, acelerare, virare.O consecinta este faptul ca atunci cind se
face mai mult de o actiune (de exemplu se combina acccelerarea cu virarea), desi
per ansamblu aderenta/tractiunea totala ramin aceleasi, tractiunea/aderenta pe
fiecare miscare in parte sunt mai mici. Asadar frinarea la maximul de aderenta, in

caz de virare presupune pierderea aderentei. Deasemeni, nu poti accelera cind

utilizezi la maxim aderenta pentru procesul de virare. Dupa atingerea Apexului in
viraj insa, incheind virarea cu o raza mai mare, exista rezerva de tractiune pentru
accelerare.
c.
Limita de viteza care poate fi atinsa intr-un viraj fara pierderea aderentei, este
cu atit mai mare cu cit raza de virare este mai mare.
d.
Aderenta/ tractiunea cresc cu greutatea. La frinare greutatea se transfera pe
rotile din fata, la eliberarea frinei transferul se face pe puntea spate.La accelerare
greutatea se transfera pe puntea spate.
2)
Unghiul de alunecare
a.
Unghiul de alunecare: in viraje, rezultanta fortelor face ca deplasarea rotilor sa
ia o directie sub un anumit unghi cu directia teoretica imprimata de rotatia
volanului, numit unghi de alunecare. Pe masura ce rotile pierd aderenta sau forta de
tractiune laterala scade, acest unghi se reduce. Zgomotul facut de cauciucuri creste
sau scade proportional cu acest unghi, ceea ce poate fi eventual un indicator al
pierderii aderentei. La unghiuri mari, rotile pierd oarecum aderenta si aluneca in
lateral, dar se pastreaza intr-o oarecare masura tractiunea (se spune ca se face un
drift ).
b.
Daca unghiul de alunecare al rotilor din fata este mai mic decit al celor din
spate, se spune ca masina este subdirijata. Soferul simte ca si cum masina nu ar
vrea sa se lase condusa pe directie si trebuie ori sa adauge forta volanului, ori sa
reduca acceleratia, ori amindoua. Viteza prea mare de intrare in viraj face ca maina
sa fie subdirijata.
c.
Cind situatia este in sens invers, se spune ca masina este supradirijata si
partea din fata a masinii descrie o traiectorie de virare cu raza mai mica decit cea
intentionata., spunindu-se ca masina incepe sa se dezlipeasca (spatele masinii
intra pe traiectoria de virare inaintea partii din fata si tinde sa rotesca). Eliberarea
brusca a acceleratiei face ca odata cu transferul greutatii pe puntea fata, sa se
piarda o parte din aderenta la puntea spate si astfel sa creasca unghiul de
alunecare pe spate.
d.
Ideal este ca unghiul de alunecare sa fie egal fata-spate. Un sofer
experimentat cind sesiseaza iminenta de derapaj, slabeste cursiv acceleratia
adaugind in acelasi timp parcimonios forta volanului.
3)
Controlul derapajului
a.
Daca se pierde in derapaj controlul alunecarii, se apasa imediat cu stingul pe
ambreiaj si dreptul pe frina. Cu putin noroc, masina se va roti violent disipindu-si
viteza pe carosabil si oprindu-se pe partea interioara a virajului cu fata orientata
aproximativ spre directia initiala de mers. Nu eliberati cumva frinele mai inainte de
a se opri masina complet, deoarece riscati ca maina sa faca un salt inainte revenind
in zona circulata. Daca veti reusi sa apasati ambreiajul primul, aveti sansa de a va
opri cu motorul mergind, ceea ce va va creste posibilitattea de a va reinscrie rapid
in trafic.
b.
Daca nu se pierde integral controlul alunecarii, ideala este o combinatie de
slabire cursiva a acceleratiei+eliberare ambreiaj+contravirare. Pe suprafetele

alunecoase (gheata/ polei) contravirarea in directia in care doresti fata masinii sa se

angajeze se face mai amplu. Aceasta va induce un balans al spatelui spre iesirea
din derapajul initial cu orientarea spre derapare in directie inversa. Intre timp se
contravireaza din nou, in directie opusa, s.a.m.d., pina cind masina incetineste si
balansul dintr-o parte in alta se reduce, capatindu-se astfel controlul masinii. Pe
suprafetele uscate la viteze mari contravirarea se face insa la minim, doar atit cit sa
se corecteze derapajul initial. Altfel masina nu mai poate fi stapinita.
4)
Conducerea inafara carosabilului (atentie, cele de mai jos presupun ca nu
exista santuri marginale sau obstacole laterale)
a.
Atit timp cit se iese acidental inafara carosabilului pastrind un oarecare control
al masinii, nu se incearca in nici un caz revenirea rapida la drum sau evitarea iesirii
inafara drumului prin: eliberarea brusca a acceleratiei sau actionarea fortata a
volanului (veti pierde total controlul, masina cel mai probabil se va roti si veti
ajunge pe interiorul virajului/ pe contrasens). Daca nu aveti controlul masinii,
oricum sunteti doar un simplu spectator fara a putea interveni. Cel mai frecvent,
iesirea in peisaj risca sa se produca spre sfirsitul virajului.
b.
Daca iesiti doar cu rotile laterale inafara, nu se intimpla mare lucru, singura
actiune pe care trebuie sa o faceti fiind aceia de a nu forta revenirea rapida inainte
de a recapata controlul. Oricum aceasta revenire trebuie sa o faceti gradual.
c.
Daca iesiti afara cu toate 4 rotile, tipul de conducere necesita o ajustare.
Eliberati controlat si cursiv acceleratia si reduceti actionarea volanului, ceea ce va
creste raza de viraj si va va ajuta la recistigarea controlului. Deabea dupa ce masina
a incetinit si ati recistigat complet controlul, va puteti gindi la revenirea pe
carosabil. In tot cazul nu eliberati rapid acceleratia si nu fortati volanul.
5)
Punctul de initiere al frinarii
a.
Ideal este acela care incetineste masina suficient astfel incit sa permita
traiectoria optima de-a lungul virajului si accelerarea cit mai rapida dupa iesirea din
viraj. Acest punct depinde numai de sofer, de masina si de starea carosabilului. Cu
cit viteza de intrare in viraj este mai mare, cu atit acest punct vine mai devreme si
cu cit experienta soferului creste cu atit capaciatatea de a mentine viteze mari in
viraj creste si deci frinarea poate fi aminata. In general exceptind mersul in rampa,
aproape toate conditiile care schimba carosabilul cresc distanta de frinare.
b.
Daca nu puteti frina suficient pentru a lua virajul, nu incercati sa fortati
inscrierea pe traiectorie deoarece veti pierde controlul masinii. Oricum veti iesi
inafara dar fara sa aveti in tot acest timp controlul. Continuati sa frinati in timp ce
iesiti drept inainte inafara carosabilului, aceasta va incetini masina si va va ajuta sa
opriti la timp pentru a evita lovirea de un obstacol sau sa o puteti dirija pentru
ocolirea acestuia. Exceptia evident este reprezentata de un obstacol pe directia
inainte, ceea ce face preferabila intrarea in miscarea de rotatie, in timp ce iesiti
inafara.
6)
In conducerea pe ploaie, cel mai mult scade tractiunea laterala (sub 20 % din
cea initiala) , mai putin forta de frinare (in jur de 50 %) si mai putin capacitatea de
accelerare (se pastreaza pina la 70 %). Viteza trebuie redusa, iar daca suprafata
este foarte alunecoasa nu se apasa pe acceleratie pina se intra in linia dreapta si se

vireaza cu raza mai mare, pe exteriorul curbei. In general, de-a lungul traiectoriei
optime datorita frictiunii ramin cauciuc pe asfalt si uneori diverse lichide, ceea ce
face calea de rulare mai alunecoasa in aceasta zona. Se poate evita aceasta
mergind pe exteriorul curbei dar atentie, la un moment dat tot veti intersecta zona
in care veti risca sa pierdeti tractiunea.
Pregatirea virajelor
1)
Retrogradarea
a.
Se face si pentru a obtine forta necesara accelerarii la iesirea din viraj. Se face
depricipiu atit timp cit masina mai este in linie dreapta. Daca se face concomitent
frinarea si retrogradarea, masina risca la ambreiere sa se dezechilibreze (sa se
cabreze) la intrarea in viraj. Pentru a evita aceasta, motorului ii trebuie crescuta
turatia cu scurt timp inainte de eliberarea pedalei de ambreiaj. Pentru aceasta, se
pot opera in acelasi timp frina si acceleratia cu piciorul drept (cu bombeul respectiv
calciiul), dupa debreiere. Ambreierea se face imediat dupa eliberarea acceleratiei
cind turatia a inceput sa scada, dar inainte de a ajunge la relanti. Daca se
accelereaza prea mult sau se ambreiaza prea rapid masina dupa retrogradare
accelereaza. Daca turatia motorului va fi prea mica sau ambreierea se face prea
tirziu, masina se va cabra, efectul fiind cel al unei frinari suplimentare. Atentie insa,
manevra de frinare si retrogradare concomitenta creste distanta de frinare.
b.
Dubla debreiere: se poate face pentru a reduce uzura. Implica
i.
Frinare continua pe parcursul i-viii
ii.
Debreiere
iii.
Deplasarea schimbatorului in pozitie neutrala
iv.
Ambreiere
v.
Piscarea acceleratiei
vi.
Debreiere
vii.
Deplasarea schimbatorului in pozitia dorita
viii.
Ambreiere
2)
Tehnica frinarii in viraj: nu se recomanda decit conducatorilor auto foarte
experimentati. Poate aduce anumite avantaje in ceea ce priveste viteza, discutabile
insa. Implica eliberarea incompleta a frinelor odata cu intrarea in viraj. Pe masura
ce volanul se roteste, frinele se elibereaza din ce in ce mai mult. Din momentul in
care masina este pozitionata spre Apexul virajului, se apasa usor pe acceleratie.
Daca nu se accelereaza la timp insa, frinarea in aceste conditii implica riscul
aparitiei unei miscari de rotatie a spatelui masinii spre exteriorul curbei si derapajul.
Tranzitia intre frinarea propriuzisa, eliberarea frinelor, actionarea volanului si
accelerare trebuie sa se faca foarte fin.
3)
Traiectoria optima de virare
a.
Este o linie teoretica dintr-o extrema intr-alta ale arcului extern tangenta la
centrul geometric (Apex geometric) al arcului intern ale virajului, ce ofera raza cea
mai mare de virare si deci viteza maxima posibila in interiorul virajului. Cu toate
acestea datorita necesitatii de a frina la iesirea si intrarea in viraj, nu ofera si timpul
cel mai scurt per ansamblu.

b.
Solutia pentru optimizarea timpului o constituie o traiectorie tangenta tardiv la
arcul intern (Apex tradiv), intr-un punct situat dupa Apexul geometric. In acest caz
intrarea in viraj se face dupa o traiectorie cu raza mai mica ceea ce necesita o
frinare initiala suplimentara, insa ulterior raza virajului devine mult mai mare decit
cea teoretica permitind accelerarea imediat dupa orientarea spre Apexul tardiv
(pina la Apex se accelereaza usor, ulterior dupa trecerea de acesta mai cu forta).
Accelerarea, prin transferul posterior de greutate ofera aderenta suplimentara
rotilor din spate, stabilizind tendinta de rotatie si oferind o capacitate de virare
suplimentara.
c.
Apexul precoce (situat inaintea Apexului geometric): implica raza cea mai mica
de virare la sfirsitul virajului, ceea ce conduce la necesitatea frinarii suplimentare in
viraj (posibila intr-o oarecare masura datorita razei mari de virare la intrarea in
viraj), la imposibilitatea accelerarii in cadrul acestuia datorita riscului crescut de a
intra pe contrasens sau de a iesi inafara carosabilului. Reprezinta tendinta naturala
cea mai frecventa (gresita insa). Are totusi calitatea de a putea fi folosit in virajele si
mai ales in succesiunile de viraje care implica necesitatea unor viteze mici sau
foarte mici, oferind un timp mai surt de parcurgere per ansamblu decit tehnica
Apexului tardiv. Deasemenea ofera posibilitate de frinare suplimentara in caz ca
intrarea in viraj se face cu o viteza prea mare, minimalizind in acest caz riscul de
iesire inafara carosabilului. In principiu totusi, in cazul unui traseu pe un drum
necunoscut, nu se recomanda in nici un caz tehnica Apexului precoce si mai ales nu
se recomanda atingerea Apexului pina ce soferul nu vede unde duce si ce se afla pe
drum in directia spre care vireaza.
d.
Alegerea traiectoriei si vitezei optime, implica intrarea cu viteza mica in viraj,
pentru a putea accelera ulterior in siguranta. O viteza initiala prea mare implica
transferul atentiei si a manevrabilitatii spre necesitatea de a a controla masina
pentru a evita iesirea inafara carosabilului sau pe contrasens.