Histopat curs 1 sem 2

3 MARTIE
PATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR
RINITE
Sunt inflamatii la nivelul mucoasei nazale.
Pot fi acute sau cronice, in functie de timpul care s-a scurs de la debtul afectiunii.
Pot fi bacteriene, virale, sau alergice.
Rinitele acute se pot manifesta ca inflamatie catarala sau seroasa care se
poate suprainfecta bacterian si devine inflamatie acuta purulenta. Se manifesta de
la inceput ca rinita acuta purulenta cand agentul patogen sunt bacterii. Dar cel mai
frecvent, rinitele au virusurile ca agent patogen si ulterior se complica cu infectii
bacteriene.
Exista si rinita acuta alergica, caracterizata prin exudat cu o componenta
lichidiana bogata, in cadrul careia exista numeroase eozinofile + congestia
crescuta a mucoasei si edem pronuntat la nivelul mucoasei. Mucoasa dobandeste
aspect polipoid si obstrueaza caile aeriene superioare.
Rinitele cronice sunt o consecinta a rinitelor acute, cel mai frecvent se manifesta
ca rinita cronica atrofica: epiteliul mucoasei nazale este atrofiat, si uneori
epiteliul ciliat este inlocuit cu epiteliu malpighian. Se contatata si atrofia glandelor
mucoase, corionul este subtire si contine infiltrat inflamator limfo-plasmocitar.
SINUZITELE
Sunt inflamatii ale mucoaselor sinusurilor (paranazale, cel mai frecvent); pot
evolua concomitent cu rinitele sau pot sa apara in succesiunea rinitelor.
Morfologia este similara cu a rinitelor.
Exista si sinuzita maxilara este consecinta proceselor infectioase dento-apicale.
In sinuzite se obstrueaza orificiul sinusului, si exudatul seromucos acumulat in
cavitatea sinusala stagneaza si rezulta mucocele. Daca se suprapun infectii
bacteriene => sinuzita supurata + empiem al sinusului maxilar.
Sinuzita supurata poate fi urmata de tromboflebita intracraniala.
EDEMUL MUCOASEI LARINGIENE
Corespunde unei acumulari anormale de lichid interstitial (transudate sau exudat)
care se realizeaza in corionul mucoasei si poate fi in cantitati variabile. Cea mai
mare cantitate de lichid se acumuleaza unde corionul este bine dezvoltat (ex.
epiglota).
MA:
- mucoasa intens tumefiata, congestive/eritematoasa
- daca edemul este sever piate sa apara asfixie

De cele mai multe ori, acest edem se asociaza cu toate procesele inflamtorii ale
mucoasei laringiene sau ale structurilor din vecintatea laringelui (faringe,
amigdale).
Acest edem poate sa insoteasca edemele severe cardiace sau renale.
Edemul angio-neurotic -> edem masiv laringiean instalat brutal, care se
insoteste de edeme palpebrale, labiale, si edem al fetei. El apare ca o reactie de
hipersensibilitate la contactul cu un alergen patruns in organism pe cale digestiva
sau parenterala.
LARINGITE
Laringita acuta catarala cea mai frecventa forma intalnita in practica
medicala.
Poate sa fie de natura virala sau bacteriana.
Cel mai frecvent se multiplica flora microbiana saprofita din caile aeriene
superioare (cand este de natura bacteriana).
Laringita acuta catarala apare in mod uzual ca o manifestare de debut in contextul
rujeolei sau tusei convulsive.
Laringita cronica -> determinata cel mai frecvent de actiunea unor substante
iritative: fumat, pulberi sau vapori din mediul ambiant (subst poluante).
TUMORILE BENIGNE la nivelul cailor aeriene superioare
1. PAPILOM
- principala formatiune tumorala benigna la nivelul mucoasei nazale si
laringelui
o la nivelul mucoasei nazale apare ca formatiune tumorala
vegetanta (proemina pe suprafata mucoasei); uneori aceasta
proliferare epiteliala se realizeaza in profunzimea epiteliului
mucoasei si se numeste papilom inversat
o la nivelul laringelui: este afectata regiunea corzilor vocale.
la copii la nivelul corzilor vocale, ea este de etiologie virala si
are tendinta de recidiva (si pot exista mai multe papiloame);
la adult, tumora este unica si are potential de malignizare. Nu
este de etiologie virala la adult.
2. ANGIOFIBROMUL NAZOFARINGEAN (FIBROMUL JUVENIL): forma particulara,
cel mai frecvent identificata la copii. Are caracter infiltrative, dimensiuni mari
care duc la obstructia foselor nazale. Tumora este intens vascularizata. Deci
MA are culoare rosie vie si sangereaza usor la traumatisme minore. Poate sa
regreseze spontan la pubertate.
TUMORI MALIGNE la nivelul cailor respiratorii superioare
1. CARCINOMUL MUCOASEI NAZALE rar intalnit in practica medicala; mai
frecvent este aspectul de carcinoma epidermoid/ spinocelular/ scuamos al
sinusului maxilar MA: aspect vegetal si infiltreaza structurile osoase fin
vecinatate; da metastaze in ggl cervicali profunzi;
2. CARCINOMUL LARINGEAN sub aspect de epidermoid, spinocelular sau
scuamos. Dupa localizare este intrinsic sau extrinsic.

Forma intrinseca are dimensiuni mici si este la nivelul corzilor

vocale
o semnele clinice apar precoce
o metastazele apar tardiv din cauza drenajului scazut la acest
nivel.
Forma extrinseca dimensiuni mari, formatiunea este ulcerate
o localizata in epiglota, repliul aritemo-epiglotic, sau sinusul
piriform;
o semnele clinice apar tardiv sau exista drenja limfatic
important deci apar metastaze la ggl latero-cervicali profunzi.
MALFORMATII LA NIVELUL PLAMANILOR

1. Hipoplazia unei bronsii primare + agenezia plamanului corespunzator

(hipoplazie = dezvoltare incomplete a organului respectiv). Exista si
hipoplazie pulmonara unilaterala sau bilaterala.
2. Chisturile bronhogene = structuri chistice de origine bronsica
- au raporturi cu traheea, hilul pulmonar, sau cu esofagul
- radiologic au aspectul unui chist mediastinal
- sunt acoperite de epiteliu de tip respirator
- in cavitatea chistica gasim mucus
- nu sunt conectate la caile respiratorii.
3. Chisturile pulmonare
- sunt incluse in parenchimul pulmonary
- sunt conectate la caile aeriene (deci contin aer)
- se pot suprainfecta secundar
- pot sa determine pneumothorax
4. Lobii pulmonari accesori:
- lobul azygos in portiunea mijlocie a lobului superior drept, fiind separate
de pleura prin vena azygos
- lobul cardiac aditional la lobul medial drept
- lobul traheal, situat la bifurcatia traheei
BRONHO-PNEUMOPATIA OBSTRUCTIVA CRONICA (BPOC)
Grupeaza mai multe entitati patologice:
1. bronsite cronice
2. emfizem pulmonar
3. bronsiectazie
4. astm bronsic
Acestea sunt diferite morfologic dar au in comun tulburari ale ventilatiei pulmonare
cu reducerea volumului expirator, ca o consecinta a obstructive la nivelul bronsiei.
1. BRONSITA CRONICA = afectiune inflamatorie, de natura iritativa.
Principale semne clinice: bronhoree muco-purulenta si insuficienta respiratorie
progresiva.
Este cauzata de actiunea persistenta a unor factori iritativi: tabagism in primul
rand si apoi agentii poluanti din mediul ambiant. Acesti factori altereaza
mecanismele de apare a mucoasei bronsice, stimuleaza reactia inflamatorie a

peretelui bronsic si hipersecretia de mucus. Astfel se dezvola fenomele obstructive

manifestate clinic prin insuficienta respiatorie progresiva.
Se pot insera infectii de etiologie bacteriana cu caracter recurrent.
Sunt afectate: bronhii mari, mici, si bronhiole.
MA: mucoasa este
- hiperemiata/ congestionata,
- acoperita de secretii mucopurulente cantitativ crescute, astfel incat se
obstrueaza lumenul cailor aeriene.
MI:
- procesele lezionale infiltrate inflamator cronic in peretele bronhiei +
- hiperplazia structurlilor mucosecretante (glandulara) +
- metaplazie epidermoida
- Acest infiltrat inflamator cronic (ly, plasmocite, histiocite) intereseaza
initial mucoasa apoi se extinde in tot peretele bronsiei, si intereseaza si
teaca peri-bronho-vasculara.
- Pot sa apara si PMN-uri daca se produce suprainfectie bacteriana.
- Daca exista o component alergica PMN eozinofile.
- Hipersecretia de mucus favorizeaza stagnarea si acumulare in bronhii, cu
obliterarea lor.
- Evolutiv, apare fibroza in peretele bronsiei care se ingroasa, devine mai
rigida, consecutive se ingusteaza lumenul bronsiei, rezultand bronsiolita
fibroasa obliteranta.
- In epiteliul de suprafata pot sa apara focare de metaplazie epidermoida
cu semnificatie de leziune pre-canceroasa.
2. EMFIZEMUL PULMONAR = distensia cu caracter permanent a cailor
aeriene situate distal de bronsiola terminala, cu distructia peretilor alveolari
si cresterea continutului aerian al plamanilor. !!! Este distrus tesutul elastic
(coloratie orceina pt tesut elastic).
In functie de gradul extinderii acesor leziuni in aria acinilor pulnari, efizemul
este subampartit in:
a) centro-acinar:
- distensia si distructia cailor aeriene este limitata la bronsiolele respiratorii
in aria centrala a acinilor pulmonary
- modificarile patologice sunt precedate de bronsiolita cronica si sunt
asociate cu acumularea in teritoriul lezat a macrofagelor cu pigment
antracotic, care dau zonei centale culoare neagra
- Acest emfizem apare la fumatori in mod uzual si intereseaza lobii
pulmonari superiori.
- Tulburarile ventilatiei pulmonare sunt minime sau lipsesc.
- In evolutia distensiei si distructiei structurilor pulmonare apar semne de
BPOC care se instaleaza progresiv catre zonele periferice ale plamanilor.
b) pan-acinar : leziunile se extend in toata aria acinilor pulmnari (bronsiole
respiatorii, canale alveolare, peretii alveolari).
- Debuteaza la nivelul lobilor pulmonari inferiori si progresiv intereseaza
plamanii in totalitate
- La necropsie plamanii apar hiperaerati, palizi, destinsi, cu margini
rotunjite, lipsiti de elasticitate (la digito-presiune, ramane godeu).

La nivelul apexului si marginilor lobilor pulmonari exista bule cu continut

aerian cu dimensiuni diverse. Bulele mai voluminoase se pot rupe si
determina aparitia de pneumotorax.

MI:
- distensia spatiilor aeriene (alveole foarte mult largite),
- distrugerea peretilor alveolari
- apar cavitati aeriene prin confluare, in cadrul carora se pot identifica
fragmente de septuri interalveloare,
- retelele capilare din peretele alveolar sunt comprimate si amputate din
cauza cantitatii mari de aer din alveole.
- Procesele de distensie si distrugere a componentelor structural ale
acinilor pulmonari si alterarea tesutului elastic din aceste structuri =
principalii facctori generatori de tulburari ventilatorii.
Structural, toate aceste modificari sunt insotite de cresterea aerului
residual, cresterea spatiul mort fizioloc , cu reducerea volumului
respirator. Modificarile vasculo-circulatorii genereaza hipoxemie reflexa si
hipotensiune in circulatia pulmonara => cord pulmonar cronic si ICD.
MA: VEZI LP
Alte forme de emfizem pulmonar:
1. interstitial acumularea aerului in interstitiile conjunctive ale plamanului.
Cauza acestei acumulari este realizarea unei brese patologice (comunicare)
intre caile aeriene intra-pulmonare, cu patrunderea si difuzarea aerului in
septurile conjunctive. Aerul difuzat se extinde in mediastin (=>emfizem
mediastinal) sau in tesutul celular subcutanat (=> emfizem subcutanat).
Principalele cauze sunt:
- rupturile peretilor alvelolari in accese de tuse puternica (ex: chinte
in tuse convulsiva);
- accidente in explorari instrumentale ale cailor aeriene
- din cauza manevrelor puternice de resuscitare/ respiratie artificiala
2. compensator este o denumire improprie deoarece se produce o
supradistensie a cailor aeriene, care nu este insotita de distrugerea peretilor
alveolari.
- Apare in jurul focarelor de condensare pulonara sau ca o modificare
compensatorie dupa lobectomie pulmonara.
3. senil supradistensia cailor aeriene la persoanele vastnice; modificarile
pulmonare sunt secundare modificarilor regresive ale osaturii toracice
conform cu varsta (cresterea diametrului antero-posterior) si deci
expasiunea parenchimului pulmonar in spatiul suplimentar creat.
3. BRONSIECTAZIILE = afectiuni cronice la nivelul parenchimului pulmonar,
caracterizate prin dilatarea ireversibila a bronsiilor mijlocii si mici din cauza
procesului inflamator cronic care intereseaza tunica mioelastica a peretelui
bronsic urmata de obliterarea lumenului.

Se localizeaza de electie in lobii pulmonari inferiori (unilateral sau bilateral). Mai

rar pot avea caracter difuz (plamanii in totalitate).
Dupa forma dilatarii bronhiilor, se pot clasifica:
- fuziforme
- cilindrice
- moniliforme
- saciforme
Evidentiate prin examen radiologic cu substanta de contrast (stabileste gradul de
extindere a leziunilor).
MA
- pe supraf de sectiune exista multiple leziuni cu astept chistic cu dimensiuni
diferite, care se intind pana in vecinatatea pleurei si contin exudat mucopurulent; peretele leziunilor chistice este format din tesut conjunctiv fibros si de
la el pleaca spre parenchimul pulmonar benzi fibroase
MI:
- in peretele bronsiei ectaziate (largite) se identifica infiltrat inflamator cronic
alcatuit din LY, histiocite +/- plasmocite, + PMN (daca in lumen exista puroi);
- tot in perete exista si fibriza, care substituie tunica musculo-elastica a peretelui
bronsic
- Mucoasa lipseste/este ulcerata.
- Tot la nivelul mucoasei apar focare de metaplazie epidermoida care reprezinta
leziune precanceroasa.
Principalele cauze:
infectii bronhopulmonare acute, repetate (la copii)
scleroze / fibroze pulmonare/ pleuro-pulmonare
obstuctii ale bronhiilor realizate de aspiratia de corpi straini
Mecanisme de producere:
cresterea presiunii endobronsice
slabirea rezistentei peretelui brosic
tractiunea externa asupra peretelui bronsic
congenital -> agenezia tesutului alvelolar intr-un lob sau teritoriu
pulmonar mai extins; MA lobul afectat are dimensiuni mici si contine
bronhii dilatate cu aspect de leziuni chistice; toata aceasta
modificare poate duce la infectii supraadaugate si drept urmare
manifestarile clinice apar precoce
Bronsiectaziile sunt teren favorizant pt grefarea proceselor inflamatorii sau infectii.
Cand leziunile sunt extinse se asociaza si cu tulburari de ventilatie puloanara =>
BPOC.
Complicatii:
- infectii care difuzeaza si in parenchimul pulmonar => abcese
bronsiectatice, cu evolutie galopanta si pot duce chiar la deces;
- amiloidoza secundara
- in cadrul bronsiectaziilorvechi si extinse apare cordul pulmonar cronic

ATELECTAZIA PULMONARA = lipsa de expansiune a parenchimului pulmonar cu

pierderea continutului aerian => procesul de condensare a parenchimului pulonar.
Doua forme:
a) a nou-nascutului : poate sa fie primara sau secundara:
primara: lipsa expansiunii normale a parenchimului pulmonar in
momentul nasterii din cauza imaturitatii centrilor respiratori care nu
permit miscari respiratorii spontane.
MA:
- condensare
- consistenta crescuta
- culoare rosu-violacee
- necrepitanti (nu contin aer)
- consistenta comparata cu cauciucul
- la docimazie fragmentul cade la fundul vasului cu apa
MI:
- parenchim dens
- alveolele au aspectul unor fante / crapaturi
- au peretii grosi
- retelele capilare sunt bogat repreznetate
- epiteliul alveolar este cubic
secundara: asociata cu boala membranelor hialine caracterizata
prin membrane subtiri, acidofile, care sunt dispuse pe suprafata
canalor alveolare si a paretilor alveolari constituind cauza
disfunctiei respiratorii.
MA: plamanii au consistenta usor crescuta, sunt colorati
neuniform (aspect patat cu nuante rosu-purpuriu care alterneaza
cu rosu-violaceu) si sunt partial crepitanti;
MI arii de atelectazie (condensare) care alterneaza cu arii de
supra-distensie a cailor respiratorii; membranele hialine se
gasesc in zonele de atelectazie dar si in zonele aerate; acesta
boala se intalneste la prematuri sau nou nascuti din mama
diabetica si uneori la cei prin cezariana.
Mecanism de producere: deficit de formare a surfactantului
pulmonar + permeabilitate crescuta a epiteliului alveolar
favorizeaza acumularea intra-alveolara de lichide plasmatice cu
proteine care precipita si duc la formarea membraneor hialine.
b) a adultului/ dobandita atelectazia pulmonara (colapsul pulmonar) >
factori cauzatori: compresiv vs obstructive; focal vs difuz.
- colaps compresiv apare secundar acumularii de lichide anormale in
cavitatea pleurala: pleurezii, hidrotorax, hemotorax, piotorax ; sau aer
(pneumorox); acestea duc la colaps pulmonar prin comprimarea mecanica
a plamanului
- colaps obstructiv apare secundar obstuctiei cailor aeriene (distal fata
de obstructive; aerul este resorbit din parenchimul pulmonar in circulatia
sangvina, rezultand atelectazia pulmonara);
principalele cauze sunt:
o aspiratia de corpi straini

o obliterare prin mucus stagnant a caii respiratorii care este

complicatie post-operatorie
o obstructia lumenului de formatiuni tumorala endofitice
Deci in atelectazia dobandita (colapsul pulmonar):
MA: plaman retractat, cu suprafata denivelata neregulata, culoare rosie
violacee si consistenta crescuta cauciuc
MI: parenchim dens, alveolele au aspect de fante (crapaturi) cu pereti
alveolari grosi si retele capilare ectaziate ; epiteliu cubic.
Colapsul pulmonar acut, cand ocupa o suprafata mare => insuficienta
respiratorie. Daca este prelungit, este teren pt infectii pulmonare.
In funciti de gradul de extindere:
- focal
- difuz
PNEUMONII
Procese inflamatorii ale parenchimului pulmonar.
Apar la toate varstele.
Etiologie:
1. Bacteriene
franca lobara
bronho-pneumonia
2. Interstitiale (atipice primare)
virale
pneumonia determinata de mycoplasma pneumonia si
determinata pneumocistic carini / jiroveci
3. Pneumonii dis-imune:
alveolita alergica extrinseca
pneumonia cu eozinofile
sarcoidoza pulmonara
1. PNEUMONIILE BACTERIENE
Sunt inflamatii acute exudative in contextual carora exudatul se localizeaza in
alveolele pulmonare.
Apar secundar unor infectii bacteriene pe cale aerogena.
Leziunea este reprezentata de focare de condensare (condensare pulmonara).
1.a. Pneumonica franca lobara
Afectiune inflamatorie acuta determinata de infectia aerogena cu pneumococ sau
streptococcus pneumonia sau germeni gram negative.
Acest process inflamator este manifestat de inflamalatie acuta exudativa in
alveolele pulmoare din teritoriul unui lob pulmonar sau mai multi lobi interesati in
totalitate.
Exudatul si agentii patogeni trec de la o alveola la alta prin poricori si lobul
pulmoar este uniform si in totalitate afectat.

Clasic, fara tratament evolueaza in 4 stadii:

a) congestie / prehepatizatie
MA - lobul este marit de volum, culoare rosie violacee, este umed si
partial crepitant; la sectionare se elimina lichid sangvinolent partial
aerat;
MI in peretii alveolari retelele capilare sunt hiperemiate, intens
congestionate; in alveole exista exudat seros cu putine PMNuri si
germeni patogeni (agentii infectiosi); leziunea caracteristica este
alveolita seroasa.
b) hepatizatie rosie
MA lobul este marit de volum, culoare rosie bruna, consistenta
crescuta asemanatoare parenchimului hepatic, pe suprafata de
sectiune se observa ca nu se elimina mult sange si suprafata este
uscata si rugoasa;
MI alveolele pulmonare sunt ocupate cu exudat fubrinos,
concretizat in retea de fibrina ce contine PMN neutrofile, hematii
extravazate si agenti patogeni. Leziunea = alveolita fibrinoasa, in
pereti exitsa capilare hiperemiate.
c) hepatizatie cenusie
MA lobul pulmonar afectat este usor marit de volum, are tenta
cenusie si consistenta crescuta (fenoment de condensare); supraf
de sectiune are culoare cenusie si la sectionare se elimina n lichid
tulbure;
MI in peretii alveolari se gasesc capilare hiperemiate si in alveole
exista numeroase PMN neutorfile, macrofage, resturi din reteaua de
fibrina, dar nu mai exista agenti patogeni.
MI - leziunea se numeste alveolita fibrino-leucocitara.
d) rezolutie: exudatul intra-alveolar este lezat de enzimele
leucocitare si resorbit prin drenaj limfatcic; dupa 7=10 zile se
restabileste morfologia si ventilatia parenchimului pulmonar lezat.
Complicatii:
- abcedarea blocului pneumonic (la nivelul lobuli pulmonar afectat) cu
aparitie de abces in aria de condensare pulmonara; mai frecvent apar
cand patogenii sunt germeni G negative;
- carnificatia pulmonara (fibrozarea lobului) este rezultatul reorganizarii
conjunctive a exudatului intra-alveolar neresorbit; drept urmare lobul
ramane permanent neaerat si are consistenta crescuta
- complicatii pleurale manifestate clinic prin pleurezie serofibrinoasa sau
fibrio purulenta
1.b. Bronhopneumonia
Afectiune pulmonara inflamatorie acuta caracterizata prin inflamatie exudative.
Intereseza caile aeriene dupa care procesul inflamator se extinde la alveolele din
jur (rezulta focarele de condensare pulmonara).
Agenti patogeni: staf aureus, streptococ, hemofilus influentzae
Leziunile pulmonare sunt secundare unei bronsite/ bronsiolite acute.
MA

afectare ambii plamani,

multiple focare de condensare pulmonara care intereseaza lobii pulmonari
inferiori;
focarele se deceleza la palpare si au consistenta crescuta, limite imprecise,
variaza dimensiunile pana la 2 cm diametru;
la sectionare si apoi se comprimare, leziunea din bronhia care centreaza
nodului de condensare apar dopuri de puroi;
intre focarele de condensare exista parenchim normal aerat;
Cand germenii patogeni sunt foarte agresivi apar focare de condensare care
pot sa confluenze, rezulta forme mai grave de BP cu focare conflente.

MI

leziunea caracteristica este afectarea caii aeriene respiratorii care prezinta

process inflamator acut (bronsita/ bronsiolita acuta);
bronsiola ocupata de PMN neutrofile si piocite care corespund puroiului;
epiteliul este descuamat sau pot exista mici zone ulcerate;
in alveolele din jur exista exudat cu diverse grade de intensitate (forma cea
mai grava este in alveolele din imediata vecinatate a bronhiei afectate).
In jurul bronhiei alveolele au aspect de alveolita fibrino-leucocitara
leucocitara fubrinoasa seroasa (la periferie). Leziunile la nivelul
alveolelor nu sunt deci uniforme.
Tipuri de BP:
a) primara determinata de infectii aerogene in conditiile scaderii rezistentei
organismului (la extreme de varsta);
b) secundara secundar altor procese inflamatorii la nivel pulmonar (infectii
virale ale cailor respiratorii: gripa, rujeola) care ulterior se complica cu BP
prin suprainfectie bacteriana); secundar aspiratiei unor corpi straini in
bronhii sau lichid amniotic la nou nascuti; BP terminal in stadiul final al unor
boli extrapulmonare la varsnici.