Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Protectie Si Securitate in Munca
Protectie Si Securitate in Munca
Protectia muncii face parte integranta din procesul de munc i are ca scop asigurarea celor mai
bune conditii de munca, prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale.
Obligatia si raspunderea pentru realizarea depina a masurilor de protectia muncii o au cei ce
organizeaza, controleaza si conduc procesul de munca.
PRECAUII UNIVERSALE (PU)
Conceptul de PU se refera la: msurile care se aplic n vederea prevenirii transmiterii HIV;HBV i
ali ageni microbieni cu cale de transmitere sangvin n timpul actului medical.
Scopul aplicarii PU const n prevenirea transmiterii infeciilor cu cale de transmitere sangvin la
locul de munc al personalului
Reguli de baz n aplicarea Precauiilor Universale:
1. Consider toi pacienii potenial infectai;
2. Consider c sngele, alte fluide biologice i esuturile sunt contaminate cu
HIV,HBV,deoarece:
-
cei mai muli dintre purttorii de HIV, HBV sau ali ageni microbieni sunt
asimptomatici i nu-i cunosc propria stare de portaj;
testarea sistematic pt. HIV HBV s-a dovedit neeficient i chiar mai mult, o nclcare
a drepturilor omului la viaa privat.
3. Consider c acele i alte obiecte folosite n practica medical sunt contaminate dup
utilizare.
Contactul tegumentelor i mucoaselor cu urmtoarele produse trebuie considerat la RISC:
-
snge;
esuturi;
orice alte fluide organice vizibil contaminate cu snge.
contact
II. contact
imprevizibil, inconstant;
III. contact
inexistent;
Pt. categoriile aparinnd grupelor I i II se vor aplica permanent precauiile universale. Pentru cele
din categoria a IlI-a sunt suficiente precauiile obinuite.
recoltare de LCR;
b) felul mnuilor
-
sterile
intervenii care implic un contact cu regiuni ale corpului n mod normal sterile; uneori sunt necesare
mnui duble;
-
nesterile: curate
-
- de uz general, menaj, de cauciuc: activiti de ntreinere, care implic un contact cu snge i alte
dup folosire se spal mai nti minile cu mnui, dup care acestea se
ndeprteaz, prinznd marginea primeia prin exterior, aruncnd-o n
containerul pentru colectare;
dup ndeprtarea mnuilor, se spal din nou, 10-15 secunde, chiar dac
mnuile nu prezint semne vizibile de deteriorare n timpul activitii ncheiate.
1.2.3. ORTURI, BLUZE; IMPERMEABILE - completeaz portul halatelor atunci cnd se producerea d stropi,
tegumentele;
-tegumentele:
-
deoarece mna
Procedura:
- ndeprtarea bijuteriilor (inele, brri) a ceasurilor;
- unghii ngrijite, tiate scurt;
- utilizare de ap curent , spun, periu pentru splarea obinuit;
- doua sapuniri consecutive timp de 2 min.pe toata suprafata mainii si in spatiile interdigitale , se usuca
mana cu prosop de unica folosinta.
- n cazuri de urgena este permis utilizarea de antiseptice ca nlocuitor al spunului, dar nu ca rutin
mna.
Splarea i dezinfecia minilor l portul mnuilor de unic utilizare este obligatorie n
urmtoarele situaii
-recoltarea de produse biologice pentru examinri de laborator sau alte scopuri;
- efectuarea punciilor lombare sau vasculare;
- la orice manevre prin care se vine n contact cu snge, secreii i excreii ale asistailor;
- examenele i tratamentele stomatologice;
- tuseul vaginal, tuseul rectal;
- sondaje., cateterizri vezicale;
- tubaj gastric, duodenal, alimentarea prin gavaj;
- intubaie oro-traheal;
- endoscopie;
- toate interveniile chirurgicale;
- asistarea naterilor;
- aplicarea i ndeprtarea cateterelor venoase i arteriale.
tergerea i uscarea este obligatorie
-cu hrtie prosop;
-prosop de unic ntrebuinare;
Spalarea chirurgical a minilor
Spalarea chirurgicala pe langa procedura standard, include dupa umezire cu ap steril,
sapunire si clatire, o frecare cu perie sterila si sapun lichid antiseptic, a unghiilor timp de 30 pentru
fiecare mana urmata din nou de clatire. Se continua cu o noua sapunire , clatire si dezinfectie cu solutie
antiseptica prin aplicare si frecare pana la patrunderea completa in tegument. Uscarea finala a mainilor
se face prin stergere cu prosop steril incepand cu degetele si terminand cu coatele sau prin expunerea
la aer cu inerea minilor n sus. Abia apoi se pot pune mnuile necesare procedurilor sterile.
Procedura este lunga de aproximativ 5-10, greoaie, motiv pentru care s-a propus o varianta scurta care
include sapunire, clatire, uscare si dezinfectie cu 2 tipuri de solutie antiseptica, urmat de punerea
mnuilor sterile.
Metod alternativ mai rapid (pentru tehnica antiseptica si chirurgicala), util n urgene
i n spaii ce nu permit spalarea minilor (ambulane) consta in frecarea mainilor cu soluii antiseptice
timp de 15 sec. inainte si ntre manevre, cu condiia ca anterior s se fi practicat o splare simpl sau
aseptic de 2-3 min. i ca frecarea cu antiseptice s nu se efectueze pe mini murdare de substane
organice.
3.
EXPUNEREA PROFESIONALA
-prin inoculri percutante: nepare;tiere;
-contaminarea tegumentelor care prezint soluii de continuitate;
-contaminarea mucoaselor;
- n timpul:
-efecturii de manopere medicale invazive cu ace i instrumente ascuite;
-manipulrii de produse biologice potenial contaminate;
-manipulrii instrumentarului i a altor materiale sanitare, dup utilizarea n activiti
care au dus la contaminarea cu produse biologice potenial infectate.
-prin intermediul:
-instrumentelor ascuite;
-materialului moale;
-suprafeelor, altor materiale utilizate n activitatea din unitile sanitare;
-reziduurilor din activitatea medical.
METODE DE PREVENIRE
a) obiecte ascuite:
-reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
-colectarea imediat dup utilizare n containere rezistente la nepare i tiere, amplasate la
ndemn i marcate corespunztor, pentru:
-pregtire n vederea utilizrii;
-distrugere;
-evitarea recapionrii, ndoirii, ruperii acelor utilizate.
b) lenjerie:
-manipularea lenjeriei contaminate cu snge i alte produse biologice potenial contaminate ct
mai puin posibil;
-sortare i prelucrare cu echipament de protecie potrivit, n spaii special destinate;
-colectarea n saci impermeabili, marcai n mod corespunztor;
-
d) reziduuri infectante
-
colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferenierea clar prin culoare etichetare;
e) igiena personal
-
splarea minilor ;
splarea altor pri ale corpului care au venit n contact cu produse biologice potenl contaminate,
sau cu materiale potenial contaminate;
chiar i n situaii imprevizibile, se vor asigura cele necesare respectrii principiilor precauiunilor
universale,
masca;
-mnui,
-halat ort impermeabil cnd se anticipeaz producerea:
-epanamentelor;
-snge;
- saliv cu urme vizibile de snge;
-alte recomandri:
-sistem de aspiraie rapid;
-poziia adecvat a scaunului;
-
instrumentar:
-corect utilizat;
-corect colectat, splat, decontaminat i/sau dezinfectat.
masc, ochelari, ecran protector, mnui, halat, orturi impermeabile, cizme, bonete;
gura;
*
RAPORTAREA EVENIMENTULUI:
-medicului personalului;
- imediat dup expunere;
- nregistrarea datelor de identificare a pacientului-surs (dac este posibil identificarea);
- nregistrarea unor date legate de personalul care s-a expus: momentul, felul expunerii, primul ajutor.
MEDICUL PERSONALULUI decide:
asupra personalului;
asupra pacientului.
Dac pacientul refuz testarea, sau dac sursa expunerii este imposibil de identificat:
-
consiliere pretest-persoanal;
Persoanele expuse n timpul activitii n uniti private se vor adresa Inspectoratului de Poliie
Sanitar i Medicin Preventiv, dac nu au acces la medicul personalului sanitar din unitile de stat.
ntreaga asisten acordat persoanelor implicate n expunerea profesional se va
desfura numai pe baz de consimptmnt i confiden-ialitate, cu asigurarea documentelor
medicale.
Personal infectat cu HIV:
-
schimbarea locului de munc, avnd acordul celui infectat, sau la cererea acestuia cnd:
-
Sursele din care provin infeciile intraspitaliceti sunt numeroase. Ele se pot schematiza n felul
urmtor:
Purttori de germeni aparent sntoi din rndul personalului medico-sanitar, elevilor i studenilor venii
n practic i vizitatorilor.
Bolnavii din salon, internai pentru cauze diverse chirurgical i care pot fi purttori de boli grave ca:
hepatita, febra tifoid, gripa, SIDA i altele.
nsoitorii bolnavilor internai care ies i intr n spital putnd aduce cu ei cei mai variai germeni (grip).
Instrumentar sau alte soluii injectabile contaminate datorit nerespectrii regulilor de asepsie.
Lenjeria intim i de pat, saltelele i pturile fiind mai greu de dezinfectat.
Aeroflora din saloane la care nu s-a executat dezinfecia ciclic obligatorie.
Dezinfecia incorect a plotilor, urinarelor, tvielor renale, veselei i tcmurilor.
Efectuarea incorect a unor tehnici chirurgicale cum sunt: injeciile, perfuziile, cateterele prelungite, care
pot provoca infecii locale sau generale (hepatita epidemic, SIDA . a).
Efectuarea unor sondaje urinare infectante prin toaleta incomplet a organelor genitale murdare, lipsa
de mnui sterile sau sonde sterilizate incomplet.
Aglomeraia n saloane, sli de pansamente, sli de ateptare.
Lipsa de saloane septice pentru izolarea bolnavilor cu supuraii i dezinfecia incorect a blocurilor
operatorii i slilor de tratamente.
Circuite deficitare n spital care permit intersectarea hranei cu rufele murdare, bolnavii i aparintorii,
datorit lipsei de lifturi sau de personal care le deservesc.
Rezistena sczut a unor bolnavi cu afeciuni care le micoreaz puterea de aprare contra infeciilor
(afeciuni imuno-depresoare).
Tratamente cu substane imuno-depresoare (citostatice, iradieri terapeutice sau corticoterapii).
Abuz de antibiotice care selecteaz flora microbian cea mai virulent, stric echilibrul biologic i
favorizeaz apariia micozelor (candidoze).
Clasificarea infeciilor nosocomiale:
1.Infecia de plag chirurgical
2. Infecia sangvin primar (confirmat n laborator prin hemocultur( infecia n snge)
3. Pneumonia
4. Infecia tractului urinar ( n urma unei sonde)
5. Infecia osteoarticular ( la nivelul oaselor i articulaiilr) se numete- osteomielit- osoas
-bursit- a articulaiilor
6. Infecia sistemului cardio-vascular
7. Infecia SNC
8. Infecia urechilor, nasului, ochilor, farigelui i a cavitii bucale
9. Infecia aparatului digestiv( Hepatita A)
10. Infecia tractului respirator inferior( Bronita)
11. Infecia aparatului de reproducere (Endometrita- efectul secunadra al avorturilor, sau dup natere)
conditii de cazare
microclimat
alimentatie
aprovizionare cu apa
indepartarea reziduurilor
sterilizare
curatenie si dezinfectie
este
metoda
profilactica
de
prevenire,
prin
care
organismul
este
ferit
de
4. Aplicarea exacta si prompta a potentialului infectios si receptivitatii bolnavilor, prin aplicarea masurilor
de izolare a surselor si de protectie a receptivilor.
5. Supravegherea clinica a bolnavilor pentru depistarea infectiilor nosocomiale si a celorlalte boli
infectioase, supravegherea satarii de sanatate a personalului, aplicarea masurilor de control, asigurarea
informarii epidemiologice, a inregistrarii analizei si a raportarii cazurilor.
6. Asigurarea pregatirii profesionale corespunzatoare a intregului personal a spitalului.
Scopul principal al activitatii de prevenire si control a infectiilor nosocomiale este diminuarea transmiterii
parenterale, pe cale sanguina a HIV si HBV, evitarea izbucnirii epidemiilor si reducerea mortalitatii prin
aceste infectii.
Un loc important in activitatea asistentului medical trebuie sa-l ocupe prevenirea si controlul infectiilor
nosocomiale, mai ales in sectiile de copii, care au rezistenta minima.
Atribuiile asistentului medical privind prevenirea infeciiloe intraspitaliceti
1. Anun imediat asistenta ef privind deficienele: de igien, alimentare cu ap, instalaiile sanitarea,
nclzire.
2. Respect permanent i rspunde de aplicarea regulilor de igien ct i a regulilor de tehnic aseptic
n efectuarea tratamentelor prescrise.
3. Pregtete materialele pentru sterilizare i respect condiiile de pstrare a sterilelor i utilizarea
lor( n limita termenului de valabilitate, sterilizarea fiind valabil 24 ore)
4. Rspunde de curenia saloanelor, controleaz igiena nsoitorilor i face educaie sanitar
5. Ajut la pstrarea igienei personale a bolnavilor, n seciile de copii- asigur schimbarea scutecelor i
nfatul
6. Pregtete saloanele pentru dezinfecia periodic mpreun cu personalul din subordine
7. Respect msurile de izolare stabilite
8. Declar imediat asistentei efe orice mbolnvire acut pe care o prezint, precum i bolile
transmisibile aprute la membrii familiei sale
9. Supravegheaz i ia msurile de respectare a normelor de igien de ctre vizitatori
10. Efectueaz schimbarea la timp a lenjeriei de pat i de corp a bolnavilor, precum i a lenjeriei din
slile de tratament i consultaii
11. Asigur sau efectueaz personal punerea plotilor bolnavilor imobilizai, transportul, curenia i
dezinfecia recipientelor respective.
12. Supravegheaz meninerea condiiilor de igien i a tualetei bolnavilor imobilizai
13. Asigur curenia i dezinfecia aparaturii pe care o are n dotare.
14.Supravegheaz curenia i dezinfecia minilor precum i portul echipamentului de protecie de
ctre infirmiere, n cazul n care acestea sun folosite la transportul i distribuirea alimentelor alimentare,
bolnavilor imobilizai sau a copiilor.
15. Asistenta medical care lucreaz n serviciul internri rspunde i dup caz efectueaz prelucrarea
sanitar a bolnavilor internai.
Msuri ce determin ntreruperea lanului infecios.
1.Respectarea regulamentului privind circuitele functionale ale spitalului.
Circitul functional reprezinta sensul de circulatie in interiorul unitatilor sanitare a persoanelor,
materialelor, alimentelor, lenjeriei si instrumentelor.
1. Circuit septic - sensul de circulaie n interiorul unei uniti sanitare, care in introducerea
germenilor patogeni generatori de infecii i infestaii.
2. Circuit aseptic - sensul de circulaie n interiorul unei uniti sanitare care asigur con de
protecie mpotriva infeciilor i infectailor.
Unitile sanitare funcioneaz pe baza separrii circuitelor septice fat de cele aseptice.
Scop: cunoaterea componentelor i sensului de circulaie (de desfurare) pentru: circuitul
intrare/ieire a personalului: circuitul de primire a bolnavilor n spital; circuitul lenjeriei, alimentelor i
veselei, circuitul de sterilizare al instrumentelor i materialelor, circuitul vizitatori
1. Circuitul de intrare al personalului: exterior - dulapuri pentru haine de ora - cabine duuri i
spltoare - dulapuri pentru mbrcmintea de protecie - spre secie.
2. Circuitul de primire al bolnavilor n spital: exterior - sala de ateptare - nregis dezbrcare,
consultare - mbiere (deparazitare), mbrcare + magazia pt. rufe curate - trans internare n
secie.
3. Circuitul lenjeriei: crucior pt. adunarea lenjeriei murdare, introducerea lenjeriei n c dublate cu
pnz impermeabil - transportul lenjeriei murdare - spltorie (dezinfectare, sp~ uscare,
clcare magazia de rufe curate - distribuirea lenjeriei curate n saloane).
4. Circuitul alimentelor i veselei: oficiul alimentar al seciei - se pun alimentele n \ colective apoi porionare - se pun pe farfurii i pe crucior i se repartizeaz la bolnavi - ape adun
resturile alimentare i se arunc la ghena de gunoi.
5. Circuitul de sterilizare al instrumentelor i materialelor: instrumente utilizate - camen
recepionare a instrumentelor - camera pentru curire mecanic i chimic a instrumentelor fol
-
6. Circuitul vizitatorilor: vizitatori - primire de halate - papuci - vizita la bolnav n stabilite - ieirea
vizitatorilor.
bolnavului.
Primirea bolnavilor internai i repartizarea lor n secia cu paturi de ctre sora de salon (bolnavul
este ajutat s-i aranjeze obiectele personale, va cunoate regulamentul de ordine interioar, i
se vor explica investigaiile ce i se vor face.
ntocmirea condicii de eviden a micrii bolnavilor n secie (zilnic se totalizeaz numrul
intrrilor i ieirilor, numrul bolnavilor n saloane i nr. paturilor libere). Foile de observaie se vor
pstra ntr-o map n fiecare salon.
Completarea datelor generale ale foii de observaie i a documentelor de micare ale bolnavilor:
foaia de observaie, biletul de trimitere cu care este internat bolnavul, eliberarea biletului de
ieire, a scrisorii medicale.
Organizarea i efectuarea ieirii sau transferului unui bolnav.
Organizarea i luarea msurilor corespunztoare n caz de deces (pregtirea documentaiei, se
anun administraia spitalului pentru a anuna aparintorii, transportarea cadavrului, bolnavul
decedat va fi scos din evidenele clinicii.
Predarea i preluarea serviciului: predarea n scris a datelor privitoare la fiecare bolnav (data i
ora schimbului, numrul salonului, numrul patului, numele i prenumele bolnavului, diagnosticul,
starea acestuia, tratamentul, sarcinile legate de recoltare), predarea verbal la patul bolnavului.
asociat cu un ciclu de dezinfecie prin cldur umed (ex. folosind maini de splat
dezinfecie
chimic cu produse avizate de MS (ex. suprafee n blocuri operatorii, de natere, suprafee de lucru n
laborator).
2. tergerea umed a suprafeelor (lambriuri, mobilier) pt. ndeprtarea microorganismelor. Se
practic pt. ntreinerea cureniei n intervalele dintre splri. Se folosesc lavete (tergtoare) +
sol. avizate de MSF ca detergent, dezinfectant.
3. Aspirarea - curenia prin aspirare cu aspiratoare cu proces umed.
4. Metode combinate - pt. pavimente i mochete.
5. Alte metode de curenie - periatul.
6. Curenia i dezinfecia n ncperi se asociaz ntotdeauna cu aerisirea.
Curenia se practic ca metod de decontaminare profilactic: n bolile infecioase cu itere
aerian (rujeol, rubeol, varicel) aerisirea este singura metod de decontaminare n focar.
Produse utilizate pentru efectuarea cureniei
1. Spunuri
Spun tare - pt. suprafeele cu ceramic, ulei. oel inoxidabil.
Spun moale (spun negru) - curare grosier (mozaic, gresie).
2. Detergeni
Detergeni neutri - detergeni lichizi, universali pt. paviment, mobilier, vesel, etc.
Detergeni alcalini (decapanti ) - pt. splarea zilnic a pavimentelor sau ntreinere de fond.
Detergeni acizi sau detartrani - curarea depunerilor de piatr.
Detergeni dezinfectnd sau detergeni cationici - au proprietatea de curare i dezinfectare.
3. Abrazive - pt. suprafeele dure, obiecte sanitare, pavimente.
4. Produse pentru lustruit - de ceruire.
Reguli pentru utilizarea produselor de curenie
-folosirea doar a produselor avizate de MSF;
- respectarea recomandrilor productorului,
- respectarea regulilor de protecia muncii;
- nchiderea ermetic a recipientelor;
- nu se amestec produsele.
Depozitarea produselor i ustensilelor de curat se va face n spaii cu:
- paviment uor de curat;
-cu aerisire natural;
-cu iluminat corespunztor;
-gradul de umiditate optim.
Reguli de ntreinere a ustensilelor folosite pentru efectuarea cureniei:
- zilnic, dup curirea spaiului de lucru, la sfritul zilei de lucru se vor cura i dezinfecta
ustensilele de lucru;
- personalul care efectueaz curenia i dczinfecia materialului va purta mnui
- dezinfecia se va face cel puin o dat/sptmn
DEZINFECTIA
O metoda de decontaminare prin care se urmareste distrugerea in proportie de 9999,99% in mediul
fizic inconjurator a formelor vegetative ale microorganismelor, in scopul prevenirii infectiei si a bolilor
transmisibile, fiind o punte de legatura intre asepsie si antisepsie.
Dezinfectantul Substanta chimica care poate distruge unele microorganisme patogene.
Solutia dezinfectanta este un amestec de lichid bactericid, constituit din doua substante: una
dizolvata si una dizolvanta.
Dezinfectantul se aplica in cazurile in care curatenia nu elimina riscul de raspandire a infectiei iar
sterilizarea nu este necesara.
In orice actiune de dezinfectie trebuie sa se aplice metode de protectie a muncii, pentru a preveni
accidentele si intoxicatiile.
Dezinfectia se poate realiza prin metode fizice si chimice
Metode fizice
1. Prin caldura uscata flambarea si incinerarea
2. Prin caldura umeda pasteurizarea si fierberea
3. Cu raze ultraviolete
Flambarea Utilizata in laboratoare pentru anse, interzisa pentru instrumentarul chirurgical, fiind
ineficace.
Incineararea Utilizata pentruobiecte contaminate, fara valoare si reziduuri septice de la sali de
operatie si tratament, piese anatomice rezultate din interventii chirurgicale, cadavre si cadavre de
animale din laboratoarele de cercetare. De asemenea in cuptoare speciale se incinereaza si obiecte de
unica folosinta (seringi, ace, perfuzii, manusi)
Pasteurizarea O metoda de dezinfectie a lichidelor la temperaturi cuprinse intre 35-95C, la o durata
de expunere variabila cu rezistenta germenilor. Prin pasteurizare sunt distruse 90-95% din
microorganismele patogene.
Dezinfectarea prin spalare La temperaturi de 60-95C este un proces complex la care pe langa
actiunea caldurii umede se adauga si actiunea detergentilor sau a altor substante, cat si actiunea
mecanica de spalare. Acest procedeu se foloseste la spalarea si dezinfectarea lenjeriei, veselei, sticlariei
de alborator si instrumentarului.
Fieberea in apa la temperatura de 100C, sau utilizarea aburului de 100C realizeaza distrugerea in
interval de 10-20 minute, a formelor vegetative de microorganisme patogene, precum si a unor forme
sporulate mai putin rezistente la temperaturi ridicate.
Fierberea alimentelor este una din metodele curente de profilaxie a bolilor transmisibile cu poarta de
intrare digestiva. In anumite cazuri pentru prevenirea acestor boli, apa de baut se consuma fiarta, racita
si aerata.
In absenta masinilor de spalat cu ciclu de dezinfectie prin caldura, fierberea este indicata pentru
dezinfectarea lenjeriei, tacamurilor si veselei.
Fierberea la temperaturi de peste 100C se poate obtine prin adaosul unor substante care ridica punctul
de fierbere.
Dezinfectia cu fierul de calcat se face prin caldura umeda care completeaza decontaminarea
lenjeriei, distrugerea formelor vegetative ale bacteriilor in 5-10 secunde si a sporilor. Metoda este
aplicabila pentru tesaturile care suporta acest tratament si este eficace daca tesatura tratata este
umezita uniform.
Dezinfectia cu ultraviolete se foloseste la dezinfectarea suprafetelor de laborator, sali de operatii si
alte spatii inchise, pentru completarea masurilor de curatenie si dezinfectie chimice. Se utilizeaza numai
lampi dezinfectiei care pot fi fixe sau mobile.
Spatiul in care se utilizeaza trebuie sa fie perfect curat, temperatura mediului sa fie intre 15-30C, iar
umiditatea de maxim 60%. Numarul lampilor necesare se calculeaza in functie de debitul de aer
dezinfectat de fiecare aparat. Nu este permisa expunerea persoanelor la radiatia directa a lampilor cu
ultraviolete.
Dezinfectia prin mijloace chimice au un rol bine definit in ansmblul deprevenire si combatere a
bolilor transmisibile, in aplicarea masurilor de dezinfectie si impune respectarea unor criterii care
conditioneaza eficienta lor:
factorii care influenteaza comportarea dezinfectantelor chimice
criteriile de alegere ale dezinfectantelor si regulile generale de utilizare a lor
Criteriile de alegere sunt:
-
Cloramina B contine 20-25% clor activ si este o pulbere cristalina alba sau foarte slab galbuie cu
miros de clor, gust amar si neplacut.
Este solubila in alcool, glicerina si aps. Incalzita se descompune cu explozie.
Are efect bactricid si virulicid, indicata in dezifactia suprafetelor si obiecatelor pentru pavimente, lenjeriei
de corp si de pat, jucarii si obiecte de sticla, vesela si termometre. Solutia de cloramina se schimba la
12h. Se poate mai folosi ca antiseptic pentru dezinfectia mainilor.
Tinctura de iod si betadina solutii ce elibereaza iod care are o toxicitate redusa si o actiune
germicida cu spectru larg, efectul instalandu-se rapid
Formolul o solutie transparenta, incolora, cu miros intepator care se amesteca in orice proportie cu
apa si alcoolul.
Are un spectru larg bactericid, virulicid, si fungicid.
Timpul de actiune in operatiunile este de 6-24h.
Este folosit in special pentru conservare in recipiente bine astupate si pastrate la o temperatura de sub
10C.
Toxicitatea sa este foarte mare si poate da frecvent intoxicatii.
Simptome ale intoxicatiei:
iritatia mucoaselor, tulburari de vedere, migrene, senzatia de constrictie toracica, palpitatii, edem sau
spasm glotic.
Metodele folosite in dezinfectia cu formol sunt pulverizarea si vaporizarea sau inmuierea
Pulverizarea o metoda usor de aplicat dar slab eficienta.
Pentru a realiza o pulverizare corespunzatoare, trebuie respectate urmatoarele masuri:
Etanseizarea incaperilor, incalzirea lor la 22C, umiditatea de 80-90% iar cantitatea de solutie sa fie de
40-60ml/m
Vaporizarea se efectueaza cu un aparat de formolizare si se impun urmatoarele masuri:
Stabilirea volumului incaperii, etanseizarea usilor si ferestrelor, acoperirea prizelor, protejarea aparatelor
electronice, asezarea saltelelor si pernelor suspendate sau oblic.
Pregatirea aparatelor se face in exterior iar teava de iesire a vaporilor se introduce prin orificiul cheii.
Aparatul se mentine in functiune pana se evapora cantitatea de formol necesara. Incaperea ramane
inchisa 6-24h, iar dupa acest interval se deschid usile si ferestrele, se aeriseste 2-4h.
Dezinfectia prin inmuiere solutia de formol poate fi folosita si la dezinfectia prin inmuiere, insa in mod
obisnuit se folosesc preparate pe baza de formol.
NITRAT DE ARGINT Substanta ce se prezinta sub forma de cristale alb-negricioase, iar solutia de
nitrat de argint se prepara punand 1g de pulbere in 100ml de apa distilata. In solutie concentrata este
toxic iar in concentratie mai mare de 2-3% este caustic.
ACIDUL BORIC Se gaseste sub forma de cristalemici si se intrebuinteaza ca atare sau sub forma de
solutie 2-4%. Este un antiseptic slab, care se utilizeaza mai ales pentrucombaterea infectiilor cu bacilul
piocianic. Prezenta acestui bacil este recunoscuta in plaga dupa culoarea verde pe care o au
compresele imbibate cu puroi.
DEZINFECTIA TEGUMENTULUI
Este o etapa obligatorie inaintea executarii unor tehnici precum injectii, punctii, si interventii chirurgicale.
In functie de tehnica executata dezinfectia este de tip 1, 2 sau 3.
TIP 1 se face in cazul unui risc redus de infectie. Este indicata in infectia intradermica, subcutanata,
intravenoasa si in recoltarile de sange.
Tehnica se aplica dezinfectant pe piele cu un tampon imbibat, durata de actiune fiind de 30sec.
TIP 2 se aplica in cazul unui risc mediu de infectie. Este indicata in cateterizarea venelor in vederea
perfuziei continue, injectia intramusculara si recoltarea sangelui pentru hemocultura.
Tehnica se curata pielea cu tampon imbibat in dezinfectant apoi cu un tampon steril, efectuandu-se
inca odata acelasi procedeu. Durata de actiune este de 30sec.
TIP 3 se aplica in cazul unor infectii de risc mare si este indicata in interventii chirurgicale si punctii.
Tehnica se curata pielea cu apa si sapun, se epileaza si se degreseaza, se aplica dezinfectantul de 2
ori la interval de 2,5 minute. Durata totala de actiune este de 5 minute. Persoana care executa
3. ROSU pentru deseuri cu risc infectios major si pentru cele intepatoare-taietoare, pipete, ace,
seringi, lame de bisturiu, sticlarie de laborator sau alta sticlarie sparta, sau care a intrat in contact
cu material infectat.
4. NEGRU pentru deseuri nepericuloase, fara risc infectios si cele asimilabile deseurilor
menajere.
3. Sterilizarea
Metoda principala de asepsie i cea mai perfect care realizeaz distrugerea microbilor, a formelor
sporuale microbiene, a ciupercilor i virusurilor, poarta numele de sterilizare.
Metodele de sterilizare sunt de trei feluri, dup sursa folosit:
A. Metode fizice:
-prin caldura:-uscat ( flambarea, Poupinel)
-umed ( fierbere, autoclavare)
-prin iradiere
B. Metode chimice:
-formolizarea
-sterilizarea
C. Metode biologice:
-sulfamide
-antibiotice
-vapori cu Oxietilen
Sterilizarea este precedat de pregtirea instrumentelor i materialelor.
Clasificarea instrumentelor
Pentru aciuni practice, instrumentele i obiectele utilizate n asistena medical au clasificate n trei
categorii, dup riscul de transmitere a infeciilor pe care l presupune utilizarea acestora
instrumentecritice;
instrumentesemi-critice;
instrumentenon-critice.
Instrumente critice - sunt cele care vin n contact cu esuturile sterile sau sistemul vascular,
ploti, olie, recipiente pt. colectare de produse patologice - imersie dup golire i splare
prealabil, folosind 1 voi. soluie pentru 1 voi. recipient;
4. Dezinfecia- se face prin submerjarea instrumentelor n dezinfectant timp de 15 min.Ex. Lysetol sau
Gigasept
5. Cltire- sub jet de ap cald
6. Uscarea instrumentelor- se face prin tergere individual(cu ajutorul unor crpe sau tifon).
7. Lubrefierea- se face cu ulei de parafin, pe toat suprafaa instrumentului
8. Verificarea integritii i funcionalitatea instrumentelor
n urama acestor etape urmeaz aranjarea n cutii (casolete si truse)
Lamele bisturieleor trebuie nvelite in vat sau tifon pt protejare.
Cutiile metalice cu instrumente se sterilizeaz la Poupinel sau Autoclav folosindu-se fiole martor.
Cnd instrumentele nu se vor mai utiliza o perioad de timp mai ndelungat, vor fi pstrate n locuri
ferite de umiditate, unse cu un strat subire de vaselin,sau parafin mai ales la mbinri.
Sterilizarea la Poupinel
Metoda optima de sterilizare prin caldura uscat se ralizeaza la POUPINEL. Acesta este un
aparat cu perei de metal, rezistenti dubli, ntre care se afla azbest isolator. Sursa de caldura este
electrica i trebuie sa asigure temperaturi ridicate la care sterilizarea sa fie realizata. n aparat exista un
ventilator care omogenizeaza aerul din interior, pentru a avea temperatur corect n toate
compartimentele. Pe rafturi se pun cutii cu instrumente de metal sau de sticla care rezista la temperaturi
ridicate. Un termometru la exterior permite urmarirea temperaturii din aparat care trebuie sa atinga 160
grade eficiente dup dou ore, 170 grade dup o ora i jumatate sau 180 grade pentru o durata de 45
minute de sterilizare. Evident, ca n acest aparat nu se pot steriliza materilale care nu rezista la
asemenea temperaturi. De obicei se sterilizeaza instrumentarul chirurgical sau de metal. Avantajul
acestei strerilizri const n faptul c obiectele sunt perfect uscate, dup sterilizare i nu deterioreaz
obiectele metalice.Ciclul complet de sterilizare are 3 timpi:
- nclzirea la temperatura indicat pentru sterilizare
- Meninerea temperaturii realizate n tot timpul indicat
- Rcirea aparatului.
n timpul ciclului de sterilizare este interzis s se deschid ua aparatului.
Sterilizarea la Autoclav
Autoclavul este un aparat cu perei rezistenti pentru a rezista la presiunile mari. Este
prevazut cu o sursa de caldura capabila sa atinga temperaturile dorite amplificate de presiune. n
interiorul autoclavului se gasesc rafturi pe care se aseaza casolete i cutiile de instrumente. Casoletele
sunt cutiile de metal rotunde, prevazute cu un manson reglabil care acopera o serie de orificii care
permit patrunderea aburilor n interior si care se inchid dup sterilizare pentru a evita patrunderea
microbiilor.
Principiul de funcionare a autoclavului este realizarea de vapori sub presiune prin incalzirea
apei care se afla ntr-un recipient situat deasupra sursei de caldura. Presiunea i temperatura dicteaza
timpul necesar pentru o sterilizare corecta.
Bibliografie
C. Mozes Tehnica ngrijirii bolnavului Editura Medical Bucureti, 1997.
L. Titirca Ghid de nursing Editura Viata Medicala Romneasca Bucuresti
Legea 461/2001 privind exercitarea profesiunii de asistent medical, infiintarea, organizarea si
functionarea Ordinului asitentilor medicali din Romnia cu completarile si modificarile ulterioare
Legea 46//2003 privind drepturile pacientului
O. Marginean Leciuni de nursing generalUniversitatea de Medicina si Farmacie Tg Mures 2005
Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 560/1999 cuprinznd fisele de atributii pentru asitentii medicali
Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 984/1994 privind prevenirea si controlul infectiilor nozocomiale
Ordinul Ministerului Sanatatii 219/2002 Cod de procedura privind gestionarea deseurilor periculoase
Ordinul Ministerului Sanatatii si familiei nr.185/2003 privind normele tehnice , asigurarea curaeniei,
dezinfeciei, efectuarea sterilizrii si pastrarea sanatatii obiectelor si materialelor sanitare in unitatile sanitare
de stat si private