Sistemul limfatic

Sistemul limfatic ajuta organismul sa lupte impotriva agentilor

infectiosi. Este alcatuit din urmatoarele elemente:
- limfa, un lichid translucid
- vase limfatice, transportoare ale limfei
- structuri si organe care contin tesut limfatic (organele limfatice sunt
organe parenchimatoase alcatuite cu precadere din tesut limfoid)
- celule: limfocite, celule care apartin sistemului fagocitar
mononuclear, granulocite si APC (celule prezentaatoare de antigen) .

Limfa este responsabila de asigurarea circulatiei in intregul organism

a anumitor nutrienti indispensabili celulelor, precum lipidele,
repartizarea limfocitelor si eliminarea rezidurilor celulare. La nivelul
intestinului subtire, poarta denumirea de chil, avand un aspect laptos
datorat absorbtiei grasimilor. Un adult are aproximativ 3 L de limfa in
organism. Limfa este un lichid incolor alcatuit majoritar (95%) din apa
si format din lichidul interstitial care este prezent in spatiile
intercelulare.
Tesutul limfatic este un tesut conjunctiv reticular specializat, avand in
compoenenta sa un numar mare de limfocite. Acesta este inalnit cu
predilectie la nivelul cailor respiratorii, in tubul digestiv, in ganglionii
limfatici, splina, maduva osoasa rosie s.a.

Reteaua de vase limfatice:

Pentru a circula in organism, limfa foloseste o retea de vase paralele
cu venele, al caror diametru creste progresiv. In functie de calibrul lor,
se diferentiaza:
1. Capilare
- sunt cele mai mici vase ale retelei limfatice, avand dimensiuni
microscopice
- sunt localizate in intreg organismul cu exceptia creierului, oaselor,

fanerelor(unghii, par) si ochilor.

- reprezinta o cale de acces a lichidului interstitial dar si a proteinelor,
bacteriilor, virusurilor, deseurilor celulare, celulelor cancerigene s.a.
- sunt o extremitate in fund de sac si sunt prevazute cu numeroase
valve mici care impiedica refluxul limfei.
2. Vase colectoare
- sunt formate din fuzionarea capilarelor
- sunt analoage venelor
- se diferentiaza vase colectoare superficiale (insotesc venele
omonine) si vase colectoare profunde : ale trunchiului, ale sistemului
digestiv (insotesc arterele omonime) .
3. Trunchiuri limfatice
- sunt formate din fuzionarea vaselor colectoare mari.
- se disting:
a) trunchi lombar stang/ drept, care dreneaza membrele inferioare,
rinichii, glandele suprarenale, bazinul si peretele abdominal.
b) trunchi intestinal : acesta dreneaza stomacul, pancreasul,
intestinul, splina si o parte din ficat
c) trunchiul bronho-mediastinal: stang/ drept, dreneaza inima,
peretele toracic si plamanii.
d) trunchiul jugular:stang/drept, dreneaza capul si gatul
e) trunchiul subclavicular: stang si drept, dreneaza membrele
superioare.
4. Canale limfatice
- prin intermediul trunchiurilor limfatice, limfa este colectata in doua
vase mari, numite:
a) canal toracic: are o lungime de aproximativ 40 cm si se formeaza la
nivelul vertebrei lombare 2 printr-o dilatatie care poarta denumirea de
cisterna Piquet.
- are traseu ascendent in torace, indreptandu-se catre baza gatului si
varsandu-se apoi in vena subclaviculara stanga.
- dreneaza partea stanga a capului, gatului si toracelui, membrul
superior stang si toate partilecorpului situate sub coaste.
b) canal limfatic drept are o lungime de aproximativ 1 cm si este
localizat la baza gatului, varsandu-se in vena subclaviculara dreapta
si in vena jugulara interna.
- dreneaza partea dreapta a capului, a gatului, toracelui si membrul
superior drept.

Organele limfatice:
a) timusul: este un organ limfoid primar si are o structura
limfoepiteliala.Prezinta la exterior o capsula care trimite septuri care
impart timusul in lobuli. Acestor lobuli li se descrie o zona periferica
(corticala) si o zona centrala (medulara) .
In lobulul timic se gasesc timocite, care sunt precursori ai limfocitelor
T.
Timusul este sediul maturarii limfocitelor T care se produce in doua
etape: selectia pozitiva (supravietuiesc celulele capabile sa
recunoasca antigenele proprii organismului) si selectia negativa
(supravietuiesc doar timocitele care nu reactioneaza impotriva
propriilor antigene).
b) ganglionii limfatici: vasele limfatici merg catreganglionii limfatici.
Acestia sunt structuri mici, avand forma de bob de fasole, cu
lungimea de 1-25 mm.
Sunt in numar de aproximativ 600, dintre care o parte sunt ganglioni
superficiali (cei mai voluminosi sunt localizati in regiunile inghinala,
axilara, la nivelul gatului) si ganglioni profunzi (localizati la nivelul
bazinului, plamanilor, de-a lungul aortei) .
Rolul ganglionilor este de a filtra limfa, evitand in acest del
patrunderea in sange si circularea in organism a bacteriilor, celulelor
cancerigene si altor agenti infectiosi self sau non-self. De asemenea,
ganglionii reprezinta centre de producere si depozitare a limfocitelor,
leucocitelor, monocitelor, toate acestea fiind implicate in apararea
imunitara a organismului.
Structural, ganglionii sunt alcatuiti dintr-o capsula conjunctiva la
exterior, o zona medulara (situata central) si una corticala (situata
periferic) .
c) splina: este cel mai mare organ limfoid secundar din intregul
organism. Splina prezinta la exterior o capsula care trimite septuri
spre interior, care insa nu compartimenteaza organul. Splina este
impartita in pulpa alba (teaca limfoida periarteriala si foliculi limfoizi
splenici) si pulpa rosie (cordoane celulare Billroth)
- splina nu are circulatie limfatica
d) MALT (tesut limfoid asociat mucoaselor) este alcatuit din:
- amigdale
- placi Peyer
- apendice

In principiu MALT e alcatuit din foliculi secundari agregati, localizati in

submucoasa tractului digestiv, respirator si urogenital.
Masajul de drenaj limfatic manual (dupa Leduc scoala franceza)

Acest tip de masaj se executa in trei etape succesive:

- drenajul ganglionilor limfatici;
- drenajul de apel (drenajul colectorilor limfatici);
- drenajul de resorbtie.
1) Drenajul ganglionilor limfatici
Ganglionii pot face acumulari de limfa si pot avea marimea variind
intre cea a unui bob de orez pana la cea a unei masline. Drenajul se
face in scopul evacuarii limfei lor prin presiuni repetate, lente si de
intensitate medie.
Mana este culcata pe nucleele ganglionare, degetele apasa
perpendicular prin presiuni moderate: 2-3 miscari la fiecare 10
secunde; aceasta manevra se repeta de 5-10 ori pe fiecare nucleu
ganglionar.
2) Drenajul de apel - se executa asupra vaselor colectoare si de
evacuare a limfei, in aval de regiunea tratata. Are drept scop golirea
colectorilor prin realizarea unei aspiratii la nivelul regiunii pe care
dorim s-o drenam.
Rolul vaselor colectoare: - dirijeaza limfa colectata din capilare
spre nucleele ganglionare.
Tehnica de executie:
Miscarea mainii relaxate urmeaza miscarea de circumductie a
umarului. Contactul dintre mana maseurului si corpul pacientului
incepe intotdeauna proximal si se termina distal. Pozitia mainilor:

degetele sunt perpendiculare pe vasele limfatice, in scopul de a le

stimula in timpul presiunii. Presiunea are in vedere stimularea
limfaticelor superficiale hipodermice, astfel ca presiunea degetelor
trebuie resimtita la nivelul subcutanatului, adica trebuie sa ramana
foarte usoara. Miscarile trebuie sa se execute foarte lent, in ritm
aproximativ de 3 manevre la 10 sec., de 4-5 ori in acelasi loc si din
aproape in aproape.
Stimularea colectorilor incepe de la radacina membrelor (dupa ce
stimulam mai intai nucleele ganglionare) si mainile se deplaseaza
odata, progresiv, spre regiunea pe care dorim s-o drenam.
3) Drenajul de resorbtie se realizeaza doar daca avem edem.
Edemul periferic invadeaza tesuturile situate intre derma si fascia
musculara. Lichidul excedentar din spatiul interstitial este progresiv
impins spre capilarele limfatice prin care limfa va fi condusa incet
spre colectori. Drenajul de resorbtie se realizeaza la nivelul zonelor
infiltrate si are rolul de a dirija lichidul interstitial spre capilare si apoi
spre vasele colectoare.
Tehnica de executie
Mana relaxata urmeaza miscarile induse de circumductia
umarului; presiunea exercitata in cursul manevrei incepe distal si se
termina proximal, fiind orientata spre colectori. Daca avem un edem
mare el trebuie fragmentat in decursul manevrei de resorbtie, adica el
va fi drenat progresiv, din aproape in aproape. Pozitia mainilor:
mainile vor cuprinde in bratara zona edematizata (umflata) in
totalitatea sa; daca acest lucru nu este posibil, trebuie sa cuprindem
total fragmentul de edem pe care dorim sa-l drenam. Presiunea este
orientata spre colectori. Manevrele trebuie sa fie lente; faza cea mai
importanta a manevrei este relaxarea presiunii, moment in care
capilarele isi regasesc calibrul initial; daca presiunea propulseaza
limfa din capilare spre colectori, relaxarea permite capilarelor sa se
umple din nou.
Succesiunea manevrelor: 3 miscari la 10 secunde.
Indicatii:
Drenajul limfatic manual este indicat in:

in faza initiala a tratamentului tuturor formelor de edem de

origine venoasa, cardiaca sau limfatica, cu exceptia edemului
elefantiazic congenital (unde un avem cai limfatice si deci nu
avem ce stimula);

in tratarea proceselor inflamatorii cu continut mare de

proteine;

in perioada pre- si post-operatorie a insertiilor de grefe

cutanate;

tratarea leziunilor cutanate: drenajul limfatic manual al pielii

si al tesuturilor subcutanate accelereaza procesul de
regenerare;

tratarea tulburarilor trofice cauzate de insuficiente arteriale

sau venoase.

Drenajul limfatic are de asemenea un efect relaxant, ritmul lent al

manevrei asociat cu blandetea executiei contribuind la relaxarea
fizica si psihica a pacientului.

Efectele masajului

antiedematos (edemele sunt provocate de stagnarea sangelui in

vene sau de prezenta unei cantitati mari de clorura de sodiu si
apa in sange; de obicei, edemele sunt localizate la nivelul
picioarelor si mainilor);

cicatrizant (marirea numarului de celule constructoare si

eliminarea din zona afectata a substantelor iritante; cu cat este
mai crescuta cantitatea de limfa din jurul unei rani, cu atat
vasele limfatice afectate sunt stimulate sa se vindece);

imunizant (stimuleaza fabricarea de anticorpi);

regenerant (util in cazul unei pieli uscate, descuamate);

relaxant (la nivelul musculaturii si nu numai);

stimulant(la nivelul microcirculatiei - previne aparitia celulitei)

Rezultatele drenajului limfatic

Limfa - Inainte de drenaj

Limfa - Dupa drenaj

intarirea sistemului imunitar datorita stimularii ganglionilor limfatici;

dinamizarea circulatiei limfei in spatiile intercelulare;
accelerarea curentului limfatic si eliminarea rapida a reziduurilor
toxice;
antrenarea toxinele care blocheaza procesele fiziologice;
intensificarea schimburilor nutritive si eliminarea toxinelor din corp;
usurarea transportului acizilor grasi si al colesterolului;
intensificarea, prin masaj, a curentului limfatic, de pana la 10-15 ori !
Sfaturi practice

O sedinta de drenaj limfatic trebuie sa dureze o ora, caci limfa isi

schimba consistenta dupa o jumatate de ora, trecand de la o stare
de gel la una lichida. Aceasta se numeste thyxotropie.

Manevrele drenajului trebuie sa fie extrem de blande, deoarece

limfa circula chiar sub epiderma. Daca simtiti cea mai mica durere
la comprimarea tesuturilor, principiile drenajului nu sunt
respectate.

Pentru a nu traumatiza tesuturile, nu trebuie niciodata sa palpam

sau sa se efectueze miscari de rulare, ci doar miscari mici, foarte

delicate care pot fi surprinzatoare la inceput, dar extrem de
eficace.
Contraindicatii
Drenajul limfatic are si contraindicatii, motiv pentru care este important
sa se consulte un medic inainte de a se apela la aceasta procedura:
astm bronsic (si in orice inflamatie acuta cauzata de bacterii, virusi sau
alergeni, deoarece exista riscul ca aceste substante otravitoare sa fie
raspindite in organism), eczeme, insuficienta cardiaca, hipertiroidism,
tuberculoza, tumori maligne (din teama de a nu se raspandi cancerul),
probleme cardiace majore, tromboza si flebita (prin masaj pot fi
eliberate cheagurile de sange).
De asemenea, este contraindicat in urmatoarele cazuri:

Implante metalice;

Stimulator cardiac;

Sterilet metalic;

Boli de piele;

Epilepsie;

Sarcina;

Ciclul menstrual;

La mai putin de 1/2 ora de la servirea mesei.