Cronicile slavona XV

Textul era copiat cu pana de gsca cu rosu si cu negru ntr-o caligrafie

care era ea nsasi o opera de arta, dar toata frumusetea manuscriselor o alca
tuia decorarea.
Pe lnga aceasta zestre a culturii slavone rasadita pe pamnt romnesc,
mai gasim n colectia Academiei Romne si creatiuni romnesti n limba
slava, ca: analele de la Putna; o copie de pe cel mai vechi pomelnic rom
nesc de la Bistrita nceput n 1407, cu numele domnilor Moldovei si al
doamnelor lor, cu al familiilor domnitoare nrudite din Tara Romneasca,
cu al mitropolitilor, episcopilor...; imnuri religioase create de Filothei monahul,
fost logofat al lui Mircea cel Batrn (nr. 209); n sfrsit, cteva opere ale mitro
politului kievian Petru Moghila, vlastar de domni moldoveni, si o viata a
sfntului Ioan cel Nou de la Suceava, opera a lui Grigore Tambac. Ceea ce avem azi este
o slaba ramasita din ceea ce a fost odinioara cul
tura slava n manastirile noastre. Vestea despre bogatia bibliotecilor noastre
trecuse nca din timpurile vechi granita. n 1556 tarul Ivan cel Groaznic,
avnd nevoie de o sintagma cu materia asezata dupa ordinea literelor chirilice,
trimitea dupa exemplare n Moldova lui Alexandru Lapusneanu. 1 Si marele
mitropolit al Kievului, Petru Moghila, cauta manuscrise pentru tipariturile
sale n manastirile romnesti.

Domeniul literar slav n care cugetarea romnea

sca s-a manifestat mai activ si mai continuu a fost n Moldova istoriografia.*
nceputurile ei trebuiesc asezate, cred, n timpul si la curtea lui Stefan
cel Mare
VERSIUNEA GERMANA.

Una din cele mai importante descoperiri facute n timpul din urma este
aceea a profesorului universitar Gorka de la Universitatea din Lwow. Cercetnd
n Biblioteca de stat din Munchen (Bayerische Staatsbibliothek) manuscrise
privitoare la istoria Poloniei si a Ungariei, Olgierd G6rka a dat, n primavara
anului 1911, peste cea mai veche cronica romneasca din cte se cunosc pna
azi. Cronica se pastreaza ntr-un codice in quarto, cu signatura Codex Latinarum
952,
ntr-o traducere germana
Dupa parerea lui Gorka, cronica ar fi fost adusa n Germania de solia
moldoveneasca din 1502. La aceasta data Stefan cel Mare, care era bolnav
de diabet si care era chinuit de ramasitele ranii primite la Chilia, simtindu-se
din ce n ce mai rau, trimisese dupa medici specialisti n centrele stiintifice din
Italia (Venetia) si Germania. Misiunea trimisa n Germania si compusa din
Ulrich si Antonius soseste n Niirnberg la sfrsitul lui februarie, cu o scrisoare
de recomandare din partea regelui Ungariei, Wladislav Iagello.
Cronica nfatiseaza nsa o vadita partinire pentru Polonia; ea nu pome
neste nimic de patrunderea lui Stefan cel Mare pna n inima Poloniei la
Lemberg si despre celelalte ostilitati ale lui Stefan cel Mare cu polonii. n
schimb, ea da informatii inedite cu privire la ajutorul atribuit polonilor n
1499, la razbunarea lui Stefan cel Mare mpotriva turcilor pentru ncalcarea
Poloniei.

Cronica
lui Stefan cel Mare ntr-o versiune apropiata de versiunea germana a lui
Schedel pna la anul 1484 este precedata de o alta cronica de ntindere mai
mica, a sasea parte din ntreg, care ncepe de la descalecatul lui Dragos (1359)

si merge pna la urcarea n domnie a lui Stefan cel Mare. Cronica marelui
domn al Moldovei se nfatiseaza deci aci ca o continuare a acesteia din urma,
alcatuind cu ea un singur trup, un singur letopiset, cu titlul care, tradus n
romneste, suna: A cesta e letopisetul de cnd cu voia lui Dumnezeu s-a nceput
Tara moldoveneasca
Letopisetul de la Putna. Cronica moldoveneasca cu
care se ncheie sbornicul este scrisa n mediobulgara si poarta titlul: Povestire
n scurt despre domnii moldovenesti. Are o notita pretioasa: Ore rmcaHTe
rmcax Icaia COT OiaTHBa, care, tradusa n romneste, nseamna: Aceasta
scriere a scris-o Isaia din Slatina". Versiunea acestui letopiset este deci
copiata de calugarul Isaia din manastirea Slatina a Moldovei.