Page 1

Arh. CUTEANU Cristian ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

ARHITECTURA VERNACULARA
Vs.
ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

DELIMITAREA ARIEI DE DISCUTIE.PRETEXT.CONTEXT.

ARHITECTURA VERNACULARA.INTRODUCERE.ASPECTE
GENERALE.ISTORIE.
CRIZA ARHITECTURII VERNACULARE.SUPRAVIETUIREA
SAU NU.
PRINCIPII DE CONSERVARE.INDRUMARE PRACTICA.
ARHITECTURA CULTA. DIFERENTE A.V./A/C.
VERNACULAR vs. ACADEMIC (CULT)
CATEVA EXEMPLE DE VERNACULAR. ARHITECTURA
VIRTUALA.
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
EXEMPLE (NEO)VERNACULARE

Master: Reabilitarea formelor arhitecturale

Arh. Cuteanu Cristian Arhitectura
vernaculara vs. Arhitectura neo-vernaculara.
Page 1 of 20

Page 2

Arh. CUTEANU Cristian ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

DELIMITAREA ARIEI DE DISCUTIE.

In aceasta lucrare vreau sa fac prezent

subiectul atat de actual, dar netratat, al
arhitecturii vernaculare, exprimand notiunea
si domeniul ei de bataie, unde exista aceasta
arhitectura si cum poate ea supravietui.
Traind
intr-o
lume
postmoderna,
informationala, sau chiar futurista, dar care
rascoleste prin trecutul ei, din arhitectura
vernaculara avem de invatat anumite atitudini
de abordare in procesul crearii arhitecturii,
astfel
nascandu-se
arhitectura
neovernaculara.
In finalul lucrarii voi face cateva paralele
intre cele doua arhitecturi, lasand deschisa
lista si acest subiect.

A R H I T E C T U R A
V E R N A C U L A R A
PRE-TEXT.
Arhitectura vernaculara denumeste arhitectura
rurala
si
urbana,
cea
fara
arhitect,
neproiectata, facuta direct de cel ce urmeaza
a o locui, eventual cu mana de lucru,
specializata mai mult sau mai putin, a unor
mesteri.
S-ar putea spune ca notiunea este sinonima cu
ce de arhitectura populara (vernacullus in
latina inseamna indigen, domestic), dar acest
termen a fost preluat in literatura actuala de
specialitate
tocmai
pentru
a
iesi
din
ambiguitatea atributului de popular.
Noua notiune este mai precizata tehnic, este
un anume mod de a face arhitectura; ea nu se
refera nici la conotatia politica, nici la cea
propagandistica, chiar acestea pot fi luate in
considerare
pentru
nuantarea
anumitor
dimensiuni/ semnificatii. Dupa cum reiese,

termenul de arhitectura vernaculara este mai

restrans si mai operational din perspectiva
arhitecturii.
In acelasi timp, in istoria arhitecturii, prin
arhitectura populara (ca si prin termenul de
folclor) s-a desemnat mai ales arhitectura
rurala,
ceea
ce
excludea
din
discutia
arhitectura urbana de aceeasi factura care a
intrat in interesul specialistilor ceva mai
tarziu. Noua notiune evita aceasta confuzie.

CONTEXT.
Fiind facuta chiar de cei care o locuiesc,
arhitectura vernaculara reprezinta totdeauna
transpunerea directa (fara intermediar) in
forme a nevoilor practice si spirituale ale
membrilor comunitatii respective, rezultate
din modul de viata specific si din sistemul de
valori pe care comunitatiile respective il
impartasesc.
Forma casei si asezarii este prescrisa prin
traditie (este vorba de traditia vernaculara,
care se transmite din generatie in generatie
prin forme nescrise), este foarte durabila in
timp
(foarte
conservatoare)
si
exprima
automat (neteoretizat) sistemul de valori
colective
ale
tipului
de
societate
sau
comunitate care ii da nastere si careia i se
adreseaza.
Cum
societatiile
care
au
dat
nastere acestei arhitecturi sunt de regula
societati pre-moderne (mai putin dinamice si
in care exista un consens mai organic intre
individ si comunitate), sistemul de valori
este
colectiv,
impartasit
de
membri
comunitatii, iar originalitatea individuala
este limitata. De aici rezulta atat armonia
dintre individ, comunitate si mediu contruit,
cat si marea unitate formala a arhitecturii
unei comunitati (atat la nivelul asezarii cat
si in timp).
In acelasi timp, in arhitectura vernaculara
exista o anumita simbioza, intre construit si
mediul natural in care se intervine.
Page 2 of 20

INTRODUCERE.
Arhitectura vernaculara ocupa un loc central
in sufleul si mandria tuturor oamenilor si a
fost acceptata ca un produs al societatii
caracteristic
si
atractiv,
cu
o
imagine
informala, dar nu si dezordonata. Este o
arhitectura utilitara si in acelasi timp
poseda
interes
si
frumusete.
Este
o
arhitectura contemporana dar detine si memoria
istoriei societatii, este creatia timpului.
Este
o
arhitectura
nevrednica
mostenirii
omului daca nu este conservata aceasta armonie
traditionala, care defapt constituie samburele
experientei
umane.
Arhitectura
vernaculara
este expresia culturii unei comunitati, este
relatia
cu
terenul,
adaptabilitatea
si
expresia diversitatii lumii culturale.
Construirea
vernaculara
este
modalitatea
naturala in care casele comunica intre ele.
Este
un
proces
continuu
care
include
schimbarile necesare si continua adaptarea ca
un raspuns la contextul si constrangerile
mediului inconjurator. Supravietuirea acestei
traditii si arhitecturi este amenintata de
puterea economica, culturala si omogenizarea
arhitecturii.
Datorita
omogenizarii
culturii
si
globalizarii, transformarii socio- economice,
structurile
vernaculare
devin
extrem
de
vulnerabile, infruntand probleme serioase de
invechire, echilibru intern si integrare.
Pentru
aceste
cauze
trebuiesc
stabilite
principii
pentru
ingrijirea
si
protectia
mediului vernacular.

ASPECTE GENERALE.
Exemplele de arhitectura
recunoscute dupa:

vernaculara

pot

fi

1. Modalitatea in care participa cladirea

2. Caracterul
recognoscibil
regional
raspunzand mediului inconjurator

Page 3

Arh. CUTEANU Cristian ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

3. Coerenta silului de la imagine sau tipul

traditional al cladirii
4. Designul traditional constructiv transmis
pe cale informala (verbala)
5. Raspunsul categoric la functionalitate,
constrangerile sociale si de mediu
6. Aplicabilitatea
efectiva
a
sistemelor
traditionale si a merstesugariei

urta si egoista ingenuitate coophimelbauean

sau
parsiva
generozitate
ingenioas
frankgeryan)
ci
stvilit.
Consumerismul
pasiv,
ncurajat
datorit
unui
construit
laxism
ce
constituie
baza
societtii
de
consum, atinge cu aripa sa malefic (si)
arhitectura.

pilda cele ale Romei antice sau ale lui Carol

cel Mare), cand modelul era oferit de vreo
cultura ilustra, incepand cu sfarsitul sec
XIX, acest rol revine tot mai mult traditiilor
constructive populare.
Iata cateva din motivele care stau la temelia
unei reevaluari a arhitecturii populare:

Arhitectura vernacular ne reaminteste c:

Aprecierea si protejarea cu success a mediului
vernacular depinde de implicarea si suportul
comunitatilor,
utilizarea
continua
si
mentenanta.
Arhitectura vernacular produce normalitate si
ntelegere; conformndu-se realittii, gsind
rspunsuri
echilibrate,
n
armonie
cu
experienta si cu posibilittile reale, ea
refuz facilitatea originalittii cu orice
pret; creeaz locuri unde grupul devine
constient, deci se poate schimba si ameliora.
Arhitectura vernacular nu a fost, nu este si
nu
poate
fi
universal.
Universal
este
capacitatea de adaptare a limbajului su prin
utilizarea
memoriei
si
ingeniozittii
productorului de arhitectur, prin utilizarea
celei
mai
avansate
tehnologii
proprii
momentului si locului edificrii. Orict de
complex este efortul spiritual si orict de
simple sau sofisticate mijloacele tehnice, ele
rmn invizibile; n arhitectura vernacular
tehnica cea mai simpl, adus la un rafinament
extrem,
capt
maxim
valoare
estetic,
transgresnd
astfel
ctre
un
simbolism
intrinsec.
Determinat
teluric-material
si
moral
arhitectura vernacular nu se supune spre
deosebire de arhitectura cult deciziilor
princiare
si
gustului
gratuit,
nu
are
vanitatea gestului demiurgic, nu se dilueaz
n politic, economie sau religie. Este o
arhitectur liber, bogat, deschis, druit
utilizatorului.
La acest nceput de secol XXI, haosul ce
invadeaz
sigur
si
progresiv
lumea
contemporan nu are nevoie s fie expus (

- arhitectura nu este un obiect ci un cadru

vital
- imaginea nu este realitate
Arhitectura vernacular este pur si
arhitectura, iar arhitectul robul ei.

simplu

Guvernele si autoritatiile responsabile sunt

obligate
sa
recunoasca
dreptul
tuturor
comunitatiilor in vederea mentinerii stilului
de viata, pentru a proteja prin toate legiile,
administratiile si modalitatiile financiare si
de a le pasa generatiilor viitoare.

ISTORIE.
Ruptura propusa de revolutia industriala in
modurile de productie traditionale a dus la
schimbarea
in
profunzime
a
societatii
europene.
Mai
mult,
aceasta
maruntire
a
diviziunii muncii continua si azi, si nimic nu
indica vreo tendinta in sensul schimbarii
acestei evolutii. Ritmul transformarilor nu a
incetat sa se accelereze in ultimele decenii
si s-a asociat cu o acuta criza culturala de
identitate.
Poate
cea
mai
spectaculoasa
expresie
a
acesteia
se
regaseste
in
arhitectura contemporana.
Pe de alta parte, arhitectura culta nu a
incetat vreodata sa-si caute modele. A facut
aceasta mai ales in vremuri in care regruparea
la scara mare a valorilor rasturna canoanele
consacrate,
respectiv
din
noile
tehnici
constructive faceau posibila realizarea unor
forme
in
care
inainte
ar
fi
fost
de
neimaginat. Fata de vremuri mai vechi (de
Page 3 of 20

Cu multele sale fatete si, spre final, ciudata

sa
schimbare
cu
structurile
metelice
ingineresti (cum ar fi in cazul lui Tower
Bridge din London sau al Garii de Vest din
Budapeste), istorismul a dus la extenuarea
stilurilor neo. Nu se mai gasea suficient
continut semantic in sistemele stilistice
dezvoltate prin repetate reluari, in forme din
ce in ce mai jucause si mai superficiale.
Acestea nu mai aveau cum oferi un termen
(cultural) indeajuns de solid pentru a sustine
edificarea
noii
arhitecturi
a
societatii
industriale.
Nici
nu
dovedeste
mai
bine
aceasta
afirmatie,
ca
unele
lucrariprogramatic-postmoderne ale anilor 70
(de exemplu Piazza dItalia lui Charles Moore
la New Orleans 1975) care s-au marginit sa
integreze elemente formale ale arhitecturii
istorice
doar
sub
forma
unor
citate
parafrazate in materiale oarecare.
Pasind pe urmele lui John Ruskin, cultura
europeana
a
descoperit
si
celebrat
cu
entuziasm arhitectura populara. Incepand de
atunci, o constructie omeneasca putea aspira
la pretuire doar prin simpla ei vechime.
Lucrul artizanilor de odinioara sacralizeaza
obiectele lipsite de viata. La aceasta se
adauga straturile de semnificatie lasate in
urma de destinele umane care se succed in
timp. Casa unui om bun poarta o sfintenie ce
nu poate fi reannoita de oricate locuinte s-ar
inalta pe ruinele sale... . Ruskin a intuit
amenintarea
anonimitatii
multiplicate
de
produsele industriale de masa, a facut recurs
la functia vitala a memoriei si a iesit in
arena in sprijinul continuitatii culturale. E
de presupus ca el se afla la originea acelei
pietati frizand fetisismul si astfel pe buna
dreptate asociata unui sindrom patrimonial

Page 4
cu
care
contruit.

inconjuram

Arh. CUTEANU Cristian ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

astazi

patrimoniul

William Morris si grupul sau au creat miscarea

Arts and Crafts, chemata tocmai sa reaseze
artizanatul traditional pe locul pe care-l
merita.
In
1861
isi
incepe
activitatea
manufactura fondata impreuna cu Brune-Jonesc
si Dante Gabriel Rossetti si cunoscuta din
1875 sub numele de Morris & Co. Aici erau
produse mai cu seama tesaturi, sticlarie si
mobilier. Dupa cum s-a putut vedea ulterior,
procesul de anonimizare a obiectelor fabricate
a continuat nestanjenit. Produsele obtinute cu
tehnici
traditionale
si
munca
manuala
migaloasa nu le-au putut concura pe semnele
lor de calitate comparabila, dar realizate
prin mijloace industriale. Clientela care isi
putea permite sa le cumpere era, in mod
ironic,
tocmai
clasa
istarita
in
urma
expansiunii acelui mod de productie industrial
pe care miscarea Arts snd Crafts fusese
investita sa-l contracteze.
Tot in a doua jumatate a sec XIX am putut
asista la configurarea si puternica afirmare a
culturilor nationale. Sincronizarea celor doua
procese nu e nicidecum intamplatoare, daca
acceptam teoria lui Ernest Geller. Conforma
acesteia
marile
culturi
nationale
ies
biruitoare asupra culturilor locale, deoarece
noul sistem de productie industrial
necesita capacitatea de comunicare exacta si
standardizata a indivizilor ca o conditie
fundamentala
a
gradului
lor
sporit
de
mobilitate.
Construirea
programatica
a
culturilor nationale reprezentative a fost,
fara exceptie, parte a unui proiect politic de
emancipare nationala. Odata cu modernizarea
societatii in toate straturile ei, trebuia
inventata o cultura cuprinzatoare care sa
sustina sentimentele identitare ale grupului
mai larg reprezentat de natiune.
Paralel cu descoperirea arhitecturii populare,
epoca continua sa exploateze pentru o buna
bucata de vreme sistemele stilistice de-un fel
sau altul. Arhitectura ceha, bunaoara, isi
traieste propria neo_Renastere nationala

desigur. Acesta este stilul noilor cladiri

reprezentative
ale
Pragai,
ridicate
sa
celebreze renasterea culturii cehe (ca de
exemplu Muzeul national, centrul de cultura
Rudolfium,
dar
si
banca
Zivnostenska).
Proiectele de concurs pentru Parlamentul din
Budapesta, sau majoritatea Ringului vienez
sunt tot atatea exemple graitoare ale acestui
fenomen.
Marele
castigator
insa
pentru
cautarea stilului potrivit este intr-un final
arhitectura populara.
Elanurile
lui
Ruskin
in
fata
pietrelor
Venetiei, sau a unei idile din muntii Jura
sunt libere de sentimente nationale. Cand
regaseste
in
arhitectura
populara
forta
edificatoare a inaintasilor in deriva, care
vin in pelerinaj la satele ramase miraculos
traditionale in miezul revolutiei industriale,
unde cultura e inca secretata in mod spontan.
Aceste elite vor fauri noi culturi nationale
inalte din elemente disparate, preluate
stilizat si transfigurat de la mici culturi
locale.
Insa
tocmai
comparatia
cu
tonul
scrierilor
lui
Ruskin
pune
in
evidenta
influenta schemei nationale pentru a explica
interesul starnit de cultura populara.
Daca aparitia culturilor nationale nu ofera in
sine o explicatie satisfacatoare, atunci cum a
devenit arhitectura populara motivul principal
al
tuturor
tendintelor
traditionale
in
arhitectura
europeana?
Spre
deosebire
de
stilurile istorice, arhitectura populara a
fost gasita inca in viata la sfarsitul
secolului XIX de cercetatorii si artistii care
au abordat-o. Aceasta este, principala sursa a
fascinatiei
exercitate
de
arhitectura
populara, atunci ca si in prezent.
Pe de alta parte, asadar, arhitectura populara
a constituit si in unele curente ale
arhitecturii contemporane mai constituie si
azi izvor de inspiratie pentru arhitectura
nou creata. Transferul s-a facut cel mai
adesea cu mijloacele arhitecturii istorizante
si a produs universuri formale interesante
dar, in acelasi timp, arhitectura moderna.
Prin acest transfer arhitectura populara se
Page 4 of 20

transfigureaza in culta, adica inceteaza a mai

fi populara. Acest proces are loc si atunci
cand, bunaoara in cazul lui Karoly Kos sau Ion
Mincu, nu este vora doar de o arhitectura a
fatadelor de suprafata
Alta este situatia cand in a doua jumatate a
sec. nostru, si tot cu intermediere britanica

arhitectura
populara
e
integrata
ca
teritoriu
distinct
domeniului
tot
mai
cuprinzator al patrimoniului construit. In
acest fel, exemplare alese ale arhitecturii
satesti vernaculare sunt sustrase ursitei
firesti a constructiilor omenesti pentru a
beneficia, asemeni capodoperelor arhitecturii
culte, de destinul de exceptie al monumentelor
istorice. Ele vor fi de acum cercetate,
conservate, mentinute, restaurate si puse in
valoare. Insa in timp ce, in cazul celorlalte
categorii de patrimoniu construit, rezolvarea
problemei functiunii, desi rareori simpla,
poate
opta
de
regula
intremai
multe
alternative de reintegrare, in cazul caselor
taranesti, a cladirilor gospodaresti, morilor,
bisericilor
si
clopotnitelor
satesti,
pierderea functiunilor originare echivaleaza
cel mai adesea cu reducerea acestor edificii
la conditia obiectului de muzeu. Altfel spus,
desi ramane populara, constructia inceteaza in
acest caz a mai indeplini o functie de
arhitectura in sensul de locuire.
Rezumand cele de sus: cu toate ca arhitectura
populara reprezinta pentru noi singurul model
arhitectural inca viu si relativ apropiat in
timp,
ea
nu
poate
fi
nici
conservata
consecvent, pentru ca in lipsa functiunii sale
traditionale incremeneste, schimbandu-se pe
loc in curiozitate culturala.
Nu este vorba de a nega importanta pentru
istoria culturii a noilor sau vechilor stiluri
arhitecturale neo-vernaculare, sau de a
desconsidera pastrarea in chip de tezaur rar
si evanescent a caselor si ansamblurilor
satesti exceptionale. Daca seamana mai curand
cu o splendida colectie de cochilii decat cu
un sat adevarat, totusi satul Hollk este
demn de nestirbita noastra admiratie datorita

Page 5

Arh. CUTEANU Cristian ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

mularii
in
peisaj,
armoniei
proportilor,
maiestriei
detaliilor
sale.
Mediu
nostru
conostruit ar fi incomparabil mai sarac fara
creatiilor
unor
mari
precum
Mincu,
Ks,
Plecnik sau Gaudi. Este vorba in schimb de
nevoia de a pasi mai departe decat simpla
luare la cunostinta. Conservarea respectuoasa
si restaurarea coompetenta sunt doar primul
pas
spre
integrarea
activa
si
totodata
creatoare a traditiilor constructive populare.

CRIZA ARHITECTURII VERNACULARE.

Se refera la disparitia acestui mod de
edificare, odata cu societatea moderna, din
multe ratiuni. Ceea ce nu inseamna ca nu
exista forme contemporane de vernacular, al
caror studiu este in curs si de la care se
asteapta anumite idei care sa ajute adecvarea
proiectului contemporan, de arhitectura la
nevoile utilizatorilor si la mediul natural.

SUPRAVIETUIREA SAU NU.

IN SITU.
Una din trasaturile specifice ale istoriei
noastre regionale est-europene este ca
procesul de transformare a satelor, practic
incheiat in nordul si vestul Europei. La noi a
intarziat cu cateva decenii. In Elvetia sau
Germania, constructiile satesti salvate si
mentinute in mod exemplar sunt locuite mai
ales de oraseni, sau daca locuitorii sunt inca
agricultori, modul lor de viata este atat de
urbanizat, incat putetm vorbi de sate doar
intr-un sens foarte larg sau mai bine spus
foste sate. In schimb, in Europa rasariteana,
satele continua sa mai existe nu doar in forma
lor fizica, ci si cu un mod de viata inca
asemanator
vremurilor
pre-industriale,
incluzand practicarea a numeroase tehnici si
mestesuguri traditionale. Aici se ascunde un
soi special de patrimoniu cultural, pretios
pentru intreaga cultura europeana.

In acest loc este util a reaminti un exemplu

deja des citat. In Japonia, mesterii care
reconstruiesc in mod ritual templele shinto,
respectiv
maiestria
lor,
beneficiaza
in
legislatie de denumirea de tezaur national
intangibil. Dar aceasta formulare nu face
decat sa accentueze si mai mult fragilitatea
unei
cunoasteri
altminteri
condamnate
la
uitare, caracterul artificial al mentinerii
sale
in
viata.
Sentimentul
identitatii
religioase si culturale ii impinde pe japonezi
sa
extraga
in
acest
chip
mestesugurile
traditionale din fluxul natural al istoriei.
Noi in Europa, ar trebui sa ocrotim acest soi
de traditii inca ne-uitate pentru ca ele
constituie un mijloc de a pastra vie o
competenta
de
a
edifica
inteleasa
ca
fondatoare antropologic.
In
consecinta,
mentinerea
in
viata
a
maiestriilor traditionale nu este numai una
din componentele posibile, ci si una cruciala,
nu doar a conservarii monumentelor ci si a
culturii contemporane in ansamblul ei. Cat
timp le mentinem vii, precum japonezii, cu un
scop bine definit, ramanem pe un teritoriu
limitat religios, stiintific sau artistic.
Daca
insa
incercam
sa
restituim
aceste
maiestrii,
bunaoara,
prin
intermediul
educatiei
elementare,
oamenii
(nespecialisti)interesati de ele, atunci poate
izbutim
sa
canalizam
intr-o
directie
fructuoasa
creativitatea
naturala,
simtul
instinctiv
pentru
frumos,
nevoia
nepretentioasa de expresie.
Atunci, creatorul popular anonim poate va
umple cu grafifti doar peretii frusti de beton
ai pasajului subteran urban, nu si gardul de
zidarie al castelului baroc restaurat cu mari
cheltuieli. Sau poate pentru propria placere,
dar si din economie, va confectiona singur
caramizile noii sale case, ii va despica
sindrila, ii va ciopli capetele de grinda.
Prelucrarea estetica a problemei trebuie sa
fie doar un stadiu intermediar. Azi e deja de
domeniul
absolutului
ca
cercetarea,
sistematizarea,
descrierea
si
analiza
Page 5 of 20

traditiilor constructive taranesti constituie

o resursa imensa (desi nu inepuizabila) pentru
cultura edificatoare contemporana. Insa partea
cea
mai
pretioasa
si
totodata
cea
mai
amenintata
a
acestor
traditii,
anume
spontaneitatea
lor
se
refuza
cunoasterii
rationale. Tocmai desfigurarea cu contructii
noi a satelor, pe buna dreptate deplansa de
specialisti, dovedeste ca impulsul edificator
nu a disparut. Doar a luat-o razna. Noul
folclor,
cat
exista,
este
urban
si
postindustrial.
Daca
dorim
sa
facem
sa
supravietuiasca traditiile populare, nu doar
prin programe de conservare is restaurare ci
si in fiinta lor naturala, o putem face
numai prin strategii educationale de lunga
durata.

PRINCIPII DE CONSERVARE.
1. Conservarea
cladirilor
vernaculare
trebuie avuta in grija de expertise
multidisciplinare deoarece recunoasterea
inevitabilitatii
schimbarii
si
dezvoltarii,
nevoia
de
a
respecta
identitatea culturala a comunitatilor.
2. Lucrarile contemporane asupra cladirilor
vernacular, grupuri si asezari, trebuie
sa
respecte
calorile
cultural
si
caracterul traditional.
3. Vernacularitatea este reprezentata doar
individual de structure singular si este
cel mai bine conservata prin mentenanta
si
conservarea grupurilor si asezarilor
caracterului reprezentativ, regiune cu
regiune.
4. Arhitectura
vernaculara
este
parte
integral a peisajului cultural si aceasta
relatie trebuie luata in considerare in
dezvoltarea modului de conservare.
5. Vernacularitatea nu adopta doar modul
fizic si realizarea de cladiri, structure
si spatii, dar modul in care sunt
utilizate si intelese, traditiatii si
asociatiile intangibile atasate acestora.

Page 6

Arh. CUTEANU Cristian ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

INDRUMARE PRACTICA.
1. Cercetare si documentare
Orice
interventie
fizica
pe
structuri
vernaculare, trebuie facuta cu circumspectie
si trebuie precedata de o analiza amanuntita a
stilului, formei si structurii ei. Acest
document
trebuie
stocat
intr-o
arhiva
accesibila.
2. Situri, peisaje si grupuri de cladiri
Interventiile asupra structurilor vernacular
trebuie realizata cu atentie si intr-o maniera
care va respecta si mentine integrarea in
situ, relationarea psihologica si peisajului
cultural, si al unei structure cu alta.
3. Sistem traditional de cladire
Continuarea
sistemelor
traditionale
de
construire
si
pricepere
mestesugareasca,
asociata
cu
vernacularitatea,
este
fundamentala
pentru
expresivitatea
vernacularului si esentiala pentru repararea
si restaurarea acestor structure. Asemenea
indemanari ar trebui retinute, inregistrate si
pasate unei nou generatii de meseriasi si
constructori, educati si sa urmeze cursuri de
specialitate.
4. Refacerea materialelor si de fragmente.
Modificarile care sunt legitime si raspund
nevoilor contemporane ar trebui realizate prin
introducerea
de
material
care
pastreaza
consistenta expresiei, aparentei texturii si
forma
prin
structura
si
consistent
materialelor.
5. Adaptarea.
Adaptarea
si
reutilizarea
structurilor
vernaculare ar trebui realizate intr-o maniera
care
sa
respecte
integrarea
structurii,
caracterului si formei, fiind in celasi timp
si compatibile cu standardele de trai. Unde nu
exista intreruperi in continuarea utilizarii
formelor vernaculare, codul eticii poate servi
ca un instrument de interventie.

Schimbarile de-a lungul timpului ar trebui

appreciate si intelese ca aspect importante
ale arhitecturii vernacular. Conform tuturor
partilor
unei
cladiri
dintr-o
singura
perioada, nu va fi in mod normal tinta
interventiei vernacular.
7. Cursuri intensive.
In loc de a conserca valorile cultural ale
expresiei vernacular, guvernul, autoritatiile
responsabile, grupuri si organizatii trebuie
sa puna accent pe:
1. Programe educationale pentru conservatori
in principiile vernacular
2. Cursuri
intensive
pentru
asistenta
comunitatiilo si mentinerea sistemelor
traditionale, materiale si mestesugarit
3. Programe
de
informare
care
sa
imbunatateasca
constiinta
publica
a
vernacularitatii,
inspecial
printre
generatia noua
4. Retele
regionale
printer
arhitecturi
vernaculare pentru a schimba pareri si
experiente.
In ordinea cronologica a lucrurilor, prima
arhitectura este cea pe care oamenii si-au
facut-o
singuri,
fara
ajutorul
unui
specialist,
cea
pe
care
o
numim
uzual
arhitectura polulara. De altfel, aceasta forma
de arhitectura (perfect inclusa in definitia
contemporana
a
arhitecturii)
este
in
continuare foarte prezenta in mult zone ale
lumii,
chiar
daca
in
zonele
dezvoltate
economic, ea poate sa fi fost inlocuita de
arhitectura facuta de specialisti.

Caracteristici:
- forma admisa este prescrisa prin traditie =>
exprima sistemul de valori colective ale
tipului de societate.
- traditia = transmisia orala a normelor,
comportamentelor, atitudinilor corespunzatoare
sistemului
de
valori
ale
colectivitatii
respective si a tot ce presupune acumularea
productiilor si institutiilor colectivitatii
respective.
Transmitere:
- prin transmisie orala, face parte din
educatie inca de la nastere, din procesul de
socializare
a
individului
(enculturatie);
uneori (cazul vernacularului indigen) se face
si
prin
imprumuturi/schimburi
culturale
(aculturatie)
- traditia = acord comun => are valoare de
lege = autoritate colectiva
procedeaza
prin
modele
formale
prescrise) = forme admise care se
si/sau se ajusteaza => variatiuni

(forme
preiau

- societati foarte traditionaliste => forma

prescrisa de traditie e foarte rezistente
(inovatia nu este o valoare pozitiva)
fara
pretentii
estetice
si
teoretice
(intentiile artistice nu sint conceptualizate,
uneori nu exista nici vocabular tehnic)
Utilizare

Pe
parcursul
XX-lea
studiul
acestei
arhitecturi, a adus schimbari in atitudinea
arhitectiilor fata de edificare. Si se pare ca
mai avem inca ceva de invatat de aici, tocmai
in aceasta societate informationala.

6. Schimbari si restaurari periodice.

Page 6 of 20

- raspunde totdeauna modului de viata specific

al societatii si valorilor acesteia

Page 7

Arh. CUTEANU Cristian ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

ARHITECTURA CULTA
Arhitectura culta/nalta este practicata de
specialist, care elaboreaza un proiect. El
apartine unei culturi de specialitate care se
transmite prin diferite forme de nvatamant.
Este constient orientat catre scopul de a
produce
o
impresie
(de
dominare
asupra
maselor, de placere estetic , de suscitare a
respectului grupurilor rafinate, de elita, de
a exprima individualitatea, etc.) si este
teoretizat .
Si arhitectura culta si are propria traditie
care se transmite n general prin forme de
nvatamant prin contacte culturale constient
dirijate.
Spre
deosebire
de
traditia
vernaculara,
traditia
culta
este
caracterizata
prin
dinamism formal si inventivitate (chiar daca
exista limbaje arhitecturale si tipuri formale
care au avut o mare persistenta n timp).
Ceea ce ne intereseaza pentru moment este
faptul ca ntre utilizatori si arhitectura
care le este dat spre folosire se interpune
att sistemul de valori al unei culturi de
specialitate
(antropologii
o
numesc
o
subcultura , nu n sens peiorativ, ci n
sensul ca este mai putin dect acel ansamblu
care nglobeaza toate manifestarile, materiale
si spirituale ale unei societti, adica sensul
larg al notiunii de cultura), ct si un
personaj de arhitectul de care o reprezinta.
Se poate spune ca arhitectura culta procedeaz
printr-un ansamblu de cunostinte de breasla
teoretice si practice) care mediaza exprimarea
prin forme a necesitailor sociale, economice,
politice ale momentului, ansamblu pe care
unii autori l numesc modele arhitecturale.
Circulatia
acestor
modele
teoretice
si
formale, care de obicei snt generate n
diverse nuclee culturale puternice, explica
dezvoltarea arhitecturala a diverselor locuri
n care ele snt preluate, interpretate,
mbogatite, uneori capata alte semnificatii.
Criza arhitecturii culte este de cu totul alt
factura dect cea a arhitecturii vernaculare.
Ne intereseaz pentru moment doua dimensiuni

importante
care
rezulta
din
paralela
cu
arhitectura vernaculara:

Relatia
cu
mediul
natural,
pe
care
dezvoltarea moderna risca sa o distruga (ceea
ce
nu
se
prea
ntmpla
n
arhitectura
vernacular unde se stabileste un echilibru cu
mediul natural).
Extras
dintr-un
celebru
pamflet
arhitectului austriac Adolf Loos:

al

Vreti sa va lasati condusi pe malul unui lac

n Alpi? Cerul este albastru, apa verde, totul
se odihneste ntr-o pace profunda. Muntii si
norii se reflecta n apa, la fel si casele,
fermele si capelele, care nu parasite din mna
omului, ci din acelasi atelier divin care a
faurit si muntii si arborii, si norii si
cerul.
Dar ce este aceasta? O nota falsa tulbura
acordul.
Printre
casele
ranilor,
o
vila
lanseaz un strigat dezagreabil si inutil. Este
opera unui arhitect. A unui arhitect bun sau a
unuia prost? Nu stiu. Stiu numai ca nu mai e
nici pace, nici tihna, nici frumusete. Cum se
face ca opera unui arhitect, bun sau prost,
murdareste lacul? (LOOS, Adolf, Architecture
(1918), n Paroles dans le vide (+Chroniques
...Autres chroniques, Malgr tout), Editions
Champ Libre, Paris, 1979)
De aici pana la dezechilibrul ecologic, n
care are si arhitectura are partea ei de vina,
se desfaoara o lunga lista de discordante
ntre mediul natural si cel artificial, care
reprezinta probleme cheie ale arhitecturii
contempoane.

Relatia
cu
necesitaile
utilizatorilor,
carora
arhitectura
moderna
s-a
dovedit
incapabila sa le raspund ntr-o anumit masura.
Tocmai
pentru
ca
ntre
arhitectura
si
utilizator se interpune un tert, arhitectul,
poate sa apara o discrepanta ntre forma
creata de arhitect (cladire, spatiu urban,
etc.)
n
concordanta
cu
cultura
sa
de
specialitate si valorile si modul de viata
real la care aspira utilizatorii. In acest
caz, se produce o criza (criza care nu poate
aparea n cazul arhitecturii vernaculare).
Page 7 of 20

Se poate obiecta ca arhitectul trebuie sa

cunoasca ceea ce are nevoie utilizatorul, dar
aceasta nu este totdeauna posibil (din varii
motive), mai ales atunci cnd utilizatorul
reprezinta o masa anonima de oameni pentru
care
arhitectul
trebuie
totusi
sa
construiasca.
Se mai poate chiar ca arhitectul sa creada ca
stie ceea ce este bine sa le livreze acestor
oameni, pentru ca asa a fost nvatat, pentru
ca aplica o anume teorie si raspunde unor
anumite necesitati.
Acest lucru s-a petrecut n arhitectura lumii,
cu precadere dupa cel de al doilea razboi
mondial, cand constructia de locuinte s-a
facut majoritar n cartiere cenusii. Acestea
reprezinta exemple locale ale asa numitului
urbanism liber. Ele exista, n diferite
proportii (n general mari), n toate orasele
din lume. Dupa o vreme, s-a constatat ca
oamenii
nu
se
simt
bine,
ca
se
simt
dezorientati, ca se simt frustrati si nu se
pot
atasa
de
locurile
respective,
ca
criminalitatea este crescuta (ca si alte forme
de comportamente deviante), ca postasul nu
gaseste adresele, cu att mai putin musafirul
care vine n vizita ... Deci nu corespund
necesitailor reale ale celor pentru care au
fost construite.
Aceste nemultumiri i-au facut pe arhitecti sasi re-gandeasca critic propria meserie si
menire.
Directiile
acestei
retrospectii
critice au fost ( si sunt) multe si reprezinta
dimensiuni ale arhitecturii contemporane. Una
dintre ele, foarte prezenta, este legata
tocmai de recursul din perspectiva actuala la
arhitectura vernaculara. Acest recurs ia doua
directii pricipale:
1. Patrimonializarea: recunoasterea institu
ionalizata
a
calitatii
acestei
arhitecturi prin introducerea celor mai
valoroase exemplare (cladiri, ansambluri,
situri) pe Lista monumentelor istorice
si, prin aceasta, instituirea unui regim
special de protectie si prezervare a
acestora.
2. Modul n care acest patrimoniu poate fi
conservat fara sa devina numai un exponat
de muzeu, sa se mumifice, ramne una

Page 8

Arh. CUTEANU Cristian ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

dintre chestiunile care

arhitecturala actuala .
DIFERENTE
CEA CULTA

DINTRE

ARHITECTURA

preocupa

lumea

VERNACULARA

SI

1. Alegerea formei

a.v.
- forma admisa este prescrisa prin traditie
exprima sistemul de valori colective ale
tipului de societate.
- traditia = transmisia orala a normelor,
comportamentelor, atitudinilor corespunzatoare
sistemului
de
valori
ale
colectivitatii
respective si a tot ce presupune acumularea
productiilor si institutiilor colectivitatii
respective.

a.c.
- forma este inventia unei subculturi (in
sens de sub-parte a unei culturi, nu in sens
peiorativ) profesionale exprima valorile
acestei culturi de elita.
2. Transmisia formei
a.v.
- prin transmisie orala, face parte din
educatie inca de la nastere, din procesul de
socializare
a
individului
(enculturatie);
uneori (cazul vernacularului indigen) se face
si
prin
imprumuturi/schimburi
culturale
(aculturatie)
- traditia = acord comun are valoare de lege
= autoritate colectiva
procedeaza
prin
modele
formale
(forme
prescrise) = forme admise care se preiau
si/sau se ajusteaza variatiuni
- societati foarte traditionaliste forma
prescrisa de traditie e foarte rezistenta
(inovatia nu este o valoare pozitiva)
fara
pretentii
estetice
si
teoretice
(intentiile artistice nu sint conceptualizate,
uneori nu exista nici vocabular tehnic)
a.c.
- si aici exista o traditie, dar este scrisa,
teoretizata si transmisa prin diferite forme
de invatamint
- se transmite si prin schimburi culturale
(aculturatie)

- este constient orientata catre scopul de a

produce
o
impresie
(de
dominare
asupra
maselor, sau de placere estetica, de suscitare
a respectului grupurilor rafinate, de elita,
etc.) si teoretizata ca atare
- procedeaza prin modele teoretice si formale
=
modele
arhitecturale=

ansamblu
de
cunostiinte de breasla care mediaza exprimarea
prin forme a necesitatilor sociale, economice,
politice
ale
momentului
(dupa
Castex
&
Pannerai)
caracterizata
prin
dinamism
formal
si
inventivitate

- ~75 % din constructia de locuinte in

lume = vernaculara
- reglarea pietii cu ajutorul vernacularului
limbajul vernacular al tipurilor
- soft architecture

3. Forma in utilizare

a.v.
- raspunde totdeauna modului de viata specific
al societatii si valorilor acesteia
a.c.
- intre utilizatori si forma interpunindu-se
sistemul
de
valori
ale
subculturii
de
specialitate, poate aparea o discrepanta intre
forma creata si valorile si modul de viata al
utilizatorilor criza (ex. orasul Cartei de
la Atena = urbanismul liber)

1. Clima si nevoia de adapost

a. Enuntul determinist
b.
Exemple
care
contrazic
determinarea
formei din acest punct de vedere
Desi in general exista o adaptare
climatica, se poate demonstra ca alegerea
formei nu este conditionata numai de clima,
iar acelorasi conditii climatice li se poate
raspunde prin forme foarte diferite.

C. Societatea moderna si vernacularul modern

1. Cind traditia vernaculara dispare
cauzele disparitiei:
- accentuarea specializarii si diferentierii
societatii
tipuri
de
constructii
in
numar
si
complexitate foarte mare
- pierderea sistemului de valori comun si
cresterea individualismului
rezultate:
- inlocuirea regulii acceptate a traditiei
prin controlul institutionalizat (coduri,
regulamente, legislatie)
- ordinii morale i se substituie ordinea
tehnica
- cultura originalitatii
- habitatul in criza
2. Exista un vernacularul modern?
- cultura de masa
Page 8 of 20

FORMA IN ARHITECTURA VERNACULARA

dupa Amos Rapoport, House, Form and Culture
(Une anthropologie de la maison)
A. Critica teoriilor
forma in arhitectura

deterministe

privind

2. Materialele, constructia, tehnologia

a. Enuntul determinist
b.
Exemple
care
contrazic
determinarea
formei din acest punct de vedere
Omul nu face neaparat ceva pentru ca
stie sa-l faca, iar aceleasi materiale pot da
nastere la forme foarte diferite.
3. Situl
a. Enuntul determinist
b.
Exemple
care
contrazic
determinarea
formei din acest punct de vedere
Situri diferite dau nastere la forme
asemanatoare, iar situri similare la forme
diferite

intelegerea
sitului
in
sens
spiritual face ca efectele produse de sit sa
fie mai ales de ordin cultural (se va relua la
perspectiva contextualista).
4. Economia
a. Enuntul determinist
b.
Exemple
care
contrazic
determinarea
formei din acest punct de vedere

Page 9

Arh. CUTEANU Cristian ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

Se poate demonstra ca in societatile de

penurie factorii economici nu sint dominanti,
ci invers chiar.
5. Religia
a. Enuntul determinist
b.Exemple care contrazic determinarea formei
din acest punct de vedere
Se poate demonstra ca alegerea formei
este acompaniata de o alegere de simboluri,
dar ofera mai degraba o gama de posibilitati
si este chiar mai putin determinista decit
explicatiile materialiste date formei.
6. Concluzii
Explicatia
determinista
a
formei
este
insuficienta.
In
interactiunea
dintre
om
(cu
toate
determinarile sale) si mediu (cu toate
determinarile acestuia), producerea formei
implica totdeauna o alegere, conforma cu
sistemul
de
valori,
tabu-urilor,
obisnuintelor,
cailor
traditionale
ale
culturii, matricii culturale.
Omul a fost un animal creator de simboluri
inainte sa fie un animal creator de unelte
a devenit un specialist al mitului,
religiei, riturilor, inainte de a deveni un
specialist
al
aspectelor
materiale
ale
culturii (Mumford, Lewis: Arts & Techniques)

B. Teoria posibilista privind alegerea formei

1. Continutul formularii posibiliste
a. Forma = rezultat al unei alegeri in
cadrul interactiunii om-mediu
- mediul ofera posibilitati
- omul alege
b. Alegerea este influentata de:
- factori primari = un filtru de
natura socio-culturala
- factori modificatori cu diferite grade
de constringere:
in
societatile
traditionale:
nevoile rezultate din natura umana,
situl, clima, tehnicile si materiile
prime limitate, lipsa surplusului
economic, forta traditiei

- in societatile moderne:
- unele din cele anterioare
dispar sau sint compensate de
dezvoltarea tehnologica,
- se adauga: densitatea si
numarul
mare,
institutionalizarea controlului
prin coduri, regulamente, legi,
organismele
de
planificare,
zoning-ul,
exigentele
financiare
ale
bancilor,
societatilor
de
imprumut,
companiilor de asigurare, etc.
Oricite constringeri ar exista, exista
totdeauna si o posibilitate de alegere
c. Locuinta si asezarea
= mijloace concrete pentru perpetuarea
modului de viata.
=
expresia
manifesta
a
importantei
acordate diferitelor aspecte de viata si
a
diferitelor
moduri
de
a
percepe
realitatea.
= traduce aspiratia unui grup la un
ambient ideal (de natura simbolica).
Valoarea simbolica este importanta pentru ca
simbolul
permite
unei
culturi
sa-si
concretizeze ideile si sentimentele.
2. Factorii socio-culturali
a. Definitie:
= comportamente si atitudini colective
care se raporteaza la anumite modele
culturale
= (dupa Redfield) = ansamblul de concepte
de:
cultura
(ansamblu
de
idei,
institutii, activitati avind forta
de conventie in societate)
etos
(fizionomia
morala
caracteristica a unui popor/grup)
- conceptia despre lume (maniera
caracteristica in care un popor/grup
vede lumea)
- caracterul national (tipul de
personalitate de baza care apare in
general intr-o societate) -> e de
discutat in contextul actual, care
pune in evidenta multiculturalitatea
in interiorul nationalului, daca
Page 9 of 20

acest concept nu e depasit, daca nu

e vorba mai degraba de un caracter
regional (a se vedea bibliografia).
b. Exemplificare pentru modul in care
religia - ca factor socio-cultural - poate
influenta alegerea formei
imaginea
cosmica
asupra
lumii
reflectata
la
nivelul
cel
mai
general
al
societatii - orasul ca imago mundi
- in orientarea rituala a caselor
- atitudini simbolice in interiorul casei
- zoning determinat religios, etc.
Pentru a intelege casele/asezarea, adica
alegerea formei arhitecturale trebuie intelese
esenta, semnificatiile, valorile profunde ale
unei culturi.
3.
Forma
nu
raspunde
direct
aspectelor/nevoilor
concrete
ci
le
filtreaza/interpreteaza
conform
matricei
culturale specifice
a. Diversele nevoi fundamentale (respiratie,
hrana, odihna, confort, cistig al existentei,
igiena, etc.)
b. Structura familiei
c. Rolul femeii
d. Intimitatea
- in interior
- in raport cu exteriorul relatia casastrada
e. Teritorialitatea
- separatia domeniilor
- public
- privat
- importanta pragului
f. Relatiile sociale
- nevoia de intilnire
- locul de intilnire
- orientarea
g. Relatia casa-asezare:
- schematizarea a doua pozitii/traditii
limita:
g.1.- aglomerarea este privita ca
totalitate a cadrului de viata in
care locuinta reprezinta numai o
parte mai concentrata si mai privata
- specifica grosso-modo culturilor
de factura europeana

Page 10

Arh. CUTEANU Cristian ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

- in acest caz, tranzitia

public-privat este foarte
importanta
g.2.locuinta
este
totalitatea
cadrului de viata, iar aglomerarea
este
vazuta
numai
ca
un
tesut
conectiv.
- discutii pe marginea acestui aspect in
cultura urbanistica moderna vs. traditia
vernaculara europeana

C. Factori de persistenta si schimbare

natura omului si a institutiilor sale
raport cu alegerea formei

in
in

Teoria posibilista si primatul factorilor

socio-culturali,
care
iau
forme
istorice
schimbatoare, conduc aparent la un relativism
exagerat.
Exista totusi argumente care duc la ideea de
persistenta a anumitor forme de comportament
si de mod de viata:
- faptul ca ca diferite forme isi
pastreaza valabilitatea mult dupa ce
cultura care le-a dat nastere a disparut,
- locuinte sau aglomerari sint inca
utilizabile
chiar
daca
semnificatia
acordata formelor s-a schimbat.
1. Natura biologica a omului = factor de
persistenta anumite nevoi sint permanente,
chiar
daca
sint
interpretate
diferit
in
diverse culturi
2.
Natura
duala
a
perceptiei
comportamentului:
= innascute constante
= culturale schimbatoare

si

3. Cercetarile antropologice arata ca:

- nevoile biologice fundamentale,
- nevoia de stimulare si satisfactie
senzoriala,
- nevoia psihologica de securitate,
- nevoia de comunicare,
- impulsurile religioase si rituale,
- tendinta de creare a simbolurilor,
- nevoia de identitate,

instinctul
intimitate

teritorial

si

nevoia

de

sint:

- tarile dezvoltate
- neglijarea microdimensiunilor
- orasul ca patchwork

permanente si esentiale grad mare

de constringere
formele
pe
care
le
iau
sint
culturale schimbatoare
De aici: natura simbolica a relatiei omului cu
mediul sau de viata.

2. Specificitatile locale amenintate

globalizare, un subiect deschis

de

VERNACULAR VERSUS ACADEMIC (CULT)

VERNACULARUL PENTRU ARHITECTURA CULTA

1. Vernacularul ca origine a arhitecturii
culte
- sursa pentru a.c. (Gheorghe CurinschiVorona, Arhitectura comparata)
- mostenire ornamentala transfigurata
2. Vernacularul ca sursa de inspiratie pentru
arhitectura culta
- optiuni individuale
- cautarile nationale programatice in
arhitectura
- limite si pericole
- exemple
discutie
despre
arhitectura
neoromaneasca
si
despre
specificul
national
- regional si universal
- regionalismul critic
- cercetarea antropologica ca fundament
al proiectului
3. Strategii de conlucrare dintre arhitectura
culta si vernacular azi:
- forme dirijate de vernacular:
- participarea
- community architecture
- dezvoltarea durabila / abordarea ecologica
LECTIA MORALA SI DEONTOLOGICA A VERNACULARULUI
1. Avertismentele antropologiei
- tarile in curs de dezvoltare
- aculturatia
- pericolul importului de modele
Page 10 of 20

Diferenta intre arhitectura vernaculara si cea

academica (culta) nu a fost atat de importanta
in
trecut
ca
acum,
in
prezent.
Ambele
modalitati de gandire asupra edificarii, in
trecut, sunt foarte asemenetoare, caci modul
vernacular a fost sursa modului academic.
In
peisajul
arhitectural
al
oraselor
si
satelor gandirea vernaculara alaturi de
lalatele si bisericile a caror stil original
era international armonizat cu spatiul
inconjurator intr-un sens real si psihologic.
Ambele materiale si tehnici de constructie au
fost similare, cu rezultatul ca amandoua au
generat rapid si profund un rezultat estetic,
armonios si complementar.
In buna pastrare a satelor datand din Evul
Mediu, este usor a remarca urmatoarele:
Cladirile proiectate de arhitectii tineri
academici si construite de mesterii acelor
perioade, desi aveau implementate stiluri
straine au luat caracteristicile locale si
au devenit o sinteza a conceptelor particulare
ale spatiului, structurii, formei si functiei.
Dupa Renastere, prapastia intre arhitectura ca
si
cariera
profesionala
si
arhitectura
vernaculara s-a accentuat tot mai mult in
ciuda
a
catorva
intentii
de
coexistenta
armonioasa si imbogatire mutuala emanata de
ambele parti.
In mediul cultural, larg si sigur, pot exista
cladiri academice,
completandu-se intre ele,
care
au
clare
legaturi
cu
cladirile
vernaculare, care fiecare arata una catre
cealalta mutatia originara. Aceste cladiri se
afla in aceeasi relationare catre origine,

Page 11

Arh. CUTEANU Cristian ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

precum modul varnacular il are catre Natura

aceasta
fiind
pozitia
delicata,
statut
tensionat
dialectic
ce
conceptualizeaza,
tensioneaza si reinventeaza echilibrul dintre
arhitectura si mediul inconjurator, dintre
civilizatie si natura.
Cladirile vernaculare se integreaza in natura
pentru ca ultima sa importanta este functia ca
un
contrapunct
pentru
munca
artizanala,
catalogand arhitectura vernaculara ca un gol
astazi, balanta fragila ce a fost pastrata
decenii, a fost distrusa si imprastiata de
arhitectura moderna.
Dominand
functionalismul,
rationalismul,
paradoxalul, deriva din modul vernacular ca un
rezultat
al
mixarii
de
noi
materiale
industriale. Rezultatul este un nou stadiu al
arhitecturii moderne:
arhitectura academica
moderna, care nu mai este confruntata estetic
de arhitectura vernaculara timpurie ori de
natura.
Standardizarea, simplitatea si
puritatea
liniei,
si
universalitatea
modelelor
arhitecturale,
toate
acestea
conduc
la
atitudini contemporane ce ignora sau neaga
relatia vernacular-natura, fara a substitui
noi valori estetice.
Noi cladiri in stilul academic nu sunt
implicate
in
vreun
dialog
cu
trecutul
arhitectural, daca nu vernacular sau istoric.
Cand criteriile moderne vin sa domine, stilul
vernacular este mai degraba abandonat sau
expulzat ca nelegitim; ceea ce pare mai
degraba relevant este falsa diversitate a
modelelor neovernaculare.
Aceste modele nu au radacini si nu compenseaza
lipsa de calitate estetica ce defineste bazica
relatie de abordare.
Ultima si cea mai rea consecinta a acestui
roces istoric este ca arhitectura vernaculara
insasi
este
supusa
reconstruirii
(uneori
numita restaurare) in stilul academic modern.
Acesta
distruge
esenta
antropologica
si
estetica a arhitecturii vernaculare.

Modul
academic
modern
domina
arhitectura
urbana
in
toata
lumea,
cu
arhitectura
vernaculara atarnand doar in unele regiuni din
lumea-treia.
Ca
o
consecventa
calitatea
estetica naturala a arhitecturii vernaculare a
fost mutata, substituita de un rationalism
neovernacular urat si kitsch-os.
Cladirile de locuite si-au pierdut calitatea
antropologica,
iremediabila,
asemanator
cu
casele vernaculare, si totul in numele unei
presupuse notiuni functionale de confort.
Impreuna
cu
degradarile
conceptului
de
locuite,
se
alatura
seioasa
degradare
a
calitatii vietii fiintei umane contemporane.
Este clar, desi dificil de a masura, ca
integrarea estetica si antropologica a caselor
de lemn a unei ferme se armonizeaza precum o
face cladirile anexe (dependintele) cu mediul
inconjurator este este infinit superior fata
de un bloc de beton de locuit ori un motel.
Chiar o tendinta mai eroica de a contopi
modernul cu vernacularul prin modelul casei
taranesti cu ornamente cu pseudo-ville s-au
revelat in scurt timp a fi creatii de replici
ornamentale.
Silurile Neovernaculare europene sunt exemple
bune de cum trasaturile populare superficiale
nu pot atinge esteticul modul vernacular fara
a deriva totul intr-o pastisa. De exemplu,
autorii de ville moderne, utilizand materiale
din arhitectura vernaculara si pretinzand sa
integreze casele intr-un mediu natural (Frank
Lloyd
Wright's
"Fallingwater")
sunt
indisponibile majoritatii oamenilor, si este
neclar daca ating ceva estetic.
Daca vrem sa intelegem ideile de baza a
constructiei
ce
se
manifeste
in
modul
vernacular al arhitecturii idei ce au fost
comentate admirabil de o varietate de autori,
de la poeta Rainer Maria Rilke la filosoful
Martin Heidegger si la eseistul henry David
Thoreau, de la scriitorul James Agee la
urbanistul Charles Alexander si la o multime
de altii este necesar sa extragem trasaturile
care inevitabil in fiecare colt al lumii, au
Page 11 of 20

produs
cladiri
locuibile
antropologic si estetic.

ce

Cele cinci principii caracteristice

bazei modului vernacular sunt:

satisfac

propuse

1. Constructorii,
indiferent
ca
sunt
artizani sau viitorii locatari sunt nonprofesionali
2. Sa fie o adaptare armonioasa, utilizand
materiale naturale, din spatiul local
geografic
3. Cladirile existente implica o gandire
intuitiva, fara schite-proiecte, si este
deschisa
unor
madificari
ulterioare,
precum este uzual cu anexele unei ferme.
4. Sa existe un echilibru social/economic,
functional si estetic.
5. Pattern-urile arhitecturale si stilurile
sunt
supuse
unei
evolutii
incete
a
stilului
traditional
corespunzator
regiunii etnice.
Aceste principii ce nu fac abatere de a
descrie ori defini midul vernacular, conform
oricaror
criterii
stintifice
stricte,
puncteaza
bazicele
conditii
catre
o
o
arhitectura
vernaculara
adevarata
si
supravietuirea acesteia este in directa
opozitie cu tot un set de cinci principii ale
arhitecturii academice:
1. Constructorii
sunt
profesionisti,
cu
specialitati tehnice
2. Nu exista modificari, ostile intrun sens
formal catre mediul inconjurator, si
predomina materialele prefabricate.
3. Gandirea este una rationalista, utilizand
un design definit. Pattern-urile globale
si stilurile, gradat devin identice in
toate spatiile culturale.
4. Exista o balanta intre functiile sociale
si economice pe o parte si valorile
estetice si simbolice de cealalta parte.
5. Exista modele universale si stiluri ce
progresiv standardizeaza zonele.

Page 12

Arh. CUTEANU Cristian ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

Este clar ca diferentele radicale dintre cele

doua moduri afecteaza toate caracteristicile
implicate in construirea de cladiri de locuit.
Acest fapt duce la mari disimilaritati ale
caracteristicilor antropologice si estetice
ale celor doua tipuri de locuire.
In prezent, prapastia dintre acestea este mai
mare ca niciodata.
Pana in sec. XX. Caracteristicile 2 si 4 din
modul academic nu au aparut, si punctul 5 nu a
devenit inca evident.
Uitandu-ne la tranzitia de la vernacular la
modul academic al arhitecturii, putem trage
concluzii privind directia economiei moderne
si tehnologiei moderne, si intr-un final
schimbarile globale ce le-au produs acestea.
Motivul real pentru situatia prezenta a lumii
nu este aceeasi cu o analiza care sa ipotezeze
o succesiune de stiluri moderne, mai exact,
explicatia
adevarata
o
gasim
in
lupta
indirecta de a produce o mentalitate total
moderna.
In interiorul arhitecturii, modul academic s-a
impus
singur
ca
exclusiv,
excluzand,
interzicand, caricaturizand modul vernacular.
Pierderea de echilibru mentionata mai devreme,
cand modul academic mai putin dominant nu mai
coexista fericit impreuna cu modul vernacular,
conduce inevitabil la o shimbare istorica in
care modul academic al arhitecturii a fost
fortat sa imbratiseze o cale functionalista si
abstracta golul arhitectonic al teoriei si
practicii cladirii in fiecare regiune a lumii.
Dominand de la inceputurile sec. XX, primele
doua caracteristici din lista delor cinci ale
modului
academic,
sincer,
a
condus
ca
arhitectura vernaculara sa fie considerata
autoritara, sa ingusteze bazele filosofice
pentru a se potrivi cu pluralismult necesar
astazi.
Nu este o
alternatica
(stalinista)

surpriza, ca, aproape nici o

de
miscare
arhitecturala
sa
reuseasca
a
patrunde
in

pattern-ul
moderne.

bazic

si

filosofia

arhitecturii

CATEVA EXEMPLE DE VERNACULAR

Desi modul modern/academic al arhitecturii a
inlocuit vernacularul, urme tarzii continua sa
existe,posibilitatea de a construi o casa cu
propiile-ti maini este in fapt esenta modului
vernacular

care
intotdeauna
va
ramane
marginal de civilizatia noastra.
Cu
toate
acestea,
suntem
convinsi
ca
vernacularitatea nu este singura si unica
abordare de a construi; este de asemenea o
forma de viata ce intotdeauna va fi atractiva
fiintei umane. Daca este exemplar intr-un nou
teritoriu
ori
intr-o
izolare
de
saracie
extrema, precum Robinson Crusoes, fiinta umana
intoteauna va fi apropiat vernacularului in a
construit casa pentru el.
Pe de alta parte, exista o problema; a devenit
vizibil
ca
vernacularul
se
zbate
sa
supravietuiasca
intr-un
mediu
dominat
de
arhitectura moderna si academica.
Cand o tentativa individuala pentru a-si
construi pentru el o a doua casa in lumea
intai
sau
cand
oamenii
isi
construiesc
propriile-si case in orasele cocioabe din
lumea a treia, este usor a conclude care este
filosofia tarilor dezvoltate.
In zonele periferice ale marilor orase din
lumea a treia din Africa, Asia, Sud-America
imprastiatele
orase
cocioaba
au
aparut.
Migrari masive din zone catre marile orase sau
invaziile din Africa din zonele urbane catre
cele
rurale,
au
produs
efecte
ciudate,
rezultatul unor oameni meseriasi priceputi
plini de imaginatie locuind intr-o cultura
arhitecturala rationalista, dar nevoiti sa
utilizeze modul vernacular de constructie.
Desi acesti oameni ar fi preferat sa locuiasca
in case de tip modern, necesitatile date de
Page 12 of 20

saracie i-au fortat sa reinventeze un model

arhitectural vernacular degradat, ceea ce am
tot numit cocioaba.
Acest stil de constructie in ciuda unor
specialisti ce pretind ca nu se intalnesc cu
criteriile arhitecturii punctele 1-3 al
modului vernacular de sus, ci cu 4 si 5 al
celui academic.
Nu este neaparat o sinteza ale celor doua
moduri dar o incompleta versiune alternativa a
modului vernacular.
Cocioabele
sunt
construite
de
proprii
locatari, fara proiecte, utilizand materiale
disponibile in imediata apropiere; cu toate
acestea,
datorita
dificultati
si
circumstantelor particulare, nici o atentie nu
poate fi achitata functiei socio-econimice,
nici valorilor estetice planificate.
Mai mult decat atat, diversitatea patternurilor cladirii depinde de o disponibilitate
aleatoare a unei mari varietati de materiale
de constructie.
Dupa cum se vede, o cocioaba este mai mult
decat un mod vernacular incercand a se adapta
unui mediu urban.
Din punctul meu de vedere, orasele cocioaba au
propriile valori estetice si antropologice,
care pot fi, in unele cazuri, a fi mai
pozitive decat majoritatea modernitatii de
azi, ori locuintelor vulgare. Spunand acestea,
nu pretind pastrarea oraselor cocioaba, pentru
ca au merite estetice (neclare) ci pur si
simplu putem admira prezenta a ceva nedefinit,
ceva ce are o actiune umana.
Precum
cladirile,
cu
spontaneitatea
organizarii locuintelor, cu urbanismul lor,
orasele cocioaba ne spun, lasand la o parte
prejidiciile sociale si economice, ceva despre
imutabilul om ca vrea sa construiasca.
In felul sau personal, locuintele orasului
cocioaba,
impartaseste
ceva
din
stilul
vernacular cat si cel academic arhitectural.
Fenomenul orasului cocioaba are o istorie de
la New York's Central Park squatters' din

Page 13
1869, construit
Janeiro de azi.

din

lemn

Arh. CUTEANU Cristian ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

si

fier,

pana

Rio

In zilele noastre, in lumea intai, acest

fenomen nu reprezinta o preocupare majora.
Fireste, in unele tari, cladirile cocioaba au
fost transformate intr-o forma specifica de
cladire rurala neproiectata, intr-o prima
faza, ca o metoda de discriminare impotriva
minoritatii etnice precum tiganii spanioli.
Cu toate acestea, exista o amenintare in
viitor, de migratiile masive din lumea a
treia, si nu putem ignora posibilitatea ca
orasele cocioaba pot redeveni realitate chiar
in lumea intai in doar cateva decade.
Putem
face
o
propunere,
ce
poate
fi
considerata utopica, poate chiar imposibila:
daca se dovedeste a fi imposibila impotrivirea
migratiilor din lumea a treia, cu arhitectura
lor vernaculara, atunci ar trebui sa le oferim
acestora resursele si materialele pentru a-si
organiza singuri intr-un zona a oraselor
propriile-si orase. Cred ca
cea mai buna
solutie
pentru
a
reusi
o
implicare
multiculturala in viitor, cel putin, ferindune de de o integrare despotica a culturii
straine cu pattern-urile noastre arhitecturale
si urbanistice, permitand acestora in schimb
a-si dezvolta propriile-si pattern-uri.
Pe scurt, ar trebui sa aratam respect si
coabitare.
Dupa
greselile
asimilarilor
culturale

stramutand
grupuri
etnice
(nomadice)
precum
tiganii
spanioli,
ori
tiganii fhalasas sa aratam experienta si
plauzibilitatea propunerii noastre.
Intr-un final, acest fenomen complex ar trebui
studiat, inclusiv toate implicatiile de
exemplu estetice si consecintele antropologice
daca putem ajunge la un raspuns politic si
legislativ asupra problemelor comunitatilor in
viitor, in timp ce ocolim concepte rigide si
utopice ale arhitecturii moderne.
Cu
aceasta
flexibilitate

ne-am
putea
apropia
de
o
naturala sau practici similare

cu modul vernacular, ce functioneaza de cateva

secole.

ic modul academic al arhitecturii; si

sfarsim cu o specializare deumanizata, modul
virtual al arhitecturii academice.

VIRTUAL ARCHITECTURE

Cu acest trend recent in arhitectura moderna,

modul virtual, este posibil doar un ciuda
puterii imense a urma pattern-uri impuse de
criterii la scara larga a functionalismului.
Si nici o scuza a arhitectiilor internationali
nu poate ascunde acest fapt. Mai mult decat
atat,
posibilitatile
tehnice
ce
grafica
computerizata le poate oferii, au fascinat
mintile utopice ale urbanistilor moderni ce
vin a realiza planuri urbanistice complete, cu
reproiectarea unei intregi metropole ce vor
acum s-o extinda catre zonele rurale.

De cealalta parte a arhitecturii de la

vernacularul degradat simbolizat de orasele
cocioaba se afla un extremist mod academic,
reprezentat astazi de ceea ce se numeste
arhitectura virtuala.
Cele cinci principii ale modului academic de
astazi, au facut un mare pas inainte, datorita
tehnicilor
grafice,
ca
rezultat
al
calculatoarelor , ce pot produce simulari
apropiate realitatii.
Locuintele viitorului simulate pena in
ultimul detaliu posibil inca inainte de a
incepe
constructia

nu
poate
lasa
posibilitate de a aproxima caracteristicile 2
si
4
ale
modului
vernacular
(adaptarea
naturala si balanta dintre functie si estetic)
catacteristici care, in trecut, au impartasit
modul academic.
Rutina programelor standard impreuna cu slaba
pregatire artistica traditionala, conduce la
impunerea unei foarte sofisticate arhitecturi
tehnologizate, care, cu toate acestea, este
vulgara, estetic vorbind.
Arhitectura devine o simpla combinare de
proceduri, controlata de calculator, si reduca
la
un
singur
pattern

esetialmente
o
alternativa
a
unui
excentric
rationalism
deconstructivist.
Distanta dintre arhitect de la actuala cladire
si materialele de beton ce sunt impuse de
calculatorizare creaza o vulgara arhitectura
functionalista. Aceasta pentru ca, in trecut,
exista o experienta directa cu materialele ce
asigurau bazele unei arhitecturi valoroase
estetic vorbind.
In acest fel, am transformat un eveniment
sensibil antropologic modul vernacular al
arhitecturii intr-un simplu exercitiu tehn
Page 13 of 20

Cand asemenea vizionari si SF-ului precum

Arthur C. Clarke incepe a lucra cu noii
arhitecti ai cyber-spatiului, vom ajunge la
visul Orasului Crystal si in acelasi timp,
vom distruge complet frumusetea naturala a
implicarii omului care este modul autentic al
constructiilor umane.
Imaginatia si moda virtuala a modului academic
a fost implicita inca de la inceput. De
exemplu, exhibitia Paolo Grassi a modelelor
celor mai faimoase cladiri renascentiste, duce
la o demonstratie fascinantaa abilitatii umane
de a proiecta viziuni magnifice intr-un mod
virtual. Mainile acestor genii creaza modul
modern al arhitecturii pe care am acumulat-o,
impreuna cu abilitatea de a starni imaginatia
artistica.
Pana acum aceasta mostenire a decazut pana in
punctul prefabricatirii spatiului ce de-abia
este habitabil (locuibil)
Realitatea virtuala si alte tehnologii, in mod
evident, nu creaza obligatoriu o bariera
dintre
om
si
estetica
arhitecturii
ori
planificarea urbana.
Arhitectii de astazi ar trebui sa fie capabili
sa aleaga cea mai buna viziune, elaborata si
complexa, una care sa fie mai apropiata de
trecut cu esentele vernaculare; ar trebui sa
uite de bariera si cosmarul pe care tehnologia
contemporana ni-l ofera astazi.

Page 14

Arh. CUTEANU Cristian ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

CONCLUZII
In zilele noastre, se pare imposibil sa
recuperam modul vernacular de a construi. De
abia
indraznim
sa
initiem
o
ambitioasa
abordare sa ne reintoarcem la un mod academic
mai batran ( in opozitie cu modul modern si
virtual academic).
Arhitectura de acum nu mai este o arta, ci a
devenit pur si simplu o tehnica, pasibil
necontrolabila economic, tehnologic, ducand la
tensiuni sociale.
Singura noastra speranta este ca cu cat mai
creativi si sensibili sunt arhitectii si
urbanistii in contextul unor crize viitoare
vom privi inapoi catre aspectele modului
vernacular, care, intrucat sunt compatibile cu
unele
caracteristici
academice,
sugereaza
posibilitati de supravietuire.
Pana sa se intampla aceasta, exista cel putin
posibilitatea ca intr-un viitor apropiat ca
aceste stiluri sa devina din nou atractive,
chiar
stimulante.
Pana
sa
ajunga
aceste
hipoteoretice momente, vom fi neconvinsi, daca
ne limitam singuri in vagi si critici retorice
sau
plangeri
impotriva
modernitatii
arhitecturale.
De la amandoua un punct teoretic si etic,
suntem obligati sa punem in fata un set de
propuneri rezonabile si realistice.
Intr-un mod general, va fi necesara o campanie
pentru o noua politica culturala constienta,
directionata pe patrimoniul vernacular al
fiecarei tari.
Aceasta, sumar, va implica doua propuneri:
1. Guvernul va fi nevoit sa promoveze si
sustina modul vernacular, oriunde el inca
exista.
2. Oficialii
guvernului
ar
trebui
de
asemenea sa ofere protectie legislativa.

In teritoriul crucial al educatii arhitectilor

si urbanistilor, ar trebui impulsionate ambele
regandiri
ale
atitudinilor
curente
si
introducerea unei noi teme.
Putem reduce propunerile la urmatoarele patru:
1. Invatarea
design-ului
artistic
traditional (desen, pictura si sculptura)
impreuna cu valorile atribuite acestora
(culoare,
textura,
etc)
impreuna
cu
cursurile tinute de artisti si indreptate
spre arhitectii in devenire
2. Invatarea
istoriei
arhitecturii
vernaculare
(la
acelasi
nivel
de
importanta precum istoria arhitecturii
academice)
3. Reconsiderarea
a
cum
calculatorul

arhitectura asistata, cu perspectiva de a

evita degradarea abilitatii ce implica o
simpla invatare de a copia pattern-uri
4. Punerea studentilor de a construi u
proiect final, sau cel putin a fi
implicati in edificarea unei constructii.
(Aceasta ar fi ideal urmata de invatarea
tehnicilor de zidarie)
Cu respect pentru actualele constructii de noi
locuinte, situatia este mai complicata
partial si regretabil, intrucat totul depinde
de
politicieni
si
legislatie,
care
sunt
insensibili la aceste chestiuni.
Pentru acestea propunem 6 puncte:
1. Ar
trebui
cea
mai
larga
posibila
utilizare de materiale vernaculare precum
si
naturale,
in
armonie
cu
meriul
inconjurator.
2. Daca
materiale
prefabricate
trebuiesc
folosite,
tratamentul
si
tehnologia
implicata in utilizare trebuie sa fie cat
mai apropiata de materiale naturale si
modul vernacular.
3. Materialele prefabricate trebuie sa fie
asigurate in diferite versiuni, laszand
un mare grad de flexibilitate petnru
propuneri estetice
4. Ar trebui create noi pattern-uri, ocoling
marea masa de unitati de locuire
Page 14 of 20

5. Imitatile rurale ale cladirilor urbane ar

trebui regandite, cu o atentie marita,
privind si proprietatile antropologice
ale
centrelor
vernaculare
vechi
si
particularitatile estetice in acord cu
mediul si cadrul construit.
6. Este necesara o stricta supraveghere, cu
sanctiuni impotriva celor care ignora
stilul in proiectele lor, sau celor care
nu respecta cerintele de lege, inspecial
cele estetice.

Urmand aceste puncte este cheia, ideologiei

predominante a arhitecturii de elita de azi
a
tuturor
care
practica
modernismul
rationalist in toate variantele ei.
Exista si exceptii bine-nteles, si cativa
arhitecti ce au produs mari valori estetice
(Hassan Farthy si Charles Alexander) care
arata ca criterile sunte fesabile pot fi
facute compatibile cu modul modern, si va fi
in final benefic in acesti ani ai sec XX cu o
cultura arhitecturala rigida.
Toate remarcile si propunerile de a prezerva
modul vernacular sunt bazate pe familiaritatea
noastra.
Telul este doar de a furniza cateva teorii
care sa conduca la polemici intelectuale
care pot da nastere unor cladiri locative mai
bune in viitor.
Creativitatea
arhitecturala
din
secolul
nostru, se infrunta cu niste provocari, dar nu
ar trebui sa abandoneze 1000 de ani de cultura
vernaculara.
Putem spera chiar ca in viitor va fi o
renastere condusa de o nostalgie a modurilor
vechi de constructie si locuite o nostalgie
cred catre valorile esentiale ale fintei
umane.

Page 15

Arh. CUTEANU Cristian ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

BIBLIOGRAFIE :

Books:
Gheorghe
comparata

Curinschi-Vorona

Arhitectura

Amos Rapoport - House, Form and Culture - Une

anthropologie de la maison
Mumford Lewis - Arts & Techniques
Kzmr Kovcs Timpul momentului istoric
Vicky Richardson New Vernacular Arhitecture
Publications:
ICOMOS
Heritage

Charter

on

The

Build

Vernaculare

Andoni Alonso, Inaki Arzoz, and Nicanor Ursua,

University of the Basque Country - REFLECTIONS
ON ARCHITECTURE: VERNACULAR AND ACADEMIC MODES
IN ARCHITECTURE AND TOWN PLANNING

Internet sites:
www.international.icomos.org/home.htm
www.architectureweek.com/topics/vernacular01.html
http://whc.unesco.org/

Page 15 of 20

Page 16

Arh. CUTEANU Cristian ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

This hall from Boarhunt, Hampshire, is an example of a

medieval open hall probably dating from the 15th century. A
feature of the building is the central roof truss, an
example of "cruck'' construction.

The buildings having been

rescued from destruction
are carefully dismantled,
then conserved and rebuilt
to
their
original
form
bringing
to
life
the
homes,
farmsteads
and
rural industries from the
last 500 years. Above and
below
the
16th
century
Market
Hall
from
Titchfield, Hampshire. The
first floor served as the
council chamber while at
street level there is an
open arcade where local
goods were sold.

Page 16 of 20

Page 17

Arh. CUTEANU Cristian ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

Photo, exterior overview of Allen house, Deerfield, MA

Photo, exterior, traditional New Orleans shotgun house

This photo is one of a series

called Age of the Domiciles,
l982-3, and shows that the hand
of man on the landscape of the
American southwest reveals
strategies for adaptability in
this hostile environment.
Page 17 of 20

Page 18

Arh. CUTEANU Cristian ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

The owners of this cabin appear in

front of their home in Union Point,
Greene County, ca. 1900. The timber for
such cabins was usually cut and hewn on
the building site.
The timber-framed barn from Cowfold dates from 1536, its
main use was for the storage of crops.

Oras cocioaba

A family poses in front of its mill

house, located in the Chattanooga
Avenue area of Dalton, in 1919 after
winning a contest sponsored by a
textile mill for the most attractive
yard.

Zambian women beautify and

strengthen their homes
with plaster.

Page 18 of 20

Page 19

Arh. CUTEANU Cristian ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

Zachary House 1999

Louisiana USA
Arch. Stephen
Atkinson
45.000$

Page 19 of 20

Page 20

Arh. CUTEANU Cristian ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

Flawil House 2000

Switzerland
Arch. Markus Wespi und
Jerome de Meuron

Page 20 of 20