Sunteți pe pagina 1din 4

AEROCLUBUL ROMANIEI

DETASAMENTUL PARASUTISM

BAZA DE DATE - PROCEDURI DE URGENTA FORMARE

1. Deplierea parasutei in aeronava:


- se asigura parasuta pentru a nu fi smulsa de curentii de aer in afara
aeronavei, parasutistul nu mai executa saltul.
2. Trecerea cablului comenzii automate pe dupa capota parasutei sau corpul
parasutistului:
- se corecteaza echiparea si se executa saltul, daca nu se remediaza se
opreste parasutistul in aeronava
3. Agatarea parasutistului de aeronava cu parasuta sau cablul comenzii automate:
- se incearca readucerea parasutistului in aeronava,
- in caz de nereusita se taie cablul comenzii automate si parasutistul dupa 4-5
sec. de cadere libera largheaza parasuta principala si deschide parasuta de rezerva,
sau
se largheaza parasuta principala dupa decuplarea RSL-ului si dupa 4-5 sec.
de cadere libera se deschide parasuta de rezerva.
- se interzice deschiderea parasutei de rezerva inainde de desprinderea de
aeronava.
4. Nedeschiderea parasutei principale:
- se largheaza parasuta principala si se deschide parasuta de rezerva.
5. Functionarea defectuoasa a parasutei extractoare:
- se schimba pozitia de cadere, se ajuta cu coatele sau prin scuturarea
corpului
- la o intarziere mai mare de 3 sec. se largheaza parasuta principala si se
deschide parasuta de rezerva.
6. Blocarea parasutei extractoare TOP in buzunaras:
- se incearca extragerea doar o singura data, nu se insista, dupa care se
largheaza parasuta principala si se deschide parasuta de rezerva.
7. Blocarea cordului parasutei extractoare TOP:
- se incearca remedierea doar o singura data, dupa care se largheaza
parasuta principala si se deschide parasuta de rezerva.
8. Infasurarea cordului parasutei extractoare TOP in jurul bratului sau a corpului:
- se intinde bratul spre parasuta extractoare si prin rotiri usoare, in sensul
invers infasurarii, se incearca eliberarea ei;
- se prinde parasuta extractoare si, cu calm, se desfasoara de pe corp sau
picioare;
- se incearca o singura data iar in caz de nerezolvare se largheaza parasuta
principala si se deschide parasuta de rezerva ;
- se tine cont tot timpul de inaltime, pentru a nu intra in spatiul de siguranta.
9. Nedeplierea suspantelor de pe husa voalurii parasutei principale:
- se largheaza parasuta principala si se deschide parasuta de rezerva.

AEROCLUBUL ROMANIEI

DETASAMENTUL PARASUTISM

BAZA DE DATE - PROCEDURI DE URGENTA FORMARE

10. Blocarea voalurii parasutei principale in husa de pliere:


- se largheaza parasuta principala si se deschide parasuta de rezerva.
11. Detasarea unei chingi:
- se largheaza complet parasuta principala si se deschide parasuta de
rezerva.
12. Blocarea sliderului la nivelul voalurii:
- se executa tragerea comenzilor si eliberarea brusca (pompare) pana la
deblocare.
- in caz de nerezolvare in timp util, se largheaza parasuta principala si se
deschide parasuta de rezerva.
- se tine cont tot timpul de inaltime, pentru a nu intra in spatiul de siguranta.
13. Petrecerea de suspante, strangularea voalurii, alte deschideri anormale:
- se largheaza parasuta principala si se deschide parasuta de rezerva.
14. Agatarea parasutei principale de corpul parasutistului:
- se incearca eliberarea corpului si deschiderea completa si corecta a
parasutei;
- in caz de nerezolvare se largheaza parasuta principala si se deschide
parasuta de rezerva.
- se tine cont tot timpul de inaltime, pentru a nu intra in spatiul de siguranta.
15. Ruperea / spargerea voalurii:
- daca nu este influentata viteza de coborare se poate veni normal la aterizare;
- cand viteza de coborare sau pilotarea este influentata se largheaza parasuta
principala si se deschide parasuta de rezerva.
- se tine cont tot timpul de inaltime, pentru a nu intra in spatiul de siguranta.
16. Blocarea partiala a fagurilor:
- la blocarea fagurilor de pe o parte se deblocheaza comanda de pe partea
opusa si se fac rotiri pe partea blocarii fagurilor, cu usoare infranari, pentru a-i ajuta
sa se umple cu aer;
- la blocarea fagurilor laterale de pe ambele parti (panoul principal ramanand
umflat) se trag comenzile pana la 100% de cateva ori la rand pompare;
- in caz de nerezolvare se largheaza parasuta principala si se deschide
parasuta de rezerva.
- se tine cont tot timpul de inaltime, pentru a nu intra in spatiul de siguranta.
17. Infasurarea parasutei de rezerva pe corpul parasutistului:
- desprinderea de pe corp cu calm si asigurarea procesului de deschidere.
18. Infasurarea parasutei de rezerva in jurul parasutei principale:
- se trage puternic de suspantele parasutei de rezerva pentru descurcare;
- daca este posibil se largheaza parasuta principala sau se strange.
19. Patrunderea parasutei de rezerva printre suspantele parasutei principale:
- se trage puternic de suspantele parasutei de rezerva pentru descurcare;
- daca este posibil se largheaza parasuta principala sau se strange.
2

AEROCLUBUL ROMANIEI

DETASAMENTUL PARASUTISM

BAZA DE DATE - PROCEDURI DE URGENTA FORMARE

20. Deschiderea parasutei de rezerva fara largarea parasutei principale:


- dac ambele paraute zboar far a interfera sau a se ncurca, largai
parauta principal (dac altitudinea permite) i pilotai rezerva spre o aterizare
normal.
- in caz de nerezolvare se vine la aterizare cu amandoua parasutele,
controland viteza de coborare si de inaintare.
21. Ruperea unei comenzi de pilotare:
- pilotarea parautei se va face cu comanda rmas i cu chinga portsuspante
spate de pe partea comenzii rupte, evitnduse manevrele brute.
22. Ruperea uneia sau a mai multor suspante :
- daca nu este influentata viteza de coborare se poate veni normal la aterizare;
- cand viteza de coborare sau pilotarea este influentata se largheaza parasuta
principala si se deschide parasuta de rezerva.
- se tine cont tot timpul de inaltime, pentru a nu intra in spatiul de siguranta.
23. Abordajul:
- Regula de baz este: parautistul de sus l va evit pe cel de jos. Pentru
evitare parautitii care se aproprie se vor ateniona prin semnale sonore i fiecare
dintre ei vor trage de comanda dreapta pentru a se ntoarce n direcii opuse.
- n cazul iminentei produceri a abordajului parautistul care risc s intre
printre suspantele celuilalt va desface picioarele i va ntinde mna dreapt n
lateral pentru a reduce la minim posibilitatea trecerii printre suspante, iar cu mna
stng va proteja mnerul parautei de rezerv pentru a mpiedica deschiderea
nedorit a acesteia.
- Parautistul cu parauta deschis va prinde parauta care se dezumfla, dac
nlimea permite parautistul de jos va efectua largerea i deschiderea parautei de
rezerv. n caz contrar se va veni la aterizare amndoi cu o singur paraut.
24. Aterizarea pe copaci:
- picioarele lipite si intinse;
- coatele lipite de corp si palmele acopera fata;
- dac rmne suspendat la o inaltime mai mare de 1 m, va atepta echipa de
la aerodrom pentru a fi cobort.
25. Aterizarea pe pante peste 300:
- contactul se va lua cu vantul in fata, pe curba de nivel daca vantul este
puternic, in lungul pantei.
26. Aterizarea pe retele electrice:
- nu se vor atinge doua fire deodata;
- picioarele lipite pentru a nu incaleca firul;
- intoarcerea capului in lateral;
- dac rmne suspendat la o inaltime mai mare de 1 m, va atepta echipa de
la aerodrom pentru a fi cobort.

AEROCLUBUL ROMANIEI

DETASAMENTUL PARASUTISM

BAZA DE DATE - PROCEDURI DE URGENTA FORMARE

27. Aterizarea pe cai ferate, rutiere, pista de zbor:


- amortizarea corecta a socului, datorita duritatii solului;
- degajarea imediata a zonei de aterizare;
- in caz de pericol se efectueaza largarea parasutei (dupa deblocarea RSL
ului) si asigurarea sportivului.
se va evita aterizarea pe vehicule in miscare sau aparitia instantanee in fata
acestora.
28. Aterizarea pe cladiri:
- aterizarea ca pe teren dur (amortizarea) cu prinderea imediata de obiecte fixe
si dezechiparea sau largarea voalurii (dupa deblocarea sistemului RSL), dupa caz;
29. Aterizarea pe apa - amerizarea:
- daca nu poate fi evitata aterizarea pe apa, se slabesc sistemele de prindere
ale hamului
de la picioare si se desface chinga piept (nu mai sus de 100 m.),
asteaptandu-se contactul cu apa;
- la contactul cu apa parasutistul va plonja spre inainte pentru a parasi
echipamentul si se evita incurcarea corpului in parasuta, inotand in amonte (la apa
curgatoare) sau in partea opusa directiei vantului.
- nu se paraseste hamul decat dupa contactul picioarelor cu apa;
- parasuta de rezerva poate fi folosita ca pluta-flotor;
- dupa amerizare, daca vantul bate spre mal, voalura poate fi folosita ca vela
tragand de suspantele din partea de sus.
30. Tarasul:
- se elibereaza o comanda si se trage de cealalta pana la dezumflarea
completa a voalurii;
- in cazuri deosebite se actioneaza sistemul de largare, dar numai dupa
decuplarea sistemului RSL.

S-ar putea să vă placă și