Istoria legendara a Fetelor de la Capalna, ansamblul care a inspirat mari vedete ale

lumii. Dansul in spirala si fertilitatea

Dorin Timonea,

Unul dintre reperele folclorice ale Romaniei este dansul unui grup de tinere din Podisul Tarnavelor, un spectacol
care a depasit de mult granitele tarii si a ajuns sa inspire supervedete din industria mondiala de divertisment.
Intr-un sat din Podisul Tarnavelor s-a pastrat din vremuri imemoriale un dans unic si spectaculos, care a ajuns
cunoscut chiar si in America. Acorduri din ,,Purtata Fetelor de la Capalna" au fost folosite de faimosul rapper
american Jay-Z, pentru o melodie inregistrata in anul 2011. Dansul in sine reprezinta un ambasador al acestei
zone etnografice din judetul Alba si chiar al Romaniei traditionale. Vechimea si originea ansamblului raman
necunoscute, fiind asociate cel mai frecvent cu mijlocul evului mediu, transmiterea lui pana in prezent facanduse prin ,,antrenament familial", din generatie in generatie.
Inainte de '89, fetele au aparut la Tezaur Folcloric, dar si la Cantarea Romaniei, instrumentele-reper pentru
promovarea folclorului in Romania comunista. Singura lor iesire peste hotare a fost in Iugoslavia. Dupa
Revolutia din 1989, fetele ,,au explodat", cu spectacole prin toata Europa si invitatii la multe emisiuni de
televiziune.
Initiate inca de la varsta de 4 ani
Capalna de Jos este un sat din judetul Alba cu o populatie de circa 700 de locuitori care apartine de comuna
Jidvei, din punct de vedere administrativ. Zona este recunoscuta pentru culturile viticole, care ,,nasc" vinuri a

caror calitate este recunoscuta drept una dintre cele mai bune din tara. In acest tinut s-a nascut candva povestea
Fetelor de la Capalna. Pasii si ritmul dansului unic sunt invatate de fete de la mamele lor, inca de la varsta de 4
ani. Din grupul folcloric fac parte, in medie, 30 de fete. Conditiile estentiale pentru tinerele care vor sa ajunga in
ansamblu este sa se fi nascut si crescut in sat si sa nu fie ,,luate". In momentul in care una dintre componente se
marita, paraseste grupul iar locul ei este luat de catre o fata inca necasatorita.

Dansul a fost scos la lumina publica in 1948, cand Stana Biris, o invatatoare din Galati, stabilita la Capalna, l-a
descoperit si i-a venit ideea sa-l promoveze prin marile orase ale Romaniei. In acest mod, dansul fetelor de la
Capalna a ajuns foarte cunoscut. Grupul era prezent la festivaluri folclorice si era invitat la emisiuni de
televiziune. Stana Biris s-a ocupat de ansamblu pana prin 1968, cand s-a mutat din sat la Bucuresti, dupa ce
copiii sai au intrat la facultate. Misiunea acesteia a fost preluata si transmisa pana in zilele nastre de catre alte
femei din sat.
Trei grupuri intr-un singur ansamblu
Ansamblul folcloric este alcatuit din trei grupuri de fete: unul compus din fetite prescolare si din ciclul primar,
altul din fetele de gimnaziu si liceu de pana la 18 ani si al treilea din femeile de orice varsta, dar nemaritate.
Desigur, pentru realizarea unui spectacol grandios, s-a mai incalcat uneori ritualul extrem de riguros, iar in sirag
a putut intra orice persoana de genul feminin.

Asa se intampla in anii '70 ai secolului trecut, cand in ansamblul de la Capalna se gaseau intre 75 si 82 de femei.
,,Jocul este un <<fecioresc-femeiesc>>, subordonat intru totul dimensiunilor feminine. Fetele, in sir strans,
pasesc una dupa alta, cu mana pe umarul celei din fata, pentru ca dupa cativa pasi sa se opreasca. Dupa o scurta
pauza, aceeasi plimbare e reluata. Batuta fetelor sau Purtata fetelor pare sortita sa demonstreze cum, prin
mijloace atat de simple, se pot obtine efecte puternice, jocul creand o atmosfera aparte. Secretul pare a sta in
acele pauze neasteptat de elocvente, care suprima monotonia plimbarii informe, cat si in strigaturile cantate in
cor, care dau o imagine vie a horelor grecesti de fete, fapt transmis de picturile de pe unele vase", afirma
etnograful Petruta Pop.
Purtata fetelor de la Capalna pare, la prima vedere, un dans simplu. Fetele, cu pasi simpli, marcheaza in
miscarea lor coregrafica spirale, linii serpuite si cercuri, care nu-si unesc niciodata capetele. Una langa alta,
fetele se tin foarte strans, incolacindu-si bratele pe dupa cot si, intr-un mare cerc, pornesc cu pasi bine ritmati,
cantandu-si singure melodiile respective. Jocul decurge cand lin, cand repede, de la stanga spre dreapta, inainte
sau inapoi, leganat sau cu o tinuta dreapta si, de multe ori, pe fraze inegale. Prima fata are o responsabilitate
foarte mare. Ea va fi cea care va da tonul melodiei si care va conduce sirul de fete. Acest loc nu poate fi ocupat
de orice fata, ea trebuie sa stie atat miscarile coregrafice, cat si melodia foarte bine. O dovada a vechimii acestui
dans reiese si din faptul ca dansul nu este insotit de acompaniamentul instrumental, fetele fiind cele care impun
linia melodica printr-un lait-motiv melodic: ,,la, la, la, la, la, la, la, la...".

,,Mai intai, se potriveste pasul. Se merge trei pasi inapoi si apoi se porneste cu dreptul. Cu dreptul incepi
intotdeauna jocul. Daca nu erai precisa pe picior, nu puteai sa mergi dupa celelalte fete, ca te impiedicai si te
scotea afara din grup. La un moment dat, jocul se rupe. Atunci cand se despart, prima si ultima fata isi pun
mainile in sold. Celelalte fete isi tin mana dreapta sub mana stanga a fetei din fata", spune Istina Purcel, acum in
varsta de 72 de ani, care a facut parte din grup timp de 10 ani.
,,Un puternic simbol de fertilitate"
Etnograful Petruta Pop a analizat si simbolurile mitologice ale dansului stravechi. ,,Ca orice grupare feminina, si
acest dans trebuie pus in directa relatie cu misterul fertilitatii. Structura dansului are elemente care trimit la un
rit de fertilitate. Am putea chiar sa consideram aceasta <<Purtata>> drept un dans colectiv prin care, in
societatile arhaice, se marca sfarsitul perioadei de initiere a unui numar de fete. Cele mai semnificative in
incercarea noastra de descoperire a sensului acestui dans sunt formele coregrafice cu care dansul opereaza, si
anume linia pe orizontala si spirala. Linia orizontala ne trimite la simbolismul pamantului, fiind un semn al
apropierii dansului de un rit agrar. Linia se transforma apoi in spirala, care a fost considerata, in general, <<un
puternic simbol de fertilitate si a fost asociat cu uterul>>, dar si cu fazele lunii sau ale Soarelui", adauga Petruta
Pop.

Emotii la primul spectacol

Raluca Fodor (foto dreapta) are 20 de ani si a intrat in formatie pe cand era in clasa I. "Am ajuns datorita
faptului ca sunt din Capalna de Jos, iar din formatie fac parte doar fete din acest sat. Primii pasi de dans am
inceput sa ii invat in clasa I. Timp de un an de zile am invatat
acest dans cap coada, iar primul spectacol cu fetele l-am avut
la Bucuresti exact la un an dupa ce am intrat in formatie. Imi
aduc aminte si acum de primul spectacol unde am avut
emotii foarte mari si din cauza acestor emotii am si uitat
cativa pasi", afirma Raluca, care acum este studenta la
Facultatea de Drept in Sibiu. Pentru a ajunge in formatie nu a
avut nevoie de recomandari sau alte conditii restrictive. A
fost sufcient ca s-a nascut si a crescut in satul Capalna de
Jos, precum si faptul ca si-a dorit acest lucru foarte mult si a
invatat pasii de dans.
In timp, tanara a participat impreuna cu ansamblul folcloric
la nenumarate spectacole in tara si la emisiuni de televiziune.
"Si in prezent merg cu fetele in deplasari, cat imi permite
timpul. Daca la inceputul acestui drum alaturi de fete eram
cea mai mica dintre toate, acum sunt cea mai mare. Ma
gandesc cu tristete ca anii o sa treaca si nu o sa pot sa mai fac
parte din acest ansamblu pentru ca va sosi momentul in care,
probabil, ma voi casatori iar traditia spune ca doar fetele
necasatorite pot face parte din ansamblu", spune tanara din
Capalna.
Perioada cat a fost in trupa a insemnat pentru tanara studenta una benefica din toate punctele de vedere. "Am
reusit sa vad toata zonele frumoase ale tari, am aparut pe televiziune si cel mai important lucru este faptul ca am

cunoscut si interactionat cu foarte multi oamenii si mi-am facut o multime de prieteni. Ori am ocazia ma
mandresc cu acest lucru, ca sunt Fata de la Capalna", sustine Raluca Fodor.
Piesa in care a folosit acorduri din Purtata Fetelor de la Capalna se intituleaza ,,Murder To Excellence" si apare
pe albumul ,,Watch the Throne", scos in 2011 de artistul Jay-Z. Cantecul este dedicat memoriei unui rapper
decedat, Danroy Henry, si descrie violenta armata, in special schimburile de focuri care izbucnesc deseori in
comunitatea oamenilor de culoare din SUA:
Versuri ale Purtatei Fetelor de la Capalna:
,,Io-s in deal si badea'n sesu
Si mi-l cunosc de pe mersu',
Ca mere gandesti ca scrie
Ca taruza pe hartie,
Si-i mersu' leganatu'
Cu dragoste-amestecatu'.
Badeo, spiculet de grau
Mult am vrut sa nu te stiu.
Ca de cand te stiu pe tine
Nu-mi trebuie' altu-n lume
Numai tu, badito, tu
Altul bade, nu si nu".
Cititi si:
Moartea "frumoasa" a unui cantaret de muzica populara: s-a prabusit pe scena dupa 27 de bisuriCum l-a scapat
butoiul de curechi de furia armatei maghiare pe dascalul de suflet al lui Mihai Eminescu, in 1849Casa
triunghiulara de la Alba Iulia, cea mai frumoasa din Transilvania. Cum arata locuinta care se pierde in
peisajGhid de front in limba romana tiparit la Roma in 1918. Care erau regulile stricte in Armata Romana in
urma cu un secolTeren gratuit de la primarie. Ce trebuie sa faca tinerii pana la 35 de ani pentru a putea sa isi
construiasca o casaCum se formeaza curcubeul. Care sunt semnificatiile biblice si stiintifice ale fenomenului
meteorologicRomanul care traieste in munti si fabrica arme ca pe vremea dacilor. S-a retras si lucreaza in
ultimul refugiu al lui DecebalComuna in care exista o comoara, dar nu sunt bani pentru angajarea de secretar,
contabil si viceprimar