DUMITRU DUMITRU

GH ID DE

REEDUCARE
F UNCTTO NA L A

:o
-{

Coperta
pi
desenele:

EDITURA SPORT-TURISM
LAURENTIU DUMITRU

EIUCURESTT,

1981

CUV|NT INAINTE

in octivitoteo desfdgurotd de unitdlile sonitore, pentru insdndtogi reo gi r ecuper or eo oom enilor m uncii bolnavi squ t r oum o'
tizoli, un rol importont revine tratomentel.or prin mi'core, ldrd o
exciude insd uiilizoreo simultond gi o oltor metode teropeutice
sou o medi cam ent elor '
Tratomentul prin migcore, moi mult individuql, este dozot

ENESCU
Eedactor : CASANDIiA
Tehnoredactor
: ION PETRE
Bun

de tipar

: 20.06,1981.Coli tipar

: 15 + 8 pag. planFe,

Lucr or e executot6 sub clmondo nr . 475 l o Ofi c i ul Ec onom i c

Centr ol,,Cor poli", lntlppilnder eq po l i gr ofi c d,,Buc ur el ti i - N oi " ,
r tr , Hr isovufui nr . leA\seltor ul
1, Bu c ur egti
i

\,,

/,:"'f;

,?

ln ofecliuni digestive, teropi,o prin migcore ocfioneozd osupro

mugchil'or,n.ruilor;i secrefiilor; cit 9i clsupro circuloliei mote.riilor
din tubul digestiv. in boti de nutrilie, octivito,teo lizic6 stimuleozd
osimilolio gi dezosimilolio Si octiveozd elimfndrile.
Trotomentul prin miEcore podte do rezultote surprinzdtoore
docd este oplicot metodic ai perseverent, odministrot ;i dozot
cu competenfd, dor poote li ddundtor cind se comit erori privind
i ndi cofi i l e, m dsur o gi m odul de oplicor e'
Din gomo lorgd o posibilitdlilor pe core le olerd mi;coreo
co ,"mediu ol imbolndvirii, om sintetizat dilerite tehnici de
lucru, loro o prelero sau impune uno inointeo olteio'

CUVINT INAINTE

Fiecore exerciliu descris, oles din multiplele vorionte posibile, poote fi considerot orientotiy sou co bozd pentru o li
experimentot gi dearcltot moi omplu de fiecore speciolist, in
octivitoteo so,
Exerciliul tizic o devenit o necesitote normoll pentru
oomenii muncii de orice virst6, sex sou profesfe gi o obligolie
permonentd in toote perioodele vielii.
Ghidul de reeducore tunclionold se ocupd indeosebi de
ocele ofecliuni care pot beneficio cel moi mult de ocfiuneo
miscdrii, ocesto fiind un criteriu in selectoreo lor in ocest volum.
Prima porte a ghidului se ocupd de miiloocele folosite
oldturi de migcore in reeducoreo funclionold. ln continuore
sint prezentote ofecliunile moi des intilnite, descrise W scutt,
urmote de indicolii de tratoment gi de progrome de exercilii
core pot ti considerote co otore sou orientotive.

AUTORUL

t. GENERALITATI

A $EDINA. MODUL$r LOCULDE DESFA$URARE

FUNCTIONATA
TELORDE REEDUCARE
Reeducarea funcfionalS, necuperarea functionaid, reabilitarea, kinetoterapia sau sultura fizicd rnedical5 sint termeni
c'are vor sd rdefineascdacti,unea intreprinsi in cadrul unititilor
sanitare, penrtru ins5ndtogirea gi refarelea cit rnai completd
a organismului afectat, folosind ca trat'arnent migcarea sub
diverse forrne.
Fdrd a aduce argurnente pno sau contna intrebuintirii
unuia sau altuia d,in termenii mai sus amintifi - nefiind
vom adopta termenuJ de reeduacesta scopul lucr5,rii care functionali, in volumul de fati.
Specialistul in reeducarre (pnofesor, asistent, instru'ctor)
este cnel cdruia ii revine sarcina recuperdrii bolnavilor. El
trebuie sd airbd, pe lingd cunogtinfele de speciali,tate, cunogtinp
de pedagogie gi vocatie, mai ales in munca cu copiii, care
repr:ezintd o parte i,rnportant5 dintre 'bolnavii ce necesitd tratament prin migcare.
In cadrul gedinf,elor de reeducare se stabilegte o relafie
str,insi de coo'perane intre bolnav-speoialist-medicul
curant.
La inceperea tratamentului de rnobilizare trebuie captatd
atentiia boilnaru,ul,ui, chiar atunci cind se fac nurnai rnigcdri
pasive gi rnarsaj. Bolnavul va trrebui sd rparticilpe la traternenttrl s[u.
Durata de ,lucrl intr-o gedinti nu este linnita'te, ea sta;biIindu-se in functie de reacfiile gi adaptarea bolmavului la
cfort gi de virstd. Este rnai ,bine si se luc:eze in gedinte scutrte,
de 15-30 minute, crescute treptat gi repetate in cursu,l zilei,
decit ln gdinle I'ungi. Bolnavul va fi invitat qi i:rdruma,t sd
faci singur r-lnele exercifii.
Nurndrll de repetSfi ale unui exercitiu vanaz6. de la 1-2
repetdri, in cazul pleureziei la incepu,tul mobilizdrii, pind la
sute rde repetiri, in tratarea coxartrozei, cu rniqciri pasi,voncti're 'la cadrtrl ctr scripeti.

CjI.INBRALITATI

REE])UCAREA FUNCTIONALA

$crdinftr de' rreeduc,are va fi rnai agr,eabild ;i cu un efect

m:ii bun cu cil exercifiil,e vor fi mai variate, fird a fi pr,ea
complicatc isau pr,ea numeroase. S,e recom.an,dd chi,ar exerci{ii
mrri putine dar bine executate. decit multe gi executate inconrct, cAci ,continutul qedinlei este rnai mul't cralit,ativ decit
ctrntitativ.

r,-slc transporbabil, apoi in sala de gimnasticd,

Cotnanda sp,ecialistului are o influenla m,are asuplra r,e,a,cfici d,e rdspuns a bolnavului. E,a tnebuie sd fi,e clard, exacld
5i sincronizatd. ,cu ce,ea ce c,erem boln,avului sd execut,e. Poate
fi datd cu voc'e tare, cind dorim sS influenlim
la m,axim
lAspunsul, sau cu ton mai btrind, cind se lucrcazd cu bolnavii
care au 'dureri in timpul execut5.rii migcdrii,
Pentru forrnarea ,coxecte a im,aginii mi;cdrii
q;i p,entru
ca rdspun,sul sd fi,e cit mai ,efic,ace,spec.ialistul va demon-stra
mai intii migcarea.
Se va lucra cu maximum de a,mplitudin,e, f5,rd a depfui
limitele an,atorrno-fiziologic,e .s,au pinl la aparifia unei u;oar-e
dur,eri, fari a s,e trece p,este ,ea.
Ritmul de executie nu va fi rapid, pentru ca miscarea sd
se. 'el'ectueze ,cu toat5. amplitudin,ea si nu p,e jurnltate. Cel
mai in,dicat ritm este al respinatiei. Miscdrj.le vor fi exec,utat,c
concomitent cu respirati,a, impieCicind astf,etl apari!i,a rapidd
ir obosclii. Tot pentru evitarea oboselii local.e in mugchi, se
vir, lc{,iona altern,ativ asupra ,diferilelor pdrli aI,e corpuLui.
Corcctarea derficienfei prrecede tonificarea rnusculard, cu
con:liti,a,ca trceasta sd fie mentinurd cu tonusul p,e care l-am
t',clrlizir1.Cor,cctarea atitudinii corpului s,e face in c,ele do,ud
pltrnuli : is,agit,irlqi frontal.
'l'chnic:ir dc lucru in cadrul s,eCin!,elorde reeducare va fi.
pr, ci1. posibil, urmdtoar,ea :
- lehni<:a antal,gicd,, cu masaj manual,
vibrornasaj,
lclaxllr',
pozi{ii d,c degajare a articulaliilor,
man:ipuldri ;
Leh,nicq tnobilizatoate, cu m$cdri paisive (mai pufin
Iolosit<,), mi5cari a,ct.ivoq;i active ajutat,e ;
tchnica de toni.licare, ,ct) migciri a.ctive cu rezistenld,
lzomctli,c: ctc. Mugchiul cste influen!,at de migcare prin nuirnlrul dc rcpclari, ,d,e lezistenta opusd gi de ritmul de execufi,e ;
- teh,nicu reeducarii mi;cf,rilor ,perturbate de af,ecliune.

Iungate.
*Cind

Ia bazinul

de

bolnavul se p'o,ate depLasa la sala de giimnasticS,

po-sibilitafile ,de lucru sint rn,ai mari 'atit pentru bolnav, cit
spe'cial.ist.
5i pentru
'
Vari,abilitate,a ex,erciliilor este legatd 9i de do1ar'ea s6lii ;
cu cit va fi mai bogatd in inventar, cu atit lucrul va avea o
mai bund influenlb asupr'a p,acientuJui, iar speci'alist'ul, o mai
mar,e posibilitate de desfagurare a activitSlii setl'e.
O saIS pentru re,educare fun'clionala trebui'e sd aibf, in
dot,are c'el putin urmdtorul inventar :
2-3 s,cd.ri fixe ;
pl,an inclinat care se poate fixa la scara fixd ;
bicicletd ergometricd ;
cintar 'cu taLiomet'ru ;
6qns 'paralele fixat'e I,a pod,ea, pentru r'e'e'ducar'eamersurul ;
- 5-10 saltele individuale, din burete invelit in mrterial plastic, ,C'edimenrsiunea 2/7 m;
- sc.ate s,au nu,mai o tneaptd, pent'ru r''eeducar'ea picioru-lui ;
- roatd pentru morbilizarea u,marului ;
- arast,elcu b,as'toanre,din lermn si tdin fier ;
- oglindd cadrilatd ;
- ip,anou cu diverse pi,ese pentr:u needucarea miinii ;
- pedal5 'pentru r'e,educare,ala'b'ei piciorului ;
- plangetd din l,eirnn melarminat ;
- cdpdstru Glisson ;
sadru d,e metal p,ent,ru rnedducala mersului ;
,cirje
axilare gi bastoane canadiene cu sprijin la cot ;
- extensoare;
- mirngi medicinale 'de l, 2, 3 kg;
-

)\/

lcnsiometru ;

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

- dinamometru ;
- spirometru ;
- cadru de sirrnd cu scripefi.
Descriem in ,continuare cadrul cu scriperfi, aparat mai
pufin cunoscut gi folosit in ,centrrel,enoastre de rreedu,care.Cu
acest oadru se o,btine o rreeduicarreselectivd Ei
.o globald a articulafiilor gi o tonilicare a rnusculaturii, cu
dozare pa:ecisd
a amplitudinii rniqcdrii qi efortului.
Pentrrr aceastd tehnicl de rreeducare sint necesarE o serie
de instalatii gi rmateriaJ.eca :
- un 'oadru din sirmd galvanizatd irnp,letitd, ,cu cel pulin
2 pereti qi tavan (foto 1) ;
- rnai multi scripeii de o construcfie speciald care sE
ipenmitd trecerea gi sco,aterea frfnghiei in funcfie de
nevoi, exernplu scripete),e Bienfait (fig. 1) ;
- o banchetd articuiatd qi despicati la unul din capebe
cit erste lungimea unui picior ;
-_ fring,hii de nailon (2-3 buc.), prevdzute la capebe cu
carabini,e:re ;
- saci umplufi cu alice de plunr,b ; pentru a fi mai mici,
cite doud buc6fi de 0,5, l, 2, 3, b kg ;
- cunele pentru fixarea co,apsei gi a bazinului
'pe bancheti ;
- ghetre rdin p.ieJLe,pentru incilfa,rea piciorr-rlui afectatn
pr,evdzute ,cu inele pentru prindmea fring,hiei ;

GIINERALITATI

folosite la fixarea
man$ete rdin piele prrevdzubeou inele'
antebraftrlui'
din burete 9i invelite
- 1ll1 sul gi o perna triunghiulard'
in Plestic.
necsar ca fringhia
Pen'f,ru lucrul Ia cadrul cu scripeli -este penperrdicular pe
fixatl
ii'e
sa
oe treoe prin primJ "*tnt1;
rned.le . *egment"iui cu. car se lucreazd'
ai*"ti"
p"ti"e (vezi posturile)' active ajuSe pot execua'G;t;i
tate Ei a,ctive cu rezistentS'
obtine pnin :
Mobilizarea aotivd ail'tata s'e poate
- membruL oPus (foto 2) ;
mem'brul inferior ('foto 3) ;
fltry
- rneonbrul *lrpttiot
elirni- susperrdare'a in caz de insuficienli lotto*uTel
qi
totodatfr
mermbrului
greutatea
ninrd'u-se o p*t'" Ai"t
frecarea de ibanc6'
ob{ine p].rn :
Mobilizarea acliva cu rezi,stenfd se poate
- lucru contra gravitatiei ;
directd ;
- lu,cru oo"t"" !'travitaiiei rplus greutatea
fringhiei
al
;
capdt
celblatt
ta
agd{alT
- Lt, saci
- intin'derea arcuril'or'
-

FUNCTIoNALE
REEDUCARII
B. MIJLoACELE
folosite
Reeduoarea func[ionala necnesitadiferite mijloaoe,
qi
tratati
afecliunea
de
funclie
in parbe sau in totiittrc,-in
Aceste
reeducarre'
aceast[
aplic5
G
de mornentul in ;;;
mijloaoe sint :
1. Migcarea sub toate formele ei'
2. Masajul.
3. Hidro 9i electroteraPia'
4. Posturile.
1. MISCAREA

Fig. I. Scripetclt: tip Bienfait.

corgy'1-ui-rsaua
Mig'carea sau locornolia e'ste den-ia9arga
depl'asare este posibild
ui"tiu' e""*fa
sqgmenteloo
al
rnuqchiloi bare mnstituie organul rnotol
-"p"rJ-i^pe'in contracir'a
migcdrii.
: elasticitittt"
Mrugchiu1norrnal (sdnStos)'are ttei proprietdti
tonicitate gi contractilitate'

t2

REEDUCAREA FUNCTIONALA

ElasticiLqteo e"sLe proprietatea rnugchiurlui de a se scurta

gi de a se intinrde.
Tonicitateu e\te starea permanentd de t,ensiune. Datorita
ci sc lc'alin:aza poil\ia corpului la vcrt-icaid ,si menliner,ea
ix r - s t ' lol in trrti c u l a [i i .
Conlractilitutea esLe prorpriel"atea mu5chi.ului de a se scurta
voluntlir'. in p,arez,e gi p,aralizii ,aceastl proprietate este pert r,rrbir t ir.
Activitatea rnusculard se rnanife-std sub doul forme : static
; i dinam ic .
Activitatea staticd se ref,Erd Ia contrac{iile musculare care
sr(' opun unei forte externe (gravitalia). Ea echilibneazd s,egmcntele ;i icorpul in intrregime, nealizind pozilia verticala.
Activitatea dinamicd sau mi$carea propriu-zisd. realizeaza
deptras,areasegmentelor,corpului.
In reeducarea fun,ctionalS folosim migcar,ea sub doua forrme:
pasivd ;i a,ctiv5.
a) M i$ c a re a

pasivd

FIra p,articiparea bolnavului, miscarea c.st,erealizat5 manur r l c lt ' c dt r e s p e c i a l i s t s a u c u a p a ra t e rnecani ce cum si nt,cel e
conccpute de Gustav Z'ander.
I)trntru a avea o mig,care pasivd corectA, se imobilizeazA
crr o min5. segmentul superior al ar,ticulafiei interesate, iar
r:tt r"cirlirltd mind se face miqcarea. Ptiza ca rrr,oi corespunzAloirri' pt'nlru fiecare arti,culatie este descrisA in cartea ,,GimI r ; r . s lic irir lt i c u l a ri " d e d r. Ad ri a n Io n.escu S i nu mai i nsi stdm
r r it : i r r . s up r' ,a
c i (fi g . 2 ).

P i g. 2 . M iSr ' r r lt' p r r sivi clin a r ticu lafi a

pol dul ui .

l3
GENERALITATI

a ajuta trotrScopul rnigcdrilor pasive 'rimine -acela 'de

articulare Ei in leziuimobilizdrilor
i"^";'d
citatea {esuturilor,
primele sdptdmini pini la aparitia
;ffi";fi;1";-p;;";1.;-inactive.
migcirilor
In execu'tarea

rnigcdrilor

pasive

.o^*o
va +:..^
se --^
line seama

,rta urrnArrr
rde

toarele indicatii :
articulatiile ce
- prizele vor fi cit mai apropiate de
articulatiile rnici).;
alei
_ti*it
irebuie mobifiate (mai
t"
'a anato,rno-fiziotogice aLe
_ nu vor fi';;4it
articulaliei mobilizate ;
iprin deplasarea artioulaliitror
- evitarea
"";;;;;iilior
pragul dureros' evi- J.""iXt;erge'cu mrscarea pind Ia
intensd
;
durerea
tindu-se
va fi'Ient pentru a evita aparitia
_ ritmul a"
"""""1iu
contracturii reflexe; '""t"
c'ontrain'dicatd in artrodeze
- m'obilizat*" 'p""l"a
(anchiloze teraPeutice)' ^ .
forme:
viiq[arir" pasive manuale-se folosescsub rnai multe
- 'manirPulari;
- tehnica Bago ;
- indoiri-intin'deri, miScarea tde du-te-vino'
aplicate pe coloana verManipul5rile sint mi9'cdri pasive
-tratarea algiilor vertebrale. Pot
in
tcbrald de cdtre specialist,
atta sint fdcut6 imediat dup-6 accida rezultate spcd;;itt"
EIe conJent, deci inainte de instalarea reacliei inflamatorii.
flexie'
rotatie'
ajpisare'
:
tracfiune,
slau din diverse
ver'tebrail'e)'
Algii
-*""tt
cap'
(vezi
cxt,ensie etc.
cu fala-n
ManipuldriJ" pot fi d'irecte,-'bolnavul fiind culcat
tl3lsverse
pe
apofizele.
palmei
presiuni
podul
cu
,i,," i-t.-"pticd
sa:u indirecte'
$ru spinoa.., oua*pta gi^sub vertebrJ Lerat'd'
qi
dulci
.',
Progresive'
di'agnostic'
-itt"r.te
Rezultatul manipUatitor depin'de de un bun
bund'
execu$ie
o
de
eiicace
rnai
9i
,t,.' ,Jog*r"t turt":,Jii-"*i"i
'poate
l'a
naqter*e
da
'acci'dente
con'dilii
Nt't'tspectar""
"*."too
spindrii'
qu
m6duvei
lezarea
l{l'irv('
spect'aManipuldrile vor fi f6cute de rnedic sau de cdtre
supravesurb
rdolmeniu
acest
i'n
$i
lirslul care are o experienld
Hlx"l'(\Imcdicului.
pasivc
'Ichnica lui Bago constd in executarea de migcdri
relaxal'
rnai
este
'cind' bolnavul
bt:ttftt', pr:in
"rrtptirratt*,

REEDUCAREA FUNCTIONALA

Aceastd tehnicS p,o,ate ,provo'oa ruperi ligamentare

sau ,chiar
osoas c'are la rindu-l 1or deten'nine Ia ,bolnav reflexe de ap5rale. O a,stfel de mobil.izare poate cornpromite articuJalia reisp,ectivi.
Indoiri-intinderi.
pind la
Migcarea pasivd de du-tevino,
ptrurgul du;r.eros, are efect nuimai in pdstrarea rnobilitifii,
dar
nu va elibera o articuJ,afie cu a:etractii rnusculo-figamentare.
Mli;cdrile pasive se m,ai pot face ,cu aparate rrreoanice
(mecanoterapia). EIe sint minuite de bolnav sau de specialist
(foto 4).
Degi aceste apariate au rol in menfinerea
rnorbiJitdlii
articulare, sint ins6 greoaie, ocupd mult spatiu, nu pot doz,a
pentru
su'ficient
amplitudinea
rn-i,gcdrii gi sint nepldcute
,bolnav.
b) M iS c a re a

a c ti v l

Migcarrile aotive sint rezurltatul contracfiilor

musculare.
Ele se foi.osesc d,upa posibilitdtile bolnavului, in diferite etape
.ale tratamentu'lui. sub diverse forrne :
- miqcarea activd ajutatl ;
- ,rnigcarea activd liberd ;
- migcarea activi cu rezistentd.
Prin mipcarea activi ajutatd se suprimd co,mplet sau se
r'cduce o p,arte din greutatea membrtrlui
cu care s lucreazd,
in c:rzurile de inapotentS funclionald
sa'u atrofie rnussulari.
Acr:.s[ aj,utor in executarea rnigcdrii active poate fi :
-- manual., sprijinit de citre specialist ;
.- cu divense aparate ajutitoare :
o prin suspendarea membrului
cu ajutorul unei fringhii ;
o putine cu rulmenti ,pentru mini sau picior;
o .scinduri alunecoasd a,coperitd cu ,pudri de talc ;
ino l ,u l .
A.iutorul mtrnual este dat de s'peciaiist, care sprijine Si
plcil
o prrrt,t' <l.in greutatea mem,brului, in timp ce bolnavul
excculii rni;<:itlca.
Prin suspcndrrroa rnembrului cu ajutorul fringhiei se poate
face miqcaltrir dorilir, firri frecarea de pat qi fdri ca bolnavul
s5 fie ncv<lit .sir-5i mcnfind singur, prin forfa muqchil.or, membr.ul fre care don.Stc rsri-l 'tonifice
(foto 5). Ttebuie sd fi,rn

OENERALITATI

a se folosi gravitatia atit

ttcnfi cum fixtun fringhia p"ltl]
cit 9i pentr-u ingreuierea ei'
pentru usurarea .*;;iiti;i$"Erii
picioml'.brafu1
Patinele cu rulmenli, pe care se.sprijini
rezistenla'
deci
frecarea'
vru degetele, au rulul de a reduce
ugurind migcarea activ6'
Aceeaqi u$urax'e a miqcd"rii gctiye se obJine-folosind.scinpreslrat6 cu pudri de talc ai aqe*.f"-i"ti,
ar,r, ai.r-i*ti
z;rt,[ sub membml ce trebuie I'ucrat'
Un alt naijloc care ajut6 r
Aici, confotm PrinciPiului Iui A
din greutatea corPului sculund
Miscarea activl liberi o fol
rnusculard a rnembrelor afectak
grlviLafiei, deci de a le mentint
'
ti mnnuald"
Migcarea activi cu rezistenfd' Rezist'enta ngate
extensoare'
:
sint
cum
sau opusl- tde aparate
,,pu.t'i-i. up*iJi"t'
inoadneazi
9i
rse
aici
tot
rningi, bastoane, *tli"Gip
"ti' care vom xveni rnai tirziu'
Ia
iro-.tliL
1"t"il'*l
contnacliiJe
curn ea. in'fluln funclie 'de tipr:i de contradie Ei felul
activi cu
m\calea
ctrlctrzi tonusu] Ei itrngimea muSchiului'
:
mo'dun
r.ti.itt ttle se realizeazd tn 3
-- concentrrcd'V etcentrict
chiu,l se contr:aoti Pentru a inr
Hcurtcrazi apropiinrd'atit capett
<rlt qii segmentel'e oso'aseasupra
,lmiraciie scurteazl m'lgchiul

(flH. :t) ;
de contracfie'
i.n interiorwl
-in' qt. in afara segment-ul.uz.
se
de,contracfi'e
jnterionul,segrnerrtului
M l,ir.;rrr.tr cx.,cutatS
1ui
pozifi'a
din
EontractS
se
9i
rrvrlizlirz;i ittunc'i l"f"J *ti"fti"t
piighi-\ 9soas
rror,rrurl;irlc intindere se scurteaze a'propiirnd
muqchiul Ei-i
siurteazi
contracfie
de
astfel
o
r,stc
lixat.
rk. r,rrrr,
lirrta 6i volumul'
tltf1,tr",rlt:
se realizc'azi
lVli5r',;rttltin afllra 'segmentului de contraclie
limita dc
pe'ste
intinqi
ri
pot
Iilrrrrrri illt :t(('l nru;cJri care

l6

REEDUCAREA

GITNBRALITATI

FUNCTIONALA

rt:,i*l*il'.{-H[i"]',:*ft
d,]q"#,,HJ'l']lli

fn"luU.#ltracfii

Fig. J. Mi$carea concentricd

gi migcarea excentricd.

ce se fac in
vertebrald.
llt"'!*"111.";^jlrdII-T,_
muschiul 9i mdregteamplitudinea

rnind,
pici,orsi coloand
"il*i,Jrl;['"

*;:::l: ^T,Jtr*.i.;;;;
m4,carii GG:'A;

gi in afara segmentului

Si intinderi complete sau i.ncomplete.Aici

Contracfiile_ izometrice (statice) sint,contra'cfii

D,
musculare
fficutc fari deplasarea segmentelor, contra
unei

rezistente de

lungegte

A
F i g. 4 . M i;;clr r ca in
interiorul
o e co n tr .:r ctic.

t7

t 'r U L A ) r r r i St.i r r .c
cu co n tr a cJi e completd pi intindere
||tl ft'1i l ,r.
!"'r'

rr.ontr.i rc ti et li nc omp.tetd
ompl etd gi i nti ndere
"'| ' r'rr
"r
' '(.(),'
rL' i l ('
re r
t'rt t'l ttl l rrr'Irc
pll (!r.i
i nti ndere
ndre i nc
',, tr(. t.or-npl c l .ri l5i
i r rntl
n"n-"i
ompl
"Letd;
l
l
t.rntl
'l
r,l
i
't
l l .'
;i i i nl ,i nrl c l c c ompl etd.

D
completd ; B)

i nc ompl etd ; c )
r].r
mi $c
c ^._^
D ) mi
ar"
aorri
.,."_
-rr"o."
"u

1E

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

neinvins. ln astfel de contra,ctii mugchiul nu-qi mordificA lungimea ci numai tensiunea musculard creEte. Aceste contracfii au ca rezultat cregterea forfei musculare.
Se gtie cd forfa absolutd a mugchiului depin'de de diameLrrl secfiunii mediane a lui ; 1 om2: 4 kg for![ rnusculard
gi este in funclie de lungimea maximd a fibrelor. Dupd Borelli
gi Fick 1 cm2 corespunde cu 5-10 kg fortd.
Randamentul rnecanic maxim se obtine cind articulatia.
care lucreazd este in pozitia de 90' amplitudine.
Pentru a obtine o contr,ac{ie izometricd bund este necesar
.sir se realizeze o stare de tensiune de 5-10 s, dupd car un
rpaus de 80-100 s intre contracfii.
Contraclia izometricd determind comprirnarea,capijlarelor
din mugchi gi jend cir,culatorie, blocarea tora,celui qi datorie
de oxigen. Aparatele ,candiovascular gi respirator sint solicitate
mai intens in cazul 'contracfiilor izometrice gi pentru acest
motiv se reco rlandd prudenld in aplicarea lor ia bolnavii cu
tulburdri ale acestor aDarate.
c ) P o z i [i i
Migcdrile folosite in reeducarea functionaLd se executl din
rnumite
pozi\Ii, aga-zise fundamentale ca : stind, $ezind, p
genunchi cu sprijin pe palme, culcat, atirnat, pnecum gi din
pozi{ii derivate din cele fundamentale care se oblin prin modil'icarea bazei de sustinene, a pozilie'i trun,chiului sau a pozitiei
mcmbr.elor.
Pozifia stind (pozitia de drepti) se poate folosi ,ca exerci.sl.atic
in tratarea atitudinilor vicioase. in tulburdri de echit,iu
librrr sau ca pozilie rde ptecare p,entru alte miqcdri. In aceastd
pozific, prin bascularea bazinului inap,oi, capul femural rdmine
:rcopcli l. p<: o suprafafi a-nai micd de 25o, deci incSrcare mare
1rc o srrplirfatd micd de sprijin. Deoarece are baza de suslinere
nri<:ii :ii t't'ntrul de greutate ridicat mult de \a baza de sprijin,
lxrzil.i:r rrrr prxrte fi rnentinutd mult timp.
I'ozilirr ;trzind (pe pat, scaun, banchetd etc.) este o pozifie
trrnrorlrr crr suputllifd mare de sprijin gi centrul de greutate
;iprrr;rrrrl rlt' b:rzi. In aceastd pozitie suprafala de sprijin in
articulir{irr rr;.xo-I'cmural5 este redusd gi mai mult, ,prin bascuIar-cir inlrpoi rr blrzinu'lui, rezultind cregterea presiunii pe partea
antcrioalii <lr, .sltli.iin in articulatia goldului.

( II.;NIJRALITATI

l0

rlupir metoda KIaPP.

ln pozili,a pe genunchi pe palme sprijinit, miuscul'atura
r,olrirnci vertebrale este relaxatS, iar discuriie vertebrale u9urtt|,r, cl<: presiunea care se exerciti in cazul pozitiei-stind la
vr,r,l.ic:rld.Din aceste motive coloana devine mai mobilS'
Luind aceastd pozifie, bazinul basculeazd inainte, capul
ltnrurului se gesestebine fixat in articulalie, iar presiunea este
pe o mare suprafafd.
11'pirr'l.izatd
l'ozi{ia atirnat la bard sau la scara fixd este greu de menprin- blocala
I l rrr.rt, clcoarece stinjeneEte resp-iratia ;i c_irculatia,
iorrrttlui. Aceasta ie recomandi in unele forme de 'discopatie
(trlorrgrrfii)qi in devialii a1e coloanei vertebra'le la copii'
2, MASAJUL
l)irrtrc mij,loacele la care recurge specialistul in munca
zi <:u zi, masajul este cel mai des folosit.
rk'
arr
l,';irii rr intra in detalii, vom arninti pe scurt rolul igienic
al masajului. Masajul igienic se ap1ic6-pensoanelor
ql I.r,nr1rt:ul.ic
tllr sedentare, executindu-se pe intregul corp 9i cu
xAttil..rrrs<'
Iorrlr, rn;rnt'vrelemai jos amintite. Masajul terapeutic se aplicd
rrrrrlrrrrrll )<lcul,1a regiunea suferindd
Si<'lxrt folosi toate manevrele de masaj sau numai anurrrlk' trrrrnt'vrcdupl scopul urmdrit.
l,lfk'ur:rjul sau netezirea are proprietatea ,de a activa circulfiilrr lrrrrl':rti<:ri;;i venoase gi reduce contracturile 9i- dunerile'
tlrrltrrirrtiltul are acliune excitanta asupra mugchilor, influr,ntrrrrl::i ;r..,rtllt'it
<:icatricelormai profun'de.

20

REEDUCAREA FUNCTIONALA

Fricfiunea, asem5nS.toare ca manevrd ;i acfiune ,cu frdmintatul, favorizeazd procesul de vindecare gi de resorblie a proCu.selor patologice din tesuturi gi din cicatricele vicioase.
Tapotamentul
este indicat in nevralgii
cronice, fiind
calmant.
Vibra{iile sint de asemenea ,ca'Imante, scad sensibilitatea
nervilor gi relaxeazd muEchii in caz'ul contra,cturilor.
Presiunile au efect ana,Iog vibratiilor.
Scuturatul are ro'1.de relaxare.
In cele ce ur'meazd vom prezenta citeva noliuni generale
privind ,masajul zonelor reflexe, rna,i putin cunoscut gi folosit
de special,igtii in reeducare functionalS.
S-a ajuns la aceastd metodd pe baza unor cercetdri facute
de : Head, care a constatat un raporl intre organele bolnav,e
gi diferitele zone ale pielii ; Speranski a ardtat ,cd excitarea
sistemuiui nervos are influentd asupra sistemului vegetativ ;
Ricker a demonstrat cd excitind sistemul nervos obtinem efecte
asupra vaselor.
Masajul zoneior reflexe, initiat de Dicke, are la bazd
excitaliile produse in piele prin rnanevrele masajului, care
la rindul 1or, pe cal.e reflex6, detenrninf, re,ac{ii in organele
,conjunctiv a1
situate Ia d,eparrtare de locu4. m,asat. fesutul
pielii constituie numai p'unctul de ,plecare, transmiterea ficindu-se prin intermedir.rl sinapselor (artic,r.rlafiile sistemului nerr'os). Masind tesutul 'conjunctiv obtinem un efect reflex in
tcritoriul gi organele car cores,pund pirtii din derma masatd.
l)t'.sigur, aces,te teritorii ale lesutului conjunctiv nu sint lirnitirtc intotdeauna, ci pot iradia in cele invecinate gi la dep6rlirrt', <'xemplu : zona inimii gi a stomacului ajunge pind in D g,
zonrr f icatului in D 10 (zone iradiate), avind puncte de maximd
si r'lcctt' maxime in D 2-D 3 pentru ficat, iar pentru r-inichi
it r l) 4.
lrurinte de a se trece la efectuarea masaju,lui, se va face
trrr conlrol modical minutios, chiar radiologic, apoi explorarea
lt'giurrii t':ut' ur,meazd sd fie masatS, prin pal,pare. In felul
:r<:<'slirsc pot. punc in evidentd zonel.e de contracturS, tonicitirtc'lr, hipolonicitatea, punctele maxime, zonele de umfldturd
5i S ir nluli l < ' . z o rr< ' l <i:ra d i a te e tc .
Maslr.jul .st' irltlicir uEor ,cuprinzind trep,tat suprafetele inter s at c . S r ' < ' x r,r' rrl i r< :u p u l p a d e g e te l or 3 gi 4 ca,l a fri cl i une E i
laleori cu virl'Lrl dcgctclor. Se incepe cu frdmintat uqor,

OI.]NDRALITATI

told<:truna in regiunea sacratd (construcfia de bazd). ln cazul

t'inrl tesutul interesat se gese$te in regiiunea construcliei de
lurzir sc maseazd in sus gi in jos fatl de aceasti regiune,
pinir .sc atinge rpragul de reaclie, rdspunsul fiind maxima' Se
rrjungc la acest prag repetind de trei ori masajul regiunii $i
< l r, douA ori cel de baz5.
Di,cke inter.caleaz[ la acest marsaj al spatelui 9i citeva
lnirl'r(,vle ,,e'chilibratora,re", ale p[rlii anterioare, pe piept. DupA
pr'oct'dura de bazd ca^re determind o am,eliorare-r'elaxare 5i o
rr,irr'(ic bund, se trece 1a urrnet'oarea fazS' a tratamentului,
lllirs :u'('a extremitd{ii superio'are, apoi regiunea interc'ostai5, iar
rlrrllir citeva gedinle, rgiunea scapulare, in care se maseaze
rrrrrrxrizona bolnav5. ln'cazul afecliunilor respiratorii se masearr1 irrrrb,ele pirli gi in final regiunea c'ervicald.
ln masajul membre,l.or inferioare, dupd rezultatul obtinut
crr plocr:dura de bazd (cdldurd in cazul tulburdrilor circulatorii),
rr, i'ontinud cu masajul coaps,ei in partea externd, evitindu-se
grrnrbrr qi laba piciorului.
C<ll mai dificil lucru rdmine insd gisirea zonelor 9i diagl or .
Iro.sl i t' i rr,r:a
Mirsir.iul zonelor reflexe duce la am'eliordri importante 9i
r' l ri rrl l i r vi n decdr i.
Vorn reveni la tratarea diferitelor afec{iuni cu elemen'te
rl l rr rurrsrr.julzonelor r ef l, exe.

3. HIDRO $l ETECTROTERAPIA
prin mis'carefo'Iosqt,ein mod cur'ent un'ele
'l'r:irtrrrrrentul
Il\r('{,(lul'i din hi,dro-electrolerapie, dintne care amintim in prirrrrrl rirrrl blile kineto (miqcare in apd, elongalii in api), ce
rrlliorrr,;rzri ilsupra bolnavului prin presiune,a apei 9i ternp'elirlrrlrr li. MiEcS.rile se efectu,eazd ugor in apd, iar c5ldura ei
r,,lrr\r,;rz;rlrirrfile contractate gi reduc,e dur'eriLe.
'l'r,r'rrrott'rapiase aplicd sub formi de aer cald, api cald5,
Irnlrrrclrcliiri ,cu ndmol, parafind sau niisip cald. Prin a'c'este
lrrollr lrrri ..,r,,obtineo vasodilata{ie local5 care favorizeazi crircuirrlln 5i irrrplicil activitatea mug,chi'lor 9i a articulatiilor.
('r'irrlr,r'rrpirrfol,ose;te actiunea frigului, pentru a obtin'e
I'rrrirt'|orr,,;lt
ir'Iilt, t:u rsducerea hemoragiilor intraarticu].are in
r,rrrrrl l nrttn ur list nclor . Se aplic6 sub f or m i de bdi r eci sau
l rurH n crr g lr r ': r {iip't ' I <r cult r aum at ism ului.

22

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

Dintre procedurile de electroterapie cele mai des folosite

gaivanizdrile,
sint : ultrascurtele,
ultrasunetele.
ionizdrile,
curentii exponentiali gi cei diadinamici.
In tratamentul
diverselor
afecfiuni
vom recomanda gi
fclul dc proceduri cel rnai indicat.

4. POSTURIIE
Postura reprezintl
fixarea intr-o pozitie a uneia slru a
mai rnultor articulatii, pentru un iimp mai mult sau mai putin
indelungat, cu ajutorul diverselor proceduri, pentru a restabili
curbura, axul sau forma inifiald a articulafiei. Cu alte cuvinte,
corectarea progresivd a atitudinii pozifionale gi a amplitudinii
articulare, pind la cea norrnal5, prin invingerea retrac[iilor
musculo-tendinoase.
Aceste posturi se pot obline ,manual pr{n presiuni exercitale de specialist deasupra sau sub arliculafi:r in can)26,
prin folosirea saciior cu nisi,p, in cazul celor operafi sau paraIizaii Ei imobilizati in pat, prin perne sau cadrul de suspensie,
prin atele de gips, de noapte sau de zi (atele bivalve). Aceste
atele bivalve se obtin dintr-un aparat gipsat tdiat in lungul
Iui, rezultind doud jumdtdti in care se imobilizeazd membrul,
car.e apoi se string cu o fag5.
Postura la cadrul cu s'cripeti, pentru bolnavii transportabili,
pcrmite o bund progresie a forf,ei opusi prin cregterea grutir[ilor atirnate la capitul fringhiei. La folosirea cadrului pentru
posturir sc vor fixa cu gfijd fringhia qi scripefii, pentru a
prrrintimpina o scdpare bruscd ce ar traumatiza rnernbrul fixat
irr pozific (foto 6).
'.|'urt.amentul postural este eficace dac5 se respecta anumite
r r . guli :
.sii <:xiste o presiune sau intindere continua, pind Ia
prlrgul dureros. De greutatea care se atirni
depinde
rcu;itl
posturii ; prea ugoard nu obtine intinderea,
prca mare produce reflexe de ap6rare, compromilind
l.<:hnica;
--- si fic cvikrtc pozitiile compensatoare ;
- fuccvcntr gi durata sd creasci, finind seama de starea
geneirali gi de oboseald a bolnavului :

23

GENERALITATI

vor! fi intingi atit mugchii fiexorri, cit gi mugchii extensori, sau dupd o ,posturd intr-un sens s'e va continua
qi in sensul opus.

BOTNAVULUI
C. EXAMINAREA
prin migcal'e, medicul
inainte de inceperea tralamentului
bolnavul, consemnind
dc specialitate examineazd amdnuniit
cele constatate intr-o figd ce cuprinde mai multe rubrici.
S,e folosesc doui metode de exarninare : obi,ecttud, cu
dinamornetru, miotoap,arate (artrometru,
ajutoru-l diferitelor
nometrrr, tensiometru, roentgen) gi subiectzue prin aprrccierea
vizua)E., palpar.e gi rnobilizare.
Metode

obiect ive

de

exam inar e

Cu ajutorul
artrometrului
se poate
de diverse tipuri
mdsura mobilitatea articulard. Aceste artrometre
sint mai
mult sau mai puJin pnecise, intrucit este greu de fixat centrul
geometric al miEcdrii. Sint fdcute dupd principiul goniometmIui gradat (fig. 6). Pentru mdsurarea gradului de mobilitate
rrl unei articulafii, unui din bralele artrometruJ.ui, cel pe care
cste inscrisi gradafia, se sprijind in lungul segimentul.ui ce
r'Srnine fixat, iar bralul ceidlalt in lungul segrnentului ce se

Flg. 6. Mdsurarea mobilitdtii artlculare cu ajutorul

artrometrului.

deplaseazd.Artrometrele nu pot
mdsura insd toate amplitudinile
articulare, cum ar fi in miqc6rile de pronalie-supinalie ;i de
rotatie.
Cu ajutorul artrometrelor
putem observa gi mdsura ameiiorarea obtinuti prin tratament
Ia articulafiile respective (exemplu, in redoarii dupi fracturi).
Miotonometrele, prin simpla aplicare pe piele, ne dau
indicatii asupra tonusului muEchiului cercetat. Tot pentru
examenul muscular se folosesc
dinamometrele, care indici, in
kilograme, forta mu;chiuiui.

REEDUCAREA FUNCTIONALA

Existd o cotare international5, folositd inilial in sechelele

de poliomielitd gi extinsd apoi in toate insufi'cien{ele musculare.
Este cotarea ce o facem cu o,cazia bilantului nus,cular.
0r' i 1 , 0 , O ,
NUL - Absenfa contractiei.

10(r'0,
1, U,
URME 25o1's,
2, M, MEDIOCRU Soo;s,3, P,

m iin ii

pentru

ln continuare, enumerin'd aparatele necssare examindrir

rrrrriulim : tensiometrul ,care ne in'dici tensiunea maximd (pre-

Urme slabe de contractie.

Amplitudine completd a migcdrii dupd dirninuarea gravita!iei.

Ampiitudine cornpleti a migcdrii contra gravitafiei.

750'g,4, B,
BUN - Arnplitu'dine completd a rniEcdrii contra gravitatiei gi 1a
rezisten{d
moderatd opusd
miEcdrii.
100(f
NORMAL - Amplitudine completd a miEo, 5, N,
cdrii contra gravitatiei Ei la
rezistenta
maximi
opusA
rniscdrii.
Se observS cd aceastd cotare se face in functie de forla
nccesari invingerii gravitaliei. Avind acest reper vom ageza
membr-rll cdrui,a dorim sd-i testarn forla in aga f'ei ca rnigcirrile sA se execute parale'I ,cu soluL, atunci cind nu poate
invinge gravit,atia (sub cota 3) gi in pozi{ia car,e sd-i permitA
cx<'cutarea migcarii in sus contra gravit,ati,ei (cind existi o
Iortir mai mare de 3). Jinind seama d,e aceste recom,anddri
put('m face bilantul muscular ai oricdrei grup,e de mugchi
( li, q. 7) ,

I ,' ifl. 7 . l,o zifiir

ntr r sctrl;tt' .

PARTIAL

25

( i I t N I i R A L I T ATI

efectuarea bilantului

llzrrltatul

trata,mentului in timp.

Metod e

subiect ive

ln pri,mrrl rind ne vom rferi Ia apreciereq uizuald ce o

,l'rrcr,rrttxs'upra subiectului care std in picioare intr-o pozitie
olli;nr.ritd, urmd,rind anumite rpere in rap'ort cu verticala sau
crrtrrp,urativ cu ceal,alti jumdtate a corpului. in felul ac'esta
rr'r, putt:m da seam,a d,e un,ele atiturdini vicioas'e sau defo'rmatii :
r.rr,Prtlinclinat i'ntr-o parte poate compensa o slc'olirozedorsal5
<fr, lrirrtea opusi ; umerii pot fi ridicali ambii sau numai unul,
Irr rrliturdinea gi in scolioza adeviratd; omopl"afii pot fi deparlrrIi (scapula alata) in cifoza dorsald, sau asimetrici in sco]ioza:
,lttrurele, ,cu inifunidirbulum sternal (stern infundat) Ia rp'a'rt'ea
Irrl{.r'ioilrd a sternului, sau tonace in canena, i'egit in af'ard ca
lrr lrirsitri ; La coloan'a uertebrald, crf.ozd\ Iordoza, scolioza sau
Irrvr,r'.siunide cr,rbura ; la bazin', anl,evelsiunea care mdrqte
,r,rrr.lrrrr.lrlombard, din cauza hipotoniei fesierilor 9i abdorninalllor', r.cttlovensiune,abazinului cu gter,gerea cunburii lorrlbar'e in
r,rrz rlr, ,spate pl,an sau atrgii vertebr"ale in puseu ; lat'eroversiutt{,1 pr itsimetr:ii de lungime a picioar'elo,r (in coxa-valguJrl ,est,e
rrr:ri lttng, in coxa-vorum esbe mai scurt). Asim'etria se ve'de
pr.rvinrl plica pe care o fac fesetre, avind ca rezult,at scolioza
i,,rrrlr,irlii; Ia picioare, plica din sp,afiul popJ-iteu sau nivelul
Irlrl,r,ol<,lor ti,biale (interne) pot indica inegalitatea gambelor
rrltrl Irii(:iorpl,at uniJLateral.
l':rlp;rrt'lr cste tot o metodd subie'ctivd. Putem palpa reperr,lr. iurirton-ticc: ligamentele qi capsula, care ne dau punctel,'e
rl rrr,rrl r.s<'; m uqchii ce pot f i at r of iali sau spast i'ci; r ot ula la
gl,rrrrrrclri irt c,itz de hidrartrozd ; tegumentele, dacd sint 'caldc,
trrrlrlri slirri in,lllam,atorii, iar cin'd sint reci indicd tulburari
r' l t' r' rtl i tl ot 'ii.

REEDUCAREA FUNCTIONALA

Mobilizarea, ca metodS de examinare, folosegte miEcarea

pasivd, comparind-o cu migcarea executatd de un membru
sdnitos gi plecind totdeauna de la pozitia anatomicd 0.
Pentru sfudierea Ei cunoagterea mobilititii articutare recornanddm lucrarea ,,Gimnastica articulard" s,crisd 'de dr. A,drian
Ionescu care epuizeazd aspectele mobilitdtii articulare. Vorn
ardta insd gradele de mobilitate pentru fiecare articulatie,
mugchii ce executd rnig,careaqi nervii care o cornand5.
Articulalia gi
felul miscd.rii

Gradele d,e
mobLlitate

OMOPLATUL
Ridicarea

4-6

cm

Trapez prin
fasc. mijloc.iu

Plex cerv. t ramura poster. C2 f

spinal

Coborirea

4-6

om

Unghiularul
omoplatului

Plexul cervical 9i
brahial

Dorsalul mare I
Pectoral marc )
Pectoral mic
I

Plexul brahial

Dinfatul mare
Pcctoral mare
daca bra{ul
participl activ
ln migcare

Plexul brahial

Indirect
prin traclrune pe
humerus
Proiecfia
anterioari

Proiecfiu
po'sterioal'lr

4-5

cm

+-:) cm

Trapezul prin
cele 3 fasci'c.

Bascularea
induntru

5 cm la unghiul extern

Romboidul
Pectoral mic

PlexuI brahial

900
120'

Deltoidul
mijlociu

C5, C6, N. Circumflex

150'

SuprasPinosul

C5, C6, N
scapular

LJMARUL
Abducfie activi
Abducfie Pasivf,
cu particiParea
omoplatului
Abducfie cu
pnrticiparea .
(:r)1.vertebrale
Adducfia bratulrrl prin fata
vru spatele
crlrpului

20"- 30"

Dorsalul

Itroicc[ia
ttttLorioarh

Cu pitrticiParea
col, verteb.
Prolocfia
pxr,rLcrioarA

PIex cerv. f ramura poster. C2 f

spinal

SuPra-

180'

rnat't:

Deltoidul
anterior

fascic

c5, c6, c7, N. Pectoralului mare 9r

ansa Pectoralului
C6, C7, CB, N. DOTsalul mare
C5, C6, N. Circumflex

C orac o-brahi al

C?, N. Musculo-cutanat

Dorsalul mare

c6, c7, cB, N. Dorsalul mare

C5, C6, N. Rotundul mare

1800

20"- 30"

Rotundul mare

Dorsalul mare
antreneazd
omoplatul prin
frecare
Bascularea in
afard

(it,:NERALITATI

l ilolt.t:fie Postet'l{)irt'it cu anI t 'r , t t ; t t 'e ci te n t.

tcttpttlitrc

80"

llr rltrl,ltt
p x Lt't'rtir

80"-

ll,ol,rrfltt
I rrtorrrrft

80"- 90"

90"

Deltoidul fascicolul Posterroi:

C5, C6, N. Circumflex

SubsPinosul

C5, C6, N. SuPrascapular

C5, N. Circumflex

Rotundul'mic
SubscaPularul

{l-10 cm la
unghiul
super.
5 cm la unghi extern

Trapezul

Vezi trapezul

Dinfatul mare

Plexul brahial

Pectoralul

mare

8-10 cm la
unghiul
super.

Unghiularul
omoplatului

Plexul brahial Ei
cervical

Rotundul

mare

C5. C6, N. SuPerior

gi inferior aI subscapularului
c6, c7, cB, N. Pectoralul mare 9i
ansa Pectoralilor
C5, C6, N. Rotundul mare

2E

REEDUCAREA FUNCTIONALA

Articulalia
1l tt'ltrl migcdriL

Articulalia
Si felul migcdrii
Dorsalul mare

29

(III]NI.)RALITATI

Gradele cle
mobilitate

c6, c7, CB, N. Dorsalu,Iui mare

I rrcl i nafi a
ctt l rr l i t l i r

450

C5, C6, N. Musculo-rcutanat

l i 'l r,xi i r gl obal 6 a

rh,*t,l tl or (mel r l t'rrrpo-f al angl i l ni )

90"-100'

COTUL
Irlexia cu antebratul in supina!ie

150'

Bicepsul
brahial

Flexia cu antebratul in pronaUe

BrahiaIuI
anterior

C5, C6, N. MuscuIo-cutanat gi ramura inconstantd

a radialului C6,

c7

Extensia, ia
coplr
Pronafia

5"90"

Su pin afi a

I'r onafia *
su p i n a f i a cu r o 1 : l r t i ah u m e r u s L rl u i

10"

Tricepsul
brahial

C7, CB, N. Radial

Rotundul
pronator

C6, C7, N. Median

Patratul
pronator

C8, Dl, N. Interoso$i anteriori, ramurd a medianului

Bicepsul brahial

C5, C6, N. MuscuIo-cutanat

Scurtul
suptnator

CJ, C6, N. Radial

I n cli rr;rI r r r
rarl ia lii

Cu,bi,taluI
anterr.or
Cubitalul
posterior

C8, Dl, N. Cubital

inLombricalii
terni qi externi
Interrosogii
palmari

C 6, C 7, N . Medi an

Flexorii degetelor, superficialii, profunzii

R adl al

C7,

C8, N.

Radial

C 7, C 8, N .

R adi al

CB, N.

R adi al

Interosogii
dorsali

C B , N . C ubi tal
si
abductor
scurtul
al degetului 5

Interosogii
paLmari
Primul gi al
doilea

C B , N . C ubi tal

Scurtul flexor

C 8, D l ,

Lungul flexor
aI policelui

C 8, D 1, N . Medi an

Iti tl r,nstrr rl r.A t.Ittl ul ttr;r rt'

l 't l ttti t
Itrl tttrHi t

Scurtul extensor
al policelui

C 8, D 1,

A rl ortlt
l rrl i l i l t-l i l

Lungul extensor
aI po,licelui

C 7, N

A l r r l t t r 'I i a
1 l 1 'g 1 . l c lo r

1l j rgr,l ,t,l o t'

c7, c8,

Cubitalul
anterror

C B , D l , N . Cubital

Prirnul radiai
AI 2-lea r:rdial
Cubitalul
posterior

c6, c7,
c6, c7,

N.
N.
C7, CB, N .

Primu'l gi al
2-lea radial
Palrnarul mare

C6. C7. N. Radial

N. Me-

dian

C7, CB,
dian

R adi al
R adi al
R adi al

N. Me-

C 8, D 1, N . Medi an
C 8, D l , N . C ubi tal
CB, N.

A r h l r r r 't r i t

Palmarul mare

C 8, N . C ubi tal

C 7,

15"- 30"

150-

200

270"

90"

C7, C8, N. Radial

Extensorul
comun al degetelor
Extensorul
propriu al policelui
Extensorul propriu al indexuIui
Extensorul propriu al degetului mic

I t l x l r , r r s i lg l o b a l d
rr rlt'Actc'lor
(il1(.lilcarpoI 'l l r r n A i a nd )

, I I I , 7 ' I C . M IINII
l , ' l r , x i ; t miin ii cu
r l t ' g r ' l t . l t' in tin se

lneroalia

MuEchli

It'l r.rl rr rl t'A c Irrl rrt ttl rL c

pt l i l ri l
l 'rrl rrtrA ;' i
A rl ott;t
l i rl l ngi r

C 7,

N . Medi an

N.

R adi al

R adi al

REEDUCAREA FUNCTIONALA

30

Articulalia
;i felul miscarii

Extensia
coapser

Ineroatia

Inerualia

Opozifia policelui la degetul

mlc
ARTIC.
$oLDULUt
I,'lexia coapsei
cu piciorul intins din genunchi
F lexia cu genunchiul indoit

Opozantul
policelui
Opozantul degetului mic

O6, C7, N. Median

CB, N. Cubital

Gemenul
inferior
Marele fesier

L5, 51

Bicepsui
femuraj
Semitendinorsul

L4,
N.
L4,
N.
L4,
N.

L5, 51, 52, N. FCsier inferior

Alt't'rc.
100' - 120'

Psoasul iliac

L2, L3, N. Colateral al cruralului

CONUNCTIIUl,v I

It'l cxi l r
-

130' - 135"
10' -

15'

Dreptul
anterior

L2, L3, L4, N. Cru-

Fesierul mare

L5, 51, 52, N.

srer superror
L4, L5, 51, 52,
N. Sciatic
L4, L5, 51, 52,
N. Sciatic
L4, L5, 51, 52,
N. Sci.atic

-^

Semitendinosul
Semimembranosul
Bicepsul
femural
Fesi'eruI
mijlociu
Tensorul fasciei
l^+^

53,

Dreptul
anterior
Cruralul

53,

Vastul intern

53,

L4, L5, 51, N. Fesrer superror

L4, L5, 31, N. FEsrer superlor
L3, L4, N. Obturator, ramurd a
sciaticului

Itotatirr
in te r n d
it co;rpser

Fesierul mic

L4, L5, S1, N. FEsrer superior

L4, L5, S1, N. FCs r e L 's u p e r i o r

fasciei

l^+^

45'

Obturatorul
extern

S2

Patratul
crural

52, 53

Gemenul
superior

l|.:xl,crlsia la
('()l )lI

Vastul extern

L5. S T

L2, L3, L4,

Crrural
L2, L3, Il,
Cr'rral
L2, L3, Il,
Crural
L2, L3, rl,
Cr-ural

N.
N.
N.
N.

ANTIC.
PICIOITULUI
f l n x l r r t l o r sa l i r

Gambierul
anterior
Extensor comun
al degetelor
Ext. prop. al
dgt. 1

t 'l r r l :r

L4, L5, S1, N. Ramur6 a sciatic.

popliteu ext.
IA, L5, 51, N. RAmurd a tibial. ant.
L4. lA, 51, N. Ramur6 a tibial. ant.

Triceps sural

51, 52, N. RamurA

a sciat. PoPliteu
intern

Scurt. peronier
lateral

L4, L5, 51, N. Ramuri a musculocutanat.

L4, L5, 51, N. RA.
murd a rnusculocutanat.

Lung. peronier
lat.

sl, s25s3

L5, 51, 52, 53,

Sciatic
L5, 51, 52, 53,
Sciatic
L5, 51, 52, 53,
Sciatic

Rototia cu gambe tn flexie

L3, L4, N. Obtura-

Obturatorul
intern

Piramidalul
bazinuiui

SemimembranosuL

Fe-

Cei trei adductori, mare, mijlociu gi mic

Tensoml

acfiva
Pasivd

Adduc!ia
coapsel

I l t > L i r { i a e xte r n d
; t ( r ) i l p se l

31

OENERALITATI

ffis-

32

REEDUCAREA

Articulalia
felul miscdrii

Grad,ele d"e
rnobilitate

FUNCTIONALA

Muschii

Inerualia

Lungul ,flexor
comun al degetelor
Ltrngul flexor
prop. aJ.deget. I
Garnbierul
posterior

L5, 51, N. Ramuri

a tibial. post.

Abduclie cu rotalia externd a

piciorului

Lungul peronier
lateral
Scurtul peronier
latreral
Peronierul
an6erlor
Ext. comun al
degetelor

Adduclie cu rota{ia intern5 a

piciorului

Tricepsul sural
Gambierul
anterior
Gambierul
posterior
Ext. propriu al
deg,et. 1

ii

L5, S1, 52, N. RAmurd a tibiai. post

L5, 51, N. Ramurda tibial. post.

$ s....'++.s

( 'r r 'l r r r l t i a ::e so r i i l e p e n tr u scr i p e to te r a p i e .

M r r l r l l i z r r r ':acu a j u to r l r l m e m tl r u l u i o p u s.

AbducJia
degetelor

InterosoEii
dorsali
Abduct.
deget. 1
Scurt. abduct. al
degeteior

N. Ramurd a plantar. extern

51, 52, N. Ramurd
a plantar. intern
N. Ramur5 a plantar. extern

Arltlucf ia
rlc{el clor

Interoso;ii
plantari
Adductorul
deget. 1

N. Ra,m'urd a plantar. extern

N. Ramurd a plantar. extern

I)<'rrlru inscrierea diferitelor exam,ene oe le facem p,erio,dic,

inrli.irur u.rnitorul tip de fiqd care conline ru,brici numai cu
dirtt' tlin ('xilnr()nele o,biective ce se fac bolnavului la anumite
int,crvirk,, in (:ursul tratamentmlui. Unele din aceste rubrici
sint lirkr,sit(' il1 r,ilpocialin cazul tr:atamentului in afe,cliuni cardiova,sculirr"r',irllr'l,t' p,(.ntru aparatul locomotor, aparatul respir lt or , s : l u i n o b < ' z i tl rtc .

L.

Mob,ilizarea membrului inferior cu aiutorul membrului iuperior.

Aparat mecanic
G. Zander.

Posturd la cadrul cu
scripeti, pentru redoare de genunchi $i
sold bilateralS.

Suspensia membrului
inferlor, la cadrul cu
scripeti.

Mersul intre
paralele.

barele

Mersul cu cadrul cu
roti.
gENERALITATI

Pentru incadrar'ea inscrieu'ii in

t\'currge la p,rescurtdri, astfel :
: inainte de efort
I
D : dupi efort
a b tl :
a 5 6 r r .1 i "
a d d :a d d u cl i e
: flexie
ft
ext : extensie
r .i :r o ta ti e i n te r n d
r .e - r o ta ti e e xte r n d
p.a : proiec{ie anterioard
p.p - proieclie posterioard
suP : supinatie
Ir r o :p r o n a ti e

spatiul

rezeyv,at, vom

C : cap
Tr : trunchi
U :u m i r
n :b r a t
AB : antebrat
Ct : cot
M :m i n i
D :d e g e t
g :gold
P:picior
Cs : coapsd
6 :g a m b d

FISA DE TRATAMENT
Nrtmtrlc
| )rrkr nagterii
Posturd pentru flexia
dorsald a labei piciorului, la scindura articulatS.

. Prenum'ele,
Stanea ,civil5

Sexul

Ocurpalia

I )onriciliul
l)krgno.stic
l*. r'cc<lmandd ,ca tratament

ll*.r'orrurndlri la externare

FR,ECVENTA
Lutrrr
I X ; l , l [ 0 7 8 t) l 0
ltr.lnfl78t)10

Ziua
1 1 L2 L3 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 3r

1 1 L2 13 14 15 16 17 18 19 20 2L 22 23 24 25 26 27 28 29 30 3r
l t ; t 4 [ i l 7 i l 0 1 0 1 1 1 2 1 3 1 4 1 5 1 6 1 7 1 B1 9 2 0 2 L 2 2 2 3 2 4 2 5 2 6 2 7 2 8 2 9 3 0 3 L

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

Pe verso

OENtsRALITATI

In perioada de srprijin a fiecirui

rpicior se disting doud

hr c:

Meillc,

Specta'llst,

D. MERSUL

ln tirnpul mersului existd o s,ucceisiunede,perioade de sprijin urnilatera;l (un singulpicior

de spnijin) gi perioade de
sprijin dublu (ambele picioare pe sol).

- faza de arnortizare;
- faza. de impulsie.
Faza de amortizare incepe odati cu a$ezarea piciorunui
pr sol, in fala corpului, gi tine pini in momentul verticalei
olnd cor:pul se g5s$te deasupra picionului de sprijin.
La luarea conta,ctului cu soltrl, prin contractia muqehilor
ai garnbei, pentru u.n scurt timp, se di posillterc-externi
picion-r,lui
sd atac,e solul cu cdlciiul, dupd care
labei
bllltatea
rpiciorului
in intregimre prin relaxarea brusc6
agaz6
se
lfrtu
I rcelbragi mugchi. In continuare, prin inertie, tibia se inclinl
hdnle, antrenind o flexie a genunchiului, ambele migclri
tllnd controlate gi frinate printr-o contractie exoentrici a trisura-I. Contactul cu solul se ia rnai intii cu rn'arginea
0frului
illtlrnA a la.bei piciorului, apoi cu intreaga talpd.
Faza de impulsie incerpe c,ind piciorul de srprijin erste Ia
gi tine pind tra t'erminarea ,perioadei de sprijin poste"ll0r,
-hnttcat6
clnd talpa se desprinde de sol. Frin desprindere, 'piciorul
migcarea de inaintare a corpului, laba pici'orului fiind
principal al elanului posterior. Extensia articulatiei
t'arsiene, prin tricerpsul sural, irnpreuni cu extensia genunproiecteaz6 trunchiul inainte. De amplritudinea extendepinde lungirnea pasului. Aici trebuie mentionat: cu cit
este mai inalt, cu atit extensia piciorulttri
I lnclltimintei
,pasul mai scurt.
gi
mai limitatd
Extensia lentd rpermite o derulare postero-anterioard a
ItbEl ptciomlui pe sol; tocul (celciiul) pdrdsegte mai lntli solul
I'pol manginea externi a labei pi,ciorului, iar ultimul rimine
|JnlJtnut ,pe partea antero-interni a capului primului rnetaIttulun (la degetul irnare).
Intrr cele doul faze, de amortizare qi de ilnpulsie, este
de oscilafie a piciorului nesprijinit, Ia care se deose|rkndu
doud faze, separate intre ele de rnomentul
dc
oscmenea
ho
-- fuza pasu'lui post'erior, cind piciorutl se gdseqte inapoia
lUnruhlului gi se indoaie treptat, pe rnisur6 ce se apropie de
f,Ftlt'lrllt, uici avind rnaximum'de indoire;

REEDUCAREA

FUNCTTONALA

OENERALITATI

37

- faza parsului anterior, cind picior,ul oscilant trece de

momentul vertica'lei, se intinde treptat, gdsindu-se in extensie
in momentul clnd va lua contactul cu solul (fig. 8).

FIg, 9, Descornpunerea sagitanlS a mersului

croqut).

Fi,g. L Fazele mersului gi amprentele ptrantare, a) faza

de amortizare ; b) momentul verhicalei ; c) fuza de
impulsie.

In aceastd fazd oscilantS, laba piciorului penduleazd dupd

ce a pdrdsit solul gi cade in ecvin. lnainte de a lua contactul
cu sol,ul, laba se ridicd prin flexia dorsa.[[ rdati de contraalia
mugchilor antero-externi ai garnbei in special garmbierll anterior. Lipsa acestei pozilii a labei, din cauza muqchilor mai sus
amintifi, dd nagtere Echiopitdrii numitd ,,stepaj".
In concluzie fazele unui ciclu de rnigcare pentru aclaqi
picior vor avsa urrndtoarca sucossiune :
ln perioada de sprijin :
- amortizarea;
- ,momentul verticaleii pentru piciorul de sprijin ;
- imnutlsia.
In peiioada de oscilatie :
- pasul posterior;
- momentul verticalei pentm rpiciorul oscil,ant ;
- pasul anterior (fig. 9).
In mers, in timpul fiecdrui ,ciclu, c"entruL de greutate aI
corpului ercs'cutddoud urciri gi doud coboriri ; cea nuli lnalt5
corespunde momentului verti,calei, iar coa mai joasd momentului sprijinului dubl\.r (fig. 10).

10, Curba descrisi

de centrul

(dupd Ch. Du-

de greutate al corpului

in timpul

Centrul rd'e greutate executi gi oscila{ii laterale, cind

tea corpul'ui tnEce de pe un picior pe celdlalt. T?unchiul
Ia rindul ]ui la rnentinerea uneri
'pozi{ii bune in
ntersului, prin risuciri stinga-dreapta, simultane cu cele
Inului, insi in sn6 opus (pasul peivian). Asffel la fiercare
braful gi piciorul opus sint d,use in acdlargitirnp inainte

1 l ).

s8
12

3 t.,

ilg, tt, Mlpcarea umerilor gi a bazinului

ldupf Ch, Ducroquet).

5
in timpul

mersului

REEDUCAREA FUNCTIONALA

Arnplitudinea gi viteza rnigcdrilor de trunchi 9i din centura scapu'lo-humerald sint legate de arnptitudinea 9i viteza
miqclrilor membrelor inferioare gi ale bazinului.
I"ungimea pasului dePinde :
- de lungirnea rnernbrelor inferioare. La acrelaqi unghi
de dqschidere me,mbrele rnai 'lungi dau un pas mai
rnane ;
- de 'unghiul de deschidere al. membrelor inferioare din
articulatia coxo-femural5 ;
- de r5sucirea in afard a virfurilor picioarelor' Pasul este
rnai mare cind rdsucirea este mai micd ;
- de felul cum se ia contactul cu solul, cu cdlciiul sau
cu toatd talpa. Cind se ia cu cdlciiul, cum este c\orect,
,pasul este ceva mai l'ung datoriti extensiei c'ornplete
a gambei pe coaPs6.

OENERALITATI

Pasul scurtat. Din cauza suferintei in articulatiile g,leznei,

jrnunchiului
.sau qoldului, piciorul sdndtos tr,ebuie's6 se-adaptcze Ia lungimea pasului f5cut ou piciorul bolnav, deci ie
rcurteazS.
Pasul l5rgit il gdsim in tulburdrile de echilibru, la copii
^ $nd_incep sd meargd, ta bdtrini rpind lncep si foloseasci bistonul.
Parezele gi paraliziile mtrgchilor rnembrelor inferioare dau
modificdrri ale pasului normal, astfel:
. - psoasul iliac. In par,alizia ,aoestui muq,chi pasul anterion
atte scurtat prin lipsa flexiei coapsei pe bazin ;

1. MERSULPATOTOGIC
Modificdritle pasului normal dau gchiopdtdrile. Existd Echiopdtdri ireductibile, unele ,care nu trebuie ameliorate (artrodezele) gi altele care ,pot fi corectate.
Toate forrnele in care se intilnegte mersul patologic au
fost descrise de Ch. Ducroquet. Astfel, existi anomalii ale
pasului rnai des intilnite gi care intrd in preocu,piri'le specialistului in reedu'care funcfionalS.
Pasul unilateral se datoreazd produrcerii unor fracturi sau
piciorului dureros. Bolnavul avanseazi numai cu ,piciorul bolnav, rlminind cu greutatea corpului pe piciorul sdndtos, pe
car.e-I duce repede inainte fdr[ a dep[gi nivelu] celui'Ia1t.
Impulsia o face numai piciorul sdnltos, iar piciorul 'bolnav are
numai faza de pas anterior, neparticipind la irnpulsie. Mersul
eiste sacadat.
Pasul tirgiit Ei crr genunchii indoiti este intilnit in boala
Parkinson. Bolnavul pdp te pe toatd talpa, lipsind deci rularea
tllpii. Din acest motiv pasul este scurtat. Mersul cu genunchii
indoili, fd'rd extensie, atit in pasul post'erior cit gi in cel anterior, determini de asemenea scurtanea ,pasului.
Pasul cosit este intilnit ln hemiplegii. Din a:lrza extensiei
girmbci pc coaps5, bolnavul duce piciornul plegic prin lateral
cu rofafie in iurul picioru'luti sdnitos, iar laba piciorului cade
in <lcvin.

- ischio--gambierii. Flexia gambei pe ooapsi nu se poate

, iar in f:'a yq.licaLi, gamba cadi si ride sohrl. h.*t
ct ry poate_compensa prin flexia rnai pnonunfatd a coap_
q9 bazin deci ridicarea genunctri,uJui, sau pfur, indoirira
ldului de. parlea opusd pentru a permite pendularea picis_
spre inainte intins din gerruncrhi ;
- cuadrieepsul. Sprijinut pe piciorul cu aoest defect nu
face decft
genumahiul in r.ecurvatum, pentnu
.pg1q
^py:lind
g[rli un sprijin in
ligamentele posterioare. pasul esd scu"_
prJn lipsa extensiei ;
- peronierii. Se simte acfiunea tnioepsului sural care facne
rprlJinul pe talpd sd fie pe rnarginea- extern6 tot tia.npuJ;
- scurtul peronie-r Si gambierul posterior. Glezna nu poate
.llza piciorut cfnd se revine pe piciorul bohrav. Lircrul
sc. sirnte mai mu,lt in mersul p,e teoren ac.cidentat ;
gi peronierul lateral (extensori). SuIbrd
-.trleepsul
rhh ln pasul-sural
posterior gi deci pasul este scurrtat ;

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

- garnbie.ul anterior Si ertensorii propriu gi comun ai

degetelor. Laba cade in ecvin.
La in,ceputul acesf,u:i capitol am aritrat 'car:e sint dirrectiile
de depJ,asare ale centrului de greutate. DepJnsdriJe anorrnale
dete,rrnini migcdri dezortdonate din tru,nrchi. Aoerste'apo't fi :
- pe verticald. Deplasarreraoonpului nu se poate reraliza
din litpsa actiwnii tricepsului sutral, in f,aza de ,impuJsire,fie a
cvardricepsului ,c,aren'u ,po,atefase extensi,a rgarnbei, sau datoritl
redorii genun,chiului gi scurtdrii rnenlbrului ;
- inainte. Apare mi,Soarca de ,,salutane", determinatl de
tul,bur,arre in pasul post'erior de irnpuJ,si,e, in sazurile de :
redoare in flexie a coapsei, picior ecvin sau paralizie a cvadriceprsului cu ge'nunchii ln fl,exie ;
- inapoi. Se prodr..lc.ein paraliziile extensorilon coapsei
(rniopatii).
2, MIJTOACETEDE REEDUCAREA MERSUTUI
Odatd su tneoerea bolnavului la pozitia verticalS, se poate
incepe reedu'carea rmersuhri.
finind searna de afectiunea gi de posibilitdtile fiziologice,
bolnavul va folosi succesiv unul sau rnai rnulte aparate de
sprijin pentru mers. Aceste aparate pot fi fixate (bare paralele,
scard, ,plan inclinat), sau,mobile (cadru de,rnens,cirje, bastoane).
Barele paralele sint fixate de ,podea, cu posibilitatea de a
,se indlfa gi l6rgi du,pd talia bolnavutui. In reeducarea mersul.ui
la spastici se utilizeazi gi o scinrd.urdfixatE pe podea pe rmuchia
ingustd care irnparte'pista de mers in doud qi obligd ,bolnavul
spastic sd duci picioarele normal., firi a le incruciqa. La aceste
birrc pa'ralele se ,poate adduga un troliu fixat de plafon care
gliscaz[ pe o gind odatd cu inaintarea bo]navu1ui. Aglfarea
dc trrrliu sc face prin cipdstru'I Gli,sson, Ia copii, sau prin
hirnruri :rxilare. Troliu-l are menirea sd preia o par,te din
grcutatca boln,avului atr.rnci cind nu se rpoat'ementine sing,ur
Ei sI dca o mai mare siguranti in tirnipul rrnersuilui intre bare
(foto 7).
Scara. Prntotipul care se folosegte ersteo imitatie de scari
cu 'citeva 1t'g.pte5i balustradd.
La inceputul rrc'educirii urcarea sc[rii se face cu piciorul
sdndtos, c.el bolntrv aducindu-se lingd el pe aceeagi treaptd.

OENERALITATI

41

jenunchi qi qold.
o altS coborire rnai dificili decit prima, cere un cvadri, 06Ps mai puternic, Bb si'rnilar6 :u,:ea dT",1t:"1-Tt-tlY^91apoi
mai intii cu pi'ciorul sdnitos, cel bolnav adus
;?b";;t
Urrndtoarea ,ooborineca progresie este cea cu pagi
;;t".
itng6
lltdrnativi, bastonul insolind piciorul bolnav'
Planul inclinat. Mersul pe plan indinat antreneazS articuLa urcare msre'te flexia dorsali a labei
bth-;iti;-tarsian6.
tendon'ul trui Achile, iar la coborire antrintinde
itilorul"i
9i
ilraz6 muscu'Iatura de frinare'
Piscina igi motiva funclionalitatea in sechel'ele de poliomhfite.-i" alie afecliuni este din ce in ce rnai pulin folositS.
fi- pi*, instalaliile de purirficarea apei, pnecu'm -ri T^TllTf;:
sint ioarte cbstisitoare, c6ea ce Ie face nerentabile'
n
de mers fdrb sau cu roJi' Cadrul de mers flrd
C"drol
-construit
din metal ugor 9i cu o mare stabilitate' este
!Otl,
superioare sin5inituU"i"1"t de acei bclnavi care au rner-nbrele
fractuli ale
dupS
mersului
reeducarea
se folosegte in
h*.
Ia rel'uare'a
picior,
unui
amputalia
in
frfmbrelor inferioare 9i
lllcruului.
cadnurl de rners cu roli gi ,cu scaun de odi'hni are posibi,
Ia o
Itltl mai mari de manevrare, se deplaseazl' cu uqurintd
cu
pentru
cei
nttc'A i*pi"gere. Ca accesorii are sprijin axilar,
pe
scaunul
fi,Gt puu"a forie in brale 9i posibilitatea de odihnd
dln rPate (foto 8).
.
Clrjole cu sprijin axilar permit mersuil pe'ndular, la cei cu
(picioare balante), Ei
;fraplo[ii sau sechele dupl poliomiCli'ti
llfaruul cu Pagi alternativi.

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

OENERALITATI
Timpul 1. Se inainteazS cu un baston ;
pind in dreptul acestuia;'
Timpul 2' Apoi cu piciorul opus bastonului
T i m p u l 3 .cu ce l d l a l tb a sto n ca r e d e p d g e g te p i ci o r u l d e j a d e p l a sa t;
bastonului opus picioTimpul 4. Cu celdlalt picior pin6 in dreptul
rului.
Mersul in doi timpi se realizeazi astfel :
piciorul opus' simultan;'
Timpul 1' Se inainteazl' cu bastonul 9i
piciorul opus acestuia cu un
baston
celSlalt
9i
2.
Cu
Timpul
-cu
pas inaintea celuilalt'p'icior' deja deplasat'

baston
Mersul cu un baston. In cazul folosirii urnui singu'r
se
mersul
slnitos
piciorului
9i
p""t"t
rcesta
-" va fi linut Jurealtz'a in patru, trei sau doi timpi :
fr
Bastoanele pot fi de mai m,ulte feluri :
P"qt9" trepied, avind o bazl de sprijin anai mare decit
bastonul obignuit ;

Bastonul se duce inainte ;

Piciorul bolnav in dreptul bastonului ;
Bastonul se mutd mai inainte ;
Piciorul sinitos se duce in dreptul bastonului'
dus inainte pi mutarea greutetii corpuTimpul 1. Piciorul-sinitos
lui Pe el ;
Timpul 2. Basionul inaintea piciorului ;
Timiul 3. Piciorul bolnav in dreptul bastonulur'

TimPul
Timpul
Timpul
ii-puf

1.
2.
3.
4.

la deptrasare; in perioada de
.Bas,tonul ajut_a Eltn"lrul
rreeduoare a rnersului, dupd paralizii siu traciuri ali mernbrelor
inferioare.

E. PREHENSIUNEA
Mina e,ste organul oel mai inteligent

al apan'atului loco-

sa fac19.5;
*-pI""
rr. oonstif,uina.r
"?pabl are totu$i
cu
mina
s];g""al
-i*rri.*
lu*"ii"*ri;.F:
f6getele
lri iirnitate. Mombni"t tp'*ioo eu toat'e3rti:culati11-e=
=Fi

formeazS' are
tT:le
J.get
;;;,'"rini,
-qi.pirghiile,pt,
in toate din'ec!iile.9i"P""iy:1"
tlitatea sd execute d.ela.[i
miE-

a.-p""rtt
,llti
;;-. ;;.i"piot1i",
[J;*"#ili;:;1i1"tu+i
Mersul cu doud bastoane,se poate faoe in patru sau in
doi timpi. Cind bolnavu.I se depleseaze cr', ,.,re'ga""t"t",
*
rsurge J,a rnersuJ in patrnu tirnpi :

Migcd'ril-emiinii' fird
d"- r*pur.;s
-de
abdu'clie'add]9ft 1:
^:"-?1:?
de
miscare
limitaie la simorpl'a

QUca,rc--Prehensiune.
q, Pr,hensiunea este rrli$oanea ou c1r ry^ "'$e T!.1{1,^E]
se menline atirnat in aer' chiar
oapabil s[ se aga{e-;i;t
prlmcle zile de viat5.

I
REEDUCAREA FUNCTIONALA

O grupS irnportantd
de mug'chicontribuie la
apucar.
mr;carea de
Flexia degetelor
este realiza,tdde :
- interosogii,pentrru
prima falangd
_- 1-t{9p111
_raEnga ;
fiexorul arp-rr,.i.il,rulra
qr^an+;^:^r
_. Lexorul
a 2-a falangd ;
nrnfrrn.r :^!:nt"u

r if;?f,P,::::^i,J:ffllT
3"'effs:''

Scu r fu l

fle xo r

po,trrlui :.
policrlui

d d-d
a lr e ^poJicelui,
'Lrq

ral anga'

p".ttoo"prl-u

trixor al polic,elui,
pentru

ffiiL
t"l:Tj
degetelor
o realizeazd:

--

--

falangd

a 2-a faiangda poli-

interqsegii, pentru
sc[rtrrl evfahc^- -,falangele degetelor 2-5 ;
prima falangd a
policslui .

ffffii1,,exrnsor
"flJri?"iii:ffi;it
aJ
l,:,t9.:ifxtensor Polic'elui,pentru

a 2-a falangd

degetelor

parricipd
r--4erurvq :
3,:T::,t".
--inteross5ii dorsali.
rungu :,hrt,rnf^- ^,Penlru-degetele
-

"o;''"u,l'ltili'li
;j#f Ydegetelor
i'1::.*;
T' t.
Adduatria
"'
*";ffi
;#j':
-_ interssosii
2_5;

pa.lmari.

pentru degetelc 2-5

aclrir.+^*,r ^r,, - P\r'rru degetelc
;
adductorur;i;:.,'
trr

policcl,ui, pcntl.u ,polict

'urru
,police.
Onnzifi.r_,v,-r
Opozifi,a
o fac :
- o p o z i rnut l d i ,g t,tu i u i
m lc ;
- o p o z i rn tu l d rg t,tu l u i
maTe.
Acfionalii d., rnu^:ctril
care dcpiirst'';,i5
gi
de interosogii
dcpJast'irzi 6,,,,,,i,,i,"'
si .de
interoso;ii dorsa]i
d"r;i;:;." *:ll"yoli
-;..xuensori
Irllrlo
se
desohide
desohide
obicctulobicctul pr'
pentru dr cuprinde
pentru
po' .rii.,
.'..r..,ii*',,'rtt-'
ii,.,:'':; i"Tu
,se
dep-laseze.
""p.i;;; i
""o.i"a.
dimen.s
dimen.siunil.'
., In
I" funcfie
ruicii. ae
iunjr",l,lti.,"iri'.rd-1
aJ forilar.""_
ni,,.,,,

pulin.

ilti?,,
;].o"p*f
-ur,
Dtina
se deschide ,r*i

;;i

si
".1,

""""'hji

feluri de apurcar :
fiexia degeteior 2_8,
fdra
ilnitd la majoritatea h&bf"_

GENERALITATI

partea lateral5. Ac.eastd

- Apucare intre police-ind,er,
(hirtie,
plate
prindere
se folosegte penhru obiecte mici
bilete etc.).
- Apucare palmard globald, cu participarea degetului
etc.)
rnare, folosit6 pentru obi'ectele cilinrdrice (ciocan, fieristr[u
Ie
deforfdrd
'a
- Apucare irutre degete a obiectelor mici,
rna (figard).
pentru
degetelor,
police-znder
spr virful
- Apucare
o,biecte rnici (bani, bilete).
- Apucare in menghind pentru obiecte plate, dar de
dimensiLuni rnari (carti).
ln afecfiunile sistemului nerwos 'oentral sau ale ne, vilor
motori peri,ferici, prin seclionare sau zdrobire, migc6rile mii,nii
sint tulbunate sau abolite. ln toate formele de hemiplegie,
migcirile miinii gi in special. miqcarea de extensie se pierd'
Din a,ceastS cauzd, bolnavul nu poate prinde obiecte'lc, din lipsa
extensiei degetelor, dar poate mai degrabd sd fini obieotele.
deoarece mu,qchii flexori ai degetelor prirnesc stimuli tactili
gi proprioceptivi. Odatl oibiectul apucat, nu-i mai poate lasa,
din lipsa extensorilor degetelor. ln cazul de mai sus prehensiunea se realize,azi fdrd particip,area dagc'ltului rnare.
forrnc dc paralizii ale nervilor care in,c'rweazii
Diferitele
ale
rntls,chii miinii
le vom pnezenta J,a capi,tolul ,,Afectiuni
nervilor p'eriferici".
Recuper,ar.ea miqcdrilor miinii gi a fontei tron prin re,educare
funcfionald se ,continui cu ergote,rapie.

MIJTOACELE
DE REEDUCARE
A MIINII -

ERGOTERAPIA

Ergoterapi,asau terapia furctionalS ajutd Ia recuperarea

miqcS,rilor defi,citare, foLosinrd diferite acti,vit5,ti manual,e care
druc Ia antren,arreagrupelor musoulare gi a articulatiilor lezate.
Pornind,u-se de l,a ideea ,cd munca este o necesitratevitald,
se unmS.regteangrren,areabolnavilon intr-o activitate produc'tivd.
Datoritd acestei activitdti s-a const,atartci bo,lnavul iese din
apatie, uit[ de suferinta sa gi se incadreazi mai uqou'in viafa
norrnald.
Munca ,are un rnare efect psihoLogi,c asrrpra bolnavului,
solicitindu-I sd ,creeze. Ajutindu-l sd J,uceze, si rdspundd de
ceea ce prorducre,r.eugim sd-i reddrn increderea in poslbilitdtile

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

gi asupma
sale. Mai mr:lt, terapia prin mruncd are influenfi
comportamentului social aI bol,navuluti ; devine rnai aom'unicativ 9i dornic tde societate.
Ergoter,api:a rcontinud proomuJ de r.oedulsarerecupr,are
inoeput in gedin@le de reednloame.Se desfargoardin ateli,er,e speciale dotate cu rnaterialele neoesare Si s'ub srq)x'avqgherc,acrnui
personal de specialitate.
$edinfele d,e ergoterapie se planificS de 2-E ori pe sipt5rnind, iar durata fiecdrei'a este de o ori - o ord gi jumitate.
Gsstul ales pentru firesare lrucru tmebuie sd irrtenqseze
mugchii sau articulatiile lezate, efectuindu-*e pentnu aceasta
chiar migcdri din unele activitifi
care sd acfioneze asupra
umdrului, cot'ului, miinii gi degetelon in cazul mernbru'lui
Su,periOr.
Pentrnr antrenarrreaum5,r:rului se ne,oornandd:
sau pi:ctatuJ pe gevalet ;
- rdesenaf,uJ.
- filmpld,ria ,cu folosirea fierdstrdului ;
- lesu,tul pe o pinzd agezatd vertioal ;
- rni+cdrile su ruloul de zu,grdvit, pe pexte vertiCIal ;
- mbcdrile executate la ta,bloul cu bi-tre;
- Atirr,gerea de orbiecte agezate din ce in se rnai sus';
- scr,i,rnaSi tenjsul.
Pentrru anfuenanea cotului Ei urn5,rului:
- folosia.ea fier5striului ;
- rularea fdcS,lefului, patisrie ;
- coaf,urd, rpieptd,nat;
_. impingerea gi trager,ea unei rnanete ;
- rid'ioarea gi cobor0r"eaturor obiecte.
Penhru migcarea de promro-tsuprinatie:
- lnviirtirea ruloului maqinii de scris ;
gi degu,rurrba,rrea
- lnSr.rn-r1ba,rea
'unui bec;
- invirtir.ea iunui quru,b cu guruheJm;ifa;
- a unaptre gi a vdnsa apa dinrtr+un pahan;
- a folosi o ling:.rd J,a urnipJ,erea gi la golirea unui vas
ou ,f6in6, za}rdt, orez etc.

GENERALITATI

Pentru artisuJatia miinii :

- rularrea f5cilefului;
- scis,ul la anaSind ;
- a bate run ou, Japte rprins etc. ;
- tricotat.
Pentru antrenanea degetetror :
- ingirarea rnir,gelelo,r pe o sfoa,rd ;
- crOitOrie gu 'a,1ggil
;
- scris J,a rnagind ;
- cintat J,a pian, aoordeon sa,u Ia instnumente d,e suflat ;
- dresenat, pictat, scris ;
- modeliri cu plastilini;
- olS.rit ;
- fotrosir,ea foarfecrlor la d,ecup,a,thirbire, carlon ;
- apucalea unor o'biecte mari pentnu a Ie simfi ou mina ;
- Bpucanea obiectelor diur ce in ,ce mai mici : monede,
smbitori etc. ;
- rSs.Eoir,eaunei c5rfi.
Pentru antnenarea degetului arititor :
- sd bati J,a magina de scris sau pe clapele pianului;
- sd apese pe butonu,I soneri'ei ;
- si founnezeue numir [a discuf tehfonului;
- sI intuoduce degetul intr-un obiect gdiu,rit.

2. REEDUCAREA
FUNCTIONALA
iN TRAUMATOLOGIE
A. FRACTURITE

lN tnauMeror,ocrE
I'eazd inainte de 45 de zile gi se recupereazE grau prin tratament. Cu cit arbicuJatia de sub lorcul fractwif este-mai apropiatd de frashurd cu atit redoarea este mai mare. De aici dr.
Orfanu trage ooncl,uei,acd redoarea in artirsulafi,a de sulb lo,ctrl
lrachrrii este determinati de fracturd gi nu'de imobilizare.

1. GENERALITATI
Fract'trrile sin't tra'r.r,n'latisme ale aparatului locoimotorr cu
prrcrducerea de leziuni osoase gi peri,osbale. Pot fi provocate
de traum,atjsrne dar gi din aaluz,epatologitoe - osteoqrcnoz[
gi nr,aladia Irobstin - care dau fragi'l,itate os,urlui.
Fracbunile neoesitl irnobiliziri in aparat gipsat, atele sam
interwentii chi,rurgicale, pentru fixar.ea fragrnentnlou' osoas.
Dl;rata de irnon'ilizare depinde de virsta gi starea bol:rar,rului,
de tipul de frraoturd, de gnosirnea osului fracbffat gi de deplasarea }ui.
Imorb,ilizarea unei articuJ,atii este insotitd de pertur'bdr:i
in circulafie, de a,It'erarea muqchilor imobilizafi, de retractii
ale capsulei ar:li'cuJ,are gi de aderente.
Perturbarea circulatiei, de obi,cei cea de intoarcere, lipsitd
de contractiile m,ugchiului imobilizat, re rnani,festd prin ederne,
tulhurdri ,sutanat gi uneori oianoz6. Muqchii se atrof,iaz6,
oasele su,feurdprocersul de osteo,trrorozd.
Pozifia i,n care este imobilizat rnenabrrulfrarctwat are i,nrfluenfd ars'uipr,atonicitifii
muscuJ,are (dupi regr,eta,tul ortoped
dr. Orfanu Ion). DacS este tinut irndbilizat in limitele normale
ale miug'chil,or oa,re panticipi la miqtcdrirle a,rticulatiei, atit agonigtii, cit 9i antagonigtii sint in repaus. Dacd este tinut irnobiLizzfi in pozitie forgat5, gru,pul rnurscular intirs pe,ste lungirnea
Iui normald igi pdstrreazdtonicitatea, deoarrecese aflS in star,e
de ,contracturd iar cel antagonist fiind relaxat se atrofiazd.
Potrivit aceluiagi autor, fractura influenleazd di,ferit articulatiile ce se gdsesc deasupra sau sulb locul unde s-a produs.
Astfel in articula{ia de deasupra fracturii, imobilizarea indelungat6, de 6 luni pfind la un an, nu deterrnind redori mari,
,cirrcul,atorii irnportantre in pa,rtel
deoanece nu sint tulburiri
respectivd a membsuJ.ui. In r.eginr,neaarticuJa{iei de strtb fracturd insd, tulburdrile circu'latorii sint mari. Redorile se insta-

Tratamentul fracturilor se face prin rreducer.eortopedicd

;l aparat gipsat sau prin osteosintezl chirungicald.
In ceea ce privegte tratamentul funcfional al fracturilor,
dlm citeva indicatii generale pentru ,perioada de imobil,izare
fl cea de dup5 eliberarea articulatiei.
In tirnpul iirnobilizdrii s pot efectua exercilii active cu
llembrele iibere, iar la cel imobilizat, cu avizul. medicului, se
fic contraclii statice pentru rnugchii de sub gi,ps.
La virstnicii irnobilizati pentru lungi durati Ia pat, se
ilomandd practicarea gimnasticii respiratonii pentru preveniflr unor conaplicalii lruImonare.
Dupd sco-atereagipsului se inrcepe tratarnentul prin masaj,
116, tonificare gi exercitii de reeducare funcfionald.
- Masajul reLaxeazi, for,tifircd mugchii gi ii ajutd si-gi
acd elas'ticitatea gi tonwul. Influenfeazd f,avonabil circulalia
d,oci hrdnir.ea m,ai bun'd a rcgiuniir reispective. Aplicat ins6
oopi'i sau J,a locuJ fracturii la adulti, ipoarte avea ca rezmltat
Atri in osi,fi,care; sau resp,ectiv, hitpertrofier,ea calusulmi,
Migcarea p,si,ud s rcrorrrtf,irdi
cit mai pulln posi,bil,
poate pnovoca bol,navulu,i dtrreri Ia care va reac{iona
t corntnacfia muqchil,o,r, mS.rind astfel redoarea gi rezisten{a
tnvins. Cdutffnd si tneoern peste aoeastd rrezistenld se pot
intindeq"i ale firbrelor musculare, rqperea aderenlelor,
dc' hernatoarne peri- gi intrraarticulare gi perturbdri
ltonii. Ciroatil'izarea lor va da o ma:i rnare rledoare.
-

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

Tratamentul postural se ap1ic6 mantra.l pentuu artieuJafiile

mici sau cu saci de nisi,p, scipefi, pentnu arti,sulatiile mari.
Migcarea actiud, pentru tonificarea gi cigtigarea mobilit6fii
arti'culare, consti in exerci,fii Uiber,e, exeruitii ou ingreuierre gi
contracfii izometricre. Se va ar/rea grije ),a dozarea a,oeston
exerci.tii, cdci oiboseala exae.sivi poate avea efect corrtrar.
$edinfele vor fi scurt'e dar repetate de rnai multe oni, [n
timpul'unei zile.
ln cazuJ confuacfiilon rdflexe din partea tmor grupe de
mugchi se recomandl lusrul cu rezistenti, pentru grupa de
mu,gchi ,antagonist6. In felul acesta se obtine rel,axarrea mutchiului contractat.
Biirle-kineto s'int indicate pentnu, cfigtirga'rea mobinitdtii
arficulare, tenrperratura apei fiind de 37'C.

tN tnaunnaroloclE
PBOGBAIUUL

I (dln a 3-a eiptdminil,

cu nlgcdri

acttve)

Stinil :
1. Botarea umerllor intr-un sens gi in celtllalt, brafele intinse pe
Iingi corp.
2. B,ialicarea brafelor prin lateral (abilucfie) cit pemlte articulafia
'mirulul.
3. Brafele pe lingi corp: ridicarea lor prin lnainte sus gi revenlre.
4. Brafele indoite Ia umeri:
rotarea lntr-un sens 9l ln celdlalt
5. Brafele libere pe lingi corp: scuturarea lor ugoar6.

2. FRACTUM CTAVICUTEI
Clavicutra se fractureazd i:r cdderile pe mini cu braful in
extensie sau ire lcnrif,urile dirrecte pe claviculi.
In fracturi'le cu dqilasarea fragrnentelor osoase se indici
cercl,ajul cu fir metalic. La crele fdri deplasare se recomandl
imobilizarea prin bandaj. In ambele cazuri se poa,te lncrepe
o ,mobilizare precoc cu rniqciri active, ordat6 cu cledarea dure
nilor. ln acast sens se executd migcdri active de ridicare gi
coborine a umerilor.
Pentru tonificarea muqChiului deltoid sau pentru evitarea
atrofierii lui, incepind din a treia sd,ptimini de Ia
'prod,r.rroer.ea
fracturii, se executd cu braful rnigc6ri active in toate sensurile,
migciri libere gi cu rezirstentS.
In cazuri rane, de nedoane a urndrului, rse neoomandd tratamentul de posturd cu bratul i:r abducfie, sprijinit ,pe spdtarul
scaunului sau La cadrul cu scripefi (c:u ajutonrl frflnghiei gi
al sprijinului pentru ,brat) (fig. 12). Din aceasti pozitie specialistul mobilizeaz6 omopl,atul, impingtnd de v r,ful inferior
spre coloanl
In cazul mobiliz5r:ilor pnscoce ale fracturilor nereduse chirurgical, existd riscuL de a se il.eza artera sau verut subclaviculard gi plexu;l brahial, prin jocul fragrrnentelor osoasc

)
Fig.12.Posturi in abducfiepentru articulatia u mlrului

DE OMOPTAT
3. FRACTURA
ln <azul acestei fracturi mobilizarea este reoornandatl incd
a 4-a zi de la producene, indiferent de felul cum a fost
te[, cerrclaj sau bandaj. Mobilizarea se face prin intermebrufului, ctr rnipcdri in toate sensurile, crescind treptat
l,udinca, in functie de reacfiile bolnavului.

52

REEDUCAREA FUNCTIONALA

4, F RA C T U R A D E H U ME R U S
gi de git chirurgical,
ln fracturile
de cap humerul
pentru evitarea redorii articulafiei
scapulo-humerale,
ce se
produce prin retractia mugchilor pectorali gi retracfia capsulei
articulare in partea anitero-inferioarb, se r,ecomandd imobilizarea bratului in abductie la 90" (folositd din ce in ce rnai rar).
- Cu scop antalgic se aplircd m,asajul pro,f,und, ,ou presiuni
9i vibratii pe mug'chii ,cefei qi ai spatelui gi rnarsaj vlbrator
al muqchilor supraspinos, subscaptrlar gi pectoral (vezi Per'iartritele).
C(r posturd, se utilizeazd pozi.tia in abducfie pnogresivd
a bralulu,i, avinrd o pernd intne oot $i tr:unrchi. Aoeastd posturd
se folo,segte in perioaida de nepaw.
- Mobilizqrea precoce incepe chiar din a 4-a zi de la producerea fi.acturii, cind ,durerile au nai oedat gi corutd in mi$cd,ri leinte, tinind cont de neactiile bo-lnav,ului, u-niqcdri in special i,n directia abd,ttctiei. Pentnu a nu antrena gi omoplatul in
ac.eastd rnig,svls, se va 'rlrmdri dim spatele ,bolnavurl,ui pozitia
acestui os gi se va fiixa cu un deget, in cazul cd arre tendin[a
de a se deplasa impreund au ,bratul in migcarea de abductie.

ll

il

Mobilizarea se face cu mi;cdri pasive repetate de mai

mul.te ori p'e zi, ia'r intre gedin{e braluJ este fixat in eqar{a.
MigcS,rile pasive 5i eEanfa vor ,f,i inlocuite treptat ,ou migciri
active comandate ;i cru a,cfi,uni cerute de activitatea cotidianS
(sa se ajutc dc br"at), carre Ia rind'ul lor vor contrirbui la reeducarc.
Cu cit bolnavu.l este mai in virstd, cu atit mai precoce
va fi mobilizarca umdruluri, cdci rertriactiile ,ca'psutraresint mai
puternicc ;i mai greu de invins.
Ca miEcdri actiue se recomanidd balans inainite-inapoi,
abductie-adrducfie gi cir.crurnductie, r[6]nsrrul tininrd braf,ul deplrtat de rcorp, lprln inc]irn,arpa ruqoand a trundliulrui
de partea
brafuJui. Mai trirziu rni,gc5,rile actiive vor trece rde linia umerilor,
folosind sprijinru:I pe perete sau ipe ,trreptele sc6,rii fixe. Se
recomandd ca aceste rnigcdri sd se execute s'irnutrtan qi c'u celdlalt bra!, pentru ,a evita compensd,rile di,n trunchi.

IN TRAUMATOLOGIE

53

COTUTUI
5, FRACTURA
F,ractura de olecran se produ,ce mai frecvent Ia adult,
iar cea a ,apoLfizeti
'coronoide, mai rar.
La radius se pot proidn-loefiracturi ale cirputrui (oupugoarei)
sau colului indeo,sebila ,copii. In fracturile de cap radial, este
afe,ctatd rnig,carearde pron.o-s'u'pinatie.
Fraoturile de cot dau redori importante, 'datorit[ reac{iilor capsulare,tendinoase gi ligarnentare, sau osteoarnelorperiarticulane, gi an,chiloze in cazul irnobilizirii cu cotul intins
sau aploape intins.
Tratamentul. ln cazul fracturilor de cot tratate prin aparat
gipsat, reeducarea incepe imediat dupd consolidarea fracturii
gi scoaterea gipsului. Da,cd la copii nu este indicat masajul,
din cauza reactiilor osteogenetice,la adult se pot face manevre
de masaj, inainte gi dup[ mobilizare, la distanfd de locul fracturii : la umdr, braf, antebrat, precum gi la ceafd gi spate,
plus vibratii pe punctele dureroase.
Migcdrile vor fi active, executate de bolnav : flexie-extensie, pronafie-supinatie gi cu efect mai mare ,dacdsint executate
in apd caldi de 37"C. Nu sint indicate atirnirile la bard sau
purtarea de greutdti, in scopul intinderii bratului, cdci vor
miri redoarea (Watson Jones).
ln cazul ,cind bolnavul nu-gi poate mobiliza articulatia sau
cind recuperarea rnobilitdfii intirzie, se indicd trata,mentul de
posturd, manual sau cu ajutorul scripeliior, dupd o prealablli
baie in apd cald6, timp de 75-20 minute. In arnbele situalii,
bolnavul este c,ulcat cu fata=n sr:s, specialistul fixeazd cu o
mind braful pe pEt iar cu cealalti rnentine pentru un tirnp
antebralul bolnavului, pe rind, in poziliile : flexie-extensie,
pronatie-supinafie. Aceste pozitii le va relua apoi sub formd de
m,igcare liber[ qi cu rezistenfd. Pentru posturd, executatd ]a
cadrul cu ,scripe(i, tractiunea se face paralel cu patul, antebralul fiind tinut la verticald, astfel : pentru postura de flexie,
tracfiunea se fatce spre cap, iar pentru cea de extensie tractlunea se face spre picioarele bolnavului. Greutdtile 'ce se
atirnd vor fi mici, de 0,5-2 kg. Dupd terminarea unei pozitii
se face o micd pauz6,apoi se executl activ rniScarea respectivS,
cu rezistentd datd de greutatea cu care s-a mentinut pozitia.

-------Fr-'t

REEDUCAREA FUNCTIONALA

Pentru fractura de olecran, tratatd prin osteosintezd, reeducarea se incepe cit mai devreme, gradat, gi linind seama de
re?lctiile bolnavuiui. Reeducarea se intrerupe in caz de reactii
inflamatorii (rogeala, cildurd). Se pot preintimpina aceste fenornene folosind postura de flexie gi extensie, schimbatd la 3 orre,
iar in timpul noplii numaLi postura de extensie, evitindu-se
in felul acesta posibilele fenomene de co,mpresie vasculari
prelungitS. Se vor intrebuinfa pentru posturd doud valve de
gips, care se confectioneazd irnediat dupd scoatenea pamsamentului.
Pe lingd postura de flexie-extensie se adaugd miqcririle
a,ctive libere qi miqcdrile de pronafie-supinafie executate cu
antebratul flexat, pentru a elimina migcarea de rotalie din
umdr, dupd care braful este imobilizat in atele bivalve.
PROGRAMUL

II (tlup6 o pregitire in api caldi)

1. Culcat pe spate, cu braful sprijinit pe bancheti: extensia antebrafului pini la limita nedureroasi cu menfinerea pozifiei,
manual sau cu ajutorul scripefilor, iar cu vibratorul
se fac
vibragii pe mupchiul bicells.
2. Aceea;i pozitie: flexia qi extensia antebragului, executate liber
apoi cu rezistenfd opusd manual sau prin scripefi.
3. Culcat lateral : flexia antebrafului pini la limita nedureroasi
cu menfinerea acestci pozirii, manual sau cu ajutorul scripefilor,
iar cu vibratorul se fac vibrafii pe mugchiul triceps.
4. Aceeaqi pozifie: flcxia gi cxtensia antebra$ului, Iiber apoi cu
rezisten{i.
5. gezind : pronagic-supinalie, cu braful flexat Ia unghiul permis
de articulafic, apoi cu rezistenfl manuald.
Obs. -

Vibrafiile se fac in sco'pul inldtur5rii

ce apare in urma migcdrii.

contracturii reflexe-

DE ANTEBRAT
6. FRACTURA
Intereseazi oaseleradius gi cubif,us.Dupi o imobilizare de

3 luni se trce Ia reedu,car''eamigcArii in special cea de pronosupinatie, cea rnai compromisi. Existd riscul ruperii cahxului
gi, deci, la recuperarea ei trebuie multd atenfie qi rlb&r"e.
Vorn ldsa bolnavul sd execute singur aceste migchri, ioarte
uqor gi de dorit in apd calde.

IN TRAUMATOLOGIE

7. FRACTURAARTICUIATIEIMilNll
Dupd o imobilizare in gips de 3-4 siptdrnini, in cazul
fracturii Pouteau-colles, reeducarea este ugor de realizat, folosind masaju,l cu manevre blinde care se intereseze membru-l
intr,eg : efieuraj gi vibratii.
8, FRACTURAOASETORMilNll $l A DEGETELOR
In
Iizarea
i:rcepe
mandd

cazul fracturii oaselor miinii sau ale degetelor, imobinu este prea lungd, oca 2-3 sbptdmini, iar reeducarea
deja cind calusul este fragil. Din acest motiv se rcornultd atenlie din partea specialistului.

-e.@_
in cazul fracturii oaselor bazinului care nu intereseazd
articulatiile (sacru sau cotil), sint permise miq'cdril'e cu membrele inferioare incd din a 4-a zi, dacd s-au diminuat durerile.
Ridicarea gi mersul sint
autorizate numai dupd
10-15 zile gi daci nu
sin;t exagerate durerile.
cu
In
fracturile
deplasarea fragrrnentelor, ca in cele Malgaigne sau Voillernier
(fig. 13), se recornand6
reeducarea in pat, prin
exercilii cu'rnembrele
inferioare ; ridicarea gi
mersul in cirje 9i fird
sprijinirea piciorului de
Fig. 13. Fracturi de bazin'
partea fracturii, nurnai
dupd 30 ztle, lpentru a nu risca o deplasare a hernibazinului.
Dupd 60 de zile este permirs rnersul cu sprijin pe ambele
picioare.

t1

T
56

REEDUCAREA
PROGRAMUL

FUNCTIONALA

III (pentru perioada de imobilizare Ia pat)

1. Picioarele intinse din genunchi: rotarea internd-externl a intregului membru din articulafia goltlului.
2. Picior peste picior: extensia gambei piciorului de deasupra.
La fel cu celilalt picior.
3. Migciri cu laba piciorului in toate sensurile permise de articulafie.
4. Ghemuirea alternativi, a picioarelor la piept.
5. Picioarele intloite din genunchi, tllpile sprijinite pe pat: depirtarea genunchilor fdri a provoca dureri.
6. Migciri de respirafie, antrenind gi brafele.

IN TRAUMATOLOGIE

irr'tirzie pro'cesul de sudare la acest nivel. Tratamentle cu

cobalt, rAze X gi chiar cu cortizon ar favoriza fracf,urile de col
Jemural (dr. Clement Baciu, dr. R"adu).
Tratamentul. La tineri, in fracturile transcervicale sau
trohanteniene, fixate prin broqe 9i cuie metalice, membrul
fracturat este ldsat de cele mai rnult'e ori liber, ceea ce permite
o mobilizare activd rpnecoc,f[r[ incdrcituri
Ei cu evitarea
migcdrilor de rotatie gi abducfie.
Ridi,carea in picioare se rnealizeazl' f-6r1 sprijin 'pe picior,
folosind cirjele axilare, dupd 35 zile.
Aparilia durerilor la mobilizare poatg fi semnul unei
.deplasiri i fragrnentelor osoase sau, dace durerea apare mai
tiriiu, indici o necrozi a capului femural.
Sprijinul pe piciorul operet se poate face dup6 100-120
zile.

l
10. FRACTURADE COTIT
In tratarea acestei afecfiuni se respccte aceleaEi indicalii
ca gi in cazul fracturii dc bazin. ln fra'ctura de cotil cu deplasare sau fdr5, reeducara in'ccpc devrneme,din culcat in pat,
pcntru il permite o modcllirc rnai bund a noului cotil (cavitaLea
coti'loidd),in cazul fracturii cu deplasare.
ln fracturi'lc lLirir dcplasarel nidicarea fdrd sprijin pe
piciorul in cauzi cstc pcrmisi
'dup[ 2 sbptdmini, folosind
cirjele. ln fr:acturilc opcrate, rnersul ln cirje f6rd sprijin pe
picior este permis dupi 3 sdrptlmind.,iar cu sprijinire dupd
'I D ZrIe.

Programul dc lucru pentru reeducare es,te sirnilar cu cel

folosit in reeducarca fracturii de bazin.
11. FRACTURADE COt FEMURAT
ln
ln

Fractura de col femural se produce mai ales la persoanele

virst6, tar 2/3 din aceste cazuri se intimplS in casd.
Epifiza proxima!.d a femurului este cea rnai prost hrinitd,
plus colul femurului nu este invelit cu periost, fapt care

bazinului gi rinilchilor.
se in'dreaptd mai mult asu'pra
Recuperarea rnobilititii
articuialiei genunchiului, cea a goldului fiind rnai putin atinsd
{vezi Fractura genunchiului pentru exercitii).
La persoanele in virstd, in cazul fractunilor transcervical'e
se indici proteza de qold (vezi Artro'plastia de gold), care permite o lecuperare rapid6. ln lipsa protezei se recunge ila
osteosintezd iu plac6 $i cui, cu riditcarea precoce in fotoiiu.
Dacd bolnavul in virsti nu suporti '$ocul operator, atunci
se trece treptat la reeducarea mersului cu cadru, cirje 9i baston pe miliura rerducerii durerii, fird a aEtepta consolidarea
fracturii (cu'pseudaftrozd).
PROGRAMUL

IV (pentru fractura operati)

Culcat pe spate:
1. lndoirea alternativi a picioarelor spre piept, tirintl tllpile pe pat.
2. Inspiratie odatd cu ducerea brafelor peste cap, prin inainte;
revenirea cu expirafie.

REEDUCAREA FUNCTIONALA
3. Contracfii de cvadriceps avind piciorul intins gi sprijinit
pe
pat, cu tendinfa de a silta cllciiul iar spafiul popliteu si se
apropie de pat.
il. Inspira$ie cu ducerea brafelor lateral ; cxpirafic gi coborirea
brafelor pe lingd corp.
5. Indoirea alternativ[ a picioarelor spre piept cu ridicarea tdlpii
de pe pat.
6. Genunchii indoi{i, tdlpile sprijinite pe pat: respiratie diafragmaticS.
Aceeagi pozifie de plecare: extensia piciorului din a,rticulatia
genunchiului, alternativ cu un picior pi cu cclilalt.
Aceeagi pozitie de plecare : cu palmele sprijinite pc coaslele
inferioare, inspirafie apoi expiragie cu presiuni pe coaste.

TN TRAUMATOLOGIE
PROGRAMUL

V (in primele zile dupi operalie)

Culcat pe spate:
1. Flexia-extensia labei piciorului.
2. Flexia-extensia piciorului, cu ajutorul spccialistului, carc sprijini piciorul in timpul miqci,rii.
:J. Contractii u9oare de cvadriceps cu piciorul intins.
4. Rotarea interni-externd,
dului.

a piciorului

5. Picioarele indoite eu tilpile

genunchilor.

intins din articulafia

pe pat : depirtarea

9ol-

9i apropiersr

-:-9.:fi.
DE DIAFIZAFEMURATA
12. FRACTURA

Fractura de diafizii lcrmuralS. .sc lrateazd prin osteosinLezd

cu placi gi cui sau prin imobilizarc in aparat gipsat. Prirnul
procedeu pcrrnitc <l mobiLizare prec,oce a genunchiului. Bolnavul se poate ridica din pat, f5.rd sf, se sprijine pe picior, dup5.
10 zile de la opcrafic 5i cu sprijin dupd 3-4
luni. Tot aici
trebuie amint.itl operalia cu introducerea a 2-3 tije pe canalul
medular, pcrforind deasupra condilului femural (in fracturi
simple gi fdrd deplasare). Operafia se face su;b ecranul televizorului.
In irnobilizdrilc in gips timp de 3-4
luni, se pot facc
nurnai contrac{ii slatice pentru cvadriceps. Dupd eliberarea
piciorului, se efectueazd exercifii de mobilizare a genunchiului,
cu efect asupra redorii car s-a instalat, avind drept cauzd
aderarea maselor musculare la calusul diafizar. Ac,este exercifii pentru recuperarea genunchiului se pot face in apd caldi
gi apoi la marginea patului ori la cadrul cu scripeti. De asemenea, se recomandd posturd gi rnigcdri active gi cu rezistent5.

PROGRAMUL

VI (pentru fracturl

operati, cu coborirea din pat)'

C u l c a t p e sp a l e :
1. Flexia gambci pe coapsd gi a coapsei pe bazin.
2. Piciorul bolnav agezat peste cel sdndtos, care este iniloit
genunchi : extensia gambei piciorului operat.

din

3. Abducfie cu piciorul operat prin alunecare pe pat, apoi revenire.

4. Rotarea din articulafia Solilului a intregului membru inferior
(intern-extern).
5. Culcat inainte : indoirea gambei pe coaps6, c5,lciiul spre Sezutfl
apoi intinderea ei.
SfiniI eu mninLle spriiinite de Pat :
6. Ghemuirea piciorului Ia Piept.
?. Ridicarea piciorului lateral.
B. Extensia piciorului din gold, finindu-l intins din genunchl
9. Flexia gambei, tlucind cilciiul spre Sezuti.

60

REEDUCAREA FUNCTIONALA

IN TRAUMATOLOGIE

13. FRACTURADE ROTUTA

ln fala articulaliei genunchiului se afld rotula, formind
articnrJatia Jemuro-patelard. Ea alune,ci pe supmafetele tnchl'eei
fernurale, f,iind rnentinutd in pozifie de ,cd,tre ligamentul
rotu-lian.
Fractu,r:ade rotuld se pro'duoe fresvent J,aadul{i in cdderjJe
dkecte pe gerlunchi gi este urmatd de hernantnozS.Redu,cer.ea
se face prin osteosintezd cu fir rnetalic (oerrclaj) gi cu sau fdnd
imobiliz.are in aparat gipsat. Mersrurlcu picionul iimorbilizat in
gips este p,errnisdin a 10-a zi.
Reedu,carea functionald inoepe irnedi,at dnrpd opera{ie, in
cazul osteosintezei, fd,rd i,mo'bilrizare, prin masaj care sd stimuleze cirroulafia, apli,cat ,pe aoa.psi, perrtru a elimina gi impiedica hernaytroza. Tot in acrest scop se aplicd oorn-prse de
gheati (crr,ioterrupie).
Masajul nu va atinge locul o,perat.
In c'azuLcd genunchiul a fost fixat in extensie in ap,arat
gipsat (cca 5 sdptd;mlni), se reourge la t5ri*ea gipsuJ:ui bivalv,
in lungul piciorurlui, obtinind doiud jurndtdti, una anterioar[ gi
alta posterio,ard. Se va eli,bera piciorul gi se von f,ac.e zil-reic
doui gedinf,e de rnobilizare a gem-mohiului, flexindru-I gradat
in aEa feJ. ca dupd 3 sdprtdrnirnisd se ajrrngd cu flexi,a Ia 70o
gi nu mai mult, pentru a nu compromite formarea calusului.
Din a l}-a zi de Ia cerdaj se va faoe tratarnentul posturari al rro,tulei, pentru a impiedica fouvnare,a aderenf,elor. Se va

Fig. 14. Posturd pentru articulatia genunchiului' dup5

fractura de rotulb

14. FRACTURADE PLATOU TIBIAL

AceastS fractura este intilnita atit Ia aduiti, cit 9i la
mai
bdtrini. consolidarea ei se face greu, la cea intraarticulard
extraarticularS'
greu decit la fractura
Tratamentul. In fracturile operate imrobilizarea pe o atelS
dureazd 3 sdptdmini, apoi extehsia continud cu greutdti de
f.g. in fracturile tritate pnin gips, genunchiul este imobii-i
lizat 6-9 siptdmini, pe scdrita de extensie'

62

REEDUCAREA FUNCTIONALA

Fractura de platou tibial este insotitd qi de hernartrozi,

care determind aderente intre suprafetele articulare. Evacuarea
singelui din articulatie prin punctie se face dupd 2-3 zile
de la traumatism. Tot penlru evitarea producerii aderren{elor
se indicd rnobil'izar-'earotulei prin fereastra tdiatd in gips la
niveiul genunchiului.
Migcarea activl se incepe foarte devrreme, din a 14-a zt,
.cu contra,ctii statice de cvadriceps. ln cazul fracturi'lor o'perate,
rrccstecontracfii se incep dupd scoaterea firelor.
Cu trahamentul chirurgical, articulatia este eliberatd dupd
3 sdptdmini dupd curn arn vdzut mai sus. In aceasti situatie,
Bienfait recomandd migciri uqoare de flexie-extensie executate
ru piciorul suspendat.
In cadrul rrgeducdrii funclionale a genunchiului, prrogresia
h'ebuie sd ducd pind la posibilitatea urcdrii qi coboririi unei
scdri.
Mugchiul cvadriceps se atrofiazd foarte repede in afectiunile genunchiului. Tonificarea lui poate incepe din a 3-a - a
4-a sdptdminS. Cele mai indicate migcdri sint contracfiile izometrice, repetate progresiv, sau extensia gambei cu ridicarea unor
greutiti din pozitia cu gamba flexatd. Greutdtile se vor fixa
de gheatrd sau in cazul c6. miEcarea se execute la cadruL cu
.scripeli, greutdli'le sint fixate la un capdt al fringhiei (fig. 15).

Fig. 15 Tonificarea cvadricepsului Ia cadrul cu scdpe{i

63

IN TRAUMATOLOGIE

Pentru recuperara flexiei genunchiului recurge'm -la traIa cadrul cu scripefi' Manual
tamentul de posfuri, manual
"ari
cu
culcat
din
executi
.se
Pozitia
gamba flexatd Pe coaPsd, la lit
duret". La cadrul cu scriPeti,
culcat cu fafa-n jos, folo,sind
sau ajulindu-'se de Piciorul c'el
prtnmul caz. -se fixeazd ambele picioare cu fringhia trecutd
picioarele'
tr-un scripete, legatd Ia gtetrele care imbraci
eto", cel boln"v este obligat sd se flexeze'
lntinzind piciorut
"et
in pozifia aceasta fiind mentinut citva timp'
O a treia posturi o putem real'iza la marginea banchetei'
inapoi
cu piciorul in flexie, cu ajutorut fringhiei care trage
acesteia'
al
capdt
datorita greutd{ii fixate la celllalt
pe picior este permis numai dupl 3 luni' ln
Spriiinul
^ci'
moUilitaiea genunchiului este incd redus[ se vor
cagul
exer.cifii din pozilii stind pe genunchi pe 'saltea :
ui""t.
1. Pe genunchi cu sprijin pe palme : ducerea gezutei
inapoi, accentuind flexia din 'genunchi'
(schilare)
I Pc' genunchi : a$ezala Sezutei pe cdlciie
(fig. 16).
ce
Sc- va insista gi asupra extensiei genunchiului, miEcare
a .suft'r'it o oarecare alterane'

Fig. 16. Exercitii

chiului

pentru

recuperarea

mobilitdtii

genun-

64

REEDUCAREA

Sprijinirea
cirjeie
axilare,
trece la mersul

lN TRAUMATOLOGIE

FUNCTIONALA

tibio-tarsiani
; mai
Rd-,rnine de rezolvat redoarea articulaliei
rar cea a genunchiului.
Dupd 45-60 zile, piciorul se poat'e sprijini pe gol avind
luni se
insd apiarat gipsat de rners (cizmd), iar dupa 3-4
liber.
merge
poate

pe piciolui
fra,cturat
se face gradat, folosind
cu ldsarea treptata
a greutdtii
pe ,picior. Se
cu o s'ingurd cirjd, apoi cu bastonul canadian.

Prin
perrmanent
controlul
al mersului
gi oblinerea
unei
extensii bune din genunchi, ,se considerd cd ,piciorul. este suficient de pregdtit
greutatea
sd suporte
gi, deci. se
corpului
poate renunfa
la baston.

MATEOLELOR
16. FRACTURA

PROGRAMUL VII
1. Pe spate culcat: contracfii izometrice ale cvadricepsului.
2. Aceeagi pozifie : mobilizarea rotulei realizatd, de specialist.
3. $ezintl la marginea patului : posturi, Idsind gamba sd atirne in
afara patului.
4. Aceeagi pozifie : extensia 9i flexia gambei, ajutati daci este
nevoie de specialist.
5. Culcat cu fafa-n jos: posturd in flexie, menfinutd in aceasti
oozifie de citre specialist.
6. Culcat pe spate : posturi in extensie cu ajutorul sacilor tle
nisip agezafi deasupra qi sub rotuli. Aceeaqi posturi manuald,
prin presiuni fieute de specialist, pe coapsi qi gamb6, evitintl
genunchiul.
7. Aceeapi pozifie: ridicarea piciorului Ia verticald cu flexiaextensia gambei.

neul p,oate ceda rnai sus spre git, determinind fractura Maisonneuve (fig. 1B).
maleolelor cu aparat
Tratamentul. Reducerea fracturiior
gipsat trebuie fdcutd in primele ore dupd accidnt, pcntru a
fopmarea edemelor. Mai rar se recurge la tratam,entul
ilpiedica
chirurgicaJ,.
ln cazul fracturii unei singure maleole, fdri depiasare,
piciorul este fixat pentru 5-6 saptdmini in apar:at gipsat de
mers. in fracturile bimaleolare mersul este permis din a 45-a
zi, iar gipsul se scoate dupi 75 zile.
Faptui cd accidentatul se poate deplasa cu aparat gipsat
gi deci atrofia musculare.
circulatorii
tulburdrile
impiedici

5b7
15. FRACTURA
DE GAMBA
Acest gen de fra,cturd nu pune probleme speciale de
tratament. Bolnavul se poate ridica din a 70-a ir, folosind

cirjele axilare, fdrd a se sprijini pe picior, indiferent cum a

fost redusd fractura, prin osteosintezd., cu tije sau aparat gipsat.

Fig. 17. Fractura bimaleolard Dupuytren.

Fig, 18. Fractura

sonneuve.

Mai-

T
66

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

Ileeducarea functionald dupd fracturile ma,leolare este mai

ugoard. Mai delicatS. este necuprarea in fractura Dupuytren.
Dupd scoaterea gipsului, specialistul se va ocupa de recuperarea articulaf iei tibio- tarsiene. Mobilitatea acesr,e-i
articulatii
fiind redu.sd,impicdicl executar.eaunui mers corect ; miqcarea
de impuisic in faza pasului posterior nu se poate face corect gi
pasul estc mult scurtat. Bolnavul agazi talpa pe pimint cu
virful in afarl (rotat extern), pentru a evita migcarea de flexie
din gleznS, pe care n-o poate face, datoritf, redorii din articulafie. Pentru intinderea rnuEchiului tricepsuL sural se aplicd
tratamentul postural, mai putin manual gi mai mult la aparatul
de flexie dorsali a labei piciorului (foto 9) sau Ia scripeli, avind
piciorul incdlfat cu gheata cu talpd de lernn.
Mobilizarea cdlciiulu,i se face fixind cu podul palmei cilciiul boLeavului, iar antebraful sprijind planta gi apasd laba
picioruJui, rduaind-o in flexie dorsalb (fig. 1g).
Miqcirile de lateralitate gi circumductie sint interzise.
Aoestea se pot efectua numai in cazul fracturi,i tratate chirurgical gi cu blinde(e.
Dtlpd obtinerea unei mobilitdti norma'le se rcomand5 exercifii cu rezistentd, la pedala cu arc (foto 10), sau la scripeti,
avind incilfatl gheata cu talpa de lemn pentru creqterea tonusului muEchiului triceps sural.
Ca manewe de rnasaj se aplicd fricliuni u$oar pentru
rrelaxarea muErchiului scurtul peronier, iar in caz de miogelozd
a tibialului posterior, fr-icfiuni mai puternice pe acest mugchi.

lN TRAUMATOLOGIE
PROGRAMUL

67

VIII

l. Fricfiuni uioare pe mugchii gambei,

2. Migcdri de flexie-extensie executate de bolnav, cu laba piciorului.
3. Yibromasaj pe mutchiul triceps sural.
4. Posturi in flexie dorsali la scindura articulat5.
5. Migci,ri de flexie-extensie a labei piciorului cu rezistenfi gradati opusl de specialist.
6 Masaj uqor al gambei.

DE CATCANEU
17. FRACTURA
Fractura de catrcaneu, tratatd cu sau fdrd osteosinlezd,
poate fi mobilizatd de la inceput prin rnigcari de flexie-extensie, supinafie-pronatie, din laba piciorului, libere, fdrd ajutor.
Bolnavul se poate ridica fdrd sd se sprijine pe picior, dupd
10 zile, iar cu sprijin dupd 3 luni.
Pentru activarea circulafiei de intoarcere se aplicd masaj
pe piciorul fracturat tinut in pozitie ridicatS.

METATARSO-FATANGIANA
18. FRACTURA
Produsd La acest nivel, fractura afecteazd functia labei
gi
piciorului
in pasul posterior, in momentul ruldrii tilpii
In special degetul mare er.ste ce1 care face ultima
impingerii.
irnpulsie pi el pdrd,segte ultimul sotul. De aceea, degetul mar"e
va fi mobilizat in pri,mul rind, dac6 este ldsat liber, in a,fara
gipsului.
se va actiona asrlpra triPentru tonificarea musculaturii
necesari la mers in faz.a de
sural, peronierilor,
cepsului
impulsie.

COTOANEIVERTEBRATE
19. FRACTURA

Fig. 19. Posturi manuald pentru flexia

a Iabei piciorului.

dorsali

Vom aborda in lucrare fr.acturile coloanei vertebrrale fdrd

leziuni medulare.
Acest gen de fracturd se produce prin tasare gi aste rar
intilnitd in regiunea cervicald, unde din cauza pozitiei fetelor
articulare avem de a face ,mai ales cu luxa{ii. La coloana torracald se produc frecvent fracturi ale corpului vertebraL sau
fracturi-luxafii.

REEDUCAREA

FUNCTIONALA
IN TRAUMATOLOGIE

Fractura de corp vertebral prin tasare anterioand, in pand

de despicat lernne (fig. 20), este intilni,t[ mai frecvent iar cea
prin tasare laterald, mai rar. In loviturile mai puternice cedeazi
qi partea posterioar[ a corpului verte,b,ral, dind fracturi oominutive (mai multe fragrnen,te).
Tratamentul. Tasarea simpl6, fdri cornplicafii neurologice,
se trateazd prin repaus Ia pat fird imobllizare in aparat gr,psat.
Se in'cepe imediat reeducarea funcfionald, folosind exercilii de
extensie a trunchiului din pozifiile culcat dorsal gi ventral, i:r
spe,cial, qi chiar pe genunrchi cu sprijin pe palme.
ln fracturile cu tasdri mari sau corninutive, coloana se
imobilizeazd tirnp de 2 luni in aparat gipsat tip Boehler, apoi
2-3 luni in corset uqor. Corsetul de gip's are o fereastrd
abdominali. Dupd uscarea gipsului gi treoerreagocului, bolnavul
se poate ridica pentru a se obiqnui cu mersul in pozitia lordoz-atd in care-l tine corsetul de gips.
Din sdptimina a 3-a se incep exercifiile pentru refacerea
tonusului musculaturii spatelui, prin rnigcdri de brafe, picioare
$i cap, executind in special contractii izometric.e. Pentru muscula.tura abdorninald se executd, din culcat pe spate, mig,ciri cu
membrele inferioare gi ridicSri de greutdti agezatepe abdomen,
prin fereastra tdiatd in gips. De asemenea, se ,vor efectua exercitii de respiratie diafragmaticd.
Odatd cu scoaterea corsetului de gips, bolnavul va continua
programul de exercifii din etapa precedentd, in plus se urrndregte recuperarea mobilitS{ii coloanei vertebrale. Din cauza
gipsului, bolnavul s-a obignuit si meargd fird torsiuni din
trunchi, deci f[rd pasul pelvian. Pentru corectare sint indicate
exercifii de mers cu rdsuciri de trunchi ;
linia umerilor trebuie s5 fie inversd cu
'Iinia bazinului.
Mobilizarea coloanei verbebrale continui cu migcS.ri laterale apoi cu indoiri
inainte, cu intinderea muEchilor ischiogiambieri, avind picioarele intinse din genunchi in timpul migcdrii.
Avind in rredere pozitia de hiperlordozd in car a fost mentinut pacientul in
Ftg. 20. Fracturd de
tot timpul imobilizdrii, se urmdregte re:rcorp vertebral, in paechilibralea statici (vezi Lordoza).
nd de despicat lemne.

Gimnastica respiratorie de tip toracic se aplicd pentru

a mSri volumul cutiei toracice gi iniplicit volumul respirator.
Progra,mul de migcdri va continua 2-3 luni de Ia scoaterea gipsului, fiir.d conapletat cu elemente specifice profesiei
bolnavului.
ln concluzie:
7. In tasarea simpld. (Jdrd gtps) se reconwndd. erercilii d.e
ertensie Ftentru tonifLcarea spatelui, di,n pozifii,le : culcat dorsal qi uentral y pe genunrhi cu sprijin pe palme.
2. In fracturile compltcate Si im,obilizate in aparat gipsat,
se reconl,andd,din sd,ptd.minaa 3-a erercifzi izometrice
pentru mugchi,i parauertebrali y abdomi,nali.
3. Dupd, scoaterea gi,psului :
- aceleagi erercigi.i;
- mobilizarea coloanez, Jleria se eJectueazd cit tnat
tirzi.u ;
- reechilibrareo. bazinului ;
- erercifii, de respira{te ti,p toracic ;
- reeducarea mersului.
PROGRAMUL

IX (in cazul tasirii simple a vertebrei)

1. Culcat cu fafa-n jos: ridicarea capului de pe pat.

2. Culcat cu fala-n jos, bra{ele intinse deasupra capului: ridicarea
piciorului gi a brafului opus, apoi cu partea cealalti.
3. Culcat cu fafa-n jos, cdlciiele sprijinite: ridicarea pieptului de
pe pat,
4. Culcat cu fafa-n sus: specialistul, sprijinind bolnavul ile ceafd,
il riiticd de pe pat, acesta menfinindu-se in extensie.
5. Se efectueazii unele exerci{ii din tratamentul cifozei.

o:
PROGRAMUL

-Lz-

q:{

X (in cazul fracturii imobilizati

s:'-J
in gips)

1. Stinil : rotarea brafelor din articulafia umdrului, prin lnainte

sus, inapoi jos, cu indreptarea spatelui.
2. Stind: ducerea brafelor prin inainte sus, simultan cu ridicarea
unui picior gi extensia spatelui.

?0

REEDUCAREA FUNCTIONALA
3. Stind trr miinile sprijinite de tdblia patului : genuflexiuni
cit
permite Bipsul.
4. Culcat pe spate, picioarele iniloite din genunchi, miinile inclegtate la ceafi:
ridicarea gambelor in prelungirea coapselor,
menfinintlu-Ie cit dureazi expirafia"
5. Aceeagi pozifie de plecare : respirafie rliafragmatici.
6. Culcat cu fafa-n jos, brafele intinse inainte: imitarea lnotulutr
bras numai cu brafele 9i cu respirafie corespunztrtoare.
7. Culcat cu fafa-n jos, palmele sprijinite in dreptul umerilor :
prin intinalerea pi iniloirea brafelor din
flotdri sau semiflotiri,
coate $i cu ridicarea pieptului de pe sol.
B. Mers prin sald cu mingea medicinalS finuti deasupra capului,
bratele intinse rlin cot.
9. Mers linigtitor cu respirafie ritmici.

PROGRAMUL

lN TRAUMATOLOGIE
6. Culcat pe spate: ghemuirea picioarelor la piept, intinderea la
verticali gi coborirea lor.
7. Culcat pe spate: ducerea brafelor prin inainte sus, peste cap
cu inspiratie, revenire cu expirafie.
8. Pe genunchi cu sprijin pe palme : migcara de va,l, ilucinil
gezuta pe cElciie, apoi pieptul inainte spre sol qi revenire in
pozitia de plecare. Se executd apoi ln sens inyers.
9. Stinil uFor depirtat, miinile pe golduri : migcarea circulard din
bazin, intr-un sens $i in celtrla.lt.
10. Stind, cu un cordon in jurul toracelui, apucat de capete : inspirafie, opunind rezistenfi
cu cordonul, apoi expiratie ldsind
liber cordonul.

XI (dupd scoaterea gipsului)

1. Stind : migcdri ample de brafe ca in timpul mersului, antreninil gi trunchiul prin torsiuni.
2. Stinil tlepirtat : indoirea trunchiutui
lateral, braful tle partea
intloirii alunecind ln lungul coapsei.
3. Stinrl ilepirtat
cu brafele lateral : risuciri
de trunchi stingadreapta.
4. Stinil: contracfia fesierilor gi abdominalilor
cu retroversiunea
bazinului.
5. Culcat cu fafa-n jos, bratele intlnse inainte: rldicarea bratului
pl a piciorului opus, concomitent, apoi cu partea cealalttr.

B. TRAUMATISMELE
MUSCULO.TIGAMENTARE
1. tuxAT[tE
Luxatiile sint leziuni provocate prin deslipirea oaselor
unei anticulatii gi ruperi ale sistemului oapsulo-ligarnentar.
Fiind insolite gi de rupri al.e vaselor sanguine, articulatia se
deterioreazi, ducind la redori mari $i chiar la anchilozd
fibroasi.

72

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

_ Repunerea oaselor in ar-ticulaJie dupd luxatie se face prin

doud manevre : intinderea osului, apoi dirijanea capului acestuia in articulatie. Reducerea (repunerea) se face uq,or cind
Iuxalia este rec'entd gi numai sub narcozd la cele mai vechi.
Dupd localizare luxafiile sint :
Luxa{ia umdrului ; se produce in jos gi inainte, cind acromionul rflmine intreg (nefracturat). Se poate luxa de mai mu]te
ori ; din cauza hiperlaxitdtii mangonului ligamentar, dar se
po,atereduce
'de insugi accidentatul.

ln luxatiile operate, chirungul este acela care va indica

momentul inceperii roeducdrii. In intervenlia Latarjet, de
exernplu, reeducarea incepe din a 4-a zi iar miEcarea de rotatie
externd numai din a 21-a zi.
Tratam,entul de posturd in pozifiile de abducfie, rotalie
interni gi rotatie externi incepc numai dup5' cicatrizarea
elementeior articulare.
Perrtrur tonificarea dcltoidului, mugchiul cel mai afectat
de iuxalic, se fa,c exercifii de abducfie, proieclia anterioard,
folosind grcutafi mici. Migcdrile se fac atit izotonic cit gi
izometric. Pentru a fixa trunchiul, sd nu se incline de partea
opusd, s'n v,a lipi corpul de perete cu partea sdndtoasd, sau
se va fix.a bralul va id de o treaptd a sc5rii fixe, i:: cazul
cind tralarncntul se execut5 in sald.
O complicafie a luxatiei urnS.rului este sindromul umdrmind (Steinbrockc.r)descris la capitolul Algii vertebrale. Traumatismul dcbermind tulburdri in inervaiia neurp-vegetativd a
membmlui respectiv. Aspectul sindromului umdr-mind este
asemdndtor periartritei scapulo-humerale.
Luxafia claviculei ; se poate produce la epifiza humerald,
in sus gi in afard, sau la capul sternal induntru. Cind are loc
inapoia sternului, poate leza vasele din aceast6 rnegiune.

IN TRAUMATOLOGIE

73

Luxafia cotului ; se intilne$te la copii gi este grav5. Se pot

luxa ambele oase sau num,ai cubitusul. Luxalia inapoi este cel
mai frecvent intilnitS. Irnobilizarea se face in pozifia functiona16 Ia 90'.
Se recomandi tratarnentul de posturd ca in fractura cotului, in flexie, in extensi,egi in prono-supinatie.
Nu se va rnasa regiunea cotului.
Luxafia articulafiei pumnului. Aici se luxeaz[ indeosebi
semilunarul. Se imobilizeazd mina in extensie.
Luxafia capului femural ; este insotitl deseori de fractura
cotilului. Se irnobilizeazd in extensie.
Luxafia rotulei ; se prroduce in afard, mai ales la cei cu
genunchi in valg. Se recomandd purbarea unei genunchere gi
fortificare,a muqchilor din jurul genunchiului. Se poate fixa
gi chir-urgical in caz de luxatii repetate.
Tratamentul luxafiilor. Ca gi in fracturi, mernbrele Luxate
se jmobilize,azE pe o perioadd lungd pind la cicatrizarea sistemului capsulo.ligamentar. In unna irnobilizdrii se produc
redori importante, la care contribuie gi revdrsatul sanguin ce
a'pare in articulalie. Contra acestei revirsdri se indi'cd apli,catii
cu ghc,ala i.mediat dupd reducerea luxatiei 9i chiar punctii
pentrr,r c'liminarea lichidului.
Pc l,ot timpul imobilizdrii se va schimba pozitia astfel ca
membrul sd st,e,ain flexie ziua iar noaptea sd fie finut in
extensie. impiedicind in felul acesta formanea anchilozei
fi'broase. cea ce se intim'pli prin imobilizdri intr-o singurd
pozitie.
rnern' ru- Masajul este in,di'cat irnediat dupl etriberarre,a
lui accidentat, cu manevne usoar deoontna'ctur"arnte,evi.tindu-se articulatia luxati.
- Mobitizarea se redu,oe l,a tratarnenrt p'ostural, precedat
.si urmat de apli,catii cu gheafd.
- ToniJicarea nl,usculard,se reahz'eaz6',cudiverse aparate
ri J,acadru.l 'cu s'cripeti.
A,plicarea a,oestor procednrori s \ra faoe pnogtresiv 9i la
inceput totdeauna rnai uqor. In felul acesta se cigtigd 9i increderea boJnavurlui,,ajungAnd in final l,a un rezultat bun.

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

2. ENTORSETE

trIT TRAUMATOLOGIE

Tratamentul entorselor se rezurnd la tonif icarea aParatului

musculo-ligamentar aI articulatiei, cu miqcbri active Ei active
cu rezlstentS.
Se irnpune protejarea articulatiei, pentru un tirnp, cu faEd
elasticd (gleznierS, genuncheri etc.).
3. RUPTURADE MENISC

Dupd unii speciarligti, entorsele se irnpart in :

- u$oane, fird leziuni anatonrice viziibile ;
- grave, ou leziuni anatomiae.
ou novo'caind
.- .lntorseJ,e ugoa,nese trarteazi prri^ infiltratii
(Leo:'iche),prin uJ,trasunete salu ourbnt diadinarnic.

Vorn descfie pe scr-lrrt,oeJ,enr,ai f,recvente entonse.

Entorsa cotului se p',oduce ra sportivi, in special Ia tenis
-ligarnentlor
-insolitd
scrim6. uneori este_
de imulgeri ai6's,r
de ,pe trohlee sau condili.
Entorsa genunchiului se poate produce Ia oricare din rigamentele genunchiului :
- ligarmentul colateral intern se lezeazd prin rnigcarea
forfatd de aMucfie a gambei (la sportivi) ;
- ligamentul colateral extern este lezat mai ran
;
- ligamentele incru,cigabe prin ruper irnpiedicd mersul
norm.al, dind migcarca de sertar (semnul sertamlui al
lui Rocher).
Cind este rupt, ligamentul incrucigat anteri,or permite alu_
necarea gambei inainte iar cel posterior, alunecar.ea gambei
inapoi.
Entrorsa gleznei intereseazl atit .maleola peronierS, cit gi
maleola tibiale. Aceasta din urmi mai rar. datoritd ligamentelor sale mai puternice.

femurali
curbura condililor
genrrnchiului,
In articulalia
vin si
gi curbura glenelor- tibiale nefiind egale, meniscurile
umpte spaliul dintre femur qi tibie. Ele se aqazd in forlnd de
pann
(fig. 21).
^
wteniscul este format din doui carbi'laje : unul in formd

citeva migcdri.
Tratamentul e,ste in primul rind chirurgical. Mertisrcul rupt
este scos in intregirne sau nurna'i fragmentele 9i in locul rimas
un nou rneniFc'
liber se fonneazi

Fig. 21. Meniscurile in formS

de pani

din f.esut fibros. DuPd oPeratie,

genunchiul este strtns intr-un pansament oompresiv Pentru a imPiedica hemartrroza gi se irno'bilizeazd
,peo ateld.
Reeducarea va inoePe din a
2-a zi de la operatie (Srnillie),
cind piciorul ersteincd pe ate16. la
inceput se efectueazl contractii
izornetri,oe pentru cvadricerps. Extensia gambei nu se face oornpLet'
dar treptat d'ur.erile c'edeazS 9i'
cvadriceps,ul se tonificS.

REEDUCAREA FUNCTIONALA

DjL.a B-a zi, ,picjorul este eliberat de pe ateld

si se trrece
" mobilizarea articulatiei genunchiului,
la
*,irti""i"a'"*l-o"i1iit"
pentru toni_ficarea mugchilor coapsei.
Din culcat pe pat se vor executa :
- flexia gambei qi a coapsei, ducind cdlciiul spre gezutd
;
- cul,cat cu fa,ta-n jos : flexia garnbei p.
cu cllciiul
spre gezutd.
"orpre
L,a rnarginea patului se executd :
- flexia gambei cu invingerea rezistenfei rnanuale;
- extensia garnbei la in,ceput ajutatd, apoi fdrd ajutor.
.StFd cu sprijin de speteaza patului : flexia gi exiensia
gambei.
In caz cd extensia gambei nu se face complet, fo,losim
tr)ostura (vezi Fractura rotulei).

IN TRAUMATOLOGIE

corectatd. Putem corecta inclinarea trunchiului' mergind cu

bralul din partea piciorului operat intins in sus pe lingd cap.
Pagii vor fi egali ca lungime gi ca timp de sprijin pe fiecare
picior, pentru un rners corect.
Dupd 30 de zile de la operalie mersul este corect' lntirzierile sint datorate grabei de a merge cu un picior insuficient.
prregdtit gi dureros.
4. RUPTURADE TENDON
Trau,rnatismele tendoanelor se pot produce prin intindere^
sau sectionare. Repararea se face chirurgical prin suturd
direct6, urmatl de 5 sdpt5.mini de irnobilizare in aparat gipsat,
intr-o pozitie de relaxare a tendonului in c,auzd. Cicatrizarea
ext'ensorilor se face mai ugor decit a flexorilor.
Reedu,careadupd scoaterea gipsului trebuie fdcutd cu mare
atenfie, existind riscul de a se rupe cicatricea. Miqcdrile vor
fit numai active, efectuate in apd caldd, pin6 la ciEtigarea
mobititdtii arti,culare.
Tonificarea musculard o vom incepe cu contractii izometrice de intensitate moderatd, crescind rezistenfa pe misura
acomoddrii gi toleranlei muqchiului.
ln cazul ruperii tendonului lui Achlle indi'cfrm contr'actii
dinamice (izotonice), efectuate la pedala cu ar'c sau la cadrui
cu scripefi, avind incdlfati gheata cu talpl de lemn'
Reeducarea rnersului se face cerind bobravului sd ruleze'
tal,pa de la cdlcii sPre virf.
5. RUPTURADE MU'CHI

Dacd tratarnentul a fost bine efectuat, in 10_1b nke

obfinem <-rmusculaturd bund
6i puiem trece Ia mers. Dupd
unii autori, mersul se poate relua-dupd 4g ore ae ta
olperajie,
mentinind atela.
se va c'orecta mersul astfer incit piciorur sd fie intins
din genunchi in faza de
_sprijin anterioi. Legdnarea latlrata,
determinatd de teama de
a incdrca piciorul operat, va fi

ln nuptnlra de mr4clri (ctacajuil), avern doui situatii de

tratat : clncajul simplu, su un n'umdr mic de fibne r:rusoulare'
rupte gi ca,re ne,cesitd un rrEpalls d,e oca o siptimind 9i ruptura d,e muSchi, car se tr:ateazi prin reparar''e chirurgicaln
gi imobilizare in aparat gipsat pind J.a5 sipt6rnini.
ln cezul clarajuluui, reedtr,carea mn:sou-Iard oere tirnp inde"
l,r.rprgat,citeva }uni, pentru lefaaerea progresfvi a muSchillui
ca,re a suferit, iar r.eluarre,a anrtr'e'na'merrtelor se face numai
dupd o lund 9i jum6tate.

'7E

REEDUCAREA FUNCTIONALA

FUNCTIONALA
3. REEDUCAREA
iN ORTOPEDIE
ORTOPEDICA
A. CHIRURGIA
1. ARTROPTASTIA
Ar,tro,pl,arstia constS in inl,ocuiq'ea pe cal chiru'rgical6 a
unei arrtioulatri ou o p,rOtezi metaliircd, ,oe ane forrna oa^selor.
Ar'troplastia se qpd.icdoel mai des la articu,l,atia ooxo-rfemurald, interersflnd cavi.tatea ao,tiloid"d 9i carpuil femuruluri (protqza totalS de qolid), sau nurnai caprul fernurului irr cazul
fractur.iilor de col feonural. Mad ra,r se ajunge la arfu'optarsttil
pentlrl articuJatiile scaltrrulo-htxneralS, ou inrloctrirea capului
hurnerusului aau,penhu articulatia gertun'ohidrui.
,Se neaurrge la artnorplastie in coxartroze gi anchiloze nn
in pseudopozifie viciioasd, ln soopul eliberdrii articulafei,
ar1erolze
9i necoze in unrna unor bo,Ii ca : P'arkinsour, hernirplegie
spa,stici ebc.
Pnoteza ma.i frercvent folositd este oea din vjrkrlinrm (oteJ
irroxirda,bil). ,{cerste proteze aru o drurate J,irnitatd - 5-7 ani diin car',e e,auzd sint indicate pensoanetror trecufie de 65 ani.
A,rtr,oplastira mai ar"e avanta,jul c5 ev'it6 irnobilizlrile indelwrgate J,a pat gi perrniite o $eouperare rapidd 9i arproape de
normal a articul,afi'ei.
ln cazul frachrri,lor de ool femural (transoeruicale) la
peurso-ane1e
in vflrstE, s recurge Ja pro'tez5 metail,icd tip Moore'
carre intocuieEte oapul femuru}:ri fracburat, fixindu-se in canalnrl. rned'ular ou saru fd.ri ciment sberil.
Pmteza total5 de gold se indice a,col,o ulde oartil,ajrul
coti,Ioidian e.ste lezat, cun este cazul. in ooxan:,hozele avansate.
In proteza total6, cavirtaitea cotiloid6 ete acoperitS au o cupi
d.in materia,l plastic de foomr,avectrii cavitafi. Aceasta se frixeaza
in osul bazirnrltr,i (tlg. 22, 23).

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

ciment
cop
femunol

lbotit

Fig. 22. Proteza de

gold tip Moore

Fig. 23. Proteza totall de qold

Reeduca,rea fun,cfionald in artroplastia goldLrlui

tncepe cu
mi'cdri pasive ulso,are,dupa B-4 zile de
la operafie. s" irroi"e
masajul fesierilor gi al mugchilor c,oapsei
gi contracgii izome_.
tri'ce de cvad'ricelps,ridi,ciri a.re membrurui
inferior intins din
genunchi, la inceput cu ajutor.
In sdptimina a 2-a se increp exeroiliile
izornef,r,icre,din
pozilii care fixeaz' bazur*ul pentru
tonifi,carea musour,Iaturjj
ab'd'cto'are (fesie'r'ul mijtoeiu) gi extens,o,ale
(fesierur mar.e).
In artroplastia totall mersul se reia in
a B_a _ a ll_a zt,
chiar fd"rd baston uneoni. ln cazul proiezei
de femur (Moore),
mersul se incepe la paralele, sau cu cadrul
de mers, iar din
sdptdmina a 4-a numai cu baston canadian.

IN ORTOPEDIE

ln continuanea tratamentulrri se recomrandd exeorcifii cu

r.ezistenfS, din a 3-a sdptdrnini, mers pe bicicleta ergometrici
gi cor.eotarea merrsu,Iui fdrd I'egdnlri Ei cru spnijin ega:J.ca tiirnp
pe fieoane pioion. Daci totul evolu,eaz6,bine se proate trece tra
uroamea qi corborilneatreptelor, fdr6 a se exagra.
Dupd o l,r-rn5de treed,ucare, 5o6svu1l poate s5-gi nerla aotivitatea, toniJicarrea cornpletd a mm'ssulaturid. fdcindu-se prcgr,esiv prin executanea unui progrann acas5. sa;u ambulatoqlu,
intr-un serviciu de specialitate.
cotilodrde'
In artrorplast,ia care neoeisitd siparea cavititii
meo:rs'ulcu sprijin pe picilor se reia numa,i diupd 3 llrni' prioadd de tirnp necesard pentru cicatrizarea aotilului (cavftntii
ootiloide).
ln concluzie :
1. Dupd, 3-4 zile de la opera$i,e se efectueazd, migcd,ri
pasi,uedi,n articulafi.a Soldulu| ti,mp de 7-2 zile.
2. Este indi.cat rnasajul Jesierilor Sz al coa:psei, euit?,nd
inrizi.a.
3. Din a 2-a sd,ptdm,indse recornandd.contra.cgii,izornetrice
de cuadriceps $ migcdri actiue pentru articulafia goldului.
Di.n
4.
a 8-a zi, rners cu sprijini,rea pieiorului chiar Jdrd
baston (artroplasti,a totald,); cu cadrul, de rners Sz cu
baston canadian, din sdptdminn a 4-a.
PROGRAIIIUL

XII

(pentru siptdminr

L 2-^l

1. Masajul mugchilor lesieri gi al coapsei.

2, Flexia coapsei pe bazin cu ridicarea cilcliutui de pe pat, apoi
extensia in lungul patului.
3. Contractii izometrice de cvadriceps.
4. Abductia - adducfia piciorului, cit mai aproape ile pat, ajutal
de specialist, care sprijinl piciorul sub cilcii.
5. Piciorul ridicat 9t snrijinit sub cilcii de citre specialist: bolnavul apasi piciorul spre pat contra rezistenfei opusd de specialist.
6. Ritlicarea piciorului intins rlin genunchi, ajutat la inceput tle
specialist.
7. Piciorul intins pe pat: rotafia intern5-extern[
ilin $old a intregului picior.

E2

REEDUCAREA FUNCTIONALA
L Cu picioarele intloite din genunchi, tilpile pe pat: deplrtarea
gi apropierea genunchilor contra unei rezlstenfe ugoare opusl
de specialist.
9. Migciri

de respirafie antrenind gi brafele.

.-S-r.-:*l-,

e:25

r-5

2315

In artroplastia genunchiului se uLtlizeazd ca gi ,pentru qold,

prcteze totale (exernplu proteza Walldir.rs sau endoproteza Mc
Intosh).
In cazul endoprotezei Mc Intosh, suprafetele articulare ale
genunchiului sint dep6rtate pemnifind o mai bun6 mobilitate.
Dupi operatie, genunchiul este irnobilizat pe o ateld ,pentru
B zile, ca gi in cazul operatiei de menisc. Reeducarea este similard cu cea din operafia de menisc, realizindu-se ,prin exer,cifii
de tonificare a cvadricepsului (izornetrie). Din i 10-a zi se
trece la migcdri de flexie a genunchiului, din ,pozifia in exbensie-suspensie.
Genunchiul este o articulalie cane faoe cu ugurinfi reaclii
inflamatorii. Va trebui dec,i sd se lucreze cu blindele la inceputul reerducdrii, sau chiar sd se int erup5 mobilizarea pentru
citva tim'p, in cazul acestor reactii.
Rezultatele se obfin greu, iar dacd dupi 30 de zile s-au
ficut putine progrese, s necurge la tratamentul aplicat in apd
cald5.
Mersul cu sprijin pe picior s recomandd dupd 6 sdptdrnini
gi numai dacd ex,ist5'o bund ex'tensie a genunchiului.
Proteza totalS de genunchi tip Walldius perrnite o flexie
de 90" gi se blocheazi in extensie la bo. Se folosepte in forrnele
avansate de gonartrozd.

IT{ ORTOPEDIE

lnaintea efectudrii artroplastiei se va proceda la toni,ficarea

genrrnchiului, ,pentru a avea un cvadrice,ps de cel putin gradul 3 (dupd cotarea ce o facem in bilanful rnuscular). Dupe
operalie ur,meaz[ o perioadi de imobilizarc pe o ateld, cca 3
sdptd,mini, tirnp in care vom folosi contracfii izometric"e ale
cvadricepsului. Din slptdmina a 4-a se fixeazi piciorul pe o
ateld Brown, care permite efectuarea posturii in extensie,
alternati cu ca in flexie, din 3 in 3 ore, pe timpul zilei, i'ar
noaptea cu menlinerea numai in extensie. Tot din a 4-a s6pt5mini se incep migcirile active de flexie 9i indeosebi de extensie, libere, arpoi cu rezlstenfS.
IUeeducarea este de lungi duratd, luni de zile. Aceasta
depinde de recuperarea forfei musculare, cici numai ea va
permite o extensie cornplet5 a genunchitilui'
ln concluzie:
t. lmobitizare& pe ateld dureazd' 8 zile (lntosh), sau 3 sd'ptdmini (Watldius) ; contracfi'i izonetrice de cuadriceps'
2. Se urrnd.regte toni,ficarea cuadricepswlui 9i obfiinerea
mobi.litdfzi g enunchiuluL
3. Reluarea mersului se poate face dupd' 6 sd'ptd,mini.

DE $OtD
2. ruxATlACoNGENITAIA
Datonitd unei malformatii a ca,vitdtii ootilojde, copilul se
nar;te cu o arti,oulalie l,trxabilE 9i nu luxate. Cap'ul ferntr.ului
aste ieEit din cavitrate, depl,asat in sus Ei spre inainte sau spre
lnapoi. In aoeastd ,pozitie capsuXa este Ei ea intinsd in sus 9i
inapoi, ,iar ligarnerntul rof,umd este hipenkorf,ic sam atrofic.
Pentm copilut cane nu a rne-rs, diagnostioul de luxafi'e de
senure prccirse 'oa :
gol:d se purrre dUpi rr.[rLel,e
- redoare anorrn'ali Je depdntarea piciorul,uri 9i inegalitatea plicii fes;ienne
;
Ombr6danrle((
- o oarrte agezatd pe genunlui
- ,,strnnu,l.
este inclinatd lntn-o parbe.
ai
copiluluri
ctrii indod,fi

REEDUCAREA FUNCTIONALA

Copiin care rinloep_

si _meamgdou intinzierre vor fi suspectafi
de luxati,e. La semnele detsrcrdse
mai sus apare gi gchiopd,tarea
cu bassulaxa bazinului (sernnul lui Trenrdelenb,rrg). ln luxafia
unii-Iatrererld,bazinul cade de pa.r:tea pi,cionuJui ,bolnav, detenminind o scoliozd lormbard cu caviltate,a de parte,a bolnavd. ln
luxatia bita,terald bazinul cade inainte produclind o lot'dozd.
lornbari aooentuatd.
Trratarnentul. La vinsta de 6-9 luni (cit este infdqat) luxalia
se tratreazd prin fixarea picioarel'or in a,bducfie, cu ,,p,erna lui
Ortolani" sau cu ,,,butucul lui Pouli,guen,,, intre picioare.
Pen,tru copiii intre 1-3 ani se face dupS ,,tehnic,a lui Sommerville".
Tehnica Sommeruille evitd rnanevrIe bruta.le. M,emb,rrele
infeorioare sint tinute in extensie oontirnud cu ajr.r,toruil unei
greutdti de 1 kg, iar dupd citeva zile de acomodare, treptat,
mernbrele sint depSrtate zilnic cite b", pentru a m ajunge dupd
3-4 slpt6mini in poziti,a deplrtat l,a m,axirn. lnc,epf,nd din
sd,pt[mina a 2-a s rnfli .adatr,gdo greutate de 0,b kg, fixati
de ooaps6, Ia nivelul trohantffrului, care va p'rod,uoe o rotafie
interni a coapsei gi o cobortre a capului fernr.rnulrui. ln fel;t.rl
a,oesrtarreducerea luxatiei este ternm;inati d'upd b.----6sdptdrnini.
Dupd reducere, goJdurleste irnobilizat in aparat gipsat perrtf,u
alte 6 s[ptdrnini hr urmito,arele pozifii : abduc$ie 40", flexie 1bo,
rotafie internd B0o-90o. Ultirna pozitie de irnojbilirzare este
cu f'ernunul rotat l,a 70' tirrnp de inci 5-6 sdptdrnflni. Dupd
aproximativ 5 luni, ii este permis copiiului si se sprijine,
pentru a rnodela suprrafetele arti:su,Iare.
Pnin btrindefea i, me,Loda Sornrnerville evitd necroza
ca,pultri fernurulu,i, motiv trrentru care este prreferatd altnol
metode in tratarnen;tuL JLuxatiilor congenitale de goJ:d,la copiii
intre 1-3 ani.
Intre 3-5 ani $l du,pd aoeastd vimstd, tratrmerrtui chi,r,urgiical es e singu,rrul inrdicat. Se faoe o intervenfie ,prin car se
chimreteaz[ o cavitate cotiloidd qi se intu:ordrucein ea capul
fernrurului, dupi ,c'e se acoperd cu capsula ar,hicularS. Se prooedeazd apoi la imobi,lizare in aparat giipsart pentnu lb ziJe,
dqpd care se a,gazd in extensie. In ti,rnpu,l i,mobiliz5lrii se fac
rnigcdr,i aotive ,ou ,rnem,bnul ,rimas lirber, penfuu a imfluen{a
De cale reflexi cinoulafia din parrtea operatS.

IN ORTOPEDIE

Reeducarea propriu-zisd incepe odatl cu scoaterea gi,psuIui. Se face masajul intregului membru gi in special in regiunea fesierl $i pe mugchiul pstr, prin frictiuni gi vibratii.
La inc*eput scopul masajului est'e circulator, apoi de relaxane a
musrculaturii locale contractate.
Migcdrile pasive, puline la inceput, se vor face cu grij5'
pentru a cigtiga increderea copilului gi a nu determina contractii reflexe.
Migcdri'le active vor interesa musculatura coapsei :
- ext'ensia garnbei ;
- flexia ,coapsei pe bazin ;
- abduc{ia coapsei, in special.
rrrrr*plitudinea gi rezistenla opusi la miqcdri vor fi crescute
progresiv. Se recomandd ca fiind mai eficiente multe repetiri
cu rezistentd rnicd Ei pauze dese, decit rezistenti mare 9i
repetdri putine. Locul ideal pentru aceste migc5ri est'e cadrul
cu s,cripeti.
Reluarea mersului fdrd sprijin, in cazul operaliilor extraarticulare, se face dupd 3 luni ; in cele intraarti'cula,ne dupi
6 luni, timp ne,cesarsd se acoper cavit,ate,acotiioidi sdp'ati
in osul spongios cu un strat solid, compact, capabil sI suporte
presiunea cor,pului.
La reluarea mersului s va corecta tendinta de legdnare
rdmasd dinaintea op,eratiei, cind fesierii erau insuficient dezvoltati.
Se poate spune cd reuqita operatiei depinde num,ai de o
buni reeducare funcfionaid.
Majoritatea luxatiilor congenitale de gold unilaterale d,etermini mai tirziu o coxartrozi de part'ea piciorului sindtos,
suprasolicitat din cauza slabiciunii celui luxat (in luxatiile
netratate). P,entru evitarea aparitiei coxartrozei se indici osteotomia tip ,,Pauwels", in special de varizare - de m'icqorarea
unghiului p,e care-l face capul femurului cu diafiza. Prin operatie, mernbrul saindtosva fi scurtat (in operatia de varizare)
gi astfei bazinul va fi neechilibrat. Interventia chirurgicali este
indicatd atunci cind existi o buni abductie gi o mobilitate
bund a Boldului.
Reeducarea function,ald dupd osteotomie este similari cu
cea descrisd mai sus la tratamentul chirurgical al luxafiei congenifale.

E6

REEDUCAREA FUNCTIONALA

ln concluzie se indicd :
l. Migcd.ri pasiue Si actiue cu pici.orul operat.
2. CreSterea gradatd a tonusului, musculaturii din jurul
articulaliei, qoldului (Jesierii, qi,psoasul i,Iiac).
3. Reluarea mersului dupd.3 sau 6 luni in tuncfi,e de felul
operafiei,; corectarea mersului se face i,n sensul el,iminirii legdndrii.
PROGRAMUL

XIII

(pentru perioada cind pacientul operat se afld,

in pat cu piciorul in extensie)

Se elibereazd piciorul din extensie gi se executd:

1. Ma"sajul regiunii fesiere pi urmitoarele migc5ri :
- flexia coapsei pe bazin, pasiv gi activ;
- depirtarea piciorului operat, celilalt picior finut
list in abducfie maximi;
- repetarea flexiei coapsei pe bazin.

de specia-

2. Culcat pe partea sinitoasi:

abduc$ia plciorului operat, cu tot
membrul inferior rotat intern qi evitind flexia pe bazin La
inceput ajutat, apoi liber.

PRocRAMULxlv j|;:i

lXtlffi,.in

extensie,se executi Ia

l. Culcat pe spate, pe bancheti, piciorul ilepisinO suprafata de

sprijin, avintl fixatd de gheatri fringhia, iar aceasta este trecuti
prin scripetele fixat deasupra. La capEtul cetilatt at fringhiei
se atirnl sacul cu nisip de 0,5-l kg :
- extensii apdsintl piciorul in jos, revenirea este pasivd datoriti greutdgii sacului ;
-

indoirea piciorului la piept;

piciorului
depirtarea
lateral,
intern5 a ghetrei.

cu fringhia

fixatii

pe partea

2, gezind la marginea banchetel cu sacul cu nislp de 0,b-l

kg
fixat la partea de fos a ghetrei: extensia gambei pe coapsi.
3. Culcat pe partea sinitoastr
cu sacul cu nislp ile 0,b-l
kg
fixat de gheatrl la partea interioartr: ridicarea piciorului avind
grijd sI nu-l indoaie sau s6-l iluctr inainte prin llexla coapsei
pe bazin.

IN ORTOPEDIE

3. PICIORUTSTRIMB-VARUS-ECVIN CONGENITAT
Defor,mafia este intilnitd rnai frecvent la bdieti (65%), la
fete fiind de 350/e.Poate fi qi unilateral dar mai des bilateral.
Piciorul strimb congenital este o deformafie a piciorului
in ecvin, in varus gi cu adductia pirfii anterioare a labei piciorului.
Deformalia intereseazi mai intii oasele a'poi musculatura
gi ligamentele, care sint dezochilibrate. Grupele rnusculare de
pe faia interni sint scurtate (supinatorii gi adductorii), grupele
de pe fafa externd (pronatorii gi abductorii) sint hipotone
atrrofiate.
Cauzele care determin6 piciorul strirnb congenital pot fi :
- opriri in 'dezvoltarea embrionare (Max Brihn) ;
- dezechilibru neuro-rnuscular (Pidrre Lombard).
Piciorul strimb ecvin congenital se prezintd astfel :
- lab,a piciorului in supinafie;
- bolta plantari scobiti ;
- sprijinul in rners se face pe rnarginea extern5.
Tratamentul. ln f.aza uqoard se fac manevre manuale care
tind si corcteze pozitiile anorrnale ale piciorului :
- pentru corectarea adducfiei virfului pri,cioruJui,se prinde
cu o mind aceaste parte a piciorului, cu degetele sub talpi,
iar cu cealaltd, cSlciiul, in aqa fel ca degetele mari de la
armbelerniini sd se geseascdsub rnaleola externe, pe gi,bozfutate.
Pu:in mi+cdri u4oare se va ageza cdlciiul pe o lini,e ou virful ;
- supinafio se core'cteazd, prin fixarra rnaleolelor cu o
mfind, iarr 'cu c,alaltd tot picionul. Prirnfu-o migcare de p:onalie
se va diuce c6Jciiul in afari in axul gambi;
- ecui,nul .' cu o mini se fixeazd gamba in dreptul maleolelor, iar cu cealaltd se va duce laba in flexie dorsal6.
ManipulSrile se efectueazi ziJnic, ,apoi redruce[,aest rnentinitrte cu l,eru,oorplastaplicat peste banrdaj, pentm a rm inita
pielea. Mai tinziu se poate folorsi atela tip ,,St. Gerrnain" sau
,,DenriisBrown'ett.
La oopi.i,i rnai mari de 3 l,uni, red,u'oe'nease face pnin aplicanea suocs,ivd a aparrateJ:ou'gipsate, iar la copriiri. mari cu
deformafii netratate, chirurgical, cu alungiri de tendoane gi
irnobilizare.
Rolul specialistului constd in contrlbufia lui la toni,ficarea
rnusculaturii gi reouperarea mohi,Iitifii articulare. Miqcdrile se
vor faoe totdeau,na irr sensLrl corederii defomnafiei, insistind

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

iq specra] a,supra flexiei dorsrale, abducfiei qi pronafiei, invingtnd 'tenrdinta il-nru$rchiuluitr,i,ceps zural de a duoe picioml ilr
ecv,in, sau pe c,ea a miugchilor supinatori gi adductoni de a-t
duce irn vanrc.
Tratamrenburl es.te de du'rat5 pi de aoeea se va ,oe[ sp,rijinul
f'ami-li,eri.rpentru oontinrua,r.ealui.
Purtarea incdlfamintei orrtopedice sste necesard dupd tratament, inrd,i-terent de virstd.

l
l

In concluzie:
\. La nnul ndscut, se aplicd, nl,aneDre rnanuale, zi,lni,c, apoi
Jirare cu bandaje in pozifi,e corectd, sau folosind uteta.
2. La copii mni, marr, de 3 luni, reducerea se face cu ajutorul atelelor corectoare, succesiue, sa7t,prin operafii,-pe
tendoane gi os Ia deJormagii ireductibite. Tonifirarea
musculaturii, in sens corector gi recuperarea mnbilitd{ii.
4. PICIORUTPLAT
Piciorul prczintd doud bol{i : una transversall si alta
antero-posterioar5. Prin hiperlaxitatea acestora, bolta piantar5
se prdbugegte iar piciorul se agazd in valg. Examinind incdl!6mintea copilului constatdm uzura pirtii
interne a tdlpii gi deformarea carimbu,1,*,,,,,
{li'iii,.
lui gi a tocului, cind picior,uJ plat este
+riri;i',
'f,jliiii:iiii'
li;ii.iii:t,:l: 'fii+;::.i.:;:ii
insofit de valg. ExistS diferite forme de
.ii:niil
',i:::,ir,
picior plat (fig. 24), asupra cdrora nu
insistdm, prccum gi diferite cauze cane
'iiii:i
.,+i:ii::ii'li
le pot produce : rahitisrn, obezitate, pa.,i:ii.iiit:i.
iiiXrXi h ii:iiiiiiii'
ralizie sau debilitate fizicl general5.
l::rir:r:::r
\J
!,iiii"
Tratamentul urm6regte sd tonifice
musculatura de sustinere a boltii piciorului gi sd restabileasci echilibml rnuscular al piciorului valg. SingurS, gimnastica de tonificare nu este suficientd,
fiind necesard gi suslinerrea in pozifie
corectd a labei piciorului prin aparate
ortopedice (talonete executate corect
dupd mulaje), pentru irnpiedicarea de- Fig. 24. Amprente plantare. d) indicd picior
formdrilor osoase.
plat.

IN ORTOPEDIE

In cazul picioarelor flasoe, taloneta nu este suficienti. ln

aceste cazuri se recomandd fixarea piciorului pe tirnpul noptii
in atele de hiperrcoreclie, care sd mentind piciorul in varus,
cu degetul marre ridicat qi bolta scobiti (Ch. Duc'roquet).
Spyzi recornandi purtarea talonetei prevdzutd cu o bilS in
dreptul unde cade bolta, care obligd copilul si-gi in'cordeze
mus,culatura plantard in momentutr sprijinirii pe ta),p5, pentnu
a nu-gi pricinui durere.
Tratamentul prin exencitii de tonifi,care gi p'urtarea talonetei dau rezultate in perioada de cregtere, dar la a'du!.t,un'de s-au
produs modificdri, rezultatul va fi in direclia inlf,turdrii durerii
piciorului.
gi
- buna functionalitate a
Treptat, pe misura oblinerii unei musculaturi capabile sE
menlind bo1ta, se va renunfa la sprijinul pasiv dat de lalonet'e.
Migcdrile s vor adresa rnugchilor care sustin bolta plantard :
- flexorii degetelor ;
- flexoml propriu al degetului mare;
- gambierut atttetion Ei posterior 9i extensorul propriu al
degetului mare;
- tricepsul sural.
Migcdrile car s executd in acest sens sint :
- flexii plantarre insolite de supinatia piciorului ;
- flexii ale degete'lor gi extensia degetului mare ;
- exercitii de apucare cu degetele ;
- variante de mers carre sd antreneze muqchii sustinStori
ai boltii plantare.
In concluzie :
l. Tratamentul pasio pneuede sus[i,nereabol$ii, pnn talonete plantare.
2. Tratamentul actiu se face i'n sensul tonifLcd'rii' musculaturii botlii plantare qz a muqchilor corectori ai ualgului
(gambieri.i).
PROGRAMUL

XV (grupe ile exercifii

plat)

pentru

corectarea piciorului

Stind:
1. Ritlicarea pe virfurile picioarelor, cu depirtarea cilciielor.
2. Ridicarea pe virfuri cu dezechilibrarea trunchiului inainte
reechilibrarea, ceea ce for$eazd degetele sd se contracte.

9l

9r
REEDUCAREA FUNCTIONALA
3. Ridicarea pe virfuri
pe sol.

gi oscila{ii verticale, fErE a a$eza cilciiele

4. Acelagi exercifiu cu virfurile sprijinite pe o treapti a scirii

fixe.
5. Ridicarea pe virful unui picior, celilalt ugor indoit spre piepL

gezl,nd:
6. Flexia plantari

pi supinafia efectuate concomitent.

7. Rularea tilpii pe o sticl5, baston sau minge, menfinind tot
timpul contactul cu obiectul. Picioarele se intind gi se indoaie
din genunchi.
8. Prinderea cu degetele picioarelor a unor obiecte: creion, cirpl
bile etc.
9. Talpi in talpi cu indoirea gi intintlerea picioarelor, Idrd a
rlepdrta cdlciiele $i tlegetele.
10. Aceeagi pozifie, introducerea unui obiect in gaura fdcut6 tle
botfile picioarelor, copilul opunind rezistenfd la scoaterca acestui obiect.
11. Stringerea degetelor odatitr cu mi$carea de adtlucfle $i supinatie
a piciorului.

tN ORTOPEDIE

plantei piciorului'
Afecliunea produc atrofia rnusculaturii metafarso-f alanarticulalia
batdturi si un proces*;"t ;;;;t-Ia
se inclini spre desetur

il i"' ;['"'ia' a

;ffi
"*l:l.-:Seste
ce Proemind.
i*- .."" "t"i.,lti
i;;i";capul metatarsului 9i nu falanga halucelui. (fig. 25).
fiatamentul este chirurgical urmat
de reeducare f unctionalS'
$tim cd Part'ea anterioarS' " Pi"PEa
ruluiare un iol important in mers'
pain
impu'ls
ultimul
de
cal
*t* *"
sul Posterior.
Rolul specialistului, dup6 int'erven-

Fig. 25. Hallux valgus'

rners. FdrS aceasti mobilitat, operatul

cu oel din limitarea
r6mine cu un mers fchiopitai, asemen6tor

Din mers:
12. Mers pe ctrlciie, cu talpa boltitd prin flexia degetelor.
13. Mers inainte Ei inapoi, pe virfuri, cu c5lciiele depirtate.
14. Mers pe marginea externi a labei piclorului; cu degetele flexate,
degetul mare in extensie.
15. Mcrs lateral, trecind peste o sfoard sau un baston, a$ezate pe
sol, firi a le atinge cu bolta piciorului.

5. HATTUXVATGUS
Hallux valgus este o defor,malie a degetului mare (hatuce),
determinatd de incSrcarea anterioarS a piciorului gi sldbirea
musculaturii gi a ligamentelor. De cele mai multe ori afecfiunea este prezentd spne virsta adult6, mai frecvnt[ la femei.
IJn oarecare rul in produoerea hallux valgus-ului iI arre qi
incdlf imintea prost confecfionatS.

degetul mare'
In concluzie se inrrPune :
I. Masajul gambei (tnceps y gambier) ;
gt' in special
2. Mobitizare pasiud, afoi' actit:d' a d'egetelor
rnare
;
a d,egetului
3. Corectarea nxersului'

REEDUCAREA FUNCTIONALA

6. AMPUTATilTE
Se recurge la arnputatii in 'cazuri extrreme ca : fracturi
grave, arberite.
Specialistul are sarcina de a pregdti bontul sd primeascd
gi sd foloseascd proteza. Inainte de a folosi proteza s face un
examen al bontului care poate fi :
- defectuos in ceea cre privegte orsul, pidlea sau pirtile
moi ;
- 'dureros, fdrd o parte moale intre os gi piele ;
- un bont conect.
ln prirnele l0 zile se lucreazd pentru a preveni : edemul
bontului prin mobilizare activd qi prevenirea atitudinilor vicio,ase prin imobilizarrea lui intr-o pozitie corectd, flrd pern6
sub b,ont.
In urmdtoarele 10 zile se urmdreste ridicarea treptatd si
invilarea m'ersului cu cirje axilare. Se continud cu intdrir,'ea
muqchilor mot,ori ai bontului prin exer.cilii efectuate cu intensitate crescutd iar pentru adaptarea la eforturi rrnai mari se
aplicq un antrenament general
Inainte de a se treie la mersul cu protezi se pregdteEte
'bontul prin presiuni cu inc5rcare progresivS, ajungind ca
pacientul sd-gi sup'orte propria greutate. Pentru acest exenciliu
se adaugi p,erne sub bont care sd completeze spaliul intre eI
qi scaunul pe care se f,acepresiunea. Cind sprijinul pe bont nu
mai este durero.s, se trec,e la m,ers cu proteza. Specialistul va
urmdri corectarea pozitiei corpului, deoarece bolnavul are tendinfa sa meargd in cdderie inainte (in salutare). pentru un
m,ers corect se fac exercifii pentru dezvoltarea fesierului m,ar.e
(extensia piciorului) carreintervine in pasul posterior. De asemenea, p,entru forrnarea unui mers simetnc.
In amputaliile membrului superior, reedu,carea este mai
simpld, d,eoarecenu se mai pune problema pregdtirii bontului
pe_ntru sprijin, ca la meanbrul inferior. In amputarea bralului
cel mai folosit, se pune problema educirii celuilalt brat mai
neindeminatic, pentru a-l suplini in activitatea de toate zilele,
precum gi la montarea gi scoaterea protezei.
ln concluzie, reeducarreaurmdreqte :
1. Intdrirea bontului Si pregd.tzrea.lui pentru a suporta
presi,uneape pro'tezd,;
2. Inudfiareq,rnersului corect cu proteza.

IN ORTOPEDIE

ALECOLOANEIVERTEBRATE
B. DEVIATII
1. GENERALITATI

(fig. 26).

opofizo
tronsve
opofizo
spinotd
A

opofizoortiottoro
crontoto
pedicotutvertebro{

opofizo
orticutord
'
coudotd

B
profil 9i de sus'
Fig, 26. Vertebrd lombard vdzuti din

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

Cor,pul ver:f.,ebral, din ce in ce mai rrlar,

su dt ne apro_
qiern de
rornlcrari, prezirrti do,ud suLprafel" *i"ont"r*
'egirr-.r.nea
gi cinoumfernintd. furcul rr9@ral irnprerund
u"t U""f
formeazd gaura vertebnald
"; "o"dd
ltoo-e"r--ve"tebil.atre),
in care este
addrpostitd'mdd,uva spindriri. Totar,itatea
aastor grr.u.i cunstifulie
canalul ,rahidiran.
Apofiza splnoas erste si,tuatd
inclinatd ln jos in
regiunea dorsal,, din oare cauz', ,rysterion,
in aoeastl regir.rne extensia
'coloanei este rnai limita;t5..In re,giunea lonabarS
aporfiaele spinoase sinrt mai scurte qi oriaontale.
Apofizele transverse sin

W ffi

d;rie;;Parff:15""Jhra

ffi

IN ORTOPEDIE

15rQgio1 qi aparifita cwburii lornba,re. Tbecflnrd Ia pozilia verficale_ 9i mic$or.inrdu-rgi baz,a de s,r.rstin:er"e,
de .1,apoligori,U format de oele,pa,tru puncbe de sprijin, la cl foffinat^ de-crele doud
picioarre, apare gi o noud fortd pe oare o rcsrirrateoolLoa,na_
greutatea.
Dupd cu'rburra lornbard apar. gi crelClalte curburi (dorsatd gi
oervicald), ne,oersaxadaptdnii Ia stalirunea birpedd gi Ia mers
(teoria mecanicd a I'ui Henre). Altri sustin cd acmte cwihuri
se forrneazd inod din viala iinf,rraurterind(teomia con,geni,tald a
lui Delmas).
Greutatea corpmJruritinde sd aoce'tueze oele dotrd curburi
mari, dorsald qi iornba,rd ; fdnd ajutorul muS,ohilor fesieni gi
lornbari care fixeazd bazinuJ, peflbiu a nu c,eda gneurtilii, s-air
produce cifozele gi londozeJe (cauza rm.scrilard)
curburile no,rrnale dau coloailei o rnare elastrici,tarte,permrifindu-i sd se con-np6ntein cdderri, ca un res'ort, au-n'ortizind,u-le,
spre deosebirre de spatele plat (fdre ourburi). Tot curburjle
pdstreazd proiectia crenfutrlui de greutate in interior,urJ. poligonturlui de sustinere. chia,r atunci cind una drin cu,rbmri erste
accentuatd (cifozi sau lo'rrdozd),rcoloana igi rccapd,ti echili rul
exagerind qurbura din regilrnea invecinatd (fi,g. 2B).

,.,,"Si#l':L*H;'ffisfffr
W
ffi
ffi
qilP

,/'

",m..nr

,:::iE.i::r::::::\

fti*#
\&Uz

gfiffi
Q'Iiiiiiiliiliij:.ir:ib

ffi

inferior

ffi

J_iigi'1i'ffiqffi,fl

prin

discul veotebrai,

fonnat
ai" 11u1.
ai"p*Ji,i'*"i
ca o

lesdturd
T"lf ,stratu{
rn mijlocul discului
desa.
se
ffif
'r.d afl4 nucleul pulpos, de formd
_ffi',.ffi,rf, ^tr#igt
wi;:l:+g

ffi ffi

ffi

fiilyk,:ffi5$*"ffi;:';

w ffi ffi ffi:H:"3J,f"fi#:rru:

Eaz
t1ifi1iLt1ii111;'g
^F..,,ffiff,,if
Fig. 27. Forme de nucleu
pulpos

voltd o presiune care menfine

coloana (chiar ln rrepaus), intr-o

9?a -cLm apar Ia nucleogramd oarecare tensiune. Nucleul se

'(dup5
Ertacher).
comporti ca un
"".oot,'"litirrO
sd
depirteze vertebrele
intr
.can-eestc agezat gi
totodatd preia gi reparliz,.azi presiunil,e pe
coloand (fig. 2Z).
Verrtebrele sint fixarte irrture el,e cu ajrutoa:ul
ligamentelon :
ligamentul longitudinal anterior,
ii-ituazd, extensia coloa_
"p"__
nei ; ligamentele interspinale, ligamentef"
"a"e
rsrv
terior, ligamentul gatrben.
"upr*pi""f"li, ?r, i
strdrnro$ilor,noqtri

ta ventiieald,
:,:_rdjT*"
pat1u,
hh.
;*tdb;il-;
ploana
'niJ-t
;*;;:ffi#fii
fr*ii.,11 a tnrregruJ',i
-";;i;j;'
*rp.
*"S*

91-uT!t"uoe
prin
incordaream,uqchi,ror
ie.sieri,"d;j.
;"h ;"#ffi

r:;ffi
##ffii

din
Fig. 28-.Forme posturale (dup6 Wagenh6user).a) spate
normal_; b) spate rotund; c) spate icobit 9i rotundl d)
spate plat.

REEDUCAREA FUNCTIONALA

O,rice indivird igi poate mordifica ourburile in poziliile :

stind, qezinrd,oulcat. De asernenea, currbura lornbard se poate
accentua purtirld inrcdJtdrninteou toc inalt.

2. scouozEtE
Seoliozele sint deviafii ale colo'anei verteibrale in plan
frorntal, 'cu rotS,ri ale ,corpurilor velrbebralle de pantea conGx6,
rotdrii eane antnenetazd"Si coaste,tre,d,Etermininrd o gi;bozi,tartede,
partea convexd. Aceastd noud pozifie a coloanei produrc'e asimetriLi ale urnerjlor gi omopl,atilor. Este vorrba de o atitudine
scolioticd, oind cul.burile se trrot redresa uFor, sau de scoli,ozd,
adeudratd cind s-au produs modificdri osoase. Aceasta din
urmd se constatd la examinarea oop,iJ,utruifolosind aplecarea
trunchinilui inainte, pozifie in care ,apar girbozitatea de partea
scoliozei (fig. 29).

1l

Fig. 29. Scoliozd. A:

liozd adevdrati.

atitudine scolioticd ; B:

sco-

Scotriozeleport fi :
- cu o singurd cunburd, scolioza in C;
- cu 2 sau 3 curburi, scolioza in S, in care curburile
al,tenneazd de o ,pa.r,begi de alta a coloanei pentmu a-$i
g6sri.echilirbnu,l.
ln cardrul scoliozelor adevlrate, ce],e rnai grave sint aqa-zise
idiopatice sau esenfzale, ctt o ce.uzl nrcunos,GUtdgi apdrute
inainte de virs'ta pu,bertdfii.

iN ORTOPEDIE

O ait6 gr4e a scolio'zelor o forrnealzi cele stati'ce, pnin

deformd,ri aie bazirrului sau inegalitsli ale membrerlor inJerioare.
sint determinate de afecfiuni : rahiSooliozele patologice
-corputrui vertebral (ven1s56 ouneiformi),
al
tned iraumati*n

zinului Ei aqpeotul picioarelor. Exarninarea cu firu,I cu plumb ne aratd direclia in care s-a produs curbura, stingadreapta sau alternative. Radiografia
cornpleteaze gi rpt*izeazd rezultatul
exaLrninirii.
Tratamentul. Schematic, tratamenful scoliozei se prezinti astfel:
- mobilizarea coloanei vertebrale
gi reducerea gibozitntii Prin:
I furcliniri laterale :
o intinderi in lungime ;
o tractiuni cu membrul omolog
concavitdtii ;
o derotdri;
o rpresiuni directe pe gibozitate :
- tonifiearea mwcu,laturii Paravertebrale, prin contraclii sirnetrice gi asimetrice ;
- reochilibrarea bazinului, in special in scoliozele statice, pnintr-o
Fig. 30. lnscrierea aPo'
talonetd fln Pa,ntof ;
fizelor spinoase cu cre- trata,ment ortopedic-Pasiv, ctl ionul dermografic (dup6
agrarate care rnentin eoloana G. Hue).
vertebrald ;
- tratament drinrrgical, Prh artrodezi verbebrali.
Se obignuiegte in gimnastioa corectivd si se mobi-Lizezemai
intii col,oaaia, piti^ migceri pasive, si se redreiseze 9i apoi s5
se tonifice, porin na+cari astive. Tinind st.rra cd numai gim-

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

lastica singurd nu mai poat opri evoXrulia unei soolioze, ian

drup5 o mo,b;ilizare ou exen:ciJii pasive aceast6 op,rire nu se'mai
poate faee nirci a,tfl,t, este greu si ald,mitsm ci o co[oand eu
mai muLte cunrburi o mai pu,teorr fixa prin exeocitii de tonirfiaa,re. Aoela5i t'utcxruse poate spune gi despre exe,rrcitiile asimLetric"e,greu de lo,caliza't. Din acqste motive, pe baza indelungatei noastne experienfe prarotice, avem o r.ezervi in folosirrea
lor. Excepfie ar face scolion cu o singurd curburl, in C,
u,nde folosim migclri active asimetricre, cu loaaliza,rea stnircta
la acel segrnent. Se adrnite anobilrizarea pasiivi a ooloanei nurnai
in vederea fixbrii ei in oorrset saru pemrtru trata,rnent chirurgical.

Existd diferite metode de corectare a scoliozei. Una dintre

ele este ca a dr. Klapp, eare a descris 4 pozilii, pornind din
pozitia pe genunchi cu sprijin pe palme.
Metoda translatiei, a lui Roederrer gi Ledent, consti in a
deplasa lateral, spre partea corectoare, un segment de corp.
Aceast6 translafie se faee finind brafele lateral pentm a putea

IN ORTOPEDIE

ficanea musculard. In timpul tensiunii izometrice existd o perioadi de contracfie progresivS, urmatd de o contractie staticd
gi terminat6 cu o relaxare progresivd a musculaturii. Fiecare
perioadd are o duratd egal6.

Fig. 31. Exercitiu indicat in scolioza total6 sau in

S cu virful de curburd intre C2-C4.

Metoda Niederh<iffer a fost completatd de Erna Becker.

In continuare prezentSm citeva exercitii din metoda amintiti :

executd translatia pentru curbura superioard.

Metoda Niederhdffer se bazeazd W folosir.ea tensiunilor
izometriee in tratarea atit a scoliozei, cit gi a discopatiilor gi
spondilozei. Frin ac.easti metodd se cauti redresanea coloanei
vertebrale in raport cu linia mediani, prin contracfii izometrice
contra nezistenfei, egalizind in felul acesta diferitele tensiuni
ale musculaturii spatelui - partea concav5 este slabd, parbea

in ambele pdrfi, efectul se ob]ine intre C4-{5 (fig. 31).

- $ezind pe un scaun cu parbea concav6 spre scar5, mina
in supinalie apucat de scard, la nivelul capului : specialistul
gezind in spatele bolnavului, ii fixeazd bazinul intre genunchii
lui, aqazd o mini pe marginea externi a ornoplatului in timp
oe subiectul trage omoplatul spre rnina acestuia' avind ca
rezultat fixarea scapulei. Acum tnebuie apropiat[ de centru 9i
coloana vertebrald, mina specialistului controleazd relaxarea
de partea convexitdfii. Pentru a fixa bazinul, specialistul pune

r00

REEDUCAREA

Fig. 32. Exercitiu indicat in scolioza totali sau in S cu virful

de curbur6 intre D3-Dg.

FUNCTIONALA

piciorul pe o treapt[ a scirii 9i

sprijind genrmdriul contra goldului bolnavului (fig. 32).
- Deculbit ventnal, carpul
intors spre parte,a concavS, bra!u1 indoit in unghi drept qi
depdntat de co,rp la 70o, oet5lalt
braf, din parbea convexE, intins
in lungul oo,l"pului gi rotat
intern: specialistul sprijin5 cu
o mind apncape de axi-15 brafuJ
pacientului, iar cu cealaltd mind,
creasta iliac[ gi depdrteazd bu.aful paci,entului in abducfie pind
oe margjnea internd a ornoplatu"l:ui este paraleld cu coloana
vertebra[d. Se oere pacient'ului
s5. sontracte rnir.rssulatura transversi de partea concavd, trdgtnd coloana spre omoplat, pa-rtea convexe rimine relaxatd
(fig. 33).

Fig. 33. Exercitiu indicat ln scolioza totalA cu virtul curburii D3-Dl2 pi scolioza in S cu vlrful
curburii la D3-D9. R: rezistenfamaxim6.

IN ORTOPEDIE

- Acreeagi pozitie ca la exercitiul preoedent, dar bratul de

partea concavd e-ste in abductie, flexat din cot gi sub piept :
specialistul prinde cotul bolnavului, f,recind mina printre antebraful gi bralul acestuia, car l,a rindul sdu se prinde de cotul
sp,ecialistului. La inoeput se
fixeazd omoplatul gi se eontracti transverpii, dupd care
urmeazd tragerrea ooloanei
ventebu:ale spre ornoplatul
f,baat, p'arbea oorwexd r5mtnind relaxate (fig. 34).
- Aaeeaqi pozifie, difera
nurnai boafi l de partea ooncav5, care erste in aMucfie
la 70o qi flexat din cot, antebraful in supinafie eu degetele pe obraz: speciarlistul
strecoard bratul lui sub bra\\
ful flexat al bolnavului,
ajungind cu degetele sprc
Fig. 34. Exercifiu indicat in scolioza
axil6. Prin diverse porize eu totalS sau in S cu curbura maximi
intre D6-D12.
degetele rn,linii, se obtine
efect in D 2-D 4, a$ezind
policele pe deltnid iar indioele tra inserlia peotoralulu,i mare gi
apisind u;or antebraful ; efeot in D 4-D B, agezind policele Ja
inserfia pectoraluJui rnare gi c.elelalte degete in axil6. Se fixeazd
omoplatul printr-o contractie izometricS, apoi boinavul apropie
coloana vertebral5 de omoplat, partea convexd relaxati qi
bazinul ,bine fixat (fig. 35).
- Culcat lateral, picioarele flexate, braful indoit avind
degetele sprijinite pe pat : specialistul are mtul sprijinit pe
creasta iliaci a bazinului bolnavului, iar intre index gi police
fine cotul acestuia; pacientul inoearcd sd apropie cotul de
cneasta iliac5, avind de invins rezistenfa opusi de specialist,
care este paralel5 cu corpul spre umdr. Se fixeazd astfel omoplatul apoi se trage coloana vertebrald spre omoplat.
Dacd rezistenfa se aplicd in adductie, efectul este iocalizat
intre D2-D8; accentui::d sprijinul spre urndr, efeetul se obfine
intre DB-LS (fig. 36).

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

In a,fara programului de gimnasticd, pdrinlii pot contriibui gi ei la forrnarea unei pozifii corecte, controlind si
corectind copilul.

Fig. 35. Exercitiul este indicat in scolioza

totali sau in S cu curbura maximd intre
c2-D3.

In urma tratamentului putem avea rezultate numai in

scoliozele cu o curburd pind Ia 30" sau in scoliozele dureroase
ale adultului cu curbura pind la b0o.
Tratamentul ortopedic. In s,colioza esenliald cu o curbur5
de 30'-50o, se recunge la tratamentul ortopedic. Dupd o pre_
gdtire generald prin exencitii de mobilizaie qi intindere, se

Ftg. 36. Exercitiul este indicat in scolloza totald sau

in S cu curbura maxi'mE lntre D2-LE.

IN ORTOPEDIE

103

tnece la redrresarea,scoliozei prin elongatii la cadrul Abott qi se

fixeazd in corsetul de gips. Succ'esiuneacorsetel'or pini la ceJ.de
plexidur, precum qi gimnastica raspectivd le vom descrie la cap.
Epif izita Scheuermann.
In scoliozele idiopatice se mai folosegte corsetul Milwaukee,
care face extensia Ei derotarea coloanei activ gi nu p,asiv ca
aparatul gipsat. Contentiei in oor:set i se adaugd o gimnasticd
zilnic6 pentru coloand, abdomen gi miEcdri de respiratie. Scoaterea ,corsetului se face progresiv.
Trata,mentul chirurgical. In cazul scoliozelor cu un unghi
mai mare de 50" sau in cazul nereuqitei tratamentului ort'opedic,
se impune tratamentul chirurgical prin artrodezd vertebrald cu
tiji metalicd Harrington.
Adulfii, inainte de a fi operati, efectueazi exencitii de
mobilizare a coloanei. Dupi operatie, gimnastici respiratorie gi
diverse 'exencifii de brafe gi picioare, fdr5 a antrena coloana.
Ridicarea la verticald se face treptat atit ca unghi de inclinare,
ctt qi oa iduratd de tirnp.
Sint evitate torsiunile din trunchi. Se poate trece la pozitia
gezind, dupd dou6 sdptimini de la interventie. Imobilizarea in
aparat gipsat dureazd 4 luni ca gi in tratamentul ortopedic al
sc,oli'ozei,timp in care accentul se pune pe migcdrile de rrespiratie. Se a,plicd apoi corsetul de plexidur, pentru 18-24 luni.
In toat5 aceastd perioadd, bolnavul va face o gimnasticd de
tonificare a coloanei identicd cu c,eadin epifizita Scheuermann.
Renunfarea la corset se face treptat, mai intii in timpul
noptii apoi gi ziua.
ln concluzie :
l. Mobili,zarea pasiud, se Jace in uederea pregd.tiri,i pentru
fi,rare in corset sau pentru tratament chirurgi,cal ;
2. Mi;cdrile actiue uor fz bine localizate, cu contracfi,i complete qi,intinderi incomplete pentru muqchii parauertebrali din partea conuetd,;
3. Izometria se aplicd asupra mugchilor care pot redresa
eoloana uertebrald, Jald de medi,and.(metoda NiederhdJJer-Becker);
4. Pentru tratamentul ortopedic pregdtitor se fac intinderi,
Si derotdri,. Pe timpul imobilizdrii in corset, tonificarea
musculard. (tsezi epifizi,ta Scheuermann) ;

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

5. Pentru tratamentul chi,rurgical preoperator este necesard.

mobilizarea coloanei ; pnstoperator se Jac ererci,fii, de
respirafie qi erercilii cu membrele, fdrd, antrenarea spatelui,. Cu corset din pleridur, tonifi,carea spatelui, ca in
epifizitd.

B. Culcat pe spate: flexia coapsei stingi pe bazin cu rezistenfi

pe coapsi in timpul miFcirii, izometrie 5-10 s (pentru psoas)'
9. Mers cu ridicEri pe virfuri 9i rotiri tle brafe in ritmul respiratiei.
PROGRAMUL

PROGRAMUL

XVI

(pentru o scoliozi in C totali

stinga)

1. Mers cu mingea medicinali {inuti deasupra capului.

2. Pe genunchi cu sprijin pe palme : intinderea simultani a brafului ilrept inainte qi a piciorului tlrept inapoi.
3. Culcat cu fafa-n jos, bra{ul de partea concavi in arlducfie, flexat
tlin cot gi sub piept; specialistul prinde cotul bolnavului ilupi
care, contractind mugchii, trage coloana spre omoplatul care
este deja fixat prin contrac{ie de cltre pacient. partea convexi
rlmine relaxati (vezi fig. 34).
4. Culcat pe partea dreapti: specialistul apasi simultan pe umirul
gi bazinul pacientului iar acesta incearcjl si ritllce trunchiul
(izometrie 5-10 s).
5. gezind pe scaun, cu mingea ite 1-2 kg in miini : aplecarea
trunchiului
inainte la 45" gi ducerea mingii deasupra capului,
cu miinile intinse din coate gi spatele extlns.
6. Stinil : cump6na pe piciorul sting cu bratul drept intins inainte
pi piciorul drept inapoi sus.
7. Pe genunchi cu sprijin pe palme: indoirea brafelor cu apropierea pieptului tle sol gi intinderea piciorului ilrept inapoi Si in
sus. spatele qtins.

105

IN ORTOPEDIE

XVU

(pentru

scoliozi

in S, cu exercitii

simetrice)

1. Mers pe virfuri cu brafele intinse deasupra capului'

2. Stinil depirtat, cu trunchiul aplecat la 45o: rotarea brafelor prin
inainte sus, inapoi ios, cu extensia spatelui.
i.l. Culcat inainte cu brafele intlnse deasupra capului: extensia
trunchiului cu ridicarea brafelor gi picioarelor de pe sol.
{ Culcat lateral, picioarele flexate, cu braful iniloit sprijinit pe pat'
iar specialistul, cu cotul spriiinit pe creasta iliapi a bolnavului
$i intre potice $i index, fine cotul acestuia: bolnavul cauti si
apropie cotul de creasta iliaci avinit de invins rezistenfa opusi
paralel cu corpul spre
ce se aplici
de specialist, rezistenfi
care se trage coloana
dupii
umir;
astfel se fixeazi omoplatul,
vertebrali spre omoplat (vezi fig. 36).
5. Pe genunchi cu greutitite ile I kg in miini, cilciiele sprijinite
la orizontalE cu ducerea
aplecarea trunchiului
de o mobil6:
spatele
brafelor deasupra capului in prelungirea trunchiului,
cxtins gi centrat.
$ Culcat cu fafa-n jos, brafele lateral, cdlciiele fixate: extensie cu
rezisten{i, opusi de specialist, pe brate ; izometrie 5-10 s.
? Mers cu miqciri de respirafie qi cu executarea a doui
cu bratele deasupra capului.

tensluni

REEDUCAREA FUNCTIONALA

IN ORTOPEDIE

3, ctFozEtE
cifozele sint deviatii_ale coloanei vertebrale in plan sagital,
prin exagerarea curburilor normale ale coloanei. Existdlnsd
eazuri rare, atipice, cind coloana se incurbeazd invers : cifozd
cervicalS gi lordozd dorsald.
Dgformatia se compnseazd printr-o hiperrordozi cervicald
gi- -lombard, pentru echilibrarea coloanei.
Cifozelg pot fi suple, a;a-zise atitudini cifotice, eare se pot
corecta gi hipercorecta voluntar prin contracfia musculatr.rlii,
say fire..(rigide) care nu se mai-pot corecta'prin rredresarea
voluntard sau mobilizarea pasivd. _ Debilitatea general5, pozitiile gregite in bancd sau Ia locul
de muncd gi miopia pot fivoriza pioducnere,aatitudinii cifotice.
Cifozele adevdrate, funcfionale, au la baz6 un traumatism

deci gtergerea
mind o retroversie compensatoare i bazinului 9i
curburii lombare (fig. 37)'

Fdg.37.Cuplurile ce actioneazdasuprapozitiei
bazinului.
mai sus se va actiona cu
finind seama de cele ardtate
bazinul in'
musculatura ab'dominalS din pozilii care fixeazi
retroversie, cu coapseleflexate Ia 45o'
cu fafa-n jos'
Fesierii sint mobilizali din pozilia culcat
flrd a
picioarelor
pieptut sprijinit pe o bancneti cu ri'dicarlea
depiqi orizontala (fig. 3B).
corectori
Un exerciliu caie intsreseazi cuplul de muqchi
a
abdomisimultanb
mntractia
este risturnarea bazinului prin

Pozilta in anteversi'e a bazinului este o eauzd.a lordozelor

gi cifozelor. Reechilibrarea lui la pozitia normali se obline prin
exercitii care antreneazd cele doud cupluri de mupchi :
- abdominalii qi fesierii, pe de o parte;
- psoasul iliac Ai muqchii lombari, pe de altd parte.
. - P{mul cuplu se opune actiunii de lordozare (anterzrersiei
bazinului) ce o au rnugchii psoasul iliac
ai lombarii. Mugchiul
,pS@s,prin in:serfiile sale pe micul trohanter
al femurului $i pe

mare'
Fig.37. Pozifia pentru toniiicarea fesierului

REEDUC,AREA FUNCTTONALA

nalilor gi"a' fesierilor, execute din pozilia pe spate culcat sau

'din stind .cu spatele la perete, pentru a se putea contrrcla.
un alt obiectiv al tratamentului este t,onificarea mugchilor
spatelui, in special cei paravertebrali gi cei care fixeaz[ omoplafii. Toni-ficarea 'se obline prin contractii izometrice, cu spatele in pozitie corectatd sau hipencorectat6.
Vom folosi gi exercitii de respiralie care contribuie la
.oorectaneacutiei toracice.
Copiii vor fi invdfafi s5-qi controleze linuta in tot timpul
zilei pentru a se forma deprinderea de atitudine corectd, odatd
cu tonificarea musculaturii corectoare.
ln concluzie:
7. Pentru corectarea gi hipercorectarea cifozei, se apli,cd,
mobili:zarea pasiud a coloanei gi posturi, de corecgie.
2. Attrndri ln scara fid, gi elongafii cerui,cale ta cd.pd,stru.
3. Reechilibrarea bazi,nului se realizeazd prin toni,ficarea
abdorninalilor gi Jesierilor.
4. Tonifi,carea mugchilor uertebrali
Si a firatorilor orno_
plafilor se obfine prin miscdri. actiue 6i,i,zometrie.
5. Se impune controlul permanent al tinutei in timpul zi.lei.
PROGBAMUL

IN ORTOPEDIE
ti. Culcat pe spate: retroversia bazinului prin
a abdominalilor gi fesierilor, cu expira{ie'
r 7. Clulcat cu fafa-n ios, pe bancheti, picioarele in afara
d e s p r i i i n ,a p u ca td e m a r g i n i l e b a n ch e te i :r i d i ca r e a p i ci o a r e l o r
sub orizontali, revenire.
B. Culcat cu fafa-n ios, capul in afara banchetei: ridicarea capua lordoza, specialistul opune rezislui cu birbia in piept, firi
tenfi pe cap ; izometrie 5-10 s.
s 9. Pe genunchi cu gezuta pe cilciie, cu greutiti ile I kg in miini :
ducerea bra$elor lateral, executind doui arcuiri 9i extensia
spatelui.
10. Mers cu mingea medicinald ile I kg pe cap, menfinutd cu
\
aiutorul unui colac de tifon sau cu brafele intinse'
11. Mers linigtitor cu migcdri de respira{ie'

XVIII

gezinal pe scaun in fafa oglinzii: rotarea brafelor prin

fatd
sus, inapoi jos, cu respirafie.
2. Pe genunchi cu bragele intinse gi sprijinite pe un scaun: presiuni pe spate, intre omoplafi, executate de specialist (hiper_
corecfia pasivtr).
3. Culcat pe spate, bra{ele lateral cu palmele in sus, picioarelo
indoite din genunchi: extensia spatelul cu spriJin pe cap, bra{e
gi gezuti ; izometrie.
4. gezind cu fafa la oglindi, palmele sprijinite inapoi pe sol:
extensia spatelui cu inspirafie ampli, revenire firi
a cifoza,
cu expirafie.
5. Culcat pe spate, miinile inclegtate la ceaf[, picioarele indoite
din genunchi, tdlplte pe sol: specialistul apasi pe coatele paclentului, iar acesta intinde picioarele, menfinind bazinul lipit de
sol, cu expirafie, gi revenire.
I

10
4. EPIFIZITASCHEUERMANN
Aceasti afeciiune este cunoscutd sub diferite denumiri :
osteocondriti vertebral6, cifozi dorsali ju_veni15,cifoza durerloasea adolescenfilor, epifizita vertebrali de creqtere'
Boala reprezintl o distrofie de cregtere_a adolescentilor,
prin
care antneneaz.So cilozi dorsald dureroasa. Se manif'esta
pulpos
nucleuluihernierea
cu
vertebrale
Gidi
flatourilor
"1.
corpului vertebral, in tesutul spongios, formind
i" tti;"i""ul

lr 0

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

nodulii schmorl (fig. 3g). Dezechilibrare.a coloanei produsi in

urma acestor alterdri va determina o intindere a ligamentului
,galrbengi a mugchilor paraverteibrali 9i aparifia aurelii.
Puseurile de cregtere gi artitudinea in cifozd sint factori
care contribuie Ia agravarrea leziunilor.
Tratamentul urm[regte eliberarea de greutate a ,p6rfii anterioare a vertebrelor gi intinderea ligamentului an,terior rretractat. Acesrt lucru se obtine
prin repaus ,pe un pat tare sau
prin corset anticifotic tip ,,Stag'Fig. 39. Nodul Schmorl.
nara(t.
Inainte de a se imobiliza coloana in corset de gips, se vor
,efectua exercitii pentru a se obtine o elasticitate crescutd.
Corsetul de gips se pune in doi
timpi. La inceput se corecteazd, lotdoza, iar in al doilea timp se facre
extensia cifozei dorsale. Aces't corset
urcd
in rqys
fajS yur4
pind rq
la manubriul
rlrdrluul
tuf
steri'LCI'"
nir,X ln
\
nat,
iar
in
spate
pind
rq
la virful
vrrrut
cifozei
Lllvzrl
f,i:^ll
)
l\
lJrrrq
h.x-l^;^
,
r
\
I'rLrr
urri
|

,.)p!n-o[o

trig. 40. Corset de gips tip

Stagnara.

dorsale (fig. a0). Este purtat timp de

4 luni, dar se schimbd in acest interwal de mai multe ori pind la corectia cifozei. Dupd aceastd perioadi se fixeazd i:r corsetul de- plexidur sau din piele, pin6 Ja terminarea osifi'cdrii (20-28 luni), 9i se va
aplica o gimnas'ticd sustinuti, pentru evitarea atrofiei musculare Si

a osteoporozei. Ea va contine exercilii

de mobilitate,
de posturd,

dorsale,pelntruintindereapf,
:#"''fi :f F*;"|,?::#;t*Tffi:-

turii omoplafilor, efectuate din pozilii core,cte gi bine looalizate

la
_regiunea interesat.l: D" asehenea, se indica .""r"aii
au
abdomen-pentru echilibrarea bazinului, exencilii ae resliiralie
pentru dezvoltarea gi tonifi,carea musculaturii inspiratoare

IN ORTOPEDIE

lll

(romboid, marele dintat, pector''alul mic), pentru pEstrarea mobilititii cutiei toracice periclitatd de corset, exercitii generale Ei
spolturi care necesitd ex,tensii (baschet, volei).
Tratamentul prin miEcare va fi repartiz.at pe intreaga zi
gi practicat cit dure:zd tratamentul ortopedic. Pentru aceasta,
pdrinfii copiilor vor fi lSmuriti s5-i urmireascl gi sd-i contnoIeze cum igi executi pr,ogramul de exercitii acas6, dupi ce au
plr5sit spitalul.
Dupi scoateneacorsetului, se continu[ cu reeducara mersnlui, cdci cei in eauzd rdmin cu un mers teap6n, fdrd tonsiuni
de trunchi.
PROGRAMUL

XIX

(cu corset ile plexirlur)

1. Pe genunchi cu gezuta pe cilciie, brafele sprijinite pe un taburet: ducerea pieptului in jos, cu arcuiri ale spatelui.
2. Culcat cu fafa-n jos, brafele indoite la umeri cu cite o greutate
in fiecare mini : rldicarea greutitllor
de pe sol, brafele riminind iniloite dln umeri.
3. Culcat pe spate, palmele inclegtate la ceafi, plcioarele intloite,
pe sol: ridicarea picioarelor intinse obllc sus, firi
a
tilpile
ridica coatele de pe sol, cu expirafie gi revenire.
inainte cu extensia
4. gezinil pe un scaun: aplecarea trunchlului
spatelui gi ducerea brafelor intloite Ia umtrr, coatele lipite ile
trunchi, izometrie 5-10 s.
5. Stinil cu spatele la perete, bra{ele lateral sprlJinite de zid: apro.
pierea omoplatilor prin extensia dorsalE, impingind cu brafele
in perete.

rta

REEDUCAREA FUNCTIONALA

lN ORTOPEDIE

113

6. $ezind pe un scaun: aplecarea trunchiului inainte, ducind bracoloana in extensie,

fele intinse sus in prelungirea trunchiului,
izometrie 5-10 s.
7. Culcat pe masi cu fafa-n jos, picioarele in afara suprafe{ei de
sprijin : ridicarea picioarelor pinl la orizontali
gi men{inerea
pozitiei 5-10 s.
B. Elemente de baschet gi volei.
9. Mers linigtitor cu respiratie.

5. LORDOZETE
Lond'ozele sint deviatii a1e coloanei vertebrale cu convexitatea anterioard, prin exagerarea curburilor normale ale coloanei. Datoritd mai ales tonusului crescut al psoasului gi sl5birii
abdominalilor, bazinul 'cade inainte mai mult decil normal,
exager{nd curbura lombar6. O cauzd favorizantd la femei este
purtarea incdltimintei cu to,curi inalte, care duce la inclinar.ea
bazinului inainte gi a trunchiului inapoi, determinind lordoza,r'ea. I"ordoza este prezentd gi in tuxalia congenifald de
gold bilateral5, in sp,ondilolistezisgi in miopatii prin atinger.ea
fesieriLor.
La rindul ei, Iordoza poate fi cauza diverselor algii lombare
qi sacrate, a albuminuriei prin jenarea funcliei riniJhil,or, precurn $i a oboselii in mers gi stafionare.
In cazul londozelor sint hipertrofiali urmdtorii muschi :
- dorsalii, in special spinalii ;
- psoasul iliac ;
- rotatorii interni ai membr,elor ;
- diafragmul.
Antagoniqtii acestora sint hipotonici :
- a,bdominalii, in special dreplii abdominali ;
- rotatorii externi ai membrelor ;
- cvadricepsul;
- precervicalii.
Dupd M6zidres, Ia origin,ea tuturor deformatiilor. qste lor_

genunchi.
"
Lordor" est'e insofiti de rotar'ea interni a membrelor superioare Ei inferioare. Mai mult, lordoza- qi rotarea interni a
pl.iortdf"r constituie cauzele g,enunchiului recurbat Si nu s15-

ticipd mugchiul diafragm.

ln concluzie, M6zidres aratd cd muqchii lordozati 9i -rotatori interni ai membrelor vor fi intingi prin acfiunea activa 9i
globalS a antagonigtilor.
Tratamentul va urmSri inldturarea cauz,elorcare au produs
lordoza, dupa care ,se trece la redresarea bazinului 9i echilibrarea trunchiului la noua pozitie.
Dupi Ballard, fixarea bazinului s face din antagonismul
psoasului gi fesierilor, abdominalii neavind rol in statica bazinului.
Dupi Delmas 5i Vandervae, fesierii n-ar avea rol in echilibrarea^ statici a tazinului, motivlnd acest lucru prin faptul

115

u4

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

cd individul poate sta la verticalS cu mugchii fesieri rel,axati

sau chiar paralizafi, in cazul miopatiei. In tratarea lordozei,
acegtia se pot insd mobiliza pentru a ,o oorecta.
Reechilibrarea bazinului rezultd din actiunea a doul cupluri
antagoniste :
- abdominalii gi fesierii, cuplul coroctor ;
- lombarii gi psoasul ili,ac, cuplul deformant.
Tratamentul se incepe cu exercitii de retroversie a bazinului, din culcat pe spate sau din stind, cu controlul corectiei
(vezi corecfia cifozei). Se repeti de mai multe ori gi apoi se
cuntinul cu oontrolul bazinului in timpul mensului gi in timpul
exercitiilor din programul de reeducare.
Mugohii abdominali au rolul in mentinerea bazinului la
inclinare normald. Ei sint cei care fixeazd viscernelein cavitatea
abdominald, iar prin hipotonie permit viscerelor s[ tragi de
eoloana lombari de care sint f,ixate, accentuind lordoza. Exercitiile de abd,omen se vor executa din pozitia cu bazinul corectat. Cind se va acfi,ona cu membrele inferioare, migcdrile vor
porni dintr-un unghi de 30'-50o care permite corectia bazinului gi a lordozei.
Tonificarea musculaturii dorso-lombare se face diferit
pentru fiecare regiune fur parte, astfel:
- pentru regiunea dorsald mugchii vertebrali vor fi ,mobilizati in c,ontractie completd gi intindere incomplet5, pentru a
fi scurtati;
- mugchii lombari, dimpotrivd, vor fi intingi gi tn aceastd
pozitie vor fi tonificati. Astfel se ,executd migcdrile cu trunchiul
flexat, cu corecfia lordozei qi din aceastSpozitie, mntracfii izometrice pentru rnugchii regiunii intenesate.
De asemenea, se urmdregte tonifiearea mugehilor rotatori
externi ai membrelor, tonificar"ea cvadricepsului (metoda M6zidres) si coordonarea respirafiei diafragmatice cu migcdrile.
ln concluzie, recorrranddm :
7. Posturd. in ctJozd lombard, cu controlul mlini,i.
2. ToniJi.careaabdornenului, din pozifie corectatd,cu buzinul in retrouersie $ coordonarea respi,rafirei,diaJragmatice cu erercifii,Ie de abd,omen.
3. ToniJicarea rnusculaturii dorso-Iornbare, prin contrarfii
itzometrice di,Jerengiatepe regiuni : dorsald, lombard.
4. Tonificareu musculaturii rotatoare etterrle a membrelor
qi a cuadricepsului,.

IN ORTOPEDIE

PROGB.AMUL S

controlul ttnutei' prin contractia

erea ebdomenulut) Fi a tesierilor'
lnterioare, cu expiratie'
45"'
reri : altlecarea trunchiului la
s
5-10
Itrle
tolte la Plept' tinute cu brafele:
piept' intlnderea plcloarelor spre
arcuiri aptrslnit genunchii stlre
tlri a loriloza' revenlre
poptiteu'
vertlcalI cit permrti";t*t
ilin
laltne : intintlerea picioa'relor
exePalme'
Pe
sDrliin
cu
lnainto
Pi revenire
razinulul prin contractia simultani
cu rotarea externi a membrelor

interloare Fi erPiratte'
picioarelor la
de scartr: ghemulrea
6. Culcat pe slrate, tln"ttt
revenire'
peste
cap
si
lor
pieBt cu sxpirafle, iiti"a""ut

4. REEDUCAREA
FUNCTIONALA

iN NEURoLoGIE

A: METODE
DE REEDUCARE
NEURO-MOTOR|I
In reeducarea neuro-m,otorie sint intrebuinlate diferite
metode de lucru, grupate in : metode analitice gi metode globale.
1. Metoda analitici de lucru permite sd se izoleze gi sd se
mobilizeze un singur mugchi sau grup de mugchi, cu contracfii
izotonice gi izometrice, cu sau firi rezistenfd. In folosirea
acestor migcflr"i analitice se vor urmdri cu g:rijd compensirile la

2. Metoda globald, opusd celei analitice, permite folosirea

sincineziilor gi a compensafiilor la care recurge bolnavul, pentru
a tonifica un ansamblu mus,cul,o-articular. ln cazul- icestei
metode apare termenul de facilitare a miq,cdrii, prin a$ezarea
segmentelor corpului in pozifii care si-i permild realizar.ea
actiunii complexe.
Dintre aceste metode globale, mai cunoscutd este cea a lui
Bobath, intrebuinfatd cu succes in cazul copiilor cu infirmitate

Metoda Bobath urmdregte in tratament normalizarea tonusului prin doud moduri de lucru :
- in lant cinetic deschis ;
- in lant cinetic inchis.
Spunem cd o schemd motorie este pusi in joc in lanf
ciretic deschis, atunci cind in timpul migidrilor extremitatea

lN NEUROLOGIE

llz

distale a unui lant de segmente se migc6 liber. iar extremitatea

proximald rdmine fixb. ln cazul lucrului in lant cinetic--inrhis,
ixtremitatea distalS a membrului (min6, picior) este fixd rar
extremitatea proximal[ sau trunchiul sint libere'
Bobath folosegte pozitiile reflex inhibitoane, pozitii care
trebuie si realizeze intinderea completd a principalelor grupe
musculare spastice gi sd schimbe pozitia luatd 'de bolnav sub
efectul spasticitdtii gi a schemelor primitive.
Controlul static al atitudinii fatd de gravitatie trebuie

de extensie.
Odat5 cu perceperea miqcdrilor de cdtre bolnav, se stimuleazd miqcarea prin contractii crescute progresiv, pe mdsurl cr
descregte treptat participarea reflex5.
Metoda Kabat, sau facilitarea neuromusculard proprioceptivd cum este cunoscuti aceastd tehnic6, cauti sd ugureze migcdrile, plasind segmentel,emembrelor in pozitiile cele mai favorabile realizSrii unui gest.
tn aplicarea acestei tehnici, Kabat se folosegte de urmStoarele mijloace :
- intinderea prealabil[ a mugchiului, folosind reflexul
de intindere, care Ia un mugchi spastic produce relaxarea in favoarea migcdrii voluntare ;
- presiunile gi tracliunile asupra articulatiilor care stimuieazd receptorii articulari. Presiunea are efect asupra
stabilitStii gi mentine pozifia ; tractiunea, asupra mi9cdrii ;
' - rezistenfa maximd, in functie de posibilititile bolnavului, conducind la contractii izotonice 9i izometrice
alternative ale agonigtilor Ei antagonigtilor in efort

,bolnavului in 3-4 puncte deodat6, ceea c nu poat'e

face un singur sp,ecialist ;

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

comanda vienbal5 sd fie scurti, precisd gi sd stimuleze

ritmul;
- imaginea vizuald, de orientare in spaliu a bolnavului
gi a segmentelor corpului sdu ;
- folosirea schemelor de migcdri in cele trrei planuri, asemdndtoare cu cele din activitatea zi,Inicd. Aceste scheme
sint in spiral5 gi in diagonald, cdci orientarea fibrelor
mugchiului este mereu spiroidd cu excepfia dreptului
abdomenului gi a mugchilor mici ai gitului.
Schemele de miqcdri in spirald qi in diagonali corespund
caracteristicilor spirale gi de rotatie ale articulatiilor, ligamentelor gi oaselor. Fiecare schemd in spiral5 sau in diagonald este
o migcare cu trei componente: flexie-extensie, aMucfie-adductie, rotafie gi in fiecare schernd.de facilitare mugchiui re contractd, plecind din pozifia de intindere completd pin6 Ia pozifia
de scurtare completd. Pentr.u infelegerre, n vom folosi de desenul din fig. 41, in care fiecare membru superior este agezat in
d'iagonal5, formind o linie dreaptd cu membrul inferior opus lui.

IN NEUROLOGIE

Schemele tui Kabat sint ridicdri gi coboriri oblice pe aceste

Numdrul impresionant de scheme, foarte complicate, fac

ca tehnica Kabat s5 fie greu de asimilat. Spre orientare vom
descrie una din aceste scheme, luatd din cartea lui Knott qi
Voss gi anume aoea schemd a membrului inferior pentru faciIitarea miqcdrii de flerie-adducfiie-rotafie etternd' (fig. 42).

Fig. 42. Migcarea de adducfie-rotatie interntr a membrului inferior si de flexie a labei piciorului dup6 metoda
Kabat.
Schemi anlagonist6
Componentele
ril
Fig. 41. DiagonaLlele lui
Albert).

Kabat

(dupi

Andr6

migc6- -

extensia-abductia-rotatia internd cu ge,nunchiul fix.

degetele se intind gi deviaz6 spre latura
tibialS; piciorul 9i glezna fac o flexie dorsal5 cu inversiune ; genunchiul rimine
fixat; coapsa flexatd adus6 9i intoarsi ln
afar5,

rz0

REEDUCAREA
Secvenfa 'normal6 a acliunii musculare

FUNCTIONALA

acfiunea se efectueazd din distal la pro_

ximal gi se ,manifest5 mai intii la degete
apoi la picior gi gleznd, ca sd se ter,nrine
la coapsd.

Gleznd, gi pi,ci,or. Permite un inceput de

flexig a degetelor, picior, gleznd pi deviere
tibialS a degetelor gi de flexie, adductie a
goldului, atita timp cit piciorul si gl'ezna
n-au inceput flexia dorsalS gi inversiunea.

Priza, cind pacientul

este capabil si lucreze ilr .amplitudinea

Mina- ilreaptd. presiuni cu fata palmarE

a miinii sau degetelor, pe faii il;6;;:
internd a coapseil deasupia plicii popritee.

comandE-directive

Analiza schemei

Prcgdtitor. se intoarce cdlcliul induntru.

ducind piciorul in sus 9i induntru.
De actiune. Se trage, apoi se duce piciorul
in sus gi induntru (depirteazd-te de mine),
gord. componentele mipcdrii: flexie-adductie-rotafie externS.
Componentele museulare pri,ncipale : psoasul-iliac, pectineul, dreptul intern, lungul
gi scurtul adductor, croitorul (componentul
flexiei goldului), dreptul anterioi partea
internd (componentul flexiei goldului).
Genunehi. Fix fdrd migcare.
Gleznd,, picior, ilegete. Componentele mlscdrii : flexie dorsali 9i inversiune a piciorului qi gleznei, extensie gi inclinalie tibial5 a degetelor.
Cornponentele rnuscular e prineipale.. gambierul anterior, Iungul gi scurtul extensor
al degetelor, extensorul degetului rnare,
abductorul degetului mare, interoso$ii dorsali, lombricalii.

completd
a schemei

ifi;r""TT,r&t,".,i",1:r;$t""r.apropidie-pi-i'-#

IN NEUROIOGIE
Factor

limitant

al -

Tensiunea sau contractura

mugchilor sche-

internd
tT ,j""r"".irriisie-abductie-rotatie
Ne vom opri 'Ia citeva tehnici ale lui Kabat, aplicate Ia
unele pe4i ale corpului neglijate in practica reeducerii funcfionale.
Pentru ochi. Migcirile ochilor sint influenfate prin actiuni
asociate rde cap gi membre superioare. Miqcarea de extensie qi
rotalie a capuiui o influenteazi pe cea a ochilor in sus Ei in
afari, iar cea de flexie Ei de rotatie a capului influenteazd migcarca ochilor in jos gi induntru. Numai rotatia capului influenteaze migcirile laterale ale ochilor, stinga-dreapta. Se mai
recomandd ca exercitiu de reeducare a ochilor urmerirea traiectoriei unui deget sau a unui crion, plimbat in fafa ochilor,
in toate directiile.
Pentru gurd.. Tn schemele de facilitare indicate de Kabat,
deschiderea gurii este legatd de flexia capului iar inchiderea
de extensia capului. Migcirile laterale ale maxilarului inferior
sint legate de rotatia oapu,lui stinga-dreapta.
Pentru Jafd. Muqchii fetei sint spirali 9i in diagonald, dispugi astfel incit permit migciri simetrice. Mi9c6rile acestor
mugchi pot fi facilitate de cele ale capului ; extensia capului va
influenla actiunea de ridicare a pielii fefei iar flexia capului
pe aea de coborire. Migcirile laterale cu capul ajutd miscarea
fefei spre stinga-dreapta.
Pentru limbd,. Se folosesc migcirile cu rezistentd aplicate
capului ; extensia capului faciliteazd ridioarea limbii, flexia
capului, coborirea limbii, iar rotarea capuluri ugureazd migc6rile laterale ale ei.
miecsrii

NERVOSCENTRAL
ALE STSTEMULUT
B. AFECT|UNI
1. HEMIPLEGIA
Hemiplegia este paralizia unei jum[tbli de corp. Ea poate
fi congenitali (hemiplegia infantilS) sau cipitatd (hemiplegia
adultului). Hemiplegia infantild este o paralizie spasticS, de sele
mai multe ori in urma unui traumatism obstetrioal. Hemiplegia adultului are drept cauze tulburdri cireulatorii ale ence-

L22

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

falului, de intensitate mare gi o multitudine de alte cauze. Cele

mai des intibrite in practica noastr5 de reeducare sint urmdtoarele : traumatice, tumorale, vasculare.
Hemoragia cerebnald este produsd nu prin ruper:ea unui
vas ci, mai des, prin exhravazarea sanguine prin peretii alterati ai unui vas, deter:rninind anevrismul diserninat fdrS ruptura lui. Bolile vasculare ale creierului. ca arterioscleroza cerebratri difuzd gi boala hiperterrsivd, sint cauzele hernoragiilor
cerebrale, care se declangeazd brusc Ai sint urmate de comd.
ln 800/s din cazuri pr.oduc moartea.
In funclie de suprafata gi sediul vasului cerebral lezat,
apar pareze sau paralizii mai mult sau mai putin intinse.
Ramolismentul cerebral este rezultatul unei irigatii anormale a creierului gi deci a lipsei oxi,genului necsar celulelor
nervoase. Aoest lucru se intimpld in ischemiile acute, determinate d,e o trombozd la o arberd ingrogatd cu lumenul lngustat,
in urma procesului arteriosclerotic. O altd cauzl a ramolismentului este emb,olia, prin introdu,cera de aer in circuitul sanguin, dupd operatiile pe pldrnin sau fracturi gi operatii pe oase
(embolia grdsoasl). ln cazul emboliei, ramolismentul se produce
brusc iar in trombozd mai lent, dup6 care se instaleazi hemiplegia.
Edemul cerebral acut (encefalopatia hipertensiv6) se produce in urma tulburdrilor circulatorii, determinate de hipertensiunea arterial5 sau ne:rroas5.
Hemiplegia evolueazd in trei faze :
- faza de cornd, ,care poate dura de la citeva ore tra c,iteva
zlle;
- f.az-a de hemiplegie flascd, cind se produce paralizia
unei jumdtnti de corp;

_ Hemiplegia determind gi alte tulburdri care insofesc pierderea motilitSfii :

- hemianopsia laterold, vederea este redusd in partea de
corp afectattr;

lN NEUROI.OGIE

- afazia, intelegerea gi vorbinea sint afectate ;

- apraria, migcdrile comandate imposibil de executat;
- agnozia, nu trroaterecunoagte obiectele.
Andr6 Alb'rt a clasificat hemiplegia, dupd felul cum evoIueazi invaliditatea motorie in :
- herniplegie proJundd, cea mai gravb, cu spasticitate mare
gi sdrdcie de migcdri ;
- hemiplegi.a de grauitate intermediard la care persistl
o spasticitate dar gi migcdri primitive gi chiar fine, distale.
In aceasti formd de hemiplegie rezultatele se cigtigd in timp
Iung gi numai dacd se aplicd un program sistematic de reeducare
functionald ;
- hemiplegia Jrustd.Iia care, dupd o spasticitate moderati,
apar migcirile voluntare chiar ln extremitifile distale, in termen de 3 luni de la accident. Migcirile nu se vor recupera insi
complet.
Tratamentul hemiplegiei profunde. Reeducarea hemiplegii1or de origine vasculari se incepe din primele zile ale instaldrii
ei, din perioada de hemiplegie flasc6.
La inceput bolnavul nu rpoate participa activ gi de aceea
tratamentul se rezumi Ia :
- migcdri pasive ample pentru toate articulatiile membrelor, executate lent, pentru a evita aparitia contracturii in
mugchii antagonigti, cum se intimpld l,a executarea rapidA ;
- tratament postural in pozifii corective, pentru palmd,
degete gi laba piciorului ;
- masaj uqor, pentru activarea circulatiei, cit gi masaj al
feselor pentru prevenirea escarelor ;
- bolnavul trebuie schimbat in diferite pozitii, mai pu{in
p ca ibolnavd;
- pdstrarea mobilitdtii umdrului care este ameninfat de
un sin'drom algo-distrofic.
Recuperarea prcpriu-zisi incepe i:r momentul cind bolnavul
participi congtient Ia migcare. Este momentul in care se poate
ciStr,gaoel mai mult, inainte de instalarea spasticitdfii. Specialistul va depune o muncd suslinutd pentru a stimula bolnavr.rl,
cane se lasd ugor invins de boald. Va ajuta Ia revenirea miqc6rilor prin repetiri numerpase, pine se formeazi imaginea migcdrii. Se va acfiona mai intii arsupra pe$ii slnitoase, incurajind

124

IN NEUROLOGIE
REEDUCAREA FUNCTIONALA

bolnavul cd este inc5 capabil si se mobilizeze gi, in plus, contraclia maximd din grupul de mugehi sinitogi determind o
iradiere de influx nervo.s in direcfia grupului atins.
Pentru recuperarea miqcdrilor, Brunnstrom recomandd in
cazul hemiplegiei profunde si se dezvolte sinergia primitivd
'de flexie gi cea de extensie, folosind canalul neflexului tonic
ar.simetrical gitului (Magnus). Acest lucru ,se realizeazd cerind
'bolnavului s5 roteze capul de partea sdndtoasl invingind o
rezistentd, ceea ,ce ugureazd sinergia de flexie a brafului, iar
notatia capului de partea ,bolnavd contra rezistentei, ajutind
'extensia brafului.
In aceasti fazd, a r:ecuperdrii vom folosi acele mijioace gi
pozitii care faciliteazd aparitia migcdrilor gi dezvoltarea forlei
de ,contractie, cind acestea au apdrut. Pentru mlnd folosim la
maximum sinergia de flexie globalS a degetelor, odati cu
.extensia miinii, pentru producerea acestei flexii. Pentru facilitarea extensiei degetelor, aducem rnina in flexie forfatd gi
'cerrn bolnavului si execute extensia degetelor. Deci folosind
reflexul de intindere (Kabat) Si influxul m,otor impreund. se
poate determina cregterea rdspunsului dar cu o sincronizare
perfectd a migcdrii.
La picior putem pune in evidenld scheme de migcdri
'globale : prin stringerea unui deget (provocind durerea) sau
llrin flexarea degetului mare obfinem ca rdspuns la acegti stimuli tripla flexie a labei piciorului, a gambei qi a coapsei, deci
retragerea intregului membru inferior. Vom continua cu acegti
stimuli pind ce bolnavul va face migcarca. Motilitatea articulatiilor distale se recupereazi mai greu decit a celor proximale.
Fentru a stimula miqcarea de flexie dorsald a labei piciorului,
cerem bolnavului sd ghemuiascd piciorul la piept iar specialistul se opune migc5rii cu palma pe genunchiul acestuia sau
impiedicind flexia gambei, ceea ce va determina flexia labei
pici,orului.
Odatd cu aparitia schitdrilor de miEcdri, le vom folosi la
maximum, recurgind la pozitii de lucru aga-zise indiferente,
cum pr"ocedim cind facem bilantul museular, adicd agezdm
membrul respectiv in aqa fel ca migcarea s[ se facd paralel cu
pdmintul, exemplu : flexia 9i extensia miinii o vom face agezind
mina in pozilia cu degetul mare in ,sus. O altd metodi de a
tu$ura migcaneao constituie folosirea plangetei de lemn melami-

nat acoperitd cu talc. in felul acesta permitem o alunecare

foarte bund pentru mem'brul slab. Planqeta se aqazi sub membrul cu care dorim sd lucrdm qi se cere bolnavului si execute
migcdrile.
Patinele cu rotile pentru mini 9i picior se folosesc cu
aceleagi rezultate.
In momentui aparitiei spasticitblii, o folosim pentru executarea mig,clrilor active. ln cazul cind spasticitatea este prea
mare gi impiedicd mobiliz,area normald a m'embrelor' se recurge
la biiie cu-gheate ,cu putine apd, in care introducem membrul
respectiv, pentru citeva momente, dupi care se obtine pentru
un timp r''elaxareaintregului membru. Repetind procedeul in
mai multe zile c'onsecutiv se reugegte invingerea spasticitdtii.
In scopul intdririi unui mu;'chi, folosin'd principiul in'ducal
lui Sherrington, efectuim contractii izometrice pentru
fiei
muqchiul agonist gi oblinem un rdspuns crescut din partea
antagonistului.
MiEcdrile recuperate vor fi 3m'plificate prin exercifii sintetice qi prin ergoterapie. Bolnavul este inv5lat sd faci singur
anumite acliuni, si se intoarcd in pat, se se ridice, s[ se ageze'
PregStirea pentru verticalS gi mers se realizeazd mai intii
din pozili,a gezind la marginea pa'tului. Mentinerea pozitiei
gezind se face gradat ca timp, fiind atenli la reacfiile bolnavului, legate de sc[derea tensiunii arteriale. In momentul cind
igi poate mentine cu uEurinfd echilibrul gi cind existd o contraclie a cvadricepsului, ridicdm bolnavul la verticald. Pentru
acea,sta,specialistul Se agazd pe un scaun in fafa bolnavului,
pacientul se sprijind cu mina vaiidd de urndrul acestuia Ei in
pozilia stind execut[ exencifii de echilibru :
- mutarea greutdtii de pe un picior pe celdlalt ;
- mers pe loc, ridicind ugor talpa de pe s'ol ;
- genuflexiuni ugoare, pdstrind talpa pe sol ;
- stind in echilibru pe loc, fdri sprijin.
Cind bolnavul este capabil si-qi blocheze genunahiul in'
faza de sprijin Ei iqi poate deplasa cit de pufin piciorul afectat,
s'e trec"e Ia mers. Acest lucru este posibil prin tripla contracturd : gold, genunchi, gleznd plus 'genunchiul in recurvatum.
ln aceastd situalie pacientul poate merge ajutat de un singur.
baston canadian.

126

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

Bolnavul qerge stepind cu laba piciorului, car nu poate

fi-- merrfinutd din lipsa peronierilor. Pentru a elimina stepajul
se foloseqte mersul cosit, cu piciorul intins din genunchi. Se
poate merge gi cu stepaj dar cu un pas mai mic. Mersul cosit
este mai indicat, folosind o inc5lfErninte cu un toc mai i:ealt.
In afara stepajului gi cositului, bolnavul are tendinta si
inainteze numai cu piciorul ,bolnav, r6minind sprijinit pe cel
sinltos. Pentru corectane ii vom cere sd execute mersul cu
pagi egali, inaintind pe rind cu fiecare picior gi folosind faza
de impulsie a piciorului posterior. Vom insista ca faza,de amor-

timp se muti piciorul sinitos cu un pas inaintea celui bolrav.

Hemiplegia este insotitd qi de o parezi faciald, a cdrei
reeducare este de obicrei uitatd, atenfia specialistului indneptin9r-.9 mai mult asupra exensdrii miinii gi a piciorutui. In pire""
facial5 gura se strimbi de partea s6nitoasd, ochiul nu se mai
inchide, vorbirea gi masticafia sint tulburate. O primi misurd
o vom lua in sensul fix5rii obrazului cu o protezi de sirmd
izolatd ce pornegte din colful gurii iar creldlalt capit este trecut
dupd ureche (fig. 43 9i 4a).
Pentru reeducare se reurge Ia masajul extern al obra'zului, cu miqcdri uqoare circulare pnecum gi masajul
intern,
prin gur5, care intereseazd mugchii buccinatori.
Ne folosim de schemele lui Kabat de facilitare, ajutate de
migcdrile ,capului, pini apare scfritanea migcirii, apoi migciri
simetrice pentru mugchii frunfii, cerind bolnavului si se
incrunte coborind sprincenele sau si se mire increfind fruntea
gi ridicind sprincenele ; furchiderea gi deschiderea ochilor, ajutind in special inchiderea care nu se face complet ; stringerea

IN NEUROI.OGIE

bolnavd ; incercarea de a fluiera etc.

Ca tratament ajutdtor, comprese cu ap6 caldi schimbate
des, precum gi raze infraroEii.

I'is. 43-44. Muqchii fe{ei pi proteza pentru pareza faciald.

pleoapel,m-frontal
; 2.m-+princenelor
; 3.m-orbicu,larul
nasului ;
nasului ; 5.rn-transversul
lor ; 4.m-piramidalul
mic ;
cornun al nasului ; ?.m-zigomaticul
d.m-ridicdtorul
buzelor ; 10.m-pamare ; 9.m-orbicularul
8.m-zigomaticul
tratul b[rbiei ; ll.m-buccinator
; lz.rn..'rnaseter ; l3.m-triunghiularul buzelor.

ln concluzie, se irnpun wmitorarele mdsuri :

1. ingrijirea bolnauului la pat cu tratament de posturd,
mi.Scdri pasiue Si masaj ;
2. Dezuoltarea sinergi.ei. pritni.tiue de Jlerie qi ettensi'e ;
3. F acilitarea neuro-proprioceptitsd;
4. Folosirea spasticitdlii la inceput pentru etecutarea mi1'
cd.rzlor,iar cind deuine o piedied, cri'oterapie;

r28

REEDUCAREA FUNCTIONALA

5. Amplificarea mzscd,rilorprin erercilii sintetice qi ergoterapie ;

6. Ridicarea la uerti,cald.Si,inudlarea mersului ;
7. Tratarnentul parezei faciale.
PROGBAMUL

XXI

(cu mi5cdri pasive dupi rliagonalele lui Kabat,

din culcat pe spate in pat)

Pentru mernbrul superior :

1. Braful in abducfie intins din cot, rotat intern, mina finutl in
extensie: ducerea brafulul prin faf6 la umdrul opus, in pozitta
rotat extern pi mina flexatd.
2. Braful adus la umi,rul opus, intins clin cot, rotat intern, mina
in extensie: ducerea brafului prin fati ajungind in abduc{ie,
rotat extern, mina in flexie.
3. Braful in abducfie, rotat intern, flexat tlin cot, mina in extensie : ducerea brafului prin lafd la umirul
opus in arklucfie,
rotat extern, intins rlin cot, mina flexatd.
4. Braful addus la umirul opus, indoit ilin cot, rotat intern, mina
in extensie: ducerea brafului prin faf6 ajungind in abrtuc{ie,
rotat extern, intins tlin cot, mina in flexie.
5. Bra{ul oblic in afard, deasupra capului, intins din cot, rotat
extern gi cu mina in extensie: ducerea brafului la goldul opus,
rotat intern, intins rlin cot, mina in flexie.
6. Braful addus la goltlul opus, rotat extern, intins din cot, mina
in extensie: ducerea brafului oblic in sus ajungind intins deasupra capului oblic in afari, rotat intern gi cu mina in flexie.
7. Braful in abducfie, flexat clin cot cu antebraful
deasupra
capului, rotat extern, cu mina in extensie: ducerea bratului Jos
prin fafi, ajungintl la poklul opus, intins din eot, rotat intern
gi cu mina in flexie.
B. Braful aililus la Soltlul opus, indott ilin cot, rotat extern. mina
in extensie:
ridicarea brafului
prin fattr deasupra capului,
intins din cot, in abilucfie, rotat intern gi cu mina in flexie.
Pentru membrul inferior :
g. Piciorul in abducfie, intins din genunchi, rotat
intern, laba in
extensie: ailtluc{ia intregului
membru, extins din genunchi,
rotat extern, cu laba in flexle (alus peste piciorul celilalt).

r29

IN NEUROLOGIE

10. Piciorul in atliluctie, intins tlin genunchi' rotat lntern li cu

l a b a i n e xte n si e :a b a l u cti a m e r n b r u l u i i n fe r i o r ,i n ti n stl i n
(aiungintl
in
genunchi, rotat extern Si cu laba in flexie
ileptrrtat).
11. Piciorul in abducfie, genunchiul intins, rotat intern, laba in
extensie: aalductia qi flexia coapsei pe bazin 9l a gambei, cu
rotare externd Pi laba in flexie.
12. Piciorul flexat pe bazin, genunchiul addus, rotat intern' laba in
extensie : intinderea membrului inferior cu abducfie, aiungind
rotat extern gi laba in flexie.
13. Piciorul intins tlin genunchi, in abducfie, rotat extern, laba in
inferior ajungintl la verticald
extensie: ridlcarea membrului
in adducfie, intins tlin genunchi, rofat intern cu laba ln flexie'
in adduc{ie, intins tlin genunchi' rotat
14. Ficiorul la verticali
lnferior
extern cu laba in extensie : coborirea membrulul
intins illn genunchl, in abducfie, rotat intern' laba ln flexie'
15. Piciorul intins ttin genunchi in adducfie, rotat extern, Iaba in
extensie: ridicarea lui Ia verticald cu flexia coapsel 9i a gambei,
aiungintl in abducfie, rotat intern, laba in flexie.
16. Piciorul flexat pe bazin in abductie, rotat extern' laba in
intins itin genunchi
inferior
extensie : coborirea membrului
in adducfie, rotat intern, cu laba in flexie.
PROGBAMUL

XXn

(cu migciri

pasive-active)

Culcat pe spate:
1. Pacientul igi fine singur mina bolnavd cu cealalti sdnitoasd :
ducerea bratelor peste cap 9i revenire.
2. Bratele flexate din cot, specialistul finintlu-l tle miini : alepir'
tarea simultani a coatelor de corp.
3. Brafele pe lingi corp: flexia-extensia lor din articulafia cotului'
cu ambele brate tleoilatl, pe cel bolnav aiutintlu-l speclalistul.
4. lnchiderea gi ileschitlerea pumnului cu ambele miini ileoilati,
mina afectati o aiuti slDecialistul.
5. Flexia si extensia miinii cu aiutorul specialistului, carte tino
antebraful in pozitia cu degetul mare in sus.
pe pat: depirtarea
6. Picioarele indoite din genunchi cu tilpile
pi apropierea genunchilor cu aiutor de partea bolnavd dac6 este
necesar.
?. Aceeagi pozitie: ritlicarea labei piciorului
tatd, ca laba siniltoasil.

(flexia ilorsali)

aiu-

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

B. Aceeapi pozifie, speciallstul flne genunchil apropiafi : ghemuirea

simultani a genunchilor la piept.
9' Aceeaqi pozifie: specialistul ridici picioarele bolnavului in aer.
indoite din genunchi, gi-i cere si flexeze gambele pe coapse,
opunindu-i cu mina liberi rezistenfd Ia cdlciie"
10' Picioarele ghemuite ra piept: specialistur spriJintr, cu o mini
sub genunchi rar cu cealarti tilpile
pi-i cere bornavului sr
intinild plcloarele.
11. culcat cu fafa-n jos, picioarere introite spre gezutd gi
finute ile
specialist de glezne: intinderea ambelor picioare.
12. Culcat pe partea sdnitoasi:
specialistul in spatele bolnavului,
eprUini piciorul
afectat la nivelul genunchiului
9i at labei,
cerindu-i si-l penrluleze inainte ti inapol.
13. gezinrl la marginea patului, finut ile miini rle specialist : lmi_
tarea migcirilor
de box, indoind un braf, in timp ce braful
celSlalt se intintle.
14. Aceeagi pozifie: intinderea picioarelor din genunchi.
15. Aceeagi pozifie:

ridicarea ln stinit cu ajutorul speciaHstului.

16. Exercitii pentru pureza faciali executate din culcat sau sfind
sprijinit Ia spate

Cea mai indicati tehnicd de lucru este a lui Bobath (dupi

Andr6 Albert), care folose$te dou5 feluri de lucru : lucrll in
lanf cinetic deschis gi lucml in l:nt cinetic inchis.

Pentru Bobath este.esentlal ca mu$chdului spastia se i se

dea o altd pozitie, opusd crelei patologice.
'se considerd ca u'' pas inainte in f,ratament atunci cind
poate..:irQry": cu
lo:ng.vrit
.tonrlsul postural pe ca"e_i--*e,
rnenfind o pozilie de inhibifie
"a
in ca-re este lisat.

IN NEUROLOGIE

Migc[rile dinamice libere vor urma numai dup6 cnebolnavul

este capabil s5-9i controleze singur pozitia fatd de-grav.itafie,
ceea ce presupune o fortS de gradul 3 dupa cotarea din bilanful
muscular.
Pentru migcdrile distale se cautd cele care se opun celor
primitive, exermplu : abduclia policelui odate cu inclinarea cubitald, extensia simultand a-degetelor gi miinii folosind diferite
pozitii gi chiar contra gravitatiei.
'
i.'Lucrut in tanfi {inetic inchis plsupune, in primul rind,
punerea membrelor in sprijin pe sol. Se va aqeza bolnavul in
pe genunchi, cu iprijin pe p-a1me'cu greutatea. repartiiozilia
^rrta'*ti
p. partea-bolnav6, dupd care va fi plimbat in
-j.ttt bentru a rseadapta la schimbarea pozitiei centoate directiile
trului de greutate.
Ridicirea Ia vertical6 se face plecind din culcat gi trecind
prin toate poziliile pini la cea verticale. Din aceast6 pozitie
bo'U"tfr indicd sprijinirea bolnavului de umeri sau de rniini
gi il determind si s{ea pe piciorul yqhq' apoi iI impinge inainte
pdqeascl cu piciorul bolnav.
oUtiginnu-t
"Pentru si
antrenarea miinli se va sprijini palma pe rnasd sau
pe perete apoi se vor face migcdri 'din cot, umdr, 9i trunchi'
Mai tirziu se trece la apu,carea diverselor obiecte din cnein ce
rrrri *i"i, folosind stirnularile tactile 9i proprioceptive locale.
fn concluzie, se urmdregte :
7. Folosirea pozifiilor inhibi'toare ;
2. Miqcdrite libere numat. ci'nd muqchii au
dulS;
3. Mi,qcdrite globale la inceput, m,ai pulin
4. Miscd,rile articulafi'ilor distale, numai
opuse migcdri,lor Primt'tiue ;
5. Ridicarea Ia uertt'cald' treci.nd prin
pozi$ii ;
6. Reeducareamersului ;
7. Reeducarea prehensiunii'.
PROGRAMUL

o Jorfid de gra'
cele analitice ;
cele care sint
toate celelalte

XXilI

$ezi'n'd :
bratelor cu intinderea antebratelor tlin cot.
2. Extensia gambei cu flexia dorsald a labei piciorului.
1. Abilucfia

r32

REEDUCAREA FUNCTIONALA
IN NEUROLOGIE
3. Brafele
telor.

inainte

intinse

din

cot cu extensia

miinii

pi a dege-

4' Braful intins din cot gi rotarea lui prin faftr intr-un sens gi
apoi in celilalt, f6rd a-t flexa din cot.
5. Talpa pe sol: ridicarea virlulut
ptciorului
apoi a cllciiului
rlminintl cu virlul piciorulul pe sol.
6. Ptr"'ire cu piciorul bolnav, indoirea gi intinilerea lui din ge_
nunchi fdri a deplasa talpa ile pe sol.
7. Rirlicarea ttrtpii ile pe sol rilmininil in sprijin pe cilcii.
8. Balansarea
normal.

brafului

bolnav,

inainte

gi inapoi

ca in

In concluzie :
I. In primele sd,ptdmini se urmd.reSte reeducarea dupd,
tehnica Bobath.
2. Se uor stimula contracfiiile sinergice, nurnai cele co,re
reprod,uc schemele normale de rnigcare gi uor fi i,nuersate cele primiti,ue.
pe o traiectorie diago3. Migcdrile globale se d.esfd,qoard
nald.,in speci.alpe cea nefolositd de bolnats.

mersul

9. Braful bolnav sprijinit cu palma pe perete in fafd: flexia qi

extensia brafului cu apropierea trunchlului de perete.
10. Exercifii de prindere, r5sucire etc., la panoul de reeducare a
miinii (foto ll).

Tratamentul hemiplegiei fruste. In aceastd formi a hemiple.giei muqchii rdspund la comenzi numai in anumite
condifii :
- flexia cotului gi aMuclia umdrului ;
- supinafia gi fiexia cotului ;
- pronatia gi extensia cotului.
ln. primele sdptdmini este recomandat6 tehnica Bobath
c-u _pozitii reflex inhibitoare gi cu inversanea pozitiilor
ruate
de bolnav. Mai tirziu,se indicd tehnica Kabai.- F---'---vA '

AB
Fig. 45. Direcfia sinergiei primitive, de flexie gi de extensie
(in
(punctat6) Si diagonala nefolositd in sinergia primitivi
negru), ridicare internS, coborire externd (dupi Andr6
Albert).

2. B|TANTUT
FUNCTIONAT
Ar HEMtprEGtCtrOR

ultima fazd, migcdrile in spirald gi diagonald.se

,In
executd
contra
unei rezistenle maxime dir ugar'd c;i-o.ifiritalir.-ror_
navului.

In paraliziile nervilor periferici existd o cotare a forf.ei

musculare care ne dd posibilitatea cunoagterii gi evaludrii
situatiei reale Ia nivelul fibrei nTusculare.
ln cadrul afecliunilor neurologice centrale este necesar
ca fiecare specialist sd scoatd ln evidentd deficientele motrice
;i sd poatd urmdri progresele realizate de bolnav in .urma

REEDUCAREA FUNCTIONALA

tratamentului. O simpl5 cotare a fortei musculare, ca in cazul

sechelelor de poliomieliti, nu mai este suficient6. Caracteristicl hernipl,egicilor nu este pienderea forlei musculare ci regresia migcdri voluntare gi reflexe Ia o stare primitivd, stereotip6. De as,,emenea,sint tulburate rde contractii tonice un
oarecare nurnbr de reaclii automate (Bobath). Cunoscind toate
acestea, Michels a propus o figi de testare in functie de tulburdrile motorii cele mai caracteristice ale hemiplegiei.
Tipul de figd a lui Michels, completati cu rubrici de
Bobath, Kabat gi Brunnsf,rorn, tip ce se folosegte curent in
numeroase clinici, il prezentdm in rindurile ce urirneaz5.
Se folosesc 3 tipuri de fige in care sint trecute migcdrile
ce se cer bolnavului s[ le execute qi 6 coloane unde se va
nota fiecare migcare testati cu note de la 0-5.
Primul test se aplicd celor cu paralizii recente qi marcheazE inceputul reeducdrii neuromotorii. Contine migcdri
elementare de trunchi $i .merrr-bre.Unind cu o linie notele
date la itestarea fiecirei miScdli ave'm dintr-o datd situa$ia
clard a posibilitdfilor bolnavului. Cu cit linia este mai spre
dreapta, spre cifra 5, situalia este rnai bun6.
FI$A Nr. 1
Numele

Virsta

Debutul bolii

Da a interndrii
Data testirii

0
Trunchi, gi ri.dicarc
Din culcat pe spate :
- flexia capului;
- intoarcere pe o parte ;
- intoarcere cu tafa-n jos ;
- intoar"cere pe partea cealalt5
Culcat cu fafa-n jos: ridicarea capului
Agezare cu ajutorul mlinilor
Stind: a9ezare pe scaun
$ezind : - inclinare spre dreapta;
- inclinare spre stinga;
- ridicare in stind.

Membre interioare, pozitia stind

Din stind intre bare :
- flexia coapsei;
- sprijin unilateral, genunchiul intins;
- atacarea solului cu tocul;
- flexia genunchiului cu coapsa intinsd;
- sprijin unilateral, genunchiul indoit;
- blocarea gi deblocarea genunchiului;
- atitudinea generald fdrd sprijin;
- sprijin unilateral fdr6 sprijin manual.
Membr e superi,oore, pr eherwi,unea
Din sezind pe scaun :
- mina la claviculS de aceeapi parte;
- mina la genunchiul opus ;
- rnina Ia gurd ;
- antepulsia orizontalE, cotul intins;
- ridicarea bratului la verticald cu cotul in-

mina dusd la spate ;

supinatia ;
pronatia ;
prehensiunea globald ;
a,pucarea gi lisarea ;
deschiderea miinii :
clegte, police - ardtdtor, lateral ;
clegte, police - aritdtor, distal.
N u l 0 :0
Minim : I
Partial : 2

....

135

IN NEUROLOGIE

:3
Bun
F. bun : 4
Nor m al: 5

FI$A Nr. 2
Nurnele

Virsta

Debutul bolii

Data interndrii
Data testlrii

Redresare - echili,bru
Din culcat pe spate:
- agezare fir6 ajutorul miinilor

r36

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

13?

lN NEUROLOGIE

FI$A Nr. 3
$ezind: rezistenfd la cdderea intr-o parte;
$ezind : indreptarea genunchilor ;
Pe genunohi: rezistenti la cdderea inainte;
Pe genunchi : ridicarea in stind cu bastonul ;
Stind : culcare la orizontald fdrd baston;
Culcat: ridicare in stind fdrd baston.
Mers pe teren plat
Cu baston simplu :
- atacul cu tocul ;
- sprijin unilateral ;
- desprinderea tdlpii;
- pasul posterior;
- pozifia la verticalE a piciorului;
- pasul anterior.
Adaptarea la obstacole
Cu baston simlrlu :
- mers cu pas mare;
- pS.gire peste un obstacol cu piciorul drep
- p5gire peste un obstacol cu piciorul stinr
-

coborirea sc5rii, atac cu piciorul drept;

coborirea scdrii, atac cu piciorul sting ;
coborirea scdrii secvenfd normald;
urcarea scdrii, atac cu piciorul drept;
urcarea scdrii, atac cu piciorul sting ;
urcarea sc6rii secventd normalS;
mers fdrd baston ;
mers cu 15 kg pe umdr.
:Q
Nul
Minirn : 1
Parfial

:g
Bun
F. bun :4
Normal: 5

Examinarea p baza terstelor din fiqa nr. 2 se face nurnai

dacd bolnavul a obtinut notatii de B qi 4 in prima figd de control. Figa nr. 2 contine mi$cnri maii comrplex $i cu d,ificultate
mai mar. Se urmdreqte echilibrul gi mersul pe plat, peste
obstacole $i urcarea gi coborirea treptelor.

Numele

Virsta..

Debutul bolii

Data internirii ........--...Data testdrii

0

Membrul sufteri,or
Stind fdrS sprijin manual.
Mina la gurd in supinatie :
- apucd $i lasS;
- deschiderea miinii ;
- cle$te, police - index, pulpo-distal.
Mina la gurd in pronatie :
- apuce $i lasS;
- deschiderea miinii ;
- clegte, police - index, pulpo-distal.
Antepulsie, cotul extins in pronafie :
- apuc5 9i las6;
- deschiderea rniinii;
- clegte, police - index, pulpo-distal,
Antepulsie, cotul extins in supinatie :
- apuci 9i lasS;
- desohiderea miinii I
- clegte, police - index, pulpo-distal.
Ridicare, cotul intins in pronatie:
- a p u c d $ i l a sd ;
- deschiderea miinii ;
- clegte, police - index, pulpo-distal.
Ridicare, cotul intins in supinatie:
- apuci 9i 1as5;
- deschiderea miinii ;
- clegte, police - index, pulpo-distal.
Mina la spate in pronafie :
- apuc6 9i lasS;
- deschiderea rniinii;
- clegte' police - index, pulpo-distal.
:0
NuI
M i n i m :1
Parfial : 2

:$
Bu n
F. b u n :4
Nor,rnal: 5

ln fisa nr. 3 examinarea se face din stind in picioare Si numai

acelor bolnavi care au putut executa bine mi$cerile cu membrul
superror.

REEDUCA,REA FUNCTIONALA

IN NEUROI.OGIE

3. PARAPTEGIA
Paralizia a doud membre simetrice, mai des a celor jnfe1iogrc, se 1um9g!e paraplegie. Aceastd afectiune, cu o frecvenld
mai mare in zilele noastre este cauzatd de seclionarea mdduvei,
in urma unui f,raumatism al coloanei. Alte cauze pot fi : leziuni
medulare patologice, tumori, mielite.
Sectionarea mdduvei poate avea loc la orice nivel al coloanei gi piegiile vor fi cu atit mai intinse cu cit leziunea s-a
produs ,mai sus, iar posibilitltile de migcare gi deplasare ale
bolnavului vor fi si ele mai reduse.
q localizare, se intilnesc mai des in regiunea dorsali mij.
locie. La nivelul vertebrei C4 determind parilizia diafragmului,
iar Ia CB produce tetraplegia (toate cele 4 membre).

,. . _..f"t.tig, la paraplegic se va urmiri o readaptare la posibilitSlile reale, pentru a-i permite o oarcare autonomie in totoliul rulant cu cane se depla:seaz5gi o reprofilare profesionald
1a posibilitdtile lui, pentru a fi util.societdtrii.
Tratamentul este de lungd duratd, adesea intinzindu-se pe
citiva ani.
:
tie de nivelul secliunii medulare
Intre D2-D6

In primele zile se urmdregte pozilia corectd a membrelor

inferioare :
- qoldul qi genunohii intingi;
- laba piciorului la unghi drept.

superioare sint neatingi' res'rnugchii membrelor

a"ti"itarE prin paralizia diafragmului' Poate
"irJti"
iace' mi$cdri uzuale cu bratele'. Sund. o ora
dar fixat i'n corset 9i aparat pentru
ini"" p"i.t.i",
picioare.

I n t r e D 6 - D 1 0 :p a r a ti zi a a b d o m i n a ]i l o r g i a sa cr o - l o m b a r i l o r 'Po sifixat
de
cu aparat de mers
6ij^ tii"it"r-pe"auGr
canadienebastoane
lau
axil'are
;fu;;-;i;t-cirje

140

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

Intre D10-D12 : abdominalii gi dorsalii ajutd mersul pendular, mai

dificil rnersul in patru timpi. Cu aparat de mers
fixat de corset.
lntre D12-L2 : pot exista contracfii in mugchii flexori ai coapsei
gi in patratul lombelor. Mers in patru timpi cu
bastoane canadiene gi aparat de mers.

L2' :JlT"t;Tj##i:i+i*?lT"r,i1'i'i
sub
ff?l;
"?ii3'J
Pentru mersul cu bastoanele este necesar ca bolnavul
s5.
aibd funclionali rnugc'hii tricepsul brahial, dorsalul mare Ei
patratui lombelor. Cu clt secliunea medulard s-a produs la un
nivel superior, cu atit mersut gi pozilia la verticali sint mai
greu de realizat.
Pentru mentinerea genunchilor sint necesare atele confecfionate din material plastic sau duraluminiu, care si imbrace
partea po,sterioard a gambei gi coapsei, fixate printr-o faEd
elasticd. Fixarea trunchiul.ui se face prin corset.
Se incepe cu mentinerea echilibrului din stind intre paralele, urmdrindu-se in prirnul rind echilibrarea bazinului, aceas,ta
fiind f'oarte greu de realizat.
Trecerea la mers este mai rapi'dd isau mai 1ent6, in funclie
de nivelul secliunii gi de virsta paraplegicului. Bolnavul se
deplaseazd prin pendularea am,belor picioare deodatd, avind
cirjele sprijinite inaintea corpului, sau cu pagi alternativi cu
ajutorul bastoanelor canadiene. Mersul cu b.astoanelecanadiene
se invatd in felul urmltor : se mutS bastoanele inainte, amindoui in acelagi timp sau alternativ, iar truncrrliul cade in fatd
echilribrindu-se pe ,bastoane. Depla:sarea inainte se face cu cite
un picior, alternativ, cind bolnavul are mu$chiul patr'atul lornbelor in sta,r"efun,ctionald, sau cu arnbele deodati prin pendulare, folosind in acest caz extensia,brafelor cu silta,rea corpuIui pe 'bastoane, ceea ce permite ducerea pi,cioanelor inainte.
Mersul cu pagi alternativi este mult mai sigur, intrucit
existd permanent sprijinul pe sol in 3 puncte.
In continuarea tratamentului se inva{d ridicarea la verticaIS_de pe fotoliul cu ,care bolnavul se deplaseazd, agezarea in
fotoliu, ridicarea de jos dupd o cizdturd, urcanea gi coborirea
scdrilor, in felul acesta el cipdttnd o mai mare autonomie.
La ridicarea din fotoliu, paraplegicul va avea picioarele
fixate in atele de mers, cu tdlpile ,pe sol. Mai intii incrucigeazd
picioarele, apoi cu o impingere bruscd din brafe se ridicd din

IN NEUROLOGIE

fotoliu, ficind gi o intoarcere de 180o, ajungind cu .fata sPre

fotoliu ; continul cu indreptarea corpului priT impingere cu
apoi rnutd sprijinul pe 'bastoanele canadiene.
brafele,
'Pehtru
ridicarea de jos dupd o cddere, avind bastoanele
fixate cu o curea de mind, paciehtul iqi incruciSeazi picioarele,
spre sol, apoi mutS- palmele din
dupi
^in care se intoarce cu fala
ce mai inapoi, odati cu indreptarrea picioarelor spre -verce
ticald, gi, sprijinindu-se in bastoane, i9i indreap-tl trunchiul.
Urcarea scdrii se face cu spatele, sprijinind o mind pe
balustradd, iar cealalti in bastonul ur"cat pe treapta superioar5'
Folosind intinderea braf,elor, bolnavul saltd pe treapta unde
are 'deja bastonul. Pentru coborire, cu acelaqi- sprijin ca Ia
urcare, sprijinul rdmine in urm6 iar picioarele coboari pe
treapta inferioard.
Ergoterapia este indicati in scop recreativ gi de preg5tire
profesionald la posibilitdtile paraplegicului.
In aorrcluzie, se urmdregte :
!. Protejarea tegumentelor contra escarelor.
2. Preuenirea Si tratarea complicagiilor articulare.
3. ToniJicarea bralelor qi spatelui pentru mers.
4. Reeducarea echi,lzbrului din gez|nd, cu erercifii,i de
brafe.
5. Reeducareatreptatd, a ortostatismului,
6. Inudfarea folosirii. fotoliului, cu rofi.
7. Reeducareamersului folosind atele pentru genunchi qi
corset pentru Jirarea trunchiului.
B. Urcarea Si coborirea scd.rilor gi,a trotuarului.
9. Inud.farea ri.dicd.rii dupd, o cd.dere.
70. Readaptarea la actiuitatea zilnicd, ergoterapi'e.
In continuare prezentim citeva exercilii orientative, folosite in reeducarea paraplegicului.
Culcat pe pat:
l. Ridicarea in gezind cu ajutorul unei corzi, al coatelor
sau ul, speci,ali,stulut^
2. Intoarcered pe o parte Fi pe cealaltd, cu rrlutarea
picioarelor.
3. Ertensii Si Jle*ii ale labei picinrului, bolnauul aiutind,u-se cu o rnind, cu cealaltd,rnenlinindu-Si echilibrul-

a42

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

4. Ridicarea i,n Sezind gi deplasarea pici,oarelnr lateral

pentru a md.ri baza de spriji.n.
5. Trecerea in Sezittfi, ln mnrginea patului.
$ezind la marginea patului :
7. Menlinerea pozi,fiei gezind, cu palmele sprijinite pe pat.
2. Aceeagi pozi.fiie cu palmele sprijinite pe genunehi.
3. Ridi,careaalternatiud a unui braf cu menlinerea echilibrului.
4. Rd,sucirea trunchiului,, duci,nd .gi bragul din partea
rd,sucirii, prin lateral inapoi, cu menfinerea echilibrului.
5. Inclinarea trunchiului Lateral,cu sprijin numai pe brafiul din partea inclind.ri,i.
6. Inclinarea trunchiului inainte, cu palmele sprijinite
pe genunehi, pentru menfinerea echilibrului.
7. Ridicarea arnbelor brafe pri.n lateral.
B. Ridicarea ambelor brafe prin fala pieptului.
9. Aruncarea unei mingi, cealaltd mind sprijinitd, pe
genunchi.
I0. Aruncarea Si prinderea rningii de la pi.ept cu arnbele
miini,.
71. Aruncarea mingii de deasupra capului,,cu arnbele rniini.
'1,2.Aruncarea mingii peste cap cu ambele rnii,ni.

1.
2.
3.
4.

5.
6.

'l .

Intre barele paralele, cu atele pentru fitarea genunchil,or :

$ezind in fotoliul cu roli : ridi.carea in stind intre paralele Si reuenire in Fezi,nd.
Stind cu arnbele miini spri,jinite pe paralele.
Acelasi erercifi.u cu spriji,n alternatiu pe paralele.
Stind cu spriji,nul mi,inilor pe paralele : pendularea
szmultand,a pici.oarelor, inainte qi inapoi, fdrd, a muta
sprijinul.
Stind : ridicarea al,ternntiud a pi,aoarelor.
Stitud : ridicarea unui picior cu pd,gire, reuenire. La
fel cu celd.lalt pici.or, fdrd. a muta miinile de pe paralele.
Cu deplasare:
Depla,sare intre pwalele prin pendularea picioarelor,
apoi mutarea brafelor.

IN NEUROLOGIE

B. Intoarcere la capd.tul pamlelelor prin sd,ltare, rd.sucire

gi schi.mbareamiini.lor pe paralele.
9. Mers intre paralele in 4 timpi gi.in 2 timpi.
10. Deplasarea cu cadrul de rners.
71. Erercifii. de echilibru pe cirje, tolosi,nd spriiinul la
perete, pentru inceput.
12. Ererci$ii, de mers cu cirjele, pri,n pendulare, sau i'n
4 ;i. in 2 timpi.
73. Erersarea urcd.rii, gi cobor?,ri,iscdrii, sau din magi,nd',
autobuz, tramuai.
4. BOATA PARKINSON
Descrisi de James Parkinison gi numitd de acesta ,,paralizia. agitant5", Parkinson este o afectiune determinatd de
degenerarea maselor nuclear.e ale sistemului extrapiramidal,
provocatd la bitrini de sclerozd iar tra copii de o encefalitd
epidemici.
Boala s manifesti prin tremurdturi mici, mai ales ale
membrelor ,superioare, care sint prezente in repa.us gi la oboseali, dar dispar Ia migcdrile voluntare, sau in rcpaus absolut.
Tremurdturile miinii seamdnd cu migcarea de numdrat bani
sau de rulat bile, iar la pici,or cu migcarea de pedalare. O altd
maniJestare a bolii ,este hipertonia musculard de tip extrapiramidal, cu rigi'ditate a intregului corp, cu contracturd egal5
afiit a mugchilor agoniqti cit gi a c.elor antagonigti. Rigiditatea
se opune migcdrilor pasive qi din acreastdeauzd,mugctrii devin
durcrogi. Mugchii fefii ,sint ficEi iar privirea inexpresivS.
B,olnavul merge cu pagi mici, fdrl migcdrile de bra{.e asociate, ca in mersul normal (Iipseqte pasul pelvian). Intoarcerile
le face cu pagi mici Ei pe loc. In pozitia stind are toate articulatiile in flexie qi dac6 erste i'ur-pins brusc intr-o dirrectie, nu
poate mdri pasul gi nici si se echilibrez-e in direcfia opusd.
Bobravul are migc5rile lente, gesturile rare gi m6surate,
mersul de asemenea. Vorbirea este monoton6, inceatd Ei neinteligibild.
Boala nu afecteazd intelectul, de acea bolnavii suferi
din cauza deficientei lor qi sint sensibili la gocurile emotive.
Tratamentul urmiregte s5 amelioreze manifestdrile bolii
fdri pretentia de a vindeca.

fonificarea
tricepsului
sural la pedala cu arc.
I.44

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

...4iwwffffiw

Pentru conectarea mersului gi echilibrului se fac exercilii

de mers in toate direcfiile, cu picioarele mai depdrtate, dac5.
este necesar, la inceput, pentru mdrirea ,bazei de suslinere :
mers prin locuri mai inguste pentru a invinge claustrofobia ;
pSgire peste mici obstacole ; opriri Ei porniri bruqte ; urcarea
gi coborirea scirii, controlind tot tirn'pul pozilia capului, cu
privirea inainte.

mers prin rdsuciri in sens invers cu linia bazinului, balansind

bralele gi ducind inainte simultan bralul gi piciorul opus.
acestuia. Pentru degajarea trunchiului qi invdfarea penduldrii
bra{elor se exerseazi pe loc aceste miqcdri.
Contra tendinfei la cSdere inainte, in timpul exerciliilor
,
de mers, pacientul va purta un rucsa,cin spate, cu o greutate
in el.
Exercitiile fizice f olosite in reeducare vor f i adaptate
virstei qi posibilitdtilor bolnavului, fdrd a se ajunge la pragul
oboselii, ,ceeace ar mdri rigiditatea gi ar perturba echilibrul.
Ele se vor face individual, iar din cind in cind gi in grup,
pentru a trezi in felul acesta ambitia bolnavului.
Migcdrile se executd ritmic, luptindu-se contra rigiditdfii
gi sacaddrii ; de aceea este bine ca gimnastica sd se execute
cu acompaniament muzical, sau prin c'omenzi precise Ei cu
voce tare pentru a accelera migcarea gi a invinge ritmul lent
al bolnavului. Intre seriile de exercilii se vor intercala mi$cdri
de respiralie profundd.
Exerciliile se vor adresa pe rind tuturor grupelor musculare, vor fi executate din culcat, gezind gi stind, cu aparate
portative ca : mingi, bastoane, mdciuci etc. In cadrul acestor
exercitii bolnavul va invdla sd se intoarcd gi sd se ridi,ce din
pat, sd se a;eze Ei sd se ridice de pe s,caun.
Pentru ridicarea din pat miqcdrile sint : intoarcere pe
o parte, indoirea gi coborirea gambelor din pat, ajutinrdu-se
cu bratul de sub el, pe mdsurd ce ,corpul se ridicd Ia verticald.
Ridicarea de pe scaun se face pornind din Eezind pe marginea
scaunului cu palmele ,sprijinite pe genunchi, gambele inclinate
spre scaun. Trun,chiul se apleacd inainte deasupra genunchil,or,

Reeducarea parapleglcului ]a pozitia vertical6,

cu ajutorul patului rotativ.

Mobilizarea gi tonificarea fesierilor Ia

cadru, avind de invins rezistenta arcurilor

u ffin

Panou I
miinii.

de

reeducarea

Mobilizarea umdrului
la roatd

Elongatii
cervicale
cdpdstrul Glisson.

IN NEUROLOGIE

Elongatii
vertebrale
la masa tip Vaquette

Antrenament la bicicleta ergometricd

145

apoi printr-o mi$care scurte, folosind impingerea din brate gi

intinderea din genunchi, se ajunge cu trunchiul la verticald.
Agezarea se face prin indoirea trunchiului inainte, odatl cu
sprijinirea palmelor pe genunchi, care la rindul lor se flexeazi
gi bolnavul se agazd incet pe scaun.
Din program nu vor lipsi exercifiile de mimicd :
- inchiderea ochilor cu incruntarea spr{ncenelor, deschi,derea ochilor cu incretirea pielii fruntii ;
- inchiderea gi deschiderea gurii ;
- incretirea nasului;
- strimbarea gurii dintr-o parte in cealaltl ;
- coborirea collurilor gurii antrenind 9i musculatura
gitului ;
- umflarea obrajilor.
Jocurile cu mingea medicinald inldturd tremuriturile dar
boinavul va sta cu spatele lipit de perete pentru a impiedica
dezechilibrarea.
Parkinson de si tulbur5ri de vorbire. Cuvintele sint
prost articulate, monotone, fdri o varialie in inlltime sau
intensitate ; debitul este accelerat, vocea este slabi gi netimbratd. ln reeducarea vorbirii vom cere bolnavului sd-qi incetineascddebitul verbal gi s5-1 marcheze cu pauze, sd-l insoteascd
cu gesturi gi mimicS, sd vorbeascd cu voce tare. Pentru a
obline toate acestea vor trebui inlSturate tulburdrile respiratorii gi amplificate atit mi;;cdrile de inspiralie, cit gi cele de
expiratie.
Pentru ameliorarea rigiditdlii este indicat masajul general
cu efleuraj, frictiune gi vibratii.
Ameliorarea generald se ob,servd chiar in timpul gedinfei
de gimnasticd dar se piende trreptat dupd citeva ore de repaus.
In cpncluzic, uffmdrrim :
L Corectareamersului, fd.rd,tirSiire, cu paqi mari Si torsiunz
de trunchi.
2. Corectarea echilibrului qi i.nuingerea claustrofobiei.
3. Inuingerea rigiditd,fii prin rniqcdri ample din articulalii,
t itmice Si chi,ar cu a,conxpqni,ament
muzical.
4. EJectuarea ererci,{iilor de mimicd.
5. Corectarea uorbirii gi a scrisului,.

r46

REEDUCAREA
PROGRAMUL

IN NEUROLOGIE

FUNCTIONALA

(lMCl
5. rNFlRMlMOTORICENTRALI

XFV

gezhd, pe scoun:
1. Mobilizarea capului in toate direcfiile.
2. Deschiderea gi inchirlerea gurli cu amplitudine clt mai mare3. Bra{ele indolte la umeri gl imitarea boxului, cu intinderea
alternativi a brafelor lnainte, antrenind gl riisucirea trunchiului.
4, Inspirafie ampl6, aplecarea trunchiului
inainte cu palmele pe
genunchi pind ce pieptul atinge coapsele 9i expirafle.
5. Miinile pe golduri, indreptarea spatelui trisinal $l coatele inapoi,
cu inspirafie; revenire cu expiratie.
6. lnchiderea ochilor cu incruntare. deschiderea ochilor cu increfirea pielii frunfii.
pozitia picioarelor.
7. Picior peste picior, schimbind alternativ
B. REsuclrea trunchiului
Gu ducerea brafulul din partea riisucirii,
prin lateral lnapoi, urmirind
braful cu prlvlrea. Se va lnsista
asupra risucirii ample a trunchiului.
9. Ridicarea gi aqezarea pe scaun, cu palmele spriJinite pe genunchi.
10. Cu gura inchisi, strimbarea gurii lntr-o parte gi in cealaltd.
ilin
11. Picioarele ugor intlnse inainte, ctrlciiele pe sol: miqciri
articula{ia gleznei in toate sensurile, cu unul sau cu ambele
picioare deodati.
12. Cu gura inchisi : umflarea ti dezumflarea obratilor, apoi cu
aerul in gure plimbarea lui dintr-o parte in cealaltii a obra'
zului.
Stind :
13, Balansarea brafelor pe lingi
trunchiul in migcare.
14. Gu spatele sprUinit de perete:
-

aruncarea mingii cu o mini,

derea ei cu ambele miini ;

tt7

corp

ca in

mers, antrenind

de jos sau de la umir,

ti

prin-

aruncarea mingii cu ambele miini dln fafa pieptului gi ile

deasupra calDului, prinderea cu ambele miini.
15. Mers ooroct. Se va urmtrri intlnderea piclorului din genunchi;
contactul cu solul se ia cu tocul; balansarea bra{elor pe lingi
corp.
-

16. Mers cu opriri brugte.

Obs. Respirafii ample, dupi exercitiile mai grele,

In aceastd categorie intrl copiii cu enaefalopatii manifestate prin paralizii spastice.

hemi, para sau tetraplegii, sinthiperFormele de paralizii,
tonii mr:sculare care impiedici mi$carea 9i mersul. CopiIuI
prezintl o rigiditate musculard in rnomentul mersului sau'
mersul devine imposibil, in cazuI unei ernotii'
ceea c privegte intelectul encfalopatilor, acresta este
'ln
mult atins gi reedudrea este problematici. Inainte de a se
trece la reeducarea fun'cfional6' este necesara o slectie a
copiilor, raminind in tratament ci care pot obtine amelioldri.
Selecfia se face pe baza a doud teste:
- testul echi.tibrului : copilul sd fie capabil sd se mentini
in pozitia gezind, fird sprijin Ia spate ;
- testul posibilitdttlor de asimilare 9i de ameliorare a
situaliei lor, tast c.e-l va face psihiatrul.
Examinind in continuare copilul, incepind de la cap in jos,
vom ohsrva atiturdinile pe re Ie ia datorit[ redorilor unor

: spasticitate, atetoze, rigiditate, ataxie.

motorii ale infirmititii
Spasti,ci,tateaeste o'contracturi care apare in anumite conditii, Ia intinderea mu$chiului pasiv, Ia zgomot sau teame.
Prin tratament cu migcdri analitice, se urndreste invingerea
reflexului de contractur5, eliberind miqcarea voluntard.
Atetoza (spasm mobil) se mani.festi prin miqcdni involuntare de contorsiune lent5, caracteristici in special la mernbrele
superioare, miqciri care s suprapun peste cle voluntare modificindu-le. Spasticitatea at'etozisului cedeazi insd Ia miEcirile
de leginare-scuturare. ln tratarea acestora actentul re va pune
pe cooldonarra rnigcdrilor involuntare.
Rigiditatea se pune in evidenti Ia migcdrile pasive unde
se ohsenrd tipsa echilibrutui dintre agonigti 9i antagonigti, rnigcarea semenind cu senzatia pe cane o ai Ia indoirea unei tvi
de plumb. lnvingenea rigi'ditatii se obtine prin mdrirea vitezei
de executie a migcdrii.

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

Ataria este exprimatl prin lipsa de coordonare a migcdrilor gi prin tulburdri de echilibru. Sensibilitatea profundd fiind
tulburatd se suplinegte prin dezvoltarea celei cutanate.
Tratamentul. lnainte de a se trece la reeducarea funcfionald pro-priu-zisi se face un bilant neuromotor gi ortopedic,
urmd.rindu-se finuta capului gi tinuta corpului in gezind,-stind
gi mer:s, precum Ei lucrul bratului qi at miinii.
Fol,osirea diverselor proceduri in tratarea IMC se face
in ordinea urm6toare : masaj, relaxare, migcare pasivi, activopasivd, activd cu rezistentd.
Utilitatea masajului este discutabilS. La ataxic este indicat
pentru a toni:fica musculatura hipotond gi insotit de ultraviolete ; la rigid, pentru a ajuta cir-culalia gi nu,tnifia local5 ;
Ia atetozi'c insd masajul este iritant iar peniru spastic trebuie
fdcut ugor gi cu prudenld.

Miqcarea pasivi se aplici mai intii segmentului valid Si

proximal gi apoi celui afectat 9i pdrtii distale. Mobilizarea

IN NEUROLOGIE

149

sau folosind metoda migcirilor cronfuzionale a lui Kabat prin

care se produoe contracfia unui mugchi paralizat, prin contractia voluntard, contra unei rezistenfe maxime, in mugchiul
sdndtos.

ln crentrele specializate in reeducarea IMC, existi numeroase aparate gi obiecte (jucdrii) cu care se poate face ergoterapie recreativd (Tartdieu), avind
dispozitive adaptate la sechelele copiilor gi cu care se pot onganiza jocuri
diverse cu scop educativ. Se mntinud
cu activitdti pregcolare, scris etc.
Reedu,carea rnersului. Fere a
gribi copilul s5se ridice la verticald,
reeducarea va unna aceeagi cale pe
care o strdbate gi corpi,lul normal
pentru a rnerge : tirire, in,patru labe,
pe genuncur*i,trecreroa in stlnd numai
cind copilul se poate rnentine in
gezin'dfdrd spnijin.
Pentnu ducarea echilibrului,
Bienfait
recornandS. i:rtrebuintarea
pJ,angeteibasculante pe c;rre se agazd
copilul in toate pozi(iile, pe genunchi,
qezind, in patru lalbe sau stinld cu
sprijin de un scaun (dig. 46).
,Pentru a se ajunge la mers, mai
intii se fac exercitii de ridioare gi
a$ezare dupd care se trece Ia mersu,l
Fig. 46. Reeducarea echilipropriu-zis,
i:rtre paralele, cu cadnul
brului cu plangeta bascude rners gi mai putin cu bastoane.
lantd.

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

La 'insugirea rnersului gi pentru limitarea migcirilor anormale, sint folosite unele aparate speciale.
Mersul encefalopatului a fost descris rde Ch. Ducroquet ;
bolnavul merge cu trunchiul aplecat in fatd, iar cin'd duce
piciorul inainte se inclini gi lateral. Desprinde cu greutate talpa
de pe sol ridicind simultan gi umdrul din aceeagiparte impreund
cu bratul caFe executd o miq;care ca gi cum ar vrea sd se
sprijine in aer. Genunchii se ating la ducerea piciorului inainte.
Dintre mijloa'cele ajutdtoare in reeducarea IMC, amintirn
biile cdldute de 28"-32", cu care s obfine o relaxare apreciabild, dind posibilitate copiilor si execute mai bine miqc6iile cerute de speciaiist.
Tratamentul ortopedic previne sau corecteazd treptat
atunci cind s-au produs deform[ri, determinate de contractur5.
Tratamentul chirurgical corecteazd atitudinile vicioase sau
restabilegte echilibrul muscular prin operafii pe os, muqchi
sau nervi.
In concluzie:
l. Pentru ataric gi rigi,d se i:ndi,cd,masaj ; acesta ua fi,
erecutat maz uqor l"a spasti,c. Pentru relarare bdi, cdldule - 28"-32".
2. Pentru corectarea utitudinilor uzcioase, mzscdri pasiue
lente, apoi posturd cind poziliile s-au firat.
3. Pentru relarare, miscd,n acti,uo-pasiuedin metoda Kabat,
apoi, miscdri, actiue.
4. Educarea membrului, superi,or, pentru a-l putea folosi.
Se contznud,cu ergoterapie.
5. Reeducarea echilibrului qi rnersului,.
6. Pentru corectarea atitudi,ni,l,or uici,oase, este necesar
tr atarnentul ortopedic.
7. Pentru corectarea deformafuilor rnembrelor, se indi'cd,
tr atarnent chirur gi,cal.
6. SCTEROZAIN PTACI -

IN NEUROLOGIE

Boala evolueazd in puseuri succesive, crr simptome noi la

aparifia altor pl6ci Ei cu accentuarreabolii. La inceput se manifestd prin p,arestezii, ametealS, oboseald gi tulburdri de vedere.
Semnele clinice mai importante sint:
- tremurd.tura intenfionald care apare cu ocazia mi$cdrilor voluntare gi la emofii, dar dispare in repaus ;
- tutrburdri de vonbire - vorbirea este sacadati iar in
formele mai avansate vorbirea devine inceatd ca o silabisire ;
- musculatura se prezintd cu contractii .intermitente Ia
mugchii extensori, iar flexorii membrelor inferioare sint slabi :
- mersul este de tip cerebro-spasmodic (nesigur qi
spastic).
Boala este evolutivd qi pe parcurs se poate complica cu
paralizii o,culare, tulburdri de sensibilitate gi sfincteriene.
Tratamentul poate aduce unele ameliordri in ceea ce privegte relaxarea, permitind unele migcdri uzuale necesare bolnavului.
Se vor aplica atit masajul cit gi mipcdrile pasive care
si invingd spasmul, executind flexii ale membrelor (extensorii
sint contractaii). Executia mig,cdrilor pasive va fi lentd iar
amplitudinea va fi crescutd progTesiv, pe mdsurd ce spasmul
cedeazd.
Pentru mugchii ,flexori care sint slabi, se fac miqcdri
active de tonificare.
Lucrind in fafa oglinzii, bolnavul se poate contr'ola in
timpul migcdrilor de coondonare-precizie.

Unii aut,ori indicd exercitii cu rezistenld chiar de Ia

ilceput. Exercitiile prea intense insd pot declan$a un puseu
(Grossiord), iar obo,seala muscular6 accentueazd manifest5rile
bolii (Leroy).

pERtFERtCI
c. AFECTTUNTLE
NERV|IOR
1. PARATIZIILE

LEUCONEVRAXITA

Este o boald cronicd ce debuteazd in tinerefe (20-30 ani).

Cauzele nu sint bine cunoscute ; s-ar produce in urma infectiilor, alergiilor, febrei tifoide sau variolei, printr-un proces
abacterial de demineralizare a creierului qi mlduvei, sub form5
de pldci de sclerozS.Aceste pldci afecteazl. mai mult substanfa
albd si ele ,sint de mirimi si vfrste diferite.

Aceste afectiuni se produc prin secfionarea, zdrobirea sau

cornprresiuneanervilor motori, senzi,tivi sau micgti, fiecare din
ele dind o simptomatologie specificd, astfel :
i! cazul sectiondrii unui nerv m,otor se pnoduc paralizii
ale muqchil,or inervati de acest nerv. Nervii sn itivi secfionali
dau amorfeli sub locul secfiunii. Nervii micgti seclionafi'afectnazd, atit motricitatea, cit qi sensibilitatea.

152

REEDUCAREA FUNCTIONALA

- in cazul zdrobirii nervilor se reduc sensibilitatea gi

motricitatea sau se exagereazd, in acest caz manifestindu-se
prin dureri gi contracturi.
- compresiunea nerwilon determini o amortire carre este
insd tr'ecdtoare.
Vom descrie pe rind paraliziile nervilor periferici.
Nervul circumflex intereseaz6 mugchiul deltoid. Funcfia
acestui mugchi est'e numai diminuatd prin paralizie, intrucit
se cornpnseazdprin actiunea rnugchiului supraspinos qi a altor
mu$chi.
Mugchiul rotundul mic tulburi in misuri micl rotatia
externd a bratului.
Nervul musculocutanat inerveazl mugchii : coracobrahialul,
bicepsul gi brahialul.
Coracobrahialul are rol de a tine humerusul in cavitatea
glenoidS.
Bicepsul fiind gi supinator, lezarea lui, pe lingi tulburarea
miqcdrii de flexie a antebratului pe brat, impiedici Ei supinatia.
Nervul median aclioneazd mugchii flexori ai miinii si ai
degetelor, cei care fac opozitia polic*elui qi prehensiunea fin5
intre police gi index. Actioneazd gi asupra mugchilor pronatori.
Indiferent de nivelul Ia care se produce leziunea, atingerea
acestui nerv ane drept consecintd pierderea sensibilititii
pulpare a degetului mare qi a indexului gi nepercusiuni asupra
finetii miinii.
O paralizie de nerv median se pune in evidentd prin
anumite semne :
- rsernnul pumnului : la in,chiderea pumnului, degetul
mare nu vine in dreptul degetului mijlociu, sau adductia
acestuia se face mai putin ;
- semnul benedictiunii papale : inchiderea pumnului o
face numai cu ultimele ,degete, celelalte doud stau ridicate

lN NEUROLOGIE

Nervul cubital intereseazi muqchii miinii, flexorii pumnului qi ai ultimelor doud degete, aMuctorii acestor degete,
adductorul policrelui.
Semnele de recunoagtere Ia mini sint :

Ftg. 47. Faralizie de nerv median. Abductia limitati a policelui gi semnul benedicfiunii papale.

- gheara cuibitalE, determinatd de extensia primei fa,la,nge

gi flexia celorlalte doud, sau degetele nu pot face abducfia la
fel de ampld ca la mina sdn6toasi ;

Gis. a7).

Nervul radial actioneaz6 extensorii antebrafului gi ai degetel,or gi muqchii supinatori. Cind nerwul radial este lezat in
axild ,seproduce paralizia tricepsuluii ; extensia antebrafului pe
braf nu se poate facg iar prin contractia anta,gonigtilor, antebraful std semiflectat pe ,brat gi mina in flexie. Problema funcfional5 este ,cddereamiinii gi imposibilitatea de a intin'de degetele (fig. 48).

Fig. 48. Paralize de nerv radial. Mina cade

flexie 9i nu se v6d tendoanele extensorilor.

REEDUCAREA FUNCTIONALA

lN NEI'ROLOGIE

rului bolnav.
Tratamentul. ln cazul secfiondrii unei fibre nervoaser
partea periferici a nervului respectiv fiind separati de capul
blular va degenera. Substanfele rezultate din _degenerarea
fibrei ner,roasd dispar gi va rdmine numai tubul neurilemei.

Fig. 49. Paralizie de nerv cubital. Gheara cubi_

talS gi semnul lui Frornent : policele se flexea_
zi cind trebuie sd |ind o foaie de hirtie.

neurofibrilelor este in medie de 1-2 mm pe zi.

Suturarea nervilor este ugoard in cazul pierderilor de'
pinb la 3 cm de substantS. Intre 3-8 cm este necesard o
autogrefS.
Tratamentul va incepe dupd 3-4 s5pt5mtni de la suturarea:
nervului.
Aparilia sensibilitdlii mani'festatd prin .durere Ei a motricitdfii'prin revenirea tonusului muscular 9i apoi a migcarilor
este dovada regenerdrii nervului'
Ner_vu! sciatic se bifurcd in sciatic popliteu intern, care
melqe de la spafiul popriteu pind ra matebtd externi si sciatic
popliteu extern care incruci$eazd mndilul extern rt liri"i
gi
inconjoar5 gltul peroneului.

156

REEDUC,AREAFUNCTIONALA

IN NEUROLOGIE
?. Cu tlegetele ugor flexate, mina spriJinitd pe mas6:
degetelor ca la magina de scris.
8. lncllecarea degetelor unul peste altul.
9. Policele apucl
birnac.

Pe mdsuri c,se rcupereaai rniqcarea, se trece la exercifii

de indeminare gi precizie, dacd afectiunea intereseazd mina.
Se fac migclri cu un deget sau dou5, aliturate sau Ia distantd,
opunerea poli,crelui Ia fiecare deget, apucarea de obiecte din
ce in ce mai mici, pind la o ,foaie de hirtie, exercifii la panoul
de reeducare etc. ; to^ate acestea sint posibile dacd s-a pestrat
sensibilitatea tactil5. In lipsa acesteia s-eva incerrca o neelucare
a._sensibilitdtii prin atingerea gi apucarea unor obiecte pe care
s5 le recunoascd cu oohii inchigi, dupl ce le-a vizut mai
inaintg. Sd-qi dea searur de temperatuia, de forma gi consistenla lor prin pipdire.
ln caz de contracturd se rrecomandd masajut calmant. Tot
penf,ru a c,ombate contractura, dupi terminarea gedinfei de
recuperare, mina se fixeazl pe ateld. Mai tirziu cind contractura s-a redus atela va fi menfinutd numai noaptea.
ln
l.
2.
3.

concluzie, se utrmdreqte :
Masajul ci.catricii, in apd caldd.
MiScdri, pasiue, pind. la aparilia miscdrii.
Miscdri pasiuo-actiue Jolosind partea ?,neare au apdrut
miscdrile.
4. Miscdri actiue gi actiae cu rezistenfrd..
5. Migcdri de indeminare.
6. Ergoterapie.
PROGRAMUL

XXV

(pentru recuperarea
schifiri de migcare)

miinii

cind

Cu antebraful sprijinit pe masd :

1. lnchitlerea pi deschitlerea pumnului.
2. Riilicarea pe rind a fiecirui deget, cu palma sprUiniti
3. Ridicarea degetelor 2 qt 4 rteoilati, apoi B gi 5.
4. Ridicarea degetelor 2 9i 5 deoilati, apoi 3 gi 4.
5. Ridicarea degetelor 2 9i B deoilati, apoi 4 gl 5.
6. Depirtarea degetelor in evantai, apoi apropierea lor.

au

apdrut

pe mastr.

pe rind

migcarea

fiecare rleget gi face miqcarea tle bo-

10. Stringerea unei mingi sau a unui burete in mind.

unui creion in mind.

11. lnvirtirea
12. Risfoirea

unei cdrfi.

13. Pocnirea degetelor in palm5, folosindu-se tle police.

14. lnchitlerea unui nasture la haini.
15. Prinderea unei cirpe intre police 9i celelalte ilegete pe rind'

2. MIOPATIA
Miopatia sau distrofiile musculare progresive formeaz6 o
grupe de afecliuni a cdror cauzl rdmiree necunoscutS incd.
Forma Duchenne de Boulogne a miopatiei o intllnim in
copil5rie, cu evolulie relativ rapid6, atingtnd exclusiv biiefii
in virstd de pind la 3 ani. Aceastd formd este cea mai respinditS.
Primele simptome ale bolii apar in a doua copildrie 9i se
manifesti prin mers legdnat (Iipsa fesierului mijlociu), tendinti
la cbdere, bboseal5, coloanl Iordozatd gi abdomen proeminent.
Mersul acestor bolnavi a fost descris de Ch' Ducroquet' Din
cauza relracliei musculaturii anterioare a $oldului, bolnavul se
echilibreazi lordozind coloana, contactul cu solul il face pe
toatd talpa, cu picioarele intinse din genunchi, cu legdndri
Iaterale, fdrd torsiuni de trunchi gi cu pagi mai mici.
Tratamentul. Depistarea precoce a miopat'iei permite o reeducare funclionald eficace. Marile functiuni perturbate de
aceastdboa15pot fi ajutate astfel:
- circulalia, printr-un masaj general ugor plus medicamente vasodilatatoare ;
- masaj al muqahilor retractati - tricepsul sural 9i ischiogambierii Ia picioare gi fiexorii coatelor gi adductorii bratului ;
- respiralia pulmonard, diminuatd de paralizie, este influenfatd favorabil printr-o gimnasticd sustinut[ qi prin spirornetrie, care va fi gi mai eficientd in momentul cind bolnavul nu
se mai poate deplasa.

REEDUCAREA FUNCTIONALA

In urma dezeshilibrului muscular apar deformiri care sint

Javorizate de pozi$ia gezind, contra cireia se va lupta pe clt
posibil. Pentru nepaus se preferd pzilla culcat inainte. Tot
pentru a preveni retractiile musculo-tendinoase, se folosesc
atelele de noapte de mentinere in pozitie corectS.
La inceputul bolii se reconumdd drenajul postural al bronhiilor (vezi, ,,fratarnentul afectiunilor respiratorii "), dar va fi
pdrdsit intr-un anumit stadiu al bolii.
Balneoterapia, cu bune rczultate Ia inceput, va fi pirisitd
mai tirziu din cauza riscului de a rdci qi a produce complicafii
pulmonare.
Ergoterapia poate ocu,pa o bund parte din timpul liber al
boLravului.
Intelectul fiind normal. se reccvrnand6continuarrea inv6Jdmintului.
Unii autori recomandi mipcdri active cu rezistentd maxim6.
Fournier a schifat tratamentul prin migcare al miopatului
{inind seama de ,clasificarea bolii tdcutd de Rusk :
Stadiul

Stadiul

Stadiul

l. Poate merge Si urco scdrile :

- gimnasticl respiratorie ;
- exercifii la cadrul cu scripeti cu membrele suspendate gi rezistent5 dozatd ;
- exercifii pentru abdomen gi coloand ;
- rners alternat cu rep,aus ;
- ergoterapie.
Il. Urcd, cu greutote scdrile:
- girnnastic6 respiratorie ;
- exercifii la cadru;
- exencifii pentru abdomen ;
zilnic
infraropii)
Oei,
- termoterapie
9i
general ;
- rner:sul lirmitat ;
- ergoterapie pentru membrele superioare.
III. Nz
-

masaj

ftoate urca scara Si se riiltcd, greu cle pe scoun:

gimnastic6 respiratorie ;
exerciti'u la cadru fdrd rezistentd ;
exercitii statice de abdomen;
termoterapie gi masaj general zilnic;
,mens ajutat ;
ergoterapie pentru membrele superioare.

IN NEUROLOGIE
IV. Nu
-

Stadiul

V. Std in fotoliu gi folosegte ml,inile :

- girnnasticd respiratorie ;
- rniscdri activo-pasive pentru membrele sunrerioare
gi inferioare;
- terrnoterapie gi masaj general zilnic ;
- ,limitarea ergoterapiei merrnbrelor superioare ;
- ridicarea cu conset cruro-pedios.

Stadiul

Vl. Actiaitote limitatd, :

- girmnasticd raspiratorie ;
- termoterapie pi masaj general zilnic ;
- rid,icarea pe plan inclinat ;
- menfinerea pozitiei corecte in timpul
noaptea prin aparat gipsat (atele).

Stadiuf

Stadiul

se mai scoald,normnl ile pe scaun:

gimnastic6 respiratorie ;
migcdri activo-pasive pentru membrele inferioare ;
termoterapie $i masaj general zilnic ;
pregdtire pentru corset.

VII. Nu std in $ezlnd:

- gimnasticd respiratorie ;
- mobilizare pasivi a rnembrelor;
- tenmoterapie gi masaj zilnic ;
- nidicarea pe plan inclinat.

StadiuMll.

Culcat in pat:
- gimnastic5 respiratorie ;
- mobilizarea pasiv5 a membrelor;
- termoterapie zilnic5 $i masaj general.

zilei

iar

5. REEDUCAREA
FUNCTTONALA

iN REUMAToLoGIE
DEGENERATIV
A. REUMATISMUL
1. GENERALITATI
Articulafiile, ca formatiuni anatomice de legdtur5, sint
formate din :
- suprafefele oaselor cair intrl in contact,
- cartilajul articular,
- 'capsula articulard,
- ligarnentele articulare,
- sinoviala.
Cantilajul articular acoperd suprafetele osului pe porfiunea
de articulare Ei se termini la locul unde se inserd membrana
sinovialS.
Capsula articulard imbracd cele doui capete osoase care
se articuleazd, deiimitind cavitatea articulard. Ea este cSptugitd
in interior de membrana sinovialS gi intdritd la exterior cu
ligamentele articulare exterioare (ligamente capsulare).
Ligamentele artiLculare interne (ligamentele interosoase)
leagd cele doui oase intre ele.
Fafa internd a membranei sinoviale secretd lichidul sino_
vial (sinovia), cu rol in alunecarea oaselor gi ro1 nutritiv pentru
cartilajul articular care nu are vase.
Gradul de mobilitate al unei articulafii este dat de forma
epifizelor oaselor din articulalia respectivd.
Articulatiile se impart in : '
- sinartroze, articulatii fixe sau cu mobilitate redusd ;
- diartroze, articula{ii mobile, care la rindul lor se imparr
in artrodii, articulatii mobile intilnite la membre gi amJiartioze,
articulafii semimobile ca cele de la coloana vertebrald.
Artroza, sau reumatismul cronic degenerativ, este datd de
o degenerescenfd prin uzurd a fesutului mezenhimal. Uzura
la rindul ei est'e determinatd de traumatisme articulare (fracturi, luxatii, entorse), sau microtraumatisme repetate (profesionale). O cauz6,indirect5, care favorizeazd, artrozele. o cbnstituie
infectiile vechi vinrdecate.

IN REUMAToLoGIE

Procesul de degenerescen{da cartilajului arficular este progtesiv. Cartilajul igi pierde luciul gi elasticitatea, se fisureazi
gi nu-gi mai indeplinelte rolul de amortizor. Trcptat, Ia periferia cartilajului apar osteofitele (e><crescenfeosoase), avind
forma de cioc de papagal, iar cu timpul extremitdfile osoase
se hipertrofiazd. Durerea apare rnai tirziu, dupd ani ; se simte
in migcare gi dispare in repaus.
Limitarea migcdrilor este rezultatul contractiei muqchilor
periarticulari ,durerogi, al osteofitelor gi uzurii cartilajului articular. Treptat se gterge interlinia articulard qi se reduce mult
mobilitatea, dar nu se ajunge niciodatd la anchilozS.
Arf,rozele se pot localiza la o singurd articulatie, la una
dintre cele ,care suportd greutatea corpului (coloand, Eold,
genunchi), dar poate cup inde gi mai multe articulatii in cazul
poliartrozelor.
Ca semne obiective se observd crepitalii in articulatie, ln
timpul migcdrii, date de neregularitdtile su,prafetelor articulare
care impierdicd alune,carea oaselor.
Tratamentul arf,rozelor urmdregte si limiteze degenerarea
gi deformarea articulatiei gi sd reducd durerea gi contractura
musculard.
Formele de artrozd mai des intilnite sint : coxartroza,
gonartroza, poliartrozele, iar la coloand spondiloza.
2, COXARTROZA
Coxartroza sau artroza coxo-femurald poate fi urmarea
unei malformafii congenitale, a unor tulburdri statice sau a
traumatismelor, Ia car se adaugd tulburdri vasculare sau
endocnine. Se manifestd la inceputul ei prin oboseald, dur.ere
in mers gi la stationarea prelungitd. Mai tirziu durerea este
persistentd ;i apar blocaje trecitoare gi crepitatii articulare.
Bolnavul se sprijini pe piciorul sdndtos cind std in picioare
iar membrul bolnav il fine in flexie-abductie-rotatie externd.
Mobilitatea articularl se pierde freptat, impiedicind un rirers
corect. Din cauza flexiei coapsei, mersul este cu aplecarea
trunchiului lnainte (de salutare), cind se sprijind pe piciorul
lezat gi revenire cind se sprijind pe cel sdndtos. Impotenta
functional5 se accentueazd odatd cu redorile, iar mersul este
din ce in ce mai compromis.

REEDUC"A,REA FUNCTIONALA

In coxartroze, in'gustarea interliniei articulare poate fi

anterioarS gi superioarS, in cazul corartrozei erpulsiue gi dezechilibrul sprijinului articular se face spre exterior, iar ca pozitie
antalgicd prezintd rotafia extern6 a menrbrului. In corartroza,
penetrantd., pu1 femurului tinde sd pStrundl treptat spre
fundul cavitdtii articulare, insofit de o ingwtare articulari
postero-internd, fdrd deplasarea in sus gi fdrd pozitie antalgici
de rotafie externd. Cei cu coxartrozd expulsiv6 prezintd dureri
Ia ridicarea din pozilia agezat, dureri care cedeazd dupd citiva pagi.
Tratamentul este medicamentos, fizioterapic, prin reeducare functionalE gi in unele forme, chirurgical.
- Medicamentele sint cele care 'combat durerea gi contractura musculari gi care ajutd troficitatea fesutului osteocartilaginos.
- Fizioterapia ane diverse proceduri cu r"ol antalgic : impachetdri cu parafin6, infrarrogii gi ultrasunete.
Reeducarea funcfionald incepe cu masajul mugchilor din
jurul articulafiei ooxo-femurale : fesierul mare, ischio-gambierii, adductorii, cvadricrepsul gi chiar musculatura din regiunea lombar6 (zona reflexd). Dupi oe se obfine o relaxare a
mupchilor contractati, prin efleuraj gi petrisaj, se trece la tratamentul postural, urmirind eliberarea articulatiei gi mdrirea
interlini'ei articulare. Acest lucru se face la cadrul cu scripeti,
prin tractiuni asupra membrului inferior, cu gheatra incilfatd,
de ea atirnindu-se greutdfi de 2-5 kg. Tracfiunile vor fi longitudinale pentru coxartroza expulsiv5, gi laterale, cu genunchiul fixat, pentru a localiza actiunea, in cazul coxartrozei
penetrante. Tractiunea se mentine 20-30 minute. Vom avea
grij6 si nu se gtranguleze circulafia sanguini in rregiunea inghina15, prin cureaua care face tra'cliunea in afard.
Tot cu scop antalgic, pentru a elibera articulatia, se pot
face ugoare manipuliri care vor tine seama de tipul coxartrozei:
- pentru coxartroza expulsiv5, tractiuni longitudinale din
pozifia culcat pe spate ;
- acol'o unde mobilitatea articulard permite, se indoaie
piciorui din genunchi, la unghi drept, se impinge coapsa inainte
cu o mind, iar cu cealalti se apasi pe genunchi in jos.
Conservarea amplitudinii articulare gi tonificarea musculaturii se reahzeazd, prin miqcdri active. Ele vor fi executate

lN REUMATOLOGIE

suprimind greutatea corpului, factorul de agravare a artrozei,

prin presiunea exercitati pe suprafetele articul'are alterate.
ln concluzie, pentru tonificare nu se va folosi pozitia stind,
fiinrd indicate urmdtoarele procedoe de lucru : Ia cadrul cu
scri'pefi, la bicicletl sau in apd cdldufi.
Tonificarea musculari cea rnai eficientd este prin lucru
la .cadrul cu scripeti sau cu corzi elastice, in lipsa cadrului'
Fentru solicitarea fesierului mare se face extensia piciorului,
avind de ridicat o greutate de 1-2 kg, atirnatd la celdlalt
capdt al fringhiei, daci avem la dispozitie cadrul, sau i:rtinder,ea extensorului fixat de gheatr5, apisind piciorul in jos.
Revenirea fiind pasiv6, in ambele cazuri, datoriti greutitii
sau elasticitdtii extensorului, exencitiul nu este obositor qi
poate fi repetat de sute de ori, ,cu 'pauzele necesare (foto 13).
ln c,oxartrozapenetranti se va evita abductia.
Bicicleta este atit un mijloc de deplasare, cit gi de tratament al coxartrozei, deoarece scutegte mem,brele inferioare de
a ,susline greutatea corpului, dar permite in acelagi timp un
rodaj articular.
Reeducarea in apd oferd multiple avantaje; in primul
rind diminuanea efortului muscular antigravitational di posibilitate si celorlalti mugchi interesali sd fie mobilizati Ia un nivel
superior. Cdldura apei de 36o ar''e un efect sedativ favorabil
reeducdrii. Rezistenfa apei la migcare se poat'e doza in functie
de posibilitdtile bolnavului, mdrind sau micAorin'd vitez,a de
executie a miqcdrii.
Citeva sfaturi pentru cei cu c,oxartrozl :
- sd sc,arddin greutate pentru a limita uzura cartilajului,
- s5-qi aleag5 acel loc de munci in care nu este obligat
,sd stea mult in picioare sau mult a$ezat,
- sd foloseasci bastonul in timpul mersului pentru a
u$ura spnijinul pe piciorul bolnav,
- sd evite ascensiunile gi m,ersul pe distante lungi,
- repau's zilnicLf2 or5,'culcat ventral, pentru a evita instalarea flexiei coapsei.
Tratamentul chirurgical. ln lupta contra infirmitSlii datoritd 'coxartrozei, chirurgia are un vast cimp de acfiune.
La persoanele mai tinele se recomand5'osteotomia de varizare sau valgizare a lui Pauwels, ,care prin operalie p,e os dd
o noud inclinare capului femural, il centre,azd mai bine in

164

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

cavitate, elimind contractura psoasului iliac qi corecteazd mersul. Reeducarea dupS osteotomie a fost descrisi la luxatia congenitalS de gold.
Mersul va fi reluat dupd doud luni de Ia operalie, fdrd
sprijin pe piciorul operat, iar dupd patru luni cu sprijin.
O altd interventie chirurgicald in tratarea coxartrozei cu
tendinld la subluxare este greifonul osteoplastic - cu os luat
din creasta iliacd - Ei implantat fln marginea cavitdtii cotiloide,
pentru a mdri suprafafa de sprijin a femurului.
La persoanele in virstd este indieati miotomia Voss, care
inldturi 'dureril.e fdrd a corecta mersul. Aceasti operatie pe
muEchi constd in sectionarea tendonului adductorilor, pentru
a elibera abductia, sectionarea bandeletei lui Maissiat, pentru
eliberarea flexiei gi 'pe tendonul psoasului iliac. Are rezultate
bune in s,ensuldisparitiei durerii gi asupra mobilitdtii.
Artroplastia de gold se folose$te in coxarfrozele avansate.
fn concluzie, sint indidate :
7. Fizioterapia qi masajul muschiLor eoapsei Si,ai lombelor,
2. Tracliuni Ia cadrul cu scripeli :
- longitudznale, pentru cotartroza erpulsiud, ;
- laterale, pentru corartroza penetrantd..
3. Mobilizarea articulafiei,, cu miqcdri pasiu-actiue, la
cadru, folosind greutdlile sau ettensorul
4. Contraclii izometri,ce pentru tonificare.
5. Pedalajul la bicicleta ergometricd.
6. Miqcdri in apd caldd..
PROGRAMUL

XXVI

1. Masajul musculaturii din jurul articulafiei coxo-femurale, efleuraj Si frimintat, timp ile 15 minute.
2. Culcat pe spate la cadrul cu scripefi: tracfiuni longitutlinale
sau laterale (dupi caz), cu greutate rle 2-5 kg ; vibromasoj
pe mupchii atliluctori,
psoas gi fesierul
mijloclu,
timp
de
15-20 minute.
3. Culcat pe spate Ia cadrul cu scripefi, cu greutatea ile 2-B kg
fixati la capitul celilalt al fringhiei:
extensia intregulul mefobru inferior cu revenire pasivd. Se executi lE-20 minute cu
pauze intercalate.
'
4. Pcdalarea la bicicleta ergometricE.

165

IN REUMATOLOGIE
PROGRAMUL

XXVU

(pentru coxartroza operati)

Culcat fte spate :

- flexii - extensii ale labei piciorului,
- contracfii izometrice cu cvadricepsul,
- circumduc{ii ate labei piciorului,
- contrac{ii izometrice pentru cva.driceps.
Dupi o siptdmini

{e la oPera{ie

C u l ca t p e sp a te :
- flexia gambei pe coapsd pi a coapsei pe bazin, spriiinind
rul de sub genunchi $i aiutinttu-l in migcare;

picio-

- c u p i ci o r u l i n ti n s,r o ta ti i ( i n te r n - e xte r n ) tl i n q o l i l ,a b tl u c{i i adiluctii tle amplitutline moderati ;

- circumducfii itin gold de amplitucline mici, cu aiutor'
Dupi, o Iund de Ia oPerafie
1. Culcat pe spate: indoirea Bi intintlerea piciorului.
2. Culcat cu fafa-n jos: contractii ale muqchiului
carea intregului membru intins din genunchi.
3. $ezintl la marginea patului :
-

extensia gambei, liber gi cu rezistenfi'

abtlucfia Si adductia moderati a coapsei.

fesier cu ridi-

3. GONARTROZA
Reumatismul'degenerativ localizat la articulatia genunchiuIui - gonartroza - poat'e fi primitiv, intfilnit la femei dupi
virsta de 40-50 ani, sau secundar, dupl traumatisme ale
articulaliei genunchiului, devieri de la statica normali a genunchiului (genu var, genu valg).
Ca semne subiective apar durerile in rners 9i la urcarea
unei scdri, care in repaus cedeaz6. Din sauza durerilor, mersul
se fa,ce cu pas scurtat, ca lungime Ei duratA de sprijin 9i leglnat
in afard pentru a nu incirca piciorul bolnav. Uneori s rlr$
cu piciorul intins din genunohi prin contracfia cvadricepsului,
pentru a evita flexarea care este duneroasd.
Semnele obiective, in cazul attrozei genunchiului, sint
crepitaliile la mobilizarea articulatiei ; ac'eleagisemne sint 9i la
mobiiizarea rotulei (semnul rindelei), in cazul artrozei femuro-

166

REEDUCAREA FUNCTIONALA

rotuli,ene. ln gonartrozele avansate genunchiul deformat este

evident. Gonartroza ,este insotitd de o atrofiere musculard la
care, dacb se adaugd microtraumatismel,e, otbezitatea qi staza
venoasS, suferinta articulafiei este gi mai mare, apare durerea
gi acea,sta la rindul ei contribuie la accentuarea hipotoniei
musculare.
ln stadiul I, gonartroza este localizatd numai Ia un compartiment arti'cular.
ln stardiul II, gonartroza este generalizatd ia intreaga articulatie.
In stadiul III se produc o s,erie de modificdri : degradarea
arti'culatiei, leziuni mari, luxatie articular5, distrugerea cartilajelor pe suprafele mari, crepitalii in articulafie, meniscurile
distruse, invaliditate (Denischi, Antonescu).
Prognosticul in cazul gonartr,ozeieste mai favorabil decit
in coxartroz5. Evolulia este mai gravd in cazul gonartrozelor
cu d,evieri ale genunchiului, in ,special in genu varum.
Tratamentul. Recomanddrile date in coxartruzd, privind
men,ajareapiciorului'bolnav, prin m,enslimitat qi folo.sireaunui
baston de sprijin, sint valabitre;i in gonartrozd.
Jinind seama 'de toate cel,eardtate mai sus, se recomand5,
cu rezultate bune in tratamentul gonartrozei, tonifi,carea cvadricepsului, nu insd in timpul procesului inflamator. Lucrind
cu cvadricepsul, pot sd dispard durerile din timpul mersului
gi in urcatul scdrilor. Se obtine toto'dati gi o reeducare funclionalS a articula{iei genun,chiului.
Vor fi evitate exercitiile in car,e trebuie invins6. greutatea
corpului, in scopul tonificirii cvadricepsului, de exemplu :
genuflexiunile, prroba scdrilei, fandbrile, ridicdrile pe scara
fix5.
In cazui unei artroze femuro-patelard qi pentru a evita
presiunile prea m,ari pe rotuld, rezistenfa opusd la migcdrile
de tonificare a cvadricepsului s va fa,ce in ultima parte a
migcdrii de extensie. De preferat sint contractiile izometrice.
Tratamentul chirurgical recurge Ia osteotomie de corectanre
a axului membrului in caz de devieri (genu varum, genu valgum), obJinindu-se o r'estabilire a mecanicii articulare qi diminuarea durerilor. Sint descrise diverse metoide de osteotomie
prin care se corecte,azi d,evierile axiale ale genunchiului gi
prin aceasta mdrirea suprafetei de sprijin in articulatie. Azi
se preferd olsteotomia tibial5, inaintea c'elei femurale, deoarece
se consoiideazd mai ugor (fig. 50).

IN REUMATOLOGIE

In artnoza avansati a genunchiului se recurge la artroplastie (vezi capitolul,,Artroplastia").

7n caz de egec al acestor metode chirurgicale se recurge
la artrodeza genunchiului (anchilozd terapeuticd), prin care se
suprimd durerile dar qi fi.rnctia
genunchiului.
In qonaluzie, se i,ndicd :
7. Fizi,otenapd,e qi, masajul
coepsel,.
2. Mobi,lizarea articulagtei
genunchi,ului, i,n apd cald.d..
3. Toni,JicareacuadricepsuLui, euiti;nd incdrcar ea piciorului
cu greutatea corpului,.
4. Tratarnent
chirurgzcal
pentru corectarea ualgului, sau
uarusului, artroplasti,e sau arFig. 50. Osteotomie de corectare a
genu varum-ului.
trod,ezd^
4. POTIARTROZELE
Localizarea artrozelor la mai multe articulalii dd poliartrozele.
Reeducarea articulard se incepe cu tratamentul de posturd
urmat de ,,rodajul" articular, prin migcdri 'de du-te-vino, efectuate in limitele dureroase ale arti,culatiei. Pentru acest ,,rodaj"
sint indi,cate aparatele mecanice de tip Zamder.
Recuperarea musculari este mai pufin iur-portantS dacl
linem seama cd poliartrozele sint pr.ezente de cele mai multe
ori la persoanele in virst6.
5. ARTROZELE
VERTEBRALE
Procesul de'uzurd al coloanei vertebrale il gisim prezent
atit la discul vertebral (discartroza) clt gi la articulaliile interapofizare, determinind arf,roza posterioard. Discartroza este
insotiti qi de o osteofitozd. Osteofitele pot fi prezente difuz
de-a lungul intregii coloane, in cazul spon'dilozei sau osteo
fitozei difuze. Osteofitele se dezvoltd ,pe partea anterioard gi
mai pulin p'e partea posterioard a cor.pului vertebral. Cind se
dezvoltd pe partea posterioard pot da compresiuni pe rdddcinile
nervoase.

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

169

lN REUMATOLOGIE

elongalii folosind planu1 inclinat cu capul fixat in cdpdstru,

tracliuhea flcindu-Ee in acest caz prin greutatea corpului 9i
inclinarea planului (f'oto 14).
Pentru regiunea dorsal[ gi lombard elongatiile si fac la
mese speciatre, de diferite tipuri, cum este masa Vaquette
(vezi capitolul,,Algii vertebrale").

ln spondiloza cervicali pot sd apar5 crize migrenoase, mers

nesigur sau tulburdri cardiovasculare (extrasistole).
Spondiloza dorsalS este mai rar5, regiunea fiind mai pufin
m'obild, dar poate da uneori newalgii intercostale

ln concluzie, se indicl:
L Etongafi.i Ia cd.pdstru so,umasa de elongalii, plus uibrolnasax.
2. Migcd,ri pentru musculatura ceJi'i Si igheaburilor uertebrale, contra grauitafiei, pentru spondiloza ceruicald' Si
in pozi$ie ciJozatd pentru spondiloza dorso-Iombard.
Erercilii din metoda N iederhttJJer-Becker.
3, Reechiti,brarea bazinului (fesierii { abdominalii) in caz
de hiperlordozd..
PROGRAMUL

XXVIII

(pentru spondiloza cervicali)

1. Culcat pe spate: apisarea birbiei in ios ciutind si

curbura cervical5.
2. Culcat pe o parte: ridicarea capului spre umir;
partea cealalti.
3. Culcat cu fafa-n ios, spriiinit pe coate, pieptul riilicat
in afara banchetei): ridicarea capului cu birbia in
gind curbura cefii.
gezind
4.
: circumduc{ii cu capul in ambele sensuri, cite
apoi schimbarea sensului.
5. Migciri

_ ln spon"l,iloza cervicald sint indicate miqcdrile pentru musculatura. gitului qi umerilor, executate din cirlcat pe toate laturile, .schimbate pe rind, iar capul va executa migcdrile contra
gravitatiei (in sus). Pentru antrenarea musculaturii umerilor
qi bratelor se efectueazd ridiciri cu rezistenld gi miqcdri cu
membrele sup,erioare in toate direcliile, care vor antrena musculatura ce ne intereseaz5.
Elong-atiile pentru regiunea cenvicald se fac la cdpistrul
^..
Glisson,
din pozitia qezind, atirntnd greutdfi de 4-6 lig, ,au

cu membrele superioare in toate sensurile.

se iteargd
la fel

pe

(sau capul
piept' Ster'
2-3

rotiri

REEDUCAREA FUNCTIONALA

Obs. Prirnele trei exercifii se pot executa avind pe cap

casca tip Jaures, de inelele cdreia s6 fixeaz5 greutdli (fig.
51).
PBOGRAMUL
(penXXIX
tru spondiloza dituzd, dup6
metoda Chariirre)
Pe genunchi, cu gezuta pe
cdlciie :
1. Brafele
inainte,
fruntea
sprijiniti
po minge sau
sac cu nisitl : ridicarea
alternativ[ a brafelor de
pe sol, avind o greutate
de I kg in mini.
2. Brafele
lateral, fruntea
sprijiniti : ridicarea ambelor bra{e prin lateral in
sus cu greutlfile de I kg
Fig. 51. Casca tip Jaures.
in min5.
3. Brafele intinse, palmele pe sol: ridicarea gezutei ajunginil in
vozilia in sprijin pe palme, apoi revenire pe cdlciie cu ?-B
arcuiri.
4. Bratele lateral, fruntea sprijinitE: rdsucirea trunchiului intr-o
parte, ducind bralul
respectiv, cu greutatea in mini,
prin
lateral in sus; revenire gl acela,gi cu braful cetilatt.
5. Brafele inainte, lruntea
sprijiniti:
cercuri cu fiecare braf,
alternativ, avind greutatea tle 1 kg in minL
6. Pe genunchi cu sprijin pe palme: respirafie abdominald,
inspi_
rind cu bombarea abdomenului gi erpirinrl cu sugerea
lui, folosind qi muqchii transverqi.

IN REUMATOLOGIE
?. Culcat pe spate cu genunchii iniloifi, tilpile
trunchiului Fi apucarea genunchilor cu brafele,
8. Pe genunchi cu spriiin pe palme: ridicarea
revenire Fi se
opus inalloi;
si a piclorului
mina gi piciorul.

pe sol: ridicarea
revenire.
unui braf inainte
repet6 schimbintl

Obs. Printre aceste exercitii se pot intercala 9i cele in'dicate

pentru spondiloza cervicald.

INFECTIOS
B. REUMATTSMUL
REUMATOIDA
1. POLIARTRITA
Poliartrita cronici reumatisrnald, sau rumatismul cronic
progresiv infectios, este o boald infectioasd cronici gi evolutivd
care prinde indeosebi articulafiile mici gi totdeauna simetric
gi centri'pet (de Ia periferie spre rdLdlcina membrului).
Nu se cunosc germenii care determini boala. CeI mai
implicat ar fi streptococul hemolitic 'de tip A, care actioneaze
pe un teren slab, rdatorat unei alimentatii insuficiente, traumatismelor mici gi conditiilor de viatd neigienice.
Femeile, in special
oele de tip constitutional
leptozomic Snalte gi slabe), contracteazd cnelmai
des aceastd afectiune.
Boala evolueazi lent,
progresiv, prindnd
in
prirnul rind aparatul osteoarhicul,ar ,gu inflarnarea sinovialei, capsulei
gi fesuturilor periarticul,ane. Dureri,le gi redorile arbiculare apar inaintea atrofierii rru.lgchilor interososi a,i miinilor
gi ai picioarelor. In continuare se produc deformiri, sr;lbluxatii qi anohiloze, prin lezarea cartilaproduse la mini de'
Fi.g. 52. Modificdrile
jelor gi 'oapsulei(fiirg.52) poliartrita reumatoidd.

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

Poliarlrita reumatoidd produ,ce modifircf,ri gi in alte organe:

la inimd, dilatarea ventri,culilor, in s,pecial cel drept ; procese
inflamatorii ale arterelor ; ganglionii gi splina mdrite ; fesutul
celular surbcutanat afectat.
Evolufia bolii este ciclicS.
CLASIFICAREA

EVOLUTIVA

(dupE STEINBRoCKER)

Atrolie Leziuni
rnuscu- articul.
Nod,oIard
zitdti

Precoce

Lipsa leziunilor
distructive. Uneori osteoporozS.

Moderat

OsteoporozS.
Prezenfa eventual5 a unei
distrucfii ugoare
osoase, cartilaginoase.
Osteoporozd cu
leziuni distructive ale osului
pi cartilajului.

Terminal

Ca in stadiul
sever { anchilozd osoasd.

De vecinitate

Deformdri
articulare

Subluxa{ii,
deviatii
cubitale,
hi'perextensii.

Posibile

lntinsd

Posibiie Ca in stadiul sever.

173

In timpul puseurirlor evolutive, bolnavul are tendinfa s5-9i

flexeze articulafiile, pentru a-gi diminua dunerile provocate dt:
ligamentele intinse, atitudini date gi de atrofia musculari la
unii mugchi gi contractura antagonigtilor.
Specialistul va acfiona in mod di.ferit in perioada puseurilor gi in perioada dintre acestea.

Anchiloze

Posibile

lntinsd

IN REUMATOLOGIE

Anchilozi
fibroasA
sau osoas5.

Migcirile active rse fac de 2-3 ori pe zi, cu exercitii

pentru pSsfrarea mobilitSlii degetelor gi pumnului indeosebi,
iar pentru membml inferior din glezn6, genunchi 9i gol'd, fIrA
incdrcdturd mare. De asemenea, contractii izometrice, daci sint
tolerate de bolnav.
Perioad,ad,intre puseuri este folositd pentru corectarea atitudinilor vicioase. pe de o parte, se apli'ci tratarnent ortopedic
cu aparate gi atele de redresare 9i pdstrare a pozitiei' iar pe
de altd parte, reeducare activS, chiar in apd caldd sau precedati de un u$or masaj. CeIe mai indicate sint migcirile contra
unei rezistenle manuale, firi deplasarea segrnentelor (izometrie), pentru fiecare grup de rnugchi in parte Ei numai in axul
qi planul in care nu deformeazd. Trebuie cigtigatd gi o oarecare
forfd muscularS, fdrd a exagera, cici efortul este greu tolerat
gi ris'cant pentru articulafie.
Este indicatd er.goterapia acolo unde existd posibilitdli
(les5turi, ol6rit, impletituri din nuiele), care vor pregdti bolnavul pentru o noui profesiune, pe rndsura posibilititilor lui.
Pentru activitSlile gospodbregti se folosesc obiecte cu diametrul mai mare, pe care bolnavul sd le poatd apuca cu ugurinfd.
ln unele clinici de reumatologie se folosegte, ca metodd de
Iucru, introducerea exercitiilor active, combinate cu faradizdri
gi aplicatii locale de cildurS, irnediat dup[ perioada de repaus
gi numai cu avizul medicului. Bobravii sint impirtiti in doud
grupe. C-ei grau afectali cerora timp de 3 sdptlmini li se imobllizeazl, articulafiile in atele. Dupd reedu@ne se observd o
mobilitate mai mare decit inaintea imobilizdrii. Acegti bolnavi,
in prima sIptdmind dupd scoaterea atelelor, efectueazd exercitii
active ,din culcat in pat, iar noaptea li se aplic[ atelele. Spre

474

REEDUCAREA FUNCTIONALA

sfirgitul sdptdminii a patra bolnavii ajung sd facd, sub con:trolul specia'Iistului, mici eforturi ca imbricatul gi spllatul.
La grupul celor afecta\i uSor, nu sint imobiiizate decit
articulatiile prinse, iar cu cele rdmase libere se pot face exercitii active.
Programul zilnic de gimnasticd de intretinere cuprinde
'.exercifii de respirafie qi exercitii de trunchi, executate din
cutrcat sau gezind Ia rnarginea patului gi exencitii s,peciale constind din miqcdri active (niciodati pasive), repetate de 2-3
.ori pe zi.
Bolnavii din rprima grupe le vor executa dupi,perioada de
Tpaus, iar cei din grupa a doua, cind durerile gi contractura
.au cedat, dupd stadiul de imobilizare la pat.
Tratamentul chirurgical prin sinovectomie este efectuat
mai ales in stadiul precoce, inaintea atacdrii cartilajelor gi
urmat apoi de rnobilizare.
Se mai practicd operatia pe tendoane, rezectii de os, artroplastii sau artrodeze.
fn concluzie, in perioada puseurilor se pune ac,cntul pe :
7. Tratament postural, pentru unele articulafii.
2. Miscdri actiue de 2-3 ori pe zi Si izometrie dacd suportd
bolnauul.
In pe,rioadadtintre puseuri, se ind,icd :
'1. Tratament
ortopedic cu atele.
2. Masaj uSor.
'3. Contracfi,i,izometri,cecu rezisten[d,manuald,.
4. Ergoterapie.
PROGRAMUL

XXX

gezinil la rnarginea patului :

J.. Leglnarea bratelor pe lingi corp ca in alergare, cu brafele
indoite din coate.
2. lndreptarea spatelul cu inspirafie, revenire cu expirafie.
i3. Ritlicarea brafelor prin lateral, lndotte rlin coate; specialistul
opune rezlstenfl migcirii (izometrie).
4. Rilsuciri de trunchi stinga-dreapta"
5. lnchirlerea gi rleschirlerea pumnului,
cu menfinerea pozi{iei
finale.

IN REUMAtroLoGIE
6. Intloirea gi intinilerea
brafelor ilin coate" Acetagi exerclflu;
specialistul opune rezistenti (izometrie).
pe coapse cu expiraiie, revenire la ver7. Aplecarea trunchiului
ticald cu inspirafie.
Culcat pe spate:
B. Se imitE cu degetele bitaia
sprijinite pe pat.

la magina de scris, cu palmele

9. Picioarele indoite illn genunchi, tilpile

genunchilor cu menfinerea pozitiei.

pe pat $i rlepdrtarea

10. Migciri in toate sensurile cu labele picioarelor,

rezistenfi opusi de specialist (izometrle).
11. Ghemuirea gi intinderea membrelor inferioare.
12. Circumduc{ii

din articulafia

13. Picioarele indoite, tilpile

respira{ie diafragmaticd.

miinii.
pe pat, brafele

libere, apoi cu

intinse

lingl

corp:

2. SPONDITITAANCHITOPOETICA
Cunoscutl qi sr.rrbdenumirile, spondiliti anchilozantS, spondiiiti rizomelicd, se aseamdnd cu poliartrita reumatoidd, fiind
caracterizatd printr-o inflamatie cu o evolutie progresivi gi cu
tendinti la anchilozd. Se poate socoti o boalS a bdrbafilor 9i
in special a celor tineri hfi 20-40 ani.
Frecventd in S.U.A. gi foar*terar5 in U.R.S.S.
Spondilita este provocatd de unele boli
infecfioase (streptococ, TBC, infecfie gonomcicd cronic6 a prosrtatei). Frocesul inflamator
incepe in rnajoritatea cazurilor la articulafiile
sacro-iliace unde produoe anchiloza, ca apoi
procesul si se htinde mai sus cuprinzind
toate articutlafiile interapofizare, cu excptia
primelor :hrei vertebre cervicale. Pe lingS anchiloza articulatiilor interapofizare are loc gi
un prccs de depunere fin strat subfire de
calciu (calcifiere) pe ligamente, in special ,pe
ligamentul longitudinal antrior, care fofmeazd. astfel adevirate ,punti osoase intre
(sindesmofite) (fig. 53). Discul este
vertebre
?ig. 53.Calcifierea
prins i el in procesul evolutiv gi, treptat, fersuligamenfului anterior, in spondilit5. tul din cane este format disc,ul este inlocuit

r76

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

cu un tesut osos spongios, incepind de la aentru spne periferia

lui. Din acest moment coloana a devenit rigidd, cu aspect de
baston de barnbus. Procesul continud qi fixeazd articulatiile
coxo-fsmurale in flexie gi scapulo-trumerale in adducfie (forma
Strtimpell-Pidrre-Marie). Articulatia coxo.femuralS este prinsi
odatd cu coloana lom,bard gi rnigcdrile de flexie-extensie ale
trunchiului nu re mai rpot facre. Lipsa rnicdrilor determind qi
atrofierea musculaturii sacro-lonnhare gi fesime. Prin prinderea
articulatiilor oosto-vertebrale gi costo-transversale, migcdrile
coastelor sint limitate gi respiratia se face numai abdominal,
prin coborirea abdomenului.
Tratamentul spondilitei anchilopoetice este in primul rind
m'edicamentos (antiinflamator), gi in al doilea rin'd de pistrare
a mobilitdfii articulare, de a evita anchiloza vertebral5, iar
dacd s-a produs, fixarea inf,r-o pozitie bun6. Este stadiul tratamentului preventiv din reeducarea functionald. ln aceastd
perioadi (inainte de producerea anclrilozelor) se indicd o gimnasticd zilnicd, ce nu va fi intreruptd deit in tirnpul puseurilor
9i va conline exercifii de mobilizare a coloanei gi exercitii de
respiratie ampld care sI antreneze mult cutia toracicd ; exercifii de tonificare a musculaturii jg,treaburilor vertebrale, musculaturd car'e se opune clderii trunchiului inainte. Muqchii vor
fi tonificati in scurtare gi nici,odatd intingi, prin flexia trunchiului.
Este indicat ca bolnavul sd-qi execute programul de migcdri
in fata oglinzii, controlindu-gi singur finuta.
Nu vor lipsi din program exercitiile de mobilizare a articulafiilor scapulo-humerale qi ooxo{emurale, i:r scop preventiv.
Tratamentul curativ urmdregte ffndreptarea coloanei vertebrale qi pdstrarea mobilitdiii segmentelor neafectate. In acest
scop pozifia culcat pe spaJe din timpul noptii va fi menfinutd
gi ziua, chiar gi atunci cind devine dureroasd, folosind calmantele.
Se continud gimnastica din perioada precedentd, ficutd
insd cu mai multd grijd, pentru a nu declanqa dureri. Accentul
se va pune mai mult pe exercifiile de respiratie toracicd 9i
abdominald qi pe cele de pdstrare a mobilitdlii in articulaliile
umerilor gi goldurilor.
ln eventualitata cd s-a reuqit o redresare a coloanei, se
im'obilizeazd toracele intr-un conset de tip Swain, dupi care

l?7

IN REUMATOLOGIE

In conoluzie, se indici :
\. Tratament antiintlamator.
2. Tratament preuentiu cu miscd,ri de mobilizare Si,toniticare a. rnusculaturii coloanei qi etercilii de respirafi'e'
3. Tratament curo,ti'u pentru indreptarea coloanei, gi' pd'strarea mobilitdlii umerilor Si Soldurilor.
4. Gimnasticd, respiratorie, toracicd. 9i abdominald..
5. Tratament ortoped,icAi chi'rurgical.
PROGRAMUL

XXXI

1. Culcat pe spate cu un sul sub regiunea lombari: ducerea brafelor peste cap cu inspirafie, revenire cu expirafie.
pe sol in
2. Culcat pe o parte, cu braful de deasupra spriiinit
pendularea piciorului de deasupra inainte-inafata pieptului:
poi. La fel pe partea cealalti.
l. Pe genunchi, cu spriiin pe palme: indoirea bra{elor apropiintl
pieptul de podea simultan cu ridicarea unui picior; revenire
pi se repeti cu celilalt picior.

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

4. Pe genunchl, cu sprljin pe palme, cu cite o greutate ite I kg

in mini:
riisucirea trunchiului cu ridicarea brafului de aceeagi
parte; revenire qi executarea in partea cealalttr.
5. Culcat cu fafa-n ios, cilcilole sprijinite:
ridicarea pieptulul ile
pe sol cit mai sus ; revenire.
6. Culcat pe spate, picioarele indoite, tilpite
pe sol cu un sac
de nisip ile 5 kg pe abdomen : respirafie diafra,gmatici.
7. Stind cu fafa la scara fixi,
apucat: depilrtarea
lateral, mirintl tlistanfa treptat pini la maximum.
8. Stinrl lateral fafi ile scara lixi,
picioarelor, unul inainte cetilalt
mum gi revenire.
9. Stind cu greutiifile
sens pi in celilalt.
10. Mers cu migciri

plcloarelor

apucat cu o mind: depirtarea

inapoi, treptat, pin6 la maxi-

de I kg in miini : rotdri

de bra{e intr-un

de respira{ie.

C. ATGIIVERTEBRALE
1. PER|ARTRITA
SCAPUTO-HUMERATA
(pSH)
Debutul bolii se produce cu dureri in umir gi in lungul
bratului. Bobnavul fine membrul superior aprcpiat de corp, in
adducfie, evitind migcdrile din articulalia umdrului (abduclie,
proiecfie anterioard, rotatie), migcdri care sint dureroase. Durerile cedeazi dupi citeva zile sau sdptdmini ldsind un umer
blocat in urma anchilozei fibroase perlarticulare, cane cedeaz6,
la rindul ei, cu aproximatie dupi un an,
Cauzele periartritei pot fi : traumatis,mele articulatiei
scapu-lo-hurnerale Quxatii, fracturi), frigul, umezeala, precum gi
spondiloza cervicald.
,Contractura musculard este cea care di impotenfa funcfionald, iar aceastd impotenld duce la atrofierea mugchilor : supra
gi subspinosul gi mai putin deltoidul.
In periartritd este afectatd bursa seroase pe care aluneci
straturile musculare.
Periartrita se prezintd sub patru forme (dupd de Sdze):

IN REUMATOLOGIE

l?9

1. Umdr durerps simplu, in urma leziunilor degenerative

ale tendonului supraspinosului gi bicepsului. Migcdrile sint prezente dar cu ugoar dureri. Punctele dureroase sint situate pe
tuberozitatea humerali (inserfia supraspinosului), sau pe tendonul bicepsului, la um6r pe fafa anterioari. Se vindeci rcpede'
2. Urn6r du,reros arut (PSH acut), cu dureri mari gi impotentd funcfionalS dati de o tendinitl acutd sau bursit6 acutd.
Durerile pot cda dupl citeva slptdmini dar pot recidiva.
3. Umdr blocat, cu dureri lente care duc la fixarea um6rului gi disparifia durerilor, prin fibrozarea capsulei glenohumerale. Dupd luni de zile sau chiar un an, blocajul cedeazi
qi umirul iqi recapdtd mobilitatea.
4. Umdr pseudoparalitic prin ruperea tendoanelor muqchilor rotatori. Tratamentul este chirungical pentru reparara
tendonului rupt.
Tratamentul. In cazul cind bolnavul se prezinti cu un
umer acut chiar in ziua producerii, deci inaintea instal6rii reactiei inflamatorii, are ganse sd fie recuperat in aceeagi zi. Au
fost cazuri, cerora li s-a mobilizat umdrul din doui in doud
ore, cu migc5ri active, efectuate la inceput sub orizontali apoi
peste orizontal5, indeosebi proiec$ie anterioar6, abductie 9i
u$oare rotdri.
Cind bolnavul vine la tratament, Ia citeva zile de la
declangarrea puseului, conduita noastrd este urmetoarea : in
cazul tinerilor se folosegte pentru necuperara rapidd a mi$clrilor
interventia chirurgical5, care constd in sectionanea
capsulei in partea anterioard gi inferioar5, urmat6 de mobilizare
precoce. ln cazul cind nu se intervine chirurgical se recomandd
in perioada acuti repaus cu bratul in abductie gi medicamente
antiinflamatorii. Ducrrcquet gi Kabat indicl aplicafii de gheatd
pe umdr 9i in axill.
Cum spondiloza cervicald este unul din factorii declanEatori ai periartritei, sint indicate elongatii cervicale la cipdstrul
Glisson, fdcute din pozifia gezind 'pe sclun gi cu atirnarea de
greutdti de 4-6 kg. In timpul elongafiilor cervicale se necomandi vibromasaj de intensitate mic6 pe mugchii cefei gi mai
puternice pe muqohii supraspinos gi pectoral, portiunea superioari (5-10 minute). DupE scoaterea cdpistrului se continua
vibromasajul qi la mugchiul subscapular, tra care se ajunge

REEDUCAREA FUNCTIONALA

ridicind ugor bratul pentru a introduce aparatul in axil5,

efectuind vibratiile spre omoplat. Se aontinud cu masaj manual,
mai ales frdmintat cu pulpa degetelor 2, 3, 4. In cazul periartritei, punct'ele cheie care tre.buie masate sint : inserfia romboidului la colful superior al omoplatului sprrecoloand gi muqchiul subscapular, intre omoplat gi torace. Aceste puncte sint
cele mai dureroase. DupS masaj se continud cu o manewd. prin
care se depdrteazd omoplatul de torace. Pentru efectuarea ei
introducem degetele sub omoplat la virful inferior $i tragem
de el depdrtindu-l de coaste (fig. 54).

de

mosot

l 8l

IN REUMATOLOGIE

In concl'uzie, se frndici :
l. Elongafiii.la cd.pd.strugi uibromasai.
2. Masaj prin frd.rnintat i'n punctele dureroase (colful superior al omoplatului qi subscapular)'
3. Tratament posturat la amplitudinea permisd de articulalie.
4. MiScd,ri actiue in toate sensurile perrnise de articulafie.
5. Miqcd.ri la roata ile reeducare (foto 15)'
PROGRAMUL

XXXII

1. Elongafii cervicale simultan cu vibromasai pe mu$chii cervicali'

supraspinos pi Pectoral.
manual al mupchilor romboid 9i subscapular'
Masaiul
2.
brafului in abilucfie, alus pini la aparifia durerii
3. Spriiinirea
pi menfinut in aceast6 pozitie citva timp.
4. Apucat tle minl: scuturlri prelungite ale brafului.
5. Ducerea bratului in proiectie anterioari pini la aparitia durerii
gi menfinerea lui citva timp in aceasti poziiie.
mupchilor dorsal, trapez gi paravertebrali
6. Masaiul (frimintat)

prizoJ)entru

depbrtoreoonroptofu
tui
Fig, 54. Ornoplatul vdzut din faf5, cu indicarea zonelor
de masat gi priza pentru depdrtarea de cutia toracicd.

La cele de mai sus se adaug[ tratamentul postural manual,

mergind cu bratul pind la limita dureroasd qi menlinerea lui
un timp in abducfie, r'otatie internd gi rotatie externS.
Bolnavul poate face migcdri active pinl Ia aparilia durerii
fdrd a forta, menfintnd bratui la limita durerii cite.ra secunde.
In migcarea de abduclie este bine si se porneascd din pozilia
de rotatie externd. Bolnavul iqi poate rface singur un program,
ajutindu-se de perete ca sprijin in migcdrile de aMuclie qi de
proiecfie anterioard, avind in acelaqi timp gi un control aI
amplitudinii migcdrii.
Rezultatul tratamentului este favorabil in formele spontane
gi ma! putin in cele traumatice (Stoia).

?. Ducerea activi a bra{ului la spate.

8. Scuturarea bratului de citre specialist.
9. Balansarea bratului

pe lingi

corp, inainte-inapoi,

cit mai amplu'

active intr-un sens 9i in

10. Bratele indoite la umeri : rotiri
membrelor.
ale
celilalt. urmate de scuturiri
11. AcelaSi exercifiu se poate face la roata de reeducare.

2. SINDROMUL UMAR-MINA (Steinbrocker)

Cunoscut sub numele distr,ofia simpaticd (de Sdze), algodistrofia reflexd a membrului superior, boala reprezintd un
sindrom dureros, cu participala vaso-motorie, prin perturbare,a in,ervafiei neuro-vegetative. Este o afecfiune neur'o1ogic6,
degi asemdndtoare ca simptome cu reumat,ismul.
Cauzele producdtoare sint traumatismele (luxatii, fracturi)
articulaliei scapulo-humerale, care lez-eazl' plexul brahial sau
unii nervi pre'cum gi afecliunile coronariene, afectiunile nervoase, Parkinson, zona zoster, hemiplegia.

REEDUCAREA FUNCTIONALA

Sindromul umdr-min6 s pun in evidentd prin durerea

care cuprinde intregul membru, indeosebi Ia umSr gi mi:rd,
deget in flexie precum gi tulburiri vaso-motorii gi trofice :
cdldurd, edem, uneori cu netractii tendinoase, atrofii musculare
mai ales la umdr (deltoid, supra gi subspinos, pectoral, biceps).
Toate acestea determind o rigiditate gi atrofie destul de mare.
Tratamentul. Este necslr trneori, ca gi in periartritd, sE
se interwind cu antiinflamatoare gi infiltratii cu novocainS,
pentru a face un blocaj pe sistemul nervos simpatic.
Tratamentul de reeducare se incepe cu masaj decontracl;urant, ocolind tendonul bicep,sului, pentru a nu accentua
inflamalia. Se continui cu hidroterapie, dug, me,saj, bdi de
ndmol Ei infraroqii.
Tratamentul prin migcare se face cu prudent5, crescind
amplitudinea migcdrilor in ,funcfie de reactiile pe cane le are
bolnavul, ca dureri gi semne trofice.
Tratamentul de posturS. se aseamdnd cu cel din periartritd,
braful fiind menfinut de specialist sau fixat pe spitarul scaunului.
Migcdri indicate sint gi contractiile izometrice dace le
suportd bolnavul.
PROGBAMULXXXIU
Culcat pe spate:
1. lnchiderea gi ileschlilerea pumnulul.
2. Abilucfta-aililucfla
brafulul, atutat ile specialist.
pumnului, lntr-un
3. Rotiri
dln articulafia
sens gi ln cetllalt
4. Ridicarea brafelor prin faftr, cit mal sus, ajutat pl tle speclalist.
5. Rotiri
cu brafele iniloite la umeri, cu amplitudlne
crescuttr
treptat gi cu aJutor din partea specialistului, tlaci este necesar.
Stir,,it :
6. Balansarea brafelor inainte-inapoi, din ce in ce mai sus.
?. Balansarea brafelor prin lafi (abducfie-ailducfie).
B. Rotarea externi-interni
a intregului membru, din umir.
9. Ducerea brafelor la spate, cu ridicarea lor.
10. Biilictrri gi rottrrt ale umerllor.
11. Apucarea gl desprinilerea mllnii de pe un obiect.
12. Ducerea brafelor prin lateral, spre lnapoi.
13. Scuturarea brafelor care atlrnll pe lingtr corp.

IN REUMATOLOGIE

3. DlscoPATlltE
Vertebra a 5-a lombard (Lb), este punctul unde migcarea
de ,flexie-extensie a coloanei are amplitudinea cea mai mare.
In migcarea de fLexie lombard, vertebra a 5-a lombard se
inclin[ inainte pensind discul anterior, iar posterior producind
o deschidere dlscaii. Bascularea lui L5 este opritd de cele

Direcfiile in care poate hernia nucleul pulpos s'int (dupi

l,apidrre) :
- anteri,or in regiunea cervicali gi lomibard, favorizate
de curburile lordotice ale acestor regiuni. Hernia nu pro'duce
dureri deoareoe nu preseazd pe nervii rahidieni 9i este limitatd
de osteofitele platourilor vertebrale.
- posterior cu pensarea rdddcinilor nervoase. Aici sint
multe stadii de discopatie :
- lombalgia cronicd,
- lumbago acut,
- lomb,osciatica,
- sciatica paralizant5.
o,nterioqrd, oblic inainte, fdri a pro- vs,f,vs'nxo,rginald
duce contractii musculare, doar o micd redoare.
- intraspongioasd., in care nucleul pulpos herniazd in
platoul vertebral superior sau mai des in cel inferior, formind
nodulii Schmorl, ca in epifizita Scheuermann, insd in cazul
acesta este vorba de regiunea lombar6, deci nu produ,ce dureri
sciatice.
In cazul lombalgiilor cronice nucleul pulpos este angajat
progresiv in fisurile ce se produc in disc. In aceastd situatie
discul se turteqte pi devine dureros.
Odatd cu executarea unei miqciri gregit centrate sau a'unei
flexii de trunchi, o bucatd din nucleul pulpos se fixeazd intr-un
inceput de culoar prin fisurarea inelului fibros gi apas6 posterior pe ligamente. Reflex, muqchii lornbari se contracti, pentru a limita deschiderea. Astfel se produce lumbago acut.

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

IN REUMATOLOGIE

a musculaturii

Fig. 55. Hernie de disc.

4. NEVRALGIA
SCIATICA
(RAD|CUL|TA
LOMBOSC|AT|CA,
SC|ATALGtA,
|N'FLAMATIA
NERVULUT
SC|AT|C)
Aceasti afecfiune reprezintd suferinla nervului gi a plexu_
lui sacrat, caracterizatdprin intinderea durerilor in'membrele
inferioare. Este frecventd in special la bdrbafi gi mai ales la
cei 'care efectueazd o muncd grea.
Sciatica prin hernie de disc se produ,ce la ridicarea unei

Coloana vertebrald este mai pufin mobil6 gi prezintd o

scoliozS.antalgicd ce nu dispare decit in pozilia culcat cu piciorul bolnav indoit din genunchi, pozifie circ permite o relixare

lombare contractate 5i o oarecare eliberare a

bolnavS.
Pentru identi,ficarea sciaticii se executl manevra lui Lassdgue: ridicanea membrului inferior intins din genunchi, pozi]iJcare pune in tensiune nerwul sciatic. In caz de sciatici apar
dureri Ia un unghi pind la 45'. La examenul radiologic apare
o pensar a spatiului intervertebral.
Sciatica prin hernie de disc cedeazd, de cele mai multe
ori, in urma tratamentului medical. Existl insd gi forme de
sciaticd paralizantd, in cazul compresiunilor mai mari asupra
rdddcinilor nervoase. In functie de nivelul compresiunii semnele
sint diferite ; astfel, hernia discului L4 cour-prirnd rdddcinile L5
Ei di stepajul ; hernia discului L5 cu comprimarea r6'ddcinii
51, i,mpiedici flexia plantarS, cu imposi,bilitate de a merge pe
virful piciorului atins.
Tratamentul. Vom aminti gi in cazul algiilor vertebrale
acfiune,a lordozantd a muqchiulsi 'psoasul iliac, 'care in puseurile
acute ii determind pe bolnav sd meargi ca un crab, ducind
picioarele prin lateral, tocmai pentru a nu se folosi la ridicarea lor de psoas. Se poate spune cd ridicind membrele inferioare la un unghi de peste 30' de la orizontali se elimind
actiunea londozantd a psoasului. De acest lucru tinem seama
la executarea diferitclor miEciri in tratamentul algiilor vertebrale.
ln reeducarea funcfional5 ne folosim de migcdri care sd
mobilizeze coloana vertebral5 si miscdri de tonificare a abdominalilor qi fesierilor, rnurschinecesari in p5strarea. unei pozitii
corecte a bazinului.
Tratamentul prin migcare va incepe cind semnul Lassdgue
a dispirut gi cind prin miqcare nu se resimt durerile. Este
de dorit ca primele gedinte si se facd, dac[ este posibil, in
apd caldd.
Mobilizarea coloanei vertebrale se face Ia inceput numai
in flexie, evitindu-se tensiunile qi indoirile laterale. Pentru o
mai buni mobilizare, se folosesc pozitiile culcat pe spate gi pe

REEDUCAREA FUNCTIONALA

IN REUMATOLOGIE

genunchii cu sprijin p palme, pozitii care descarci coloana de

greutatea trunchiului, iar musculatura paravertebral5 este
relaxatd.
ln migcdrile din culcat pe spate, pozilia de plecare va
fi cu genunchii indoifi, t6lpile pe sol sau cu gambele fixate
pe un scaun. Aceste pozitii permit retroversia bazinului gi
depdrtarea spatiilor intervertebrale in partea posterioard. Din
pozifiile mai sus amintite se fac migcdri de flexie a coloanei
cu ridicarea capului sau indoiri ale membrelor inferioare.
i\fiqcdrile vor fi executate in ritm lent, fdrd forfare, pentru a
relaxa musculatura spatelui gi a cigtiga mobilitate.
Pentm tonificarea fesierilor gi abdominalilor, care fixeazd
bazinul in retroversie, vom folosi misclri dinamiee.
In tratarea lombosciaticii qi a celorlalte algii vertebrale
mecanic, se inf,rebuinteazii elongatii vertebrale prin care se
urmd,regte depdrtanea platourilor vertebnale Si, datoritd viduiui
creat in interiorul discului, sd se poatd aspira nucleul pulpos
spre centru. Rezultatul este bun acolo unde nucleul este compact qi poate fi aspirat in totalitate. ln cazul cind nucleul este
fragmentat, rezultatul este nu_I.

se pot citi pe dinamometrul montat la masd. Se continud cu

masaj sau vibromasaj pinl ce se obtine o relaxare a lombarilor,
ce se exprimS prin sciderea tracliunii indicatd de dinamometru.
Din nou se repetd tractiunea pind la lS-20 kg urmatd de
masaj de relaxare. Tractiunea se termind cind dinamometrul
nu mai coboard in urma masajului. In aceastd pozilie bolnavul rS.mine 10-15 minute, dupd care se reduce tractiunea
treptat cu mare grijd sd nu declangeze o crizi dureroasd. iar
in finalul revenirii, bolnavul va rdmine pe masd culcat incd
10-15 minute, apoi se poate ridica. Pentm o bund reugitd a
elongaliei se va ageza bolnavul pe masl in cifozd lombari
punindu-i o pernd sub abdomen gi corpul bine centrat. In
cazul mesei tip Vaquette, neplScutd pentru bolnav nu este
elongalia in sine, ci jena in axile.
Ca numdr de repetdri sg recomandI 5-10 elongafii cite
una zilnic sau la doud zile. ln caz cd dupd 3-4 elongalii nu
se observd nici un efect, se vor intrerupe.

Fig. 56. Manipulare in hernia de disc lombarS'

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

IN REUMATOLOGIE

2. Aceeagi pozitie cu sacul sub abdomen : specialistul preseazd apofizele articulare a1e vertebrei lezale spre inainte gi
in sus (fig. 57).

Tulburdrile existente vor trebui sd dispard in urma oprafiei. Cind nu dispar intr-un anumit interval de timp, ele
rimin ireversibile (dr. Maretrsis) :

Fig. 57. Manipulare

in hernia de disc lombar6.

3. Culcat pe spate cu picioarele indoite in

sprijinite de specialist cu o mi:r6, iar cealalti
bolnavului pe apofizele vertebrei superioare
Manipularea se face brusc p genunohii indoiti
(fig. 5B).

Fig. 58. Manipulare in hernia de disc lombar6.

unghi drept,
sub lombele
celei lezate.
ai bolnavului

pat din culcat cu faft-n sus : _

ghemuirca unui picior la piept ridicind -9i Pll ;
- lhemuirea amb.elor picioare ridicfind 9i bazinul ;
- rtroversli] bazlnulur.
Din pozilia pc gcnunchi, cu sprijin pe palme:
- ducerea lczutei spre cilciie, palmele rSmin pe pat ;
- aceeagi migcare dar ridicind genunchii se ajunge in
ghemuit, cu ,spatelecit mai rotunjit.
Din stind :
- indoirca tlunchiului inainte, ducind palmele spre sol ;
- stind cu splijin pe o mobiid : ghemuire, ajungind cu
EezuLapc ciltlciie,pastrina mai mult timp aceastdpozitie.
Se va lucrit gradat in ceea ce priveqte numdrul de repetdri
ale exerci[iil<lr.
Sint intcrzisc riisucirile de trunchi'
fn cpnctluzic,sc i,ndici :
7. Mobilzzarea coloanei uertebrale din pozilia i'n ci'fozd
lombard Si rut"mai flerLi.
2. Tonificarea abdominalilor gi fesierilor din pozi'lii care
sd.nu lordozeze (cu bazinul rd.sturnat)'
3. Elongafii uertebrale.
4. Manipuld.ri uertebrale etecutate de personal speci'alizat'
5. In hernii'Ie operate, intinderea cicatricii' qi tonificarea
musculaturii lombare'

REEDUCAREA FUNCTIONALA

19t)
PBOGEAMUL

XXXIV

Culcat pe spate cu picioarele tnd,oite, tdlpile pe sol:

1.. Ghemuirea
alternativd
a genunchilor
la plept, cu presiunl,
ajutate ile brafe.
2. Aceeaqi migcare cu ambele picioare, menflninil
bazinul liplt
tle sol.
3. Betroversia bazinului prin contracfia slmultanii a abdominalilor
gi fesierilor.
4. Eidicarea

capului

pi a umerilor

rotunjlnil

spatele, cu expirafie.

Pe genunchi, cu sprijin pe palme:

5, Ducerea Sezutel inapoi
palmele rimin pe sol.

cu spriJln

pe cilcile,

spatele rotunjit,

6. Bespirafie abdominali,
rotunjirea
spatelui gi sugerea abdomenului, in momentul expirafiei, pi coborirea lui firi extensia spatelui, in momentul inspirafiei.

,dt

"d

"+AO\

s. sPoNDtrousTEzrs
ln mod normal platforma sacratd ar o inclinare inainte

IIV REUMATOLOGIE

$r

Tratamentul. Masajul gi aerul

cald sint recomandate pentru lombalgia crnonicd gi contractura neflex6.
Cunoscind pozifia bazinului in
sponditolistezis, se urrniregte redresarea lui spre verticuld. Toate
exerciliile folosite se vor executa
Fig. 59. Spondilolistezi"s.
in cifozl lombard. Tehnica girnnasticii se rezume la inv[farea qi
educar''eardsturnirii bazinului, folosind mugchii abdorninali in
scurtare, cu bazinul in pozifie core,ctati gi cu contractia
fesierilor.
Pozitia corect6, cind se lucreazd din culcat pe spate, este
cu picioarele flexate la mai mult de 45o, in care se suprimi
lucrul psoasului, lombele fixate de soi.
Fortificarea planului posterior se realizeazd folosind pozilii
in care se evitd lordozarea coloanei. Educarea merge mai
departe pini la automatizarea diferitelor migcdri cerute de
viafa ziLricd, migcdri ce vor fi executate cu lombele in pozilie
corectatS.
Sint interzise : purtarea de greutSfi, sporturile violent'e,
sdriturile, tenisul gi purtarea incdltdmintei cu tocul inalt.
Manipuldrile sint de asemenea interzise. Este indicat inotul pe
o parte gi in api caldd.
Ca pnogram orientativ se poate folosi cel indicat pentru
tratamentul sciaticii, avind pdrti comune atit in privinta suferinfei, cit si a localizdrii (lombele), legate de suferinfa discului
5i pozilia bazinului.

6. REEDUCAREA
FUNCTIONALA

iN BOLILEINTERNE
SI DE NUTRITIE
RESPIRATOR
A. BOLITEAPARATULUI
1. RESPTRATIA
$l MIJIOACEIE DE REEDUCARE
inainte de a trece la tratarea diferitelor afectiuni a1e aparatului respirator, ne vom opri asupra respiratiei in general ;i
a celei diafragmatice in special.
Diafragmul, muqchiul lat care separd cavitatea toracicd de
cea abdominalS, ane o influenti hemodinamicd deosebitd. Acest
rnugchi acfioneazi asupra vaselon sanguine gi limf,ati,ce din
cavita'tea abdominald ca o a doua inimd, golindu-le prin comprimare gi impingind singele din abdomen in torace.
Migcirile dia,fragmului in sus gi in jos, la fiecare respiratie, comprimd organele situate in cavitatea aMominald (ficat,
splinS, intestine). Primele douS sint organe care retin 1/3 din
singele cir"culant. AcelaEi lucru se intimplS Ei cu intestinel,e,
ajutind ast{el metabolismul general. Importantd este deci creEterea amplitudinii migcdrilor diafragmului, ceea ce s obfine
prin exercilii de respiratie diafragmaticd.
ln inspirafie (actul a,ctiv al respiraliei), diafragmul este
mugchiul principal. El se inseri pe coloand p,osterior qi mobilizeazd ultimele 6 perechi de coaste.Ca mugchi a,c,cesori
participi
la inspiratie gi sterno-cleido-ma,stoidianul, marele gi micul pectoral, supracostalii, micul dintat posterior Ei superior.
Expiratia este rezultatul relaxdrii mugchilor inspiratori
qi actiunii mugchiului transvers, antagonlstul diafragmului. O
expiratie forlatd se faoe cu participarea dreptului abdominal,
oblici,i aMomenului gi trans,versului.
O respiratie corectd are trei timpi, din care primii doi
sint in inspirafie, iar aI treilea constituie expiratia.
Timpul I : inspiratia abdominal5, prin cobor{rea diafragmului care ,se contractd ; se obtine o ldrgire a bazei toracelui
gi prin contractia mu.gchiului transvers se impiedici ridicarea
coastelor. in aceastd situafie abdornenul proemind.

IN BOLILE

INTERNE SI DE NUTRITIE

2. Miqcdri tlin articulafiile miinilor pi ale degetelor, alternatlv, apoi

simulta,n.
3. Flexia-extensia antebrafului, cu cotul sprijinit pe pat.
4. Botarea interni-externi
a membrelor inferioare.
pi
5. Ridicarea unui braf
ducerea lui peste cap, inspiratie, revenire cu expiratie.
Pentru slptimina

a doua

$ezird la marginea patului :

l. lntloirea brafelor la umerl cu inspirafie, revenire cu expiratie.
2. Ridicarea gambei cu extensle din genunchi, alternativ.
3. Miinile
intloite Ia umcrl gi intintlerea
inainte, cu respirafie rltmlc6.

alternativi

a brafelor

4. Migcirile capului in diferlte direcfii.

5. REsucirea trunchiului intr-o parte, inspirafie, revenire cu expirafie. La fel in partea cealaltd.
6. Rotarea bralului prln fatd sus cu inspirafie, prin inapoi Jos
cu expira{ie. La fcl cu celilalt braf.

2. ARTERITEIE
Arterele, in special ale membrelor inferioare, se pot leza
in ur-ma unor boli inflamatorii sau functionale, lezare exprimatl
prin obliterarea artcrelor, cu tulburdri circulatorii la extremitdli.
Simptomele art,eritei sint :
- parestezii ;
- rdur.erilc in timpul mersului, prin tulburarea irigatiei
peritericc ;
- sensibilitatea la presiuni ;
- cregterea sensibilitdtii labi piciorului la frig :
- modificarca cul,orii tegumentelor ;
- rdcirea labei piciorului gi a degetelor, iiar in stadiul mai
avansat chiar necrozd gi ulceratii.
Necroza suprainfeclatl ducre Ia gan.grend gi uneori chiar
la amputarrea membrului respectiv.
Arteritele periferice pot ap6ra legate de unele boli
cunoscute sau cu cauzd,necunos,cuti, ca in trombangeita obliterantS.

20E'

I,"

REEDUCAREA FUNCTIONALA

' '
Trorribangeita obliterantd este intilnitd la birbafi intre
20-40 ani, manifestatd prin formare de trombi care oblitereazd orice arteri sau veni din organism, dar mai ales pe cele
de Ia membrele inferioare. Ea este favorizatd. de fumatul ex'
'
de diabet Ei de arteriosclerozd.f-ry,
Fblosind diferite teste de efort, se pune in evidenfd gradul
I '
Y de insuficientd arteriald. Cel mai acresibil este testul de posturd, cu picioarele ridicate gi sprijinite, ca in metoda Biirgen.
Urmdrind timpul de colorare a exf,remititilor mernbrelor inferioarre, Ia coiborirea din acreastd pozitie, se constatd ci : intre
1-5 s: insuficientd arteriali moderati ; pini la 30 s : insuficientd arteriald marcatd ; pind la 60 s: grad extrem de
insuficienfl arteriald, iar lipsa recolordrii:
insuficienti arterial6 severd (Viciu, Apetrei).
Tratamentul urmiregte dilatarca vaselor periferice ale
membrelor pentru imbundtitinea pnoceselor trofice gi dezvoltarea circulaliei colaterale, ce se obfine prin migcare, mers,
masaj al zonelor reflexe.
Pentru arterita labei piciorului se aplic6 gimnastica tip
Bi.irgen, care folosind gravitatia, golegte gi umple vasele, antrenind in lucru musculatura netedi a art'erelor. Se prooedeazl
in felul urmdtor : culcat in pat, cu picioar"ele mai sus decit
capul gi sprijinitre pe tdblia patului sau p rm scaun aqezat in
pat ; se mentin 2-3 minute in aceasti pozitie pini ce laba
piciorului se aibegte. ln continuare bolnavul se agazi la marginea patului, cu picioarele atirnate pentru alte 2-3 minute,
timp in care laba piciorului se roqegte, dupd care se culcd in
pat cu picioarele intinse. ln pozitia aceasta rdmine un timp
dublu, 5-6 minute gi executi mipcdri active ale labei piciorului gi oontraclii de cvadriceps. Tot acest 'ciclu se va repeta
de mai multe ori, insumind 60-90 minute zilnic. Ca migciri
se rocomandd cele pentru musculatura gambei qi coapsei, executate din stind, asemindtoare cu oele indicate pentru tratarea
piciorului plat, toate in scopul imbundtdtirii circulafiei mlaterale.
ln arterita vaselor pielii se folorsegte cu bune rrezultate
metoda vasodil,atatiei reflexe (Landis 9i Gibbon). Aceasta constd
in aplicarea cSldurii la distantd de r.egiunea care ne intereseazi,
de exemplu, pe umdr gi spate cind vrem sd influentim extremitEtile membrelor superioare Si pe aMomen, pentru influentarea extremitililor mem,brelor inferioare.

IN BOLILE

INTERNE $I DE NUTRITIE

211

C. BOLI DIGESTIVE
1. coNsTlPATlA
Aceastd stare patologicd se caract'erizeazd printr-o intirziere in evacuarea confinutului intestinului, atunci cind nu se
fine seama de imperativul naturii, cum este cazul oamenilor
care duc o viafd neigienic5.
Orice intirziere pest'e 48 de ore in evacuane se numegte
mnstipatie. Resturile alimentare rdmase in colon mult timp
devin toxice pentru organism. Autointoxi'ca{ia datA de constipafie poate schimba psihicul omului; devine mai nervos gi
fird poft6 de mincare.
Dupd unii autori, constipafi;a se imparte in :
- constipatie de propulsie, legati de tulburdri in dinamica colonului:
- constipatie de evacuane in care intrd dischezia rectali.
O altd clasificare :
- constipafia organicd, datd de diferitele boli organice
(chist ovari,an, fi,brom, canceir al rectului) sau din cauze congenitale (megacolon , dolicocolon), in care tratamentul este
medical gi chirurgical gi unde raneori intervine reeducarea
funclionalS ;
- constipatia datA de colit6, car se ftabeazd medical ;
- constipafia funcfional6 cronicd, intilniti Ia tineri sub
20 ani, in urma unor st6ri conflictuale ; Ia adulti, din cauza
unei viefi prea ,sedcntare ; la bStrini, prin sldbirea fortei de
evacuar (dis,chczi,arecLrl5).
In constipafia funcfional5, alSturi de tratamentul medical
igi are rolul sdu gi spccialistul in reeducare functionald.
Tratamentul. Scopul tratamentului medical gi funcfionai
este acela de a favoriz"a miqcdrile peristaltic,e, prin cregterea
bolului fecal gi prin diminuarea deshidratdrii, qi de a reface
mecanismul reflex al defecatiei.
Nu ne vom opri asupra laxativelor care cu timpul pot
deveni iritant pentru intestin, asupra regulilor de igieni sau
asupra alimentafiei bogatd in celulozS (fructe, zarzavaturi), ci
ne vom ocupa de tratamentul constipatiei functionale prin
masaj gi migcare.

REEDUCAREA FUNCTIONALA

lN BOLILE

INTERNE $I DE NUTRITIE

PROGRAMUL

lnainte de a trece la descrierea 1or, vom ardta rolul res-

XL

1. Masaj dorso-lombar 15 minute, prin neteziri, fricliuni, vibrafil

2. Masaj al colonului, 5-10 minutg prin netezire in illrecfia ile
evacuare gi apoi vibrafti.
3. Culcat pe spate: ghemuirca genunchilor la piept, cuprinderea
lor cu brafele Fi expirafie; revenire.
4. Culcat pe spate cu genunchil lndoiti, tiilptle pe sol: inspiratie
cu joc de diafragm in apnee.
5. Culcat pe partea stingl: ghemuirea genunchilor Ia piept, apol
intinderea picioarelor cu ugoaril extensie a trunchiulul.
6. Culcat pe spate cu plcioorele iniloite, tilpile pe sol: respiratie
avind pe abdomen un sac tle nislp tle 5 kg.
diafragmatici,
pe
spate: rldicarea in pezlntl, otlati cu ghemuirea picioa?. Culcat
relor la piept Si explraflc.
8. Repetarea exerciiiulul 4.
9. Sirituri pe loc.

Pentru expulsia bolului fecal, este nevoie de un perre

abdominal puternic, capabil sd realizeze o hipertensiun6 care
si fie tran,smisd rectului. Aceastd forfi se poate obline prin
exercitiile a;a-zise de abdomen. Inainte insi de a se trec.e la
a,cestea,se cere un examen amdnuntit al peretelui abdominal
care poate prezenta: eventrafii, hernii, ce constituie cauze ale
constipatiei. In aceste cazuri este contraindicatd gimnastica
a,bdorninald.
ln pr'ogramul de gimnasticd se includ sdrituri, cu miqcdri
de brafe gi picioare, precum gi sdrituri peste diverse obstacole,
coardi etc. Se adaugd la acneastdgimnastici de sald pHmbdri
in aer liber, jocuri sportive, furot.
Amintim c5 prin contracfia muscular6 se produce histamind, iar aceasta are actiune constrictivd asupra fi,brelor musculare netede, deci prin mntracfia mugchilor oblinem o acliune
asupra peristaltismului intestinal.
In eoncluzie, se fecornandi :
L. Masajul zonelor retlere Si masajul peretelui Si confi,nutului abdominal.
2. Respirafie diafragmaticd.
3. ToniJicarea museulaturi,i abdominale.
4. Jocuri sportiue, plimbd,ri.

10. Mers tinigtitor

crr mlgc[ri

ile resplratie.

2. DISCHINEZIABIIIARA
Afecfiune,a r'eprczintd o tulburare de tonus sau de motilitate a musculatulii cirilor biliare, mai ales la nivelul sfincterelor, care fac ca climinarea bilei si nu se mai producd dupi
nevoile digestici, dcrcglind astfel acqst proces. Dischinezia
biliard poate Ii numli functionalS sau legatd de o leziune
organicd.
ln 'dischinezia bili.rrd produsi prin spasm sfincterian, bila
nu po,ate fi evacuatl, producind colici puternioe, iar in cele
prin lips5 de tonus, int,ilnite mai ales Ia femeile astenice,
vezica este miriti gi ,irl,rorfiatd,dind o durere permanent6 in
hipocondrul drept. Bolnavul pr"ezintd o coloani vertebrald
s1,ab6,un abdomen intins, cu respiratia abdominald absentS.
Tratamentul se face in sensul favorizdrii eliminirii bilei.
Md,bius a indicat masajul indirect al vezicii biliare, prin migciri de respiratie diafragmaticd in ritm lent, in apnee (vezi
constipafia).
Ca migciri active sint indicate flexia coapselor pe bazin,
din pozifia culcat pe partea dreaptd. Astfel de migciri, executate in ritm lent, fac un masaj al organetror din cavitata
abdominali, in special al ficatului gi vezicii biliare.

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

Masajul se aplici in zonele reflexe aie ficatului, ce se

gdsesc i::tre vertebrele D6-D10 pind in C3--C4, cu punct
rnaxim in D2-{3. Tratamentul prin masaj se face sub formS
de curd de 20 minute, cite 3 sdptdminal La inceput se cerceteazi cu atenfie, prin palpar, regiunea care trebuie masat5,
pentru a gdsi modificdrile de rezistentd a f.esutului conjunctiv,
schimbdrile de tonicitate ale muqchilor etc. Masajul se face
din pozitia Eezind, incepind cu regiunea sacratd (constructia
de bazd), deci la distantd de zona interesatS, executind u$oare
frdmintdri cu virful degetelor mijlociu gi inelar, apoi treptat,
masind mai sus. Dupi gedinta'de masaj un repaus de 30 minute
este obligatoriu. Acest tratament poate crea de Ia inceput o
stare de obo,sealdaccentuatS, poliurie gi chiar tendintd la cistitd ; in acest caz se rcomandd consumarea de lichide la inceprca gedinfei de masaj. Dupd citeva siptdmini apar ameliorlrile. Pentru consolidarea rezultatelor se necomand5, dup6
6 luni, inci o serie de 70-12 qedinte de masaj.
ln litiaza renal5 masajul zonel,or reflexe este contraindicat.
ln
7.
2.
3,

concluzie, se indicd :
Masajul zonelor reflete ale Jicatului.
Respiralie diafragmati,cd.tip Mtibius.
Miqcdri actipe cu membrele inJerioare care sd,comprime
cauitatea abdominald, din culcat pe partea dreaptd.

PROGRAMUL XLI
1. Culcat pe spate, genunchil indoiti, tllpile pe sol, cu un sac de
nisip ile 3 kg pe abdomen : inspiratie lenti cu ridicarea abdomenului apoi expiratie cu sugerea lul.
2. Aceea5l pozi{ie, ftrri sac: ghemuirea genunchllor la piept, cuprinzinrlu-i cu brafele gi expirafie;
revenire in pozitla de plecare
cu inspirafie.
3. Culcat pe partea ilreaptd : inspiratie moderati
apoi ln apnee
joc ile diafragm, 5-6 ori (umflarea gi sugerea abdomenului),
apoi expiratie 2-3 ori.
ghemuirea genunchilor
4. Culcat pe partea dreapti:
la pieDt,
intinderea plcioarelor inapol gi ugor in sus, cu ertensie dln
trunchi.

IN BOLILE

INTERNE SI DE NUTRITIE

216

D. BOULEDE NUTR|T|E
1. OBEZITATEA
Cr.egterea greutdfii corpului peste normal, prin depuneri
excesive de grisime, uniform sau in anumite regiuni ale iorpului, o numim obezitate.
In mod normal, gr,eutatea corpului este egald cu atitea
kilograme cifi centimetri are inilfimea peste un metru (formula Broca), de exemplu la talia de 1,75 m: ?b kg.
O pTte din greutatea corpului o formeazd gi fesutul grisos, cca 50 g pe kilocorp, ca r.ezervd sau cu rol de susfinere,
9t1m glF _cazulgrdsimii din loja renald. Grdsimea reprezintd
10-15% din greutatea corpului la bdrbafi Fi 20-250ftIi femei.
Pentru o bund funclionalitate a organisrnului, trebuie sI
existe un echilibru intre aportul calorii gi consumul caloric,
din care rrezultd greutatea cor,pului. odati cu dereglarea acestui
echilibru apare obezitat-a,

insuficienfa glandelor sexuale di aspectul de eunuc

;
in cazul hipofizei, grdsimea se depune Ia antebrat gi
gambe;

REEDUCAREA FUNCTIONALA

prezint5 adesea arftoza genunchiului, picior plat etc. Obezii

suferd de constipatie cronicd qi au tulburdri cutanate datoritd
transpiratiei abundente.
Tratam,entul urmireqte in primul rind sc6derea greut6fii
prin :
- limitarea alimentafiei ;
- mdrirea cheltuielilor energetice ;
- intdrirea ,functionald a intregului onganism (Mogcov).
Limitarea alimentafiei. O alimentalie hipocalorici de 1 200
calorii zilnic, se po,ate respecta in condifii de internare, pentru
a fi controlati. Acas5, unde tentatiile sint mai mari, este greu
de raspectat acest numdr de calorii, gtiut fiind cd obezii suporte
gr,eu foamea.
Dieta hipocalorici va contine carne rasol, zarzavaturi, frucbe 9i grdsimi vegetale in cantitdfi mici. Numai prin dietd se
pot obtine scdderi mari in greutate.
In continuare dim un exremplu de diet6 pentru sl4bire,
folositd Ia clini,ca Mayo.
Regim alimentar pentru doui siptlmini.
Micul ilejun, acelagi in fiecare zi :
- suc de grepfrut;
- un ou fiert;

Luni

p"i,," ] Ht::#';:ltL,

Marti

Seara Prinz -

Miercuri
Joi

Vineri
Simbdtd
Duminicd

Seara Frinz Seara Prinz Seara Prinz Seara Prinz Seara Prinz Seara -

o reriepiineprdjit'.

ou5, rogii, cafea.

de vac5, telin5,
BI::lt
oud, grepfrut, cafea.

castravefi,

mEsline,

cotlt, teline, castravefi, m6sline, cafea.

ou6, rogii, cafea.
ou5, brinzi
prdj'it5.
ou6, spanac,
pegte, salatd
ou6, spanac,

de vaci, spanac, o felie de piine

cafea.
asortat6, o felie piine prijitS.
cafea.

mugchi, ieline, ro$ii.

ceai sau cafea.
pui (poate fi Si fiert), rogii, varzi
covi, telin6.
pui rece, rogii, grepfrut,

albd, mor-

IN BOLILE

INTERNE SI DE NUTRITIE

Obseroafie.' -

nu se vor consu[na sub nici o formd, zah6r, unt,

ulei, alcool;
carnea va fi numai slabS;
in timpul dietei se vor onsulna numai alimentele
indicate mai sus;
alimentele se vor consunta numai in ordinea ln
care au fost enumerate;
Dupi o pauz5
dieta se va fine numai 2 s6ptimini'
de 2-4 sbptbmini se Poate repeta'

scurte gi jocuri cu mingea.

Dintre manevrle 'de masaj s execute frimintatul in cutd
al tesutului gr5sos de pe abdomen.
Intlrirea generald a organismului este necesare pe mdsurd
cle are loc sciderea in gneutate. Se realizeaz6 printr-o viatd
igienicS, fSrd sedentarism, prin cdlirea corpului Si prin continuarea unei activit6Ji fizice.
Medicalia se f,olosegte in scopul reducerii apetit-ului gulmanzilor sau contra constipatiei Ei pentru diurrezd. In insuficienlele glandulare, se recomandd extract de glande.
In coneluzie, se lndi,ci :
7. Alirnentalie hipocaloricd, 7 200 cal. pe zi.
2. Md,rirea consumului, caloric, prin mers, sport, gimnasti,cd'
zilni,cd. cu etercifii sintetice Jd'rd'a fi de Jorfd' (sd'ri'turi,,
cd.$d.rd.ri,
iocuri cu mingea).
3. Masaj.
4. Viafd, igienied Si actiuitate fizicd' nlni'cd, fdrd' seden'
tarism,

REEDUCAREA FUNCTIONALA
PBOGBAMUL XLII (eremple ile migctrri complexe)
Tirire :
1. firire pe abdomen, inaintind simultan cu braful gi piclorul
opus.
2. firire pe coate, mutind slmultan braful qt piciorui opus.
3. Tirire pe o latur6.
4. Tirire pe abdomen, rnutind ambele brafe deoilattr, flird aiutorul
plcioarelor.
5. gezind cu brafele pe Sold sau inflnse lnainte: firlre pe gezuti,
mutind picioruI gt bazinul de oceeagi parte inainte, apoi partea
cealaltS.
6. gezind: tirire pe gezut6, foloslnil cilciiele
Dentru tracfiune,
flexlntl din genunchi membrele inferioare.
Sd.rituri :
1. Sirituri pe loc, cu depirtarea gi aproplerea plcioa,relor, sau cu
forfecarea lor, unul inainte, celilalt inapoi.
2. Sirituri la coardtr, pe ambele picloare.
3. Din alergare ugoar6, sirituri peste obstacole mlcl.
4. Sirtturt laterale cu trecere peste lad6 sau banci.
5. Siriturtr din elan cu atingerea unul obtect suspendat
6. Sirtturl comblnate cu mlgc[ri ile brafe.
Cd.fd.rdrilo scara fied. :
1. CtrfIrare cu braful gi ptciorut opus, slmultan,. corDul apropiat
de scartr.
2. Cltilrara folosinil ambele brafe slmuttan
,l apol strItare pe un
plclor, cu schimbarea lui pe cealalti treapti.
3. cdfirare prin sEltare, mutind ambele miinr deodati gt
apoi
ambele plcioare deoilatjl
4' cittrrare Drin siltare, mutind numar picioarele dtn
treapti rn
tfeapttr pini ra ghemutre, apoi infinderea lor gr mutarea
bratelor illn ce rn ce mar sus pe scartr, pind ra rntinderea completii
a trunchlulul

2. DIABETUI.
ZAHARAT
Este o boal6 de.nutritie determinatr de o secnetie
insuficientd de insutind, substanfe produsd de insuieL r;i-d;s*L".

1:1,,*""*rs. Aparela viista ae +o_so a;;G

cuprr.

?.i"i""

r"

Insulina are rolul

pestra echitibrul
-{" giI ii ficat, i gtuaorliir:tre formarea
qi depozitarea,in mugchi
;"U fo-r-i a"

IN BOLILE INTERNE $I DE NUTRITIE

glicogen. Odati stricat acst echilibru, se produce- o tripergli9i o

cind glucoza se acumuleazi in singe 9i nu in ficat prin
;;;i;,
de glucozd este eliminat
piin
ifi*rit"i"
"tt"-surplusul
urin5.
-""6imptome1e
diabetului sint : poliuria, polidipsia qi politagia (Moga-Bruckne-r)'
consuma
Poliuria este tegat6 de glicozurie, nevoia de a
de ore'
24
in
litri
10-12
chiar
api in cantitate ttt"".-, Z-S litl,
pe
faoe
ilguiiL
uscarea
sete
de
9i
Polidipsia ; senzalia
sendispirea
a
itt cantit'ate mar' f6rl
bolnav sd consume
"pb
de
sete,
zatia
--'ry -r- _^._^^*^ ^goaa-o{.x
eotifagia ; crr toate c[ are o pofti de mincare exagerara'
bolnavul pierde zahdrul.
cantitiii mlri de alimente, pentru a inlocui
Degi cnonsumd
pierdlriie de glucozd, diabeticii scad in greutate, indeosebi
iinerii qi mai Putin adulfii.
Diabetulsepoatecomplicacu:comadiabeticd,afectiuni
riniihi sau la ietind), afecliuni cutanate (pruritul),
""".uf.""-g"
digestive ltdderea dinfilor) 9i polinewite'
Tratamentul. Combustibilul muqchiului este glucoza' Tratamentul urmaregte consumarea zahlrului i:r exces cu ajutorul
ins6 aplicate dozat, c6ci eforturile mari cerut'e de
*i!"arit"r,
spdrturi, de exemplu, pot creqte cantitatea de zah6r in singe
(r."t"ii, krestovnicov);_deci efortul nu trebuie sd
l;-2:t'ori
fie obositor pentru a evita hiperglicemia 9i coma diabeticS'
ln forme grave de diabet (insipid), efortul .este contrainaicat,- aar este lndicat in diabetul priq insuficientd pa.ncreaticd,
la caie se adaugl tratamentul cu insulinI'
de mai sus' ,progra[inind seama de toate recomandirile
muldereeducarevacuprindeexerciliicu-elementedefor!5
dar de scurtS durati ; exercitii la_ aparate sau cu
rapidd 9i de s.cu$6 durat6,
"it""a
"i
tot cu execulie
fu;il;"*fitive,
'respiiatie
care ajutd arderile.
exercifii de
i"iili;t"'
;fi;"
dozate'
Plimblri gi diverse sporturi strict
PBOGBAMULXLIII
pas'
1. Mers cu siltare pe virturi la liecare
plept'
Ia al 3-lea Pss'
2. Mers cu ghemuirea unul plclor la
ghemuit
3-4
tragl' ilupi
3. Mers normal, la ciftva paql mers
caro ro continui mergul normal'

220

REEDUCAREA

FUNCTIONALA

4. Alergare ugoa.ri cu sprinturl scurte de 5-6 m, intercalate, Si

din nou alergare ugoarE cu respira{ie ritmici.
5, Culcat pe spate: ridlcarea simultanii a trunchiului
gi a unui
picior, intins din genunchi, cu ducerea palmelor spre virful
piciorului (m$carea ile briceag) ; revenire.
6. Culcat cu fata in jos, brafele lateral: ridicarea trunchiului
in
extensie cu brafele lateral (daci nu are afecfiuni lombare).
7. Culcat inainte cu palmele in sprijin pe sol, un picior lntins
celilalt ghemuit : schimbarea picioarelor prin ugoari sirlturi.
B. Dribling cu mingea de baschet, cu bitaia pe sol la fiecare pas.
9. Dribling cu aruncarea mingii Ia cogul imaginar.
10. Stinil cu fafa la scara fixd, la un metru ilistan{E : flotiri,
amortizincl ciderea prin indoirea brafelor, apoi impinginil
in
scarii depErtarea $i desprinderea palmelor de pe Fipci.
11. Stinil cu fafa la scara fixd, pe prima treapti, apucat cu miinlle
in tlreptul pieptului:
depirtarea trunchiului inapol cu indoirea
din gold, genunchii intingl, apoi revenire la verticald. La urmitoarea execufie se schimbi priza cu o treapti mai Jos gi aga
in continuare, pini cind nu Be mai pot mengine picioarele
intinse din genunchi.
12. Mers cu rotlri tle brafe intr-un sens pi in celilalt.
13. Mers linigtitor cu respirafie.

FUNCTIONALA
7. REEDUCAREA
iN OBSTETRICA

A. SARCINA
De in'fluen{a favorabil6 a r
sarcinii beneficiazd in sPecial :
cane au Practicat sPortul' nasc.
sarcina, cit qi tauzib, iar restabi
Reeducarea va avea in ved'
de ac'estlucru, 'deosebim trei Pe
exercitiile fizice.

sapile,TFYI j::*1*"^':l: evita

i.' il p;;;i. trei runi^de
acest lucru se vor
'ii*iirr-

i."l'fi"e

ut'er. Cunosoind'

:
exercitiile care prduc pnesiuni pe uter
aHomen;
de
exencitiiie
de sfortare, care b-Iocheazetoracele ;
- .""t"iiiile
sau impingerea de greutdti ;
- ;;;;t$rtul
- siriturile
Jdrlu4tuL.

n*.r"i1iil. adoptatevor aveaaspectul9-"i:1-1ii,e.t:::ilit"l

de !ra!'e'-picioare.ei trunchi ei
d" #;;;#::"ffii$&
';pL
forfa'
de forla
@le ut
wrt
*o^iiqfi.a
Sint interzise
interzise
rnLerzr":E
Dlnr
Sint
^^^-r^*^+^
resprralla'
cu
^,, respiialia'
lonate cu
.oooao""t.

^v' ls'

b"-.i" graviUacreqtein. SleutaJe,

i:= "T11r.15
l3.;:H:;
care si
!

Ellrgrq

duce migc[ri

;;;;Gili;i

1 . --1-r\
plat)'
t"."i tratamentul.piciorului

;; i*.q":* -i".*:-llffJ' ^i"HiT:,"

rt .gravi$,1
$1
' d" l:i..*:g"A
-:":T,.1:
'ii*fr"#. f""'Ja- pi"oT"ry,'it"

-#"'i'il;tJ-.;';;j;it"'e
"l'*t'iti'

""r.
ff*"#[:

:^':Tt"*""?
,,ii
""'^,
;?-ffii";':;"ii-p'i"t'"1i.""1$i:*^'-"^:*Tf.,S3
ciractivarea
pentru
et
;iffid;i';;JF
lil"""p::tff
""f"ii.i

-f$*gile
Biirger'
de intoariere Ei gimnasticl

PROGRAMUI,

XLIV

1. Mers siltat (mers ile cocoF)'

pas'
2. Mers cu uloare fantliri la fiecare
mers pe ellciie'
apoi
normal'
mers
pe
virfuri,
3. Mers

222

REEDUCAREA FUNCTIONALA
4. Stlnil: ducerea brafetor prln lateral inapoi cu doui arculrl
gI revenire.
5. Stind: rota,rea brafelor prin lati cu aplecarea tnrnchtului
lnainte cinil brafele coboartr Ft indreptarea trunchiului odat6 cu
ducerea brafelor sus. Brafele se incrucigeazi ln rotarea lor,
sus gl Jos.
6. Stinil: ridlcarea unul braf prln lateral pini la verticali gl a
piciorulul opus; revenlre gi acelagl, cu schimbarea milnll
,i
a plclorulul.
7. gezinrl cu picloarele indoite, ttlpile pe eol: lnflnilerea 6t lnilotrea plcioarelor, menflnlnil tot timpul contactul tiilpilor cu
eolul.
8. gezind cu picloarele lnflnse, cu palmele ln sprfitn lnapoi pe
sol: extensia spatelul, cu bonbarea pleptulul inainte cu lnspl_
rafle; revenire cu explrafle.
9. gezind cu picioarele rnitorte pt sprtJtntte talptr in tarpE: rnfinderea gi lndoirea, firl a desprinde tilpile gl degetele.
10' culcat pe spate cu gambere spriJrnite pe un scaun: migciri
ale labei piclorulul ln toate sensurile.
11. Pe genunchi, cu sprijin pe palme: ridicarea simuttanE a unui
braf lnainte gl a plclorului opus inapol ; revenire pl erecufte
cu partea cealaltS.

IN OBSTETR,ICA

2. I:rtr a 3-a qi a 6-a lun6 de sarrcin[, fitul este bine prins

in peretele uterin, iar stirile nepl5cute determinate de sarcind
au dispirut, astfel cd gravida este apte de eforturi fizice mai
mari. Fh poate trece la o gimnasticd progresivS, cu avizul
medicului.
Sarcina determini o ac@ntuar a lordozei prin anteversia
bazinului gi deci deplasarca centrului de greutate spre inaint'e.
Reeducarea acestei lordoze o obtinem prin exercitii de rdsturrure a bazinului, folosind pozifiile culcat sau stind (vezi lordoza).
Se introduc proglesiv migcdrile pntru musculatura abdominald, coordonate cu rcspiratia. Se actioneaze asupra m-u$chilor iransvergi ai abdomenului, intnrcit ei ajutl 9i la exlpulzia
fdtului. Migcdrile pentru drepfii aMominali, cu ridicarca membrelor inferioare sau for{ecdri, vor fi evitat'e cici favorizeazd
eventratia. De asemenea, se impune efectuarca miqcdrilor pentru tonificara spatelui, deoarreoe exist5 tendinta la hiperlordozd.
ln continuare, pnogTamul mai contine migcdri pentru bolta
plantar6 qi cel pntru aiutarea circulafiei de fuatoarcere.
PNOGEAMUL XLV
1. Mers pe marginea externi a Iabei piciorului cu degetele flexate
sI degetul mare in extensle.
2. Mers cu genunchii sus la flecare pas.
3. Mers inapoi pe virfurlle plcloardon
4. Stinit cu spatele liplt ile lrerete: corectarea lordozei fafi ile
perete, prin retrovcrsla bazinului, contractind abdominalll 9i
feslerll slmultan.
5. Stlnd rlepirtat: lndolree laterali a trunchlului, tlucinil bratul
dln partea opus6, prln lateral sus; revenire gt la lel ln partea
opusi.
6. $ezinit cu genuncldi inilot{i ta piept: aplecarea trunchiulul
inainte, cu rltlicarea brafelor intlnse sus 9l extensia spatelui;
revenire.
?. $ezinrl: risuciri de trunchi, stinga-dreapta' cu spriiinirea palnelor pe sol in partea risuclril.
s. $ezinrl cu miinile inclefltate la spate : extensla spatelui trlginil
gl umerii inapoi, cu inspiratie; revenire cu explratie.

REEDUCAREA FUNCTTONALA
L Pe genunchi' cu sprljln pe palme : insptrafie cu umflarea abdomenului, expirafie cu sugerea abilomenulul, prin contracfia
transvergilor.
10. gednd: ghemuirea genunchllor la lriept, cuprinzinrlu-i cu bratele, expirafie gl lntinilerea picloarelor cu inspirafia
11. $ezinal: rularea unel stlcle cu tilplle, prin intinderea gl indolrea
picioarelor.
3. Intre a 6-a gi a 9-a luni
gravida suport6 mai greu efortul,

biei in piept, cpatele depirtate de corp. Apneea va fi-exersatd

mult' timp- inainte de naqtene pentru a se a'junge, dac6 este
posibil, la netiner,ea respiratiei p'lne Ia un minut.
'
Pentru faza terminala a naqtrii, femeia va folosi respiratia gi'fiit5, cu gura deschisS.

B. TAUZIA

de sarcind. F6tul a crescut,

rspire mai grcu gi are pal-

pitatii.
Intensitatea e ortului va scedea astfel ca in luna a B-a
sd se mentind numai miqcirile de respiratie necesare in timpul
travaliului, precum qi mersul in aer liber. De marre ajutor este
invdlarea respiratiei ne@sare in diferite fazn ale nagterii.
Pentru faza dilatdrii, gravida va folosi o respiratie toracici
superficiald, gifiitS, p nas sau pe guri, prin care eviti coborirea diafra'gmului gi presanea uterului.
7n faza. expulsiei, din pozifi,a obstetricali, va fuce o nespirafie rapidd, dupd care in apne va ajuta expulsia printr-o
contractie a a,bdomenului cu ridicarea capului gi ducerea bir-

21.5

1}I OBSTETRICA

primul exerciliu de abdomen :

ridicarea capului gi a umerilor antreni:rd muqchii abdogi
expirafie in timpul eforbului;
minali
- cu piciorul in afara patului, se executd flexia gi extensia gam,bei pe coapsd ;
- exercifii de respiratie diafragmatiicd.
In ziua a 4-a repetarca programului din ziua 3 3:8, addugind exercilii cu rdsuciri de trun,chi, stinga=-.dreapta, din culcat
pe spate, qi fdrd a ridica goldurile de pe pat. L6uza pdrdseqte
patul gi face o plimbare in jurul camerei.
ln ziua a 5-a. Contractia fesierilor cu retroversia bazinului,
rniEcdri de abductie-adductie cu mernbrele inferioare' executate razant cu patul. Cu picioarele indoite, tilpile Pe Pd, stringerea unei perne Cntre genunchi.
Pentm muqchii fesieni qi lomlbari, din culoat cu fata i:r jos'
ridicarea alternativd a piciorului intins din genunchi. Din
acneaqi pozitie ridicarea pieptului de pe pat.
Plim'barea prin cameri se va prelungi (dublu ca duratd)
fat6 de ziua precedenti.
In a 6-a zi. T-a,programul executat in a 5-a zi, se adaugl :
- cr:lcat cu fata in sus, gtr'emuirea arnbelor pibiloare la
piept ;

REEDUCAREA FUNCTIONALA

- $,ezind : mi$cari pentnr tonifica,rea mu$chilor spatelui.

In ziua a 7-a. Culcat pe spate cu picioarele indoite din
genunchi:
- ridicarea trunohiului cu expiratie (exercifiu de abdomen);
- gezind: rdsuciri de trunchi cu ducerea brafelor spre
partea rdsucirii ;
- $zffnd : indoir,ea trunchiului i:rainte, cu extens,ia spatelui ;
- plimbare prin camerd de 2-3 ori pe zi.
_ Dupd iegirea din spital se continud gimnastica gi la domiciliu, 15-20 minute zilnic, cu migcdri executate din stind,
alternind cu migc5rile de abdomen executate din culcat.
pRocBADIUL xLvI (pcnhu a doua strpt6Dintr ile llude)
1. $ezlnil: lnilolrea trunchlulul lateral cu qrr|Jln pe braful respectiv care se lndoalc Prln intinilerea brafului se lace mutarea
greuttrtii corpulul de partea cealaltL
2. Pe genunohl cu spriJin pe palme, pezuta pe cllclle: mutarea
greutifil corpulul pe brate, ridiclnil gezuta gi lntinrlereo unui
plcior inapoi; revenire,apoi se executtrcu celdlalt piclor.
3. Culcat pe spate: ridicarea unul plclor la verticald, intlns dtn
genuncht.
4. Mitnile pe golduri, sfinal: rldicasea unul plctor lateral ; revenlre,

la lel cu celilalt plclon

5. Stinil ileD6rtat, milnile tniloite la umerl : rtrsucirea trunchiulul
lntr-o parte cu ducerea brafelor lateral

IN OBSTETBICA
6. $ezinil pe EG&un: apleca,rea truncbiului la 45o cu extensia
sDatelul
picloare d'in genunchl'
?. gezinal lre scaun : intlnilerea ambelor
8. Mers linlltttor cu m$c5ri ile respiratie ilin mers'
PBOGBAMUL F,VU @entru siptS'mina a trela ile ltruzie)
pas'
1. Mers slltat cu rularea tllpti la fiecare
pe
golilrut
: rottrrl ale bazinului
milnile
cu
2. Stind ilelErtat,
intr-un sens qi tn celilalt.
revenire
3. Stinil: fandare lateraltr cu ducerea brafelor lateral;
cealaltll.
It relrctarea in Pa,rtea
trunchiului
4. Sttnil tleplrtat, cu brafele lntinse sus: lndoirea
palmele'
lnainte cu atlngerea solulul cu
piept pl lntin5. Culcat IDeEpate: ghemuirea ambelor Dlcloore lo
de,rea lor Prln strltare ugoaril.
6. Culcat pe o parte : ridlcarer piciorului 9l a brafulul ile dleasupra. .A,celaql,pe Dartea cealaltI.
?. Mers cu riilicarea unul genuncbl spre piept'
8. Mers lintgtttor cu resplratle rltmlcl.

8. REEDUCAREA
FUNCTTONALA
IN CHIRURGIE

IN CHIRURGIE
PROGRAMUL

1.
2.

A. MASTECTOMIA
In cazul tumorilor maligne ale sinului se intervine chirurgical. Mastectomia poate fi simpli sau radicald (Halsted).
Tratamentul chirurgical urmat de terapia cu cobalt, determind unele tulburdri cum sint : reducerrea mobilitefli umdrului
qi creqterea i:l volum a bratului in 2001sdin cazuri, prin stagnara circulatiei limfatice l,a nivelul umirului.
Tratamentul prin migcare se incepe a doua zi de la operafie, pentru a evita rdoarea umdrului. Bol:ravul igi va mobiliza singur bratul fSrd a forla. In caz cd s-au produs edeme,
se indicd ,bdi alternante pentru braf.
Specialistul intervine a 3-a zi de la operafie, la inceput
prin masaj circulator (umdr gi br,at), carre sI ajute drenar,ea, gi
masaj calmant pentru mugchiul pectoral (dacd nu a fost sectionat) Ei pentru adductorii dorsali. Cind pielea este alteratd,
in urma tratamentului cu radiatii, masajul pe acreastdzoni este
,contraindicat.
Mi cdrile active cu braful ,se fac in toate sensurile, din
stind, gezind sau culcat pe partea sdnitoasd, cu cregterea treptatd a amplitudinii, evitind forfarea care poate rupe vasele
Iimfati,ce gi deci cregterea edemelor.
iun ex,erncitiu bun pentm tonifircarea adductorilor gi tot_
_
odatd de drenaj axilar, este apropierrea brafului de torace cu
pnesiune. Acrest exercitiu se va executa per,manent pind la
ci,catrizarea o,peraliei.
Tratamentul prin migcare va fi continuat de bohrav mult
timp dupd necuperarea mobilitEfii, deoareoe existd riscul de a
se bloca umirul tra intreruperea lui.
ln eaz de paleze sau paralizii postoperatorii se indicd
electr:ostimularea.

3.
4.

5.

XLVNI

Stinitr sau gezind i,n tata oglinzii :

Balansarea brafelor pe lingi corp, inainte-inapoi din ce in ee
mai sus, fdri a forfa.
Ducerea brafelor prin lateral deasupra capului, pini se unesc,
firi
a forfa.
Miinile pe goltl : tragerea coatelor lnapoi.
Rotarea brafelor prtn fata pleptului cu incrucigarea lor deasupra capului qi revenire prin lateral cu incrucigare ios in
fafa bazinulul.
Miinile la ceafi : tragerea coatelor inapoi.

10

11

6. Miinile indolte la umeri: rotarea brafelor intr-un sens 9i in

celIIalt.
7. Ducenea brafelor prln lateral spre inapoi, intlnse ilin coate qi
cu arcuiri.
Ererci.fiii cu un obiect ugor in mind, :
8. Stinil depdrtat: trecerea mingii ilintr-o mini ln alta pe deasupra capului.

REEDUCAREA FUNCTIONALA
9. Stinil itepirtat: r[sucirea trunchlulul cu trecerea mfngil dintr-o
mlni ln alta, ln lata pieptulut.
10. Stind, mingea flnutl cu ambele mflnl: ducerea mlngii deasupra
capului, executarea s aloui arculrl gl revenire.
Exerci,fiii ln scaro |ird. :
11. Stinil cu lata la scar6: riilicarea bratelor, prtn laii cu sprlJinirea lor din treoDti in treaDti cit mai sus.
12. Stinil cu spatele la scari: ridlcarea brafelor prln lateral cit
permlte articulafla umerllor gl oprlre pe treapta respectivi.

TORACICA
B. CHIRURGIA

IN CHIRURGIE

rior in rotatie internd gi in fafa pieptului, pentru a impiedica

infundarea omoplatului in spatiul rimas liber dupi scoaterea
coastelor Sn toracopXastii).
_ Cind i se permite scularea din pat, va incepe exerciliile
de respirafie, din gezind cu control in fala oglinzii.
Mobilizarea bratului de partea operati se face treptat,
pe mdsura cicatrizdrii.
Exercifiile de respiratie vor influenfa ln egali mdsurd
inspiratia gi expirafia.
2. CHIRURGIA CARDIACA

1. CHIRURGIA PULMONARA
La interwenfii chirungicale pe pl5min s rcurge in urmEtoarele situafii :
- neoplasm pulmonar, cu lobectomie (scoaterea unui lob),
pneumonectomie (scoaterrea unui plSm'in) ;
- tuberculoza pulmonarS, cu colapsoterapie, in special
toracoplastie. Toracoplastia determini un colaps pulmonar, prin
scoatera unui numer de coaste, 5-9, ceea c reduce volurnul
pldminului bolnav.
Tratamentul preopenator. $tim cd bolravul operat va avea
nevoie se xpectorcze, de aoeea se vor efectua exercifii care s6-i
prgdteasce bnonihiile. Pozitia de bazd este pe genunchi cu
sprijin pe coate, pentru drenajul de posturd, insotit de vibrafii
9i percufii aplicate pe spate.
Tiratamentul postoperrator. Dup[ intrerventie bolnavul va
fi agezat intr-o pozitie carre si dessarce coloana vertebrald gi
sd fereascd locul operat de presiune gi durere. Aoest lucru se
realizmzd.,folosind ca sprijin mai multe prne.
Hipoventilatia este de multe ori eauza hipersecretiei bronhice, carre la rindul ei favorizeazd infectiile. Cu ajutorul tusei,
bolnavul poate sd-gi evacuze secnetiile, dar uneori el refuzd
sd tu,geascd pentru a nu-gi provoca dur.ere.
Specialistul trebuie si corectze pozifiile pe care le ia bolnavul in dorinfa de a-gi diminua durrerile, indicindu-i menfinenea capului inclinat de partea ,sinltoasi, iar membrul supe-

Dupd operatie conduita este aseminbtoare cu cea din

interventiile pe pl5mfini, in sensul c[ vom ciuta s6 pdstr6m
pozifia corectd a trunchiului, lupfnd cu pozilia antalgicd pe
care o ia tbolnavul.
Scopul neerducdrii este de a preintimpina.acumularea de
secrefii._Se va face de 2-3 ori pe zi respiratie diafragmaticd
gi _costald, contra presiunii aplicate pe toracele drept, b-10
minute, tuse gi vibratii pe tirnpul expiratiei.
,_Dupi scoaterea drenului, flnnnd seama de stanea generald
a -bolnavului, se pot efectua iniqcdri active. Aoeste miscdri se
adreseazi membr.elor inrferioare, pentru a preveni embolia qi
asupra umirului stfng.
_ La o sipt5mind de la operalie bol:ravul pirdsegte patul.
Continud exercifiile de respiralie cu accent mai rnult'pe -expiratie, iar din a zecea zi se incep gi migcdrile de trunchi (rdiuciri).
In doud s6ptdmini de Ia interwenfie, pacientul este pe
picioare gi va executa in continuar.e miqc5ri de nespirafie, de
corectarea pozitiei trunchiului gi exereifii pentru umdrul sting.

BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE

239

q'- et col" La kin6stth6ropDlo

G', CASTILLON
1?. BROUET
-e;-.ff"ctio* I', LIOT
-"
mdifiches ile I'appareil reslDir&toire, J. de kin6sl-

1. ANDRE ALBERT, La rieducazione neuromuscolare dell,emiplegico

adulto, Dditura iI Pensiero Scientifico, Roma, 1975.
2. ALBERT
A., L.&MBERT P., Plan ile traitement
des sGquelles
motrices pdriphriques par la m6thoile ile Kabat, Ann. M6d. phys.,
Paris, 1965.
3. ARLET J., MOLE J., PETIT M., Traitement physique des rhumatismes. Bases techniques, indications, Editura Masson, Paris, 1g?1.
4. ARSENI C., STANCIU M., Discopatiile vertebrale lombane, Editura
Medicald, BucureSti, 19?0.
5. ARSENI C. 9i colab., Becuperarea in afecfiunile neurologice, Rev.
Neurologie-Psihiatrie-Neurochirurgie,
Editura
USSM, Bucuregti,
7972, 6.
6. ARSENI C., CONSTANTINOVICI
Al., PANOZA Gh., Traumatismele vertebro-medulare
pi ale nervilor, Editura Medicali, Bucuregti, 1972.
?. AUGUSTE-MARIE,
ProblEmes mddicaux et soclaux de Ia malailie
de Duchenne rle Boulogne, Rev. Kin6sithdrapie, paris, 1g66, 2b.
B. BACIU Cl., Anatomia funcfional[
a aparatului locomotor, Editura
Stadion, Bucuregti, 1972.
9. BARRIE M. L., La kindsith6rapie ale la maladie de parkinson, Editura Maloine, Paris, 1970.
10. BECKER ERNA, Le traitement des scolloses et iliscopathies par
tensions isomtriques, Editura Maloine. Paris. 1g?8.
11. BERHEIDE, Lo r66ilucation lonctionnelle des membres sup6rieurs,
Rev. Kin6sith6ra,pie, Paris, 1971, 84.
12. BERLESCU ELENA, Posibilitifi
ale terapiei ocupafionale in reumatismele cronice, Congresul latin de reurnatologie, Bucuregti, 1g?6.
13. BIEDERMANN
P., Vibromassage 6lectrique, Editura Maloine, paris,
1968.
14. BIENFAIT
M., Formulaire th6rapeutique ile r66ducation fonctionnelle, editia a 2-,a, Editura Maloine, Pari6, 1g?2.
15. BOBATH 8., Anomalie des reflexes de posture dans les lsions
c6r6brales, Dditura Maloine, Pari,s, 19?3.
16. BOROVSKI
M. L., Beg:enerarea nervului gl troficitatea, Editura
MedicalS, Bucure9ti, 1954.

Paris, 1967.
2 L . 1 FJa AFIc.Gh i .l d e n e u r o l o g i e ,E,d i tu r a M e d i ca l i ,Bu cu r e g ti ,1 9 T6 .
ph^l6bites dn
Y., CHICHE 8., LEGER L', -PARIS C'' Les,
22.
--' CHAPUIS
-;;;b;es
19?8'
Paris'
2'
115,
vol'
chirurgie,
J.
de
srip6rieur,
2
tso n tr a i te m e n td a n sl 'e xe r -' 3 . CH
-;ft;AR PIN J.,L 'a sth m e b r o n ch i q u e epr,aticienne,
Editura Maloine, Paris,
tle la m6dicine
il"rnalier
1968.
L., La kin6sith6rapie dans le traitement des algies
24.
- - CHARRIERE
a 3-a, Editura Ma6son, Paris, 1965'
editia
o""iCUrales,
la mala25. CHAVANEL R., MONET J., STEVENIN P', B66duc{ion--Ae
die ile Scheuermann' Rev.'Kin6sith6rapie, Paris, 1972, 91'
Edi.
26. CORNELIU 2., DUMITRF.SCU D., TECULESCU D., SCOIiOZA'
tura MedicalS, Bucuregti, 1980.
D., La luxation cong6nitale ile la hanche' son tliagnostic
2?.
- CORTI
Proet son treitemeni avant 5 ans, Rev. de la kinesith6rapie,
vence. Cdte d'Azur, 1966.
2 8 . co I'R cH ETJ,,R e sp i r a ti o n d ya fr a g m a ti q u e r e l a xa n te ,Ed i tu r a
Maloine, Paris, 1974'
C., Evatuation de la fonction mus.
29. DANIELo L., WoRTHINGHAM
culaire, Fditura Maloine, Paris, 1973.
pleu30. DEBESSE B., Le r6le tte la r6etlucation respiratoire alans les
r6sies puruientes, Vie Mddicale, Paris, iulie' 1970'
3
EBR U N N ER H .,L 'e xa m e n d e l a m a r ch e so u sd i ff6 r e n te sco n d i .
-uorrs.
--'1 .D
Actualit6es M6d. chirur. Pied, Editura Masson, Paris, 19?1.
in. timpul
cardiorespirator
32. DEMETER A., Soticitarea aparatului
prin contric{ii
izometrice, Rev' Culturd Fizici
antrenamentului
gi Sport, Bucuregti, 1963' 4.
Editura Sta33. DEMETER A., Fiziologia educatiel fizice 9i slnrtului,
dion, Bucure$ti, 1970.
piciorului' Edi34. DENISCHI A., MEDREA O., POPOVICI N', Bolile
tura Medicatrd, Bucuregti, 1964.
A., DINULESCU I., ANTON',ESCU D:' NIqUL-PSCU R'',
35.
-fvfenfN
-- DENISCHI
f., drtroptastia protetic[ ln tratamenful fracturilor recente, Rev. Chirurgia, Editura USSM, Bucure;ti, 1974,4'
3 6 .D EN ISC H IA.,AN To N EScu D .,Go n a r tr o za ,Ed i tu r a M e d i ca l a '
Bucuregti, 19?7.
3 ? .D IAC ON ESC U N .,VEL EAN U C .,KL EPP'H 'J',C o l o a n a ve r te b r a l l '
Editura Medicald, Bucuregti, 1977.

284

BIBLIOGRAFIE

38. DICKE M., SCHLIACK

M., WOLFF A et col., ih6rapie manuelle
des zones rflexes ilu tisuu conjonctif, Editura Maloine, parls,
t972.
pour hernie iliscale op6r6, Rev.
39. DORMOY J. P., Ktn6sith6raple
kin6sith6rapie, Paris, 1973, 106.
40. DRAGAN I., Elemente de investigafie ln medlclna sportivtr, Edltura
Stadion, Bucuregti, 1974.
41. DUCHESNE L., MUSSEN M., La r6adaptation fonctionnelle du parapl6gique, Editura Maloine, Paris, 1972.
42. DUCROQUET CH., La marche et les boiteries, Editura Masson,
Paris, 1965.
43. DUMITRU
C. GH., DRAGANOVICI
M., KARASSI
A., SAVA
SMARANDA., SBENGHE S., Date moderne cu privlre la mobiltzarea precoce ln infarctul mlocardic acut, Rev. Medicina internd,
Editura USSM, Bucuregti, LnB,2E.
44. DUPIRE G., L'6quilibre et Ia r66ducation i la marche des parapl6giques, Rev. kindsith6rapie, Peris, 1973, 102.
45. DUPUIS M., La r66ilucation fonctionnelle
dans la maladle ile
Parkinson non op6r6 en p6rioile rl'6tat, Rev. kinsith6rapie, Paris,
1973, 102.
46. ESPUNA G., Bases essentielles ile la r66ducatlon resplratoire, Rev.
kindsith6rapie, Paris, 19?4, 113.
47. FoDoR o., Tratat elementar ile medicini interni, Editura Dacia,
Cluj, 1972.
48. FO-URNIER J., La miopatie Duchenne, Rev. kin6sith6rapie, paris,
L97t, 79.
49. GAUTHIER G., Pied-bot-varus 6quin cong6nital, Rev. kin6sith6rapie, Paris, 1973, 109.
50. GERA-RD.Y., SEGAL PH., BEDOUCHE S., LEFORT G., Traitement
des fractures du rachis cervical et ilu iachts eorslohbairJ
avec
complication neurologlques, J. de Chirurgie, paris, vol tti, iSlZ, +.
51. G-UTTMAIi L., !a rddrlucatlon des parapl6giques traumatiques par
le travail et le sport, Rev. presse mddic"le, Editura -Masron,
Pa r is , 1964, 18.
52. H4Egpry
D., Ponorama de la pr6parafion i l,accouchement, Rev.
kin6sith6rarpie,
Paris, lg7L, gE.
53. HAMONET
Cl., HEULEU
J. N., B66ducation tonctionnelle
et
r6ailaptation, edifia a 2-a, Editura Mpsson, paris, 1g?g.
54. H-ARACU$_STf B{HU
r., Vr^ArCU R., ROSENTHAL E., VAGAU_
NE.SCU G., RENTASCH ST. La gymnastique m6ilicaie dans le
traitement
ile la ca,lillopathie
ischdmlque douloureuse, Al 2_lea
Congres eurqpean de medicin6 sportivE, Bucuregti, lg6g.
55. HELD J. P., La r66ilucation de l,hGmiplegique adulte, Rev. Cu
Praticien, Editura J. B. Baillidre, paris, vol. XIII, 1968, 5.
56. HELD J. P., PIERROT-DESEILLIGNY
8., B66ducation motrice dee
affections neurologiques, Editura J. B. Baillidre, paris, 196g.

236

BIBLIOGRAFIE

ilu trglB" Bdsultat

5?. HERBERT J' J., GRELLAT P', CHEVILLARD
cons6luratlons
les
dans
tement des co*a"tfrro"sis^-"oiil'o-+"tenates
Lyon ChirurB'
bassln'
tlu
Fequuiuratton
fitrft""il"icttr"i--par

Bucuregti, 1966.
copilulut mic' Editura
62. IONESCiI A., Cultura fizic6 a mamei 9t
CNEFS, Bucure$ti' 1964.
TTAIEl., BABIN S., STEIMETZ A., SCHWIN-GT E''
63.
*-' JACQEMAIRE
--t-em-ent
Paris'
ctrirurgidue-AeJ i"aciore,s bimal6olatres, J. de Chirur.
1978,vol. 115, 5.
1971'
64. JAMES J. I. P., La scollose, Editura Masson, Paris'
o S .JAR N IER M .,L a to i l e tte b r o n ch l q u e ,R e v.ki n d si th 6 r a p i e 'Pa r i s'
L972,92.
6 6 .KAR ASSIA.,In fa r ctu l m l o ca 'r d i ca cu t'Ed i tu r a M e d i ca l a 'Bu cu regti, 19?4.
6?.KNoTTM.,vossD',Facllltation-neur.o.musculalreproprioceptive'
-" Kabat, editia a 2-a' Editura Masson'
6t tecn"iqll".-a"
iinCt""s
Paris, 1977.
Maloine'
W', Gvmnastique ilu rhumatlsant' Editura
68. KOHLRAUSCH

1970.
scientifl'
uexpantion
?6. MAIGNE R., Les manipulatlons vert6brales,
que fran9aise, Paris, 1960.
??.MARCHANDJ.,M6thoilesiler66ducationdesm6nlgcectomie-spra" ^'t.i;;;;;'rnoriiiJr"--st"JJ."o"
Rev. kin6si-

d'Arc de Montreal,

th6raPie, Paris, 1972' 96.

236

BIBLIOGRAFIE

78. MARETSIS
M., Becuperarea postoperatorie in herniile ile itisc,
Rev. Nourologia-Psihiatrla-Neurochirurgia,
Editura USSM, Bucure9ti, 1972, 6.
79. MARTEIL, Orthop6ilie et ergoth6rapie dans la r66ducation du miopathie Duchenne de Boulogne, ir l'6volution rapide, Rev. kin6_
sith6napie, Paris, 1974, 113.
80. MARTINAT
M. P., La gymnastique respiratoire, Editura G. Doine,
Paris, 1961.
81. MEDT_CI M. G., Traitement de l,Gpiphysite Scheuermann, Rev. kin6_
sith6ralpie, Paris, 1921, 82.
82. MESSERLI M. P. Les diemensions de la r66tlucation des h6mipl6giques, Rev. kin6sith6rapie, paris, lg?1, 96.
83. MINAIRE P. Pa'rapl6gie et tetrapl6gie. Guitle pratique rte la r6riilucation, Editura Masson, paris, 1g?g.
84. MONET J., Grands princips de base de la gymnastique ilyaphrag_
matiques, Rev. kinesith6rapie, paris, 1frt2, 92.
85. MORON J. Guide pratiques ites ob6sit6s, Editura Maloine, paris,
1968.
86. NAF,AKAS A., Les l6sions nerveuses et leurs s6rluelles, Rev. kin6sith6rapie, Paris, 19?1, 85.
87. OL_LIER M., Techniques des plitres et corsets des scolioses, Editura
Masson, Paris, 19?0.
BB. ORFANU N., Rolul imobilizirii
articulare in aparat ghipsat, in
producerea redorilor
gi anchilozelor fibroase posstraumitice
la
om, Rev. Chirurgia, Editura USSM, Bucuregti, Lg7Z,S.
89. ORFANU N. Rolul nozifiei de imobilizare articulari
in producerea
redorilor articul,are posttraumatice la om, Rev. Chirurgia, Fdi_
tura USSM, Bucurepti, 19T8, b.
90. PENINOU G. SALZA.RD J. C., E66rlucation de la colonne lombaire,
Rev. kin6sith6rapie, Paris, 19?8, 102.
91. PIRET S., BFZIERS M., La coordination motrice. Aspect m6canique
de I'organisatlon psycho-motrice
de I'homme, Editura Masson.
Paris, 1971.
92. PIVETTA S., La gymnastique corrective dans Ie traitement de la
scoliose, Rev. kin6sith6rapie, paris, 1g?2, g2.
93. POULIQUEN E., La luxation cong6nitale de la hanche, son d6pistage, son traitement d6s la naissance, Rev. du praticien. Ediiura
J. B. Baillidre, Paris, 1958,vol. VIII, l?.
94. RADU C., Actul chirurgical in sciatica spondilartrozei, Rev. Chirurgia, Editura USSM, Bucuregti, L974, E.
95. REYNDERS R., La r6cup6ration fonctionnelle
tle la main, Rev.
kin6sith6ra,pie, Paris, 1972, 95.
96. RIEUNAU G. et col., Manuel de traumatologie, editia a B-a, Editura, M,asson, Paris, 1976.
97. ROBANF.SCU N., Beeducares neuromotorie, Editura Medicald. Bucureqti, 196,8.-,
98. ROBANESCU- N.,' B,eadaptarea copilului haniticapat fizic, Editura
.'Med ic ald, Buc ur e9t i, r l976.

BIBLIOGRAFIE

t87

99. ROCHER CH., B66ilucetion psychomotrice, Editura Masson, Porls,

1964.
gvm100. ROSETHAL I., PINTEA P., RENTSCH St., Efficience de la
nastique dan6 Ie traiterrent de l'ob6sit6, Al 2-lea Congres europcnn
Bucuregti, 1969.
de medicind sportivS,
-Extension
continue et sclatique discale, Rev. Prcsse
101. ROUqUES L.,
rn6riicale, Editura Masson, Paris, 1962, 15.
J., Etirenrent du rachis et refoulo.
102. RoUvBS J. c., PERPIGNAN
ment des gibositds, Editura Maloine, Paris' 1972.
r)r/
STCHtrRE R.'
R.. G
GARNIER PH,, R,66IIUCAtiONdO
SICHERE
u I
CAMILLE., Dlvrrur!!
L.nrvll!!D.r
103. ROY
'AMiI.T,I':
locomoteur, Editura Masson, Paris' 19?2'
I'appareil
B', Pa,rapl6gies traumatiques' Rev' du PraJ., sorrY
ro+. saeAtIER
ticien, Editura J. B. Baillidre, Paris, 1971' 25'
i^ r66ttucation respiratoire en pneumologie m6dicale'
10b. SASS-E||,
Rev. kin6sith6rapie, Paris, 1973' 105'
o"
R. GrU-RGIU I',-luoL.-DovAN
STMIoNESCU A.; StAwriscu
106.
-'-'-F;;ibtiitati
* timite in chirursra scoliozelor idiopatice Juvcnlle'
Rev. Chirurdia, Editura USSM, BucureSti, 1973,7'
niuscle qriatlriceps et pathologie artl107. sIMoN M. M-., coopeour,
culaire du genou, Rev. kin6sithdrapie, Paris, 1973, 109'-J., Abrg6 tle Rhumatologle'
cr-eustRE
108. SIMoN r-.' eLorMAN.r.,
Editura Masson, Paris, 1975.
V., ia- r-eaaaptation _fonctionnelle iles cartliaques' Al
109. SMODAVKA
2-lea Congru. eniop""tt de medicind spontivE' Bucure$ti' .1960'
Rev' kin6si110. SOHIER R.. La f.i-"CtitftC""pie tles coxarthroslques'
th6rapie, Paris, 1966, 25.
1970.
ff f. SOUCffeifO ptt. p., ni6tfto6e M6zi0res, Editura Maloine,-Paris'
p., wircHnr.
ct., Le traitement orthopdtllque ile lo
iii. stecr.reRA
scollose, Rev' kin6sithdrapie, Paris' 1971' 80-'
M.' bhid practic de reumatologie' Editura
r., storcnscu
113. SibIA
Medicald, Bucure$ti. 1975.
114.
$r., Io-wilScu BLAJA vIcroRIA, MoANGA M'' cllSuTEANU
'ni'ca
Bucureqtl,
9i traianientul bolilor reumatice, Editura Medicald,
lg77.
J.. Les manipulations dans le traitement 6es lomffS. 11ffeina.-MlEc

balgies, Rev. kin6sith6rapie, Faris, 1960' 71.

116.TREMOLIEF,ESJ., Ob6zit6,c.c.P. Edition, Faris, 19?0'
Fl. $i col., Metlicina culturii fizice, Editura Mediealil,
iii. uiuneNu
Bucuregti, 1965.
118. VANDEfiVanf. K., Analise des mouvements du corps humalne.
Editura Maloine, Paris, 1974.
prln hernlo
119. VASILBSCU TR., cultura fizlci meilicatI ln sclatica
rte ilisc, Caiet documentar de balneologie, Bucureqti, 1964' 3-4'
a genunchlulul
120. VENERADO A., SILVIJ S., Reeduoarea funcfionali
atletului operat de menisc, Al 2-lea Congres european de medlBucure$ti, 1969,
cind sportivd,
-r.,
periferice, Editura Medicaltl,
E., Arteriopatiile
RpprnEI
121. VICIU

t8e

CUPRINS

CUPRINS

87
a7
0?

17. Fractur6 de calcaneu

18. Fractura metatarso-falangiane .
19. Fnactura coloanei vertebrale
MUSCULO.LIGAMEI\ITABE
B. TBAIIMATISMELE
' 1. Luxafiile
2. Entonsele
3. Ruptura de menisc
4. Ruptura de tendon
5. Rlptura de mugchl
CUVINT INAINTE
1. GENERALITATI

A. MODUL $r LOCUL DE DESFA$URARE A $EDTNTELOR DE

REEDUOARE FUNCTIONALA .
B. MIJIOACELE REEDUCARII FIINCTIONALE
1. Migcarea
2. Masajul

7
11
11
t9
2L
22

3. Hidro pi electroterapia
4 Posturile
C. EXAIVIINAREA BOLNAVI'LUI

23
g4

D. MERSUL

38
40
E. PREHENSII'NEA
Mijloacele de reeducare a mtinii 2. BEEDUCABEA

FUNCTTONALa

rr

Ergoterapia .
IB.AUMATOT/OGTE

A. FRACTURILE
1. GeneralitAfi
2. Fractura cleviculei
3. Fracturd de omoplat
4. FracturE de hurnerus
5. Fractura c.otului
6. Fracturi de antebrat
7. Fractura articulattei mtintl .
8. Fracture oeselor miinil 9t a degetelor .
9. Fracturi de bazin
10. Fracturd de cotil
11. FracturA de col leorrural
12. Fracturd de diafizd femurali
13. Fractur6 de rotul5
[4 Fractuid ae piatoii uuiar
15. Fracturi de gambi .
16. Ftactura maleolelor . .

43
45
48
48
48
50
51
52
53
54
55
A
$g!
56
56
58
60
61
64
65

?l
?l
74
7l
77
11
79
7S
70
83
8?
88
90

3. BEEDUCABEA FUNCTIONALA TN ORTOPEDIE

A. CHIRURGIA

ORTOPEDICA

1. Artroplastia
2. Luxatia congenltaill de gold
3. Piciorul strirnb-varus-ecvln congenital ,
plat
4. Piciorul
5, Hallux valgus
6. Amputafiile

B. DEVIATII
1.
2.
3.
4.
5.

s2
98
93
00
108
100
112

ALE COLOANEI VERTE.BRALE .

Generalit5fi
Scoliozele
Cifozele
Epifizita Scheuermann
Lordozele

4. REEDUCABEA FUNCTIONALA

116

D{ NET]ROI,OGIE .

A. METODE DE REEDUCARE NEURO-MOTORII .

B. AFECTIUNI AIJE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL .
1.
2.
3.
4,
5.
6,

Hemiplegia
Bilantul
functional al hemiplegicllor
Paraplegia
Boala Parkinson
Infirmi
motori centrall (IMC) .
Scleroza ln pldci Leuconevraxita

161

C. AFECTIUNILE NERVILOR PERIFE,RICI .

1. Paralizllle
2. Miopatla
5. BEEDUCABEA
A. REUMATISMUL
1. GeneralitSfl

2. Coxartroza .
3. Gonartroza

1r1

.
FUNCTIONALA
DEGENERATIV

116
121
121
139
138
143
t4?
1t0

16?
D{ EEUMATOLOGIE
.

100
100
160
161
10t

CUPRI,NS

240

L67
L67

4. Poliartrozele
5. Artrozele vertebrale
B. REUMATISMUL

L7L

INFECTIOS

reumatoida
anchilopoetice

L7L
175

VERTEBRALE
1. Periantrita scapulo-humeralS (PSH) .
2. Sindromul umdr-mind (Steinbrocker)
3. Discopatiile
4. Nevralgia sciatich .
5. Spondilolistezis

178

1. Poliartrita
2. Spondilita
C, ALGII

6. REEDUCABEA
NUTRITIE
A. BOLILE
1.
2.
3.
4.
5.
6.

FUNCTIONALA

APARATULUI

Respiratia gi mijloacele
Emfizemul pulmonar
Brongita
Brongieetazia
Astmul bronqic
Inflamatiile pleurei

IN BOLILE

178
181
183
184
190
INTERNE

RESPIRATOR
de reeducare

1. Bolile coronarelor
2. Arteritele
3. Flebitele
C. BOLI DIGESTIVE

2Ll
zlt
213

biliard

D. BOLILE DE NUTRITIE .

2r5
215
2IB'

1. Obezitatea
2. Diabetu zaherat

7. BEEDUCAREA FUNSITONALa
A. SARCINA
B. LAUZIA

trir OBSTEfBTCA .

8. REEDUCABEA FUNCTIONALA IN CHIRURGIE

A. MASTECTOMIA
B. CHIRURGIA
1. Chirurgia
2. Chirurgia
BIBLIOGRAFIE.

TORACICA
pulmonar6 .
candiacd

t92
192
L92
L94
196
L97
197
200
202
202
207
270

B. BOLILE CARDIOVASCULARE

1. Constipatia
2. Dischinezia

$I DE

221
22L
225
228
228
230
230
23L
232