Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cultivarea Ciupercilor PDF
Cultivarea Ciupercilor PDF
CRESTEREA CIUPERCILOR
COMESTIBILE
CRESTEREA CIUPERCILOR COMESTIBILE
Introducere
Capitolul 1
Cultura ciupercilor de balegar sau de strat
1.1.Descrierea ciupercilor albe, crem sau bruna Agaricus bisporus,
sinonim Psalliota hortensis (Cook ) Lange ciuperca de balegar, de
strat sau champinion
Este ciuperca de cultura cea mai raspandita in tara noastra si pe
glob, fiind cel mai mult studiata si prezentand un numar mare de
tulpini (suse). Ciuperca, indiferent de culoare, prezinta doua parti
distincte: o parte in substrat (ingropata) si o parte aeriana.
miceliu de control).
Insamantarea propriu-zisa consta in introducerea miceliului in
compost (care, dupa insamantare, se va numi substrat nutritiv).
Miceliul se marunteste cu grija, cu mana curata si se imprastie (
jumatate din cantitate ) deasupra stratului. Se cuprinde o cantitate
de compost cu mana si se intoarce, introducand miceliul in interior.
Se imprastie apoi alt strat de miceliu si se repeta operatia, dar mai
adanc, pana la fundul recipientului. Se niveleaza apoi stratul, se
taseaza usor cu o drisca de lemn si se imprastie miceliul de control.
Dupa incheierea insamantarii se acopera straturile cu hirtie tip ziar
(absorbanta), nu lucioasa, nici prea groasa si nici prea subtire. Nu se
foloseste hartie murdara, rupta sau din doua bucati. Aceasta hartie
se mentine in permanenta umeda, prin stropiri fine, zilnice sau mai
des, intotdeauna pe suprafata, efectuandu-se in acelasi timp si
tratamentele preventive cu Formalina, Mirage, Karate. Hartia se
mentine pe straturi timp de 7-8 zile, dupa care se indeparteaza si se
aplica amestecul de acoperire. Dupa insamantare si acoperire cu
hartie, in ciupercarie se mentine o curatenie stricta si se amplaseaza
termometre in aer si in substrat, pentru urmarirea temperaturii.
1.5. Acoperirea straturilor insamantate
Operatiunea de acoperire a straturilor se executa la 7-8 zile de la
insamantare. Daca se intarzie executia lucrarii peste 10 zile,
productia scade proportional cu numarul de zile intarziate. Lucrarea
se poate executa si imediat dupa insamantat, eliminandu-se
utilizarea hartiei.
Lucrarea de acoperire a straturilor insamantate se face cu un
amestec de materiale avand ca baza turba iar, in lipsa acesteia,
pamantul de telina.
1.5.a. Principalele componente ale amestecului de acoperire si
conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca
Turba (poate fi neagra sau rosie ) trebuie sa fie fibroase, sa nu
prezinte exces de umiditate (sa se prezinte ca un pamant jilav ).
Daca este prea umeda se usuca, se marunteste si se cerne
(particulele care o compun sa nu depaseasca dimensiunea de 5 mm
).
Nisipul. Se recomanda nisipul calcaros, deoarece prezinta o
capacitate mai mare de retinere a apei. Nu se foloseste singur, ci
numai in amestec cu alte materiale. Daca contine pietre mari, se
cerne.
Pamantul de telina. Se prefera pamantul din lucerniere, in care scop
se decoperteaza stratul de deasupra solului pe o adincime de 20 30
cm, marunteste si se cerne.
Piatra calcaroasa (tuful calcaros ). Se va evita, pe cat posibil,
folosirea pietrei calcaroase, preferand piatra de culoare alba, care
prezinta avantajul ca nu murdareste ciupercile cu oxizii continuti. Se
foloseste numai in amestec.
Perlitul e o roca sticloasa formata in medii acvatice. La noi se
gaseste in nordul tarii, in Maramures. Bine maruntit, poate fi inclus
in alcatuirea unui amestec de acoperire curat.
Perlit expandat sau perliflor. Este obtinut din tuf vulcanic prin tratare
termica. Prezinta granule cu diametrul de circa 3 mm, favorabile
realizarii unui suport granulat pentru producerea miceliului, cat si
pentru realizarea unui amestec de acoperire de calitate, datorita
capacitatii ridicate de retinere a apei. Se poate folosi in amestec cu
turba sau chiar singur.
Capitolul 2
CULTURA BURETILOR PLEUROTUS SPP
2.1. Importanta culturii
Buretii Pleruotus sunt tot ciuperci comestibile ca si Agaricus
sp.,apartinand, din punct de vedere sistematic, aceleeasi clase si
aceluiasi ordin; fac , insa, parte din familii si genuri diferite. Difera si
ca alcatuire exterioara, dar se aseamana in ceea ce priveste valoarea
alimentara; contin proteine, glucide, acizi organizi, aproape toate
vitaminele cunoscute, saruri minerale si altele.
Importanta cultivarii lor consta in faptul ca substantele nutritive pe
care le contin se realizeaza pe seama unor materiale cu valoare
energetica scazuta sau aproape nula.
Astfel, un amestec constand din 150 kg rumegus obtinut din esente
foioase, paie de griu sau ciocalai de porumb poate produce
aproximativ 30 kg bureti, care aduc aport in hrana omului de peste 1
kg substante proteice, ceea ce echivaleaza cu 4-5 kg carne de porc
sau vita.
Buretii Pleurotus prezinta calitati importante pentru pastrare. La
temperatura de 10^C pot fi pastrati 10 zile, tinuti in ambalaj din
polietilena. De asemenea, se preteaza la uscare, avand avantajul ca
in momentul folosirii pot resorbi apa, fara a prezenta mirosul
caracteristic al ciupercilor deshidratate,vechi.
La recoltare, buretii raman curati, fara pamant, turba sau nisip. In
schimb,la bureti nu se consuma piciorul, care este celulozic (tare ) la
maturitate.
Printre speciile noi de ciuperci comestibile introduse in cultura in tara
noastra, alaturi de Pleurotus ostreatus sau pastravul de fag si
Pleurotus florida sau buretele rosietic, se afla si Pleurotus
cornucopiae sau buretele cornet, de culoare galbena si Pleurotus
2.8.b.Inocularea butucilor
Se practica trei metode de inoculare:
prin rondea
in pana
in orificii
Metoda prin rondea detasata. La unul din capetele butucului se
detaseaza cu un fierastrau o rondea cu grosimea de 3 cm. Dupa
cantarirea butucului se calculeaza cantitatea de miceliu de 4% din
greutatea lui, din care duoa parti se pun pe capatul butucului, peste
care se fixeaza rondeaua cu 1-2 cuie. Exemplu:pentru un butuc de
salcam cu dimensiunile de :50 cm lungime, 15 cm diametru si
greutatea 10 kg se va folosi o cantitate de miceliu de 400 g, din care
270 g se pun sub rondea, iar 130g se aseaza sub butuc la incubat.
Metoda prin orificii. Orificiile se executa intercalat, de-a lungul
butucului, cu ajutorul unui burghiu, avand distanta intre ele de circa
10 cm, iar diametrul fiecaruia de 1-2 cm si adancimea de 2-3.
Se scoate rumegusul si se introduce miceliul granulat pana se umplu
orificiile. La suprafata, miceliul se protejeaza cu vata curata. De
mentionat ca, utilizand aceasta metoda nu se poate introduce in
orificii tot miceliul calculat, ramanand mai mult pentru a se pune la
uncubat sub butuc, in sant.
Metoda prin pana. De-a lungul unui butuc se fac 5-6 despicaturi in
pana, cu adancimea de 3-4 cm, in care se introduce miceliul. Peste
acesta se fixeaza pana de lemn, tot cu ajutorul unui cui.
2.8.c. Asezarea butucilor la incubat
Incubarea butucilor are loc intr-o perioada de 6 luni, intr-un sant de
incubare, in pamant.
Se alege un loc ferit de insolatie si de inundatii, unde se sapa un
santtg cu adancimea de 60 cm (mai adanc cu 10 cm fata de
lungimea butucilor), latimea de aproximativ 1 m, iar lungimea- in
functie de numarul de butuci.
Inainte de asezarea butucilor se pregateste santul astfel: se umezesc
peretii si fundul santului,daca se prezinta uscati. Se aseaza pe fundul
lui un strat de nisip jilav, in grosime de 1-2 cm, sau rumegus de
lemn, de asemenea umezit. Se presara miceliul retinut (o parte din
cel calculat), apoi se asaza butucii vertical, unul langa altul. Se are in
vedere la asezare sa nu fie spatii mari intre ei. Dupa umplere, santul
se acopera, mai intai cu un rand de scanduri asezate orizontal,
sprijinite pe marginile lui,fara spatii intre ele. Deasupra scandurilor
se realizeaza, din crengi mai groase, o coama in doau pante, peste
care se pune un strat de paie de circa 10-15 cm grosime, care se
acopera cu o folie din polietilena perforata, iar la sfarsit un strat de
pamant gros de 15-20 cm, care se inierbeaza cu gazon. Acest gazon
va fi mentinut umed,pentru ca butucii sa nu se usuce. In jurul
santului, la o distanta de 20-30 cm, se sapa rigole pentru scurgerea
apei din precipitatii.
Periodic, la interval de o luna, se verifica incubarea butucilor,
deschizandu-se cu grija un capat al santului; se ia temperatura si se
acopera imediat. Santul se deschide definitiv dupa 6 luni, in
septembrie- octombrie, cand butucii se scot si se asaza intr-o
camera de cultura, asigurand conditii de microclimat specifice
buretilor care au fost inoculati (umiditate, ventilatie, lumina ). Daca
se constata ca sunt putin cam deshidratati, se infasoara in hartie,
care se mentine tot timpul umeda, iar capatul de jos al butucului se
introduce in nisip umed. La circa 30 de zile de la scoaterea de la
incubat se poate recolta primul val de bureti, iar in cazul folosirii unei
tulpini precoce, chiar si la 15 zile (Pleurotus ostreatus-T. 421). Pe
lemnul de esenta tare cultura dureaza 3-4 ani iar pe cel de esenta
moale 1-2 ani, aparitia buretilor facandu-se primavara si toamna.
Randamentul total este de 20-30 kg bureti la 100 kg lemn inoculat.
Insamantarea cu miceliu poate fi aplicata si buturugilor pe radacini,
direct in padure. Buturugile nu trebuie sa fie putrede, li se
improspateaza taietura sau se fasoneaza astfel ca sectiunea sa fie
neteda si plana, se asaza miceliul pe sectiune, care se protejeaza
prin legare cu o folie. Impotriva insolatiei se acopera cu crengi si
frunze.
Aceasta metoda este folosita in distrugerii buturugilor,obtinand astfel
un dublu avantaj: primul recolta de bureti, iar al doilea economie
de forta de munca pentru scoaterea lor.
2.9.Conditii de microclimat dupa insamantarea ciupercilor Pleurotus
spp
2.9.a. Incubarea miceliului in substrat nutritiv incepe din a doua zi
de la insamantare, prin aparitia unui puf alb in jurul bobului de grau
sau orz, pe care este fixat miceliul. Acest proces se observa la
cultura in saci prin folia din polietilena sau la miceliul de control, pus
deasupra recipientilor.
Incubarea este perioada cuprinsa intre data insamantarii si aparitia
primelor fructificatii. In acest rastimp substratul se bricheteaza(se
intareste), se compacteaza astfel incat se poate scoate din sac sau
din lada si el isi pastreaza forma.
Substratul impanzit (alb), avand forma sacului sau a lazii in care a
fost asezat, se numeste bricheta.
Daca exista pericolul deshidratarii brichetelor (in sezonul cald) atunci
nu se indeparteaza ambalajul si cresterea si recoltarea se desfasoara
ca atare, prin orificii sau numai pe deasupra.
Incubarea poate avea loc direct in ciupercarie, sau in sistem intensiv
in 1-2 camere speciale pentru acest scop.
In perioada incubarii, temperatura in localul de cultura trebuie sa fie
mentinuta la 20-22^C pentru Pleurotus ostreatus si de 24-26^C
pentru celelalte trei specii de bureti (Pleurotus florida, Pleurotus
sajor-caju si Pleurotus cornucapiae). In esenta, acesta este una
dintre cele doua mari deosebiri dintre aceste specii.Cea de a duoa
deosebire consta in aplicarea socului termic de frig, care va fi tratat
separat.
Daca temperatura este mai redusa, incubarea intarzie si exista
pericolul aparitiei diferitelor infectii. Incubarea dureaza 15-20 zile si
este finalizata cand intreg substratul nutritiv celilozic este
compactizat si de culoare alba. In aceasta faza nu se uda, fiind una
din greselile mari care se mai practica de catre cultivatorii particulari
neinitiati; prin aceasta miceliul se distruge in totalitate.
Umiditatea relativa a aerului va fi de 75-80%, mentinuta prin
umezirea pardoselii si a peretilor. Umiditatea din substrat este
suficienta pentru cresterea miceliului.
Ventilatia este absolut obligatorie si trebuie sa asigure 6-7 schimburi
de aer pe ora la Pleurotus ostreatus si 8-10 schimburi la celelalte
specii (fiind corelata si cu temperatura). Concentratia in bioxid de
carbon (aer viciat) nu trebuie sa depaseasca 0,08% la Pleurotus
ostreatus si 0,03% la celelalte specii.
Lumina nu este necesara in aceasta faza decat pentru cutivatorul
Capitolul 3
Alte ciuperci comestibile
In ultimii ani, ca specialista in cultura ciupercilor, am fost contactata
si rugata sa dau un raspuns urmatoarelor intrebari: Cum se cultiva si
ce sunt trufele? Cum arata ciuperca parfumata? Se cultiva dirijat in
Romania Boletus edulis ? Ce este ciuperca de paie? si altele.
Pe langa tehnologiile de cultura a celor 6 specii de ciuperci
prezentate in lucrarea de fata, in tara noastra se mai cunosc doua
specii, dar care sunt mai putin cultivate si anume: Coprinus comatus
sau buretele ciuciulete si ciuperca de paie sau Stropharia rugoso
annullata.
Alaturi de acestea, deoarece in conditii de cercetare s-au obtinut
fructificatii la ciuperca parfumata Lentinus edodes, va vom prezenta
tehnologia ei de cultura, impreuna cu cea a unor ciuperci,practic,inca
neexperimentate la noi, asupra carora s-au facut documentare si
anume: Tuber spp., Pholiotia nameko, Boletus edulis si Polyporus
squamosus.
3.1. Tehnologia de cultura a ciupercii Coprinus comatus buretele
cu peruca sau buretele ciuciulete
Tehnologia de cultura a acestei ciuperci a fost introdusa in tara
noastra in anul 1981, fiind considerata o specie noua. In alte tari
precum Olanda, Franta, Germania, Japonia, India, Africa de Sus si
altele, aceasta specie se cultiva intensiv, intrand in competitie cu
Agaricus bisporus.
3.1.a. Descrierea ciupercii Coprinus comatus
Buretele ciuciulete se deosebeste prin forma sa de ciupercile cu
palarie, in acest caz palaria fiind inlocuita cu o caciula aproape
cilindrica, de 5-10 cm inaltime si 3-6 cm in diametru, lipita de picior.
Este de culoare alb-crem, prevazuta cu scuame dispuse ca niste solzi
de peste.
Piciorul este inalt de circa 15 cm si gros de 1,5-2,5 cm, de culoare
alba. La baza, la nivelul solului, este usor de indoit si prezinta o
ingrosare.
Carnea este alba si frageda in palarie si fibroasa in picior. Este
gustoasa, cu valoare alimentara ridicata, daca este consumata
inainte de maturitate. La maturitatea fiziologica, ciuperca se inmoaie
complet,lamelele devin nagre si se lichefiaza, pierzand din valoarea
comerciala.
3.1.b.Tehnologia de cultura a acestei ciuperci
Este foarte asemanatoare cu cea a ciupercii champinion sau a
ciupercii de balegar Agaricus bisporus.
Micile deosebiri constau in:
compostul necesita 4-5 intoarceri;
umiditatea compostului finalizat sa fie de 65-67%;
norma de miceliu utilizata la insamantare este de 0,6-0,7%;
dupa insamantat se acopera co o folie de polietilena in loc de hartie;
acoperirea cu amestec de acoperire se face dupa 10-15 zile de la
insamantare;
grosimea amestecului de acoperire va fi putin mai mare, de 3-4 cm;
recoltarea buretilor trebuie sa fie executata in momentul in care
caciula se afla cu marginile lipite sau apropiate de picior.
Recolta apare in 3-4 valuri, cuprizand cate 6-7 recoltari. Perioada de
groase, buturugi
prezinta o rezistenta mai ridicata la operatiile de manipulare si
transport;
este mai reziztenta la boli si daunatori;
permite o dubla folosire a materialului lemnos intrebuintat ca
substrat de nutritie (cultura de ciuperci) si apoi combustibil;
cultura poate dura 2,3 pana la 4,5 ani pe acelasi material, in functie
de esenta de lemn utilizata (pe lemn de esenta tare cultura dureaza
4-5 ani);
se preteaza la conservarea prin uscare, fara a-si pierde gustul sau
parfumul pe care il are in stare proaspata;
pentru infiintarea cuturii nu se cer investitii mari, iar cheltuielile
curente de productie sunt mai reduse decat la celelalte specii.
3.3.a.1. Descrierea ciupercii
Carpoforul este bine dezvoltat, fiind o ciuperca robusta, de marime
mijlocie- mare, avand culoarea bruna, comuna multor ciuperci din
genul respectiv, sau altor genuri apartinand familiei Pleurotaceae.
Palaria este carnoasa, cu diametrul de 6-11 cm, de forma- la inceput
convexa, apoi devine plana iar, uneori, unele exemplare prezinta
spre mijloc o concavitate nu prea adanca.
Piciorul ste inalt de 5-8 cm si cu diametrul cuprins intre 1,3-2,5 cm,
mai gros spre palarie si mai subtire spre partea inferioara. Este
prima asimetrie fata de palarie, iar spre baza este usor curbat. Are
culoarea bruna-cenusie.
Carnea pulpa este alba, compacta in palarie si cu o structura
fibros- crustoasa in picior. Are gist dulce si este parfumata, fiind
foarte apreciata in gastronomie.
3.3.a.2. Tehnologia de cultura
Pentru cultura ciupercii parfumate se aplica aceeasi thnologie ca, in
general, la toate speciile de ciuperci xilofage (ex. Pleurotus ostreatus
spp. s.a.). Tehnologia de cultura a ciupercilor xilofage cuprinde
urmatoarele etape: alegerea speciilor lingicole, pregatirea acestora,
inocularea sau insamantarea lor, incubarea, dezvoltarea carpoforilor
si recoltarea.
Lentinus edodes se dezvolta bine, dand rezultate bune pe lemnul de
stejar, fag, castan, carpen, mesteacan, plop si se recomanda si
pomii fructiferi (la defrisarea livezilor). Se va evita lemnul de salcam
si de conifere. In cazul in care lemnul se recolteaza special in
vederea formarii butucilor ca substrat de nutritie, se va tine seama
ca arborii alesi sa fie relativ tineri (15-30 ani), cand ating o anumita
grosime (diametrul de circa 15 cm). Se vor evita copacii atacati de
insecte daunatoare sau de ciuperci patogene, care pot compromite
partial sau total cultura.
Pregatirea materialului lemnos consta in fragmentarea tulpinilor in
butuci de lungimi diferite (40-50 cm sau 100-120 cm ), dupa dorinta.
Nu se decojesc. In ocoalele silvice se poate practica inocularea
trunchiurilor si buturugilor fara a fi dezradacinati. Aceasta metoda
este folosita in vederea distrugerii buturugilor, obtinand un dublu
avantaj: recolta de ciuperci si economie de manopera pentru
scoaterea lor.
Metodele de inoculare sunt cele descrise anterior: prin rondea, in
despicatura sau in pana si in oroficii cu diametrul de 5-9 mm, plasate
la distanta de 3-6 cm intre ele, alternativ.
Cantitatea de miceliu utilizata va fi de 4-5% din greutatea
butucului.Pentru a inocula butucii prevazuti cu orificii se poate utiliza
Deschiderea ciupercii
Este o ciuperca robusta, cu palaria carnoasa, cu diametrul de 3-15 si
chiar 25 cm, cu o suprafata neteda, uscata, uneori catifelata, de
culoare bruna, alb-crem si liliachiu. Culoarea depinde de
caracteristicile padurii unde creste, de sezon si de varsta ciupercii. In
padurile de mesteacan culoarea este deschisa iar bradete prezinta o
culoare mai inchisa.
Piciorul este prins central, dilatat la baza sub forma de butoias, cu
lungimea de 14-15 cm, iar diametrul de 2-6 cm.
Culoarea variaza de la alb pana la brun roscat si poate fi impodobita
cu diferite linii si pete.
Carenea este tare, la rupere isi pastreaza culoarea alba, cu miros si
gust placut de ciuperci.
3.3.e. Polyporus squamosus pastrav de nuc
Ciupercile sunt carnoase, apar izolat sau in grusuri, sunt comestibile
in stadiul tanar, spre maturitate devin tari si nu se mai pot cosuma.
Creste spontan in tara noastra, pe trunchiurile copacilor de esente
foioase (nuc), parazitand astfel lemnul si producand putregaiul alb.
Se poate intalni si pe ramuri putrede si apare din iunie pana in
septembrie.
Descrierea ciupercii
Palaria are diametrul cuprins intre 5-50 cm, grosimea pulpei 0,5-10
cm, de culoare deschisa- crem- cu solzi mari stransi, de culoare brun
roscata, care ii dau un aspect pestrit. Prezinta marginile palariei mai
mult sau mai putin subtiri, adesea indoite spre interior.
Piciorul este inalt de 4-5 cm, cu diametrul in jur de 4 cm, de culoare
crem deschis, iar spre baza, aproape negru.
Carnea este de culoare albicioasa, compacta, cu miros si gust
placut.
3.4.Materialele necesare pentru infiintarea unei mici ciupercarii
pentru ciuperca de balegar
- pentru compost: gunoi de cal, paie de grau, ipsos, uree;
- pentru amestec de acoperire:turba sau pamant de telina, nisip si
creta furajera;
- hartie;
- saci sau lazi;
- furci;
- lopeti;
- greble;
- targa;
- galeti;
- termometru;
- pompa de stropit;
- furtun pentru udat cu tije pentru pulverizare fina;
- lampa portativa de 24V;
- folie de polietilena;
- drisca din lemn;
- ventilatie cu tubulatura;
- formalina;
- pesticide (fungicid si insecticid);
- drojdie de bere;
- miceliu;
- sulfat de cupru (piatra vanata)
- apa curenta
3.5. Materiale necesare pentru infiintarea unei mici ciupercarii pentru
cultura buretilor
- 2-3 materiale celulozice pentru substrat;
- unul din amendamente;
- bazin deimbibare si fierbere;
- termometre de minima si maxima;
- galeti;
- saci sau lazi;
- ventilator cu tubulatura;
- instalatie de iluminat;
- furtun pentru udat si tija de Vermorel;
- aparat de stropit;
- folie de polietilena;
- formalina, sulfat de cupru;
- miceliu;
- unelte de lucru;
- apa curenta;
- cada pentru insamantat.
3.6. .Intoxicatii produse de ciuperci din flora spontana
Ciupercile necomestibile sunt de doua tipuri: necomestibile
inofensive si necomestibile toxice.
Ciupercile inofensive daca sunt consumate din greseala nu contribuie
la deterioarea functiilor vitale si nu au valoare alimentara.
Ciupercile toxice, in functie de toxinele pe care le contin, pot
produce intoxicatii trecatoare sau, in anumite cazuri, afecteaza unele
organe putand duce la decesul consumatorului.
Gravitatea unei intoxicatii nu depinde numai de structura chimica a
toxinelor ci si de starea de sanatate a persoanei intoxicate, de
rezistenta naturala a organismului ei, de receptivitatea unor tesuturi
si organe fata de acele toxine. O alta caracteristica este reprezentata
si perioada de incubatie a toxinelor in organism(adica timpul scrus
de la ingerarea ciupercilor toxice si pana la aparitia primelor
simptome).
In functie de acest ultim element, intoxicatiile cu ciuperci se impart
in:
- intoxicatii cu perioada scurta de incubatie
- intoxicatii cu perioada lunga de incubatie.
Ciupercile toxice sunt grupate si dupa sindromul pe care il provoaca
si care, in cele mai multe cazuri, poarta num ele principalei toxine
DICTIONAR
EXPLICAREA UNOR CUVINTE MAI PUTIN
CUNOSCUTE, INTALNITE IN LUCRARE
Absorbtie proces fiziologic de patrundere a apei, substantelor
minerale si organice, precum si a gazelor in celula.
de pe palaria ciupercilor.
Deratizare operatiune de starpire a rozatoarelor daunatoare (
soareci, sobolani), prin otravire cu substante chimice sau prin
culturi microbiene.
Dezinfectare operatiunea prin care se urmareste distrugerea
germenilor patogeni din afara organismului, in scopul
impiedicarii contaminarii.
A dilua a micsora concentratia unei solutii.
Dispersie stare de imprastiere a unei substante in particule
foarte fine, intr-un mediu solid, lichid sau gazos.
Drisca unealta manuala din lemn cu care se netezeste
tencuiala sau betonul.
Ecologie stiinta care se ocupa cu studiul interactiunii dintre
organisme si mediul lor de viata.
Emulsie amestec din doua lichide insolubile unul in celalalt.
Enzima compus organic prezent in celulele vii, care dirijeaza
prin actiuni catalitice procesele de sinteza si degradare a
substraturilor organice, cu producere si inmagazinare de
energie in organism.
Esenta denumirea generica data diferitelor specii de arbori
forestieri.
Excesiv(a) care intrece orice masura. Exagerat.
Exhaustor ventilator utilizat pentru evacuarea fortata a
aerului viciat, a suspensiilor de particule solide dintr-un spatiu
locuit sau dintr-un spatiu de cultura.
Fanta deschidere stramta, crapatura care permite
comunicarea unui spatiu inchis cu exteriorul.
Fauna totalitatea speciilor de animale dintr-o anumita
regiune, dintr-o epoca geologica.
Filtru dispozitiv, aparat sau instalatie pentru separarea
particulelor solide aflate in suspensie dintr-un fluid ( lichid sau
gazos).
Flora totalitatea plantelor dintr-o anumita regiune a globului,
dintr-un anumit mediu sau dintr-o anumita perioada geologica.
Cauta
www.profituri.ro
[Home] [Calivita] [Francize] [Web] [Comert Electronic] [Afaceri] [Afaceri Agricole] [Dictionare]
[Amway]
COPYRIGHT 2006 - Toate drepturile rezervate.