Determinarea activiti exo-poligalacturonazei

Principiul metodei
Determinarea activiti exo-poligalacturonazei se realizeaz prin urmrirea creterii puterii
reductoare a sistemului de reacie care conine pectin sau acid poligalacturonic(substrat) i
enzyme pectolitice. n urma aciunii acestor enzime asupra substratului se elibereaza molecule
de acid galacturonic , produs de reacie care mrete puterea reductoare a amesctecului enzimsubstrat. Acidul galacturonic eliberat se dozeaz iodometric n mediu slab alcalin de carbonat
de sodiu.
CHO

Excesul de iod se titreaz cu o soluie de tiosulfat de sodiu n mediu acid.

Reactivi:
-pectin sau acid poligalacturonic 1%, soluii preparate ca la metoda precedent;
-carbonat de sodiu 1M;
-acid sulfuric 2M;
-tiosulfat de sodiu 0,1N;
-amidon 1%

Modul de lucru
ntr-un flacon iodometric se pipeteaz 10 ml substrat pectin sau acid poligalacturonic
1% pn la pH 4) i 9 ml ap distilat.
Amestecul se menine la termostat la 30C timp de 10 minute, apoi se adaug 1 ml extract
enzimatic i se omogenizeaz bine. Imediat se iau 5 ml din amestec i se introduc n alt flacon
iodometric care conine 1ml carbonat de sodiu 1 ml ( proba martor, respectiv timpul zero de
aciune al enzimei). Cei 15 ml de amestec enzim substrat se pun n termostat la 30C.
Dup 15, 30 i 45 minut se iau din aceast prob cte 5ml care se introduc n flacoane
iodometrice ce conin cte 1 ml carbonat de sodiu 1 M.
Proba martor i cele trei probe prelevate dup 15, 30 i 45 minute sunt tratate astfel:

se adaug cte 5 ml soluie de iod 0,1N i se in 20 minute la temperatura camerei pentru

reacie.
Dup expirarea timpului, se adaug 2,5 ml acid sulfuric 2M, iar excesul de iod se titreaz cu
tiosulfat de sodiu, 0,1N n prezen de amidon ca indicator.
Modul de calcul
Se face diferena dintre volumul de tiosulfat de sodiu folosit pentru titrarea probei martor i
volumul de tiosulfat de sodiu folosit pentru titrarea probelor n care a acionat enzima timp de
15, 30 i respectiv 45 minute. Aceste valori corespund moleculelor de acid galacturonic eliberate
de enzim n timpul respectiv.
Pentru a urmri activitatea enzimei n timp, se realizeaz o curb n care se trece pe abscis
timpul de aciune al enzimei, iar pe ordonat diferena de volume.