Testul 19

Subiectul I: Semnele falsului material n documente

1.1 Identificai semnele falsului prin tergere i corodare. (3 puncte);
Semnele falsului prin stergere:
1)
2)
3)
4)

Subtierea hirtiei in locul razuirii sau radierii

Scamosarea hirtiei, starea dislocata a particulelor de hirtie
Lipsa luciului in zona deteriorata prin stergere
Deterioararea elementelor de protectie si ale celor tipografice, daca documentul are atare
elemente
5) Afectarea elementelor grafice invecinate
6) Prezenta unor resturi de coloranti din textul inlaturat
Semnele falsului prin corodare:
1) Zonele mate prezente pe suprafata documentului in locuirle interventiei
chimicalelor
2) Fisurile de suprafata prezente pe sectoarele influentate de chimicale
3) Petele galbele prezente pe hirtia alba si albicioase pe hirtia color
4) Deteriorarile elementelor de protectie si ale celor lipografice
5) Decolorarea partiala a unor semne grafice invecinate
6) Fragmentele textului inlaturat in cazul corodarii incomplecte a scrisului
7) Urmele de presiune lasate de instrumentul cu care s-a scris textul inlaturat.
1.2 Evideniai sarcinile examinrii prealabile a actelor suspecte de fals. (5 puncte);
In cazul cnd pe suprafaa afectat prin tergere s-a depus un nou text, acestuia i va fi
caracteristic: deosebirea coloranilor folosii i difuzia cer-nelurilor n prile laterale ale
scrisului, dar i n profunzimea hrtiei, pn la ptrunderea pe partea opus a documentului.
Textul executat din nou se va deosebi de asemenea dup caracteristicile scrisului de mn,
respectiv a mainii de scris n cazul documentelor dactilografiate, dac, firete, falsul aparine nu
autorului, ci altei persoane ce a executat textul iniial.
Depistarea caracteristicilor menionate, respectiv punerea n eviden a modificrii coninutului
iniial al documentelor prin tergere de text, n principiu, este lesne de realizat, apelndu-se la
metode specializate ale acestui gen de expertiz i, firete, la instrumentare cu care sunt dotate
instituiile de expertiz la etapa actual.
microscopul stereoscopic n lumin inciden, precum i prin transparen. n situaiile
favorabile, modalitatea la care ne referim este destul de eficient, ea asigurnd evidenierea
caracteristicilor inevitabile tergerii: scmoarea i pierderea luciului hrtiei, subierea acesteia,
alterarea elementelor de protecie i a celor tipografice, afectarea textelor nvecinate, difuzia
coloranilor n cazul substituirii textului ters cu alte inscripii.
Dac examinarea vizual nu ofer rezultate suficiente, locul alterat prin rzuire sau radiere poate
fi evideniat prin aburire cu iod sau prfuire cu grafit, folosind procedeele i tehnicile (tubul de
iod, pulverizatorul de praf, pensula) din trusele criminalistice destinate relevrii urmelor

sudoripare de mini. Suprafaa scmoat prin tergere va deveni mai intens colorat, ca urmare
a reinerii unei cantiti mai mari de substan aplicat.
La stabilirea nlturrii de text prin corodare, se va recurge la metode speciale de cercetare,
dintre care mai frecvent folosite sunt:
examinarea cu ochiul liber i la stereomcroscop;
examinarea in radiaii ultraviolete i infraroii;
depistarea elementelor caracteristice corodrii pe baza procedeelor fotografice separatoare de
culori, precum i de intensificare a contrastului imaginii.
n situaii dificile se va proceda la examinri fizice mai laborioase, in special, la metoda difuzocopiativ, la tratarea cu izotopi radioactivi, la alte metode sensibile cum ar fi, spre exemplu, cea
a microscopiei electronice, a analizei colorimetrice sau spectrografice.
O variant aparte de fals prin nlturarea textului o constituie acoperirea scrisului sau a unor
semne grafice prin haurare sau prin pete de cerneal, tu sau ali colorani.
Examinarea acestei categorii de fals are ca scop reconstituirea textului nlturat. Printre metodele
aplicate, mai efective s-au dovedit a fi metoda fotografiei separatoare de culori, examinarea n
lumin filtrat i n radiaii invizibile. Dintre mijloacele tehnice de investigare, cu un deosebit
succes se folosete convertizorul optico-electronic al radiaiilor infraroii n lumin vizibil, care,
fiind prevzut cu ecran i cu dispozitiv pentru fotografiat, face posibil nu numai observarea
direct, dar i fotografierea textului nlturat prin acoperire.
Frecvent ntlnit este i falsul prin adugire de text. El const in introducerea n textul iniial al
documentului a unor cuvinte, litere, cifre sau n refacerea prin adugirea de trsturi a unor
semne grafice.
Prin adugire de text se pot urmri scopurile ilicite de tot felul. Deseori, la aceast categorie de
fals se apeleaz in cazul tinuirii anumitor date nominale, sociale sau juridice ale personalitii,
restriciilor in spaiu i timp ale unui act oficial, majorrii sau micorrii volumului lucrrilor
efectuate, a drepturilor i obligaiilor prevzute, a bunurilor materiale i sumelor bneti livrate,
transportate, primite etc.
Adugirea de text poate fi efectuat de persoana care a redactat textul iniial al documentului sau
de alt persoan, cu acelai instrument scriptural sau cu altul, imediat dup ntocmirea
documentului sau dup un interval considerabil de timp. Textul adugit poate fi amplasat la
nceputul sau sfritul unor inscripii alfabetice sau cifrice, intre sau in prelungirea rndurilor,
prin intercalarea unor semne grafice sau cuvinte in rubricile formularelor completate.
Toate acestea determin in mod direct natura elementelor ce contribuie la detectarea falsului.
Exemplele selectate din practica instituiilor de expertiz confirm c la determinarea falsului
prin adugire de text se iau in considerare trei categorii de elemente caracteristice:

Prima o constituie indicii ordonrii scrisului, a deplasrii lui spaiale: nghesuire exagerat de
text, prescurtri incorecte, reducerea dimensiunilor semnelor grafice pentru a amplasa textul n
spaiul liber, micorarea distanei dintre semne, cuvinte sau rnduri.
A doua categorie o constituie caracteristicile grafice. In situaia n care adugirea de text s-a
efectuat de ctre o alt persoan, nu cea care a scris textul iniial al documentului, dar n cazul
unui scris dactilografiat, respectiv cu alt main, se vor semnala deosebiri grafice ale scrisului
adugit de cel precedent i urmtor.
A treia categorie se refer la elementele caracteristice determinate de nsuirile substanelor de
scris folosite la realizarea adugirilor. De regul, textul adugit se deosebete prin culoarea i
compoziia materialelor de scris.
Pentru cercetarea falsului prin adugire de text se apeleaz la examinrile optice i fotografice
consemnate anterior privind investigarea falsului prin corodare. Rezultate deosebit de eficiente
se pot obine n urma aplicrii surselor de raze invizibile filtrate (fig. 59). O metod specific de
cercetare criminalistic a genului de fals n discuie const n examinarea modului de intersectare
a trsturilor, aceasta constituind o metod specific1. Dup cum este cunoscut, in condiii
normale scrisul se execut de sus n jos i de la stnga la dreapta. O consecutivitate anumit se
respect i la ntocmirea
rechizitelor. Astfel, documentele oficiale pentru atestarea validitii se tampileaz, fiind semnate
de persoane responsabile, in caz contar nu sunt autentice. Trsturile elementelor scrisului
executat ulterior se suprapun trsturilor executate anterior, n locurile n care acestea se
intersecteaz. Schimbarea ordinei acestei succesiuni reprezint un indice al adugirii de text.
Determinarea ordinii in care se succed dou trsturi intersectate se realizeaz n baza unor
examinri riguroase prin aplicarea radiaiilor invizibile, n special a celor infraroii, precum i a
metodei fotografiei separatoare de culori.
1.3 Proiectai tipul de expertiz criminalistic ce se impune a fi dispus i formulai ntrebrile n
faa ei n sitiaia n care n litigiu exist un contract a crui rechizite (impresiune de tampil
i semntur), precum i data de ncheiere se contest a fi veridice. (7 puncte);
Specialistul criminalist va proceda la examinarea microscopic a semnturii, derulat de
examinri n radiaii ultraviolete, va apela la fotografia de umbre, de contrast i separatoare de
culori. Prezena caracteristicilor menionate in situaia unei coincidene vdite a transcripiei
semnturii in litigiu cu acea original justific atestarea falsului semnturii prin copiere.
La contrafacerea impresiunilor de tampil se folosesc diferite procedee i mijloace tehnice de
la cele mai simple (copierea cu un albu de ou fiert), pn la formarea acestora prin intermediul
calculatoarelor electronice. Si totui, potrivit datelor furnizate din practica instituiilor de
expertiz criminalistic, cele mai uzuale modaliti de falsificare a amprentelor de tampil sunt
urmtoarele:
a) crearea impresiunilor cu o tampil confecionat dup modelul celei originale;

b) copierea impresiunii de pe un act autentic i transferarea acesteia pe actul fals;

c) desenarea impresiunii autentice direct pe documentul litigios1. Descoperirea falsului
impresiunilor de tampil se bazeaz pe elemente
Desenarea impresiunilor de tampile originale pe actele false prezint anumite particulariti
specifice, cauzate de mijloacele de desenare, dintre care menionm: a) perforarea hrtiei la
centrul impresiunii circulare n urma aplicrii compasului; b) trasee dublate; c) deformri ale
grafismelor; d) grosimi exagerate ale unor elemente ale impresiunii; e) trsturi de creion, indigo
etc.
Examinarea impresiunilor de tampile se realizeaz n baza mijloacelor tehnice cu care sunt
dotate laboratoarele criminalistice. Se va proceda la o examinare stereomicroscopic, la diverse
msurri i, bineneles, la examinarea comparativ prin intermediul microscopului comparator.
Expertul deci trebuie s dispun de modele tip de comparare ale tampilei autentice, create pe
diverse acte n perioada la care se refer documentul n litigiu.
Contrafacerea segmentului impresiunii de tampil pe fotografia reiterat ncleiat se face, de
regul, prin desen i deci reprezint caracteristici tipice falsului impresiunilor de tampile la care
ne-am referit anterior.
La impresiunile de stampila se urmareste ca toate grafismele care le alcatuiesc sa fie realizate
dupa acelasi standard, observandu-se in acelasi timp existenta dezalinierilor accentuate, a
omisiunilor, a prescurtarilor, s.a.
Intrebarile:
Pu semnatura poate fi pusa intrebarea referitor la expertiza criminalistica a scrisului:
caracteristicile topografice, generale, speciale. (Vezi tema examinarea scrisului de mina).
Pu impresiunea de stamplia pot fi adresate urmat. Intrebari, si anume: daca sau folosit semne
standartizate al literelor si cifrelor din stampila, daca sunt uniforme grafismele ce constituie
textul, daca este asimetric elementele continului impresiunii stampilei, daca exista sau nu greseli
gramaticale, de denumeri, prescurtari si inghesuiri, erori in continutul si forma stemei, daca
exista deosebiri de pozitie a axelor longitudinale ale semnelor fata de linia de baza a scrisului.
Subiectul II: Particulariti tactice de organizare i desfurare a percheziiei n ncperi.
2.1 Prezentai noiunea i sarcinile percheziiei. (3 puncte);
Perchizitia actiune procesuala si de tactica criminalistica ce consta in examinarea constrinsa
a persoanelor, incaperilor, zonelor de localitati sau mijl. de transport in scopul depistarii si
ridicarii obiectelor si documentelor ce au importanta probanta pu cauza cercetata precum si a
pers. Care se eschiveaza de UP sau raspundere pu cele savirsite.
Sarciniile:
1) Descoperirea de obiecte si documente ce contin sau poarta urmele infr.
4

2) Descoperirea de obiecte si documente/ valori care au fost folosite sau au fost destinate sa
serveasca la comiterea infr.
3) Descoperirea unor obiecte, documente sau valori, produse ale infrc. Sau rezultate ale
infrc.
4) Identificarea si ridicarea bunurilor provenite din infr.
5) Descoperirea pers private nelegetim de libertate sau care se sustrag de la UP, judecata sau
executarea pedepsei
6) Descoperirea pers disparute fara veste de la domiciliu precum si a cadavrelor sau partilor
ale acestora
7) Descoperirea unor obiecte materiale detinute contrat dispozitiilor legale (stupifiante,
arme, obiecte de valoare, pretioase)
8) Descoperirea de obiecte si valori aflate in patrimoniul faptuitorului sau a partii
responsabile civilmente care fac obiectul indisponibilizarii in vederea reparatiei
prejudiciului cauzat prn infrc ori pu garantarea executarii pedepsei sub forma de amenda.
2.2 Desfurai activitile etapei de lucru a percheziiei n ncperi. (5 puncte);
Etapa de lucru a perchizitie in incaperi decurge in doua faze: faza cunoasterii generale (privire de
sinteza) si faza actiunilor in detaliu.
La faza ofiterul de UP verifica incaperea/-rile ce sunt supuse perchizitionari in scopul
descoperirii altor persoane, precizeaza datele initiale si planul eventualei perchizitii, confirma
succesiunea, metodele si procedeele de perchizitionare. Apoi, ofiterul de UP fixeaza locurile
verosimile de pastrare a obiectelor cautate, zonele suspecte, care necesita o studierea mai
detaliata, determina volumul si caracterul lucrarilor necesare pu a decide efectuarea lor cu fortele
prezente sau necesitatea de a invita suplimentar specilisti si mijloace.
Pina la inceprea examinarii in detaliu a incaperilor si obiectelor prezente ofiterul de UP ii
propune perchizitionatului iar in lipsa lui pers care in inlocuiesc de obicei un membru adult al
familiei acestuia, ca sa predea benevol obiectele sau documentele stipulate in ordonanta de
perchezitie si importante pu cauza cercetata. In cazul in care persoana respectiva a prezentat
benevol obiectele cautate si nu exista temeiuri de a presupune ca el ar mai ascunde ceva, ofiterul
de UP poate finisa perchizitia incaperii.
Faza actiunilor in detaliu prevede urmat conditii: planitatea, metodismul, succesiunea.
Cercetarea incaperilor se efectueaza dupa 2 metode: succesiva, cind pers care executa cercetarea
pornesc dintr-un punct initial, se deplaseaza treptat in directia determinata si examineaza laturile
si obiectele invecinate, trecind in mod succesiv de la unul la altul; metoda electiva urmeaza a
se verifica locurile unde pers pot ascunde anumite obiecte si documente.
Alte metode: pararela daca incaperea perchizitionata e spatioasa nu e supraincarcata cu
obiecte, reconventionala cind unul dintre participanti cerceteaza incaperea din partea stinga a
intrarii altul din partea dreapta si apoi ambii trec la cercetare centrului incaperii.
Mai include si solutionarea problemei privind relativitatea obiectelor descoperite pu actiunea
cercetata. La fel se va atrage atentia si la comportamentul animalelor si tulburarea
perchizitionatului.

Perchezitia se va efectua fara parasirea incaperii perchizitionate in caz ca e complicata sau de

lunga durata, cu intreruperi temporare pu relaxare, mincare.
Se va fotografia obiectele depistate si locul unde au fost descoperite. Pe scurt.
2.3 Estimai ansamblul de procedee i mijloace tehnico criminalistice folosite n procesul de
cutare a obiectelor ascunse n diverse medii i spaii. (7 puncte);
Se pot efectua:
Spargeri in locurile de pastrare a obiectelor, poate fi desfacut capitonajul mobilei, sau captuseala
hainei, pot fi demolati peretii in care exista ascunzatori.
Metoda compararii obiectelor sau sectoarelor omogene in urma compararii se poate descoperi o
necorespundere a dimensiunilor obiectelor sau a unor parti ale incaperii ceea ce demonstreaza in
mod indirect prezenta unei ascunzatori.
Metoda microperchezitiei cu utilzarea aparatelor optice de ex. diverse lupe, se aplica pu a
depista urme, semne obiecte minuscule necesare UP.
La fel in cazul perchizitiei tre sa fim atenti la urme de tencuiala sau de vopsea proaspata, tapete
groase, un sunet mai putin clar la loviturile pe un segment de perete decit pe alt segement, plante
ofilite in ghiveciuri pu flori, un comportament neobisnuit al animalelor, etc.
Se poate folosi vergeaua metalica cu ajutorul ei se verifica daca au fost ingropate unele obiecte
sau cadavre.
Detectorul de metale, operatorul misca in stinga si in dreapta capul magnetic al aparatului si daca
a aparut un sunet el indica locul si se cerceteaza amanuntit si se marcheaza cu jaloane pu a se
efectua sapaturile necesare.
Ca procedee tactice pot fi menionate:
a) percheziia: unor obiecte i general.
b) percheziia n grup i de o singur persoan.
c) percheziia concomitent i separat.
d) percheziia paralel i ncruciat.
e) metoda comparrii ncperilor similare.
Testul 20
Subiectul I. Microobiectele infraciunii
1

Interpretai noiunea de microobiect al infraciunii i facei o clasificare a acestora. (3

puncte);

Microobiect al infractiunii trebuie sa intelegem acele particule de materie

sau caracteristici mecanice invizibile ori slab vizibile cu ochiul liber,
putand fi cercetate numai prin folosirea metodelor microanalitice.
(formaiuni materiale cu mas foarte mic, purttoare de informaii
despre evenimentul criminal cercetat, pentru descoperirea, ridicarea i
cercetarea crora snt necesare mijloace tehnice i metode speciale Golubenco).
La acestea se refer: prul i scuamele uscate de piele uman sau
animal; fibrele de esuturi de natur vegetal sau de alt natur;
polenul i sporii de plante; particulele foarte mici de metale, minerale;
microstropii de snge, vopsea, saliv, combustibili i lubrifiani i de
produse petroliere; consecinele unei mpucturi de la distana mic;
urmele de metalizare, rmase n consecna interaciunii de contact etc.
Clasificarea:
I) modalitatea de transmitere. Aici intalnim doua categorii de microurme:
a) microurme de contact care iau nastere in toate situatiile in care doua
obiecte intra in contact, indiferent daca acestea au un caracter stabil sau dinamic.
Aceasta inseamna ca microurmele se transmit de la infractor la locul faptei si
invers (exemple: praf si particule de sticla, care iau nastere la spargerea unui
geam; praf si particule de metal, care se produc in momentul taierii unor obiecte
metalice; striatii foarte mici prezente pe un obiect solid; prafuri profesionale etc);
b) microurme transmise unilateral, din categoria carora fac parte cele
transmise catre obiecte sau persoane, provenind din atmosfera impurificata,
precum si ca rezultat al activitatilor desfaturate de infractori la locul faptei.

II) clasificarea criminalistica a microurmelor, in raport de care sunt cunoscute:

a)microurme ale omului: particule de fire de par, pete de sange, fragmente
de piele, cantitati mici de secretie organica etc;
b)microurme animale, in categoria carora intra atat cele enumerate mai sus
- insa de provenienta animala - cat si particule de pene, solzi de peste,
microorganisme animale, etc;
c)microurme vegetale: particule de alge, licheni, ciuperci, muschi, flori,
fructe, seminte etc;
d)microurme ale obiectelor: particule de sticla, vopsea, lac sau coloranti,
resturi de lubrefianti, pulbere arsa si nearsa provenind de la o tragere cu arma de
foc etc;
7

Demonstrai importana criminalistic a microobiectelor infraciunii. (5 puncte);

Prin examinarea microobiectelor se pot stabili: modul cum infractorul a patruns in campul
infractiunii; actiunile pe care le-a desfasurat si succesiunea acestora; instrumentele pe care le-a folosit
si deprinderile in manuirea lor; identificarea instrumentelor si a infractorului, etc.
Importanta lor in practica consta in aceea ca snt surse de informaie cu privire la circumstanele
semnificative ale evenimentului investigat, ajutnd la descoperirea infraciunii i identificarea
fptuitorului. Infractorul interacioneaz cu obiectele la locul faptei, drept consecin pe obiectele
mediului unde s-a produs infrac- iunea vor fi transferate microparticule de la subiectul infraciunii.
Totodat, prin aceleai contacte pe fptuitor rmn microparticule preluate de la locul infraciunii.
Valoarea de identificare a microurmelor este mai redusa, deoarece ele pot contribui doar la
determinarea grupei, a provenientei vegetale, animale sau minerale, la restrangerea sferei de obiecte
sau persoane de la care provin. Ele sunt cercetate deoarece mijloacele moderne de examinare, aflate
in dotarea laboratoarelor, permit, in anumite conditii, sa contribuie la identificarea obiectului,
fiintelor vii (oameni, animale) sau a plantelor de la care provin.
Fiind in esen resturi de materie, microurmele prezint interes prin faptul c servesc la
elucidarea multiplelor probleme referitoare la svrirea faptei, uneori ajungnd pn la
determinarea persoanelor participante.
Fibrele de esturi, denumite i microurme de mbrcminte, pot aprea pe mbrcmintea i
corpul victimei i a agresorului, pe uneltele utilizate, pe proeminenele ascuite ale
obiectelor- obstacole depite de fptuitor, pe piesele i agregatele mijloacelor de transport sau
de producie.
Referitor la descoperirea, fixarea i ridicarea microurmelor de mbrcminte, in
teoria criminalistic s-au argumentat dou modaliti. Conform primei, organul de urmrire
penala, cu concursul specialistului criminalist, efectueaz operaiuni de cutare, constatare i
recoltare direct a fibrelor de mbrcminte de pe obiectele ce constituie ambiana locului faptei,
folosind mijloacele tehnice din trusele i laboratoarele mobile criminalistice. n acest scop,
se recomand aplicarea mijloacelor tehnice de detectare, n special a celor optice (lupa,
microscopul), de iluminare (surse de lumin dirijat, de radiaii infraroii i ultraviolete), de
fixare (descriere, schiare i macrofotografiere), de recoltare (aspiratorul portabil, penseta, foliile
adezive). Aceasta modalitate, sub aspect procesual evident vulnerabil, este frecvent practicata,
fapt ce se explic prin nzuina de a evita riscurile unei insuficiente descoperiri, pierderi sau
distrugeri de urme.
1.3.Indicai tipul expertizei microobiectelor i formulai ntrebrile n faa ei. (7 puncte);
Tipul: Expertiza criminalistica si anume expertiza traseologica.
Intrebari: de unde pot fi ridicate microobictele si anume de pe imbracaminte fibre ale
imbracamintelor, polenul i sporii de plante; particulele foarte mici de metale,
minerale; microstropii de snge, vopsea, saliv, combustibili i lubrifiani i de
produse petroliere; consecinele unei mpucturi de la distana mic; urmele
de metalizare, rmase n consecna interaciunii de contact etc.
Ce procedee pot fi folosite pu ridicarea lor - Astfel, pentru pulberile metalice
se folosescmagneti, iar pentru cele provenite de la particulele de vopsea,
8

lemn, textile etc. se folosescmicroaspiratoarele. Microurmele vor fi depuse in

pliculete sau coli de hartie de bunacalitate, iar pentru pulberile metalice se
folosesc benzile edezive, ce vor fi introduse in plicurietichetate. Microurmele
aflate pe suprafetele netede se ridica cu benzi adezive, iar pt.
suprafeteporoase se folosesc instrumente ascutite, concomitent cu marirea
acestora cu ajutorul lupei.
Este posibil ridicarea lor se folosesc ambalaje speciale.
Subiectul II. Procedeele tactice aplicate la audierea prii vtmate.
2.1. Definii noiunea i clasificai procedeele tactice aplicate la audierea prii
vtmate. (3 puncte);
2.2. Analizai etapele procesului de audiere a prii vtmate i indicai procedeele
folosite la animarea memoriei acestuia. (5 puncte);
2.3. Proiectai planul de pregtie pentru audierea prii vtmate. (7 puncte)
Testul 21
Subiectul I. Urmele mijloacelor de transport
1

Prezentai tipurile urmelor mijloacelor de transport. (3 puncte);

Urmele lsate de mijloacele de transport din punct de vedere criminalistic, snt mprite
n patru grupe:
I. urme ce reflect partea rulant, a roilor a inelor, a roilor cu ine pe obada de lemn(crue),
snii, urme care s-au format la micare sau staionarea mijlocului de transport;
II. urme ce reflect prile proeminente a mijloacelor de transport;
III. urme de reflecie a diferitor obiecte materiale de la locul accidentului, care s-au format pe
mijlocul de transport;
IV. urme sub form de pri, detalii, particule, substane rmase la locul accidentului.
2

Analizai informaia ce trebuie inclus n procesul-verbal n situaia cercetrii la faa locului

a urmelor lsate de pneurile unui mijloc de transport. (5 puncte);

Determinai tipurile de expertize ce sunt necesare pentru stabilirea mprejurrilor

accidentului i vinoviei conductorului mijlocului de transport. Formulai ntrebrile la
care urmeaz s rspund experii n cadrul acestor expertize. (7 puncte);
Expertizele:
Expertiza criminalistica (expertiza traseologica, fotoportretice, odorologica); expertizele
medico-legale si psiho-fiziologice: (expertiza medico-legala a pers vii, cadavrelor sau ale
partilor acestora, corpurilor delicte ridicate de la cadavre), expertizele materialelor si
substantelor: expertiza sticlei, cauciucului, substantelor narcotice, lubrifiantelor pu sofer).
Intrebarile: daca existe urme ale rotilor (nr si distanta dintre roti, nr rotilor pe o osie,
latimea rotilor, etc.), daca exista microobiecte ale sticlei, metal, masa plastica, daca sunt
leziuni corporale pe corpul victimei, sau a cadavrului daca e mort de pe urma accindetului,
9

daca sunt urme de ulei, benzina, fire de par, fibre de imbracaminte, de singe, (la victima)
,daca existe urme de frinare a automobilului, daca soferul a consumat substante narcotice
sau psihotrope, daca soferul a fugit de la locul accidentului de stabilit portretul robot al
soferului, etc.
Subiectul II. Cercetarea criminalistic a omorului
2.1. Identificai elementele modelului (caracteristicii) criminalistic al infraciunii de
omor i circumstanele ce urmeaz a fi stabilite n astfel de cazuri. (3 puncte);
Elementele modelului criminalistic al infractiunii de omor sunt:
1) Date despre locul savirsirii omorului sau locul depistarii cadavrului;
Locul savirsirii omorului si locul descoperirii cadavrului nu rareori reprezintta acelasi
loc.
In cazul in care omorul e comis in incaperi si e vizitat de oameni atunci descoperirea
cadavrului e apropiata ca timp de momemntul savirsirii omorului. Iar daca faptul
descoperirii cadavrului intr-un spatiu deschis de cele mai multe ori este legat de aflarea
timp indelungat a cadavrului la locul descoperirii infractiunii de omor.
Pu omorurile savirsite in afara unor orase mari este caracterstic faptul ca ucigasul
locuieste nu departe de locul comiterii omorului.
Se cunoaste ca cadavrele dezmembrate, descoperite de obicei in afara locuintei indica
asupra savirsirii omoruli intrun spatiu locativ de catre o persoana care o cunoastea pe
victima.
Pu locul savirsirii omorului sunt caracteristice urmatoarele trasaturi:
I) Amplasarea in cadrul regiunii (in raza localitatii- in afara acesteia, in apropierea
in departarea magistralelor de transport) si cit de frecventat este de oameni
(aglomerat nefrecventat de oameni);
II) Spatiu inchis (incapere sau mijloc de transport) sau spatiu deschis;
III) Prezenta urmelor actiunilor victimei si ucigasului si ale infractiunii (confruntarii
lor).
2) ---- la timpul savirsirii infractiunii de omor;
Omorurile de viata se comit in zilele de simbata si duminica si ele nu coincid cu zilele de
sarbatoare; in zilele de lucru 30%, in zilele de sarbatori nationale 20%, in zilele de
sarbatori religioase 8%.
In intervalul de timp intre orele 20 si 24 sunt savirsite cele mai multe omoruri 38%, de
la ora 24-6 20%, de la ora 18-20- 17 %, dela ora 12 pina la ora 8- 12%.
Omorurile din strazi produse noapte sunt savirsite de obicei de pers. Tinere 16-23 ani, sau
de catre pers. In virsta de pina la 36 de ani, care sunt in stare de ebrietate si au un
comportament antisocial pronuntat.
Omorurile pe timp de noapte se comit de catre pers care se intorc acasa tirziu si care au
domiciliul nu departe de locul infractiunii. Omorul in timpul in care victima doarme se
comit de catre rudele victimei precum si de catre pers ce locuiesc cu ea.
3) --- despre victima;
Victima in cele mai dese cauze de omor e un barbat. Daca victima e o femeie, motivele
cele mai frecvente sunt pornirile sexuale si gelozia.
Exista categorii de oameni care mai des decit altii se pomenesc intr-o situatie periculoasa
si devin victime, deoarece ele au un comportament brutal provocator, care intra in
10

conflicte, certuri inclinatii spre relatii usuratice si petreceri zgomotoase, spre porniri
huliganice, persoane care consuma alcool, narcotice. Ele sunt vicitme ale omorurilor
tacute.
Alta categorie de victime sunt pers care sunt in conflict in cadrul relatiilor de familie sau
amoroase, motivele find razbunarea gelozia, inselarea etc.
Alta categorie de victime sunt pers mai putin protejate sub aspect fizic si moraladolescentii, domnisoarele, fetele copii, copii noi-nascuti, pers. In etate. Cauzele
omorului find santajul sexual, lacomi de bani, actiunile de huliganism, la cele in etatedorinta de apune mina pe averea lor sau razbunarea.
Alta categorie de victime pot fi pers in obligatiile carora intra paza ordinii publice, a
bunurilor materiale, ei find angajatii organelor de UP si a organelor speciale de
investigatie, ai serviciilor de paza, paznicii civili, incasatorii etc. Pu aceasta categorie
situatia cea mai frecventa e omorul comis in timpul contracararii actiunilor de furt al
averii sau a actiunilor de incalcarea a ordinii publice.
Alta categorie pers ce practica o activitate ilegala, care activeaza in business sau (si) se
ocupa de activitatea politica. Ucigasii atenteaza asupra vietilor aceste victime din cauza
impartirii pietelor si a sferelor de influenta, in legatura cu neindeplinirea obligatiilor
financiare si de alt gen, si a atentatelor comise din lacomie asupra averii lor. Asupra pers
politice adversarii sunt interesati de disparitia activistului politic dar totodata in urma
actiunilor comise de oameni cu retard mental.
4) --- despre modalitatile de pregatire, savirsire si camuflare a omorului;
Actiunile de pregatire a omorului sunt caractersitice studierea prealabila de catre infractor
a viitoarei victime, urmarirea victime cu scopul determinarii locului si timpului cel ai
favorabil pentru realizarea intentiei infractionale, posibile incercari prealabile de comitere
a omorului care s-a soldat cu succes. La fel ucigasul poate sa intre in contact cu viitoarea
victima. (pe scurt vezi Tratatul de metodica mai pe lung)
Actiunile legate de savirsirea nemijlocita a omorului. Pu omor e caracteristic cauzarea
leziunilor corporale de origine mecanica, mai rar cazurile de ardere, asfixiere, inecare,
racire peste masura, lipsierea de hrana si apa, aruncarea la inaltime, etc.; mutarea
cadavrlui intr-un loc dosit, acoperirea lui cu pamint, frunze, crengi etc., inecare,
ingropare, desfigurarea fetei, cauzarea multiplelor deteriorari ale diverselor parti ale
corpului, etc. (pe scurt)
Actiunile privind tainuirea omorului: lichidarea sau camuflarea cadavrului sau a partilor
acestora, transportarea lui de la locul omorului in alt loc, disecarea sau mutilarea
cadavrului, camuflarea instrumentelor infractiunii, a hainelor, incaltamintei ucigasului, a
obiectelor care apartin victime, stergerea urmelor de la fata locului, simularea unui suicid,
a unui accident cu deces, deces subit din motive naturale, la fel dezmembrarea cadavrului
si aruncarea parilor lui in gropi sau in containere de gunoaie, arderea lui. (pe scurt)
5) ---despre ucigas
Omorurile din motive banale se comit de catre persoanele neechilibrate, care fac abuz de
alcool si de droguri, pers cinice, inmpertinte, crude. Omorurile din motive de acaparare
pers care in viata de toate zilele pot fi caracterzate atit pozitiv si negativ.
Omorul se comite de barbati cuprins intre virsta de 18-50 de ani. De obicei, printre
ucigasi se intilnesc si oameni psihici bolnavi.
Ucigasii atipici:
I) Ucigasii platiti sunt pers degradate care sunt gata sa comita infrc pu o
recompensa oricit de mica, de ex bauturi alcoolice, stupefiante etc.
II) In serie au un nivel intelectual foarte redus, prezenta unei patologii slab
exprimate, inclinatii spre sadism. Ei mereu aleg acelas tip de victima, de
modalitati de comitere a omorului si de tainuirea a acestora.
11

III) Profesionisti Au o pregatire speciala in timpul serviciului militar sau al altui

serviciu poseda capacitati fizice si intelectuale dezvoltate cunostinte in domeniul
dreptului, in particular al criminalisticii.
6) ----despre urmele infractiunii;
De ex, pot fi observate unele incercari nereusite de incendierea a cadavrului, de parasire a
locului evenimentului prin salturi si sarituri, prin geamuri si usi deschise, urme de
amputare a organelor sexuale etc.
Urmele de singe gasite la fata locului Baltoacele de singe formeaza in cazul in care
exista scurgeri mari de singe pe parcursul unui timp mai mult sau mai putin indelungat in
ruma unor rupturi insemnate ale unor vase sangvine. Lipsa lor demonstreaza ca cadavrul
a fost dus dintr-un loc in altul. Picatura de singe cade pe o suprafata orizontala formeaza
o pata rotunda, iar cea care cade sub un unghi o pata alungita ce cade sun un unghi mic.
Daca picatura cade de la o inaltime de 20-25cm sau mai mult marginile ei devin zimtate.
De la inaltimi mai mari forma de stropi marunti.
7) ---- motivul sau scopul omorului
Omorul poate avea ca motiv teama, dorinta de razbunare, ura gelozia, pasiuni puternice,
dorinta de imbogatire, dorinta de a ascunde o fapta criminala etc.
Mai sunt intentii huliganice, interes material, in stare de afect, poate fi comis din
impredenta sau intentie.
2.2. Distingei situaiile de urmrire penal n cazul omorului i consecutivitatea
aciunilor de urmrire penal realizate la prima etap. (5 puncte);
Situatiile de UP:
1) Omorul e evident, ucigasul e retinut si identitatea lui e cunoscuta
2) A fost comis un omor tainicm fara tainuirea cadavrului, fara inscenare, descoperit imediat
dupa omor sau la scurt timp dupa omor.
3) Omorul e ascuns, savirsit nu demult, dar nu e clar mecanismul lui.
4) Un omor tainic, in ruma caruia procesul penal e pornit in legatura cu descoperirea unui
cadavru neidentificat.
5) Omorul e tainic si savirsit demult, insa doar se presupune ca este un omor, intrucit s-au
descoperit fragmente de craniu si oasecu ramasite de haine.
6) Omor tainic, insotit de dezmembrarea cadavrului pe parti si tainuirea lor.
7) Disparitia persoanei
8) Descoperirea cadavrului unui nou-nascut.
Actiunile initiale de UP:
1) Cercetarea locului faptei si examinarea exterioara a cadarului
2) Dispunerea si efectuarea constatarii sau expertizei medico-legale a cadavrului
3) Audierea martorilor oculari si a martorilor de rindul rudelor
4) Prezentarea cadavrului spre recunoastere
5) Urmarirea si retinerea ucigasului
6) Efectuarea perchizitiei corporale a banuitului
7) Audierea banuitului
8) Efectuarea perchizitiei la locul de trai si la locul de munca al pers banuite
9) Efectuarea expertizelor criminalistice ale probelor materiale descoperite in timpul
cercetarii la fata locului, retinerii si perchizitiilor.
Pe scurt doar denumite.
2.3. Estimai rolul circumstanelor negative (mprejurrilor controversate) n cazul
nscenrii unei sinucideri prin mpucare cu pistolul. (7 puncte);
12

13