Iluminismul-eseu

Iluminismul numit i Epoca Luminilor sau Epoca Raiunii este o micare

ideologic i cultural, antifeudal, desfurat n perioada pregtirii i nfptuirii
revoluiilor din sec. XVII-XIX n rile Europei, ale Americii de Nord i ale Americii de
Sud i avnd drept scop crearea unei societi raionale, prin rspndirea culturii, a
luminilor n mase. . Prin iluminism se atac fundamentele absolutismului n viaa
politic, pe cele ale dogmatismului n tiin i religie, introducndu-se o perspectiv mai
critic i sistematic.
Au existat multe i diverse curente de gndire, ns numai o serie de idei pot fi
caracterizate drept ptrunztoare i dominante. O abordare raional i tiinific a
aspectelor religioase, a problemelor de ordin social, politic i economic a promovat o
viziune secular asupra lumii i o orientare general ctre progres i perfec ionare.
Principalii promotori ai acestor concepte au fost filosofii, care au popularizat i
promulgat ideile noi pentru publicul larg. Aceti "profei" ai Iluminismului aveau o
credin n raiune care era de nezdruncinat, ei au cutat s descopere principii valabil
universale care s guverneze umanitatea, natura i societatea, i s acioneze n baza
acestora. Au atacat n diverse feluri autoritatea de ordin religios i tiin ific, dogmatismul,
intolerana, cenzura, precum i constrngerile economice i sociale . Printre
personalitatile importante ale iluminismului se numara:David Hume, John Locke, Isaac
Newton, Daniel Defoe, Jonathan Swift, in Anglia , Immanuel Kant, Friedrich von
Schiller, Gotthold Ephraim Lessing, in Germania , Denis Diderot, Montesquieu, JeanJacques Rousseau, Voltaire, in Frana , Cesare Beccaria , Francesco Mario Pagano,
in Italia , Ion Budai Deleanu, Ienchi Vcrescu, Anton Pann, Samuil Micu, Gheorghe
incai,in Romnia , Benjamin Franklin, Thomas Jefferson , Thomas Paine in SUA
Curent ideologic i cultural , iluminismul a promovat raionalismul, caracterul
laic, antireligios, anticlerical, a combatut fanatismului i a dogmele, a rspndit cultura
n popor, literatura preocupat de problemele sociale i morale; Temele i motivele
abordate sunt: monarhul luminat, contractul social, emanciparea poporului prin
cultur; Genurile i speciile predominante sunt liric, epic (povestire, nuvel, roman),
dramatic (tragedie, comedie);
In Tarile Romane, iluminismul romnesc se identific n mare msur cu coala
Ardelean i cu reverberaiile ei transcarpatine. Acest iluminism a stat n serviciul
idealului naional, la a crui fundamentare a contribuit hotrtor, prin demersul la istorie,
la istoria limbii i a poporului. Iluminismul romnesc va recurge la argumentele istorice
n favorea unor revendicri politice.
coala Ardelean a pus n micare un amplu proces de afirmare naional i
cultural a romnilor din Transilvania n a doua jumatate a secolului al XVIII-lea i la
nceputul secolului al XIX -lea. Crturarii acestui curent au adus argumente tiinifice
pentru afirmarea drepturilor romnilor din Transilvania. Activitatea lor tiinific s-a
manifestat pe mai multe planuri: istoric, lingvistic, filosofic, literar. Totodata ,acestia vin
n contact cu varianta preocupat de rolul educaiei, de rspandirea crilor, de
ntemeierea colilor publice, astfel invmntul a contribuit i el la rspndirea ideilor
iluministe. Deasemenea academiile domneti din ara Romneasc si din Moldova au
reprezentat si ele ntr-adevar un nsemnat focar de cultur al Rsritului ortodox.
O alt form de manifestare a spiritului iluminist a fost interesul pentru tiprirea
de cri. Procentul de carte laic a crescut necontenit, n dauna subiectelor religioase.Cea
mai
reprezentativ
oper realizat n
spirit iluminist este
epopeea

eroicomic iganiada de I.Budai-Deleanu.

"Tiganiada" este capodopera literara a iluminismului romanesc si reprezinta cea
mai celebra epopee din literatura romana. Ea are ca tema calatoria alegorica calatoria pe
care o face neamul tiganesc in cautarea unei forme statale .Compozitia este complexa si
se desfasoara pe patru planuri: pe planul istoric avem lupta lui Vlad Tepes si a armatei
romane impotriva turcilor,pe planul comic avem falsa lupta a tiganilor cu turcii, pe
planul mitic avem lupta dintre ingeri si demoni : ingerii il ajuta pe Vlad Tepes si peromani, demonii ii ispitesc pe tigani ca sa nu-i ajute pe romani, planul comentariului in
care autorul se preface ca o serie de savanti au studiat textul si-l explica, dar explicatiile
lor sunt complet false si comice .
Actiunea se desfasoara in Muntenia lui Vlad Tepes. Domnitorul se hotaraste sa-i
inarmeze pe tigani pentu a lupta impotriva turcilor deoarece dorea sa evite folosirea
acestora ca iscoade. Tiganii se lasa greu convinsi, mai intai avand loc un sfat care are
rolul de-ai evidentia caracterul eterogen si instabil. In schimbul intrarii in lupta Vlad
Tepes le ofera ca recompensa localitatea Spateni plasata strategic intre Barbatesti si
Inimoasa.Denumirea localitatilor este una evident parodica ea desemnand lipsa curajului
si a tragerii de inima din partea tiganilor.
Mai intai tiganii sunt supusi unor probe de curaj. Vlad Tepes si armata lui se
deghizeaza in turci fara a fi recunoscuti de tigani iar apoi pune in calea acestora carele cu
bucate. La cele doua probe tiganii esueaza dovedind lipsa curajului si o pofta de mancare
nemasurata. Odata intrati in lupta tabara tiganilor este tulburata de interventia Satanei
care o rapeste pe Romica, logodnica viteazului Parpangel. Pentru a-si regasi iubita acesta
porneste intr-o calatorie initiatica la capatul careia trebuie sa dovedeasca faptul ca este apt
de a se insura, de a-si intemeia o familie si de a conduce etnia tiganilor. Bineinteles ca
aceasta calatorie este tot parodica. Parpangel este supus unor probe astfel trece printr-o
padure vrajita si poposeste la un han care in mod miraculos se transforma dimineata intro balta cu broaste. Satana reuseste de fiecare data sa-l amageasca pe Parpangel.
Dezamagit, eroul se hotaraste sa se intoarca in tabara tiganilor.
Pe drum se intalneste cu viteazul Argineanu imbracat in armura vrajita si fac
schimb de haine. Astfel Parpangel intra in lupta impotriva turcilor. Infricosati de vederea
armurii si crezand ca este Argineanu turcii bat in retragere si toata aceasta aventura eroica
se
termina
cu
o
banala
cadere
de
pe
cal
a
lui
Parpangel.
Lesinat mai mult de frica eroul calatoreste in iad si in rai. Cand revine o regaseste pe
Romica si fac nunta. La ospatul de nunta Parpangel povesteste tuturor tiganilor cele
vazute in iad si in rai. Dupa acestea tiganii pornesc un sfat in vederea stabilirii formei de
organizare statala. Nu reusesc din cauza naravurilor innascute ale acestora. Totul se
incheie cu o dezbinare a tiganilor fiecare apucand pe o alta cale.
Mesajul iluminist consta in discutarea urmatoarelor idei:lupta pentru drepturile
omului (in discursul lui Janalau),combaterea intolerantei religioasei de pe pozitii
materialiste, critica adusa institutiile si moravurile feudale, (ca in defilarea tiganilor),
sustinerea egalitatatii in drepturi in virtutea dreptului natural, (in discursul lui
Janalau).,negarea dreptul divin feudal, (prin discursul lui Goleman), discutarea formelor
de guvernamant iluministe: republica sau monarhia luminata (in discursul lui Slobozan),
avem prototipul domnului luminat in figura lui Vlad Tepes, o conceptie materialista
exprimata in descrierea raiului tiganesc, lupta pentru libertate nationala ca afirmare a
conceptului iluminist - "poporul suveran".