DREPT CIVIL

GRILE LICENA - 2015

1. -

Dreptul civil reglementeaz:

a. raporturi patrimoniale stabilite ntre persoane fizice i/sau persoane juridice aflate
pe poziii de egalitate juridic, precum i condiia lor juridic n calitate de subieci ai
acestor raporturi.
b. raporturi patrimoniale i personal-nepatrimoniale stabilite ntre persoane fizice
i/sau persoane juridice, precum i condiia lor juridic n calitate de subieci ai
acestor raporturi.
c. raporturi patrimoniale i personal-nepatrimoniale stabilite ntre persoane fizice
i/sau persoane juridice aflate pe poziii de egalitate juridic, precum i condiia lor
juridic n calitate de subieci ai acestor raporturi.

2. -

Dreptul subiectiv, desemneaz:

a. prerogativa recunoscut unei persoane fizice de a pretinde ceva de la un alt subiect
de drept.
b. prerogativa recunoscut unei persoane fizice sau juridice de a pretinde ceva de la
un alt subiect de drept.
c. prerogativa recunoscut unei persoane juridice de a pretinde ceva de la un alt
subiect de drept.

3. -

Dreptul obiectiv, este definit ca:

a. ansamblul normelor juridice elaborate de stat n scopul desfurrii normale a vieii
n comun a oamenilor.
b. ansamblul normelor juridice constituionale elaborate de stat n scopul desfurrii
vieii n comun a oamenilor.
c. ansamblul normelor juridice publice cu scopul desfurrii normale a vieii n comun
a oamenilor.

4. -

Dreptul pozitiv, reprezint:

a. totalitatea raporturilor juridice n vigoare la un moment dat, ntr-o societate dat.
b. totalitatea normelor juridice n vigoare la un moment dat, ntr-o societate dat.
c. totalitatea raporturilor juridice n vigoare la momentul clcrii unei norme juridice.

5. -

Caracteristic dreptului civil este restabilirea dreptului civil subiectiv nclcat care const:
a. fie n identificarea prejudiciului cauzat, fie n nceperea aciunii de recuperare a
dreptului patrimonial.
b. fie n recuperarea prejudiciului cauzat, fie n ncetarea aciunii de vtmare a
dreptului patrimonial.
c. fie n repararea prejudiciului cauzat, fie n ncetarea aciunii de vtmare a dreptului
personal nepatrimonial.

6. -

Ipoteza normei juridice de drept civil reprezint:

a. partea normei care descrie mprejurrile, condiiile n prezena crora se aplic
sanciunea normei.
b. partea normei care descrie mprejurrile, condiiile n prezena crora se aplic
dispoziia normei.
c. partea normei care descrie mprejurrile, condiiile n prezena crora nu se aplic
sanciunea normei.
Page 1 of 48

7. -

Dispoziia este partea normei juridice de drept civil care:

a. prescrie conduita pe care trebuie s o aib persoana n condiiile descrise de lege i
nu poate impune svrirea unei aciuni, abinerea de la anumite aciuni sau nu
poate permite anumite aciuni.
b. prescrie conduita pe care trebuie s nu o aib persoana n condiiile de sancionare
i nu poate impune svrirea unei aciuni, abinerea de la anumite aciuni sau
poate permite anumite aciuni.
c. prescrie conduita pe care trebuie s o aib persoana n condiiile descrise de
ipotez i poate impune svrirea unei aciuni, abinerea de la anumite aciuni sau
poate permite anumite aciuni.

8. -

Sanciunea este elementul normei juridice de drept civil care:

a. precizeaz consecinele nerespectrii ipotezei, adic msurile ce pot fi luate
mpotriva celor ce au nesocotit dispoziiile din ipotez.
b. precizeaz respectarea dispoziiei, adic msurile ce pot fi luate pentru a respecta
ipoteza.
c. precizeaz consecinele nerespectrii dispoziiei, adic msurile ce pot fi luate
mpotriva celor ce au nesocotit dispoziia.

9. -

Norma juridic de drept civil este alctuit din:

a. practicaua, considerente i dispozitiv.
b. ipoteza, dispoziia i sanciunea.
c. capitol, sectiune i articol.

10. -

Principiile fundamentale ale dreptului civil sunt:

a. principiul proprietii private; principiul egalitii n faa legii civile; principiul libertii
de a dispune de bunurile sale; principiul ocrotirii i garantrii drepturilor subiective
civile; principiul bunei-credine.
b. principiul proprietii; principiul egalitii n faa legii civile; principiul libertii de a
dispune de drepturile sale; principiul ocrotirii i garantrii drepturilor obiective;
principiul bunei-credine.
c. principiul proprietii private; principiul egalitii n faa legii; principiul libertii de a
dispune de bunurile sale; principiul ocrotirii i garantrii drepturilor obiective;
principiul bunei-credine.

11. -

Sanciunea specific nclcrii normelor de drept civil este:

a. obligarea persoanei fizice responsabile, la dezdunarea acesteia pentru pierderile
suferite.
b. obligarea persoanei responsabile, la despgubirea victimei, la dezdunarea
acesteia pentru pierderile suferite i pentru beneficiul nerealizat.
c. obligarea persoanei responsabile, la despgubirea victimei, la dezdunarea
acesteia pentru pierderile suferite.

12. -

Izvoarele n sens formal ale dreptului civil sunt:

a. legea, cutumele i principiile civile ale dreptului.
b. legea, uzanele i principiile generale ale dreptului.
c. legea, uzanele i principiile dreptului civil.

13. -

Normele imperative de drept civil imperative sunt acelea care:

a. impun subiecilor de drept civil o absteniune care trebuie aplicat ntocmai i care,
sub sanciunea legii civile, exclud orice derogare.
b. impun subiecilor de drept civil o aciune care trebuie aplicat ntocmai i care, sub
sanciunea legii civile, exclud orice derogare.
Page 2 of 48

c. impun subiecilor de drept civil o aciune sau o absteniune care trebuie aplicat
ntocmai i care, sub sanciunea legii civile, exclud orice derogare.
14. -

Normele permisive de drept civil sunt acele norme juridice care:

a. nu oblig, dar interzic o anumit conduit, fr a lsa la aprecierea subiectului
alegerea unei conduite.
b. oblig i interzic debitorului o anumit conduit, ele las la aprecierea creditorului
alegerea unei conduite.
c. nici nu oblig, nici nu interzic o anumit conduit, ele las la aprecierea subiectului
alegerea unei conduite.

15. -

Normele supletive de drept civil sunt acele norme care:

a. suplinesc voina prilor ntr-un mod determinat atunci cnd acestea nu folosesc
libertatea ce le-a fost acordat.
b. nu suplinesc voina prilor atunci cnd acestea folosesc libertatea ce le-a fost
acordat.
c. nu suplinesc voina prilor ntr-un mod determinat atunci cnd acestea folosesc
libertatea ce le-a fost acordat.

16. -

Norma de ordine privat imperativ, de regul:

a. oblig prile, sub sanciunea nulitii, la respectarea ei ntocmai, cel puin n
momentul ncheierii contractului.
b. oblig prile, la respectarea ei ntocmai, cel puin n momentul ncheierii
contractului.
c. oblig prile, sub sanciunea penal, la respectarea ei ntocmai, cel puin n
momentul ncheierii contractului.

17. -

Raportul juridic civil este definit ca fiind:

a. o relaie reglementat printr-o decizie a instanei care s fie adus la ndeplinire,
prin fora de constrngere a statului.
b. o relaie social, reglementat printr-o norm juridic apt s fie adus la
ndeplinire, n cazul nerespectrii ei, prin fora de constrngere a statului.
c. o relaie social dintre persoanele juridice, reglementat de o norm juridic.

18. -

Obiectul raportului juridic civil const n:

a. aciunile la care sunt ndrituite prile ori de care acestea sunt inute s le respecte.
b. aciunile i inaciunile la care sunt ndrituite prile ori de care acestea sunt inute s
le respecte.
c. patrimoniul prilor care acestea cer sa le fie respectat.

19. -

Coninutul raportului juridic civil desemneaz:

a. totalitatea drepturilor subiective i a obligaiilor civile pe care le au prile.
b. totalitatea drepturilor obiective i a obligaiilor civile pe care le au prile.
c. totalitatea drepturilor pozitive i a obligaiilor civile pe care le au prile.

20. -

n cadrul raporturilor juridice civile ce au n coninutul lor drepturi absolute:

a. este determinat sau cunoscut numai subiectul activ, care este nsui titularul
dreptului subiectiv respectiv.
b. este nedeterminat numai subiectul activ, care este nsui titularul dreptului subiectiv
respectiv.
c. este determinat sau cunoscut numai subiectul activ, care este nsui titularul
dreptului obiectiv respectiv.

21. -

Prin capacitate civil se nelege, n sens analitic facultatea :

Page 3 of 48

a. persoanei de a dobndi i exercita drepturi i de a-i asuma i ndeplini obligaii prin

acte juridice proprii.
b. persoanei fizice de a dobndi i exercita drepturi i de a-i asuma i ndeplini
obligaii prin acte juridice proprii.
c. persoanei de a dobndi i exercita drepturi prin acte juridice proprii.
22. -

Capacitatea de folosin reprezint:

a. aptitudinea general i abstract a persoanei de a dobndi drepturi.
b. aptitudinea general i abstract a persoanei de a dobndi drepturi i de a avea
obligaii.
c. aptitudinea general a persoanei de a dobndi drepturi i de a avea obligaii.

23. -

Capacitatea de exerciiu reprezint:

a. facultatea unei persoane de a dobndi drepturile i de a-i asuma i realiza
ndatoririle prin acte juridice proprii.
b. facultatea unei persoane de a dobndi drepturile i de a-i asuma ndatoririle prin
acte juridice proprii.
c. facultatea unei persoane de a dobndi i exercita drepturile i de a-i asuma i
realiza ndatoririle prin acte juridice proprii.

24. -

Capacitatea de exerciiu a persoanei juridice reprezint aptitudinea sa:

a. de a exercita drepturile publice de a-i ndeplini obligaiile corelative, prin ncheierea
de acte juridice de ctre organele sale de conducere.
b. de a exercita drepturile civile de a-i ndeplini obligaiile corelative, prin ncheierea
de acte juridice publice.
c. de a exercita drepturile civile de a-i ndeplini obligaiile corelative, prin ncheierea
de acte juridice de ctre organele sale de conducere.

25. -

Dreptul absolut este:

a. acel drept subiectiv civil, n virtutea cruia titularul su are posibilitatea s-l exercite
singur, fr concursul altora, drept cruia i corespunde obligaia general negativ
a tuturor persoanelor de-a se abine s-i aduc vreo atingere.
b. acel drept obiectiv civil, n virtutea cruia titularul su are posibilitatea s-l exercite
cu concursul altora, drept cruia i corespunde obligaia general negativ a tuturor
persoanelor de-a se abine s-i aduc vreo atingere.
c. acel drept pozitiv civil, n virtutea cruia titularul su are posibilitatea s-l exercite cu
concursul altora, drept cruia i corespunde obligaia general negativ a tuturor
persoanelor de-a se abine s-i aduc vreo atingere.

26. -

Dreptul real (ius n re) reprezint:

a. acel drept pozitiv n temeiul cruia titularul su poate s-i exercite prerogativele
direct asupra unui lucru nedeterminat fr a fi necesar concursul unei alte
persoane.
b. acel drept obiectiv n temeiul cruia titularul su poate s-i exercite prerogativele
nemijlocit asupra unui lucru nedeterminat fiind necesar concursul unei alte
persoane.
c. acel drept subiectiv n temeiul cruia titularul su poate s-i exercite prerogativele
direct i nemijlocit asupra unui lucru determinat fr a fi necesar concursul unei alte
persoane.

27. -

Dreptul de crean (ius in personam) reprezint:

a. dreptul obiectiv n virtutea cruia o persoan numit creditor, poate pretinde de la o
alt persoan, numit debitor ca aceasta s nu fac ceva, prestaii prin executarea
crora se realizeaz dreptul creditorului.
Page 4 of 48

b. dreptul pozitiv n virtutea cruia o persoan numit debitor, poate pretinde de la o

alt persoan, numit creditor ca aceasta s dea, s fac sau s nu fac ceva,
prestaii prin executarea crora se realizeaz dreptul debitorului.
c. dreptul subiectiv n virtutea cruia o persoan numit creditor, poate pretinde de la
o alt persoan, numit debitor ca aceasta s dea, s fac sau s nu fac ceva,
prestaii prin executarea crora se realizeaz dreptul creditorului.
28. -

Dreptul afectat de modaliti este acel drept:

a. a crui existen ori exerciiul dreptului nu depinde de un eveniment viitor de care s
depind naterea ori stingerea drepturilor i respectiv executarea sau stingerea
obligaiilor pe care le afecteaz.
b. a crui existen a dreptului depinde de un eveniment trecut care poate fi termenul,
condiia sau sarcina de ndeplinirea sau nerealizarea crora, va depinde naterea
ori stingerea drepturilor i respectiv executarea sau stingerea obligaiilor pe care le
afecteaz.
c. a crui existen ori exerciiul dreptului depinde de un eveniment viitor care poate fi
termenul, condiia sau sarcina de ndeplinirea sau nerealizarea crora, va depinde
naterea ori stingerea drepturilor i respectiv executarea sau stingerea obligaiilor
pe care le afecteaz.

29. -

Dreptul civil pur i simplu este:

a. acel drept care confer creditorului deplina putere i sigurana n exercitarea lui, el
producndu-i efectele imediat, definitiv i irevocabil.
b. acel drept care confer creditorului deplina putere i sigurana n exercitarea lui, el
producndu-i efectele irevocabil.
c. acel drept care confer titularului su deplina putere i sigurana n exercitarea lui,
el producndu-i efectele imediat, definitiv i irevocabil.

30. -

Dreptul eventual este dreptul cruia i lipsete unul din elementele structurale, eseniale:
a. obiectul ori subiectul pasiv fr de care existena lor nu poate fi conceput.
b. obiectul ori subiectul activ sau pasiv fr de care existena lor nu poate fi
conceput.
c. obiectul ori subiectul activ fr de care existena lor nu poate fi conceput.

31. -

Dreptul viitor este:

a. dreptul ce nu are obiect, existena lui depinznd de realizarea, n viitor, a acestui
element indispensabil oricrui drept subiectiv.
b. dreptul ce nu are nici obiect i nici subiect, existena lui depinznd de realizarea, n
viitor, a acestor dou elemente indispensabile oricrui drept subiectiv.
c. dreptul ce are obiect i subiect, existena lui nedepinznd de realizarea, n viitor, a
acestor dou elemente indispensabile oricrui drept subiectiv.

32. -

Obligaia civil este definit ca fiind:

a. o legtur de drept n virtutea creia creditorul este inut s procure o prestaie
debitorului, iar acesta are dreptul s obin prestaia datorat.
b. o legtur de drept n virtutea creia debitorul este inut s procure o prestaie
creditorului, iar acesta are dreptul s obin prestaia datorat.
c. o legtur de drept n virtutea creia debitorul nu este inut s procure o prestaie
creditorului, iar acesta nu are dreptul s obin prestaia datorat.

33. -

Obligaia civil de a da reprezint:

a. ndatorirea debitorului de a constitui sau a primi un drept real.
b. ndatorirea creditorului de a nu constitui sau a nu transmite un drept real.
c. ndatorirea de a constitui sau a transmite un drept real.
Page 5 of 48

34. -

Obligaia civil de a face reprezint:

a. ndatorirea de a executa o lucrare ori de a preda un lucru.
b. ndatorirea de a executa o lucrare, de a presta un serviciu ori de a preda un lucru.
c. ndatorirea de a executa o lucrare ori de a presta un serviciu.

35. -

Bunurile mobile prin determinarea legii sunt:

a. drepturile reale asupra unui lucru mobil; toate drepturile de crean; drepturile
intelectuale; aciunile n justiie referitoare la un drept mobiliar.
b. drepturile reale asupra unui lucru imobil; toate drepturile de crean; aciunile n
justiie referitoare la un drept imobiliar.
c. drepturile de crean asupra unui lucru mobil; drepturile intelectuale; aciunile n
justiie referitoare la un drept imobiliar.

36. -

Bunurile fungibile sunt:

a. bunurile determinabile msur sau greutate, astfel nct pot fi nlocuite unele prin
altele n executarea unei obligaii.
b. bunurile determinabile dup numr, msur sau greutate, astfel nct pot fi nlocuite
unele prin altele n executarea unei obligaii.
c. bunurile determinabile dup numr, msur sau greutate, astfel nct pot fi nlocuite
unele prin altele n executarea unei obligaii.

37. -

Un bun este neconsumptibil atunci cnd:

a. nu poate fi folosit n mod repetat, fr a i se consuma substana, dac folosirea
ndelungat presupune un anumit grad de uzur.
b. poate fi folosit o singur dat, fr a i se consuma substana, chiar dac folosirea
ndelungat nu presupune un grad de uzur.
c. poate fi folosit n mod repetat, fr a i se consuma substana, chiar dac folosirea
ndelungat presupune un anumit grad de uzur sau fr a implica nstrinarea.

38. -

Un bun este principal dac:

a. pentru a-i realiza destinaia economic nu poate fi utilizat singur ori prin folosirea
unor bunuri de o valoare superioar.
b. pentru a-i realiza destinaia social nu poate fi utilizat singur ori prin folosirea unor
bunuri de o alt valoare social.
c. pentru a-i realiza destinaia economic poate fi utilizat singur ori prin folosirea unor
bunuri de o valoare inferioar.

39. -

Bunurile frugifere sunt:

a. cele ce rodesc sau produc fructe, premanent i fr a-i consuma substana lor.
b. cele ce rodesc sau produc fructe, n mod periodic consumnd substana lor.
c. cele ce rodesc sau produc fructe, n mod periodic i fr a-i consuma substana
lor.

40. -

n dreptul civil, conceptul de bun desemneaz:

a. totalitatea drepturilor i obligaiilor cu valoare economic ce aparin unei persoane.
b. totalitatea drepturilor i obligaiilor fr valoare economic ce aparin unei persoane.
c. totalitatea drepturilor i obligaiilor cu valoare economic fr a fi individual
determinate.

41. -

Fungibilitatea este un raport de :

a. echivalen ntre dou bunuri, n temeiul cruia unul poate fi nlocuit cu altul n
executarea unei obligaii.
b. echivalen ntre dou sau mai multe bunuri generice, n temeiul cruia unul poate fi
nlocuit cu altul n executarea unei obligaii.
Page 6 of 48

c. echivalen ntre dou bunuri individualzate, n temeiul cruia unul nu poate fi

nlocuit cu altul n executarea unei obligaii.
42. -

n sens juridic fructele civile sunt:

a. produsele directe i periodice ale unui bun, obinute ca rezultat al interveniei
omului, cum ar fi recoltele.
b. veniturile rezultate din folosirea bunului de ctre o alt persoan n virtutea unui act
juridic, precum chiriile, arenzile, dobnzile, venitul rentelor i dividendele.
c. produsele directe i periodice ale unui bun, obinute fr intervenia omului, cum ar
fi sporul animalelor.

43. -

Actul juridic civil reprezint:

a. manifestarea de voin fcut cu scopul de-a produce efecte juridice, respectiv de a
constitui, a modifica ori a stinge un raport juridic civil concret, n limitele i n
condiiile dreptului obiectiv.
b. manifestarea de voin fcut fr scopul de-a produce efecte juridice, totui se
constituie, modifica ori stinge un raport juridic civil concret, n limitele i n condiiile
dreptului obiectiv.
c. manifestarea de voin fcut cu scopul de-a produce efecte juridice, respectiv de a
constitui, a modifica ori a stinge un raport juridic civil abstract, n limitele i n
condiiile dreptului subiectiv.

44. -

Fructele naturale sunt:

a. produsele periodice ale unui bun, obinute cu intervenia omului.
b. produsele directe i periodice ale unui bun, obinute cu intervenia omului.
c. produsele directe i periodice ale unui bun, obinute fr intervenia omului.

45. -

Este bun sesizabil:

a. bunul care nu poate forma obiectul executrii silite a creditorului.
b. bunul care poate forma obiectul executrii silite a creditorului.
c. bunul care poate forma obiectul executrii silite a debitorului.

46. -

Bunurile mijloace de producie sunt:

a. cele care se utilizeaz la producerea altor bunuri.
b. cele care servesc la satisfacerea nevoilor cetenilor.
c. cele care produc alte bunuri principale.

47. -

Actele juridice condiie sunt actele care iau natere:

a. prin voina prilor, dar al cror coninut este format prin regulile proprii unei instituii
juridice determinate.
b. prin voina prilor, dar a cror constituire este format prin regulile proprii unei
instituii juridice determinate.
c. prin voina prilor, dar al cror realizare este format prin regulile proprii unei
instituii juridice determinate.

48. -

n contractul de concesiune bunurile de retur sunt bunurile care:

a. revin gratuit i libere de orice sarcini concedentului, la ncheuerea contractului de
concesiune.
b. revin de plin drept, gratuit i libere de orice sarcini concedentului, la expirarea
contractului de concesiune.
c. revin de plin drept, gratuit i cu sarcini concedentului, la expirarea contractului de
concesiune.

49. - n contractul de concesiune bunurile de preluare sunt cele care, la expirarea contractului de
concesiune:
Page 7 of 48

a. pot reveni concesionarului, n msura n care acesta i manifest intenia de a

prelua bunurile respective n schimbul plii unei compensaii egale cu valoarea
contabil actualizat, conform dispoziiilor caietului de sarcini.
b. pot reveni concesionarului, n msura n care concedentul i manifest acordul de
da bunurile respective n schimbul plii unei compensaii conform dispoziiilor
caietului de sarcini.
c. pot reveni concedentului, n msura n care acesta i manifest intenia de a prelua
bunurile respective n schimbul plii unei compensaii egale cu valoarea contabil
actualizat, conform dispoziiilor caietului de sarcini.
50. -

Actele juridice subiective sunt cele:

a. a cror constituire, cuprins i realizare sunt efectiv determinate de voina prilor.
b. a cror realizare sunt efectiv determinate de voina prilor.
c. a cror constituire, cuprins i realizare nu sunt efectiv determinate numai de voina
prilor.

51. -

Actele juridice condiie sunt cele:

a. care iau natere prin voina prilor, dar al cror coninut este format prin regulile
proprii unei instituii juridice determinate.
b. care nu iau natere prin voina prilor, i al cror coninut nu este format prin
regulile proprii unei instituii juridice determinate.
c. care iau natere prin voina numai uneia din pri, dar al cror coninut este format
prin regulile proprii unei instituii juridice determinate.

52. -

Actele juridice solemne (formale) sunt actele care:

a. iau fiin dac pe lng manifestarea de voin a uneia din prii se ndeplinete i
formalitatea expres prevzut de lege.
b. iau fiin numai dac pe lng manifestarea de voin numai a prilor se
ndeplinete i formalitatea expres prevzut de lege.
c. iau fiin numai dac pe lng manifestarea de voin a prii sau a prilor se
ndeplinete i formalitatea expres prevzut de lege.

53. -

Actele juridice comutative sunt acele acte juridice cu titlu oneros n care:
a. la momentul finalizrii sale, existena drepturilor i obligaiilor prilor nu este cert,
iar ntinderea acestora nu este determinat sau determinabil.
b. la momentul ncheierii sale, existena drepturilor i obligaiilor prilor este cert, iar
ntinderea acestora este determinat sau determinabil.
c. la momentul ncheierii sale, existena drepturilor i obligaiilor prilor nu este cert,
iar ntinderea acestora este numai determinat.

54. -

Actele juridice reale sunt acele acte:

a. care se nasc dac, alturi de scopul pe care i l-au manifestat, prile i transmit
una alteia lucrul convenit.
b. care se nasc dac, alturi de consimmntul pe care i l-au manifestat, prile i
transmit una alteia lucrul convenit.
c. care se nasc dac, alturi de cauza pe care i-au manifestat-o, prile i transmit
una alteia lucrul convenit.

55. -

Liberalitile sunt acele acte cu:

a. titlu oneros prin consimirea crora se transmite, fr echivalent, un bun, un
patrimoniu ori o fraciune din el.
b. titlu gratuit prin consimirea crora se transmite, fr echivalent un patrimoniu ori o
fraciune din el.
c. titlu gratuit prin consimirea crora se transmite, fr echivalent, un bun, un
patrimoniu ori o fraciune din el.
Page 8 of 48

56. -

Actele de dispoziie sunt:

a. cele ce constituie sau au ca efect renunarea unui drept, grevarea unui bun cu o
sarcin real, ori dezmembrarea unui drept.
b. cele ce transmit sau au ca efect renunarea unui drept, degrevarea unui bun de o
sarcin real, ori dezmembrarea unui drept.
c. cele ce fie constituie, transmit sau au ca efect renunarea unui drept, grevarea unui
bun cu o sarcin real, ori dezmembrarea unui drept.

57. -

Actele juridice de conservare sunt actele care:

a. exclud orice vtmare, nu presupun dobndirea sau evitarea suprimrii unui drept,
i nu implic numai cheltuieli minime, raportate la avantajul pe care l aduc ori l
protejeaz.
b. exclud orice vtmare, presupun dobndirea sau evitarea suprimrii unui drept, i
implic numai cheltuieli minime, raportate la avantajul pe care l aduc ori l
protejeaz.
c. nu exclud orice vtmare, presupun suprimarea unui drept, i nu implic numai
cheltuieli minime, raportate la avantajul pe care l protejeaz.

58. -

Pentru a fi valabil consimmntul va trebui s ndeplineasc urmtoarele condiii:

a. s provin de la o persoan cu discernmnt; s nu fie exprimat cu scopul de a
produce efecte juridice; s nu fie exteriorizat; s nu fie alterat de vreun viciu de
form.
b. s provin de la o persoan fizic; s fie exprimat cu scopul de a nu produce efecte
juridice; s nu fie exteriorizat; s nu fie alterat de vreun viciu de fond.
c. s provin de la o persoan cu discernmnt; s fie exprimat cu scopul de a
produce efecte juridice; s fie exteriorizat; s nu fie alterat de vreun viciu de
consimmnt.

59. -

Sunt vicii de consimmnt:

a. nelciunea, dolul, violena i leziunea.
b. viclenia, eroarea i violena.
c. eroarea, dolul, violena i leziunea.

60. - Pentru ca eroarea s poat fi viciu de consimmnt trebuie s ntruneasc urmtoarele

cerinele:
a. s fie esenial; caracterul esenial al erorii s nu fi fost cunoscut de ambele pri
ale actului juridic; s nu fie scuzabil; s fi fost asumat; s fie o eroare de calcul;
s fie invocat cu bun-credin.
b. s fie esenial; caracterul esenial al erorii s fi fost cunoscut de ambele pri ale
actului juridic; s fie scuzabil; s nu fi fost asumat; s nu fie o eroare de calcul; s
fie invocat cu bun-credin.
c. s nu fie esenial; caracterul esenial al erorii s nu fi fost cunoscut de ambele pri
ale actului juridic; s fie scuzabil; s fi fost asumat; s fie o eroare de calcul; s
fie invocat cu bun-credin.
61. -

Condiia de existen a dolului este ca acesta:

a. s provin de la cocontractant sau de la reprezentantul, prepusul ori gerantul
afacerilor celeilalte pri.
b. s nu provin de la cocontractant ci de la reprezentantul, prepusul ori gerantul
afacerilor celeilalte pri.
c. s nu provin de la cocontractant sau de la reprezentantul ori gerantul afacerilor
celeilalte pri.

62. -

Pentru a fi viciu de consimmnt, violena trebuie s ntruneasc cumulativ trei cerine:

Page 9 of 48

a. s fie nu determinant pentru ncheierea actului juridic; s fie injust (nelegitim,

ilicit); n actele bilaterale s nu provin de la cealalt parte sau de la un ter ns cu
condiia ca, cocontractantul s cunoasc acest lucru sau, dup caz, s fi trebuit s-l
cunoasc.
b. s fie determinant pentru ncheierea actului juridic; s fie injust (nelegitim,
ilicit); n actele bilaterale s provin de la cealalt parte sau de la un ter ns cu
condiia ca, cocontractantul s cunoasc acest lucru sau, dup caz, s fi trebuit s-l
cunoasc.
c. s fie determinant pentru faptul juridic; s fie injust (nelegitim, ilicit); n faptele
juridice bilaterale s provin de la cealalt parte sau de la un ter ns cu condiia
ca, cocontractantul s cunoasc acest lucru.
63. -

n sens juridic, leziunea reprezint prejudiciul material ncercat:

a. de o parte datorit disproporiei vdite dintre prestaia efectuat de ea i ndatorirea
corelativ a celeilalte pri.
b. de o parte datorit disproporiei vdite dintre prestaia efectuat i ndatorirea
corelativ dintre pri.
c. de pri datorit disproporiei vdite dintre prestaia efectuat de acestea i
ndatorirea oricreia din pri.

64. -

Obiectul actului juridic civil este:

a. o cerin general, esenial, de fond pentru validitatea faptului juridic civil.
b. o cerin general, esenial, de fond pentru validitatea actului juridic civil.
c. o cerin general, esenial, de fond pentru validitatea oricrui act juridic.

65. -

Cerinele de existen a obiectului prestaiei sunt:

a. trebuie s existe, s fie determinat sau determinabil, s fie n circuitul civil, s fie
posibil, s constea ntr-un fapt personal al celui ce se oblig.
b. trebuie s existe, s fie determinat, s fie n circuitul public, s constea ntr-un fapt
personal.
c. s fie determinabil, s fie n circuitul public, s fie posibil, s constea ntr-un fapt
personal al celui ce se oblig.

66. -

Modalitile, ca elemente neeseniale ale actului juridic, sunt reprezentate prin:

a. termen evenimentul viitor i nesigur de ndeplinirea cruia nu depinde executarea
ori stingerea efectelor unui act juridic, condiie eveniment viitor i sigur de care
depinde existena actului juridic, naterea, ori stingerea unui drept, sau a unei
obligaii i sarcin proprie liberalitilor i const ntr-o obligaie de a da, a face
sau a nu face impus dispuntorului de ctre gratificat.
b. termen evenimentul viitor i sigur de ndeplinirea cruia depinde executarea ori
stingerea efectelor unui act juridic, condiie eveniment viitor i nesigur de care
depinde existena actului juridic, naterea, ori stingerea unui drept, sau a unei
obligaii i sarcin proprie liberalitilor i const ntr-o obligaie de a da, a face
sau a nu face impus gratificatului de ctre dispuntor.
c. termen evenimentul viitor i sigur de ndeplinirea cruia nu depinde executarea ori
stingerea efectelor unui act juridic, condiie eveniment viitor i nesigur de care
depinde existena faptului juridic, naterea, ori stingerea unui drept, sau a unei
obligaii i sarcin proprie liberalitilor i const ntr-o obligaie de a da sau a nu
face impus gratificatului de ctre dispuntor.

67. -

Condiia este pur potestativ n ipoteza n care:

a. este vorba despre un fapt ce nu depinde exclusiv de voina celui ce se oblig.
b. nu este vorba despre un fapt ce depinde exclusiv de voina celui ce se oblig.
c. este vorba despre un fapt ce depinde exclusiv de voina celui ce se oblig.
Page 10 of 48

68. -

Condiia reprezint:
a. evenimentul viitor i sigur de care depinde existena actului juridic, naterea, ori
stingerea unui drept, sau a unei obligaii.
b. evenimentul viitor i nesigur de care nu depinde existena actului juridic, naterea
ori stingerea unui drept.
c. evenimentul viitor i nesigur de care depinde existena actului juridic, naterea, ori
stingerea unui drept, sau a unei obligaii.

69. -

Condiia rezolutorie reprezint:

a. evenimentul viitor i sigur de ndeplinirea cruia depinde stingerea efectelor unui act
juridic.
b. evenimentul viitor i nesigur de ndeplinirea cruia depinde stingerea efectelor unui
act juridic.
c. evenimentul viitor i nesigur de ndeplinirea cruia nu depinde stingerea efectelor
unui act juridic.

70. -

Condiia este simplu potestativ cnd evenimentul vizat de:

a. actul juridic depinde att de voina uneia dintre pri ca i de un fapt sau mprejurare
exterioar.
b. faptul juridic depinde att de voina uneia dintre pri ca i de un fapt sau
mprejurare exterioar.
c. actul juridic nu depinde voina uneia dintre pri sau de un fapt sau mprejurare
exterioar.

71. -

Dup efectele produse termenul se clasific n:

a. termen suspensiv evenimentul viitor i nesigur la a crui mplinire efectele actului
juridic se realizeaz i termen extinctiv evenimentul viitor i nesigur la mplinirea
cruia efectele actului juridic se sting.
b. termen suspensiv evenimentul viitor i sigur la a crui mplinire efectele actului
juridic se realizeaz i termen extinctiv evenimentul viitor i sigur la mplinirea
cruia efectele actului juridic se sting.
c. termen suspensiv evenimentul viitor i sigur la a crui mplinire efectele faptului
juridic se realizeaz i termen extinctiv evenimentul viitor i sigur la mplinirea
cruia efectele faptului juridic se sting.

72. -

Prin efecte ale actului juridic civil se nelege:

a. drepturile obiective i obligaiile civile la care d natere, pe care le modific sau le
stinge un asemenea act.
b. drepturile subiective i obligaiile civile pe care le modific sau le stinge un
asemenea act.
c. drepturile subiective i obligaiile civile la care d natere, pe care le modific sau le
stinge un asemenea act.

73. -

Principiile efectelor actului juridic civil reprezint acele reguli de drept:

a. care arat modul n care se realizeaz aceste efecte i fa de cine se produc.
b. public care arat modul n care se sting aceste efecte, respectiv fa de cine se
produc.
c. civil care arat modul n care se realizeaz aceste efecte, respectiv cum au loc, n
ce condiii i fa de cine se produc.

74. -

Principiul forei obligatorii a actului juridic civil:

a. exprim calitatea acestuia de a determina prile la respectarea stipulaiilor cuprinse
n act ori la executarea ndatoririlor asumate.
b. exprim calitatea acestuia de a nu determina prile la respectarea stipulaiilor
cuprinse n act ori la executarea ndatoririlor asumate.
Page 11 of 48

c. exprim calitatea acestuia de a determina una din pri la respectarea stipulaiilor

cuprinse n act ori la executarea ndatoririlor asumate.
75. -

De regul, irevocabilitatea actului juridic desemneaz faptul c:

a. actului juridic bilateral nu i se pune capt prin voina numai a uneia dintre pri, iar
actul juridic unilateral nu i se poate pune capt prin manifestarea de voin, n sens
contrar, din partea autorului acestuia.
b. actului juridic bilateral i se pune capt prin voina numai a uneia dintre pri, iar actul
juridic unilateral i se poate pune capt prin manifestarea de voin, n sens contrar,
din partea autorului acestuia.
c. actului juridic bilateral nu i se pune capt prin voina numai a uneia dintre pri, iar
actul juridic unilateral nu i se poate pune capt prin manifestarea de voin din
partea autorului acestuia.

76. -

Avnzii-cauz sunt:
a. acele persoane care au participat la ncheierea actului juridic civil i pot fi afectate
de actul juridic civil respectiv, datorit legturii lor juridice cu una din prile
acestuia.
b. acele persoane care, dei nu au participat la ncheierea faptului juridic civil, pot fi
afectate de faptul juridic civil respectiv, datorit legturii lor juridice cu una din prile
acestuia.
c. acele persoane care, dei nu au participat la ncheierea actului juridic civil, pot fi
afectate de actul juridic civil respectiv, datorit legturii lor juridice cu una din prile
acestuia.

77. -

Opozabilitatea unui act juridic:

a. reflect calitatea acestuia de a fi respectat n coninutul i efectele sale de ctre
teri.
b. reflect calitatea acestuia de a fi respectat n coninutul i efectele sale de ctre
pri.
c. reflect calitatea acestuia de a fi respectat n coninutul i efectele sale de ctre
debitori.

78. -

Excepiile de la principiul relativitii efectelor actului juridic civil sunt:

a. acele situaii juridice n care efectele faptului juridic se produc fa de persoane care
nu au participat la ncheierea actului respectiv nici personal, nici prin reprezentant.
b. acele situaii juridice n care efectele actului juridic se produc fa de persoane care
nu au participat la ncheierea actului respectiv nici personal, nici prin reprezentant.
c. acele situaii juridice n care efectele actului juridic se produc fa de persoane care
au participat la ncheierea actului personal, sau prin reprezentant.

79. -

Promisiunea faptei altuia, numit i convenia de porte fort desemneaz:

a. operaiunea juridic prin care o parte numit promitent se oblig fa de cealalt
parte, debitorul promisiunii, s determine o a treia persoan, ter, s ncheie ori s
ratifice un contract cu debitorul promisiunii.
b. operaiunea juridic prin care prile se oblig unele fa de altele, s determine o a
treia persoan, ter, s ncheie ori s ratifice un contract cu oricare din pri.
c. operaiunea juridic prin care o parte numit promitent se oblig fa de cealalt
parte, creditorul promisiunii, s determine o a treia persoan, ter, s ncheie ori s
ratifice un contract cu creditorul promisiunii.

80. -

Nulitatea actului juridic civil este definit ca fiind acea sanciune:

a. de drept civil care intervine dac legea nu dispune i care lipsete faptul juridic de
efectele contrarii normelor juridice edictate pentru ncheierea sa valabil, ca urmare
a nclcrii acestora la momentul ncheierii sale.
Page 12 of 48

b. de drept public, care intervine dac legea nu dispune altfel i care lipsete faptul
juridic de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru ncheierea sa, ca
urmare a nclcrii acestora la momentul ncheierii sale.
c. acea sanciune de drept civil care intervine dac legea nu dispune altfel i care
lipsete actul juridic de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru ncheierea
sa valabil, ca urmare a nclcrii acestora la momentul ncheierii sale.
81. -

Dup criteriul interesului protejat prin prevederea normativ violat nulitatea se clasific n:
a. nulitate absolut sancioneaz nerespectarea unor dispoziii legale ce nu ocrotesc
un interes general i nulitate relativ sancioneaz dispoziiile legale care nu
protejeaz anumite interese particulare.
b. nulitate absolut sancioneaz nerespectarea unor dispoziii legale ce ocrotesc un
interes particular i nulitate relativ sancioneaz dispoziiile legale care
protejeaz anumite interese generale.
c. nulitate absolut sancioneaz nerespectarea unor dispoziii legale ce ocrotesc un
interes general i nulitate relativ sancioneaz dispoziiile legale care protejeaz
anumite interese particulare.

82. -

Prescripia extinctiv este:

a. o sanciune de drept public ce vizeaz pasivitatea titularului dreptului subiectiv civil
sau al altei situaii juridice ocrotite de lege care, n condiiile legii, nu va mai avea
posibilitatea de a obine concursul instanei n exercitarea dreptului material la
aciune.
b. o sanciune de drept civil ce vizeaz pasivitatea titularului dreptului subiectiv civil
sau al altei situaii juridice ocrotite de lege care, n condiiile legii, nu va mai avea
posibilitatea de a obine concursul instanei n exercitarea dreptului material la
aciune.
c. o sanciune de drept civil ce vizeaz pasivitatea titularului dreptului obiectiv sau al
altei situaii juridice ocrotite de lege care, n condiiile legii, nu va mai avea
posibilitatea de a obine concursul instanei n exercitarea dreptului material la
aciune.

83. -

Termenul de prescripie extinctiv este:

a. intervalul de timp, stabilit de lege sau chiar de pri, nluntrul cruia trebuie
exercitat dreptul la aciune, sub sanciunea stingerii sale.
b. intervalul de timp, stabilit de pri, nluntrul cruia trebuie exercitat dreptul, sub
sanciunea stingerii sale.
c. intervalul de timp, stabilit de lege sau chiar de pri, nluntrul cruia trebuie
exercitat dreptul subiectiv.

84. -

Suspendarea cursului prescripiei extinctive reprezint:

a. acea modificare ce const n oprirea de drept a curgerii termenului de prescripie,
pe timpul ct dureaz situaiile care l pun pe titularul dreptului la aciune n
imposibilitate de a aciona.
b. acea modificare ce const n oprirea, de ctre instan, a curgerii termenului de
prescripie, pe timpul ct dureaz situaiile care l pun pe titularul dreptului la aciune
n imposibilitate de a aciona.
c. acea modificare ce const n oprirea de drept a curgerii termenului de prescripie,
pe timpul ct dureaz situaiile care l pun pe titularul dreptului obiectiv la aciune, n
imposibilitate de a aciona.

85. -

Decderea reprezint:
a. sanciunea civil ce const n pierderea dreptului subiectiv civil nsui ca urmare a
neexercitrii sale n termenul stabilit de lege sau prin voina prilor ori n
mpiedicarea, n condiiile legii, a svririi actelor unilaterale.
Page 13 of 48

b. sanciunea public ce const n pierderea dreptului obiectiv nsui ca urmare a

neexercitrii sale n termenul stabilit de lege sau prin voina prilor ori n
mpiedicarea, n condiiile legii, a svririi actelor unilaterale.
c. sanciunea civil ce const n pierderea dreptului pozitiv nsui ca urmare a
neexercitrii sale n termenul stabilit de lege sau prin voina prilor ori n
mpiedicarea, n condiiile legii, a svririi actelor bilaterale.
86. -

n drept, termenul de persoan dobndete urmtoarele sensuri:

a. cel de subiect de drept, proprie unui individ ce ncheie sau efectueaz un act juridic.
b. cel de subiect de drepturi i obligaii i cel de calitate special, proprie unui individ
ce ncheie sau efectueaz un act juridic.
c. cel de subiect de obligaii i cel de calitate special, proprie unui individ ce ncheie
un fapt juridic.

87. -

Incapacitile civile reprezint:

a. situaiile n care capacitatea de exerciiu a persoanei fizice lipsete n totalitate sau
n parte.
b. situaiile n care capacitatea de folosin a persoanei fizice nu exist ca i pe cele n
care capacitatea de exerciiu a persoanei fizice lipsete n parte.
c. situaiile n care capacitatea de folosin a persoanei fizice este ngrdit ca i pe
cele n care capacitatea de exerciiu a persoanei fizice lipsete n totalitate sau n
parte.

88. -

Persoana fizic, realizndu-i capacitatea de folosin:

a. va dobndi drepturi i i va asuma obligaiile ce-i vor permite s-i satisfac
interesele i s se integreze n viaa social.
b. va dobndi drepturi ce-i vor permite s-i satisfac interesele i s se integreze n
viaa social.
c. va dobndi drepturi i i va asuma obligaiile ce-i vor permite s se integreze n
viaa social.

89. -

Capacitatea de folosin a persoanei fizice are urmtoarele caractere juridice:

a. legalitate, generalitate, egalitate, universalitate, inalienabilitate, intangibilitate.
b. legalitate, egalitate, universalitate, inalienabilitate.
c. legalitate, generalitate, egalitate, normativitate, sancionabilitate, intangibilitate.

90. -

Generalitatea capacitii de folosin a persoanei fizice const n:

a. aptitudinea general i abstract de a avea toate drepturile civile.
b. aptitudinea general i abstract de a avea toate drepturile i obligaiile civile.
c. aptitudinea abstract a persoanei de a avea toate obligaiile civile.

91. -

Inalienabilitatea capacitii de folosin reprezint:

a. interdicia ca o persoan s renune n parte la aptitudinea de a dobndi obligaii,
pentru c aceasta ar nsemna nsi renunarea la calitatea de subiect de drept.
b. interdicia ca o persoan s renune n tot sau n parte la aptitudinea de a dobndi
drepturi i obligaii, pentru c aceasta ar nsemna nsi renunarea la calitatea de
subiect de drept.
c. interdicia ca o persoan s renune n tot sau n parte la aptitudinea de a dobndi
drepturi pentru c aceasta nu ar nsemna renunarea la calitatea de subiect de
drept.

92. -

Intangibilitatea capacitii de folosin reprezint:

a. caracterul acesteia de a putea s i se aduc limitri sau ngrdiri dect prin texte
exprese de lege.
Page 14 of 48

b. caracterul acesteia de a nu putea s i se aduc limitri sau ngrdiri dect pe cale

convenional.
c. caracterul acesteia de a nu putea s i se aduc limitri sau ngrdiri dect prin texte
exprese de lege.
93. -

Persoana fizic poate exista, ca subiect de drept civil, avnd:

a. capacitate de folosin, adic avnd drepturi i obligaii civile, dar i capacitate de
exerciiu.
b. capacitate de exerciiu, fr s aib i capacitate de folosin.
c. numai capacitate de folosin (adic avnd drepturi i obligaii civile), fr s aib i
capacitate de exerciiu.

94. -

Care sunt persoanele cu capacitate civila de exercitiu restransa ?

a. barbatul minor de 15 ani pus sub interdictie
b. femeia minora de 17 ani, necasatorita
c. femeia minora casatorita

95. -

Care sunt persoanele fara capacitate de exercitiu ?

a. minorul care nu a implinit varsta de 14 ani
b. minorul cu varsta intre 14 si 18 ani
c. minora casatorita

96. -

De cand este recunoscuta capacitatea de folosinta anticipata ?

a. nastere
b. conceptie
c. moarte

97. -

Ce are in continut capacitatea de folosinta anticipata ?

a. drepturi si obligatii
b. drepturi, dar si unele obligatii in conditii exceptionale
c. numai drepturi

98. - Care sunt componentele care stau la baza infiintarii persoanei juridice prin actul de
infiintare recunoscut ?
a. actul constitutiv semnat de toti membrii fondatori si adoptat de adunarea generala
b. statutul asociatiei
c. ambele
99. - Ce cuprinde, sub aspectul componentelor, infiintarea persoanelor juridice prin actul de
infiintare autorizat ?
a. actul de constituire, statutul societatii, autorizarea
b. operatia de imatriculare
c. inregistrarea ori inscrierea
100. - Care este structura capacitatii civile a persoanei juridice ?
a. capacitatea de folosinta
b. capacitatea de exercitiu
c. ambele
101. - Ce reprezinta specialitatea ca si caracter juridic al capacitatii de folosinta a persoanei
juridice?
a. caracterul juridic potrivit caruia persoana juridica dobandeste numai acele drepturi
civile si isi asuma numai acele obligatii civile care conduc la realizarea scopului
propiu sau sunt in legatura cu el
Page 15 of 48

b. insusirea acesteia de a fi instituita numai de lege, care ii stabileste inceputul,

incetarea si continutul
c. consta in aceea ca nu poate fi instrainata ori cedata si nu se poate renunta la ea,
nici in tot , nici in parte
102. - Ce reprezinta legalitatea ca si caracter juridic al capacitatii de folosinta a persoanei
juridice?
a. insusirea acesteia de a fi instituita numai de lege, care ii stabileste inceputul,
incetarea si continutul
b. insusirea acesteia de a nu i se putea aduce ingradiri decat in cazurile si conditiile
stabilite de lege
c. aptitudinea subiectului colectiv de drept civil de a avea drepturi si obligatii civile in
general
103. - Care este momentul inceputului capacitatii de exercitiu a persoanei juridice ?
a. de la data infiintarii sale
b. al desemnarii organelor de conducere
c. al dobandirii capacitatii de folosinta
104. - Ce presupune principiul pluralitatii organelor de conducere a persoanelor juridice ?
a. au in general mai multe organe de conducere
b. impune respectarea delimitarilor de atributie intre diferite organe de conducere
c. este reprezentata prin organul unipersonal de conducere
105. - Cine reprezinta persoana juridica in raporturile cu tertii ?
a. este reprezentata prin organul unipersonal de conducere in calitate de reprezentant
legal al persoanei juridice
b. o alta persoana care nu este reprezentant conventional al persoanei juridice
c. cei ce alcatuiesc organelle de conducere
106. - Cand inceteaza capacitatea de exercitiu a persoanei juridice ?
a. odata cu sfarsitul capacitatii de folosinta, a acesteia
b. odata cu incetarea calitatii unei persone fizice de a fi organ de conducere al
persoanei juridice
c. unei vacante a postului de organ de conducere a persoanei juridice
107. - Care este sanctiunea pentru nerespectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta a
persoanei juridice ?
a. consacra sanctiunea nulitatii absolute a actului
b. atrage sanctiunea nulitatii relative a actului juridic civil
c. ambele
108. - Care este sanctiunea pentru incalcarea regulilor privitoare la capacitatea de exercitiu a
persoanei juridice ?
a. consacra sanctiunea nulitatii absolute a actului
b. atrage sanctiunea nulitatii relative a actului juridic civil
c. ambele
109. - Care sunt conditiile pentru declararea judecatoreasca a mortii precedata de declararea
judecatoreasca a disparitiei ?
a. sa existe o hotarare definitiva, care sa fi fost afisata timp de 30 de zile la usa
instantei si primariei ultimului domiciliu al celui disparut
b. sa existe o hotarare definitiva si irevocabila, care sa fi fost afisata timp de 30 de zile
la usa instantei si primariei ultimului domiciliu al celui disparut
Page 16 of 48

c. persoana sa fi disparut intro imprejurare exceptionala care indreptateste sa se

presupuna decesul
110. - Care sunt conditiile pentru declararea judecatoreasca a mortii neprecedata de declararea
judecatoreasca a disparitiei ?
a. persoana sa fi disparut intro imprejurare exceptionala care indreptateste sa se
presupuna decesul
b. sa existe o hotarare declarativa de disparitie, definitiva si irevocabila
c. de la data ultimilor stiri din care rezulta ca persoana disparuta era in viata sa fi
trecut patru ani
111. - In ce situatii poate interveni modificarea actelor de stare civila ?
a. inscrierea recunoasterii sau stabilirii ulterioare a filiatiei
b. inscrierea adoptiei, a anularii sau desfacerii ei
c. ambele
112. - Ce character are hotararea declarativa de moarte ?
a. are caracter costitutiv de drepturi
b. produce efecte pentru viitor, dar si pentru trecut
c. ambele
113. - Cand se poate cere anularea hotararii declarative de moarte ?
a. poate interveni oricand, daca se demonstreaza ca cel declarat mort este in viata
b. nu se poate cere oricand, actiunea in anulare a hotararii declarative de moarte fiind
imprescriptibila
c. nu poate interveni si atunci cand pentru cel declarat mort exista act de deces
114. - Care sunt incapacitatile cu caracter de protectie ?
a. incapacitatea minorului de 16 ani de a dispune in vreun fel de bunurile sale prin
donatie sau testament
b. incapacitatea minorului sub 16 ani de a dispune in vreun fel de bunurile sale prin
donatie sau testament
c. decaderea din drepturile parintesti
115. - In ce situatii are loc anularea actelor de stare civila ?
a. actul de stare civila a fost intocmit intrun registru necorespunzator
b. sau respectat prevederile legale la intocmirea actului de stare civila
c. inregistrarea sa facut de o persoana competenta
116. - Cine poate dispune anularea, modificarea, rectificarea ori completarea actelor de stare
civila?
a. hotararea judecatoreasca irevocabila
b. persoana interesata
c. autoritatea administratiei publice locale
117. - Ce reguli se aplica tutelei celui pus sub interdictie ?
a. tutorele este dator sa sa ingrijeasca de persoana celui pus sub interdictie, spre ai
grabi vindecarea si ai imbunatati conditiile de viata
b. in acest scop, se vor intrebuinta veniturile si la nevoie, toate bunurile celui pus sub
interdictie
c. ambele
118. - Cum trebuie sa fie incuviintarea ocrotitorului legal ce se cere pentru incheierea actelor
juridice civile de catre minorul cu varsta intre 1418 ani?
a. prealabila
Page 17 of 48

b. generala
c. ambele
119. - Cum poate minorul, cu capacitate de exercitiu restransa, incheia acte juridice de dispozitie?
a. personal, cu incuviintarea ocrotitorului legal
b. numai prin reprezentant
c. personal, cu incuviintarea ocrotitorului legal si a autoritatii tutelare
120. - Ce nu are majorul pus sub interdictie judecatoreasca?
a. nu are capacitate de folosinta
b. nu are capacitate de exercitiu
c. are o capacitate de exercitiu restrinsa
121. - Ce acte poate incheia minorul cu varsta intre 1418 ani personal si singur?
a. orice acte de administrare
b. acte de dispozitie
c. acte de conservare
122. - Care sunt limitele continutului capacitatii de exercitiu a persoanei juridice?
a. capacitatea de exercitiu a persoanei juridice nu poate fi mai extinsa decat
capacitatea de folosinta
b. actele juridice facute de organele persoanei juridice in limitele puterilor ce leau fost
conferite, nu sunt actele persoanei juridice insasi
c. prerogativa persoanelor fizice din organele de conducerede a incheia direct,
personal acte juridice
123. - Cand inceteaza capacitatea de exercitiu a persoanei juridice?
a. odata cu sfarsitul capacitatii de folosinta, a acesteia
b. poate supravietui capacitatii de folosinta
c. odata cu incetarea calitatii unei personae fizice de a fi organ de conducere al
persoanei juridice
124. - Cu ce nulitate se sanctioneaza nerespectarea normelor care reglementeaza materia actelor
de stare civila?
a. nulitatea absoluta
b. nulitatea relative
c. ambele
125. - Ce acte poate incheia minorul cu capacitate de exercitiu restransa personal, dar numai cu
dubla incuviintare?
a. contractul de depozit la banca
b. acte de instrainare a unor bunuri cu anumite exceptii
c. acceptarea unei succesiuni
126. - Ce acte ii sunt interzise minorului cu varsta intre 1418 ani?
a. ipoteca
b. donatiile
c. tranzactiile
127. - Care este efectul creator al reorganizarii persoanei juridice?
a. fuziunea, absorbtia, divizarea
b. comasarea, absorbtia, divizarea totala, divizarea partiala
c. comasare, divizare
128. - Cand inceteaza capacitatea de exercitiu restransa?
Page 18 of 48

a. in momentul incetarii capacitatii de folosinta

b. cand minorul indeplineste 18 ani
c. ambele
129. - Care este clasificarea cauzelor de dizolvare a persoanei juridice, in functie de natura ori
caracterul lor?
a. cauze de dizolvare fortata, cauze de dizolvare voluntara
b. cauze generale, cauze speciale sau specifice
c. cause care conduc la dizolvarea de drept a persoanei juridice, cauze care conduc la
dizolvare numai daca exista un act al organului competent in acest sens
130. - Care este sanctiunea nerespectarii regulilor capacitatii de exercitiu?
a. consecinte penale, daca sa incalcat intangibilitatea ori egalitatea capacitatii de
exercitiu
b. consecinta aplicabila incalcarii unei capacitati de folosinta, daca a fost nesocotita o
asemenea limita
c. nulitatea absoluta a actului juridic incheiat
131. - Cine poate cere anularea actului lezionar minorului?
a. incapabilul personal si singur, atunci cand incapacitatea sa a incetat sau in timpul
incapacitatii sale de catre persoanele insarcinate al reprezenta
b. oricine are interes
c. cocontractantul capabil cu care incapabilul a incheiat actul juridic
132. - Ce organe au competenta sa efectueze inregistrari de stare civila?
a. consiliile judetene si serviciile publice comunitare locale de evidenta a persoanelor
ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, oraselor si comunelor, prin
ofiterii de stare civila
b. serviciul public comunitar local de evidenta persoanelor, a locului de coborare sau
debarcare pentru nasterea ori decesul care ar avea loc in tren, pe o nava ori
aeronava, in timpul unei calatorii pe teritoriul Romaniei
c. ambele
133. - Care sunt atributele de identificare a a persoanei fizice?
a. numele si domiciliul
b. starea civila
c. ambele
134. - Care sunt efectele hotararii judecatoresti de declarare a mortii?
a. incetarea capacitatii de folosinta a persoanei fizice
b. incetarea casatoriei
c. ambele
135. - Prin ce se aseamana capacitatea civila a persoanei fizice cu cea a persoanei juridice?
a. ambele sunt o parte a capacitatii juridice
b. ambele au in continut numai drepturi
c. ambele au in continut numai obligatii
136. - Cat timp trebuie sa fi trecut, de la data afisarii extrasului de pe hotararea prin care sa
declarat disparitia, pentru a fi declarata judecatoreste moartea unei personae?
a. o luna
b. 4 ani
c. 6 luni
137. - Care este conditia de fond necesara pentru declararea disparitiei unei persoane fizice?
Page 19 of 48

a. consta in aceea ca de la data ultimelor stiri din care rezulta ca persoana era in viata
trebuie sa fi trecut mai mult de un an
b. consta in aceea ca de la data ultimilor stiri din care rezulta ca persoana era in viata
trebuie sa fi trecut mai mult de 6 luni
c. consta in aceea ca de la data ultimilor stiri din care rezulta ca persoana era in viata
trebuie sa fi trecut mai mullt de 30 de zile
138. - Cui se
inscrisa?
a.
b.
c.

comunica hotararea declarativa de moarte, dupa ramanerea definitiva, pentru a fi

serviciului de stare civila pentru a fi inscrisa in registrul actelor de stare civila
primariei unde isi avea ultimul domiciliu
presedintelui instantei

139. - Care sunt cauzele, din legea generala, de dizolvare a persoanei juridice?
a. termenul pentru care au fost constituite sa implinit
b. scopul nu a fost realizat
c. numarul membrilor se afla in limita stabilita de lege, actul de infiintare sau statut
140. - Care sunt caracterele juridice ale dreptului la nume?
a. opozabilitatea erga omnes, inalienabilitatea, imprescriptibilitatea, personalitatea,
universalitatea, legalitatea, unitatea
b. legalitatea, generalitatea, inalienabilitatea, intangibilitatea, egalitatea, universalitatea
c. legalitatea,
oficialitatea,
contradictorialitatea,
intangibilitatea,
egalitatea,
universalitatea
141. - Care sunt cele doua laturi ale continutului lichidarii persoanei juridice?
a. realizarea activului
b. plata pasivului
c. realizarea activului si plata pasivului
142. - Care este principiul care domina, referitor la modul de dobandire a numelui de familie?
a. copilul din casatorie ia numele de familie comun al parintilor
b. copilul va lua numele unia dintre ei
c. va lua numele lor reunite
143. - Care este clasificarea sediului persoanei juridice in functie de ponderea pe care o are in
volumul activitatii acesteia?
a. sediul principal
b. sediul secundar
c. sediul principal si sediul secundar
144. - Ce se intelege prin sediul persoanei juridice?
a. mijlocul de indentificare prin indicarea unui anumit loc, stabilit in conditiile legii, cu
aceasta semnificatie
b. unde se urmareste intreaga activitate
c. unde se urmareste o parte din activitate
145. - In ce cazuri poate interveni modificarea numelui de familie?
a. stabilirii filiatiei copilului nascut din parinti necunoscuti
b. stabilirea filiatiei copilului din afara casatoriei si fata de al doilea parinte
c. ambele
146. - Cum se clasifica domiciliul in functie de modul de stabilire?
a. domiciliul de drept comun, domiciliul legal, domiciliul conventional
b. domiciliul in tara, domiciliul in strainatate
Page 20 of 48

c. vechiul domiciliu, actualul domiciliu

147. - Ce este pseudonimul?
a. este echivalent cu porecla
b. este supus regulilor stabilirii, modificarii, schimbarii ori transcrierii, la fel ca in cazul
numelui
c. daca este insusit, devine un drept absolut care nu poate fi exercitat pe cale de
reprezentare si nu poate fi instrainat
148. - Ce prerogative cuprinde in continutul ei starea civilaca drept subiectiv?
a. posibilitatea omului de a se individualiza prin starea sa civila
b. posibilitatea de a pretinde sa nu fie individualizat, de catre altii, prin starea civila
c. prerogativa de a nu apela, la nevoie, la concursul fortei coercitive a statului
149. - Cate domicilii poate avea o persoana fizica, in Romania, in acelasi timp?
a. un domiciliu
b. doua domicilii
c. mai multe domicilii
150. - Care sunt caracterele juridice specifice resedintei unei persoane fizice?
a. unicitatea
b. vremelnicia
c. unicitatea, vremelnicia si caracterul facultative
151. - Prin ce se caracterizeaza folosinta starii civile?
a. individualizarea unei persoane prin purtarea numelui ce corespunde starii civile
pretinse de acea persoana
b. existenta unui act de stare civila conform cu starea civila pretinsa de persoana
respective
c. considerarea persoanei,de catre cei apropiati,ca nefiind persoana careia ii apartine
starea civila de care se prevaleaza aceasta
152. - Ce fel de actiune este cea prin care se urmareste inlaturarea unei stari civile (unui element
de stare civila), pretins nereale, si inlocuirea ei cu alta, pretins reala?
a. actiune in reclamatie de stat
b. actiune in modificare de stat
c. actiune in contestatie de stat
153. - Care sunt actiunile in reclamatie de stat?
a. actiunea in stabilirea paternitatii, actiunea in tagada paternitatii
b. actiunea in nulitatea casatoriei, actiunea in contestarea recunoasterii voluntare de
maternitate sau de paternitate
c. actiunea in stabilirea maternitatii, actiunea in stabilirea paternitatii
154. - Cu ce se poate proba starea civila a unei personae fizice?
a. cu actele intocmite in registrele de stare civila
b. cu certificatele de stare civila
c. ambele variante
155. - Ce se intelege prin actiuni in reclamatie de stat?
a. acea actiune prin care persoana fizica urmareste sa obtina recunoasterea unei stari
civile, alta decat cea de la data introducerii actiunii
b. urmareste inlaturarea unei stari civile, pretins nereala, si inlocuirea ei cu alta, pretins
reala
Page 21 of 48

c. urmareste schimbarea starii civile pentru viitor, ceea anterioara nefiind contestata,
ea fiind acceptata ca situatia corespunzatoare realitatii
156. - Care este caracterul specific starii civile, ca atribut de identificare a persoanelor fizice?
a. indivizibilitatea
b. opozabilitatea
c. inalienabilitatea
157. - Care sunt elementele constitutive ale persoanei juridice?
a. denumirea, sediul
b. contul bancar, capitalul social
c. firma, emblema, marca
158. - Care sunt izvoarele actelor de stare civila?
a. acte de stare civila: recunoasterea de filiatie, adoptia, casatoria, hotararile
judecatoresti date in actiunile de stare civila
b. fapte de stare civila: nasterea, moartea
c. toate
159. - Cum poate fi reorganizata persoana juridica?
a. prin comasare
b. prin divizare
c. ambele
160. - Care sunt modurile de incetare a persoanei juridice?
a. comasare(absorbtie si fuziune)
b. dizolvare totala
c. dizolvare, comasare(absorbtie si fuziune), dizolvare totala
161. - Ce efecte produce punerea sub interdictie?
a. lipsirea persoanei interzisului de capacitate de exercitiu
b. instituirea tutelei interzisului
c. ambele
162. - Ce presupune procedura declararii disparitiei?
a. formularea cererii de declarare a disparitiei, faza prealabila judecatii, faza judecatii
propiuzise, faza ulterioara judecatii
b. faza prealabila judecatii, faza judecatii propiuzise, faza ulterioara judecatii
c. faza judecatii propiuzise, faza ulterioara judecatii
163. - Ce obligatii implica, pentru tutore, administrarea bunurilor minorului?
a. sa intocmeasca dari de seama anuale pe care le prezinta autoritatii tutelare in
termen de 30 de zile de la sfarsitul anului calendaristic
b. sa nu intocmeasca dari de seama ori de cate ori solicita aceasta autoritatea tutelara
c. la incetarea tutelei sa nu repare pagubele produse din culpa sa
164. - Cum se clasifica actiunile de stare civila in functie de sfera persoanelor indreptatite sa le
exercite?
a. actiuni ce pot fi pornite de catre titularul starii civile, actiuni ce pot fi intentate de
titular, reprezentantul legal si procuror
b. actiuni ce pot fi intentate de titular, reprezentantul legal si procuror, actiuni ce pot fi
intentate de orice persoana interesata
c. actiuni ce pot fi pornite de catre titularul starii civile, actiuni ce pot fi intentate de
titular, reprezentantul legal si procuror, actiuni ce pot fi intentate de orice persoana
interesata
Page 22 of 48

165. - Care sunt conditiile de fond necesare pentru punerea sub interdictie a unei persoane fizice?
a. lipsa discernamantului sa se datoreze betiei involuntare complete
b. persoana fizica sa aiba discernamant
c. lipsa de discernamant sa nu ii permita sa se ingrijeasca de interesele sale
166. - Cum se clasifica incapacitatile de drept civil dupa modul cum opereaza?
a. incapacitati care opereaza de plin drept, incapacitati care care opereaza prin efectul
unei hotarari judecatoresti
b. incapacitati stabilite in legea civila, incapacitate stabilite in legea penala
c. incapacitati cu character de sanctiuni, incapacitati cu character de masuri de
protectie sau ocrotire
167. - De cand produce efecte hotararea declarativa de moarte?
a. este un act constitutiv
b. produce efecte si retroactiv
c. produce efecte numai pentru viitor
168. - Ce categorii de persoane nu au capacitate de a fi tutore?
a. minorul sau cel pus sub interdictie
b. cel caruia nu i sa retras exercitiul drepturilor politice sau civile
c. cel care, nu exercita o alta tutela
169. - Care sunt atributele de identificare a persoanei fizice?
a. numele, domiciliul, starea civila
b. prenumele, pseudionimul
c. porecla
170. - Care sunt caracteristicile elementelor constitutive ale persoanei juridice?
a. generalitatea, legalitatea
b. oficialitatea
c. diversitatea
171. - Care sunt caracterele juridice ale numelui?
a. opozabilitatea erga omnes, inalienabilitatea, imprescriptibilitatea, personalitatea,
universalitatea, legalitatea, unitatea
b. oficialitatea
c. religios
172. - Care sunt situatiile care pot duce la modificarea numelui de familie?
a. stabilirea filiatiei copilului din casatorie
b. stabilirea filiatiei copilului din afara casatoriei si fata de al doilea parinte
c. stabilirea filiatiei fata de mama
173. - Ce se intelege prin inalienabilitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice?
a. nu poate forma obiect de renuntare si nici obiect de instrainare
b. poate forma obiectul executarii silite
c. poate forma obiectul de instrainare
174. - Ce conditii trebuie sa fie indeplinite pentru a fi vorba de comorienti?
a. sa fie vorba de cel putin doua persoane, sa fi murit in aceeasi imprejurare, sa nu se
poata stabili ca una a supravietuit alteia
b. persoanele care nu au incetat din viata in aceeasi imprejurare
c. persoanele care au incetat din viata in imprejurari similare
Page 23 of 48

175. - Care sunt obligatiile tutorelui pe parcursul tutelei?

a. sa intocmeasca dari de seama ori de cate ori solicita aceasta autoritatea tutelara
b. sa participe la intocmirea inventarului bunurilor de catre delegatul autoritatii tutelare,
inventar care se supune aprobarii autoritatii tutelare
c. sa repare pagubele pe care le produce
176. - Cand are loc incetarea tutelei?
a. la moartea tutorelui
b. la implinirea varstei de 14 ani de catre minor
c. nedobandirea deplinei capacitati de exercitiu de catre minor
177. - Cand poate inceta functia curatorului?
a. la solicitarea expresa a a autoritatii tutelare
b. la solicitarea executorului judecatoresc
c. prin consimtamantul exprimat in acest sens de reprezentantul minorului
178. - De cate feluri este domiciliul?
a. resedinta
b. domiciliul in tara, domiciliu in strainatate
c. domiciliu de drept comun, domiciliul legal, domiciliul conventional
179. - Ce obligatii are mostenitorul de rea credinta, al unei persoane reaparute dupa declararea
judecatoreasca a mortii?
a. sa nu restituie fructele atat culese cat si neculese din neglijenta lui
b. sa restituie bunurile in natura daca este posibil
c. daca a instrainat bunurile cu titlu oneros si catre un subdobanditor de buna credinta
sa nu restituie fie pretul, fie valoarea din momentul revendicarii
180. - Ce fel de raspundere se instituie in cazul in care tutorele nu isi indeplineste obligatiile?
a. civila
b. disciplinara in fata autoritatii tutelare
c. administrativa
181. - Cum poate fi probata starea civila a unei persoane fizice?
a. prin actele de stare civila si certificatele de stare civila
b. cu orice mijloc de proba admis de lege daca nu a existat registrul de stare civila
c. ambele
182. - Ce reprezinta curatela capabilului?
a. reprezinta masura de ocrotire luata in favoarea persoanei fizice cu capacitate de
exercitiu deplina, dar aflata in anumite situatii speciale
b. reprezinta masura de ocrotire luata in favoarea celui lipsit de capacitate de exercitiu
c. reprezinta masura de ocrotire luata in favoarea celui lipsit de capacitate de exercitiu
restransa
183. - Ce inseamna intangibilitatea ca si caracter juridic al capacitatii de folosinta?
a. nu este garantata de lege
b. nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosinta si nici lipsit de aceasta
capacitate decat in conditiile prevazute de lege
c. nu este consacrata de acte normative cu caracter international
184. - Ce este curatela minorului?
a. un mijloc de dobandire a capacitatii de exercitiu a acestuia
b. un mijloc temporar si subsidiar de ocrotire a minorului
c. un mijloc de dobandire a capacitatii de folosinta a accestuia
Page 24 of 48

185. - Care este efectul imediat al hotararii judecatoresti de punere sub interdictie?
a. nu are capacitate de folosinta
b. nu are capacitate de exercitiu
c. are capacitate de exercitiu restransa
186. - Ce modificari in starea civila a persoanei fizice duc la inscrierea mentiunilor in actele de
stare civila?
a. inscrierea recunoasterii sau stabilirii ulterioare a filiatiei, inscrierea adoptiei, a
anularii sau desfacerii ei
b. inscrierea divortului, anularii ori incetarii casatoriei, inscrierea acordarii sau pierderii
cetateniei
c. ambele
187. - Care sunt modurile de infiintare a persoanei juridice?
a. prin actul de dispozitie al organului competent
b. prin actul de infiintare al celor care o constituie
c. ambele
188. - Care sunt situatiile in care inceteza masura curatelei?
a. cand inlocuirea tutorelui minorului cu alt tutore se produce in acelasi moment,
concomitent
b. in cazul contrarietatii de interese aparute intre minor si ocrotitorul sau legal
c. in cazul in care parintele sau tutorele minorului nu e impiedicat vremelnic de al
ocroti pe acesta
189. - In ce situatii are loc rectificarea actelor de stare civila?
a. exista neconcordanta intre cele doua exemplare ale registrelor de stare civila
b. la rubrica numele tatalui din actul de nastere sa trecut un alt nume decat cel ce
trebuia
c. ambele variante
190. - Din punct de vedere juridic, patrimoniul este:
a. totalitatea bunurilor ce constituie averea unei persoane
b. totalitatea drepturilor si obligatiilor unei persoane fizice sau juridice
c. totalitatea drepturilor si obligatiilor cu continut economic, evaluabile in bani, ce
apartin unei persoane
191. - Din trasatura juridica a patrimoniului de a fi o universalitate juridica se desprind urmatoarele
elemente:
a. patrimoniul apare ca o masa de drepturi si obligatii legate intre ele sau ca o drepturi
si obligatii, fiecare grupare a mai multor mase de avind un regim juridic deteminat
b. fiecare persoana fizica sau juridica poate avea un singur patrimoniu
c. numai persoanele fizice sau juridice pot avea un patrimoniu
192. - Constituie caractere juridice ale patrimoniului :
a. patrimoniul este personal, indivizibil
b. patrimoniul este o universalitate de fapt
c. patrimoniul este inalienabil
193. - Divizibilitatea patrimoniului se explica prin:
a. faptul ca patrimoniul poate fi impartit in mai multe mase de bunuri, fiecare dintre ele
avind un regim juridic diferit
b. faptul ca pot fi urmarite separat anumite bunuri determinate ce fac parte din
patrimoniu
Page 25 of 48

c. posibilitatea de a fi transmis pe fractiuni, prin acte juridice mortis causa

194. - Patrimoniul prezinta urmatoarele caractere juridice :
a. patrimoniul este divizibil
b. patrimoniul este alienabil
c. patrimoniul este indivizibil
195. - Drepturile patrimoniale se clasifica in :
a. drepturi reale si drepturi de creanta
b. drepturi absolute si drepturi relative
c. drepturi principale si drepturi accesorii
196. - In cazul drepturilor reale:
a. subiectul activ este nedeterminat
b. subiectul pasiv este nedeterminat
c. este determinat atat subiectul activ cat si subiectul pasiv
197. - Dreptul de urmarire:
a. este un drept real accesoriu
b. este posibilitatea recunoscuta titularului unui drept real de a pretinde restituirea
bunului de la orice persoana la care acesta s-ar afla
c. este posibilitatea recunoscuta titularului unui drept de creanta de a pretinde
restituirea bunului de la orice persoana la care acesta s-ar afla
198. -

Dreptul de preferinta :
a. este posibilitatea recunoscuta titularului unui drept de creanta de a fi satisfacut cu
prioritate fata de titularii altor drepturi
b. este posibilitatea recunoscuta titularului unui drept real de a fi satisfacut cu prioritate
fata de titularii altor drepturi
c. reprezinta un efect specific al drepturilor patrimoniale

199. - Drepturile de creanta prezinta urmatoarele caractere juridice :

a. sunt drepturi accesorii
b. sunt drepturi relative
c. sunt drepturi opozabile erga omnes
200. - Obligatiile reale :
a. constau in anumite indatoriri, prevazute expres de lege sau conventia partilor, a
caror existenta este determinata, de regula, de stapanirea unui lucru
b. se caracterizeza prin faptul ca au o opozabilitate mai mare decat drepturile de
creanta
c. se caracterizeza prin faptul ca nu au o opozabilitate mai mare decat drepturile de
creanta.
201. - Obligatiile reale de a face :
a. se mai numesc si obligatii scriptae in rem
b. sunt drepturi ce revin detinatorului unui bun nedeterminat
c. au ca izvor legea sau conventia partilor
202. - Sunt drepturi reale principale :
a. dreptul de proprietate, dreptul de uzufruct
b. dreptul de gaj
c. dreptul de retentie
203. - Sunt drepturi reale accesorii :
Page 26 of 48

a. dreptul de folosinta
b. dreptul de gaj, dreptul de ipoteca
c. dreptul de servitute
204. - Posesia :
a. se aplica drepturilor reale si drepturilor de creanta
b. este stapanirea de fapt a unui bun care, din punct de vedere al comportarii
posesorului, apare ca fiind manifestarea exteriora a unui drept real
c. este o stare de drept care creeaza prezumtia de proprietate
205. - Posesia se pierde :
a. prin pierderea elementului material - animus
b. prin pierderea ambelor elemente constitutive
c. prin pierderea elementului material - corpus - in situatia in care posesia se exercita
corpore alieno
206. - Dobandirea posesiei se realizeaza prin :
a. intrunirea ambelor elemente constitutive
b. intrunirea elementului material - corpus
c. uzucapiune
207. - Viciile posesiei sunt:
a. discontinuitatea, violenta
b. inalienabilitatea
c. eroarea
208. - Posesia produce urmatoarele efecte:
a. nu creeaza o prezumtie relativa de proprietate in materie imobiliara
b. posesorul de buna-credinta nu dobandeste fructele lucrului
c. posesia exercitata in termenul si in conditile prevazute de lege, determina
dobandirea de catre posesor, prin efectul uzucapiunii, a dreptului de proprietate
asupra bunului
209. - Protejarea posesiei se realizeaza prin:
a. actiunea negatorie
b. actiunea posesorie
c. actiunea in revendicare
210. - Actiunile posesorii prezinta urmatoarele caractere juridice:
a. sunt actiuni personale
b. sunt actiuni reale si actiuni imobiliare
c. sunt actiuni petitorii
211. - Pentru exercitarea actiunii posesorii generale - in complangere- se cer urmatoarele conditii
:
a. sa nu fi trecut 30 de zile de la tulburare sau deposedare
b. reclamantul sa faca dovada ca, inainte de tulburare sau deposedare, a posedat
bunul cel putin un an
c. posesorul sa faca dovada ca a dobandit posesia in baza unui just titlu
212. - Actiunea posesorie speciala - reintegranda - :
a. apara posesia atunci cand deposedarea sau tulburarea s-a produs prin violenta
b. apara o posesie utila
c. apara numai o posesie dobandita in baza unui just titlu cu data certa
Page 27 of 48

213. - Dreptul de proprietate prezinta urmatoarele caractere juridice:

a. drept relativ
b. drept absolut, drept perpetuu
c. drept abstract si exclusiv
214. - In raport de titular proprietatea este:
a. proprietate publica si proprietate privata
b. proprietate comuna pe cote - pati
c. proprietate devalmasa
215. - Domeniul public :
a. este o totalitate de bunuri ce formeaza obiectul proprietatii publice
b. este o institutie juridica ce are titulari strict determinati prin norma constitutionala
c. este alcatuit din toate bunurile mobile si imobile aflate in circuitul civil
216. - Includerea bunurilor in domeniul public se face in functie de urmatoarele criterii :
a. declaratia partilor
b. natura bunurilor
c. conventia partilor
217. - Intra in alcatuirea domeniului public:
a. bunurile de uz sau interes public
b. bunurile expres enumerate de parti
c. bunurile mobile si imobile aflate in circuitul civil
218. - Proprietatea publica se dobandeste prin:
a. expropriere pentru cauza de utilitate publica
b. achizitii publice efectuate in conditiile declarate de parti
c. cale conventionala sau fortuita
219. - Dreptul de proprietate privata are ca titular :
a. persoane fizice, persoane juridice, statul.
b. una din partile care solicita proprietatea
c. numai statul
220. - Bunurile proprietate publica:
a. b. pot fi concesionate
b. c. nu pot fi date in folosinta gratuita
c. d. nu pot fi inchiriate
221. - Modalitatile juridice ale dreptului de proprietate sunt :
a. proprietatea privata
b. proprietatea rezolubila
c. proprietatea neanulabila
222. - Formele proprietatii comune pe cote - parti sunt:
a. proprietatea comuna pe cote - parti obisnuita sau temporara
b. proprietatea in devalmasie
c. proprietatea rezolubila
223. - Proprietatea comuna pe cote-parti prezinta urmatoarele caractere juridice
a. fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-parti din dreptul de proprietate
asupra bunului nedivizat din punct de vedere material
b. oricare dintre titulari are un drept exclusiv cu privire la o fractiune materiala din bun
Page 28 of 48

c. fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-parti din dreptul de proprietate
asupra bunului divizat din punct de vedere material
224. - Proprietatea comuna pe cote-parti obisnuita sau temporara ia nastere :
a. dintr-un contract translativ de proprietate avand mai multi dobanditori
b. printr-o hotarare judecatoreasca declarativa pronuntata intr-o actiune avand ca
obiect partajul de bunuri
c. printr-un testament
225. - Proprietatea comuna in devalmasie:
a. este acea forma a dreptului de proprietate comuna caracterizat prin faptul ca titularii
sai au determinata cota - parte ideala din dreptul de proprietate asupra unor bunuri
fractionate in materialitatea lor
b. este acea forma a dreptului de proprietate comuna caracterizat prin faptul ca titularii
sai au determinata cota - parte ideala din dreptul de proprietate asupra unor bunuri
nefractionate in materialitatea lor
c. este acea forma a dreptului de proprietate comuna caracterizat prin faptul ca titularii
sai nu au determinata cota - parte ideala din dreptul de proprietate asupra unor
bunuri nefractionate in materialitatea lor, bunurile apartinand deopotriva tuturor
coproprietarilor.
226. - Partajul conventional sau voluntar:
a. pentru validitatea conventiei de partaj este necesara prezenta tuturor copartasilor
b. presupune capacitatea de exercitiu a tuturor copartasilor
c. reprezinta acordul de vointa exprimat de majoritatea coproprietarilor in sensul
incetarii proprietatii comune
227. - In cazul partajului judiciar, instanta de judecata poate sa adopte urmatoarea solutie:
a. partajarea in natura sau in bani a bunului
b. atribuirea bunului catre unul din copartasi
c. incuviintarea executarii silite
228. - Regula unanimitatii se aplica in cazul:
a. actelor de conservare
b. actelor de administrare si actelor de dispozitie
c. tuturor actelor juridice facute cu privire la un bun detinut in coproprietate
229. - In materia exproprierii:
a. propunerile de expropriere se notifica posesorilor imobilelor
b. solutionarea cererii de expropriere este de competenta judecatoriei in a carei raza
teritoriala este situat bunul imobl propus pentru expropriere
c. despagubirea se compune din valoarea reala a imobilului si din prejudiciul cauzat
proprietarului sau celorlalte persoane indreptatite
230. - Granituirea este:
a. actiunea reala prin care reclamantul , proprietarul unui bun, contesta in fata instantei
de judecata ca paratul are un drept real, dezmembramant al dreptului de proprietate
cu privire la acel bun
b. actiunea reala prin care reclamantul solicita obligarea paratului la recunoasterea
existentei unui drept real, dezmembramant al dreptului de proprietate, asupra
imobilului proprietatea altei persoane, precum si obligarea paratului la respectarea
acestui drept
c. actiunea reala prin care reclamantul solicita instantei sa determine, in contradictoriu
cu paratul, prin semne exterioare, intinderea proprietatilor partilor.
Page 29 of 48

231. - Actiunea in granituire prezinta urmatoarele caractere juridice:

a. actiune posesorie
b. actiune imobiliara
c. actiune personala
232. - Actiunea in revendicare prezinta urmatoarele caractere juridice:
a. este o actiune petitorie
b. este o actiune posesorie
c. este o actiune personala
233. - Actiunea in revendicare este :
a. actiunea reala, petitorie, prin care reclamantul solicita instantei de judecata sa-I
recunoasca dreptul de proprietate asupra unui bun determinat si sa-l oblige pe parat
la restituirea posesiei bunului
b. actiunea reala prin care se apara posesia bunului
c. actiunea petitorie prin care reclamantul contesta ca paratul are un drept real,
dezmembramant al dreptului de proprietate cu privire la bunul pe care-l poseda
234. - Actiunea in revendicare poate fi exercitata de :
a. posesorul bunului
b. proprietarul exclusiv al bunului
c. oricare dintre soti, in cazul proprietatii devalmase, in temeiul unui mandat tacit
reciproc
235. - Obiectul material al actiunii in revendicare il constituie :
a. bunuri imobile individual determinate
b. bunuri imobile sau bunuri mobile individual determinate, aflate in posesia nelegitima
a paratului
c. bunuri imobile generic determinate (res genera)
236. - Titularul actiunii in revendicare :
a. nu poate fi decat proprietarul exclusiv al bunului
b. poate fi coproprietarul bunului
c. poate fi posesorul bunului
237. - Prin titlu in materia revendicarii imobiliare se inteleg :
a. actele juridice constitutive
b. actele juridice translative de proprietate
c. actele constitutive si actele translative
238. - In cazul actiunii in revendicare imobiliara, daca reclamantul are titlu, el va castiga procesul
daca :
a. data titlului este anterioara posesiei paratului
b. data titlului este posterioara posesiei paratului
c. titlul reclamantului este un act autentic
239. - Actiunea in revendicare produce urmatoarele efecte:
a. restituirea lucrului revendicat si restituirea fructelor
b. restituirea cheltuielilor necesare facute de posesor
c. restituirea tuturor cheltuielilor facute de posesor cu lucrul revendicat
240. - In cazul admiterii actiunii in revendicare :
a. cheltuielile utile se restituie numai in masura sporului de valoare adus lucrului,
calculat la data restituirii
b. cheltuielile voluptuarii se restituie numai daca posesorul a fost de buna - credinta
Page 30 of 48

c. cheltuielile voluptuarii se restituie indiferent de buna sau de reaua credinta a

posesorului
241. - Cheltuielile necesare sunt :
a. acea categorie de cheltuieli care constau in sumele de bani sau munca depusa
pentru conservarea bunului
b. acea categorie de cheltuieli care constau in sumele de bani sau munca depusa
pentru sporirea valorii bunului
c. acea categorie de cheltuieli care constau in ameliorarile aduse bunului
242. - Prin uzucapiune se pot dobandi:
a. dreptul de proprietate, indiferent de felul proprietatii
b. posesia si folosinta, indiferent de felul proprietatii
c. uzufructul si servitutile
243. - In sistemul Noului Cod civil, formele uzucapiunii sunt :
a. uzucapiunea de 20 de ani
b. uzucapiunea de 5 pana la 10 de ani
c. uzucapiunea de 30 ani
244. - Conditiile uzucapiunii de 10 de ani sunt:
a. posesia sa fie exercitata neintrerupt timp de 10 de ani
b. posesorul sa fie de buna - credinta
c. posesia sa fie dobandita in baza unui just titlu
245. - Justul titlu trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a. sa emane de la adevaratul proprietar
b. sa emane de la adevaratul proprietar
c. sa existe si sa fie dovedit separat de buna - credinta
246. - Pot servi ca just titlu:
a. contractul de locatiune
b. hotararile judecatoresti care tin loc de contract de vanzare - cumparare.
c. contractul de arenda
247. - Sunt cazuri de accesiune imobiliara :
a. avulsiunea; insulele si prundisurile
b. accesiunea animalelor si adjunctiunea
c. adjunctiunea
248. - Codul civil reglementeaza urmatoarele cazuri de accesiune mobiliara:
a. adjunctiunea; specificatiunea
b. confuziunea (amestecul) si accesiunea animalelor
c. avulsiunea
249. - Uzufructul este:
a. drept real
b. drept peren
c. drept de posesie
250. - In functie de obiectul sau, uzufructul poate fi :
a. uzufruct cu titlu particular
b. doar uzufruct cu titlu universal
c. doar uzufruct universal si cu titlu universal
Page 31 of 48

251. - Pot forma obiectul uzufructului:

a. terenurile indiferent de tipul de proprietate
b. titlurile la purtator; locuintele
c. terenurile proprietate publica si proprietate privata
252. - Uzufructul se poate constitui prin:
a. vointa omului
b. avulsiune
c. in temeiul unei hotarari judecatoresti declarative de drepturi
253. - Dreptul de uz :
a. este un drept real principal care confera titularului atributele de posesie si folosinta
asupra unui bun mobil sau imobil al altei persoane, dar numai in masura necesara
acoperirii nevoilor personale si ale familiei sale
b. este un drept real imobiliar care are ca obiect o locuinta si confera titularului posesia
si folosinta acestei locuinte pentru el si familia sa
c. este dreptul de a se bucura cineva de bunurile ce sunt posesia altuia, in tocmai ca
insusi proprietarul lor, insa cu indatorirea de a le conserva substanta
254. - Dreptul de abitatie :
a. este un drept de uzufruct care are ca obiect o locuinta
b. este un drept real imobiliar conform caruia titularul are posibilitatea de a exercita
atributele posesiei si folosintei asupra unui imobil cu destinatie de locuinta,
apartinand altei persoane, dar numai pentru satisfacerea nevoilor personale de
locuit si ale familiei sale
c. confera titularului dreptul de proprietate asupra locuintei pentru el si familia sa
255. - Dreptul de servitute prezinta urmatoarele caractere juridice :
a. drept real principal
b. drept perpetuu
c. drept indivizibil
256. - Dupa modul de constituire sau prin natura lor, servitutile se clasifica in:
a. servituti legale si servituti naturale
b. servituti judecatoresti
c. numai servituti stabilite prin fapta omului
257. - Sunt servituti legale:
a. servitutea privind distanta plantatiilor
b. servitutea de scurgere a apelor naturale
c. granituirea
258. - Dobandirea unei servituti prin uzucapiune se realizeaza daca sunt indeplinite urmatoarele
conditii:
a. servitutea sa fie continua si aparenta
b. posesia servitutii sa fie numai utila
c. durata posesiei sa fie de 5 ani
259. - Dreptul de servitute poate fi aparat ori inlaturat prin:
a. actiunea confesorie de servitute
b. actiunea petitorie
c. actiunea oblica
260. - Dreptul de superficie are urmatoarele caractere juridice:
a. drept real mobiliar
Page 32 of 48

b. drept perpetuu
c. drept prescriptibil
261. - Superficiarul:
a. are un drept de proprietate asupra constructiilor, plantatiilor sau altor lucrari
b. exercita posesia, folosinta si dispozitia materiala si juridica asupra terenului
c. poate sa transmita dreptul de proprietate asupra terenului pe care se afla
constructiile, plantatiile sau alte lucrari
262. - Actiunile de carte funciara sunt:
a. actiunea confesorie
b. actiunea in rectificare
c. actiunea negatorie
263. - Actiunea in prestatie tabulara este:
a. actiune principala
b. actiune prescriptibila
c. actiune imprescriptibila
264. - Actiunea in prestatie tabulara:
a. se intenteaza impotriva celui care a constituit un drept real asupra unui bun mobil
b. pentru a fi admisibila trebuie sa existe un singur exemplar doveditor al actului
translativ sau constitutiv de drepturi reale imobiliare
c. este o actiune prescriptibila
265. - Proprietarul imobilului expropriat are urmatoarele drepturi:
a. un pact de preferinta la cumpararea imobilului
b. un drept de preemptiune la cumpararea imobilului
c. dreptul de a constitui dezmembraminte cu privire la imobilul expropriat
266. - In materia circulatiei juridice a bunurilor imobile, sistemul Noului Cod civil a consacrat:
a. principiul libertatii contractuale
b. principiul bunei-credinte
c. principiul fortei obligatorii a contractelor
267. - Discontinuitatea, ca viciu al posesiei:
a. inseamna exercitatarea posesiei in mod neregulat, adica cu intermitente anormale
b. este un viciu temporar, in sensul ca dureaza timp de 1 an de zile
c. se aplica atat in privinta bunurilor mobile cat si a bunurilor imobile.
268. - Pot forma obiectul posesiei:
a. numai bunurile susceptibile de exercitare a unui drept real asupra lor, respectiv
bunuri corporale, individual determinate, aflate in circuitul civil
b. bunurile din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale
c. bunurile comune
269. - Actiunea in revendicarea unui bun mobil este imprescriptibila cand se introduce impotriva:
a. posesorului de buna-credinta
b. tertului de buna-credinta
c. hotului, gasitorului sau unui tert de rea-credinta
270. - Actiunea in revendicare mobiliara:
a. este o actiune posesorie
b. este o actiune personala si petitorie
c. este o actiune reala si petitorie
Page 33 of 48

271. - Dreptul de proprietate publica:

a. apartine numai statului
b. este inalienabil, imprescriptibil si insesizabil
c. se exercita numai prin intermediul unor subiecte de drept administrativ
272. - Dreptul de proprietate privata:
a. poate avea ca titular persoane fizice, persoane juridice, statul si unitatile
administrativ - teritoriale
b. se stinge prin instrainarea lucrului
c. poate avea ca titular numai persoane fizice
273. - Titlul in materia actiunii in revendicare imobiliara:
a. trebuie sa fie un act translativ de proprietate
b. creeaza o prezumtie simpla de proprietate
c. este un element al bunei credinte
274. - Pentru ca posesorul sa pastreze fructele produse de bunul posedat:
a. fructele sa nu fi fost percepute
b. posesorul sa fi fost de buna - credinta
c. nu are nicio importanta buna sau reaua credinta a posesorului
275. - Bunurile proprietate publica:
a. pot fi concesionate
b. pot fi instrainate
c. pot fi date in folosinta cu plata
276. - Titularii dreptului de administrare sunt:
a. persoane fizice
b. institutiile publice de interes national, judetean sau local
c. organizatii si fundatii cu personalitate juridica
277. - Titularul dreptului de administrare:
a. poate sa posede, sa foloseasca si sa dispuna de acesta in conditiile actului prin
care i-a fost dat bunul in administrare
b. poate sta in instanta in litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra bunului
c. dreptul de administrare ii confera titularului dispozitia juridica asupra bunului
278. - Dreptul de concesiune:
a. este specific dreptului de proprietate privata
b. este un dezmembramant al dreptului de proprietate
c. presupune incheierea unui contract de concesiune
279. - Obiectul exproprierii il constituie:
a. numai bunurile imobile proprietatea persoanelor fizice
b. bunurile aflate in circuitul civil
c. bunurile imobile proprietatea persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu sau fara
scop lucrativ, precum si cele aflate in proprietatea privata a comunelor, municipiilor
si judetelor
280. - Dreptul de uzufruct constituit in favoarea unei persoane juridice nu poate depasi:
a. 10 ani
b. 30 de ani
c. 5 ani
Page 34 of 48

281. - In timpul exercitarii dreptului de uzufruct, uzufructuarul are urmatoarele obligatii:

a. sa respecte si sa continue modul de folosire stabilit de proprietar
b. sa suporte toate cheltuielile si sarcinile lucrului
c. sa aduca o cautiune
282. - La incetarea uzufructului, uzufructuarul are urmatoarele obligatii:
a. sa restituie, in toate cazurile, bunul care a facut obiectul uzufructului, in natura si in
starea in care se gasea la momentul constituirii uzufructului
b. daca obiectul uzufructului l-au constituit bunuri consumptibile, uzufructuarul este
obligat sa restituie bunuri de aceeasi cantitate, calitate si valoare sau echivalentul
lor banesc
c. sa intocmeasca un inventar al bunurilor mobile si un proces - verbal de constatare a
starii bunurilor imobile
283. - La stingerea uzufructului:
a. uzufructuarul este obligat, in toate cazurile, sa restituie nudului proprietar bunul ce a
facut obiectul dreptului de uzufruct
b. uzufructuarul are dreptul sa pretinda nudului proprietar restituirea sumelor de bani
pe care le-a platit pentru el, precum si pentru imbunatatirile pe care le-a adus
lucrului
c. daca bunul a pierit sau s-a deteriorat din culpa uzufructuarului, va fi obligat sa
plateasca despagubiri pentru daunele produse
284. - Coproprietarii sunt obligati:
a. sa nu instraineze cota lor parte de drept fara acordul celorlalti
b. sa contribuie, proportional cu cota parte a fiecaruia, la acoperirea cheltuielilor
efectuate pentru intretinerea curenta a bunului proprietate comuna
c. sa nu culeaga singuri fructele bunului proprietate comuna
285. - Dreptul de uzufruct:
a. este un drept real, opozabil erga omnes,inclusiv proprietarului
b. este un drept perpetuu
c. poate fi transmis prin acte juridice
286. - In temeiul dreptului de folosinta uzufructuarul:
a. nu poate sa efectueze acte de conservare asupra bunului
b. poate sa efectueze acte de dispozitie materiala asupra bunului
c. poate sa efectueze acte de dispozitie materiala cu privire la bun
287. - Dreptul de uz:
a. titularul dreptului de uz poate fi numai o persoana fizica
b. titularul dreptului de uz poate fi o persoana fizica sau juridica
c. ca si uzufructuarul, uzuarul poate instraina emolumentul uzului
288. - Dreptul de abitatie:
a. are un caracter personal
b. este alienabil
c. este sesizabil
289. - In materia dreptului de servitute, proprietarul fondului dominant are urmatoarele obligatii:
a. are dreptul sa modifice caracterul servitutii
b. sa nu utilizeze servitutea in alt scop decat acela pentru care i-a fost recunoscut
dreptul de servitute
c. de a efectua lucrarile necesare pentru exercitarea si intretinerea servitutii
Page 35 of 48

290. - In materia dreptului de servitute, proprietarul fondului aservit:

a. nu are dreptul sa instraineze sau sa greveze cu sarcini reale bunul asupra caruia
poarta servitutea
b. are dreptul sa pretinda despagubiri pentru prejudiciul cauzat prin exercitarea
abuziva a dreptului de servitute
c. are dreptul sa efectueze lucrarile necesare pentru exercitarea si intretinerea
servitutii
291. - In temeiul legii, dreptul de superficie se dobandeste :
a. cand proprietarul unui teren convine cu o alta persoana ca acesta sa amplaseze pe
terenul sau o constructie, o alta lucrare sau o plantatie
b. cand sotii construiesc pe terenul bun propriu al unuia dintre ei
c. prin uzucapiune
292. - Dreptul real de folosinta:
a. reprezinta un dezmembramant al dreptului de proprietate privata al unitatilor
administrativ teritoriale asupra unor categorii de terenuri agricole, constituit in
favoarea unor persoane fizice prin acte administrative individuale
b. este un drept natural
c. este un drept alienabil
293. - Cum se apara dezmembramintele dreptului de proprietate .
a. in mod direct, prin actiunea in revendicare
b. actiunea confesorie
c. actiunea posesorie
294. - Rspunderea comitentului este angajat numai dac:
a. prepusul a creat prejudiciul n cadrul funciilor ce i s-au ncredinat;
b. victima a cunoscut c prepusul a svrit fapta cu depirea funciei i chiar prin
exerciiul abuziv al acesteia;
c. exist legtur ntre fapta prepusului i funcia ncredinat.
295. - Fundamentul rspunderii comitentului i are temeiul n:
a. culpa prezumat a comitentului;
b. reprezentarea comitentului de ctre prepus;
c. garantarea de ctre comitent a intereselor victimei.
296. - Dac victima prejudiciului pretinde despgubiri att de la comitent ct i de la prepus,
atunci:
a. ei rspund n calitate de codebitori;
b. comitentul rspunde n calitate de garant al intereselor victimei;
c. prepusul nu rspunde n calitate de autor al faptei prejudiciabile.
297. - Prin aciunea n regres ndreptat de comitent mpotriva prepusului:
a. comitentul cere restituirea n ntregime a despgubirii avansat victimei;
b. comitentul se subrog de drept n drepturile prepusului su;
c. nu poate cere restituirea integral a despgubirii, ntruct rspunderea lor este
solidar.
298. - Ca efect al aciunii n regres, comitentul:
a. preia numai aciunile victimei;
b. nu va putea pretinde restituirea despgubirii dect pe calea aciunii civile de drept
comun, preluat de la victima prejudiciului;
c. va putea recupera despgubirea acordat victimei i pe alt cale.
Page 36 of 48

299. - Pentru angajarea rspunderii comitentului pentru fapta prepusului, victima trebuie s
probeze ntrunirea urmtoarelor condiii speciale:
a. existena raportului de prepusenie;
b. svrirea faptei licite dar prejudiciabil de ctre prepus n cadrul funciilor
ncredinate de comitent;
c. pretinderea reparaiei numai de la prepus.
300. - Raporturile de prepusenie pot rezulta:
a. din raporturile de munc i ocazional ntre membrii unei familii;
b. numai ocazional ntre membrii unei familii;
c. din raportul dintre locator i locatar.
301. - Au calitatea de prepus:
a. arendaul;
b. mandatarul, dac renun la independena sa i accept autoritatea mandantului
su;
c. militarul n termen.
302. - n cazul rspunderii pentru prejudiciile cauzate de animale, au calitatea de paznic juridic al
animalului:
a. numai proprietarul animalului;
b. i persoana creia proprietarul i-a transmis paza juridic (uzufructuarul, chiriaul
etc.);
c. persoanele care au numai paza material a animalului, cum este prepusul
pzitorului juridic.
303. - nlturarea rspunderii paznicului juridic poate avea loc prin dovedirea:
a. forei majore i faptei victimei nsi;
b. cazului fortuit;
c. exclusiv din fapta victimei nsi.
304. - Pentru angajarea rspunderii n cazul prejudiciilor cauzate de animale, victima trebuie s
dovedeasc:
a. numai existena prejudiciului;
b. existena prejudiciului i existena raportului de cauzalitate ntre comportamentul
animalului i prejudiciu;
c. faptul c animalul se afl n paza juridic a unei alte persoane.
305. - Prin edificiu, n cazul rspunderii pentru ruina edificiului, nelegem:
a. orice construcie ncorporat direct sau indirect la sol;
b. construcia destinat folosinei directe a omului;
c. construcia realizat de om.
306. - Rspunderea pentru ruina edificiului revine:
a. numai proprietarului edificiului;
b. i superficialului;
c. uzufructuarului.
307. - Ruina edificiului angajeaz rspunderea proprietarului numai dac:
a. provine numai din lipsa de ntreinere a edificiului;
b. provine din lipsa de ntreinere a edificiului i dac a fost provocat de un viciu de
construcie, inclusiv al terenului;
c. a fost provocat prin drmarea voluntar a edificiului ori de incendiu.
Page 37 of 48

308. - Rspunderea pentru ruina edificiului poate fi nlturat dac proprietarul edificiului
dovedete:
a. existena unui prejudiciu fortuit;
b. cazul fortuit;
c. fapta victimei.
309. - Aciunea n rezoluiunea contractului se invoc:
a. de partea care a nu executat sau nu se declar gata s execute contractul;
b. numai de ctre partea care se afl n imposibilitate fortuit de a-i executa obligaia;
c. numai dac debitorul obligaiei imposibil de executat a fost pus n ntrziere.
310. - Clauza penal:
a. reprezint clauza n temeiul creia are loc rezoluiunea convenional a contractului;
b. este prevzut numai pentru obligaii contractuale;
c. are ca scop stabilirea anticipat a cuantumului despgubirilor ce urmeaz s fie
pltite de debitor n caz de neexecutare, executare necorespunztoare sau
executare cu ntrziere a obligaiei asumate.
311. - Riscul contractului sinalagmatic:
a. n contractele translative de proprietate l suport acea parte care avea calitatea de
proprietar al bunului n momentul pieirii fortuite a acestuia;
b. n contractele translative care au ca obiect orive tip de bunuri, de debitorul obligaiei
posibil de executat;
c. n contractele netranslative de proprietate, de creditorul obligaiei imposibil de
executat.
312. - Spre deosebire de rezoluiune, rezilierea:
a. face s nceteze efectele contractului numai pentru viitor;
b. n toate cazurile, are caracter judiciar;
c. are ntotdeauna cauze contemporane sau concomitente cu momentul ncheierii
contractului.
313. - Dac printr-un contract cu executare instantanee, prile au prevzut o clauz c n cazul
n care o parte nu-i va executa obligaiile, cealalt parte este n drept s considere contractul
ca desfiinat:
a. rezoluiunea va opera pe baza declaraiei unilaterale de rezoluiune a prii
ndreptite;
b. rezoluiunea va opera dac partea care nu i-a ndeplinit obligaia a fost pus n
ntrziere, n formele prevzute de lege;
c. rezoluiunea va opera, de ndat ce a expirat termenul de executare, fr ca
obligaia s fi fost adus la ndeplinire.
314. - Excepia de neexecutare a contractului este admisibil:
a. dac exist o neexecutare, chiar parial a obligaiilor din partea cocontractantului;
b. numai dac debitorul a fost pus n ntrziere;
c. chiar dac prile au convenit un termen de executare a uneia dintre obligaiile
reciproce.
315. - Spre deosebire de antecontract, oferta de a contracta:
a. atrage dup sine responsabilitatea contractual a debitorului promitent n caz de
nerespectare;
b. este o manifestare de voin real, neviciat fr intenia de a angaja din punct de
vedere juridic;
c. poate fi revocat de ofertant n mod liber i fr vreo consecin atta timp ct nu a
ajuns la destinatar.
Page 38 of 48

316. - n cazul stipulaiei pentru altul:

a. terul beneficiar este ndreptit s-l acioneze n instan pe promitent pentru ca
acesta s execute prestaia n condiiile stabilite n contractul ncheiat cu stipulantul;
b. numai promitentul i beneficiarul sunt pri ale contractului;
c. dac terul beneficiar decedeaz nainte de a accepta dreptul, acesta nu se va
transmite succesorilor si.
317. - Aciunea n simulaie:
a. are ca efect principal ncetarea caracterului public al contranscrisului;
b. de regul, este introdus de terul pe care contractul aparent l prejudiciaz;
c. are ca scop evitarea aplicrii unor legi sau ocolirea prevederilor prohibitive la
anumite contracte.
318. - n materia aciunii n simulaie:
a. creditorul trebuie s probeze existena complicitii la fraud a celui cu care
debitorul su a contractat;
b. insolvabilitatea debitorului nu reprezint o condiie pentru admiterea aciunii;
c. urmrete desfiinarea actului juridic care corespunde voinei reale a prilor.
319. - Pentru valabilitatea contractului n folosul unei tere persoane:
a. trebuie ca voina de a stipula s fie nendoielnic, cert;
b. este necesar ca beneficiarul stipulaiei s fie numai determinabil;
c. trebuie ca obiectul stipulaiei s-l constituie propria fapt a debitorului.
320. - n cazul simulaiei:
a. admiterea aciunii n simulaie, valideaz contractul secret dac, la ncheierea
acestuia, au fost respectate condiiile de validitate;
b. terii de bun-credin sunt ndreptii s invoce, n beneficiul lor i mpotriva
prilor, efectele actului secret;
c. n situaia existenei unui conflict ntre teri, ctig de cauz vor avea acei teri care
invoc actul secret.
321. - Sunt teri n materia simulaiei:
a. creditorii garantai ai prilor simulaiei;
b. succesorii universali i cu titlu universal ai prilor simulaiei, exceptnd situaia
cnd prin actul ocult li se ncalc drepturi proprii;
c. succesorii cu titlu particular ai prilor simulaiei.
322. - Clauza penal:
a. n cazul n care nu sunt ntrunite condiiile necesare acordrii de despgubiri, nu
este datorat;
b. este un contract accesoriu care se ncheie dup producerea prejudiciului si prin
care prile stabilesc despgubirile ce urmeaz a fi pltite de debitor.
c. confer debitorului dreptul de a se libera valabil de obligaia asumat prin
executarea altei prestaii.
323. - Rspunderea prinilor pentru fapta ilicit i prejudiciabil a copilului lor minor:
a. revine adoptatorilor, n cazul copilului care a fost adoptat cu efecte restrnse, i nu
prinilor fireti;
b. trebuie s fie ntemeiat numai pe nendeplinirea sau ndeplinirea
necorespunztoare a obligaiei de supraveghere;
c. se aplic i dac, potrivit legii, copilul a devenit major, nainte de mplinirea vrstei,
prin cstorie.
Page 39 of 48

324. - Dac, la momentul svririi faptei ilicite, minorul a avut discernmnt, victima are
latitudinea de a trage la rspundere:
a. numai pe minor, singur;
b. numai pe prini, singuri;
c. fie deopotriv pe minor i pe prini.
325. - Se angajeaz rspunderea comitentului pentru fapta prepusului pentru:
a. pagubele cauzate de prepus prin fapte care nu au legtur cu funcia ncredinat,
dar care au fost svrite n timpul exercitrii acesteia;
b. tot ceea ce prepusul svrete n cadrul normal al funciei, cnd a lucrat pentru
comitent, n limitele scopului n vederea cruia iau fost conferite funciile;
c. daunele cauzate de prepus cnd acesta i ndeplinete atribuiile care nu deriv din
funcia ncredinat.
326. - Dac mai muli prepui, subordonai unor comiteni diferii, au svrit o fapt ilicit
cauzatoare de prejudiciu unuia dintre comiteni:
a. prepuii vor fi inui solidar fa de victima prejudiciului, pentru ntregul prejudiciu;
b. comitenii vor fi inui solidar fa de victima prejudiciului, pentru ntregul prejudiciu;
c. fiecare comitent este solidar cu propriul su prepus doar n limitele prii de
prejudiciu pe care a produs-o acest prepus.
327. - n ipoteza prinilor minorului din afara cstoriei, pentru fapta ilicit a minorului cauzatoare
de prejudicii:
a. va rspunde printele cruia minorul i-a fost ncredinat, fie prin hotrre
judectoreasc, fie, dup caz, prin simpla nvoial a prinilor;
b. va rspunde printele la care copilul locuia n fapt;
c. va rspunde printele cruia minorul i-a fost ncredinat, numai prin nvoiala
acestora ncuviinat de instana judectoreasc.
328. - Pentru ca rspunderea comitentului pentru fapta prepusului s fie angajat:
a. trebuie ca raportul de prepusenie s nu existe la momentul svririi faptei ilicite;
b. trebuie ca prepusul s fi lucrat pentru comitent n limitele scopului n vederea cruia
i-au fost conferite funciile;
c. trebuie ca fapta cauzatoare de prejudicii s fi fost svrit, fie n timpul serviciului,
fie n timpul concediului de odihn, fie n timp ce venea spre serviciu.
329. - Cel care are paza juridic a animalului se poate exonera de rspundere, numai dac face
dovada c producerea, de ctre animal, a prejudiciului s-a datorat:
a. cazului fortuit;
b. faptei unei tere persoane pentru care cel care are paza juridic a animalului este
inut s rspund;
c. faptei victimei nsi.
330. - Se poate angaja rspunderea pentru ruina edificiului dac:
a. ruina edificiului a fost determinat de un cutremur de pmnt;
b. ruina edificiului este urmarea lipsei de ntreinere ori a unui viciu de construcie;
c. ruina edificiului este urmarea unui incendiu.
331. - Paza juridic a bunului:
a. presupune n mod nendoielnic contactul nemijlocit cu bunul;
b. este subordonat pazei materiale;
c. se constituie ntr-un raport juridic care presupune obligaia de a prentmpina
producerea vreunui prejudiciu, prin mijlocirea lucrului.

Page 40 of 48

332. - Sunt cauze exoneratoare de rspundere n materia rspunderii pentru prejudiciile cauzate
se de lucruri, n general:
a. cazul fortuit;
b. fora major;
c. fapta unei tere persoane, pentru care paznicul juridic al lucrului este inut a
rspunde.
333. - n cazul abuzului de ncredere prin refuzul de a restitui un bun primit n depozit, n temeiul
contractului de depozit:
a. deponentul are la ndemn numai aciunea n responsabilitate contractual;
b. deponentul are la ndemn numai aciunea n responsabilitate delictual;
c. deponentul are posibilitatea de a opta ntre aciunea n responsabilitate contractual
ori cea delictual.
334. - Rspunderea delictual se deosebete de rspunderea contractual:
a. prin faptul c are ca scop repararea prejudiciului patrimonial produs prin fapta ilicit
i culpabil a unei persoane;
b. prin faptul c acela care a svrit fapta ilicit cauzatoare de prejudicii este de drept
n ntrziere;
c. prin caracterul divizibil al obligaiei de plat a daunelor.
335. - n materia rspunderii civile delictuale:
a. gravitatea vinoviei este, exclusiv, un criteriu pentru stabilirea cuantumului
despgubirilor;
b. despgubirea se stabilete n raport cu prejudiciul efectiv suferit de cel pgubit;
c. autorul rspunde numai pentru prejudiciile previzibile, nu i pentru cele
neprevizibile.
336. - Caracterul ilicit al faptei prejudiciabile este nlturat prin:
a. starea de necesitate;
b. abuzul de drept;
c. consimmntul dat de victim la producerea prejudiciului.
337. - Pentru a se angaja rspunderea comitentului pentru fapta prepusului:
a. trebuie ca raportul de prepusenie s existe la momentul svririi faptei ilicite;
b. fapta ilicit s nu fi fost svrit n interesul comitentului;
c. trebuie ca fapta ilicit s fi fost svrit n timpul exercitrii funciei ncredinate
chiar dac nu are legtur cu aceasta.
338. - Prinii rspund pentru fapta ilicit i prejudiciabil a copilului lor minor:
a. numai dac minorul nu a acionat cu discernmnt;
b. i atunci cnd, la data svririi faptei, minorul se afla temporar la rude;
c. i dac, copilul a devenit major nainte de mplinirea vrstei de 18 ani, prin
cstorie.
339. - Dac fapta ilicit productoare de prejudicii a fost svrit de prepuii unor comiteni
diferii:
a. obligaia fiecrui prepus i a comitentului su este conjunct;
b. aciunea n regres a prepusului care a pltit se va diviza corespunztor vinoviei
celorlali prepui;
c. victima poate urmri numai n subsidiar pe fiecare dintre comiteni.
340. - Rspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri n general, se aplic numai pentru:
a. lucrurile care prezint o anumit periculozitate;
b. lucrurile aflate n staionare;
Page 41 of 48

c. bunurile pentru care nu este reglementat o form distinct de rspundere civil

delictual.
341. - Repararea prejudiciului n cadrul rspunderii delictuale:
a. nltur n totalitate efectele faptei ilicite;
b. constituie o surs de dobndire a unor venituri suplimentare fa de prejudiciul
suferit;
c. const n obligarea autorului prejudiciului numai la acoperirea prejudiciului efectiv.
342. - Repararea prin echivalent a prejudiciului:
a. se asigur numai prin acordarea unei sume globale;
b. se asigur numai prin stabilirea unor prestaii periodice, succesive cu caracter
viager sau temporar;
c. se face inndu-se seama de interesele prilor care reclam despgubirea dar i
de posibilitile autorului prejudiciului.
343. - n cazul rspunderii civile delictuale, se acoper:
a. numai prejudiciul previzibil;
b. i prejudiciul imprevizibil;
c. att paguba efectiv ct i ctigul nerealizat, numai dac aufost previzibile.
344. - Rspunderea pentru fapta proprie se angajeaz dac fapta a fost svrit:
a. numai cu intenie direct sau indirect;
b. din impruden sau din neglijen;
c. numai din culp.
345. - Rspunderea prinilor pentru copilul minor poate fi angajat:
a. concomitent cu cea a profesorului;
b. numai subsidiar, n msura n care profesorul va reui s fac dovad c nu a putut
mpiedica faptul prejudiciabil;
c. solidar cu profesorul.
346. - Raportul de prepusenie, condiie special pentru angajarea rspunderii comitentului pentru
fapta prepusului, exist:
a. ntre locator i locatar;
b. ntre angajat i angajator;
c. ntre client i antreprenor.
347. - Creditorii chirografari:
a. devin creditori sau debitori n contractele pe care le-a ncheiat debitorul lor;
b. se bucur de o garanie real;
c. pot urmri numai bunurile care se afl n patrimoniul debitorului lor la data cnd
creana a devenit exigibil.
348. - Stipulaia pentru altul este valabil:
a. numai dac este fcut n folosul unei persoane viitoare;
b. numai dac beneficiarul ei este determinat;
c. dac este fcut n beneficiul primului copil ce se va nate n viitor;
349. - n cazul stipulaiei pentru altul:
a. terul beneficiar poate pretinde daune interese pentru acoperirea prejudiciului
suferit din cauza neexecutrii contractului;
b. terul beneficiar va putea solicita instanei de judecat rezoluiunea contractului;
c. promitentul nu poate refuza executarea obligaiei ctre terul beneficiar pe motiv c
nici stipulantul nu i-a ndeplinit obligaia ce-i revenea.
Page 42 of 48

350. - Dreptul nscut din contractul n folosul unei tere persoane aparine:
a. terului beneficiar;
b. stipulantului;
c. terului beneficiar, dac l-a acceptat.
351. - Terul beneficiar n cazul stipulaiei pentru altul:
a. va avea de suferit concursul creditorilor stipulantului;
b. va fi la adpost de preteniile motenitorilor stipulantului;
c. va avea o aciune indirect mpotriva permitentului pentru satisfacerea obligaiei
sale;
352. - Rezoluiunea, ca i rezilierea:
a. este supus acelorai reguli n ceea ce privete condiiile de aplicare i pactele
comisorii exprese;
b. nu determin o desfiinare propriu-zis a contractului, ci marcheaz ncetarea
prestaiilor reciproce ntre pri;
c. produce efecte ex nunc.
353. - Excepia pentru neexecutarea contractului presupune:
a. ca obligaiile reciproce ale prilor s-i aib temeiul n acelai contract;
b. ca prile s fi stabilit un termen de executare a uneia dintre obligaiile reciproce;
c. ca debitorul s fi fost pus n ntrziere.
354. - Rezoluiunea contractului:
a. opereaz de drept;
b. e o sanciune a neexecutrii culpabile a tuturor contractelor sinalagmatice;
c. are ca efect desfiinarea retroactiv a contractului.
355. - Partea care cere instanei de judecat rezoluiunea contractului are posibilitatea:
a. s execute prestaiile datorate n tot cursul procesului;
b. s renune la dreptul de a cere rezoluiunea i s solicite executarea contractului;
c. de a-l obliga pe debitor la executarea contractului, ntr-un anumit termen.
356. - Excepia de neexecutare a contractului poate fi invocat numai dac:
a. cocontractantul a fost pus n ntrziere;
b. este sesizat instana de judecat;
c. din partea celuilalt contractant s existe o neexecutare, chiar parial, dar destul de
important a contractului.
357. - Excepia pentru neexecutarea contractului:
a. nu este un mijloc de aprare pus la dispoziia prilor din orice contract;
b. presupune intervenia instanei de judecat;
c. presupune o suspendare a executrii propriilor obligaii a prii care o invoc pn
la executarea obligaiilor celeilalte pri.
358. - Prin rezoluiunea contractului:
a. prile i restituie una alteia tot ceea ce i-au prestat n temeiul contractului;
b. nu se desfiineaz i titlul prin care terii au dobndit bunurile care formeaz obiectul
contractului, ei fiind ndatorai a le restitui;
c. partea care s-a declarat gata s-i execute obligaia nu este ndreptit a obine
despgubiri.
359. - Riscul pieirii fortuite a lucrului n contractul de antrepriz:
a. este suportat, n toate cazurile, de antreprenor;
Page 43 of 48

b. este suportat de client dac materialele au fost procurate de acesta n calitate de

proprietar.
c. este suportat de antreprenor dac materialele se gsesc n detenia sa;
360. - Excepia de neexecutare a contractului:
a. se aplic contractelor sinalagmatice;
b. nu poate fi invocat dect de partea care i-a executat obligaia;
c. e o sanciune a neexecutrii culpabile a contractelor sinalagmatice.
361. - Riscul pieirii fortuite a bunului n contractul de vnzare/cumprare, se transmite n
momentul:
a. executrii contractului;
b. realizrii acordului de voin, dac nu s-a prevzut altfel prin contract;
c. realizrii condiiei suspensive, indiferent de data pieirii bunului.
362. - Spre deosebire de rezoluiune, rezilierea:
a. nu are ca efect repunerea prilor n situaia anterioar ncheierii contractului;
b. nu poate fi constatat printr-o simpl ntrrziere n executarea obligaiilor;
c. se aplic si unor contracte afectate de termen extinctiv.
363. - Rezilierea presupune:
a. ncetarea efectelor contractului pentru viitor;
b. c produce efecte i asupra prestaiilor succesive care au fost fcute anterior
rezilierii;
c. aplicarea ei n cazul tuturor contractelor sinalagmatice.
364. - Excepia de neexecutare a contractului:
a. nu atrage punerea n ntrziere a nici uneia din prile contractante;
b. poate fi invocat numai de partea care i-a executat propria obligaie;
c. nu poate fi invocat n contractele bilaterale cu executare succesiv.
365. - Simulaia presupune:
a. existena concomitent, ntre aceleai pri, a dou contracte;
b. ca partea s ncheie mai nti contractul aparent, iar ulterior contractul secret prin
care modific efectele primului contract;
c. opozabilitatea fa de terele persoane a situaiei juridice create prin contractul
secret.
366. - Nendeplinirea sau ndeplinirea necorespunztoare a ndatoririlor printeti presupune:
a. culpa n ndeplinirea obligaiei de supraveghere;
b. intenia prinilor n ndeplinirea obligaiei de educaie;
c. culpa prinilor n ndeplinirea obligaiei de cretere a copilului.
367. - Rspunderea prinilor pentru copii lor minori se angajeaz i atunci cnd:
a. copilul este minor sub 14 ani;
b. copilul are locuina la prinii si;
c. copilul are domiciliul la prinii si.
368. - Rspunderea prinilor pentru faptele ilicite ale copiilor lor minori este:
a. solidar;
b. in solidum;
c. conjunct.
369. - n situaia n care domiciliul minorului nu coincide cu locuina, pentru angajarea rspunderii
prinilor se va lua n considerare:
Page 44 of 48

a. domiciliul minorului;
b. locuina pe care trebuia s o aib minorul;
c. locuina pe care o are n fapt.
370. - Dac prepusul minor svrete fapta ilicit n funciile ncredinate de comitent, atunci:
a. prinii rspund numai pentru paguba produs comitentului;
b. prinii rspund i pentru paguba comis unui ter;
c. rspunderea comitentului nltur definitiv rspunderea prinilor.
371. - Sunt excepii veritabile de la principiul relativitii efectelor contractului:
a. contractul de munc;
b. aciunile directe;
c. contractul n favoarea unei tere persoane.
372. - Domeniul de aplicare a principiului relativitii efectelor contractului vizeaz:
a. prile contractului;
b. terii;
c. succesorii prilor.
373. - Succesorul cu titlu particular va suporta efectele unor contracte ncheiate de autorul lor,
numai dac:
a. contractele au fost ncheiate de autorul su posterior dobndirii dreptului de ctre el;
b. momentul dobndirii va fi probat prin dat cert;
c. au fost respectate formele de publicitate n cazurile prevzute de lege.
374. - Creditorii chirografari:
a. pot deveni creditori sau debitori n contractele ncheiate de debitorii lor;
b. sunt teri propriu-zii fa de actele ncheiate de debitorii lor;
c. se deosebesc de terii propriu-zisi prin aceea c vor resimi direct modificrile
suferite de patrimoniul debitorilor lor ca urmare a ncheierii contractelor.
375. - Convenia de porte-fort presupune:
a. ncheierea ei ntre creditor i tera persoan;
b. ncheierea ei ntre debitor i tera persoan;
c. tera persoan rmne strin de contract.
376. - Prin promisiunea faptei altuia:
a. creditorul promite propria sa fapt;
b. terul devine obligat prin contractul ncheiat ntre debitor i creditor;
c. obligaia terului fa de creditor este rezultatul nemijlocit al manifestrii sale de
voin.
377. - Particularitile conveniei de porte-fort constau n faptul c:
a. nu constituie excepie de la principiul relativitii efectelor contractului;
b. obligaia debitorului este o obligaie de mijloace;
c. debitorul este obligat s garanteze fa de creditor c terul i va executa obligaia.
378. - Convenia de porte-fort d natere unei obligaii:
a. de abinere;
b. de mijloace;
c. de rezultat.
379. - Stipulaia pentru altul i produce efectele:
a. voina de a stipula este cert, nendoielnic;
b. nu este fcut n folosul unei persoane viitoare;
Page 45 of 48

c. beneficiarul stipulaiei este determinat n momentul ncheierii contractului dintre

stipulant i promitent.
380. - n cazul contractului de asigurare pentru rspundere civil delictual, terul beneficiar
trebuie s fie determinat:
a. nu i atunci cnd stipulaia trebuie s-i produc efectele;
b. n momentul ncheierii contractului dintre stipulant i promitent;
c. n momentul producerii riscului asigurat.
381. - n cazul stipulaiei pentru altul:
a. este necesar acceptarea stipulaiei de ctre terul beneficiar, pentru naterea
dreptului stipulat n patrimoniul su;
b. confirmarea terului beneficiar nu este o condiie de eficacitate a stipulaiei;
c. dreptul nscut n favoarea terului beneficiar este opera exclusiv a acordului de
voin realizat ntre stipulant i ter.
382. - Pentru valabilitatea stipulaiei pentru altul:
a. voina terului beneficiar trebuie manifestat expres;
b. terul beneficiar trebuie s aib capacitatea deplin de exerciiu;
c. beneficiarul stipulaiei poate fi i o persoan lipsit de capacitatea de exerciiu.
383. - Constituie un efect al stipulaiei pentru altul n raporturile dintre promitent i terul beneficiar:
a. faptul c beneficiarul stipulaiei este n pericol s suporte eventuala insolvabilitate
viitoare a stipulantului;
b. faptul c dac beneficiarul stipulaiei pentru altul, decedeaz naintea acceptrii
dreptului i aciunii nsoitoare nscute din stipulaie, acestea se vor transmite ctre
proprii si motenitori;
c. posibilitatea beneficiarului stipulaiei de a cere rezoluiunea contractului pentru
neexecutarea culpabil a obligaiei de ctre promitent.
384. - Acceptarea de ctre beneficiar a dreptului prevzut n folosul su nseamn c:
a. acceptarea dreptului are efect constitutiv;
b. dreptul nu se dobndete n virtutea contractului ncheiat ntre stipulant i promitent;
c. acceptarea are ca efect consolidarea dreptului nscut din stipulaie.
385. - Revocarea dreptului nscut n favoarea terului beneficiar este posibil:
a. i dac nu este prevzut o clauz special expres n stipulaie;
b. numai pn n momentul acceptrii dreptului de ctre ter;
c. i dup confirmarea dreptului de ctre beneficiar, dac revocarea a fost prevzut
expres n contract.
386. - Conform teoriei dreptului direct, stipulaia pentru altul se explic prin faptul c:
a. stipulaia nu este o veritabil excepie de la principiul relativitii efectelor
contractului;
b. dreptul beneficiarului i are originea n contractul ncheiat ntre stipulant i
promitent;
c. dobndirea dreptului este una derivat i nu originar.
387. - Avantajele teoriei dreptului direct, n justificarea stipulaiei pentru altul, constau n faptul c:
a. din momentul naterii sale, dreptul nu se poate transmite la motenitorii terului
beneficiar;
b. motenitorii stipulantului nu au nicio aciune cu privire la acest drept;
c. confirmarea de ctre ter a dreptului stipulat n favoarea sa, poate avea loc numai n
timpul vieii stipulantului.
Page 46 of 48

388. - Simulaia are n structura sa urmtoarele acte juridice:

a. numai actul aparent;
b. numai actul secret;
c. i acordul simulatoriu care face legtura dintre actul real i cel aparent.
389. - n cazul simulaiei:
a. actul secret poate fi anterior celui public;
b. actul public exist deja n momentul ntocmirii celui secret;
c. cele dou acte trebuie s fie simultane.
390. - n cazul simulaiei, contranscrisul:
a. trebuie s fie un act secret cunoscut i terilor;
b. i pstreaz caracterul secret i n situaiile n care este supus formalitilor de
publicitate;
c. rmne secret i dac este supus formalitilor de nregistrare la administraia
fiscal.
391. - Contranscrisul i pierde caracterul secret dac:
a. existena lui este menionat n actul public;
b. este supus formalitilor de autentificare;
c. urmeaz procedura datei certe.
392. - Intenia comun a prilor de a simula const:
a. numai n intenia prilor de a-i determina pe teri s cread ntr-o aparen juridic;
b. n discordana spontan ntre voina declarat i voina real;
c. i n existena acordului simulatoriu al prilor.
393. - Prin simulaia realizat sub forma actului fictiv:
a. prile disimuleaz total realitatea;
b. actul public nu este anihilat prin acordul simulatoriu;
c. este obligatorie prezena actului secret.
394. - n materia simulaiei succesorii cu titlu particular:
a. sunt avnzi-cauz n raport cu actul secret;
b. sunt teri fa de simulaie;
c. devin pri att n actul secret ct i n cel public.
395. - Sunt teri fa de simulaie:
a. numai succesorii cu titlu particular;
b. numai creditorii chirografari;
c. att succesorii cu titlu particular ct i creditorii chirografari, dac sunt de buncredin, necunoscnd existena actului secret.
396. - n cazul simulaiei:
a. ntre pri, produce efecte numai actul secret;
b. fa de succesorii universali i cei cu titlu universal va produce efecte numai actul
public;
c. fa de succesorii universali va produce efecte numai actul public.
397. - Terul poate invoca inopozabilitatea fa de el a actului secret dac:
a. va proba calitatea lui originar numai de succesor cu titlu universal;
b. dovedete interesul su serios i legitim;
c. dovedete c actul secret l prejudiciaz.
398. - Ca efect al simulaiei:
Page 47 of 48

a. fa de teri va produce efecte actul public;

b. fa de teri actul secret este inopozabil;
c. terii nu pot invoca n favoarea lor efectele actului secret;
399. - Terii n materia simulaiei:pot invoca inopozabilitatea, fa de ei, a actului secret:
a. nu pot invoca inopozabilitatea, fa de ei, a actului secret, numai dac sunt de buncredin;
b. pot invoca inopozabilitatea, fa de ei, a actului secret si dac sunt de rea-credin;
c. au drept de opiune, ntre a invoca actul aparent sau secret dac sunt de buncredin n momentul realizrii simulaiei.
400. - Simulaia d natere unui conflict ntre teri atunci cnd:
a. d natere unui conflict ntre teri atunci cnd unii au interes s invoce actul aparent;
b. nu d natere unui conflict ntre teri atunci cnd unii au interes s invoce actul
secret;
c. confer ctig de cauz terilor de bun-credin care invoc n favoarea lor actul
secret.

Page 48 of 48