Sursa:http://elkorg-projects.blogspot.ro/2005/12/ren-gunon-domnia-cantittii-sisemnele.

Ren Gunon, Domnia cantittii si semnele vremurilor, (breviar de idei)

La alctuirea acestei fise am utilizat volumul Le Rgne de la Quantit et les Signes des Temps,
aprut la Gallimard, 1945.
01. Chiar si erorile au rostul lor n curgerea lumii, cci tot ceea ce exist de o manier sau alta si
are ratiunea de a fi, dezordinea nssi avndu-si locul ntre elementele ordinii universale.
02. Totul are timpul su, tot ce trebuie s se ntmple se va ntmpla, adesea n circumstante
neprevzute si complet independente de vointa noastr.
03. Trstura cea mai important a mentalittii moderne este tendinta de a reduce totul la punctul
de vedere strict cantitativ.
04. Degenerescenta modern este o ndeprtare progresiv de Principiu, punctul cel mai jos
tinnd de aspectul cantittii pure. Acest punct este o imagine inversat a punctului celui mai
nalt, absenta Principiului implicnd o maimutreal a acestuia.
05. Dac modernii ar putea vedea ce anume i dirijeaz si spre ce se ndreapt, lumea modern ar
nceta imediat s existe ca atare.
06. Exist lucruri pentru care singurul mod de expresie posibil este modul simbolic, iar acestea
nu vor fi niciodate ntelese de ctre cei pentru care simbolismul este liter moart.
07. Ceea ce se numeste n Occidentul contemporan materie este la fel de strin de conceptul cu
acelasi nume al scolasticilor ct si de cel al gnditorilor antichittii grecesti. [Numrul
confuziilor la nivel conceptual este ns cu mult mai mare, semnalm n treact: idee,
simbol, contemplatie s.a., ale cror sensuri proprii s-au denaturat ntr-atta nct un modern,
chiar pus n fata unui text de cert valoare spiritual, nu recepteaz nimic. Modernitatea a
asternut peste cele adnci un impenetrabil vl semantic.]
08. Substanta (sub stare) nseamn literalmente ceea ce se afl dedesubt. Asadar, nu la nivelul
acesta trebuie cutat explicatia lucrurilor, ci dimpotriv la nivelul esential, ceea ce revine la a
spune c orice explicatie trebuie s porneasc de sus n jos si nu de jos n sus. Aceast remarc
arat motivul pentru care stiinta modern este n realitate lipsit de orice valoare explicativ.
09. Conceptele de spatiu si timp, n ciuda eforturilor matematicienilor moderni, nu vor putea
niciodat s fie reduse la cantitate pur, pentru c asta nseamn reducerea lor la niste notiuni n
ntregime vide, fr nici un contact cu o realitate oarecare.
10. O idee care nu poate fi ntlnit n nici o traditie, oriental sau occidental, nu are nimic
esential si nu se raporteaz dect la un mod cu totul ngust si fals de a nftisa lucrurile.

11. n realitate, n ciuda unor abuzuri ale limbajului obisnuit, nu cantitatea se msoar prin ceva
exterior ei, ci lucrurile sunt msurate prin cantitatea nssi. Se poate spune c msura este n
raport cu numrul ceea ce este manifestarea n raport cu principiul ei.
12. Cantitatea, ca si spatiul si timpul, este una dintre conditiile speciale ale existentei corporale.
13. Etimologic vorbind, ritul este ceea ce se svrseste conform ordinii, si prin urmare reproduce
la nivelul su procesul nsusi al manifestrii. Din aceast cauz, ntr-o civilizatie strict
traditional, tot ceea ce se petrece are un caracter strict ritual.
14. Pentru ca spatiul s fie pur cantitativ ar trebui s fie n ntregime omogen. Or, acest lucru nu
este cu putint, fie si pentru faptul c n interiorul spatiului exist directie, deci preferint,
distinctie, care este de natur strict calitativ.
15. Doctrina materialist vrea s obtin plusul din minus, mai multul din mai putin.
16. Una dintre erorile lui Descartes atunci cnd si-a fundamentat teoria mecanist a fost s afirme
c un corp nu este dect ntinderea sa, adic suprafata si volumul pe care le ocup sunt corpul
nsusi cu toate propriettile sale, ceea ce este n mod evident absurd.
17. Timpul nu poate fi msurat dect n raport cu spatiul. Ceea ce se msoar nu este durata
nssi, ci spatiul parcurs ntr-o anume durat, conform unei miscri creia i se cunoaste legea.
Aceast lege se prezint ca relatia dintre timp si spatiu.
18. Natura timpului este mai calitativ dect cea a spatiului.
19. Epocile temporale sunt diferentiate calitativ de evenimentele care se deruleaz n el, la fel
cum portiunile spatiului sunt prin corpurile pe care le contin.
20. Nu numai c fiecare faz a unui ciclu temporal are calitatea sa proprie care influenteaz
asupra determinrii evenimentelor, dar chiar viteza cu care aceste evenimente se deruleaz este
ceva ce depinde de aceste faze, si care este de ordin mai degrab calitativ dect realmente
cantitativ.
21. Mersul umanittii actuale seamn cu traiectoria unui mobil lansat pe o pant si care merge
din ce n ce mai repede cu ct se apropie mai mult de punctul cel mai de jos.
22. Mersul descendent al manifestrii, si prin consecint al ciclului care o exprim, se efectueaz
de la polul pozitiv sau esential al existentei spre polul negativ sau substantial. Rezult de aici c
toate lucrurile iau un aspect din ce n ce mai putin calitativ si din ce n ce mai cantitativ.
23. Chestiunea principiului de individuatie (principium individuationis): dac indivizii aceleiasi
specii ntrunesc cu totii aceeasi natur, pe care este convenabil s-o identificm cu specia nssi,
n ce const ceea ce, adugat naturii, face din fiecare individ o fiint separat?
24. Cu ct indivizii sunt redusi la starea de simpli indivizi, cu att mai mult cantitatea va

predomina asupra calittii. Exist ns o diferentiere calitativ, invers diferentierii cantitative,

aceasta din urm nefiind dect o simpl separatie.
25. Unitatea tine de polul calitativ. Multiplicitate tine de cantitate, si este cu att mai marcant cu
ct are loc o ndeprtare de polul calitativ.
26. Principiul indiscernabililor: nu pot exista dou fiinte identice, adic asemntoare ntre ele
sub toate raporturile, fr s fie automat vorba de una si aceeasi fiint. [Matematic vorbind:
relatia a = a implic a este unic. Corolar: oricare a este diferit de oricare b.]
27. Uniformitate, pentru a fi posibil, presupune c fiintele sunt lipsite de orice calitate si se pot
reduce la starea de simple unitti numerice. Dat fiind c premisa este invalid, uniformitatea
nu este niciodat realizabil n fapt, dar este de notat faptul c eforturile fcute pentru a o pune n
practic duc la despuierea fiintelor de calittile proprii.
28. Masina, produs tipic al lumii moderne, este ceea ce reprezint, n cel mai nalt nivel atins
vreodat, predominanta cantittii asupra calittii.
29. Natura nu ofer nici un exemplu de egalitate si de democratie.
30. Nivelarea se opereaz n societatea actual n jurul nivelului cel mai jos cu putint, pentru c
este mai simplu s se inhibe calittile care exist la unii indivizi dect s se dea celor care nu au
asa ceva.
31. Manipularea n mas ncepe odat cu nvtmntul obligatoriu, cu pretentia lui de a da o
instructie egal si identic pentru toti indivizii.
32. Occidentalul modern nu se multumeste s impun la el nvtmntul obligatoriu. El vrea s-l
impun si altora, cu tot ansamblul obiceiurilor mentale care decurg din asta, pentru a uniformiza
n cele din urm ntreaga lume, pe care de altminteri o niveleaz prin difuzarea produselor
industriei moderne.
33. Uniformizarea occidental este o caricatur a unittii.
34. Opozitia dintre meseriile din vechime si industria modern este o particularizare a opozitiei.
35. Artifex nsemna la origine att cel ce exersa o meserie ct si cel care exersa o art. n
modernitate ns arta este un fel de domeniu nchis, care nu mai are legtur cu restul activittii
umane, cu realul. Ceea ce este acum numit art este considerat o activitate de lux.
36. n orice civilizatie traditional, orice activitate a omului, fie stiint, fie art, deriv din
principii. n modernitate nu mai este vorba de asa ceva, singura aplicatie a stiintei fiind industria
modern.
37. ntr-o societate de tip traditional, fiecare ocupatie este un sacerdotiu, actele cele mai obisnuite
avnd ntotdeauna ceva religios. Si asta pentru c n aceste societti religia nu este un lucru

limitat, care ocup un loc anume, fr nici o influent efectiv asupra restului existentei, asa cum
este pentru aceia dintre occidentalii moderni care mai admit c religia exist.
38. Meseria fiind o manifestare sau o expansiune a omului, initierea, care are ca scop depsirea
posibilittilor individului uman, poate s ia ca punct de plecare individul ca atare.
39. Mijloacele folosite pentru initiere corespund realmente naturii nssi a fiintelor crora li se
aplic.
40. Expresia deformare profesional este suficient de just n cazul noilor meserii din
industrie.
41. Masina este, ntr-un anume sens, contrariul uneltei, si nu o unealt perfectionat cum multi
si imagineaz, cci unealta este cumva o prelungire a omului nsusi, n timp ce masina l
reduce pe acesta la nivelul de servitor al su.
42. Dac s-a spus c unealta d nastere miestriei, nu este mai putin adevrat faptul c masina
o omoar.
43. Scopul masinei este de a produce n serie, numrul cel mai mare posibil de obiecte despre
care se presupune c seamn ntre ele, pentru oameni asemntori ntre ei. Totul se reduce astfel
la dimensiunea pur uman.
44. Capodoperele traditionale nu erau semnate. Abia recent, n modernitate, s-a nceput atribuirea
numelui artistului creatiei sale. Printr-un efect de deviere, artistii contemporani fac toate
eforturile cu putint pentru a-si afirma personalitatea, opera lor fiind cu totul secundar.
45. Acei dintre moderni care se consider n afara oricrei religii sunt la extrema opus a
oamenilor care, dup ce au ptruns unitatea principial a tuturor traditiilor, nu mai sunt legati n
exclusivitate de o form traditional particular. Dac cei din urm s-au ridicat la supra-uman,
primii au czut n infra-uman.
46. Industria modern este locul n care conceptiile moderne au reusit s se exprime cel mai clar
si complet. n cadrul ei individul este un corp fr suflet.
47. Paradigmele stiintifice contemporane au pretentia de a reduce totul la nivel cantitativ, si
ignor tot ceea ce nu intr n aceast categorie. Mai mult dect att, tot ceea ce nu poate fi
exprimat n cifre este considerat ca fiind nestiintific.
48. Se spune adesea c istoria se repet, ceea ce este fals. n realitate, unele detalii seamn,
dar nimic mai mult. Un singur eveniment nu se mai repet niciodat, pentru simplu motiv c
dou lucruri oarecare nu pot s coincid n toate detaliile si concomitent s mai fie si diferite.
49. Ideea de a fonda o stiint pornind de la repetitia unor fenomene, obiecte, legi, trdeaz o alt
iluzie de ordin cantitativ, cea care const n a crede c simpla acumulare a unui numr mare de
fapte poate servi de dovad unei teorii.

50. Statistica, etalnd cifre si calcule, confer siesi si altora o oarecare iluzie de exactitate care
ar putea fi calificat de pseudo-matematic. n realitate, n virtutea unor idei preconcepute se
obtin de la aceste cifre absolut tot ce se doreste, ntr-atta sunt de lipsite de semnificatie n ele
nsele. Aceleasi statistici, n minile unor specialisti diferiti, ofer concluzii diferite, pentru a nu
spune c uneori sunt diametral opuse.
51. Nevoia de simplificare este o trstur distinctiv a mentalittii moderne. Aceasta se acord
cu dezideratul unei stiinte la ndemna tuturor.
52. Tot ceea ce este posibil este prin asta real la nivelul su si n modul su propriu.
53. Protestantismul, sub multiplele sale forme, este singura productie religioas a spiritului
modern, nainte ca acesta s fi ajuns s resping orice religie.
54. n modernitate, religia este nlocuit prin religiozitate, care este un vag sentimentalism fr
nici o eficient.
55. Ceea ce au n comun toti pretinsii reformatori este pretentia de a reveni la o simplicitate
primitiv care nu a existat niciodat. Esoterismul este ntotdeauna negat, mai ales pentru c se
adreseaz unei elite.
56. Cel mai grav aspect al nvtmntului profan este c neag tot ceea ce-l depseste, nchiznd
astfel cile spre domeniile mai elevate.
57. Exist n Occident o penetrare a spiritului modern pn si acolo unde ar trebui s existe o
opozitie prin definitia nssi. Decadenta doctrinei religioase si pierderea total a esoterismului
crestin arat care ar fi consecintele dac mentalitatea modern s-ar generaliza ntr-o zi n ntreg
Orientul.
58. Spiritul modern este marcat de ura pentru secret, pe care l interpreteaz ca privilegiul
ctorva. n fond, ura pentru secret nu este altceva dect una din formele urei pentru tot ceea ce
depseste nivelul mediu, si de asemenea pentru tot ceea ce se ndeprteaz de uniformitate
impus tuturor.
59. n realitate, adevrurile de un anume ordin rezist prin natura lor oricrei vulgarizri.
Orict de clar ar fi ele expuse, nu le nteleg dect cei calificati s le nteleag, pentru ceilalti fiine
ca si inexistente.
60. Exist n lumea modern nssi un secret care este mai bine pzit dect oricare altul: cel al
formidabilei ntreprinderi de sugestie care a produs si care ntretine mentalitatea modern.
61. Rationalismul n toate formele sale se defineste esentialmente prin credinta n suprematia
ratiunii, proclamat ca o veritabil dogm, si implicnd negatia a tot ceea ce este de ordin supraindividual, ceea ce antreneaz excluderea oricrei cunoasteri metafizice veritabile. Aceeasi
negatie are drept consecint respingerea oricrei autoritti spirituale, aceasta avnd n mod

obligatoriu o surs supra-omeneasc.

62. Unitatea profund a oamenilor se manifest n ceea ce este supra-omenesc n ei.
63. Este fals ideea conform creia omul este peste tot si ntotdeauna acelasi. Cea mai sigur
dovad este incapacitatea de a reconstitui pornind de la acest postulat gndirea romanilos si a
grecilor din antichitate, sau cea a indienilor si chinezilor cu care suntem contemporani.
64. Atunci cnd psihologii moderni isi imagineaz c vorbesc despre om, au n vedere n fapt
pe occidentalul modern. Practic, exist structuri umane diferite, provenind din culturi diferite,
ireductibile.
65. Este remarcabil faptul c filosofii spun adesea lucruri mult mai juste cnd este vorba de a
combate alti filosofi dect cnd si expun propriile puncte de vedere, fiecare vznd destul de
bine defectele altora.
66. Materialismul reprezint una dintre cele dou jumtti ale dualismului cartezian, cea asupra
creia autorul aplicase conceptia mecanist. Dup Descartes s-a suprimat cealalt jumtate
(existenta sufletului) si astfel s-a putut ajunge fr effort la materialism.
67. Problema mecanismului este limitarea la aparenta lucrurilor, lipsa de acces la esente.
Mecanismul este reprezentativ, dar nu explicativ. O stiint bazat pe asemenea consideratii nu
va putea avea nici o valoare de cunoastere efectiv nici mcar n domeniul relativ si limitat n
care s-a nchis.
68. Faimoasa teorie cartezian a animalelor-masini este una dintre cele mai uimitoare absurditti
pe care spiritul de sistem le-a nscocit vreodat.
69. Dualismul cartezian a presupus fiinta uman ca fiind partajat n dou prti, corpul si
sufletul, care nu izbutesc s formeze un compus real, dat fiind eterogenitatea lor. Consecint:
dac sufletul nu poate influenta corpul, atunci sufletul poate fi neglijat. Dac sufletul este
neglijabil, atunci el poate fi cu desvrsire negat.
70. Descartes a introdus n domeniul cantittii jumtate de lume. Materialismul a pretins
cantitativizarea ntregii lumi.
71. Exist dincolo de materialismul explicit si formalizat, un materialism de fapt, practicat de
oameni care nici mcar nu presupun c sunt materialisti. ntre cele dou forme de materialism
exist aceeasi relatie ca ntre rationalismul filosofic si rationalismul vulgar, cu diferenta c
materialistul de fapt nu si revendic aceast calitate, n timp ce rationalistul vulgar, chiar dac
ignor orice filosofie, se grbeste s se proclame ca atare, mpodobindu-se cu titlul de libercugettor, desi n realitate este sclavul tuturor prejudectilor curente ale epocii.
72. Este de la sine nteles c un savant, n sensul actual al acestui cuvnt, chiar dac nu se declar
materialist, este influentat de educatia special care l-a dirijat n acest sens. Si chiar dac, asa
cum se ntmpl uneori, acest savant se crede dotat cu spirit religios, va gsi mijloace s separe

complet religia de activitatea lui stiintific n asa manier nct opera lui nu se va distinge cu
nimic de cea a materialistilor desvrsiti, si astfel el si va juca roul n constructia progresiv a
stiintei celei mai cantitative si mai grosolan materialiste ce se poate concepe. n acest fel,
actiunea antitraditionalist reuseste s utilizeze n profitul ei pe cei care ar trebui s fie n mod
logic adversarii ei, dac devierea mentalittii moderne n-ar fi format fiinte pline de contradictii si
incapabile s-si dea seama de asta.
73. Se poate considera c uniformizarea si-a atins scopul n momentul n care oameni diferiti
(care se declar crestini, de exemplu) actioneaz ca si cum diferentele n-ar mai fi esentiale.
74. Se poate constata cu o simpl privire c omul modern a devenit impermeabil oricrei
influente care nu care nu actioneaz n mod direct n sfera simturilor. Nu numai c faculttile sale
de ntelegere au devenit din ce n ce mai limitate, dar cmpul nsusi al perceptiei sale s-a restrns.
75. Prin viata obisnuit se ntelege ceva n care, prin excluderea oricrui caracter sacru, ritual
sau simbolic, nimic care s nu fie pur uman nu ar putea interveni n vreun fel sau altul.
76. Unii folosesc pentru viata obisnuit termenul de viat real, lucru care este deosebit de
ironic, pentru c este vorba de cea mai rea dintre iluzii. n realitate, nu exist un domeniu profan,
ci doar un punct de vedere profan, care devine din ce n ce mai invadator, pn cnd nglobeaz
existenta uman n ntregime.
77. Iluzia vietii normale ncepe prin a se considera c anumite lucruri se sustrag influentei
divine. Ulterior, lucrurile acelea sunt considerate normale. Mai apoi, lucrurile normale sunt
considerate singurele reale. n cele din urm, lucrurile care nu figureaz n lista normalelor
devin automat ireale.
78. Filosofia este important sub aspectul c e reprezentativ pentru o anume mentalitate,
conceptiile filosofice moderne avnd succes numai n msura n care corespund la unele tendinte
predominante ale epocii n care sunt formulate. Filosofia este fructul si nu germenele unei epoci.
79. n stadiul prezent de decdere intelectual, s-a ajuns la pierderea complet din vedere a
notiunii de adevr, care este nlocuit cu cele de utilitate si de comoditate.
80. Stiinta este n zilele noastre solidar cu industria. Ea se gseste amestecat cu viata
obisnuit, n care devine unul dintre principalii factori. Stiinta reuseste, si pentru spiritul
utilitarist al modernilor, reusita sau succesul este un criteriu de adevr.
81. Conceptia exclusiv cantitativ a monedei este produsul unei degenerescente destul de
recente. La origine, moneda a avut si a conservat mult timp o valoare calitativ, fiind acoperit
cu simboluri traditionale dintre care unele prezint sensuri deosebit de profunde.
82. Controlul autorittii spirituale asupra banilor s-a perpetuat atta timp ct civilizatia a rmas
traditional. Momentul n care Filip cel Frumos, regele Frantei, a distrus Ordinul Templierilor
este punctul de plecare al profanizrii monedei.

83. nconjurndu-l pe om de produsele industriei moderne, nepermitndu-i s vad altceva

(exceptie doar n muzee, cu titlul de simple curiozitti fr nici un raport cu circumstantele
reale ale vietii sale), acesta este constrns s se nchid n cercul vietii obisnuite ca ntr-o
nchisoare fr iesire.
84. Exist o adevrat degenerescent a limbajului care nsoteste degenerescenta lumii. ntradevr, dac totul se reduce din ce n ce mai mult la cantitate, limbajul nsusi nu mai evoc dect
lucruri cantitative.
85. Din momentul n care moneda si-a pierdut valoarea de ordin superior, a nceput si diminuarea
puterii ei de cumprare. Cantitatea pur nefiind dect ceva sub nivelul oricrei existente, ea tinde
spre o adevrat disolutie.
86. Nivelul uman si nivelul cosmic sunt legate, astfel nct fiecare dintre ele actioneaz asupra
celuilalt si exist ntotdeauna o corespondent ntre strile respective.
87. Mentalitatea uman si nivelul cosmic, n cursul ciclului, se ndeprteaz progresiv de
principiu, deci de spiritualitatea originar care este inerent polului esential al manifestrii.
Aceast ndeprtare ia forma unei materializri.
88. Se poate spune c materializarea exist ca tendint, dar c materialitatea, adic rezultatul
complet al acestei tendinte, este o stare irealizabil.
89. Stiintele moderne sunt fcute din simplificri si aproximatii care le anuleaz orice pretins
exactitate, chiar orice valoare de stiint n adevratul sens al cuvntului.
90. Vulgarizatorii scientisti care clameaz c stiinta mpinge limitele lumii cunoscute afirm un
lucru contrariu adevrului. Niciodat lumea si omul n-au fost mai ngusti, pn ntr-acolo nct
sunt redusi la simple entitti corporale.
91. Reactiile generale ale mediului cosmic se schimb n functie de atitudinea adoptat de om n
privinta lui. Omul nu este un simplu spectator, ci un actor.
92. Solidificarea lumii nu va fi niciodat total, aceast perspectiv fiind incompatibil cu
existenta real. Vor fi ntotdeauna fisuri n acest pretins sistem nchis.
93. Teoriile n care savantii nu mai cred supravietuiesc n mentalitatea comun datorit
vulgarizrilor stiintifice.
94. Atunci cnd stiinta profan prseste domeniul simplei observatii a faptelor si vrea s ncerce
s extrag ceva din acumularea indefinit a detaliilor particulare, ea edific teorii pur ipotetice.
95. Ipotezele stiintifice sunt abandonate si nlocuite prin altele cu o rapiditate crescut. n
gndirea savantilor ele au un caracter conventional, deci ireal. Teoriile stiintifice moderne sunt
provizorii, simple reprezentri, dac nu chiar moduri de a vorbi, lipsite de orice valoare
explicativ.

96. n schimb, marele public accept aceste teorii ca pe niste dogme, lundu-le n serios.
Vulgarizarea le prezint sub o form simplist si afirmativ, nu ca niste simple ipoteze, asa cum
erau n realitate pentru cei care le-au elaborat.
97. Teoriile scientiste articuleaz mitologii moderne. Prin supravietuirea unor ipoteze
apartinnd teoriilor diverse, sunt posibile n mentalul colectiv combinatiile cele mai heteroclite.
Dat fiind dezordinea inextricabil care domin astzi, mentalitatea contemporan accept cele
mai ciudate contradictii.
98. Stiinta profan, limitat la cadrul lumii moderne, si imagineaz fiecare perioad a actualului
Manvantara ca fcnd parte dintr-o lume ale crei conditii ar fi fost asemntoare celor de azi.
99. Istoricii evaleaz actiunile oamenilor din antichitate sau evul mediu ca si cum ar fi vorba de
contemporanii lor.
100. Punctele critice ale ciclului cosmic sunt presrate de cataclisme naturale.
101. Nu numai c omul, dat fiind faptul c faculttile sale erau mult mai putin limitate, nu vedea
lumea cu aceeasi ochi ca azi, si percepea n ea lucruri care azi i scap n ntregime, dar lumea
nssi, ca ansamblu cosmic, era diferit calitativ, pentru c posibilitti de un alt ordin se reflectau
n domeniul corporal si-l transfigurau.
102. Cercetrile si teoriile modernilor nu ajung dect la negarea a tot ceea ce nu corespunde
punctului lor de vedere. Despre cei dinaintea noastr se spune c au vzut prost, sau a redat prost,
ceea ce revine la a se afirma c naintea epocii moderne oamenii sufereau de tulburri sensoriale
si mentale.
103. n geografia sacr exist locuri capabile s serveasc drept suport pentru actiunea
influentelor superioare (asemeni anumitor centre traditionale principale sau secundare oracole,
locuri de pelerinaj), la fel cum exist guri ale Infernului.
104. Solidificarea lumii poate fi reprezentat n simbolismul geometric ca o trecere gradual de
la sfer la cub. Sfera este forma primordial, care le contine n sine pe toate celelalte. Cubul este
forma care corespunde unui maxim de specificatii.
104. n metafizica oriental, forma cubic tine de Pmnt, n timp ce forma sferic de Cer. Sfera
este echivalentul esentei, cubul al substantei. n multe traditii sunt simbolizate prin compas si
echer.
105. Faptul de a calcula, nregistra si reglementa totul este un simptom al solidificrii lumii. n
culturile traditionale existe interdictia recensmntului. Administratiile moderne trateaz oamenii
ca si cum acestia ar fi deja unitti numerice asemntoare ntre ele, ca si cum uniformitatea
ideal ar fi deja instaurat.
106. Modernitatea se mndreste cu rapiditatea si facilitatea crescnd a comunicatiilor dintre

trile cele mai ndeprtate, dar n cele mai multe dintre cazuri este mai dificil s se intre n
anumite tri dect nainte de inventarea mijloacelor mecanice de transport.
107. Operele popoarelor sedentare sunt opere ale timpului: fixate n spatiu la un domeniu strict
delimitat, ele si dezvolt activitatea ntr-o continuitate temporal care le apare ca fiind indefinit.
Dimpotriv, popoarele nomade nu edific nimic durabil, si nu muncesc n vederea unui viitor
care le scap. Dar au n fata lor spatiul care nu le opune nici o limitare, ci le deschide noi
posibilitti.
108. Spre finalul ciclului cosmic timpul uzeaz spatiu, iar sedentarii i absorb putin cte putin pe
nomazi.
109. Sedentarii utilizeaz simboluri vizuale, nomazii simboluri sonore. Sedentarii creaz arte
plastice (arhitectur, sculptur, pictur), adic artele formelor care se desfsoar n spatiu.
Nomazii creaz arte fonetice (muzic, poezie), adic artele formelor care se deruleaz n timp.
110. Nomadismul, sub aspectul malefic si deviat, exercit o actiune dizolvant asupra a tot
ceea ce intr n contact. De asemenea, sedentarismul, sub acelasi aspect, nu poate dect s
conduc la formele cele mai grosolane ale materialismului.
111. Orasul contemporan este o aglomeratie artificial de minerale. ns, asa cum piatra s-a
substituit lemnului, n epoca noastr metalul ncepe s se substituie pietrei.
112. n unele culturi se poate vorbi de o izolare social a muncitorilor care prelucrau metalele.
Meseria de fierar a fost asociat practicrii magiei inferioare, atunci cnd nu era vorba de
vrjitorie pur si simplu. n alte traditii, metalurgia a fost la baza unor ordine initiatice importante.
Ceea ce trebuie retinut este c metalurgia avea concomitent un aspect sacru si unul execrabil,
pornind de la dublul simbolism inerent metalelor nsesi.
113. Timpul uzeaz spatiul printr-un efect de contractie. Dar timpul nsusi se deruleaz cu o
vitez din ce n ce mai mare. Aceast acceleratie a timpului devine mai vizibil ca niciodat n
epoca noastr, pentru c este n crestere n ultimele perioade ale ciclului, desi exist constant de
la nceput si pn la sfrsit. Contractia temporal se reflect si n diminuarea progresiv a duratei
vietii umane.
114. Atunci cnd contractia temporal va ajunge la gradul ei extrem, timpul va fi redus la o clip
unic, moment n care durata va nceta s mai existe, cci este evident c n cadrul unei singure
clipe nu va mai putea avea loc nici o succesiune.
115. Atunci cnd totul va avea loc simultan, timpul se va schimba n spatiu n momentul nsusi
n care timpul va prea c devor spatiul, acesta din urm va sfrsi prin a-l absorbi. Simbolic
vorbind, n momentul acela va avea loc revansa lui Abel asupra lui Cain.
116. Este remarcabil c se vorbeste despre sfrsitul lumii ca fiind un sfrsit al timpului si nu un
sfrsit al spatiului.

10

117. Sfrsitul unui ciclul precum cel al umanittii actuale nu este sfrsitul lumii corporale nsesi
dect ntr-un sens relativ, si doar n raport cu posibilittile care, fiind incluse n acest ciclu, si-au
sfrsit dezvoltarea n lumea corporal. n realitate, lumea corporal nu va fi distrus, ci
transmutat, primind o nou existent, pentru c, dincolo de punctul de sosire corespunznd
clipei unice n care timpul nu mai exist, roata rencepe s se nvrt pentru parcursul unui alt
ciclu.
118. Sfrsitul ciclului coincide cu restaurarea unei noi stri primordiale.
119. Cderea este ndeprtarea de centrul lumii. Aceast ndeprtare nu este dect o alt
reprezentare a mersului descendent al ciclului, cci centrul unei stri ca a noastr, fiind punctul
de comunicare direct cu strile superioare, este n acelasi timp polul esential al existentei n
aceast stare. A merge de la esent spre substant este totuna cu a merge de la centru spre
circumferint, de la interior spre exterior, de la unitate spre multiplicitate.
120. Pentru a atinge Regatul lui Dumnezeu trebuie suprimat derularea timpului. Eliberarea de
aceast conditie este posibil pentru anumite fiinte, dar pentru umanitatea n ansamblu nu, ea
trebuind s parcurg ciclul manifestrii corporale pn la capt.
121. Dou tendinte dirijeaz umanitatea spre finalul ei: solidificarea lumii si disolutia. Orice
sfrsit este o disolutie a manifestrii ca atare. Cea de-a doua dintre cele dou tendinte ncepe s
predomine.
122. Iluzia securittii care domnea n timpurile n care materialismul atinsese maximum de
influent, si care atunci era cumva inseparabil de ideea pe care oamenii si-o fcea despre viata
obisnuit, s-a disipat n mare parte din cauza evenimentelor si a vitezei crescnde cu care ele se
deruleaz, ntr-atta nct azi impresia dominant este, dimpotriv, cea a unei instabilitti care se
ntinde n toate domeniile. Si, cum soliditatea implic stabilitatea, aceast stare de fapt arat c
punctul de maxim soliditate efectiv, n posibilittile lumii noastre, a fost nu doar atins, ci
deja depsit, si c, n consecint, lumea spre ndreapt de acum spre disolutie.
123. Solidul, chiar n momentul maximei sale densitti si impenetrabilitti, pstreaz cteva
elemente calitative.
124. Exist n reducerea gradual a tuturor lucrurilor la nivelul cantitativ un punct dincolo de
care aceast reducere nu mai tinde la solidificare, si acest punct este acela n care se voieste
transformarea cantittii continue n cantitate discontinu. Corpurile nu vor mai putea atunci s
subziste ca atare, ele se vor transforma ntr-un soi de praf atomic fr consistent. Se va putea
vorbi atunci de o adevrat pulverizare a lumii, ceea ce este una dintre formele posibile ale
disolutiei ciclice.
125. Este adevrat c puterea materialismului dimineaz, dar fisurile care se deschis comunic
n jos. Ceea ce interfereaz cu lumea sensibil nu poate fi dect psihismul cosmic inferior, n
ceea ce are acesta mai distructiv.
126. Materialismul a jucat un rol important n logica diabolic a sfrsitului, dar negatia pe care o

11

reprezint nu mai este suficient. Ea a interzis omului accesul la posibilittile de ordin superior,
dar nu poate dezlntui fortele inferioare care singure pot conduce spre ultimul punct al dezordinii
si disolutiei.
127. Securitatea derizorie a vietii obisnuite, care s-a manifestat n perioada materialismului,
este acum puternic amenintat, si se vede din ce n ce mai bine c nu era dect o iluzie. Totusi, o
alt iluzie mai rea din toate punctele de vedere se pregteste s-i ia locul: cea a unei spiritualitti
pe dos, creia diversele miscri neo-spiritualiste nu-i sunt dect mediocrii precursori.
128. Solidificarea lumii nu a fost niciodat complet, nct s devin sistemul nchis al
materialistilor.
129. n diverse traditii (mai cu seam hinduism si islam), lumea este separat de tenebrele
exterioare printr-un Mare Zid. Spre finalul ciclului acest Mare Zid se va fisura si vor
ptrunde entitti devastatoare (Gog si Magog n islam, Koka si Vikoka n traditia hindus).
Aceste entitti sunt propagate cu ajutorul: sectelor neo-spiritualiste, filosofilor intuitionisti,
savantilor metapsihisti, psihologilor si psihanalistilor.
130. Actiunea multor centre spirituale s-a nchis din ce n ce mai tare, pentru c influentele
spirituale pe care le transmit n lumea noastr nu mai pot s se manifeste n exterior.
131. Pentru a combate spiritul modern bunele intentii sunt insuficiente. Ceea ce trebuie ste
nainte de toate o cunoastere efectiv.
132. Epoca actual trebuie s epuizeze posibilittile cele mai inferioare.
133. Este surprinztoare ncptnarea cu care modernii au nceput s exhumeze vestigiile
epocilor trecute si a civilizatiilor disprute, pe care de altminteri sunt cu totul incapabili s le
nteleag.
134. Trebuie disipat o eroare de interpretare datorat materialismului: aceea c exist lucruri pur
materiale. Este o idee datorat stiintelor moderne, care izoleaz obiectul de principiile superioare
cu care se afl n conexiune. Dac ar admite contrariul, stiintele moderne ar trebui s recunoasc
faptul c adevrata natur a obiectului le scap.
135. n realitate, lumea corporal nu poate fi considerat suficient siesi, nici ca fiind un lucru
izolat n ansamblul manifestrii universale. Dimpotriv, indiferent care sunt aparentele datorate
solidificrii, lumea corporal porneste de la ordinea subtil, n care-si are principiul imediat, si
prin intermediul creia tine de manifestarea informal, apoi de non-manifestat.
136. Nimeni nu a izbutit s dea o definitie exact a distinctiei ntre viu si ne-viu, tocmai pentru c
nu exist obiect inanimat n univers.
137. Acest mod de a vedea lucrurilor poate fi numit animism, ntelegndu-se prin asta
afirmatia c exist n lucruri elemente animice. Desigur, acest animism se opune direct
mecanismului, la fel cum realitatea nssi se opune simplei aparente exterioare. Este evident c

12

aceast conceptie este primitiv, pentru c este adevrat, ceea ce este exact contrariul a ceea
ce evolutionistii gndesc despre acest adjectiv.
138. Etnologii numesc primitive forme care nu sunt dect degenerescente de un nivel sau altul,
dar nu att de jos ca interpretarea lor.
139. n cazurile de degenerescent partea superioar a doctrinei, adic nivelul metafizic si
spiritual este cea care dispare mai mult sau mai putin complet. Ca urmare, ceea ce era
secundar, latura cosmologic si psihic, capt inevitabil o important preponderent.
140. Exist n lume un numr de reservoare de influente a cror repartitie nu are nimic
ntmpltor, si care servesc foarte bine scopurilor unor oarecare puteri responsabile de
deviatia modern.
141. Trebuie remarcat c vestigiile care subzist dintr-o traditie degenerat si a crei parte
superioar a disprut sunt comparabile resturilor psihice pe care o fiint uman le las n urma sa
atunci cnd trece ntr-o alt stare, si care pot servi la orice. [Mai cu seam la vrjitorie si magie.]
142. Pentru a se manifesta, influentele spirituale au nevoie de suporturi potrivite. Odat ce aceste
influente se retrag, fostele suporturi nu rmn complet vide, ele putnd fi confiscate de magicieni
negri. Utilizarea vestigiilor arheologice poate antrena surprize foarte urte, unele dintre ele
putnd fi impregnate cu influentel psihice de natur foarte joas.
143. Adversarul are interes s-si adjudece locurile sacre nu doar din cauza influentelor psihice
care abund acolo, ci si din cauza amplasamentului, care corespunde unei geografii sacre,
susceptibil s fie deturnat.
144. Lumea modern este rezultatul actiunii antitraditionale.
145. Influentele spirituale actioneaz prin intermediul fiintelor umane, reprezentanti autorizati ai
traditiei, desi natura lor este supra-uman. De aceeasi manier, contra-traditia face acelasi
lucru, servindu-se de oameni, desi natura ei este infra-uman.
146. Primul lucru asupra cruia se dirijeaz agentii umani care ncarneaz contra-traditia este
initierea, esoterismul traditional.
147. Totul, n civilizatia modern, apare ca fiind din ce n ce mai artificial, mai denaturat si mai
falsificat. Or, n acest caz, mentalitatea nssi care corespunde acestei stri de lucruri trebuie s
fie la fel, fabricat si ctusi de putin spontan.
148. Este greu de crezut c lipsa de ntelegere total pe care secolele XVII si XVIII o aveau
pentru evul mediu ar fi fost o schimbare svrsit ntr-un mod natural si spontan.
149. Etapele antitraditionalismului: 1) umanismul a avut pretentia s-l reduc pe om la sine
nsusi, excluznd tot ce este supra-uman; 2) rationalismul a negat fiintei posesia si utilizarea
faculttilor transcendentale; 3) mecanismul si materialismul au ntors omul spre lucrurile

13

exterioare; 4) solidificarea si 5) disolutia.

150. n faza n care suntem noi, lumea se deschide n prtile ei cele mai josnice, spre fortele
dizolvante si destructive din domeniul subtil inferior. Adversarul se concentreaz asupra
contra-initierii.
151. Ultima parte a ciclului, n care ne aflm, are trei etape: 1) deviere; 2) subversiune si 3)
reabilitare (sau redresare, restabilirea ordinii normale).
152. Se poate spune c subversiunea nu este dect ultimul grad si concluzia nssi a deviatiei, sau
c deviatia tinde s conduc spre subversiune. n starea actual a lucrurilor, desi nu se poate
spune c subversiunea este complet, ea apare n tot ce prezint caracter de contrafacere si
parodie.
153. Spiritul de negatie poate mbrca toate deghizrile, ceea ce revine a spune c Satan se poate
transforma n nger de lumin.
154. Orice contrafacere spiritual este parodic. n ea se afl ntotdeauna un element grotesc mai
mult sau mai putin aparent, care nu scap observatorului perspicace. Astfel, riturile civile sunt
pseudo-religie, naturismul tine de o pseudo-natur, iar distractiile sunt pseudo-repaus. Toate
aceste pseudo sunt falsificri si nimic mai mult.
155. Orice contrafacere este posibil dat fiind raportul de analogie invers care exist ntre
punctul cel mai nalt si punctul cel mai jos.
156. Actiunea antitraditional are dou faze: prima conduce la o oper de deviere, al crui
rezultat este materialismul cel mai complet si mai grosier. A doua tine de o oper de subversiune,
conducnd la constituirea unei spiritualitti pe dos.
157. Acelasi simbol poate fi luat n dou sensuri, care cel putin aparent sunt direct opuse unul
altuia, astfel nct este inversul sau negativul celuilalt.
158. Orice manifestare exist sub forma unei dualitti. Este vorba de doi poli, ceea ce nu este
acelasi lucru cu dualismul cartezian, care consider dualitatea ca fiind ireductibil. n realitate,
dualitatea este un complementarism, si nu o opozitie.
159. Orice opozitie devine complementarism dincolo de un anume nivel, pentru a se ntoarce n
unitatea principiului comun din care cele dou prti pornesc.
160. Nu este corect s se atribuie simbolurilor o valoare malefic sau benefic. Subversiunea
const, fie n atribuirea aspectului malefic, recunoscndu-l ca atare, locul care trebuie s revin
aspectului benefic, fie n interpretarea simbolurilor invers dect n sensul lor legitim,
considernd ca benefic aspectul care n realitate este malefic si invers. [De exemplu, sarpele,
care este interpretat ca malefic de ctre occidentali, poate fi Agathodaimn sau Kakodaimn.]
161. Subversiunea cea mai abil si cea mai periculoas este cea care nu se trdeaz prin

14

singularitti prea manifeste si pe care s le poat vedea cineva cu usurint, dar care deformeaz
sensul simbolurilor sau le inverseaz valoarea fr a schimba nimic din aparenta exterioar.
162. Din nefericire, se ntmpl uneori ca cei care cred c-l combat pe diavol s fie, fr ca
mcar s bnuiesc, transformati n cei mai bun servitori ai si!
163. Subversiunea se ntinde si asupra limbajului. Nu este vorba de degenerescenta prin care
multe cuvinte au ajuns s-si piard sensul calitativ pe care l aveau la origine, pstrnd doar un
sens cantitativ. Este vorba mai degrab de o deturnare n urma creia cuvintele sunt aplicate
unor lucruri complet necorespunztoare, si care uneori sunt chiar opuse celor crora le erau
destinate n mod normal.
164. Mentalitatea modern nu este dect produsul unei vaste sugestii colective, care, exersnduse continuu de-a lungul mai multor secole, a determinat formarea si dezvoltarea progresiv a
spiritului antitraditional.
165. Ideea nssi de traditie a fost distrus ntr-o asemenea proportie nct cei care aspir s-o
regseasc nu mai stiu n ce directie s se ndrepte, si sunt gata s accepte toate falsele idei care
se prezint n locul ei si sub acest nume.
166. Nu exist traditie care s nu implice un element supra-uman, adic exact ceea ce agentii
constienti sau inconstienti ai deviatiei moderne neag din rsputeri.
167. Pentru a spori confuzia, modernii folosesc conceptul de traditie acolo unde el nu reprezint
dect o uzant, o cutum, o apuctur: traditie umanist, traditie laic, traditie
revolutionar. n toate aceste cazuri nu este vorba dect de simple abuzuri.
168. Constituirea nationalittilor a fost modul prin care s-a distrus organizarea social
traditional a evului mediu.
169. La nivelul de confuzie mental la care a ajuns marea majoritate a contemporanilor nostri,
asocierile de cuvinte cele mai vdit contradictorii nu mai au nimic care s-i socheze, nici care
mcar s le dea de gndit.
170. Cei care vor s reactioneze mpotriva dezordinii actuale si nu au cunostintele necesare sunt
rapid neutralizati si dirijati spre ci fr iesire. Pretextul care li se ofer cel mai frecvent este
combaterea materialismului.
171. Neo-spiritualismul este un materialism transpus dincolo de limitele lumii corporale.
Reprezentrile grosiere ale lumii subtile si asa-zis spirituale sunt fcute din imagini
mprumutate domeniului corporal.
172. Scolile neo-spiritualiste au suferit influenta mitologiei stiintifice nc din momentul
nasterii lor. Trebuie notat locul exceptional pe care ideile evolutioniste si progresiste n joac
n cadrul lor.

15

173. Neo-spiritualismul este conform tendintelor experimentale ale mentalittii moderne.

174. Critica pe care Bergson o aduce rationalismului este just, dar n loc s se adreseze intuitiei
intelectuale (pe care Bergson o ignor ca si rationalistii), el invoc o pretins intuitie de ordin
sensibil si vital, o notiune extrem de confuz n care intuitia sensibil se amestec cu fortele
cele mai obscure ale instinctului si ale sentimentului.
175. Intuitionismul bergonian are afinitti manifeste cu neo-spiritualismul. Atitudinea unuia n
raport cu rationalismul este cumva paralel cu cea a altuia n raport cu materialismul. Ambele
tind spre infra-uman si plaseaz realitatea exclusiv n devenire, ceea ce este negatia formal a
oricrui principiu imuabil.
176. Teoriile moderne, fr exceptie, au tendinta s reduc religia la un fapt pur uman, ceea ce
revine la a o nega, constient sau inconstient. Teoriile religiei sunt de dou tipuri: tipul
psihologic, care pretinde s o explice prin natura individului uman, si tipul sociologic, care
vrea s reduc religia la nivelul exclusiv social.
177. Ceea ce Bergson numeste religie dinamic, religia interioar, este cu totul alt lucru dect
adevrata religie, pentru c nu are dogme nici rituri (considerate fixe). n lipsa acestora din urm
nu mai rmne dect o vag religiozitate, o aspiratie confuz spre un ideal oarecare. Bergson
consider aceast religiozitate drept o religie superioar, cnd de fapt este vorba de vidarea
religiei de orice continut pozitiv.
178. Faptul c principalii reprezentanti ai modernittii (Einstein n fizic, Bergson n filosofie,
Freud n psihologie s.a.) sunt aproape toti de origine evreiasc, tine probabil de latura malefic
si dizolvant a nomadismului deviat, care predomin la evreii rupti de traditia lor.
179. Unul dintre caracterele cele mai frapante ale stiintei moderne este acela c oamenii nu stiu
niciodat exact cu ce anume lucreaz n realitate, nici chiar atunci cnd este vorba de fortele
domeniului corporal.
180. Psihologia actual trateaz subconstientul, dar niciodat superconstientul. Psihologii si
psihanalistii consider c strile sunt cu att mai profunde cu ct sunt mai inferioare. Acesta
este un indiciu suplimentar c este vorba de un drum mpotriva spiritualittii, singura profund
cu adevrat, pentru c tine de principiul fiintei.
181. Domeniul psihologiei nefiind naltul, imediat ce aceasta ntlneste ceva ce tine de
superconstient, pretinde s-l anexeze subconstientului.
182. Interpretarea psihanalitic a simbolismului are un caracter satanic. Caracterul ignobil si
respingtor al interpretrilor psihanalitice constituie o marc ce nu ar trebui s nsele pe nimeni.
183. Utilizarea terapeutic a psihanalizei nu poate fi dect extrem de periculoas pentru cei care i
se supun.
184. n realitate, psihanaliza nu poate avea ca efect dect scoaterea la suprafat a continutului

16

adncimilor fiintei, care formeaz ceea ce numim subconstient. Subiectul asupra cruia se
exercit operatiunea psihanalitic este deja psihic slab, pentru c, dac ar fi altfel, n-ar avea
nevoie s recurg la un asemenea tratament. Cu att mai putin este el capabil s reziste acestei
subversiuni, si risc s fie cuprins iremediabil de haosul fortelor tenebroase dezlntuite
imprudent.
185. Psihanaliza este o parodie profan a coborrii n Infern. Fiind o contrafacere, ea este mai
degrab o cdere n mlastin. Se stie c mastina figura n drumul spre Eleusis, iar cei care
cdeau in ea erau profanii care aveau pretentii de initiere fr a fi calificati pentru a o primi, si nu
erau dect victimele propriei imprudente.
186. Cel care vrea s practice psihanaliza trebuie s se lase psihanalizat el nsusi. Ceea ce implic
recunoasterea faptului c fiinta care a suferit aceast operatie nu mai este niciodat cea care era
nainte, purtnd o amprent de nesters, precum initierea, dar pe dos. Este ntr-adevr vorba de o
transmitere initiatic, de dezvoltarea psihismului inferior.
187. n multe dintre detaliile ei, psihanaliza prezint o asemnare nfiortoare cu anumite
sacramente ale diavolului.
188. Exist n lumea modern o confuzie foarte rspndit ntre psihism si spiritual. De mult
timp occidentalii nu mai stiu s disting ntre suflet si spirit.
189. Nimic nu este n mod obligatoriu si cu certitudine ru. Totul depinde de utilizarea care este
fcut, si mai ales, este necesar s se considere dac faptul este luat ca scop n sine sau ca simplu
mijloc spre un scop de ordin superior.
190. Totul poate servi de ocazie sau de suport aceluia care se angajeaz pe calea care trebuie s
conduc la o realizare spiritual. Totul poate fi obstacol, dac fiinta se opreste si se las
iluzionat de aparenta realizrii.
191. Contra-initierea este o spiritualitate pe dos, creia i s-a substituit ceea ce este invers, si
care conduce la pierderea adevratei spiritualitti. Contra-initierea este satanism la propriu, fie
c este inconstient sau constient, rezultatul fiind acelasi. Nu trebuie uitat c satanismul
inconstient al unora, mai numerosi dect niciodat n epoca noastr de dezordine extins n
toate domeniile, nu este dect un instrument n serviciul satanismului constient al
reprezentantilor contra-initierii.
192. Cei care caut realizarea superioar pentru a produce fenomene nu stiu c acestea din
urm pot fi asemntoare la un sfnt cu cele ale unui vrjitor, neavnd deci nici o valoare n sine.
193. Riturile, n virtutea naturii lor sacre n sensul cel mai strict al cuvntului, sunt ceva ce nu
este niciodat posibil de simulat fr consecinte nefaste.
194. Organizatiile pseudo-initiatice fabric pentru membrii lor o fals traditie cu ajutorul
sincretismului, care const n colectionarea unor elemente mprumutate de peste tot, fr nici o
ntelegere real a adevratei lor semnificatii. Aceste elemente sunt grupate n jurul ideilor

17

directoare, care sunt moderne si profane. Rezultatul nu poate fi dect antitraditional. Un

exemplu clasic de pseudo-initiere este teozofismul.
195. Orice imitatie, pentru a fi acceptat, trebuie s ia cteva dintre trsturile a ceea ce este
simulat, iar acest lucru nu face dect s creasc si mai mult pericolul pe care l prezint.
Minciuna cea mai abil, si de asemenea cea mai funest, este aceea care amestec n mod
inextricabil adevrul cu minciuna, fortndu-l pe primul s serveasc triumfului celei de-a doua.
196. Moda reprezint schimbarea nencetat si fr scop, n contrast cu stabilitatea si ordinea
care domnesc n civilizatiile traditionale.
197. Rdcinile deviatiei moderne se gsesc n secolele XIV-XVI.
198. Diavolul este foarte abil, dar totusi nu se poate mpiedica s fie ridicol n unele privinte.
199. Anti-traditia nu este dect o deviatia, avnd expresia cea mai complet n materialism, asa
cum se prezenta la sfrsitul secolului XIX. Contra-traditia este contrafacerea nssi a ideilor
traditionale.
200. Triumful aparent al contra-traditiei nu va fi dect pasager, si atunci cnd va fi cel mai
complet va fi distrus de actiunea influentelor spirituale, care vor interveni pentru a pregti
redresarea final.
201. Contra-traditia, dup ce a operat n umbr pentru a inspira si dirija invizibil toate
miscrile moderne, va ajunge la a exterioriza ceva care va fi ca o contrapartid a unei
veritabile traditii, att de complet si de exact ct o vor permite limitele care se impun cu
necesitate oricrei contrafaceri posibile.
202. Contra-traditia nu va fi niciodat dect o parodie, cea mai extrem si cea mai imens.
203. n esoterismul islamic, se spune c cel care se prezint la o anume us, fr s fi ajuns
acolo pe o cale normal si legitim, deci fr s fie pregtit s-i treac pragul, vede aceast us
nchizndu-se n fata lui si este obligat s se ntoarc de unde a plecat, dar nu ca simplu profan,
nemaifiind asta, ci ca magician negru.
204. Multe persoane cred n ideea eronat c doua principii (Binele si Rul) lupt unul mptriva
celuilalt. Ideea este gresit, pentru c l pune pe Satan pe picior de egalitate cu Dumnezeu. ntradevr, aceast conceptie revine la a afirma o dualitate principial radical ireductibil, sau, n alti
termeni, la a nega Unitatea suprem care este dincolo de toate opozitiile si antagonismele.
205. Contra-traditia propag ideea unui Sfnt Imperiu pe dos, condus de un Antihrist care va fi
un Chakravarti pe dos. n arab, personajul este desemnat prin termenul de dajjl (impostor).
206. Domnia lui Antihrist nu va fi domnia cantittii, care nu era dect rezultatul antitraditiei. Va fi, dimpotriv, un siu de reintroducere a calittii n toate lucrurile, dar o calitate
pe dos dect presupune valoarea ei legitim si normal. Dup egalitarismul zilelor noastre, va

18

fi din nou o ierarhie afirmat vizibil, dar o ierarhie inversat, adic o contra-ierarhie, al crei
vrf va fi ocupat de fiinta care, n realitate, va fi cea mai apropait de abisurile infernale.
207. Antihrist va prezenta n exterior disimetrii corporale, semn al dezechilibrului interior. El va
fi de asemeni pe ct se poate de aproape de dezintegrare, astfel nct individualitatea sa,
dezvoltat n mod monstruos, va fi aproape anihilat, realiznd pe dos stergerea eului n fata
Sinelui, sau, cu alte cuvinte, confuzia n haos n loc de fuziunea n Unitatea principial.
208. Falsul este prin definitie artificial, asadar contra-traditia nu va fi lipsit de caracterul
mecanic propriu tuturor productiilor lumii moderne. Din multe privinte va fi comparabil cu
automatismul cadavrelor psihice, si va fi constituit, ca si acestea, de reziduuri animate
artificial si pentru putin timp, fiind lipsit de durabilitate.
209. n realitate, au avut loc sfrsituri ale lumilor, adic finaluri ale unor cicluri de durat
foarte divers, aceeasi notiune fiind aplicat analogic la toate nivelurile. Este ns evident c e
vorba de sfrsituri cu important foarte inegal, iar cel care priveste actuala umanitate este cu
mult mai semnificativ dect toate celelalte, pentru c e vorba de finalul unui ntreg Manvantara,
adic de existenta temporal a ntregii umanitti, ceea ce nu nseamn si sfrsitul lumii terestre
nssi, pentru c redresarea ce se va opera n ultimul moment va deveni imediat nceputul unui
alt Manvantara.
210. Riguros vorbind, sfrsitul unei lumi nu este niciodat si nu poate fi altceva dect sfrsitul
unei iluzii.
Publicat de Radu Iliescu la 4:47 PM

19