Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Asamblarea Rotilor Dintate Prin Pene
Asamblarea Rotilor Dintate Prin Pene
PROIECT
PENTRU CERTIFICAREA COMPETENELOR
Bucureti 2009
CUPRINS
ARGUMENT...................................................................................................................................2
INTRODUCERE.............................................................................................................................3
ROI DINATE NOIUNI DE BAZ.......................................................................................7
Avantaje mecanice...........................................................................................................................
ASAMBLARI PRIN PENE LONGITUDINALE.........................................................................11
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................23
ARGUMENT
INTRODUCERE
- prin sudare
1. Nedemontabile:
- prin lipire
- prin presare
Asamblari:
- prin filet
- cu pene
2. Demontabile:
- canelate
- cu elemente elastice
Figura 1
Sunt utilizate la transmiterea momentelor mari si a turatiilor joase.
Figura 2
- Drepte (Figura 3)
Figura 3
Figura 4
Penele paralele au fetele opuse paralele. Efortul se transmite numai pe fetele laterale fara
efect de impanare.
Uneori se fixeaza pe arbore cu ajutorul surubburilor. Se calculeaza la fel ca penele
inclinate cand transmit efortul numai pe fetele laterale.
Cand este necesara o mai mare capacitate de transmitere se folosesc doua sau trei pene,
montate pe arbore in acelasi plan si decalate cu 120 grade.
Lungimea aproximativa a penei este de (1,1.1,3)d.
Figura 5
ROI DINATE NOIUNI DE BAZ
O roat dinat este o roat care are "dini" de-a lungul circumferinei sale pentru a angrena
una sau alte roi dinate sau piese similare ale unui mecanism mai complex cu scopul de a realiza
transmiterea forei de-a lungul unei direcii tangeniale la suprafeele ambelor. O roat ne-dinat
poate realiza transmiterea, ntr-o oarecare msur, a unei fore tangeniale, dar are utilizri
limitate deoarece la fore mari se produc fenomene de alunecare (sau patinare) i de deteriorare
ale roii. Dinii unei roi dinate previn orice form de alunecare, patinare sau de
deteriorare/deformare i permit transmiterea de fore considerabil mai mari dect n cazul roilor
"obinuite".
Pentru a fi capabil de angrenare, o roat dinat se poate ataa oricrui dispozitiv care are
dinii de angrenare compatibili cu dinii si. Dei astfel de dispozitive pot fi cremaliere sau alte
dispozitive similare nerotative, cea mai obinuit conectare a unei roi dinate este ntr-un
angrenaj cu una sau mai multe roi dinate. Rotaia oricreia din roile dinate ale unui astfel de
angrenaj cauzeaz obligatoriu rotaia tututor celorlalte. Astfel, micarea de rotaie poate fi
transferat dintr-un loc ntr-altul, de la un arbore sau ax la altul.
Dei de multe ori, roile dinate sunt folosite doar pentru a transmite rotaia dintr-o parte ntr-
alta a unui mecanism sau ansamblu, ele pot fi folosite i pentru a transmite fore amplificate sau
diminuate. Atunci cnd roile dinate ale unui ansamblu au diametre diferite (aa cum este cazul
n prima imagine) vitezele lor de rotaie, i deci momentele lor cinetice, sunt diferite. Ca rezultat
practic, transmiterea forei dintr-un loc ntr-altul se face la viteze i momente cinetice diferite,
fiind total sub controlul operatorului dispozitivului sau mainriei.
Avantaje mecanice
Consideram ca avem un angrenaj de doua roti dintate cu numar diferit de dinti, cu raze diferite.
Din moment ce viteza unghiulara -- masurata in rotatii per secunda, rotatii per minut sau radiani
per secunda -- este proportionala cu viteza de rotatie impartita la raza rotii intelegem ca roata
dintata cu raza mai mare are viteza de rotatie cea mai mica. Aceeasi concluzie se poate trage si
dintr-o analiza diferita a procesului privit din prisma numarului de dinti. Avind doua roti dintate
cu numar de dinti diferit, se observa ca la o rotatie completa a rotii cu numar de dinti mai mic,
roata cu numar de dinti mai mare nu a terminat o rotatie. Roata mai mica face mai multe rotatii
intr-o perioada de timp data, se invirte mai repede. Raportul vitezelor este inversul raportului
numarului de dinti:
Raportul momentelor poate fi determinat luind in cosideratie forta pe care un dinte al unei roti o
exercita pe un dinte al celeilalte roti. Considerind doi dinti in contact intr-un punct, forta care
este exercitata de dintele care angreneaza cel de-al doilea dinte are in general doua componente:
o componenta radiala si una tangentiala.
Componenta radiala poate fi ignorata, ea este pur si simplu cea care impinge intr-o parte roata
pe directia radiala si nu contribuie deloc la rotatie.
Momentul este egal cu componenta tangentiala a fortei inmultit cu raza. Din acest rationament
este lesne de inteles ca roata cu raza mai mare exercita un moment mai mare, iar roata mai mica
unul mai mic. Raportul momentelor este egal cu raportul razelor, si este invers proportional cu
raportul vitezelor. Un moment mai mare implica o viteza mica si viceversa. Faptul ca raportul
momentului este invers proportional fata de raportul vitezelor se poate deduce si din legea
conservarii energiei. Trebuie mentionat faptul ca s-a neglijat efectul frecarii in rapotul
momentului. Raportul vitezelor este dat cu adevarat de rapotul numarului de dinti sau de raportul
razelor, dar frecarea face ca raportul momentelor sa fie mai mic decit inversul rapotului vitezelor.
Alta mentiune care trebuie facuta este despre termenul de raza a rotii dintate. Cum roata dintata
nu poate fi substituita geometric la un cerc, roata dintata nu are raza. Oricum intr-un cuplu de roti
dintate angrenate fiecare din ele se considera a avea o raza efectiva numita si raza cercului de
divizare.
Reductoarele cu o singur treapt de reducere sunt cele mai simple si se pot mpri n
urmtoarele tipuri de baz, n funcie de tipul angrenajului:
- cu roi conice;
- lagrele;
- elementele de etanare;
- dispozitivele de ungere;
- carcasa reductorului;
- capacele;
- aerisitorul;
Arborii sunt realizai de obicei cu seciune variabil, avnd capetele cu diametrul i lungimea
standardizat, prevzute cu pene pentru transmiterea momentelor de torsiune. Arborele pe care se
introduce micarea n reductor se poate executa mpreuna cu pinionul cilindric, cu pinionul conic
sau cu melcul motive de reducere a gabaritului i creterii rezistenei pinionului.
Roile dinate cilindrice, conice i roata melcat sunt montate pe arbori, prin intermediul unor
pene paralele fixate axial cu ajutorul umerilor executai pe arbori, cu buce distaniere etc. n
cazul cnd dantura se execut din materiale deficitare se recomand executarea roii din dou
materiale.
Lagrele, n general, sunt cu rostogolire, folosind rulmeni cu bile sau cu role. Uneori, la turaii
mici, reductoarele se pot executa i cu lagre de alunecare. Ungerea rulmenilor se poate realiza
cu ajutorul uleiului din reductor sau cu vaselin destinat n acest scop. Reglarea jocului din
rulment se face prin intermediul capacelor sau piulielor speciale pentru rulmeni, tinnd seama
de sistemul de montare n O sau in X.
Elementele de etanare utilizate mai frecvent n cazul reductoarelor sunt manetele de rotaie cu
buza de etanare i inelele de pisl.
Dispozitivele de ungere sunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau unsoare consistent a
rulmenilor, uneori chiar a angrenajelor cnd nici una din roile dinate nu ajunge n baia de ulei.
Conducerea lubrifiantului la locul de ungere se realizeaz folosind diverse construcii de
dispozitive de ungere (canale de ungere, ungtoare, roi de ungere, inele de ungere, lan de
ungere etc.).
Carcasa reductorului se compune n general din dou prti, corp i capac, asamblate ntre ele prin
tifturi de centrare i prin suruburi de fixare. tifturile de centrare sunt necesare pentru asigurarea
unei poziii precise a capacului n raport cu corpul reductorului. De cele mai multe ori carcasa
este realizat prin turnare avnd prevzute nervuri de rigidizare i rcire. n cazul unor unicate
sau serii mici de fabricatie carcasa se poate realiza i prin sudur. La construciile sudate cresc
cheltuielile legate de manoper, dar se reduc cheltuielile legate de pregtirea fabricaiei,
comparativ cu varianta de carcasa turnat. Pentru fixarea reductorului pe fundaie sau pe utilajul
unde urmeaz s funcioneze, n corp sunt prevzute guri n care intr suruburile de prindere.
Capacele servesc la fixarea i reglarea jocurilor din rulmeni, la asigurarea etanrii, fiind prinse
n peretele reductorului cu ajutorul unor uruburi.
Indicatorul nivelului de ulei din reductor este executat sub forma unei tije pe care sunt marcate
nivelul maxim, respectiv minim al uleiului, sau sub forma unor vizoare montate pe corpul
reductorului. Exist i indicatoare care funcioneaz pe principiul vaselor comunicante, realizate
pe baza unui tub transparent care comunic cu baia de ulei.
Elementele pentru ridicarea reductorului i manipularea lui sunt realizate sub forma unor inele de
ridicare cu dimensiuni standardizate i fixate n carcasa prin asamblare filetat. Uneori, tot n
scopul posibilitii de ridicare i transportare a reductorului, pe carcas se execut nite umeri de
ridicare (inelari sau tip crlig). La reductoarele de dimensiuni mari ntlnim ambele forme, inele
de ridicare n capacul reductorului i umeri de prindere pe corp.
Elementele geometrice ale unei roi dinate caracterizeaz forma i dimensiunile dinilor,
precum i a suprafeei de divizare; aceasta se consider peaxa mobil la generarea danturii, adic
la angrenarea fictiv a roii cu organul dedefinire a danturii (cremaliera generatoare). Dinii
roilor dinate sunt mrginii de suprafeele flancurilor (din dreaptai din stnga), precum i de
cilindrii de cap respectiv de picior. Dac cilindrulde cap se gsete n exteriorul celui de picior,
roata dinat are dantura exterioar; n caz contrar dantura este interioar . Dinii roilor dinate
pot fi drepi , cnd liniile flancurilor sunt paralele cu generatoarele cilindrului de divizare sau
nclinai , cnd sunt orientate de-a lungul unor elice cu pas constant.
-z - numrul de dini;
n cazul danturilor interioare definiia este valabil dac profilul considerat este cel algolului
dintre dini.
- 0 - unghiul de presiune de referin (unghiul de angrenare); are valoarea de 20 (STAS 821 -
82).
Fig7a
Mrimea forei de batere este limitat de rezistena la strivire a suprafeei de batere, penele
cu clci permind fore de batere mai mari.
Q F [tg ( ) tg ]
Figura 7b
Figura 8
1
M tcap tl (d t ) as
2
2M t
lc
t (d t ) as
5. Asamblri prin pene longitudinale montate fr strngere. Din aceast categorie fac
parte asamblrile prin pene paralele, pene disc i pene cilindrice (figura 10) :
Figura 10
La penele paralele momentul de torsiune se transmite prin feele laterale ale acestora,
jocul radial fiind prevzut ntre faa superioar a penei i fundul canalului din butuc. Se
execut cu capetele drepte sau rotunjite (figurile 11 si 12).
Figura 11
Figura 12
4M t
s as
dhlc
4M t
lc
dh as
Figura 13
Penele disc necesit executarea unui canal adnc n arbori, din acest motiv folosindu-se,
mai ales, la montarea roilor dinate sau de curea pe capetele arborilor; se ntrebuineaz n
construcia de maini-unelte, autovehicule i maini agricole (figura 14).
Figura 14
2M t
s as
dcl
2M t
lc
dc as
Figura 15
4M t
s as
dd1l z
4M t
lc
dd1 z as
2M t
f af
dd1l z
A A
Figura 16
Figura 17
Figura 17 prezinta reglajul jocului in lagar. Se observa ca, prin strangerea contrapiulitei
2, pana 1 lucreaza ca o piulita montata pe surub si inainteaza pe verticala in sus, producand o
forta de presare asupra lagarului compus din cuzinetii 3 si 4. Atunci cand realizarea penelor
transversale si a canalelor este mai costisitoare, se vor utiliza stifturile transversale simple
sau crestate cum sunt cele din figura 18. Pentru a impana prin autoblocare elementele
supuse asamblarii, penele si stifturile traversale se executa cu o conicitate sau o inclinare de
1:50 pana la 1:100.
Figura 18
Alegerea unui anumit tip de pan este o problem foarte complex, recomandrile
avnd doar un caracter orientativ.
n cazul n care este nepermis deplasarea circular relativ n timpul funcionrii a
pieselor asamblate nu se recomand folosirea penelor cu strngere. n afar de aceasta, penele
longitudinale montate cu strngere transmit momente de torsiune relativ mici. Dezavantajul
general al penelor cu strngere const n slbirea cu trecerea timpului a strngerii iniiale,
ca urmare a aciunii sarcinilor variabile.
Penelor tangeniale nu le sunt proprii aceste dezavantaje din care cauz se recomand
folosirea acestora la arborii cu diametre mari, care funcioneaz n condiii grele; penele
tangeniale slbesc, ns la fel ca i celelalte pene cu strngere rezistena la oboseal a
asamblrii, prin canalele de pan.
La penele longitudinale montate fr strngere nu se ntlnesc dezavantajele
menionate, existnd totui slbirea rezistenei la oboseal a asamblrii i fiind necesar o
fixare suplimentar axial a pieselor asamblate.
Penele longitudinale se execut din OL 60 i foarte rar din oeluri aliate. Calculul unei
asamblri prin pene longitudinale se poate desfura dup urmtoarea schem:
n funcie de diametrul arborelui se aleg din standardele dimensiunile transversale a
penei b latimea penei i h inaltime penei;
la penele cu strngere se poate determina momentul de torsiune pe care trebuie s-l
transmit asamblarea, Mt cap, alegnd n prealabil o lungime standardizat a penei, n funcie
de dimensiunea cunoscut a butucului; acest moment se compar cu momentul de torsiune Mt
necesar de transmis. Adoptnd rezistena admisibil la strivire as, se poate determina
lungimea penei, alegndu-se apoi o lungime standardizat. La penele paralele se calculeaz
din condiia de rezisten la strivire lungimea de calcul a penei lc, alegndu-se o lungime
standardizat, n funcie de lungimea calculat. Dac lungimea lc va fi mai mare dect
lungimea butucului se pot monta dou pene identice, dispuse la 1800;
La penele paralele se efectueaz un calcul de verificare la forfecare, n cazul n care
arborele este executat dintr-un oel mai rezistent dect oelul din care este executat pana.