Subiect: Clasificarea instrumentelor de percutie Dum 13 Apr 2008, 4:40 pm

Daca in cazul instrumentelor de suflat si a celor cu coarde clasificarea este, relativ, clara, nu acelasi
lucru se poate spune despre cele de percutie, din cauza diversitatii acestora. Eu, ca profesor de
educatie muzicala la clasele V-X, m-am preocupat mult de acest subiect, avand in vedere ca
clasificarile existente le consider mult prea vagi. Cand spun "existente" ma refer la:
-sunet determinat (acordabile) versus sunet nedeterminat (neacordabile)
-idiofone (autofone) versus membranofone.
Ca urmare, consider ca instrumentele de percutie pot fi clasificate astfel:
A. familia tobelor; aceasta famile are, din punctul meu de vedere, doua ramuri:
-cea a timpanilor
-cea a tobelor; in cadrul acestei ramuri se pot distinge o sub-ramuna a tobelor mici (toba mica, toba
militara), o sub-ramura a tom-tom-urilor (tom-tom-ul propriu-zis, cel a carui membrana se loveste cu
mana, conga, tom-tom-ul din cadrul bateriei si, dupa parerea mea, aici ar intra si toba din cadrul
bateriei careia i se zice "cazan") si sub-ramura tobelor mari; aici ar intra toba mare din cadrul bateriei,
toba mare din cadrul fanfarei si toba mare din cadrul orchestrei, al carei diametru este cuprins intre
0,8 si 2m
Inca nu imi dau seama daca cele doua ramuri - cea a timpanilor si a tobelor - sa le consider sau nu
familii distincte; astept parerea voastra

B. familia trianglurilor; aceasta are, practic, un reprezentant, construit in diverse dimensiuni; lungimea
laturii variaza, daca bine stiu, intre 12 si 24 cm

C. familia tamburinei (zornaitoarelor) , adica instrumentele care produc sunete prin scuturare:
tamburina - atat varianta ei cu membrana cat si varianta ei fara membrana, zurgalaii si maracasul,
fiecare cu variantele lui

D. familia pocnitoarelor sau a instrumentelor cu sunete scurte si nedeterminate: aici intra castanietele,
"legno" (woodblock) si, bineinteles, biciul care are doua variante inrudite doar prin sunetul produs;
constructiv, ele sunt total diferite:
-biciul (propriu-zis)
-doua lemne de forma dreptunghiulara, prinse cu niste balamale care, prin lovire, produs un sunet
asemanator biciului

E. familia caraitoarelor sau a instrumentelor care produc sunetul prin frecare; o lama din lemn sau
metalica se freaca pe o suprafata cu striuri / zimti sau chiar pe o roata dintata; aici ar intra:
-morisca (ax cu o suprafata striata + cadru cu o lama care se invarte in jurul axului, lama frecand pe
striuri)
-duruitoarea (soclu + roata dintata actionata de o manivela + lama metalica); de fapt o varianta a
moristii
-guiro
-caraitoarea
ambele producand sunetul prin frecarea unei baghete pe o suprafata striata
Instrumentul numit "flexaton" ar putea fi inclus - fortand lucrurile - tot aici

F. familia talgerelor; aceasta are doua ramuri:

-ramura talgerelor: talgerele si crotalele
-ramura gongurilor; gongurile si tam-tam-urile

G. familia clopotelor; aceasta ar avea:

-clopotele propriu-zise, cu percutare interioara
-clopotele tubulare, cu percutare exterioara
atentie; exista si clopote care au forma de cupa rasturnata, dar care nu au "limba"; clopote
comandate special pentru orchestre

H. familia xilofoanelor; caracteristica comuna a acestei familii o constituie dispunerea unor placi (din
lemn / metal) pe un cadru trapezoidal; xilofon, marimba, joc-de-clopotei (glockenspiel), vibrafon

I. familia cutiilor muzicale; ca si in cazul familiei clopotelor si a celor cu sunete scurte, caracteristica
comuna o constituie sunetul; se poate spune ca exista doua ramuri:
-ramura celestei
-ramura cutiilor muzicale (flasneta + cutiile muzicale intalnite la ceasurile mai vechi, la unele jucarii
etc.)

Probabil unii vor spune ca am inclus aici si pseudo-instrumentele. Da, asa este, dar nu consider corect
ca pseudo-instrumentele sa fie considerata grupa separata.

Orchestra poate fi considerat ca avnd 15 compartimente, numite partide sau partizi (termenul de
partizi era folosit de unul din profesorii mei de orchestr). Instrumentele de percuie ocup - n
partitur - compartimentul al 9-lea i al 10-lea. Compartimentul al noulea este ocupat doar de
timpani. Pare ciudat, dar trebuie s se in cont c, avnd sunete cu nlime determinat, timpanii au
att rol ritmic ct i melodic. n perioada barocului muzical, timpanii erau un fel de "bas" al
trompetelor. n marea majoritate a cazurilor, timpanii intervin doar mpreun cu trompetele.
Instrumentele de percuie, altele dect timpanii sunt ordonate n partitur dup criteriul sunet
nedeterminat-sunet determinat. Astfel, se ncepe cu zurglii (acolo unde e cazul), urmeaz trianglul,
apoi restul instrumentelor ordonate n funcie de nlimea aproximativ (ordine respectat mai mult
sau mai puin), ultimele dou fiind, obligatoriu, toba mare i tam-tam-ul. Urmeaz instrumentele de
percuie cu sunet determinat (afar de timpani) n ordinea nlimii.
Orchestra s-ar prezenta astfel:
A. familia flauilor
B. familia oboilor / ramura oboilor, dacse consider c oboii i fagoii alctuiesc familia "anciilor
duble"
C. familia clarineilor, familia saxofonilor
D. familia fagoilor / ramura fagoilor, dac se consider c fagoii intr n aceeai familie cu oboii
E. familia cornilor / ramura cornilor dac se consider c aceste instrumente alctuiesc aceeai familie
cu tubele
F. familia trompetelor / ramura trompetelor, dac se consider c, mpreun cu trombonii, alctuiesc o
familie
G. familia trombonilor / ramura trombonilor
H. familia tubelor i fligornilor / ramura tubelor i fligornilor
I. familia timpanilor
J1. familia trianglului
J2. familia zornitoarelor
J3. familia pocnitoarelor
J4. familia critoarelor
J5. familia tobelor
J6 familia tangerelor
J7 familia clopotelor
J8. familia xilofoanelor
J9. familia cutiilor muzicale
K1. orga, armoniul, orga electronic; aici, clasificarea are n vedere sunetul, nu caracteristicile
constructive ale instrumentelor enunate; se observ c la poziia K1 intr, de fapt mai multe familii: a
orgilor pneumatice, a anciilor libere (armoniul), a orgilor electronice; acestea au dou ramuri: cea a
orgilor electronice (cu difuzor ncorporat) i cea a sintetizatoarelor (fr difuzor ncorporat, fiind
necesar legarea la o staie)
K2. familia pianelor
K3. familia harpelor; aici poate intra i itera; K2 i K3 sunt intrumente cu coarde fr cap
K4. familia chitarelor; familia intrumentelor cu cap, dar fr arcu
Compartimentul K este cel auxiliar; aici intr instrumente care, n mod normal, nu fac parte din
orchestr
L. viorile
M. violele
N. violonceii
O. contrabaii; literele L-O constituie familia viorii (intrumentele cu coarde i arcu i, evident, cu cap),
cu dou ramuri: da braccio (L-M) i da gamba (N-O)

Ar mai fi o familie de intrumente care, ns, nu a fost acceptat: cea a vielelor, adic a intrumentelor
cu coarde, cu cap (de forma unuia de om, poate de forma unuia de animal) ,dar locul arcuului e
substituit de o roat acionat de o manivel. Erau frecvent folosite n evul mediu
i nc o precizare: intrumentele crora li se spune electrice nu formeaz o familie separat. Astfel,
chitara electric intr la familia chitarelor, vioara electric la familia viorii.