INFRASTRUCTURA DRUMURILOR

CURS 4 conf.dr.ing. Carmen RCNEL

DRUMURI II: INFRASTRUCTURA DRUMURILOR

CURS 4

COMPORTAREA PMNTURILOR N RAPORT CU APA

- la temperaturi pozitive
- la temperaturi negative
- msuri pentru prevenirea degradrilor provocate de fenomenul de nghe-dezghe

n permanen terasamentele drumurilor sunt supuse aciunii intemperiilor; astfel,

variaiile de umiditate i de temperatur influeneaz ntr-o foarte mare msur
rezistena i stabilitatea complexului rutier.
Apa, n afar de cea legat chimic (adsorbit), se poate afla n pmnt sub form de
vapori, de ap capilar i de ap liber (ap sub form gravitaional).
Apa poate ajunge s umezeasc pmntul din terasament fie prin infiltrarea
precipitaiilor atmosferice, fie prin ascensiunea capilar a apelor subterane.
Apele de infilitraie se acumuleaz n straturile permeabile i stagneaz pe suprafeele
impermeabile formnd pnze subterane. Cnd ies la suprafa formeaz izvoare sau
mlatini.
n funcie de tipul pmntului, nlimea de ascensiune capilar variaz astfel:
- 30 50 cm pentru pmnturi nisipoase
- civa metri pentru pmnturi prfoase i argilase
Ridicarea nivelului apelor subterane implic o ridicare a nivelului apelor capilare.

- la temperaturi pozitive
Pmnturile influentate de prezenta apei sunt cele coezive, proprietatile acestora
depinznd foarte mult de umiditate. Astfel, continutul de apa determina starea fizica a
pamnturilor (vezi CURSUL 3: plasticitate, consistenta).
Pmntul din fundaie nu trebuie s fie prea umed dar nici prea uscat. Umiditatea
trebuie s se fie ntre (0.3 0.4)wL i 0.6wL, unde wL este limita superioar de
plasticitate (limita de curgere).
Nu se pot introduce n corpul drumului pamnturi necorespunzatoare din punct de
vedere al consistentei si plasticitatii.
Astfel, daca pmnturile sunt supraumezite, ele se trateaza cu var n proportie de 4 ....
5% din greutate si anume cu praf de var stins daca umiditatea reprezinta 60% din
limita de curgere si cu praf de var nestins daca umiditatea reprezinta 70 ... 90 % din
limita de curgere.

1
 INFRASTRUCTURA DRUMURILOR
CURS 4 conf.dr.ing. Carmen RCNEL

- la temperaturi negative
Apa din corpul terasamentelor se modific cantitativ i calitativ sub influena aportului
de ap din afar i a variaiilor de temperatur i presiune.
n plus fa de variaia nivelului apelor subterane i capilare, apa se deplaseaz n
interiorul maselor de pmnt din zonele cu temperaturi mai ridicate ctre cele cu
temperaturi mai sczute.
Regimul de umiditate variaz n timpul anului astfel:
- toamna se acumuleaz umiditatea din cauza reducerii evaporrii i a
intensificrii precipitaiilor atmosferice;
- iarna are loc nghearea pmntului i redistribuirea umidittii;
- primvara pmntul se dezghea i se reumezete;
- vara se usuc terasamentul drumului.
Acest regim de umiditate influenteaza direct rezistenta pamntului.

2
 INFRASTRUCTURA DRUMURILOR
CURS 4 conf.dr.ing. Carmen RCNEL

ape subterane
precipitatii

Modaliti de ptrundere a apelor n tersamentul drumului

O importan deosebit pentru drumuri o are pstrarea unui regim hidrotermic ct mai
constant n tot cursul anului astfel nct capacitatea portant a pmntului din patul
drumului s varieze ct mai puin. Acest lucru se asigur prin luarea msurilor
mpotriva infilitrrii apei n corpul drumului:

3
 INFRASTRUCTURA DRUMURILOR
CURS 4 conf.dr.ing. Carmen RCNEL

- mbrcmini impermeabile
- straturi izolatoare drenante sau anticapilare
Un strat izolator este un strat de pamnt bine compactat, la umiditatea optima de
compactare.
n timpul iernii, la temperaturi negative, cnd ngheul este ndelungat, diferenele de
temperatur la nivelul superior al terasamentului i la nivelul apelor subterane sunt
mari. Aceasta conduce la crearea unei depresiuni care determin migrarea apelor
subterane din straturile mai calde spre cele superioare mai reci.
n zona ngheat se gsete ap n stare solid iar n zona nengheat, ap n stare de
vapori sau lichid.
Atunci cnd frontul de nghe a ajuns undeva n pmnt, apa din pori se transform n
cristale de ghea. n continuare, presiunea apei din pori scade i n jurul cristalelor se
realizeaz o subpresiune. Atunci apa existent sub curba (izoterma) de 0oC care se
gsete la o presiune mai mare, se ndreapt lent (n special apa liber i slab legat)
spre zona ngheat i alimenteaz cristalele formate, mrindu-le la dimensiunea unei
lentile de ghea. Acest proces ajunge la un moment dat la care diferena de presiune
este mic, nu mai are loc fenomenul de trecere a apei din zona cu temperaturi pozitive
spre zona ngheat (fenomen de suciune). Lentilele nu se mai mresc; apoi izoterma
de 0oC coboar i procesul continu.

zapada -0oC zapada

lentile de gheata
0oC
prin capilaritate

+4oC

Formarea lentilelor de ghea

Lentilele de gheata formate n patul drumului ating grosimi de civa centimetri si pot
provoca umflarea neuniforma a suprastructurii (cu 10 .. 20 cm). Astfel rezulta
denivelarea si fisurarea mbracamintilor.
Pna la temperaturi de -3oC fenomenul de migratiune a apei cuprinde att apa
peliculara ct si apa capilara. Sub temperatura de -3oC afluxul de apa spre zona
inghetata se face numai prin capilaritate.
Prin nghet apa si mareste volumul cu 9%. Procesul de cretere al lentilelor de ghea
va fi cu att mai intens cu ct perioada de nghe va fi mai ndelungat.

4
 INFRASTRUCTURA DRUMURILOR
CURS 4 conf.dr.ing. Carmen RCNEL

Cu ct pmntul este mai prfos cu att deplasarea umiditii i acumularea ei n

pmnt sub form de lentile de ghea se produce mai puternic. Pamnturile prafoase
au o permeabilitate mai mare dect argilele, deci permit circulatia apei pe verticala, dar
au particule fine ce favorizeaza fenomenul de adsorbtie.
Cu ct pmntul este mai fin cu att este mai dificil circulaia interioar a apei.
Pmnturile prfoase sunt mai periculoase la nghe dect cele argiloase.
Cu ct pmntul este mai nisipos cu att este mai puin favorabil fenomenelor de
gelivitate; n astfel de pmnturi se formeaz doar cristale izolate.
La noi n ar adncimea de nghe coboar ntre 0.80 m i 1.00 m.
Degradrile din nghe dezghet se produc atunci cnd sunt ndeplinite trei condiii,
simultan:
- un pmnt geliv (de regul, un pmnt prfos) adic un pmnt care
favorizeaz formarea lentilelor de ghea;
- o surs abundent de ap, care s poat fi atras n zona de nghe
- o perioad de nghe lung i intens
Din cele trei condiii, asupra celei de-a doua se poate interveni, mpiedicnd
ptrunderea umiditii n zona de nghe i ndeprtnd ct mai mult posibil sursele de
ap.
n plus fa de cele trei condiii enunate mai sus care conduc la producerea
degradrilor din nghe intervine i o a patra condiie, aceea a existenei unui trafic
intens i greu n perioada dezgheului.
S-a constatat ca exista unele materiale izolante precum polistirenul expandat si zgura
expandata cu capacitate mare de absorbtie calorica, deci care pot opri izoterma de 0oC
n pamnt. Zgura are dezavantajul ca se transforma n praf sub circulatie iar
polistirenul pastreaza la dezghet temperaturi negative n el i se dezgheata dupa luni de
zile n raport cu straturile deja dezghetate.
Din punct de vedere al sensibilitatii la nghet pamnturile sunt:
- pamnturi foarte putin sau deloc periculoase la nghet: pietrisuri, nisipuri cu cel
mult 50% continut de particule mai mici de 0.10 mm, argila, pmnturi
turboase. Nu se iau masuri pentru mpiedicarea pericolului de nghet.
- pamnturi periculoase la nghet: mluri, luturi, nisipuri cu continut mare de
particule fine. Se iau masuri atunci cnd nivelul apei subterane este la cel putin
0.60 m sub nivelul platformei.
- pamnturi foarte periculoase la inghet: nisipuri finoase i luturi nisipoase:
grohotiuri cu continut mare de praf, pamnturi prafoase.Se iau masuri speciale
chiar daca nivelul apelor subterane este la adncime mare.
Pmnturile se mai clasific din punct de vedere al sensibilitii la nghe i n funcie
de coeficientul de umflare la nghe, cu:

5
 INFRASTRUCTURA DRUMURILOR
CURS 4 conf.dr.ing. Carmen RCNEL

h
cu = 100 [%]
h
unde: h este sporul de nlime al unei probe de pmnt supus la nghe
h adncimea de ptrundere a ngheului n aceeai prob (nivelul pn la care
ptrunde izoterma de 0oC)
Exist trei grade de sensibilitate la nghe, n funcie de cu.

Granulozitate
Grad de Sensibilitate la % din masa Diametrul
Cu (%) Ip (%)
sensibilitate nghe totala a particulei
probei mm

practic 1 0.002
A insensibile la 4 0 10 0.02
nghe 20 0.1
6 0.002
sensibilitate
B 4 ... 8 10 ... 35 20 0.02
mijlocie
40 0.1
6 0.002
C foarte sensbile 8 10 ... 35 20 0.02
40 0.1

Coeficientul de umflare cu rezulta dintr-un experiment care imita fenomenul din

natura:

6
 INFRASTRUCTURA DRUMURILOR
CURS 4 conf.dr.ing. Carmen RCNEL

Deci, unele pmnturi se umfla, altele nu, dupa cum au nvelisul de apa adsorbita mai
subtire sau mai gros.
Pentru pmntul din terasament este important cunoaterea:
- compoziiei granulometrice,
- a naturii mineralogice a pmntului
- a densitii n stare uscat (gradul de compactare).
ntruct zona n care s-a acumulat ap ce s-a transformat apoi n lentile de ghea, nu
poate reveni la umiditatea normal ntr-un timp scurt, n perioada de dezghe
consecinele fenomenului sunt grave; pmntul va fi supraumezit i va avea o
capacitate portant foarte sczut.

- msuri pentru prevenirea degradrilor provocate de fenomenul de nghe-dezghe

Degradrile care pot aprea din nghe-dezghe sunt urmtoarele:
- burduiri (date de existena lentilelor de ghea)
- tasri, faianri, fgae (date de circulaia vehiculelor grele n perioada de
dezghe ca urmare a diminurii capacitii portante a patului drumului)
- distrugerea ntregii structuri rutiere (dat de tasarea masiv a unor poriuni din
structur, ruperea straturilor, umflri, refularea materialului).
Denivelarile si faianrile apar deseori numai n zonele unde exista, n complexul rutier
pungi de nisip fin, praf sau argila prafoasa (pamnturi gelive). Marimea denivelarilor
depinde de foarte multi factori: natura pamnturilor, temperatura initiala a acestora,
temperatura aerului, expunerea drumului, vegetatia nconjuratoare, tipul
suprastructurii, naltimea si densitatea zapezii ce se strnge pe acostamente.
Degradarile apar primavara la dezghet cnd corpul drumului ajunge ntr-o situatie
critica. Dezghetul ncepe n straturile de la suprafata si patrunde treptat n adncime.
La nceput, zona aflata imediat sub fundatie este mbibata cu apa, dar dedesubt se mai
afla un strat de pamnt nca inghetat, rigid si impermeabil. Capacitatea portanta a
patului este relativ redusa, iar traficul greu poate sa distruga suprastructura prin
formarea de fagase, valuriri si gropi care maresc solicitarile dinamice si accelereaza
procesul de distrugere. De asemenea, ploile contribuie hotartor la nrutairea
situaiei. i depozitarea zapezii pe acostamentele drumului agraveaza fenomenul,
zapada ntrziind dezghetul pamntului din acostament.
Pentru a evita producerea degradarilor din nghet dezghet este suficient ca unul din
cei trei factori pomeniti mai sus (pamnt geliv, sursa de apa abundenta, temperaturi
negative de lunga durata) sa se elimine.
Efectul fenomenului de nghe se poate diminua prin diferite procedee:
- se ncearc scderea punctului de nghe al apei din sol;
- se reduce permeabilitatea pmntului pentru a reduce migraia apei;

7
 INFRASTRUCTURA DRUMURILOR
CURS 4 conf.dr.ing. Carmen RCNEL

- se cimenteaz granulele de pmnt ntre ele pentru a anula orice posibilitate de

umflare sau dimpotriv, dispersnd granulele pentru ca prin rearanjarea lor s se
compacteze mai bine i s se diminueze permeabilitatea.
Masuri pentru drumuri noi:
- se evita folosirea pamnturilor gelive n corpul terasamentelor sau se
mbunatatesc prin ameliorarea calitatii cu pamnturi nisipoase, prin stabilizare
chimica sau cu lianti
- se evita la proiectare zonele cu pamnturi sensibile sau foarte sensibile la nghet
- se proiecteaza santuri, podete, canale pentru colectarea si evacuarea apelor de
suprafata
- se prevad la proiectare, pante transversale pentru patul drumului si drenuri de
acostament
- se executa la baza rambleelor din pamnturi sensibile la nghet un strat din
material granular anticapilar, pentru a rupe ascensiunea capilara a apelor
- se executa drenuri longitudinale sub santuri sau drenuri n forma de spic sub
patul drumului pentru coborrea nivelului apelor subterane
- structurile rutiere se dimensioneaza la nghet (sa se evite patrunderea izotermei
de 0oC pe grosimea structurii rutiere)
Masuri pentru drumurile existente:
- ntretinerea santurilor, podetelor, drenurilor, canalelor de evacuare a apelor
- adncierea santurilor laterale astfel ca fundul lor sa fie cu minim 10 cm sub
capatul drenurilor de acostament si executarea santurilor de garda la piciorul
rambleelor
- captarea si coborrea nivelului pnzei de ap subteran din amonte (n cazul
profilului de debleu sau mixt)
- executarea drenurilor longitudinale sub sant
- supranaltarea terasamentelor cu 0.50 ... 1.50 m, n zonele n care baltirea apelor
nu poate fi nlaturata
- impunerea de restrictii de circulatie pentru vehiculele grele n perioada de
dezghet
- refacerea structurii rutiere existente

8
 INFRASTRUCTURA DRUMURILOR
CURS 4 conf.dr.ing. Carmen RCNEL

MSURI PRIVIND IMBUNTIREA

CARACTERISTCILOR FIZICO-MECANICE ALE PMNTURILOR

n vederea micorrii sensibilitatii la variaiile de umiditate, pamnturile se

mbunatatesc prin masuri speciale se modifica caracteristicile fizico-mecanice.
mbunatatirea se face pe o adncime de 30 ... 50 cm care se numeste strat de forma.
Stratul de forma trebuie sa fie bine compactat si se dimensioneaza ca grosime.
Grosimea minima constructiva este de 10 cm.
Stratul de forma este stratul pe care se aseaza fundatia drumului si trebuie sa prezinte
urmatoarele cerinte:
- sa aiba o capacitate portanta ridicata si constanta pe toata suprafata indiferent de
variatia umiditatii
- sa constituie uhn strat corespunzator pentru circulatia autovehiculelor si a
utilajelor de santier pe orice timp
- sa aiba o suprafata plana, nedeformabila si fara denivelari
- sa aiba o sensibilitate ct mai mica la actiunea apei si a nghetului
Grosimea stratului de forma variaza n functie de:
- modul de constructie al profilului transversal (rambleu, debleu)
- gradul de omogenitate a terenului de fundare
- caracteristicile materialului din care se va realiza stratul
- conditii climaterice
- conditii de santier
Necesitatea adoptarii stratului de forma si solutia tehnica pentru alcatuirea acestuia
depind de:
- proprietatile terasamentelor si omogenitatea pamntului din fundatie
- natura si caracteristicile stratului inferior de fundatie
- procesul tehnologic si conditiile de executie
Metode de mbunatatire:
- amestecarea pamntului necorespunzator cu adaosuri care sa-i asigure un
schelet mineral rezistent si o coeziune corespunzatoare. Amestecurile obtinute
trebuie sa prezinte un indice de plasticitate dupa cum urmeaza:
Ip 3 % n regiuni foarte umede
Ip = 4 ... 8 % n regiuni cu umiditate mijlocie
Ip = 9 ... 15 % n regiuni uscate si calde
Astfel, pentru pamnturi argiloase se pot folosi ca adaosuri:
o balast sau nisip local

9
 INFRASTRUCTURA DRUMURILOR
CURS 4 conf.dr.ing. Carmen RCNEL

o zgura
o savura
o deseuri de concasare sau de la fabricile de caramida
o sfarmaturi din roci slabe
o cenusa de termocentrala
Pentru pamnturi necoezive se poate folosi ca adaos argila nisipoasa.
- stabilizarea pamnturilor: se actioneaza asupra particulelor argiloase din
pamnturi care sunt cele mai sensibile la variatiile de umiditate, fie pe cale
fizica, fie pe cale chimica.
Mijloace de stabilizare:
prelucrare termica
folosirea de substante higroscopice (retin apa si maresc
coeziunea): clorura de calciu, clorura de sodiu (mai rar)
tratarea pamnturilor cu substante hidrofobizante: combinatii
silico-organice, rasini sintetice
tratarea pamnturilor cu lianti (se mareste coeziunea, nu mai sunt
influentate de variatiile de umiditate): minerali si bituminosi
Ca lianti minerali, n functie de tipul pmntului, se pot folosi: varul si cimentul.
Acestia maresc capacitatea portanta si reduc sensibilitatea la umiditate. Astfel, se
utilizeaza:
- varul pentru pamnturi prafoase
- cimentul pentru pamnturi cu fractiunea argila redusa
- cimentul si varul pentru pamnturi argiloase
Liantii bituminosi dau un grad de impermeabilizare ridicat.
Pamnturile foarte plastice, Ip = 30 ... 55 % si wL = 50 ... 90 % se stabilizeaza cu 15%
cenusa si 3 % var.

10
 INFRASTRUCTURA DRUMURILOR
CURS 4 conf.dr.ing. Carmen RCNEL

COMPACTAREA TERASAMENTELOR

- factori care influeneaz compactarea, metoda PROCTOR,

- grad de compactare
- compactarea mecanic
- alegerea procedeului i a utilajelor de compactare pe antier
Controlul compactrii terasamentelor

Prin sapare, pamnturile se nfoiaza, si maresc volumul initial datorita cresterii

volumului de goluri si n consecinta scade greutatea volumica.
Daca cu aceste pamnturi se realizeaza ramblee, fara o alta operatie suplimentara, sub
greutate proprie, a influentei factorilor climatici si circulatiei, se va produce tasarea
lor, neuniforma, ntr-un timp ndelungat. n final se pot produce degradari ale structurii
rutiere. Astfel, pentru ca pamntul din corpul rambleului sa aiba o capacitate portanta
sporita, terasamentele trebuie sa fie compactate artificial.

Procesul de compactare are loc dac pmntul este supus unor eforturi repetate (oc,
treceri de vehicule, vibraii etc.) prin care se elimin o anumit cantitate de aer i ap
liber i n urma cruia se mresc contactele dintre granule printr-o reaezare a
acestora.
Dac pmntul este foarte uscat, particulele solide nu se vor aduna; dac este prea
moale, se va produce doar o deplasare a materialului, fr o tasare propriu-zis.
Trebuie s existe deci o umiditate optim care va asigura o compactare maxim, n
funcie de mijloacele mecanice folosite. Inginerului american PROCTOR i revine
meritul de a fi cercetat acest fenomen i de a fi propus metode de studiu a acestuia.
n urma compactrii apar urmtoarele:
- greutatea volumic a pmntului crete, ceea ce conduce la o cretere a
caracteristicilor mecanice (caracteristici intrinseci, modul de elasticitate,
de deformaie);
- influena apei asupra pmntului scade;
- se evit tasarea ulterioar a terasamentelor i a straturilor rutiere.
Caracteristicile de compactare sunt:
- umiditatea optim de compactare, wopt;
- densitatea n stare uscat maxim, dmax.

11
 INFRASTRUCTURA DRUMURILOR
CURS 4 conf.dr.ing. Carmen RCNEL

Caracteristicile de compactare se stabilesc pentru un anumit lucru mecanic de

compactare:
- ncercarea Proctor normal, PN, cu L = 0.6 J/cm3; se folosete pentru straturi de
form i terasamente de drumuri, ci ferate, aeroporturi, locuri de parcare,
platforme auto, diguri i baraje de pmnt pentru hidroamelioraii,
mbuntirea terenului de fundare (conform STAS 1913/13-83);
- ncercarea Proctor modificat, PM, cu L = 2.7 J/cm3; se folosete pentru straturi
de form, straturi de baz, straturi i substraturi de fundaie, situaii speciale.
Principiul metodei de determinare a caracteristicilor de compactare (STAS 1913/13)
este urmtorul:
- se determin, prin ncercri de laborator, variaia densitii n stare uscat, d, a
pmntului, n funcie de variaia umiditii, w, sub efectul unui lucru mecanic de
compactare, L;
- ntr-un cilindru metalic de dimensiuni standard se introduce pmntul cu o aumit
umiditate; pmntul este aezat n straturi succesive, fiecare strat fiind compactat cu un
mai de mas standardizat ce cade de la o anumit nlime; numrul de lovituri ce se
aplic fiecrui strat se calculeaz n funcie de datele de mai sus, din relaia:
mghn
L= [J/cm3]
Aa
unde m este masa maiului [kg];
g acceleraia gravitaional = 9,81 m/s2;
h nlimea de cdere a maiului, [cm];
n numrul de lovituri ce se aplic fiecrui strat;
A suprafaa seciunii cilindrului [cm2];
a grosimea stratului de pmnt compactat [cm].
Dup terminarea compactrii se stabilete densitatea n stare umed a pmntului, w:
Mw
w = [t/m3]
V
unde Mw este masa pmntului, [t];
V volumul pmntului, [m3].
Apoi se calculeaz, n funcie de umiditatea pmntului, densitatea n stare uscat, d:
w
d = [t/m3]
w
1+
100
unde w este densitatea n stare umed a pmntului, [t/m3];
w umiditatea prescris.

12
 INFRASTRUCTURA DRUMURILOR
CURS 4 conf.dr.ing. Carmen RCNEL

Operaia se repet pentru acelai pmnt, la diferite grade de umiditate, rezultatele

fiind transpuse grafic.
Curba Proctor (I) este caracterizat prin trei puncte de inflexiune: dou de maxim i
unul de minim.
Abscisa punctului de minim reprezint umiditatea critic de compactare, wcr, care
mparte intervalul de umiditate n:
- domeniul uscat (w < wcr)
- domeniul umed (w > wcr)

d, [t/m3]

Domeniul Domeniul
d max uscat umed II

uscatd max
I

wuscatoptim wcr w1 w2 w3 woptim w4 w5 w, [%]

Curba PROCTOR

Se observ c pentru domeniul umed densitatea n stare uscat crete odat cu

creterea umiditii pn la o anumit valoare a acesteia pentru ca, ulterior, d s
scad.
Umiditatea pentru care se obine densitatea maxim n stare uscat, d max se consider
umiditatea optim de compactare wopt n domeniul umed.
Umiditatea pentru care se obine densitatea maxim n stare uscat, d uscat max se
consider umiditatea optim de compactare wuscat opt n domeniul uscat.
Caracteristicile de compactare n domeniul uscat pot fi luate n considerare numai dac
d uscat max 0.95 d max.
Pentru controlul alurii curbei de compactare Proctor se traseaza curba de saturatie (II)
folosind formula:
s
d = [g/cm3]
w
1+ s
100

13
 INFRASTRUCTURA DRUMURILOR
CURS 4 conf.dr.ing. Carmen RCNEL

unde s este densitatea scheletului, g/cm3

w umiditatea materialului, %
Valorile pentru umiditate se iau arbitrar, ntre valorile umiditatii corespunzatoare
ncercarilor de compactare.
Principalii factori care influeneaz compactarea sunt:
- energia de compactare: influeneaz pn la un punct valoarea umiditii optime
de compactare pentru un pmnt dat, n sensul c densitatea maxim n stare
uscat d max crete pentru umiditi mai mici dect umiditatea optim de
compactare, wopt;

d, [t/m3]

d max1 E1>E2>E3>E4 umiditatea de saturaie 100%

d max2 E2>E3>E4
d max3 E3>E4
d max4
E4

woptim1 woptim2 woptim3 woptim4 w, [%]

Influena energiei de compactare asupra compactrii pmnturilor

- natura pmntului: materialele neuniforme - cu granulozitate ntins pot fi

aduse prin compactare la densiti foarte ridicate (de exemplu nisipurile
argiloase sau nisipurile prfoase, la care d max poate fi mai mare de 2g/cm3); de
asemenea, pmnturile nisipoase sau prfoase (inclusiv loessurile) se
compacteaz bine (d max > 1.7 g/cm3); n schimb, pmnturle argiloase sunt
greu de compactat, fac bulgri care se sfarm greu.

14
 INFRASTRUCTURA DRUMURILOR
CURS 4 conf.dr.ing. Carmen RCNEL

d, [t/m3]
NA - nisip argilos
NP nisip prfos
N nisip
P praf
A - argil
NA
NP
N
P
A

5 15 25 w, [%]

Influena naturii pmnturilor asupra compactrii acestora

n tabelul de mai jos sunt prezentate orientativ umiditile optime de compactare

pentru pmnturi.

Umiditatea optim Proctor Umiditatea optim Proctor

Denumirea pmntului
normal, % modificat, %
Argil gras 20...25 15...20
Argil 16..23 12...18
Argil prfoas 16...22 12...17
Argil nisipoas 14...20 10...16
Argil prfoas nisipoas 16...18 12...14
Praf argilos 14...18 10...14
Praf argilos nisipos 12...16 9...12
Praf 13...16 10...12
Praf nisipos 11...16 8...12
Nisip argilos 13...16 10...13
Nisip prfos 11...14 8...11
Pietri 4...8 3...6
Nisip 8...11 6...8
Balast 2...6 2...5

15
 INFRASTRUCTURA DRUMURILOR
CURS 4 conf.dr.ing. Carmen RCNEL

Controlul compactrii pmnturilor din corpul terasamentelor de drum se verific prin

gradul de compactare prescris i prezint o importan deosebit n asigurarea
capacitii portante a terasamentelor.
Gradul de compactare (STAS 2914) se obine ca raport ntre starea de ndesare a unui
pmnt la un moment dat, d i starea de ndesare maxim d max obinut n laborator:
d
k= [%]
d max
Pentru situaii concrete, pe teren se prescrie gradul de compactare care trebuie realizat
la diferite adncimi ale terasamentelor; se stabilete prin mai multe ncercri relaia
care exist ntre numrul de treceri (sau lovituri) ale utilajului care efectueaz
compactarea i densitatea n stare uscat, d care trebuie obinut.

k = 100% 0.50
k = 97 - 100% 1.50

k = 92 - 95%

k = 95 - 98% 1.00

Gradul de compactare pe nlimea unui rambleu

Pentru realizarea gradului de compactare prescris, nainte de nceperea lucrarilor de

compactare trebuie stabilite grosimile straturilor elementare de compactat si numarul
necesar de treceri sau de lovituri peste aceeasi suprafata, n functie de caracteristicile
utilajului folosit.
Grosimea stratului elementar compactat se determina n mod practic astfel:
- pe o platforma consolidata si nivelata se aseaza placute P1, P2, .. din tabla
metalica din 3...5 m n 3...5 m
- peste placute se asterne un strat din pamnt de latime egala cu latimea de lucru
a utilajului de compactat sporita cu 50% si de grosimi hi diferite si cunoscute de
la placuta la placuta
- se compacteaza cu un anumit numar de treceri ale utilajului si se masoara
grosimea rezultata, hi
- se determina tasarea procentuala a fiecarui strat:
hi hi ' h
ti = 100 = i 100 [%]
hi hi

16
 INFRASTRUCTURA DRUMURILOR
CURS 4 conf.dr.ing. Carmen RCNEL

Grosimea h a stratului de pamnt corespunzatoare tasarii procentuale maxime

reprezinta grosimea optima de compactare a stratului de pamnt.
Numarul de treceri ale utilajului pe aceeasi suprafata se stabileste dupa cum urmeaza:
- se asterne pamnt ntr-un strat de grosime h, determinat ca mai sus, pe o
platforma consolidata
- se verifica grosimea stratului asternut
- se ncepe compactarea prin treceri repetate cu compactorul
- dupa fiecare trecere se masoara grosimea stratului obtinut
- se nregistreaza rezultatele ntr-un grafic, numarul de treceri n n functie de
tasarea procentuala t

Dupa un anumit numar de treceri pamntul se compacteaza foarte putin. n acest

moment se opreste compactarea si se determina gradul de compactare. Se compara
gradul de compactare obtinut cu cel prescris. Daca corespunde, atunci numarul de
treceri efectuat se considera satisfacator si se mentine procesul de compactare. Altfel,
se continua compactarea pna se obtine gradul de compactare prescris.

17
 INFRASTRUCTURA DRUMURILOR
CURS 4 conf.dr.ing. Carmen RCNEL

n cazul debleelor gradul de compactare trebuie s aib valoarea de 100% pe 30 cm

sub patul drumului.

Gradul de compactare Proctor normal pentru terasamentul din corpul drumului se

asigur conform tabelului de mai jos.

Pmnturi

Zonele din necoezive coezive

terasament la care se mbrc- mbrc-mini mbrc- mbrc-
prescrie gradul de mini semi- mini mini semi-
compactare permanente permanente permanente
permanente
Gradul de compactare, %
Primii 30 cm ai
terenului natural de
sub un rambleu cu
nlimea h de:
h 2.00 m 100 95 97 93
h > 2.00 m 95 92 92 90
n corpul rambleelor
la adncimea (h) sub
patul drumului:
100 100 100 100
h 0.50 m
100 97 97 94
0.5 < h 2.00 m
95 92 92 90
h > 2.00 m
n deblee pe
adncimea de 30 cm 100 100 100 100
sub patul drumului

Not: pentru pietriuri i alte pmnturi necoezive cu peste 50% granule mai mari de
20 mm se va considera atins gradul de compactare 100% cnd dup un numr de
treceri utilajul nu va mai lsa urme pe suprafa. Numrul de treceri se va stabili
experimental, cu tipul de utilaj ce urmeaz a se folosi la compactare.

18
 INFRASTRUCTURA DRUMURILOR
CURS 4 conf.dr.ing. Carmen RCNEL

Utilaje pentru compactarea terasamentelor

Se grupeaza dupa cum urmeaza:
1. utilaje care actioneaza prin apasare:
a. compactoare cu rulouri netede
b. compactoare cu pneuri
c. compactoare tractate (tavalugi) cu rulouri cu crampoane
2. utilaje care actioneaza prin batere:
a. maiuri mecanice usoare (portabile)
b. maiuri mecanice grele
c. maiuri macara (cu cadere libera)
3. utilaje care actioneaza prin vibrare:
a. compactoare vibratoare
b. placi vibratoare
Alegerea utilajului de compactare se face n functie de:
- caracteristicile pamntului
- gradul de compactare ce trebuie realizat
- adaptarea la conditiile de lucru, pe santier n functie de conditiile climatice
Pamnturile coezive si mai putin coezive pot fi compactate cu masini care exercita o
presiune statica (prin cilindrare) si cu masini de batatorit. Pamnturile necoezive se
compacteaza n general prin batatorire si vibrare.
Pamnturile fine argilele si prafurile se caracterizeaza prin permeabilitate redusa.
Prezinta o compactare diferita n prezenta apei fata de pamnturile grosiere. Att
argilele ct si prafurile se mbiba cu apa dupa ploi umiditatea argilelor variaza mai
putin dect cea a prafurilor, dar ambele cedeaza foarte greu apa si nu pot fi compactate
corespunzator pentru o umiditate n exces. Se va avea grija n vederea asigurarii
umiditatii optime de compactare, lundu-se masuri pentru ndepartarea umniditatii n
exces: masuri obisnuite de santier care se refera la uscarea materialului sau tratarea cu
var nestins, prin executie mecanizata. Se utilizeaza pentru compactare compactoare cu
rulouri metalice cu crampoane sau compactoare cu pneuri. Pentru netezirea suprafetei
(la sfarsitul zilei de lucru) se utilizeaza compactoare cu rulouri netede.
Nisipurile argiloase se compacteaza ca si argilele.
Nisipurile monogranulare sunt permeabile si insensibile la apa; sunt sensibile la
decompactare, se compacteaza cu mare greutate. Curba Proctor este aplatizata, nefiind
influentate de variatia de umiditate. Se folosesc compactoare vibratoare, dupa o
prealabila compactare cu un utilaj usor, nevibrator.
Nisipurile cu granulozitate corespunzatoare pot fi compactate cu aproape orice fel de
utilaj. Pentru grosimi mici de strat se folosesc compactoare cu rulouri netede.

19
 INFRASTRUCTURA DRUMURILOR
CURS 4 conf.dr.ing. Carmen RCNEL

Balasturile argiloase reprezinta un material bun pentru constructia rambleelor. Se

folosesc compactoare cu pneuri (pentru grosimi de pna la 50 cm) sau compactoare
vibratoare (pentru grosimi peste 50 cm). Daca balastul contine un procent ridicat de
argila si nu are granule mari, se poate folosi compactoare cu rulouri cu crampoane.
Balasturile cu granulozitate necorespunzatoare nu permit obtinerea unor straturi
stabile, ceea ce duce de multe ori la deformarea structurii rutiere. Se recomanda
completarea curbei granulometrice cu material deficitar. Se folosesc compactoare cu
pneuri cu sarcina reglata astfel nct sa se evite pierderea stabilitatii materialului ce se
compacteaza. Pentru straturi subtiri de balast grosier se poate utiliza compactorul cu
rulouri netede.
Balasturile cu granulozitate corespunzatoare se compacteaza tinnd seama de
unghiul de frecare interna. Pentru un unghi mic se folosesc compactoare cu pneuri
grele iar pentru unghi mare se combina compactorul cu pneuri cu cel cu vibrare greu.
Materiale cu elemente foarte mari: elementele mari se vor sparge deoarece ridica
probleme la compactare ntruct acestea pot sa se blocheze lasnd ntre ele goluri care
determina o tasare inegala a rambleului si deformatii anormale.
n unele conditii de compactare pot aprea fenomene precum:
- salteaua de cauciuc
- decompactarea
- efectul de nicovala
Salteaua de cauciuc: apare la compactarea unui pamnt fin argilos sau prafos, cu un
continut ridicat de apa. Dupa un numar relativ redus de treceri, pamntul se taseaza
mult sub compactor, se creeaza valuri care avanseaza n fata rulourilor. Dupa trecerea
compactorului pamntul se reumfla, revine la forma initiala. Continuarea compactarii
este ineficienta. Ca remediu, se decapeaza pamntul din zona respectiva si se
nlocuieste cu un material corespunzator sau se asteapta uscarea naturala sau artificiala
(prin drenare) a pamntului si abia atunci se reia compactarea.
Decompactarea: apare n cazul pamnturilor cu granulozitate necorespunzatoare si cu
granule rotunde. Ele si pastreaza cu greu ndesarea obtinuta prin compactare,cel putin
la suprafata. Se cauta marirea unghiului de frecare interna prin concasarea
materialului.
Efectul de nicovala: apare la compactarea unui pamnt asternut pe un suport rigid. Se
usureaza procesul de compactare. Atunci cnd utilajul de compactare este
corespunzator se pot obtine densitati n stare uscata ridicate cnd exista un suport rigid.

20
 INFRASTRUCTURA DRUMURILOR
CURS 4 conf.dr.ing. Carmen RCNEL

Metodele de control al compactrii (se mai numesc metode de santier) se folosesc n

vederea obinerii rapide, n timpul executiei, a parametrilor de compactare obtinuti
(densitate n stare uscata, d si umiditate, w). Acestea sunt urmtoarele:
1. metode directe:
metoda penetraiei (se folosete fie un penetrometru static fie unul
dinamic)
metoda izotopilor radioactivi
- se aplic direct pe teren;
- sunt rapide furniznd rezultate imediate i prezentnd un cost redus;
- se utilizeaz mai ales ca metode comparative ntre zone cu compactri diferite;
- au dezavantajul c necesit curbe etalon n funcie de natura pmntului i de
umiditatea acestuia pentru diferite grade de compactare.
Metoda cu penetrometru static (acul Proctor) const n presarea pe teren, n mod lent
i continuu, a unei tije cu un dorn standardizat. Se nregistreaz fora de apsare i se
determin rezistena pmntului ca raport ntre fora de apsare, F i suprafaa
dornului, S:
F
Rp =
S
Metoda cu penetrometru static se recomand pentru pmnturi cu granulaie fin.
n metoda cu penetrometru dinamic se calculeaz rezistena pmntului la penetrarea
cu o tija metalica standardizata pe care culiseaza un ciocan, prin aciune dinamic.
Gradul de compactare se verifica n functie de numarul de lovituri necesar patrunderii
tijei n pamnt pe grosimea stratului care se compacteaza cu numarul de lovituri luat ca
etalon pentru gradul de compactare dorit. Daca tija patrunde pe un alt strat pentru
acelasi numar de lovituri, atunci straturile au acelasi grad de compactare. Daca
patrunderea se face pentru un numar mai mic de lovituri atunci stratul controlat este
insuficient compactat.
Metoda cu penetrometru dinamic se recomand ca pmnturile s fie nisipoase, puin
sensibile la umezire i a cror umiditate variaz puin.
Metoda izotopilor radioactivi const n msurarea intensitii de ptrundere a
radiaiilor (radiaii gamma sau cu neutroni) emise de izotopi radioactivi, n stratul de
pmnt. Se masoara direct densitatea aparenta si umiditatea pamntului
2. metode indirecte: se determin parametrii de compactare (densitatea aparent, i
umiditatea pmntului) att pe teren ct i n laborator.
Densitatea aparent a pmntului se determin pe probe tulburate sau netulburate, n
funcie de coeziunea pmntului. La umiditatea natural, densitatea aparent, w este:
mw
w =
V
unde mw este masa pmntului umed extras, determinat prin cntrire

21
 INFRASTRUCTURA DRUMURILOR
CURS 4 conf.dr.ing. Carmen RCNEL

V volumul probei de pmnt extras.

Umiditatea pmntului se determin prin metoda uscrii:
m m1
w= 100
m1
unde m este masa probei de pmnt umed
m1 masa aceleai probe de pmnt uscat.
Metodele indirecte dau indicatii exacte asupra parametrilor de compactare dar necesita
timp mai indelungat; numarul punctelor de prelucrare a probelor fiind mai redus
metoda de foloseste in verificarea metodelor directe.

22