Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Analog, daca {An }n1 este un sir descrescator de evenimente, atunci definim
lim An , prin
n
lim An = An .
n i=1
Propozitia 2.1 Daca {An }n1 este un sir crescator sau descrescator de eve-
nimente, atunci
lim P (An ) = P ( lim An ).
n n
B 1 = A1
c
n1
Bn = An Ai = An Acn1 , n > 1
i=1
n1
unde am folosit egalitatea Ai = An1 , deoarece sirul {An }n1 este crescator.
i=1
Deci, Bn este format din acele rezultate din An care nu apartin evenimentelor
anterioare Ai , i < n. Se verifica usor ca evenimentele Bn se exclud reciproc,
n n
Bi = Ai si Bi = Ai ,
i=1 i=1 i=1 i=1
oricare ar fi n 1. Astfel,
P Ai = P B i
i=1 i=1
X
= P (Bi ) (din Axioma3)
i=1
n
X
= lim P (Bi )
n
i=1
n
= lim P Bi
n i=1
n
= lim P Ai
n i=1
= lim P (An )
n
ceea ce trebuia demonstrat. Daca {An }n1 este un sir descrescator, atunci sirul
{Acn }n1 este crescator; deci, din ecuatiile precedente,
P Aci = lim P (Acn ) .
i=1 n
2
c c
Insa, Aci = Ai , de unde rezulta ca P Ai = lim P (Acn ) ceea ce
i=1 i=1 i=1 n
este echivalent cu
1P Ai = lim [1 P (An )] = 1 lim P (An )
i=1 n n
sau
P Ai = lim P (An )
i=1 n
3 Probabilitatea conditionat
a
In aceasta sectiune, vom introduce unul din cele mai importante concepte din
teoria probabilitatilor, cea de probabilitate conditionata. Importanta acestui
concept este dubla. In primul rand, suntem adesea interesati sa calculam
probabilitati atunci c and sunt disponibile unele informatii partiale privind re-
zultatul unui experiment; ntr-o astfel de situatie, probabilitatile cerute sunt
probabilitati conditionate. A doua, chiar si atunci cand nu sunt disponibile
informatii partiale, probabilitatile conditionate poate fi adesea utilizate pentru
a calcula mai usor probabilitatile cerute.
B = {(3, 1), (3, 2), (3, 3), (3, 4), (3, 5), (3, 6)}
3
Atunci, probabilitatea obtinuta este probabilitatea ca evenimentul A sa se
intample conditionata de faptul ca evenimentul B s-a intamplat sau probabilita-
tea evenimentului A conditionata de evenimentul B si se noteaza cu P (A|B).
Intuitia probabilistica conduce la o formula generala pentru P (A|B), care
este adevarata pentru orice evenimente A si B astfel: daca evenimentul B s-a
intamplat, atunci pentru ca si A sa se intample este necesar sa se intample atat
A cat si B, adica A B. Acum, deoarece stim ca B s-a intamplat, rezulta ca
B devine spatiul probelor (redus); deci, probabilitatea ca evenimentul A sa se
intample conditionata de faptul ca evenimentul B s-a intamplat deja, va fi egala
cu probabilitatea lui A B relativa la probabilitatea lui B.
Probabilitatea evenimentului A conditionata de evenimentul B se noteaza
P (A|B) si daca P (B) > 0, atunci
P (A B)
P (A|B) = . (2.1)
P (B)
Observatia 3.2 Cand P (B) = 0, definitia anterioara nu are sens, insa obser-
vam ca egalitatea P (A B) = P (B) PB (A) ramane adevarata.
Observatia 3.3 Daca P (B) > 0, atunci P (B|B) = 1.
Observatia 3.4 In cazul n care spatiul proba este uniform, conditionarea de
evenimentul B din , inseamna ca si spatiul probelor restrans B este uniform
adica toate rezultatele din B au aceeasi probabilitate sa se intample. In astfel de
cazuri, este adesea convenabil sa se calculeze probabilitati conditionate de forma
P (A|B), folosind pe B ca spatiul probelor ( vezi si exemplul de mai sus).
Exemplul 3.5 Fie experimentul cu moneda, pe care il efectuam de doua ori.
Presupunand ca toate cele patru rezultate din
= {(H, H), (H, T ), (T, H), (T, T )}
au aceeasi probabilitate sa se intample. Care este probabilitatea ca sa apara H
la fiecare aruncare, daca (a) la prima aruncare apare H? (b) la cel putin o
aruncare se obtine H?
Demonstratie. Fie A = {(H, H)} evenimentul ca sa apara H la ambele
aruncari, B = {(H, H), (H, T )} evenimentul ca sa apara H la prima aruncare si
C = {(H, H), (H, T ), (T, H)} evenimentul ca sa apara H la cel putin o aruncare.
Toate cele patru rezultate din au probabilitatea 14 sa se intample. In cazul
(a) ( vezi figura 2.2), obtinem
P (A B) P ({(H, H)}) 1
P (A|B) = = = .
P (B) P ({(H, H), (H, T )}) 2
Pentru (b), vezi figura 2.3, obtinem
P (A C) P ({(H, H)}) 1
P (A|C) = = = .
P (C) P ({(H, H), (H, T ), (T, H)}) 3
4
Exemplul 3.6 Un student are la dispozitie o ora pentru a rezolva problemele
de la un examen. Presupunem ca probabilitatea ca studentul sa rezolve subiectele
in mai putin de x dintr-o ora este x2 , pentru 0 x 1. Stiind ca dupa 0, 75 din
ora studentul inca lucreaza, care este probabilitatea conditionata ca sa rezolve
subiectele intr-o ora.
P (A Lc0,75 ) P (A)
P (A|Lc0,75 ) = = = 0, 8.
P (Lc0,75 ) 1 P (L0,75 )
P (A1 A2 A3 ... An )
5
Exemplul 3.8 Fie A evenimentul care consta in castigarea a doua meciuri
dintr-o serie de trei meciuri. Probabilitatea de a castiga primul meci este 12 .
Probabilitatea de a castiga un meci dupa o victorie este 23 . Probabilitatea de
a castiga un meci dupa o infrangere este 13 . Aplicam metoda arborelui pentru
a construi spatiul probelor ( vezi figura 2.4). Din regula produsului, rezulta ca
probabilitatea unui rezultat din spatiul probelor este egala cu produsul proba-
bilitatilor de-a lungul drumului, din arbore, care conduce la rezultatul respectiv.
De exemplu,
1 2 1
P (V V ) = P (V1 )P (V2 |V1 ) = =
2 3 2
unde Vi este evenimentul care consta in castigarea celui de-al i-lea meci, i=1,2,3
iar Ii este evenimentul care consta in pierderea celui de-al i-lea meci i = 1, 2, 3.
De asemenea,
P (V IV ) = P (V1 )P (I2 |V1 )P (V3 |V1 I2 )
1 1 1 1
= = ,
2 3 3 18
deoarece P (V3 |V1 I2 ) = P (V3 |I2 ) = 13 . Fie B evenimentul de a castiga primul
meci. Atunci
P (A B)
P (A|B) =
P (B)
1/3 + 1/18 7
= = .
1/3 + 1/18 + 1/9 9
O alta situatie este calculul P (B|A) cand B precede pe A in timp. Atunci
P (A B) 7
P (B|A) = = .
P (A) 9
Observatia 3.9 Daca A B, atunci P (A|B) < 1 si P (B|A) = 1.
Observatia 3.10 P (A|B) = P (B|A) daca P (A) = P (B) sau P (A B) = 0.
Exemplul 3.11 Fie experimentul cu doua monede. Presupunem ca o mo-
neda este corecta, adica P (H) = P (T ) = 12 iar cealalta nu este corecta, adica
P (H) = 1 si P (T ) = 0. Presupunem ca alegem una dintre ele, la intamplare
si o intoarcem. Daca apare H, care este probabilitatea ca moneda aleasa sa fie
moneda corecta? Aplicam metoda arborelui pentru a construi spatiul probelor (
vezi figura 2.5). Fie A evenimentul ca moneda aleasa sa fie cea corecta si B
evenimentul sa apara H. Atunci
P (A B) 1/4 1
P (A|B) = = = .
P (A) 1/4 + 1/2 3
In cazul general, vezi figura 2.6,
p/2 p
P (A|B) = = .
p/2 + 1 p 2p
In cazul particular, p = 0 rezulta ca P (A|B) = 0 iar daca p = 1 rezulta ca
P (A|B) = 1.
6
Fie A si B evenimente. Deoarece A = (A B)(A B c ) iar evenimenteleA
B si A B c se exclud reciproc, din Axioma 3, obtinem
Regula partitiei (sau formula probabilitatii totale)
P (A) = P (A B) + P (A B c )
7
Intra-adevar, deoarece {Ai |i I N } formeaza o partitie a lui , eveni-
mentele Ai , i I sunt exhaustive, adica Ai = . Prin urmare,
iI
A=A=A Ai = (A Ai )
iI iI
Pk (A) = Pk (A |B )P (B) + Pk (A |B c )P (B c )
8
Exemplul 3.14 Un sortiment de marfa dintr-o unitate comerciala provine de
la trei fabrici diferite n proportii, respectiv 13 de la prima fabrica, 16 de la fabrica
a doua si restul de la fabrica a treia. Produsele de la cele trei fabrici satisfac
standardele de fabricatie n proportie de 90%, 95% si respectiv 92%. Un client
ia la nt
amplare o bucata din sortimentul de marfa respectiv. Vrem sa calculam
probabilitatea ca aceasta sa satisfaca standardele de fabricatie.