TRANSFORMARILE FIZICO-CHIMICE ALE ALIMENTELOR IN TUBUL DIGESTIV

DIGESTIA = totalitatea transformarilor mecanice (triturarea, maruntirea), fizice

(dizolvarea) si chimice pe care le sufera alimentele de-a lungul tubului

digestiv.

Cele mai importante sunt transformarile chimice care se realizeaza cu

ajutorul enzimelor digestive din sucurile digestive (saliva, sucul gastric, sucul
intestinal si sucul pancreatic).

In 24 de ore se secreta pana la 1,5-2 l de lichid gastric. Sucurile gastrice secretate in

stomac contin apa, mucus, acid clorhidric, ioni si enzime.

DIGESTIA BUCALA

In cavitatea bucala alimentele sunt in special maruntite si dizolvate in saliva (putem

sa le simtim gustul) si sufera mai putin procese de digestie chimica. In saliva se
gaseste o singura enzima digestiva glicolitica numita ptialina sau amilaza salivara.
Aceasta enzima digera (hidrolizeaza numai amidonul tratat termic) in trepte pana la
stadiul de maltoza. Amilaza va fi inactivata de aciditatea sucului gastric.

Enzima numita ptialina din saliva este specializata in digestia zaharurilor. Ea

desface moleculele mari de polizaharide in molecule mici de oligozaharide (de
exemplu desface amidonul in maltoza).

Mucusul din saliva are rolul de a lubrifia alimentele, favorizand deglutitia

(inghitirea). Saliva (pH = 6 - 7) contine si lizozim - substanta cu actiune bactericida.

Ca urmare a transformarilor din cavitatea bucala, alimentele sunt omogenizate,

imbibate cu mucus si formeaza bolul alimentar.

Saliva, popular i scuipat sau bale, este substana fluid, produs de ctre glandele
salivare n cavitatea bucal a mamiferelor. Se estimeaz c organismul uman
produce ntre 1 i 1,5 litri de saliv pe zi, iar ntr-o via 34.000 de litri. Cantitatea
de saliv produs ntr-o zi descrete odat cu naintarea n vrst i de asemenea
dup administrarea unor tratamente medicamentoase. Producia de saliv este
relaionat cu ritmul circadian, astfel c n timpul nopii se produce o cantitate mic
de saliv i de asemenea componena saliv difer n funcie de stimuli. La vederea
sau mirosirea hranei pH-ul salivei crete.

Conine 99 % ap, precum i microelemente, sruri dizolvate, enzime, proteine,

aminoacizi, vitamine, mucus, precum i alte substane.

Compoziia chimic a salivei variaz cu natura stimulilor secretori: originea salivei i

fluxul de secreie. 1000 ml de saliv mixt nestimulat conine 994 grame de H2O,
1 g de substane solide suspendate(celule epiteliale exfoliate, leucocite
dezintegrate, microorganisme orale), 5 g de substane dizolvate (2 g substane
anorganice i substane organice).

Ce indica saliva

Cu ajutorul unor mostre de saliva, detectivii pot obtine ADN-ul unei persoane. Nu
chiar saliva contine acest ADN, ci celulele de pe interiorul obrazului care se gasesc
in saliva.

- Aceasta poate indica daca ai consumat droguri cum ar fi cocaina, marijuana,

barbiturice.

- Mostre de saliva analizate de catre specialisti pot arata si ce concentratie din

anumite substante medicamentoase se gaseste in organsim.

- Saliva poate arata si daca suferi sau nu de anumite boli, cum ar fi SIDA, sau poate
ajuta la monitorizarea diabetului.

Funciile salivei sunt:

digestiv, saliva este esenial n formarea bolului alimentar; de asemenea prin

efectul enzimelor pe care le conine

menine pH-ul la 6,5 (sau 7,0/7,1?): neutralizeaz mediul acid dup mese sau
mediul bazic care ar putea produce depunerea de sruri pe smalul dinilor

protejeaz smalul dinilor, prin lubrifiere i pentru c regularizeaz pH-ul

menine echilibrul hidric

reparatoare prin mineralizare

lubrificant, uureaz micrile gurii (vorbire etc)

Ce roluri indeplineste saliva

- Declanseaza procesul de descompunere a alimentelor pentru a le simti gustul si

pentru a fi digerate mai usor de stomac;

- Curata celulele moarte de pe interiorul obrajilor;

- Leaga alimentele mestecate pentru a forma un mic bulgare care sa fie inghitit;

- Curata mancarea si bacteriile de pe dinti;

- Distruge anumite ciuperci sau previne aparitia acestora;

- Neutralizeaza acidul din alimente si bauturi;

- Ajuta la regenerarea smaltului dintilor.