Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs Creditare Bancara 2 PDF
Curs Creditare Bancara 2 PDF
Costurile creditului
CURS NR. 2
COSTURILE CREDITULUI
1. Dobanda
Dobanda in sens larg este surplusul ce revine proprietarului oricarui capital utilizat in
conditii normale. Dobanda este pretul platit pentru factorul de productie capital.
In sens restrans, dobanda reprezinta excedentul ce revine proprietarului capitalului
dat cu imprumut, din remuneratia proprietarului capitalului imprumutat ca rasplata pentru
cedarea dreptului de folosinta a numerarului pe un timp determinat. Dobanda este asadar
venitul adus creditorului, incasat de la debitor si platit de acesta din urma pentru utilizarea
unei sume de bani pe o perioada determinata.
Asupra dobanzii si rolului acesteia s-au formulat, in cadrul economiei de piata, mai
multe acceptiunii, astfel:
conceptul clasic (David Ricardo, Alfred Marshall). Abordeaza dobanda ca
fiind reglementata de rata profitului ce se poate obtine prin folosirea capitalului
sau ca pret care trebuie platit pentru folosirea capitalului, pret stabilit ca
echilibru intre cererea globala de capital si stocul de capital oferit pe piata.
conceptul neoclasic (Irving Fischer). Defineste dobanda ca reprezentand
pretul banilor in momentul actual exprimat in banii de maine.
conceptul Keynesist.. Defineste dobanda ca o recompensa pentru
renuntarea la lichiditati pe o anumita perioada de timp. Potrivit aceleeasi
conceptii, rata dobanzii poate fi un instrument de influentare a volumului de
investitii si de combatere a recesiunii si somajului.
Rata dobanzii este o marime variabila in timp. Nivelul si dinamica ei sunt rezultatul
actiunii concomitente, convergente si contradictorii, a mai multor factori generali si specifici,
cu influente directe sau indirecte cum sunt: rata profitului, raportul dintre cererea si oferta de
capital de imprumut, riscul pentru cel ce acorda capital de imprumut, inflatia, durata
creditului, politica guvernului.
Rata dobanzii este in stransa legatura cu rata profitului, trebuind sa fie mai
mica decat aceasta. In caz contrar, intreprinzatorii nu vor angaja credite
deoarece, din valorificarea lor prin investitii, ar trebui sa consume intregul
profit sau chiar mai mult pentru a plati dobanda, ceea ce ar face nerentabila
activitatea lor.
Cererea si oferta de capital de imprumut este un factor cu actiune ampla si
directa asupra ratei dobanzii. Daca presupunem ca avem situatia unei piete
cu concurenta perfecta1, cresterea cererii de capital atarge o ridicare a ratei
dobanzii si invers; nivelul dobanzii, in urma confruntarii cererii si ofertei de
capital este dat de punctul de intersectie dintre curba cererii si ofertei de
1
Acest model descrie o form ipotetic a pieei n care nici un productor sau consumator nu are puterea de a
influena preurile de pe pia.
1
Curs nr. 2. Costurile creditului
Sensul larg al dobanzii decurge din intelgerea functiilor specifice ale intreprinzatorului
comparativ cu cele ale proprietarului de capital banesc (profit versus dobanda).
Formele dobanzii in sens larg sunt, de regula, urmatoarele:
dobanda pe piata monetara se aplica imprumuturilor pe termen scurt,
imprumuturilor contractate intre banci (intre bancile comerciale si banca de
emisiune)
dobanda de referinta (dobanda de politica monetara)2. Dobanda de
referinta a BNR se calculeaza ca medie, ponderata cu volumul tranzactiilor,
2
Nivelul dobanzii de referinta a BNR se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, prin grija BNR. Prin
Circulara BNR nr. 3/2002 (Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 100 din 05.02.2002), BNR a stabilit ca,
2
Curs nr. 2. Costurile creditului
Alte forme ale dobanzii in functie de nivelul la care se practica se concretizeaza in:
dobanda la creditul de licitatie5 - se determina in cadrul sedintelor de
licitatie, saptamanal, ca urmare a cererii si ofertei de capital. Stabilirea
nivelului minim de pornire a licitatiei revine bancii centrale. Factorii care
influenteaza aceasta dobanda sunt:
o suma obtinuta sub forma de credit
o termenul de rambursare
dobanda la creditul lombard6 este dobanda aferenta creditelor acordate de
banca centrala bancilor comerciale sub forma de refinantare. Se stabileste
zilnic la nivelul bancii centrale, poate fi modificata fara preaviz si se plateste
lunar, in ultima zi a lunii pentru toate creditele aferente lunii respective.
Prezinta cel mai ridicat nivel, cu scopul de a descuraja bancile sa apeleze la
acest tip de credite.
dobanda la rezervele minime obligatorii are un nivel foarte scazut
comparativ cu rata dobanzii pe piata si imbraca atat forma dobanzii bonificate
incepand cu 1 februarie 2002, rata dobanzii de referinta a BNR sa se calculeze lunar, urmand a fi anuntata public
in prima zi lucratoare a fiecarei luni, prin circulare ale BNR
3
Scontarea reprezinta una dintre principalele operatii active ale bancilor comerciale, prin care intreprinzatorul
cedeaza bancii portofoliul de efecte comerciale, in schimbul unei sume de bani, reprezentand valoarea nominala
a cambiilor, diminuata cu un nivel al dobanzii, numit scont.
4
Dividend - parte din profitul unei companii atribuit fiecrui acionar proporional cu numrul de aciuni deinute.
5
Creditul de licitatie reprezinta principala forma de refinantare acordata de Banca Nationala a Romaniei
societatilor bancare. Creditul de licitatie se acorda pe o durata de maximum 15 zile calendaristice si este garantat
cu titluri de stat si cu alte hirtii de valoare acceptate de Banca Nationala a Romaniei.
6
Creditul lombard (overdraft) este o forma de refinantare cu totul speciala, acordat peste noapte societatilor
bancare pentru asigurarea platilor zilnice ale acestora. Creditul lombard este reprezentat de soldul debitor
inregistrat la inchiderea zilei in contul curent al unei societati bancare, deschis la centrala Bancii Nationale a
Romaniei. Acest sold se transfera automat in contul de credit lombard.
3
Curs nr. 2. Costurile creditului
7
Pentru analiza dobanzilor, se considera veniturile / cheltuielile cu doibanzilor dintr-o zi bancara.
4
Curs nr. 2. Costurile creditului
(RON echivalent)
UTILIZARI RESURSE
VENIT mediu COST mediu
valoare indicator dobanda dobanda valoare indicator
denumire zilnic 8 zilnic denumire
medie medie
indicator indicator
activa pasiva
bilantier valoare valoare valoare valoare bilantier
%* % (%) (%) % %
absoluta absoluta absoluta absoluta
Resurse
Numerar in
10,000,000 3% 0 0% 0.0% 0.3% 1% 600 17% 65,000,000 atrase
Casierie
c.curent
Resurse
Plasamente atrase
80,000,000 21% 4,000 5% 1.8% 9.0% 99% 50,000 53% 200,000,000
R.M.O. termen
variabil
Resurse
Plasamente atrase
50,000,000 13% 6,000 8% 4.3% 1.8% 0% 50 0% 1,000,000
Interbancare termen fixe
(CD9)
Resurse
Credite 200,000,000 53% 70,000 88% 12.6% 0.0% 0% 0 0% 0
Interbancare
Resurse
Mijloace
30,000,000 8% 0 0% 0.0% 0.0% 0% 0 26% 99,000,000 Proprii
Fixe
(Capitaluri)
UTILIZARI 380,000,000 100% 80,000 100% 7.6% 4.8% 100% 50,650 100% 380,000,000 RESURSE
*pondere in total
UTILIZARI :
8
Orice referire la dobanda medie implica calculul acesteia prin intermediul mediei ponderate (intre valoarile
absolute ale indicatorilor analizati si dobanzile acestora).
9
CD certificat de depozit
10
Provizioane specifice de risc de credit sunt provizioanele care sunt constituite de catre institutiile de credit in
scopul acoperirii unor pierderi potentiale din credite si plasamente
5
Curs nr. 2. Costurile creditului
venit indicator
Dobanda activa =
valoare absoluta indicator
Dobanda activa totala se calculeaza ca medie ponderata intre valorile absolute ale
indicatorilor de activ si dobanzile lor active corespunzatoare.
Rata dobanzii active reprezinta nivelul procentual la care banca da cu imprumut o
suma de bani (venituri).
RESURSE :
Marja dobanzii
Marja dobanzii (ecart sau spread) reprezinta diferenta intre rata dobanzii active si
rata dobanzii pasive. Pentru stabilirea rezultatelor financiare ale bancii, marja dobanzii
trebuie influentata cu alte elemente de venituri (ex : comisioane de incasat), sau de cheltuieli
(ex : comisioane platite, cheltuieli de interes general, cheltuieli administrative, provizioane).
In functie de structura valutara, se pot calcula urmatoarele tipuri de marje ale
dobanzii :
marja totala reprezinta diferenta dintre dobanda medie la total active si
dobanda medie la total pasive (pentru efectuarea calculelor, sumele in valuta
vor fi transformate in echivalent lei)
marja partiala se calculeaza ca diferenta intre dobanda medie a activelor
intr-o anumita valuta si dobanda medie a pasivelor constituite in aceeasi
valuta.
In functie de posturile care sunt luate in considerare la calculul marjei de dobanda,
acestea poate lua urmatoarele forme :
marja extinsa marja din dobanzi calculata intre dobanzile medii active si
pasive rezultate fata de totalul posturilor bilantiere (indiferent daca acestea
fructifica / bonifica dobanzi, sau nu).
marja restransa - marja dobanzii calculata intre dobanzile medii active si
pasive rezultate fata de posturile bilantiere care produc sau bonifica dobanzi.
11
Pozitia de schimb reprezinta diferenta dintre utilizari si resurse, calculata intr-o anumita valuta. Pozitia de
schimb poate fi scurta (atunci cand pasivele intr-o moneda straina sunt mai mari decat activele in aceeasi
moneda) sau lunga (activele intr-o moneda straina > pasivele in aceeasi moneda).
6
Curs nr. 2. Costurile creditului
Ca indicator care exprima relatia directa dintre depozitele constituite de clienti (ca
principala sursa de acordare de imprumuturi bancare) si credite, se poate calcula marja
dobanzii credite / depozite. Aceasta marja reprezinta diferenta dintre dobanda medie la
creditelea cordate si dobanda medie bonificata depozitelor constituite.
Ds = S 0 i t , unde :
Ds - dobanda simpla
S 0 - suma imprumutata
i - % de dobanda
t - timpul, in ani.
Dc = S t S 0
7
Curs nr. 2. Costurile creditului
S t = S 0 (1 + 1) t , unde :
S 0 - suma imprumutata
S t - suma finala
Dc - dobanda compusa
i - % dobanda
t - timpul in ani.
12
Un contract forward (la termen) este o tranzactie n care cumparatorul si vnzatorul convin asupra livrarii unui
activ, ntr-o cantitate si calitate specificate, la o data viitoare precizata. Un pret poate fi convenit fie n avans, fie la
data livrarii.
13
Un contract futures este un acord contractual ferm ntre un cumparator si un vnzator de a cumpara/vinde un
activ determinat, la o data fixa n viitor. Pretul contractului va varia n functie de localizarea pietei, dar este fixat
atunci cnd tranzactia este ncheiata. De asemenea contractul prezinta o specificatie standard, astfel nct
ambele parti, stiu exact ce anume s-a tranzactionat.
14
Swap este operatiunea de vnzare si cumparare simultana a aceleiasi sume n doua valute diferite, avnd
decontari la cursurile si datele stabilite la ncheierea tranzactiei. La baza operatiunii de swap sta un mprumut
obtinut ntr-o deviza folosit la creditarea ntr-o alta deviza. Cele doua operatiuni se deruleaza simultan si au
aceeasi contrapartida.
8
Curs nr. 2. Costurile creditului
Astfe, dobanda medie a creditelor in EUR in valoare totala de 1.517.120 EUR este de
10,1%.
Dintre instrumentele curente de analiza a dobanzilor medii se pot aminti :
Ratele medii ale dobanzilor practicate de institutiile de credit pentru activele /
pasivele bilantiere curente (raportare lunara transmisa catre BNR)
Ratele medii ale dobanzilor practicate de institutiile de credit pentru creditele /
depozitele noi (raportare lunara transmisa catre BNR)
GAP analiza marjelor de dobanda ca diferenta intre dobanda medie a
activelor sensitive si dobanda medie a pasivelor sensitive. Activele sensitive
sunt activele care fructifica cu dobanda variabila. Pasivele sensitive sunt
pasivele care bonifica dobanzi variabile.
Indicatorul GAP reprezinta diferenta dintre activele sensitive si pasivele
sensitive. Cazul ideal=0 reflectand echilibrul total intre activele sensitive si
pasivele sensitive (modificarea dobanzii nu influenteaza marja bancii).
Gap pozitiv presupune o volatilitate mai mare a veniturilor din dobanzi decat
a costurilor cu dobanzile. Gap negativ presupune o volatilitate mai mare a
costurilor cu dobanzile decat a veniturilor cu dobanzile.
Analiza se realizeaza pe benzi de scadenta :
Analiza diagnostic - se studiaza influenta modificarii sumei resurselor atrase
de banca si a procentului dobanzilor pasive in modificarea dobanzilor medii.
9
Curs nr. 2. Costurile creditului
Diferena major dintre cele dou tipuri de dobnd este reprezentat de modificarea
sau nu a nivelului acesteia pe parcursul perioadei de rambursare a creditului. Dac dobnda
fix rmne neschimbat pn la lichidarea creditului, dobnda fluctuant se modific n
funcie de indicii monetari interni/internaionali i de politica de pe piaa bancar.
Dobnda variabil. Principalul atu al dobnzii fluctuante este constituit de faptul c
ajustarea costului mprumutului se face n funcie de tendinele de pe pia. In cazul unei
evolutii descendente a dobanzilor pe piata, cand clientul opteaza pentru o dobnd variabil,
pe parcursul perioadei de rambursare poate beneficia de reducerea nivelului acesteia. Este
ns posibil ca n intervalul de creditare, dobnzile de pe piaa bancar s creasc, fapt
pentru care clientul poate plti mai mult.
Dobnda fixa. Cel mai mare avantaj al dobnzii fixe este posibilitatea ealonrii
plilor n timp i a modelrii bugetului propriu. Creditele cu dobanda fixa ofera clientului
posibilitatea de a cunoaste inca de la inceput toate costurile pe care le are un credit pe toata
durata sa de viata. La capitolul dezavantaje se nscrie meninerea unor costuri ridicate n
condiiile scderii pe pia a dobnzilor. Singura solutie pentru a-si reduce costul
imprumutului va fi refinantarea.
Pe langa imprumuturile cu dobanzi fixe si variabile, tot mai multe banci au introdus si
credite cu dobanzi mixte: Rata dobanzii este fixa pentru o perioada initiala de 1 5 ani, iar
ulterior aceasta se transforma intr-una variabila. De regula, dobanda stabilita la inceputul
perioadei de creditare este situata sub media pietei, insa ulterior este posibil ca banca sa-si
recupereze discountul oferit initial prin practicarea unor dobanzi mai ridicate dupa expirarea
perioadei in care dobanda este fixa.
10
Curs nr. 2. Costurile creditului
Dobanda anuala efectiva16 exprima sub forma procentuala costul total al unui credit.
Acesta este un concept implementat pentru a permite consumatorilor sa compare usor costul
creditelor.
Pentru a intelege rolul DAE in compararea costurilor creditelor, vom analiza un caz
concret. Daca intregul cost al creditului ar fi format doar din dobanda, atunci DAE ar fi egala
cu rata dobanzii. In realitate, bancile percep o serie intreaga de comisioane, care fac dificila
compararea creditelor. Daca o banca acorda un credit, care are o rata a dobanzii de 10% si
un comision initial de 3%, in timp ce alta practica o dobanda de 11%, cu un comision lunar
de 0,1%, aplicat la soldul curent al creditului, costurile celor doua credite nu sunt
comparabile.
Rolul DAE este tocmai de a aduce la acelasi numitor comun toate costurile unui
credit. Mai precis, DAE transforma si comisioanele aferente unui imprumut sub forma unei
dobanzi.
Cu cat DAE este mai scazuta, cu atat creditul este mai ieftin. Insa, pentru a utiliza
corect DAE in compararea creditelor este extrem de important ca acest indicator sa fie
calculat pentru aceeasi suma imprumutata si termen de rambursare la nivelul tuturor ofertelor
comparate.
Cea mai mare influenta asupra DAE o are durata de rambursare. Cu cat aceasta
este mai mare, cu atat DAE scade. Acest lucru se intampla in special in cazul creditelor cu
comisioane mari percepute la acordare.
Suma imprumutata influenteaza la randul sau valoarea DAE, insa impactul este
relativ limitat. In acest caz, DAE se modifica daca banca percepe comisioane in suma fixa,
indiferent de valoarea creditului. Cele mai frecvente costuri de acest gen sunt taxele de
analiza a dosarelor de credit. Acestea au insa valori mici comparativ cu costul total al
creditului, astfel ca impactul nu este la fel de mare ca in cazul duratei de rambursare.
15
Regulamentul nr. 12 / 11.12.2006 pentru modificarea Regulamentului Bncii Naionale a Romniei nr. 5/2002
privind clasificarea creditelor i plasamentelor, precum i constituirea, regularizarea i utilizarea provizioanelor
specifice de risc de credit, cu modificrile i completrile ulterioare.
16
DAE este reglementata prin legea nr. 289 / 24 iunie 2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru
consum destinate consumatorilor, persoane fizice.
11
Curs nr. 2. Costurile creditului
Cea mai frecventa greseala atunci cand se compara doua credite este de a folosi
drept criteriu de departajare rata lunara. Acesta este modelul prin care se vand creditele in
special in magazine, multe dintre ele fiind imprumuturi scumpe.
Rata lunara este un indcator pe care banca il poate controla foarte usor. Simpla
extindere a perioadei de rambursare face ca rata lunara sa scada foarte mult, creand falsa
impresie ca este un imprumut ieftin. De exemplu, un credit de 5.000 lei acordat la o rata a
dobanzii de 10%, are o rata lunara de 160 lei daca este acordat pe 3 ani. Acelasi imprumut
acordat la o rata a dobanzii de 25%, dar pe o perioada de 5 ani, are o rata lunara de numai
145 lei. Astfel, un imprumut de peste doua ori mai scump, poate parea ieftin. Pe langa acest
aspect, rata lunara nu reflecta costul total al creditului. Ea nu include comisioanele platite la
acordare sau comisioanele anuale, daca este cazul.
De asemenea, nici rata dobanzii nu reprezinta un criteriu relevant pentru a compara
costul creditelor. Importanta comisioanelor in costul total al creditelor a crescut considerabil
in ultimii ani, pe fondul restrictiilor impuse de BNR la acordarea de credite pentru populatie.
In acest conditii, multe banci au transferat o parte din costul cu dobanda in comisioane.
Un indicator mai util decat cele mentionate mai sus este suma totala de rambursat.
Aceasta include toate costurile pe care le implica un credit, fiind astfel mult mai relevanta
decat rata lunara sau rata dobanzii. Insa spre deosebire de DAE, suma totala de rambursat
nu tine cont de valoarea in timp a banilor. Inflatia face ca valoarea in timp a banilor sa se
modifice. In plus, valoarea banilor este influentata si de costul de oportunitate. Banii
detinuti in prezent pot fi plasati intr-un depozit bancar, astfel ca peste un an valoarea lor va fi
majorata cu dobanda primita la depozit.
DAE tine cont si de valoarea in timp a banilor astfel ca, si din acest punct de vedere,
este cel mai bun criteriu pentru a compara costul creditelor.
2. Comisioane bancare
Cand cineva vrea sa contracteze un credit, primul lucru la care se gandeste este
valoarea dobanzii percepute de banca. Insa, de cele mai multe ori comisioanele sunt cele
care fac un credit ieftin sau scump.
Exista mai multe tipuri de comisioane practicate de banci legate de derularea unui
credit, acestea putandu-se structura in comisioane percepute la acordarea creditului si
comisioane de administrare a creditului.
Comisionul de analiza a dosarului poate fi un procent din suma acordata sau poate
avea o valoare minima. In cazul existentei unei sume fixe minime, acest lucru poate constitui
un dezavantaj pentru clientii care contracteaza un credit de o valoare mica (un nivel
procentual al acestui tip de comsion ar fi fost mai avantajos pentru creditele mici).
12
Curs nr. 2. Costurile creditului
O banca poate consulta baza de date a CIP, pentru a vedea dac pe numele
potenialului client sunt nregistrate incidente de pli cu cecuri, cambii sau bilete la ordin.
Fisierele consultate la CIP sunt : Fisierul national de incidente de plati (FNIP) si Fisierul
national al persoanelor cu risc (FNPR).
De obicei, comisionul de consultare CIP este perceput flat, la acordarea creditului.
Orice operatiune a unui client prin intermediul bancii se deruleaza prin intermediul
contului curent. Astfel, pentru acordarea unui credit este necesara in prealabil deschiderea
unui cont curent. Pentru acest lucru, bancile percep un comision specific.
Beneficiarii de carduri de debit / credit platesc pentru eliberarea unei carti de debit /
credit acest tip de comsion.
In general, acest tip de comision se plateste lunar, este inclus in rata lunara a
creditului si se calculeaza ca procent din soldul curent al creditului.
13
Curs nr. 2. Costurile creditului
In cazul in care clientul doreste mutarea scadentelor intermediare ale creditului in alte
zile decat cele stabilite in planul initial de rambursare, se raface scadentarul, cu perceperea
unui comision pentru aceasta operatiune.
Retragerile banilor de pe card reprezinta o alta sursa de venit pentru banci. Astfel, la
fiecare extragere este perceput un comision din suma retrasa. Daca banii sunt scosi de la
bancomatul unei alte banci, atunci comisionul perceput estemai mare.
Onorariile notariale se platesc de catre clientul beneficiar de credit, a carui garantii sunt
de tip imobiliar sau de tipul cesiunilor de creanta.
Ipoteca, fiind un contract solemn, constatarea acestuia trebuie realizata printr-un act
scris (contract) investit cu formula autentica de autoritatea competenta, respectiv notarul
public, nerespectarea acestei formalitati esentiale conducand la nulitatea absoluta a ipotecii.
Cand bunul afectat garantiei, constand intr-o creanta baneasca, este cesionat,
cesionarul trebuie sa notifice cesiunea, in scris, debitorului cedat. Notificarea se poate face
fie prin act sub semnatura privata, fie prin intermediul instantei sau printr-un act autentificat
de notarul public. Notificarea trebuie sa faca mentiune despre creanta cedata, suma de
plata, numele sau, modul si locul platii.
17
ANEVAR Asociatia Nationala e Evaluatorilor din Romania
15
Curs nr. 2. Costurile creditului
Orice creditor garantat care, n scopul obinerii unui rang de prioritate, dorete s fac
public existena unei garanii reale asupra unui bun, trebuie s completeze un formular de
aviz de garanie pe suport de hrtie, ori n format electronic, i s-l depun, respectiv s-l
transmit, unui operator / agent autorizat al Arhivei, cu plata taxei stabilite de lege i a
tarifului corespunztor stabilit de acel operator.
Inregistrarea unei garanii reale mobiliare n Arhiva Electronic presupune
urmtoarea procedur:
Creditorul sau reprezentantul su completeaz un formular tip cu datele
corespunztoare cuprinse n contractul de garanie real mobiliar.
Operatorul de arhiv procedeaz la nscrierea fidel n Arhiv a datelor
cuprinse n formularul completat de solicitant, fr s exercite controlul de
legalitate asupra acestora. Prin control de legalitate se nelege o verificare a
concordanei dintre datele nscrise n formularul de aviz de garanie completat
i cele cuprinse n contract i totodat o verificare a valabilitii nsei a actului
juridic. Pe de alt parte, nscrierea la arhiv nu confer validitate unei garanii
reale lovite de nulitate, astfel nct, dac n realitate nu exist un contract de
garanie ori coninutul avizelor de garanie nu are acoperire n clauzele
contractului de garanie, nscrierea respectiv nu va produce nici un efect.
nregistrarea efectuat n Arhiv de ctre operatori/ageni autorizai, prin redarea
fidel a coninutului formularului tip completat de solicitantul nscrierii se numete aviz de
garanie.
Banca percepe de la client costul inregistrarii la Arhiva Electronica de Garantii Reale
Mobiliare.
Dupa terminarea creditului, se efectueaza radierea garantiilor din Arhiva
Electronica, operatiunea avand asociate costuri specifice.
16