ECHIPAMENTE DIN DOTAREA

RESTAURANTELOR

Elev: Ghilase Gabriela Simona

Clasa: IX P
Disciplina: Turism si alimentatie

1
 Potrivit reglementarilor legale in vigoare, dotarea restaurantelor cu mobilier,
utilaje, inventar pentru servire si lucru se realizeaza tinindu-se cont de: numarul de locuri,
volumului de desfacere, cat si conditiilor locale de asigurare cu continuitate a tuturor
dotarilor pentru care s-a optat.
Valoarea de achizitionare a echipamentului va fi corelata cu rezultatele obtinute in
exploatare, amortizarea realizandu-se in termenul prevazut de actele normative in
vigoare.
O atentie deosebita se va acorda asigurarii stocurilor. Mobilierul, utilajele si
inventarul din dotare trebuie sa poata fi manipulate si intretinute usor, sa nu produca
zgomot in utilizare, sa nu influenteze negativ costurile de exploatare prin consumuri de
energie, apa, combustibil etc, si sa nu prezinte pericole de accidente pentru personalul
care le utilizeaza.
De asemenea, se mai au in vedere designul, culoarea, durabilitatea, forma,
asigurarea organizarii muncii pentru mentinerea ordinii in unitati, efectul psihologic
asupra consumatorilor.

1. DOTAREA CU MOBILIER A RESTAURANTELOR

Mobilierul existent in spatiile pentru servire este format din: mese,scaune (fotolii,
semifotolii, scaune), canapele, taburete, scaune de bar, mese de serviciu sau console,
gheridoane, cuiere, perne, jardiniere, umbrele ctc.
Mesele difera ca tip, forma si dimensiune in functie de profilul si categoria
fiecarei unitati. Ele pot fi confectionate din lemn, fier, material plastic sau combinatie din
aceste materiale.Se recomanda ca inaltimea meselor obisnuite la care consumul se face
stand pe scaun sa fie de 75 cm; forma lor poate fi patrata, dreptunghiulara, rotunda sau
ovala; blatul meselor, in limita posibilitatilor, va fi montat pe un singur picior, asigurindu-
se o buna stabilitate.Confectionarea blatului meselor se va face din materiale alese in
functie de modul in care se face servirea mesei pe fata de masa sau fara, atunci cind se
acopera blatul. In ultimul caz, blaturile meselor se vor confectiona din materiale
rezistente la caldura, apa, alcool, care sa nu se decoloreze, sa nu se zgarie si sa fie usor de
curatat.Marimea blatului difera in functie de numarul persoanelor ce urmeaza a fi servite.
Astfel, o masa patrata pentru doua persoane poate avea latura de 76 cm, o masa rotunda
pentru patru persoane poate avea diametrul de 100 cm, pentru sase persoane 125 cm,
pentru opt persoane 150 cm, pentru 10 persoane 175 cm, iar cea pentru 12 persoane 200
cm. La mesele patrate si dreptunghiulare dimensiunile ideale sunt: pentru patru persoane
100x100 cm, pentru sase-opt persoane 175x100 cm, pentru 8-10 persoane 250x100 cm,
iar pentru 10-12 persoane 300x100 cm. La dotarea unitatilor cu mese este bine sa se
opteze pentru formele patrate si dreptunghiulare, care permit combinatii variate,
obtinandu-se aranjamente in forma de I, T, U, E etc.
Scaunele pot fi confectionate din lemn, fier sau combinatii de lemn-fier, material
din plastic cu blatul la circa 45-46 cm fata de pardoseala si spatarele usor inclinate (105-
110) pentru a asigura comoditatea necesara. Tapiteria se va realiza din tesaturi textile
naturale si mai putin din fire sintetice, pentru a se evita incalzirea si transpiratia. Orice
scaun trebuie construit astfel incit sa asigure o repartizare proportionala a greutatii pe
sezut (blat), spatar, cotiere si pardoseala si, in acelasi timp, sa fie usor de manipulat.
Canapelele sunt utilizate pentru compartimentarea unui salon, sau se pot plasa pe
langa pereti. Constructiv si dimensional ele trebuie sa se asemene cu forma scaunelor,

2
astfel incit sa asigure un confort deosebit si sa permita ospatarului servirea comoda a
preparatelor.
Taburetele au, in general, inaltimea intre 42-46 cm si diametrul de 34-40 cm. Ele
sunt executate din materiale armonizate cu restul mobilierului. Se folosesc, de regula, in
unitatile cu o frecventa mare de clientela (unitati cu forme rapide de servire).
Masa de serviciu (consola sau bufetul de salon) se utilizeaza in restaurantele de
categorie superioara, pentru unul ori mai multe raioane, in scopul pastrarii rezervei de
inventar necesar a obiectelor de menaj , a accesoriilor diverse.
Gheridonul este o masa mai mica de regula de aceeasi inaltime si latime cu
mesele din restaurant.Se utilizeaza numai pentru serviciul in fata clientului atunci cand
sunt necesare portionari, transari, pregatiri, filetari sau flambari cat si pentru marirea
meselor simple sau fileturi duble. Pentru a fi mutat cu usurinta de la o masa la alta,
picioarele gheridonului pot fi prevazute cu rotile. Se recomanda unul-doua gheridoane in
fiecare raion, atunci cand in restaurantul respectiv se practica sitemul de servire "la
gheridon'
Umbrelele se pot fixa intr-un locas in mijlocul blatului mesei sau alaturi, pe un
suport. In ambele cazuri, trebuie sa aiba dispozitive pentru inclinare, iar diametrul minim
sa fie de cea 220 cm, pentru a putea proteja clientii de razele soarelui. De asemenea,
umbrelele trebuie sa aiba o inaltime convenabila pentru a nu incomoda circulatia printre
mese, serviciul si mai ales clientii cind se asaza sau se ridica de la mese.
Scaunele-perne se utilizeaza in unitatile de categorii superioare, atunci cand
printre clienti sunt si copii mici; ele se compun din scaunele speciale pentru copii,
independente sau suprapuse peste scaunele (semifotoliile) din dotare. De asemenea, sunt
necesare perne din diferite materiale pentru imbunatatirea confortului copiilor la masa,
cat si pentru scaunele netapisate, mai ales cele de pe terasele si gradinile de vara ale
unitatilor de categorie superioara.
Cuierele se intilnesc in unele unitati de alimentatie publica care nu au garderobe.
Ele sunt fixate pe pereti sau independente (de tipul "pom'). Indiferent de tip ele trebuie sa
se incadreze in ansamblul decorativ al unitatii respective.

2. DOTAREA CU UTILAJE PENTRU SERVIRE

In dotarea cu utilaje se are in vedere, in primul rand modernizarea operatiunilor de
pregatire prealabila a produselor, prezentarea si servirea lor. Aceasta actiune este strans
legata de existenta urmatoarelor utilaje: automate pentru vinzare, dozatoare pentru
pregatirea sau portionarea unor produse specifice, cantare electronice, case de marcat
electronice, vitrine de prezentare, carucioare pentru transport, servire si debarasare,
incalzitoare ele vesela sau utilaje pentru mentinerea la cald sau rece a preparatelor si
bauturilor, expresso-uri sau alte aparate pentru pregatirea cafelei si ceaiului , benzi rulante
pentru debarasarea in unitatile cu autoservire , masini de fabricat cuburi de gheata,
sisteme de informare electronica asupra sortimentelor si preturilor produselor la vanzare.
Lista traditionala de autoservire utilizata pentru prezentarea, desfacerea si
pastrarea la temperatura dorita a preparatelor culinare si a bauturilor este formata din:
- linia principala pentru prezentarea si desfacerea produselor (compusa din masa
neutra pentru tavi, masa rece cu vitrina racita, masa calda bain-marie tip bufet, masa
calda cu rampa cu infrarosii, masa rece cu rampa si cuva, masa neutra pentru paine si
tacamuri, boxa casa, bara de delimitare, rampa de glisare)

3
 - linia de rezerva (cuprinzind masa calda bain-marie pentru containere, masa calda
bain-marie pentru oale, masa neutra deschisa, masa rece pentru bauturi, masa neutra
pentru inventarul de servire, menaj etc, masa rece pentru lucru).
Caruselul de autoservire, intalnit astazi in locul liniei traditionale de autoservire,
este realizat dintr-o carcasa rotativa care sustine patru-cinci rinduri de etajere destinate
grupelor de produse oferite: gustari-salate, supe-ciorbe, rnincaruri, desert, bauturi.
Carcasa se sprijina printr-un sistem de brate pe o crapodina, actionata de un grup motor.
Pe etajere, unde este cazul, se asigura conditii pentru mentinerea temperaturii optime a
produselor servite. Caruselul de autoservire prezinta avantajul unei investitii mai putin
costisitoare, ocupa un spatiu mai mic decat linia traditionala, numarul clientilor serviti
este mai mare, fluxul obligatoriu fiind preluat si simplificat de cele sase-opt pozitii
simultane de autoservire.
Vitrinele de prezentare sunt utilaje termice pentru prezentarea si, in acelasi timp,
pastrarea la cald sau la rece a produselor respective. Aceste utilaje, mai ales cele
frigorifice, se intilnesc in majoritatea unitatilor de alimentatie publica servind la
depunerea si pastrarea produselor usor perisabile, temperatura de lucru variind intre 2-
6C.Suprafata de expunere este marita prin folosirea mai multor polite in interior. De
regula, vitrinele de prezentare in partea frontala au geamuri fixe, in partea din spate
geamuri glisante sau usi cu balamale pivotante si garnituri magnetice de etansare. Pentru
asigurarea prezentarii unor preparate in baruri, bodegi etc, se pot folosi si minivitrinele,
utilaje cu gabarit redus si suprafata de expunere satisfacatoare.
Carucioarele, folosite in unitatile de alimentatie publica la prezentare, servire,
transport si debarasare, au mai multe destinatii: pentru bauturi aperitive si digestive,
pentru gustari si salate; pentru flambat; pentru branzeturi si deserturi; pentru debarasare.
Carucioarele se compun, de regula, dintr-un cadru metalic, de dimensiuni si
gabarit variabile, in functie de destinatie, fixat pe patru roti pivotante, ele au doua-trei
polite pe care se aseaza obiectele de inventar necesare, in general toate carucioarele, dar
mai ales cele utilizate in unitatile de categorie superioara, trebuie sa aiba un aspect placut,
cu politele si rotile bine fixate pe cadru, blatul politelor fiind lucrat din inox sau din alte
materiale usor lavabile. De retinut ca in timpul exploatarii carucioarelor se impune
evitarea supraincarcarii, depasirea sarcinii maxime ducand la degradarea lor.
Incalzitorul de vesela (loveratorul) are forma paralelipipedica, fiind realizat
dintr-o carcasa metalica sprijinita pe patru roti pivotante, in interior exista una sau doua
alveole prevazute fiecare cu o platforma culisanta, cu rolul de a ridica farfuriile la nivelul
suprafetei loverato-rului. Peretii interiori sunt izolati termic. Cu ajutorul unei rezistente
electrice se asigura o temperatura constanta de circa 60C, prin intermediul unui
termostat.
Placile sofante, confectionate din aluminiu cromat sau nichelat, sunt captusite in
interior cu materiale termoabsorbante, fiecare placa fiind fixata pe un suport metalic bine
izolat termic. Placile sofante servesc pentru mentinerea la cald a platourilor cu preparate
culinare. Placile sofante, ca si incalzitoarele de farfurii, au avantajul ca se pot alimenta de
la sursele obisnuite de curent, nefiind necesare instalatii speciale de forta.
Conservatorul- racitor este un utilaj special pentru racirea si pastrarea bauturilor
racoritoare inainte de servire. Prezinta avantajul ca este o constructie metalica
autoportanta, realizata din materiale adecvate pentru mentinerea constanta a temperaturii

4
de regim printr-un termostat, volumul interior variabil in jur de 300l. Are doua capace
superioare rabatabile, utilajul fiind prevazut cu un decapsulator fix.
Instalatia pentru racit apa este necesara mai ales in unitatile de alimentatie publica
de tipul cantine-pensiune, cantine-restaurant, cofetarii etc. De regula aceasta este
automatizata, cele realizate la noi in tara asigurind un debit de aproape 50-60 l/ora.
Instalatia de racit si distribuit bere este destinata distribuirii berii varsate provenite
de la tancuri de stocare racite, pentru portionare dupa caz la pahare, halbe, cani, tapi etc.
Instalatia se compune din doua circuite independente: frigorifice si de aer comprimat
pentru vehicularea berii. Distribuitorul poate fi sau nu adaptat cu dozator pentru reglarea
fixa a cantitatilor ce urmeaza a fi servite.

3. DOTAREA CU INVENTAR DE SERVIRE SI LUCRU

Se au in vedere: vesela, sticlaria, tacamurile, articolele de menaj si accesoriile de
serviciu, lenjeria etc.

3.1 Vesela cuprinde totalitatea vaselor utilizate la masa recipiente din portelan,
faianta, metal etc, ce folosesc la pastrarea, transportul si servirea preparatelor. In aceasta
grupa intra platourile, tavile, farfuriile, cestile, canile, salatierele, ravierele, timbalele,
sosierele, supierele s.a.
Platourile servesc pentru preluarea de la sectie, transportul, prezentarea si servirea
preparatelor fara sos sau cu sos putin.Ca format, pot fi ovale, rotunde, dreptunghiulare si
ovale alungite sau pescaresti, cele dreptunghiulare se folosesc mai frecvent in cofetarii si
in sectiile de cofetarie sau bufet rece,pentru pastrarea sau expunerea produselor specifice.
Marimea platourilor este determinata de numarul portiilor ce urmeaza a fi servite (de la
una-doua portii la patru-sase si opt-zece portii), precum si de materialul din care sunt
confectionate.
Tavile servesc pentru preluarea de la sectii a bauturilor portionate la pahare, cat si
pentru transportul inventarului marunt: cesti, farfurioare, tacamuri, presaratori etc, si se
pot confectiona din alpaca argintata, inox, aluminiu, materiale plastice, ultimele
prezentand avantajul ca sunt foarte usoare. Tavile speciale, mai ales cele din alpaca sau
inox argintate, pot avea pe margine un decor deosebit si cele mari, tortite pentru a fi
prinse cu ambele miini.
Farfuriile se folosesc la servirea clientilor cu diferite preparate sau ca suporturi,
sunt confectionate in mare parte din portelan alb, glazurat si decorat cu o banda de
culoare si emblema. In unele unitati cu specific traditional, pot fi din ceramica sau
faianta, cu decor adecvat.
In dotarea unitatilor intra urmatoarele tipuri de farfurii: suport mare, cu diametrul
de cca 26 cm; adinca cu diametrul de cca 24 cm; intinsa, mare cu diametrul de cca 24 cm;
desert, cu diametrul de cea 21 cm; intinsa mica sau jour, cu diametrul de cca 16 cm;
suport mic pentru unt, lamaie etc, cu diametrul de cea 11-12 cm; pentru gem, cu dia-
metrul de cca 8 cm; pentru oase (in forma de semiluna), cu dimensiunea de 17x8 cm.
Utilitatea diferitelor tipuri de farfurii este indicata de insasi denumirea lor cu
urmatoarele precizari:
- farfuria adinca mai poate fi utilizata pentru servirea unor ciorbe si borsuri (mai
ales atunci cand bucatile de carne nu sunt dezosate), a unor specialitati din paste fainoase

5
(macaroane sau spaghete milaneze), la servirea racilor, fulgilor de porumb etc, precum si
la pregatirea unor preparate la gheridon, in salon;
- farfuria intinsa mare este intrebuintata, de regula, la servirea preparatelor de
baza, a unor antreuri sau gustari daca portiile respective sunt mai mari sau ca suport in
lipsa farfuriilor-suport, pentru transportul si prezentarea unor preparate sau obiecte de
inventar;
- farfuria de desert se foloseste si la servirea unor gustari, antreuri, salate, paine;
- farfuria-suport se utilizeaza pentru cestile de supa, daca nu au suport, cat si la
transportul si prezentarea unor preparate sau obiecte de inventar marunte, inclusiv la
prezentarea si incasarea notei de plata;
- farfuria intinsa mica sau jour serveste de regula ca farfurie pentru paine in
unitatile care practica acest sistem, ca suport pentru pahare in baruri si la servirea
desertului in unitati modeste (cofetarii, patiserii etc).
Salatierele pentru una, doua si patru portii, de format patrat sau rotund, lucrate, de
regula, din acelasi material ca si farfuriile, se folosesc la montarea salatelor ce insotesc
preparatele re baza.
Ravierele, realizate din aceleasi materiale ca si farfuriile, au forma alungita ca o
barcuta fiind destinate pentru montarea diferitelor gustari portionate pentru o singura
persoana. In ultimul timp se folosesc in unitati de tipul autoservire, bufet, bodega, etc
Cestile se folosesc la servirea unor bauturi sau preparate lichide si sunt
confectionate din aceleasi materiale ca farfuriile, salatierele si ravierele. In dotarea
unitatilor de alimentatie publica se intilnesc urmatoarele tipuri:
- cesti de cafea, capacitatea 100-125 ml;
- cesti de ceai, capacitatea 225-250 ml;
- cesti pentru consomm (cu doua tortite), capacitatea 250-300 ml;
- cesti pentru creme sau ciorbe (jumatati de portii), capacitatea intre 250-350 ml;
- cesti pentru ciorbe (cu sau fara toarta), capacitatea 450-500 ml.
Fiecare tip de ceasca isi are farfurioara-suport, prevazuta pe fund cu o adancitura
corespunzatoare, ca marime, diametrului bazei cestii.
Canile si ceainicele sunt confectionate din alpaca argintata, otel inoxidabil,
portelan si ceramica; capacitatea lor variaza intre 50 si 1000 ml. Se cunosc mai multe
tipuri, utilizate pentru: servirea cafelei- cafetiere de una, doua si patru portii; servirea
laptelui - laptiere de una, doua si patru portii; servirea laptelui pasteurizat sau frisca
lichida - plicuri 50 sau 100 ml; servirea ceaiului ceainice - de una, doua si patru portii.
Atat cafetierele, laptierele cat si ceainicele trebuie sa fie prevazute cu capace. In ultimul
timp, mai ales in activitatea de protocol, pentru servirea ceaiului sau cafelei la sedinte,
reuniuni etc, se folosesc canile de tip "termos'.
Legumierele, confectionate din alpaca argintata, inox, portelan sau ceramica, sunt
utilizate la transportul, prezentarea si servirea legumelor sau a unor preparate cu legume
si sos. Se impart, dupa marime, pentru una, doua sau patru portii.
Supierele, confectionate din alpaca argintata incx, portelan sau ceramica, au forma unei
semisfere cu doua toarte si se intrebuinteaza la transportul si servirea supelor, cremelor si
ciorbelor. Dimensiunile variaza, pentru una, doua si patru portii.
Sosierele, confectionate din alpaca argintata, inox, portelan sau ceramica, cu o
forma specifica si marimi diferite, fixate sau nu pe suport, sunt destinate transportului,
prezentarii si servirii diferitelor sosuri care se adauga la unele preparate.

6
 Cotierile si paharele pentru oua, de forma unor semisfere alungite, de marimi
diferite, se folosesc la servirea oualelor fierte in coaja; paharul pentru oua are o dubla
intrebuintare, fiind utilizat si pentru servirea oualor moi "la pahar".
Mustarierele, compuse din dozator, capac si lingurita, sunt utilizate numai pentru
servirea mustarului. Dozele pentru mujdei, confectionate ca si mustarierele din portelan,
faianta sau ceramica, se compun din dozator si capac.
Scrumierele, de forme si marimi diferite, realizate din aceleasi materiale ca si
restul veselei, sunt utilizate pentru sprijinirea tigarilor si colectarea scrumului si a
resturilor.

3.2. Sticlaria cuprinde totalitatea obiectelor din sticla, semicristal si cristal,

destinate servirii si consumului bauturilor: pahare, cani, carafe.
Paharele utilizate in unitatile de alimentatie publica pot fi din sticla, semicristal si
cristal. Industria produce, in principal, doua categorii de pahare folosind doua tehnologii
de fabricatie: mecanica si manuala (artizanala).
Pentru unitatile de categorie superioara se recomanda pahare de buna calitate din
cristal sau semicristal, de regula cu picior. Acestea vor trebui sa indeplineasca anumite
conditii: transparenta, pentru a nu denatura culoarea bauturii servite; rezistenta si usoara
intretinere; buna stabilitate; sa nu fie colorate sau cu decoruri colorate (se admite decorul
fin prin incrustatii slif); sa se armonizeze cu restul inventarului (de exemplu, unei vesele
din portelan fin nu-i corespund decat paharele din cristal).
Principalele tipuri de pahare din dotarea unitatilor de alimentatie publica sunt:
- pahare pentru aperitive, sub forma de cupe, baloane sau rumblere, cu capacitatea
intre 75 si 150 ml;
- pahare pentru vin alb, cu capacitatea intre 100 si 125 ml;
- pahare pentru vin rosu, cu capacitatea intre 125 si 150 ml;
- pahare pentru apa, cu capacitatea intre 150 si 175 ml;
- cupe si flute pentru sampanie, cu capacitatea intre 150 si 175 ml;
- pahare pentru coniac sub forma de balon sau ovale, cu capacitatea de minimum
300 ml;
- pahare sau cani pentru bere;
- pahare pentru bauturi racoritoare, cu capacitatea intre 250 si 400 ml;
- cani (carafe) pentru apa si vin de 125, 250, 500 si 1 000 ml;
- pahare pentru bauturi in amestec, specifice bauturilor oferite la vinzare.

3.3. Tacamurile cuprind totalitatea obiectelor din metal sau din metal in
combinatie cu alte materiale care servesc unei persoane pentru a manca. Unele din ele pot
fi utilizate si ca ustensile de lucru, pentru prepararea sau manipularea igienica a
produselor.
Principalele tipuri de tacamuri intilnite in dotarea unitatilor de alimentatie publica
sunt:
Tacamul mare format din lingura mare, furculita mare si cutit mare; lingura mare
se foloseste la ciorbe sau impreuna cu furculita mare la macaroanele milaneze, precum si
la formarea tacamului de serviciu; furculita mare, cu patru furcheti, se intrebuinteaza, de
regula, impreuna cu cutitul mare, iar cateodata singura la omlete; cutitul mare se

7
utilizeaza, in general, cu furculita mare la consumarea preparatelor principale servite in
farfurii intinse mari, precum si la efectuarea unor portionari sau transari la gheridon.
Tacamul pentru gustari, format din cutit si furculita, tacam intermediar ca
dimensiune intre tacamul mare si cel de desert, se foloseste la servirea gustarilor sau a
unor preparate intermediare, pentru a nu fi pe masa doua tacamuri de aceeasi marime; de
asemenea, el poate fi utilizat la mesele pentru copii.
Tacamul pentru desert, format din lingura, furculita si cutit; lingura se
intrebuinteaza la consumarea unor creme, supe, consomeuri servite la ceasca sau la unele
gustari sub forma de cocteiluri, a salatelor de cruditati, precum si a desertului (salate de
fructe, compoturi, prajituri cu consistenta moale, specialitati de inghetata etc); furculita si
cutitul pentru desert se utilizeaza la servirea dulciurilor de bucatarie, la branzeturi, fructe,
si gustari servite in farfuria de desert; tacamul pentru desert poate fi folosit si la mesele
pentru copii.
Tacamul pentru peste, format din cutit si furculita, se utilizeaza la preparatele din
peste, la crustacee, batracieni etc, precum si in cazul serviciului la gheridon, pentru
filctarea sau portionarea diferitelor sortimente de preparate din peste (mai ales piesele
deosebite).
Tacamul pentru fructe, este format din cutitul si furculita pentru fructe, ambele de
dimensiuni mai mici decat tacimul pentru desert; el se foloseste la consumarea fructelor
oferite pe farfuria de desert, iar in cazuri speciale este intrebuintat si de copii la
preparatele la care se preteaza.
Linguritele cuprind o gama variata si anume: lingurita de cafea (mocca) utilizata
la servirea cafelei in cesti mici; lingurita de ceai folosita la ceai, cafea cu lapte, lapte;
lingurita pentru prajituri, cu causul aplatizat, rotunjit la varf, intrebuintata mai mult in
cofetarii; lingurita pentru inghetata, cu causul sub forma de lopatica; lingurita pentru
iaurt, cu causul rotunjit la varf; lingurita pentru bauturi racoritoare sau mazagran folosita
la servirea in pahare tumblere mari tip sonda a unor bauturi ce au in compozitie gheata,
fructe, frisca batuta etc.
Tacamuri diverse: cutit pentru unt, de aceeasi marime cu cel de desert, insa cu
lama mai lata si putin rotunjit la varf; cutit pentru caviar (in lipsa poate fi inlocuit cu un
cutit pentru desert sau pentru unt);
furculita pentru lamaie; furculita pentru stridii; furculita pentru sardele, prevazuta la
mijloc cu citeva gauri pentru scurgerea uleiului; furculita lunga, cu doi furcheti (pentru
servirea "la fondue'); tacam pentru melci, format din cleste si furculita; tacam pentru raci
format din cutit pentru raci, cu lama scurta, rezistenta si cu o gaura pentru a putea rupe
clestele racului si furculita pentru raci, scurta si cu doi furcheti.
Tacamuri ajutatoare serviciului: tacam pentru transat, format din cutit si furculita,
diferentiate ca marime, in functie de piesele ce urmeaza a fi transate; cutitul, cu lama
rigida, trebuie sa taie foarte bine, iar furculita poate avea doi furcheti; tacam pentru
salata, format din lingura si furculita, ambele avand aceleasi dimensiuni si forma; cutit
pentru branzeturi, utilizat la taierea si servirea branzeturilor de catre ospatar; cutit pentru
pepene folosit de client pentru servirea pepenelui; cleste sau lopatica pentru prajituri
folosita in sectiile bufet sau cofetarii la montarea produselor respective pe platou sau
farfurie; lingura pentru sos utilizata de ospatar la servirea sosurilor; polonic (lus) pentru
garnituri folosite de ospatar sau client la servirea diferitelor garnituri; tacam (clestele)
pentru sparanghel intrebuintat de client la servirea sparanghelului; cleste pentru zahar

8
utilizat de ospatar sau client la servirea zaharului cubic; cleste sau lingura pentru gheata
folosita de ospatar sau client la servirea cuburilor de gheata.
Pentru mai buna gospodarire a tacamurilor se impune respectarea urmatoarelor
reguli: tacamurile curate, neutilizate, se sorteaza pe tipuri, in ladite sau sertare separate,
legate cate 12 bucati, sau in cosuri si se pastreaza la magazie.

3.4. Articole de menaj, accesorii de serviciu, diverse, sunt o grupa care

cuprinde in principal urmatoarele:
- serviciul de ulei-otet (oliviera), format din suport si doua recipiente din sticla cu
dop continand uleiul si otetul pentru potrivirea gustului diferitelor preparate;
- presaratorile, formate din dozator si capacul cu orificii, servesc la oferirea unor
ingrediente, cum ar fi sarea, boiaua, zaharul pudra s.a;
- rasnitele pentru piper se ofera clientului pentru a-si rasni singur piperul, cunos-
cut fiind faptul ca aroma deosebita a acestuia dispare repede;
- suporturile de scobitori sunt folosite pentru pastrarea scobitorilor la consola si se
ofera clientilor la cerere; numerele de masa si bristolurile;
- vazele de flori (nu prea inalte) servesc la decorarea florala a meselor sau inte-
rioarelor de unitati; resourile sau spirtierele folosite pe gheridoane pentru pregatirea sau
pastrarea la cald a unor preparate;
-capacelele, de forma rotunda, cu doua tortite in partea superioara, sint utilizate
pentru servirea diferitelor preparate la capac (oua, cascaval, creier etc);
- cupele pentru inghetata, de forma unor semisfere putin turtite in partea
inferioara, utilizate la servirea inghetatei;
- frapierele pentru vin si sampanie utilizate pentru racirea cu gheata la masa
clientului a bauturilor imbuteliate in sticle si pentru fraparea sticlelor cu sampanie;
- fructierele folosite la transportul, prezentarea si servirea fructelor;
- galetusele pentru gheata intrebuintate la transportul si servitul de cuburi la masa
clientului sau in baruri ori pentru spalarea fructelor;
- cosulete pentru vin intrebuintate la transportul, prezentarea si servirea vinurilor
rosii;
- cosuri sau cosulete pentru paine folosite la transportul si servirea painii;
- storcatorul de lamaie utilizat pentru extragerea sucului din citrice;
- filtru de cafea, compus din filtru cu capac si un recipient de forma unui ceainic
mic, in care se colecteaza cafeaua, folosit pentru pregatirea cafelei filtru in salon, la masa
clientului sau la gheridon;
- suporturile pentru lumanari folosite pentru fixarea lumanarilor, colectarea cerii
topite, cat si ca element decorativ.
In dotarea unitatilor de alimentatie se mai intalnesc si alte accesorii: suporturi
pentru frapiere, suporturi pentru fanioane, peria si farasul pentru firimituri, tigai pentru
flambat, plansete pentru decupat, zaharnite, resouri electrice, suporturi pentru pahare,
tasuri pentru bere, foarfeca pentru struguri, boluri pentru clatitul degetelor, cleste
(cupa) pentru portionat inghetata, cleste pentru spart sau scos samburi, tavi pentru
debarasat, termosuri, clopot pentru pateuri.

9
10