Sucul pancreatic

- secretat de pancreasul exocrin

- 1000 1500 ml/24h
- Lichid clar, vascos
- Densitate= 1,008 1,012
- pH= 7-9 => direct proportional cu rata eliberarii din acinii pancreatici
- subst anorg cationi: Na, K, Ca, Mg
- anioni: HCO3, Cl, PO4, SO4
- cantitatea de HCO3 creste pe masura ce creste debitul secretor
- HCO3 + Na = NaHCO3 => asigura alcalinitatea puternica a
sucrului pancreatic ce neutralizeaza aciditatea sucului gastric
- subst organice: enzime pentru toate principiile alimentare

Enzime proteolitice
- hidrolizeaza proteinele pana la stadiul terminal de oligopeptide

a) Tripsina
elaborata sub forma inactiva : tripsinogen
la pH 7-8 se transforma spontan in tripsina activa printr-o reactie autocatalitica,
favorizata de Ca
in intestin reactia este catalizata de enterokinaza eliberata de mucoasa
duodenala care desprinde 6 aa din tripsinogen
endopeptidaza ce scindeaza atat proteinele mari cat si peptidele simple rupand
legatura peptidica la nivelul radicalului carboxilic al lizina-arginina (aa bazici)
actiunea castiga eficacitate daca proteinele au fost supuse actiunii pepsinei
- activeaza si celelalte proteaze pancreatice
b) Chimotripsina

1
 - secretata sub forma inactiva : chimotripsinogen proces catalizat de
enterokinaza si de tripsina
- endopeptidaza ce hidrolizeaza legaturi peptidice ale aa aromatici : tirozina,
fenilalanina, triptofan, metionina sau lizina
- coaguleaza laptele
c) Carboxipeptidaza
- exopeptidaza ce scurteaza proteinele cu un aa
- secretata sub forma inactiva : precarboxipeptidaza proces catalizat de tripsina
si Zn
d) Colagenaza
- eleaborata inactiv- este scindata de tripsina in produs activ
- scindeaza legaturile peptidice ale colagenului la nivelul unor aa : prolina,
hidroxiprolina, glicina
e) Elastaza
- scindeaza legaturile peptidice ale aa : alanina, serina, glicina
- secretata sub forma inactiva: preelastaza proces catalizat de tripsina,
enterokinaza, la nivelul duodenului
f) Ribonucleaza
- esteraza ce hidrolizeaza ARN si ADN desfacand legaturile ester-fosfat
rezultand oligonucleotide
g) Protaminaza
h) Leucin amino peptidaza

Pancreasul este protejat prin autodigestia relizata de cele 8 enzime proteolitice

prin :
- secretia acestor proteaze sub forma inactiva
- posibilitatea distrugerii enzimelor proprii cu o antienzima

Antitripsina
- localizata in citoplasma celulelor glandulare

2
- previne activarea exagerata a tripsinei in celule, acini sau ductele excretoare
pancreatice

Enzimele glicolitice
a) Amilaza pancreatica
- secretata sub forma activa
- similara celei salivare, scindeaza amidonul pana la dextrine si maltoza
- activitate mai mare decat ptialina poate distruge in 30 min cantitati de
amidon de 20 000 de ori mai mare decat greutatea sa
- actioneaza la pH optim de 6,5 7,2 in prezenta Cl

Enzime lipolitice
a) Lipaza pancreatica
- o molecula de enzima poate hidroliza 300 000 molecule de substrat intr-un
minut
- cea mai activa esteraza din tubul digestiv
- separa acizii grasi de glicerol la un pH 7-8 in prezenta Ca si Mg ca activatori
- viteza de hidroliza maxima la acizi grasi cu 4 atomi de C si scade prin
alungirea lantului
- sarurile biliare prin emulsionarea grasimelor maresc suprafata de contact dintre
substrat si enzima favorizand indirect activitatea lipazei
- daca enzima lipseste, grasimile trec nedigerate in fecale : steatoree (60-70% din
lipide sunt eliminate pe cale fecala)
b) Colesterol esteraza = colesteraza
- scindeaza colesterolul alimentar esterificat in colesterol liber si acizi grasi
c) Lecitinaza
- descompune fosfoaminolipidele in acizi grasi si glicerofosfat de colina
- glicerofosfatul este apoi hidrolizat de o fosfataza

3
4
 Reglarea secretiei pancreatice control nervos si umoral
- are 3 faze

1) Faza cefalica
- predominant nervoasa
- secretia este declansata de excitanti conditionati si neconditionati (ca la secretia
salivara si gastrica)
- control nervos : - n vag are fibre pancreatice stimularea vagala determina o
secretie bogata in enzime dar redusa in volum =
ecbolica
- simpaticul prin n splanhnici efect inhibitor
- secretie pancreatica declansata de deglutitie
- dispare prin vagotomie
- control umoral gastrina stimulare pe cale vagala
- direct prin activarea secretiei acide a stomacului care varsata
in duoden, intensifica secretia de HCO3 de catre celulele
canaliculare

2) Faza gastrica
- declansata in prezenta alimentelor din stomac
- are mecanism nervos si umoral
- distensia peretelui gastric declanseaza un reflex vago-vagal prin care secreta un
suc pancreatic bogat in enzime
- faza este continua si intensificata apoi puternic prin eliberarea de gastrina
- un anumit rol stimulator este jucat si de plexurile nervoase intramurale

3) Faza intestinala
- chimul gastric acid ajuns in duoden determina stimularea secretiei de suc
pancreatic prin dublu mecanism : nervos si umoral

5
 - in aceasta faza se realizeaza 80% din raspunsul secretor pancreatic adecvat
gradului de aciditate si constituientii chimului gastric
- control umoral rol principal
- secretina eliberata de mucoasa duodenala cand pH<4 (HCl din
chimul gastric)
- ajunge in sange si excita celulele glandulare pancreatice
-se produce o secretie pancreatica bogata in apa si saruri
anorg (HCO3 ce tamponeaza HCl din stomac) si saraca
in enzime (secretie hidrelatica)
- stimuleaza secretia biliara si intestinala
- structura analogica cu glucagonul
- eliberarea de secretina reprezinta un mecanism de
protectie a mucoasei intestinale fata de actiunea peptica
a sucului gastric
- pe cale directa secretina ajunsa sanguin la stomac
determina secretiei de pepsina, inhibarea formarii de
HCl , motricitatea gastrica
- pancreazimina al 2lea hormon izolat in mucoasa duodenala
- aproape identica cu CCK cu care formeaza complexul
CCK-PZ
- are efect asupra volumului secretor pancreatic
determinand o secretie ecbolica
- eliberarea de CCK-PZ este stimulata de : aa, albumoze,
peptone, acizi grasi
- cei 2 hormoni secretina si CCK-PZ se potenteaza reciproc favorizand
atat producerea de secretie hidrelatica cat si ecbolica

6
 Secretia biliara

- ficatul reprezinta o glanda anexa a tubului digestiv cu structura si functie

complexa

7
 - lobul hepatic unitatea structurala a ficatului
- forma piramidala
- d 0,8 2 mm
- 50 000 100 000 lobuli
- celulele hepatice (hepatocite) functie metabolica si secretorie
- activitate fagocitara redusa (dct indeplinita de
cel Kupffer)
- vena porta in contact direct cu hepatocitele (70%)
- vine direct din tractul digestiv cu subst nutritive
- artera hepatica in contact direct cu hepatocitul (30%)
- aduce sange oxigenat
- calicule biliare elimina bila
- bila produsul de secretie si excretie hepatica, se acumuleaza in afara
perioadelor digestive in vezica biliara unde se concentreaza si de unde se elimina
intermitent prin canalul coledoc in a 2 portiune a duodenului

Caile biliare
- canaliculele biliare sistemul biliar incepe printr-o retea de santuri care
inconjoara hepatocitul, santuri sapatae intre 2 hepatocite adiacente
- d < 1m
- lipsite de perete propriu
- lumen umplut cu microvilozitati ce maresc
considerabil suprafata de schimb la 10 m2 pt intreg ficatul
- converg spre ductele canaliculelor biliare ce au perete
propriu
- canalele lobare se unesc in spatiile portale si formeaza canalelel interlobulare
ce sunt inconjurate de o retea vasculara puternica, dovada ca
bila descarcata din hepatocite sufera importante modificari ca
urmare a proceselor de secretie si reabsorbtie
- bila este colectata apoi in canalul hepatic drept si stang,
primele ramuri ale cailor biliare extrahepatice
8
 - din unirea lor rezulta canalul hepatic comun ce se continua cu
canalul coledoc realizand impreuna calea biliara principala din
care se desprind canalul cistic prin care bila ajunge in
perioadele intedigestive in vezicula biliara

Bila - se secreta continuu de catre polul biliar al celulelor hepatice

- 700 -1200 ml/ 24h
- Este influentata de natura alimentatiei
- Ramane constanta la un regim alimentar determinant

Compozitia bilei
- elaborarea bilei are loc printr-o serie de procese succesive ce cuprind :
- captarea sau sinteza de catre hepatocit a substantelor ce intra in
compozitia bilei
- transportul prin celula hepatica a acestor substante
- excretia lor prin polul biliar al hepatocitului in canalicule biliare
Mecanismul de secretie a bilei (COLEREZA) sunt complexe si inca insuficiente
clarificate
- filtrarea proportionala cu debitul sanguin hepatic al glucozei, apei si sarurilor
de K, Cl
- secretia activa- cu consum de energie
- acizi biliari si saruri biliare
- secretie/ reabsorbtie de apa, Na, Cl, in ductele si canalele interlobare

Bila Hepatica lichid galben-auriu, clar, aproape izotonic

- pH = 8 - 8,6
- Veziculara lichid verde-brun
- tulbure datorita resturilor epiteliale si a sarurilor de Ca
- filant datorita mucinei
- pH 7 7,6

9
 - in vezicula au loc procese de reabsorbtie a apei si a HCO 3 ce
determina concentrarea de 10 ori a bilei hepatice
- reziduu uscat variaza in bila hepatica si veziculara
- saruri anorganice : cloruri, bicarbonati, fosfati de Na, K, Ca
- substante organice saruri biliare, pigmenti biliari, colesterol,
lecitina

Saruri biliare
- reprezentate de glicocolatul si tauracolatul de Na si K
- sinteza in ficat plecand de la a colic
- a dezoxicolic
- a litocolic
- a chenodezoxicolic
- proveniti din colesterolul exogen si endogen
- se combina cu 2 a. aminati : glicocol sau taurina
- A. glicocolic/ a. tauricolic + Na/ K => saruri biliare

Functii
- detergent- reduce tensiunea superficiala, favorizand fractionarea lipidelor in
picaturi foarte fine : emulsionarea grasimilor
- activarea lipazelor din intestin
- favorizeaza absorbtia acizilor grasi : sarurile biliare se combina cu acstia si le
faciliteaza trecerea prin mucoasa intestinala unde se desprind de sarurile biliare
si refac molecula de grasime cu monogliceridele
- 90% din sarurile biliare ajung pe cale portala la ficat si sunt reecretate in
intestin formand circuitul entero-hepatic al sarurilor biliare
Colesterolul din bila
- cea mai mare parte este in stare libera (neesterificat)
- provine din colesterolul exogen si endogen
- din cantitatea totala de colesterol eliminata prin secretie biliara 60% este
colesterol ca atare, iar 40% intra in compozitia sarurilor biliare
10
- ajuns in intestin, colesterolul este partial recuperat in cadrul circuitului entero-
hepatic, in timp ce alta parte se elimina prin materii fecale, metabolizate in
coprostanol
- colesterol/ saruri biliare= 0,03 0,05
- daca acest raport creste => colesterolul prezent precipita, favorizand formarea
de calculi biliari
- administrarea de saruri biliare persoanele predispuse sa faca calculi biliari
previne formarea acestora

Pigmentii biliari
= produsul de secretie hepatica ce rezulta din descompunerea Hb prin hemoliza in
SRE
- din Hb Fe si globina sunt reutilizate, iar porfirina se descompune in pigmenti
biliari
- ficatul nu este singurul tesut in care se petrece aceasta transformare, insa excretia
are loc doar la nivelul hepatocitului
- conversia Hb in bilirubina are loc in 3 etape :
- desfacerea inelului tetrapirolic al Hb cu formarea de coleglobina
(verde) in SRE
- pierderea Fe de catre coleglobina cu formarea biliverdinglobinei
- prin detasarea globinei din complexul biliverdinglobina pune in
libertate biliverdina (albastru-verzuie) ce este redusa la bilirubina
(galben- rosie)
- bilirubina astfel formata este transporta de sange spre ficat

11
 - ajunsa in intestin, bilirubina este supusa actiunii enzimelor reductoare bacteriene
- bilirubina este hidrogenata in etape succesive dand nastere la :
- mezobilirubina: bilirubina + 4H
- urobilinogen: mezobilirubina +4H
- stercobilinogen: urobilinogen + 4H
- stercobilinogenul este oxidat si se transforma in stercobilina ce se elimina prin
materiile fecale determinand coloratia acestora
- urobilinogenul format in intestin se reabsorb partial prin mucoasa intestinala si
ajuns in ficat participa la formarea bilirubinei
- o parte din urobilinogen este distrus la nivelul ficatului
- o cantitate mica din derivatii redusi ai bilirubinei reabsorbiti in sange prin
peretele intestinal, scapa circuitului entero-hepatic si sunt excretati prin rinichi sub
forma de urobilina(urobilinogen oxidat) in proportie de 0,6 mg/ 24h
- aceasta cantitate creste cand scade capacitatea ficatului de a distruge
urobilinogenul, fiid un semn de insuficienta hepatica : urobilinurie
- daca scurgerea bilei in intestin este impiedicata datorita unui obstacol (ex :
calculi biliari) bila secretata este redirijata spre polul sanguin al hepatocitului in
circulatia sistemica
- icter= coloratia galbena a pietrii si mucoaselor datorita pigmentilor biliari
insotita de decolorarea materiilor fecale
- atunci cand are loc o distrugere masiva a hematiilor ficatul nu va putea excreta
intreaga cantitate de bilirubina determinand cresterea ei in sange
- in acest caz se formeaza cantitati excesive de stercobilinogen hiperpigmentarea
materiilor fecale
- pigmentii biliari nu au actiune fiziologica
- organismul se debaraseaza de acestia ca un deseu
- bilirubinemia fiziologica : 5mg/ L plasma

12