RABINDRANATH TAGORE

'l'raduceri dupl Rabindranath "fzgote - Lz nrbcik ,le ftitt, trad. Llilddc de Pasquier,
Editions dc la Nouvclle Revue Frangaise, Paris, 1920 ji L.a Fqin!,, trad. de Rene de
llrimont, Editions NRF, P^i8, 1922,

:
Pe copcrta 't'l IANJ,.WAR : Saasoai, Zeiga itgelepciunii (dio: HINDUISM de
Shakuntala hlFnnathan) co$ul-, cu FRUCTE

FUGITIVA

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Romeniei

Tagore, Rabindranath Versiune romineasci
Cotul cu fructe, Fugitiva / Rabindranath Tagore. - Iaqi: Editura de GEORGE pOpA
Fuddtiei Culturale Poezia, 2003
Traduceri George Popa
(Artemis)
ISBN: 973-86510- l-8

821.135.1-1

CARTEA A APARUT CU SPRIJINUL

MINISTERULAI CULTARII $ CULTELOR

@ Edltura Fundaliei Culturale Poezia

Arlomit
tsBN 973-86510-1-8
Alte lucdri de Geotge POPA

Poeme - I aada Jbma| ed. Tinetetului, 1969; Conttela1ia Hlperiot, ed. lur;rnea,
1918; Ofea IEaitlice, ed. Jurlrr:rea,1986; Itiliei, ed. Timpul, 1999; in,il1area wai tu
de ine, Ctgetatea,2OO2, Catnuele d/n Vaha Vixah| Cuget^te ,2004 Meditalii orfce,
Cugetarea,2003.
Eserlti de attd. - Senniftatii/e Qaliult/i itt pict rd, ed. Meirdtaae,I9T3; Azgurte Rodin,
cd \lcndurre. l'176
Eseuri de literatuti: Spali / poetic emi ercian, ed. Junimea, 1982; Prc4ntul etent
emine.rciatt, ed. Jr;rot;rae , 1989, Metafota i cei lfti oatpeli ai paentllzi, Ctgetatea,2002;
J
Pii/kl bJtpeiz c ra rr/blinal eminucian, ed.IJniversitas XXI, 2003
Eseu dtarrLatic: Imposibila aurtard, Apoii ale ttagin/ai, ed. Cugetarea, 2001
Alotisme - insemnaile unui oatpete a/ lani i, ed. Timpul 1998
Sinteze: Irtoia c/.//tt!ii f; a ciailiyayitlor - Ux conpetdit d/ ,piilualitdtii ,rrh)efia/e, ed,.
Crgetatea, 1997 .

Ttaduceri: Ouar RtbaEdte, ed,.I, ed. Tineretului, 1969, edila II, ecl.
K.ha11dn -
Univers, 1979, ed. III, ediia IV, ed. Timpul 1995, 1997; ed.Y,
ed. Junimea, 1993;
ed. Timpul 2001; ed. VI, ed. PtoEutope ,2003. Rabiadranath Tagon- Antobgie liricd,
ed. I, cd. Uruvers, 1987, ediia 1I, ed. PoJirom, 1998; - ptJa liicd, ed. Po\torn,
2l)00; I-,eb,ida, ed. Cugetarea, 2001,. Hafq - Diuaxul, Polirom, 1997. A,K
Caomarunaang - Hiulaita yi Badisn, ed.. Timpul, 1997. Raiter Maia Nlke - Ehgiib
dtliNie, S0relele cAh,e Orfea, ed. Politom,2000

ii
l
A
f,'

tr
 I

Poruncegte, gi eu voi culege toate fructele mele

penftu a ti 1e aduce rn. coguri pline in grddtna ta,
cu toate cd unele din ele s-au ttecut,
iar altele sunt incd necoapte.

Cdci anotimpul devine greu de splendoare,

iat fluierul pistotului suspini in umbd.

Di porunci, gi eu voi pune sd se umfle

pdnza cotdbiei pe rAu.

Vintul de matie s-a ridicat

gi a tulburat valurile care lAncezeau.

GtF'dna pi-a exalat tot suflenrl siu,

gi in ceasul mAhnit al serii,
o chemate a venit de la casa ta,
pe plaja pe cate-o imbracl in aut asfinitul.
10 77

II ilI

Sirbitoatea verii nu existi decit pentnr florile deschise?

Sau pentru frunzele moatte pi flodle care se ofilesc?
:l

CAntecul mirii nt se .,.

cu hulele tot mai pline^tmonizeazd,
de larmd?

Nu cintd el gi pentru valuriie potolite?

Juvaere sunt gesute in covoarele regelui meu,

care sti. in picioare;
dar umilul pnmAnt a$teapti r;bditor
.i.., ca picioarele sale si-i 6e athse.

Pu;ini sunt inielepgii pi marii lregitori

,: i,:,1 . l 1r, aflai lingi Stlpinul meu;
daf el a luat pe cei simpli in bralele sale
gi a ficut din. mine pentru totdeauna servitorul sdu,
ii r ;;1., i, , ,, i"
72 13

ry V

M-am trezit gi am gdsit mesajul sdu diminea;a Un pumn de nisip at fi putut si-mi ascundi semnalul tiu,
Nu gtiu ce-mi aducea, cici ntr am invdgat incd. sd citesc cAnd eu nu-i cunopteam inlelesul.
Voi lisa pe savant cu tomurile lui, gi nuJ voi inteba: Acum cAnd i-am pitruns in patte sensul,,
gtiu eu micar dacd at pttea sd-l inEeleagl? eu ii citesc in toate care altd date mi-l ascundeau.
Am si-mi ating fruntea cu sctisoarea,
gi o voi apisa pe inima mea. El este cel cate colorezzd. petalele florilot;
Cind noaptea va deveni muti, valurile il ilumineazi cu spuma lot,
iat stelele vot iegi una iAte una, 9i mungii il fac sd sttiluceasci pe ctestele lor.
am s-o deschid pe genunchii mei gi voi timine ticut. Mi-am intors de la tine faga,
Frunzele murmuitoate mi-o vor citi cu glas tate; gi din acest motiv silabisesc piezig scrisorile,
tiul gtibit mi-o va ingdna a cdtot inleles nu iI gtiam.
gi cele gapte stele ale cunoagtedi mi-o vot cinta din cerud.
Nu izbutesc si aflu ceea ce caut;
ceea ce a$ viea si invl;, nu ingeleg;
dat acest mesaj pe care nu am gtiut si-l desciftez
mi-a ridicat povara,
gi gAndrrrile mele s-au preschimbat in melodii.
ul 15
VI VII

'Abold irnde dru|t'rijrtlb sunt lnsemnate, lrni pietd calea. Vai, nu mai pot si rimifitfn cdsdl , , '
Pe nemirginita rnate, in albastrul.cetoliri; ; : ; . ' cdminul nu maitste un-cirnin pbntu mine,
nu sunt linii mafiate! , i rr, ''i ii : cici etemul Sriin ln5 ihbailrd, il aud metgind pe.cale.
Cinrca este ascunsi:de'aripile pl5drilot, ,. ', I

ds focul stelelor, de florile diverselo! anotimpud- Fiecate din pagii sii imi lovegte, inim a gi md fac sd sufit!
$i imi inueb inirda: I' Vinn-rl se ridicd gi marea geme.
sAngele tdu nu ate vreo gtire despre nevi2utul drurnP
L'l:,| i..)).' .. ,', , r, tJ iriri voi pdtlsi ioat treburile gi'goviidle
,
.

pentru ,i rrlmd aceasti pttere tdtlcitoate;

l:1.'.'
cici Stiinul md cheamd, il aud cum merge pe cale.
.. lir!. , .ir:l , ,'
16 77
VIII x
Fii gata si te avAngi, inilr.p me4! Cind eu ziboveam in mijlocul comodlor mele adunate,
$i lasi inapoia fa pe top cei cate trebuiE si intirlie. mI simleam asemenea unui vietme
Cici numele tdu a fost chemat din cerul dirninegii. ce se htinegte in umbm ftuctului in care s-a ntrscut.
Nu agtepra pe nimeni!
Voi pitisi aceastl inchisoate mizerabil5.
Mugutele cate infloregte Nu doresc o hodinl care ucidb
doregte noaptea gi roua, cici eu plec in ciutarea tineregii eteme;
dat floatea deschisi strigi spre lumin a care o sllbereazd. voi azvdt[ tot ceea ce nu este in acord cu viara fle,
Starmd zigazunle, o, i4ima rIpa, 9i ia;g avintl sau u$ot precum risul meu.
., :,,. i; , ;,
Zbor prin timpi, gi in carul tdu,
o, inima mea, danseazi poenrl
cate cinti in vreme ce strdbate spafiile.
18
x XI

Tu m-ai luat de mini Lanqul ptelios de la gitul meu nu mi impodobegte

gi m-ai agezat pe un tton lingl.tine, decit pentru a se juca cu mine.
inaintea tuturor oameniiorl Md doare greutatea sa
am devenit temitor, gi mi sugrumi cAnd mi sttiduiesc si-l scbt.
neputand sd mi migc sau sd merg ptin propda-mi voinli, El imi ingfacd gtumazul, el imi indbupd cdntecele.
indoindu-md 9i discutand la fiece pas,
de teaml si nu imi attag dizgagia spinilor. De-ag putea sIJ depun ca ofrandi in miinile tale, Doamne,
ag fi mintuit.
Sunt in sfdtgit libet! Ia-I, 9i, in schimb, leag.{-mtr de tine cu un dulce nod,
Lovituta fatall a venit, trompeta insultei a ttrsunat, cici imi este rupine si stau in faga tt crt acest lant preios
gi ftonul meu z cdzutir pulbete. la gitul meu.
Drumuriie mele se lntind in faga mea,

Atipile mele se avanti purtate de dorul cenrdlot.

Voi metge si mi int6lnesc
cu stelele cizitoate din miezul noplii,
pentru a mi cufunda in umbta adincd.
Voi fi asemenea nourului ftimintat de furtuna vetii,
care, pietzindu-gi coroana de lumini auriti,
atdrni. ca o sabie fulgerul pe un lan; fulgurant.
Cu o bucurie desniniiduiti
alerg pe drumul prlfuit
al dispreguigilot;
gi mi apropii pe incetr:l de ultima ta primire
Copilul igi afli mama, cind i-a pdrtrsit senul.

$i pentru ci am fost despdrit de tine

gi aruncat dincolo de pragul tiu,
eu sunt acum liber si-1i contemplu chipul.
20 27
XII XIII

Limpede pi tepede curgea Jumma in vale,
sub veghea ;itmului inalt gi abmpt.
Colinele umbroase gi impidutite, mergeau alituri de toreni
gii faceau hord jut-imptejur.
Govinda, marele predicatot Sihk,
stitea pe stAnci gi citea scriptudle,
cind Raghumath, discipolul siu
mdndru de bogdfiJe sale, se inclind inainte, zicandu-i:
"Igi aduc umilul meu dat, nedemn de a fi ptimit".
$i depuse in faga sa o pereche de brigiti de aut,
luctate cu piette de mare pre;.
Maestrul lui una, iI risuci in jurul degetului,
gi diamantele igi lansati sclipirile lot luminoase.
Dinu-odati btipta, lunecind din mAna sa,
se rostogoli de-a-lungul gdtmului pdni in riu.
"Vai !", exclami Raghumath, gi siti in apa c:utgltoarc.
Maestrul coboti ochii pe c tte s ,
iat apa, pdsttind gi ascunzdnd ceea ce futase,
igi continua drumui.
A merge, insemneazd si te intihesc in fiece cl-ipi,
o, Tovarig de cilitorie!
Insemneazd sI cant in zgomonri pagilor tii.
Cel pe care risuflarea ta l-a atins,
nu riticegte la adipostul ldtmului
El desfigoad in .udrrt o pinz\, agStati,
gi navigheazi pe o api tumultuoasi.
Cel ce deschrde larg u;a lui pi ii uece pragul,
primegte salutarea ta.
Nu-i tdmAne decit sl-gi contemple cigtigul
sau si se compdtimeasci pentru ceea ce a pierdut;
biteile inimii sale scandeazi metsul tdu;
cici tu mergi cu el la pas, o, Tovarig de cilitorie!

Ziua se stingea cind Raghumath se lntoarse la maesttu,

obosit gi ud leoarci.
- $i aptoape fira tisuflate ii spuse:
"Ag putea chiar sd o regisesc, dacd mdcax mi-ar. spune locul
unde a cdzut".

Atunci maestrul, tidicind brigata care rlmisese,

o arunci in api, ztc?rnd: "acolo este."

xrv
Pafiea mea de bunuri in aceasti lume
uebuie si-mi vini din mdiniie tale: , .r '
aga a fost promisiunea ta.
Din acest motiv lumina ta s$ uce$te pdn lacdmile mele.
Eu govli sl-i utmez pe ceiJa$,'de teami si te pietd
acolo unde tu mi agtepti si-mi fii caliuzd,
undeva cdnd drumul cotegte.,
Voi metge cu in cdpdgdnare pe drumul mew ptoptiu
pind cind sminteala mea insigi te va irnpinge la uga rnea.
Cici eu am promisiunea ta, i
cd partea meV de bunuri din 4ceasti lume r ,
ttebuie sd-mi vind din miinile tdle. j
t., ,
23
XV
Grditea ta este simpli, O, Doamne,
dat nu gi cea a discipolilot care votbesc in numele tlu.
Eu in;eleg gtaiul stelelot tale gi ticerea atborilor tli.
Eu gtiu ci inima me vte si se deschidi ca o floarel
^t
ptiu cI viala mea s-l. addpatlt tzvoatele unei nezlrite
fintini.
Cintecele tale, asemenea unor pdsiri
.venite din
San mithnitd a zipezilor,
au zbumt pAnd la inima mea pentru a-gi zidi cuibul
pi spre a se addposti de dogorile lui Aprilie,
gi eu sunt mulgumiq agteptind aootimpul fericit.
 25.
2l
xw XVII

Ei cunogteau drumul gi au mefs sd te caute Mi-am luat.larripa p;manteascl, gi,.iegind din, casi,
de-alungul suamtei ciriri; am strigat: "Venii, copii, am si luminez cdtatea.yoasltdl."
dar eu tithceam foate depatte in noapte, !

cici nu cunogteam calea. Noaptea eta inci profundd cind rn-am intots
lisind dtumul in ticerea sa, 9i sttigind:
Nu eram atat de savant Pentru "Lumineazl-mi; o , Foc dumnezeiescl ,,, | .

a ave^ teanld de tine in intuneric, Cici lampa mea pftninteasc,i zace sffuimati. in pulbere!"
gi din acest motiv am intilnit pragul tiu din intimplate.
I.
inqelepgii mi tespinserl lmi porunciti si md.intotc,
gi
pentu ci nu uirnasem cdtXruia cea ingustir
Plin de indoieli. am pomit' inaPot,
''ti
cind tu m-ai teginut cu putere lingi tine;
gi in frecare zi fuia,lot a devenit mai mate.
26
XVIII
Nu, nu-1i std ir putere si faci sd se deschidi mugurele.
Scururdl, lovegte-l:
nu vei avea purerea de a I desface.
Miinele tale il cufundi; tu ii sfigii petalele
gi il arunci in gitini.
Dar nici o culoare nu se atati, $i flici o mireasmi.
Ahl nu-i este dat sil faci s[-nfloreasci.
Dar cel care face si se invoalte floatea
lucteazd aga de simplu.
El arunci spte ea o privire,
gi seva vie$ curge prin vinele sale.
La suflul siu, floarea igi desface aripile
;i se leagdni in voia vintului.
Ca un dor al inirnii, culoarea sa izbucnegte,
gi parfumul s^t tddeazd o dulce taini.
Cel cate face si se deschidd floarea, o face aga de simplu!
XIX
Sudas, gtidinaml, dupi ce a cules ultimul lotus
cfulat de ravaS'iile iernii, veni
ca sil vindi tegelui, la poatta palatului.
El intilni acolo un cilitot care-l intrebi: "Spune-rni pregrl
acestui ultim lotus - vreau sil d.iruiesc Domnului Buddha."
Sudas ii rdspunse: "Dacd imi dai un ban de aut, este al tXu."
Cdhtorul pliti.
in aceeagi clipi, regele iegea; el dori si cumpere floarea,
cici el gAndea: "Ar fi un frumos dat de pus la picioarele
sale, lotusul cate a inflorit la vremea ierrii. "
Gridinarului care-i spuse cd un ban de aur ii fusese oferit,
tegele ii ptomise zece, dar cdldtonl dubli imediat pteiul.
Atunci gtidinarul, inclinAndu-se; zise: "Nu pot si-mi vand
lotusul." Cici, in licomia sa, el igi imagini ci insugi
Domnul Buddha ii va da un pre; gi mai mare.
In umbta linigtiti a pomilo t de maflgtla, dincolo de zidurile
oragului,
Sudas se afli in fa;a Domnului Buddha,
pe buzele ciruia se afld o ticere de dtagoste,
9i ai cirui ochi itadrazi o pace aseminitoare luceafirului de
dimineagi
cind toamna este spilati de toui.
Sudas a ridicat ochii spre chipul siu;
a pus lotusul la picioatele sale, 9i gi-a plecat capul in pulbere.
Buddha sutise gi-l inttebi: "Cate este doringa ta, fiule?"
$i Sudas strigd: "Cea mai mici atingere a picioarelor tale".
za
XX XXI

O, Noapte, Noapte acoperitd de vdluri, lnu-o zi am sd intilnesc Viaga in mine,

fn din mine poetul tdu!
Unii au stat muti in,urnbta ta veacuri de-a tdndul;
lasd-mi sd fac cunoscute cAntecele lot.
Ia-mi in carul teu feri roli siltind recut din Iume in lume,
o; tu, regind inr palatul timpului,
tu mdrea[i gi inrunecati!
AtAtea spirite intrebitoate au inttat pe furig in curtea ta,
gi au pindit in casa ta fetd lumind,
cerind un rdspuns.
Din atitea inimi, stripunse de acea'sdgeattr a bucudei
pe care o slobozea mina ta negtiuti, cAntecul de sfubdtoate
a izbucnit zguduind bezna pindin temeliile ei.
Aceste suflete ueze gi-au ridicat privirea
spte lumina instelati gi rdmin uimite
in faqa unei cornori atit de neagteptat aflate.
bucuda care se ascunde in via;a mea,
cu toate cd zilele imi tulbuti calea
cu ptaful lot de prisos.
Am intilnit-o din cind in cAnd prin strifirlgeriri,
gi suflul sIu govditor, ajungind pini la mine,
mi-a patfumat pentru o clipi gindurile.
+
lntf o zl, o vol tntalfu ln alafa tnea,
bucuria cate sil5gluiegte inapoia ecranului luminii - ...voi fr
in singutitatea din addncud, unde lucrurile toate
sunt vizute ca prin creatorul lor.

Fd din mine poetul 1or, o, Noapte,

poerul ticerii tale de nepdtruns.
30 31
)ofir )OfiII

Dirnineata aceasta de toamnd este covirgiti de iuminri, Sufl etnl poetLrlui d.zns eaz
gi daci ale tale cintece devin capricioase 9i obosite, , . gi plutegte pe valurile vie;ii
di-mi.flautul tiu pentu o clipi., printe vocile mareelot gi ale vinttrtilor. r . .

Cinta-voi cu el dupi fantezia mea - Acum cind soarele a asfinit

cind pe, genunchi, cAnd pe buzele mele, i gi cerul intunecat se-apleaci pe mare
cdnd agezat pe iarbi lAngi mr:re. ca nipte lungi gene pe ochii obosigi,
este ota cind, p?itishdu-gi pana, '
Dat in linigtea solemni a serii, poeni hse gandurile sdle si fugd
voi culege flori pentru a.i pune coroane, spte adincurile de nepitruns ale tainicei linigti eteme.
il voi umple cu hriresme;
cu lampa mea aprinsi, am si-i aduc adotatea mea.
. ; ..
Apoi, la noapte, voi teveni la dne pentru a i-l inapoia.
$i tu vei cinta pe el muzica miezului de noapte,
cAnd, solitari, luna noui va ritici printre stele.
32
Noaptea este neagti, gi sonlrnul tiu este ptofund
in linigtea suflen:lui rneu.
Treze$te-te, o, Durere a lubfuii,
cici nu gtiu cum si deschid Poarta,
gi, iati, mI aflu in afxd.
I Spune-mi, pasfue a diminegii,,cum ai gisit'
Otele se teculeg, stelele vegheazi, vintul a ticut,
gi linigtea apasi greu in sufletul rneu"
Ttezegte-te, Iubire, tezegte-tel
Umple cupa me a gcraId,;,
gi cu nota unui cint, vino 9i tulbutd noaPtea.
33
)ory
Pasdtea diminelii cintl: ..
Cum gtie ea ci autora va izbucni,
atunci cdnd balaurul bolgi lnci intnnguie cerul,
in faldurile sale inghelate gi negte?
pdn indoita noapte a cerului gi a codrilor,
drumul siu pini in visudle tale,
vistiemicul cate izbucne$te din tisirit?
Lumea nu putea si te creadi cAnd tu ai strigat:
"Sosegte soarele, iat noaptea s-a tisipit,"
O, tu cel cate dormi inci, ttezegte-te!
Descopeti-i fruntea ca si primegti
prima razl binecuvintatd de lumini
gi cinti cu pasdrea dimine;ii in voioasi uimire!
3r[
Cergetorul care este in mine
igi ridicn miinile slibite spre cerul flrd stele
pi strigd in urcchea nopfii chemarea sa infornetatd.
RugiciuniJe sale zburard cdLre bezn^ cea oarbd,
care se afli, asemenea umii decizld;t,
spemlrle rnoarte. '
in cerul dezolat, populat de 'e]u
TAnguirea dorin;ei mrirea colo
la marginile unui abis al desnidejdii;
o pasere gemindd
ficea ocoluri in jurul acestui cuib pusdu.
Dar cind dimineiia igi aitncd ancora
pe fermul Risiritului, '
cergetorul care se aflE in mine sid strigind:
"BinecuvAntat surt! , ,
pentru ci noaptea cea suldi rn-a rcneg t,
iar comoata sa este goali".
El mai cinti: "O, Via15, o, Lumin6,
cit sunte,ti de pre,tioase!
gi ptegioasi de asemenea,
bucuda care in sfAtgit vi cunoagte!"
35
)o(nr
Sanatan invdttea intre degete mitiniile
pe matginea Gangelui,
cind un Btahmin in zdrente veni la el, zicindu-i:
"Ajuti-mi, cici sunt nevoiag. "
- "Nu mi-a timas decit un.casuon pentru pomani,"
spuse Sanatan, "cici am impXtgit tot ce-am avut".
l - "Dar Domnui nostru Shiva mi-a apdrut in vis,"
tdspunse Brahminul, "gi m-a sfituit sd vin si te caut."
Sanatan igi aminti deodati ci adunase o piatd {trtd prel
pnntre pietricelele de pe gdrm,
gi pe care o ascunsese in nisip,
gdndind cd poate fi de folos cuiva.
Cu degeruJ ardtd locul Brahminului, care, mirar,
d,ezgropd, piata.
Brahminul se agezi pe pimAnt gi incepu si gindeasci,
solitar, pini in clipa cind soarele dispirea dupi arbori,
la ora cind pdstorii igi intorc tutmele la staul.
Atunci, ridicindu-se veni incet pini la Sanatan gi-i spuse:
"Stipdne, di-mi cea mai mi cd. patceld din acea bogiqie
care dispregriegte toate bogigiile lumii."
Ztcind aceasta, el arunci in riu p iata ffud pteg.
36 37
)OMII XXIX

Zi dupl zi, vaneam la uga ta, Tu m-ai tAnduit prinue invingi.

cu miinile rugitoare,
cetind lnci gi meteu.
Tu mi-ai dnruit 9i mi-ai dlruit fitd sfirgit
cind cu milzuri; cind cu neagteptati abundentd.
Am luat unble din darurile tale
iat pe altele le-am ltsat si cadi;
primele erau gtele in mAinile mele;
cu celelalte am fdcut iucirii pe care le-am sfirimat
cind am fost obosit de ele;
pinn cAnd in sfArgit sfirimdtutile gi comorile
adunate din darurile tale au alcdtuit un asemenea munte,
ci te-au ascuns privirii mele;
$i a$teptafea neincetati mi-a mahnit inima'
$tiu ci nu-mi este dat nici sn inving,
gi nici si ies din lupti.
Mi voi cufunda in abis chiar daci ii voi atinge capitul.
Am si ioc jocul infringedi mele.
Voi pune in ioc tot ce am
gi cind voi fi pierdut totul,
voi juca pintr pi insipi fiin1a mea,
gi poate ci atunci voi fi recucerit totul,
prin totala mea despuiere.

Ia, o, rcia - acesta este acum strigltr:l inimii mele.

Sfami acest blid de cetgetor;
stinge lampa aceasta Pentru o veghe flrd rost;
prinde-mi miinile,
gi deasupta acestei imense gtdmezi de binefaceri
care cre$te zilnic tot mai mult,
ridici-ml pAntr la imeositatea pustie unde voi afla
prczenta ta solitati.

.*_-t:r
38
Un zimbet de bucurie
ilumina cerul
cind tu mi-ai imbticat sufletul in zdtenfe,
9i l-ai trimis si ce4easctr de-alungul drumurilor.
El a mers din poatti in poarti, $i adesea,
atunci cind blidul era aproape plin, el mi-a fost futat.
La sfirgitr:l unei zile de oboseald, sufletul
veni ia poarta palatului tiu,
ridicindu- 9i sitmanul blid;
tu ai venit atunci, l-ai iuat in miini,
gi l-ai fbcut si se ageze alituri de splendoarea ta.
L--t:t
)ooil
"Cine dinue noi se va ocupa sd htdneasci pe iofometai?"
intrebi Domnul Buddha pe discipolii sdi, ,
atunci cind foametea fdcea nvagji in Shravasti.
Ratnakar, bancherul, igi inclind capul zicand:
"At ttebui mult mai mult decit averea mea,
ca str pot httrni pe toi cei infometai."
:
Jasen, comandannrl armatei regelui, spuse:
"Imi voi da voios sAngele viegii mele,
dar nu este destultr hrani in casa mea."
Dharmapal, cate poseda piguni intinse, suspinl:
"Dumnezeul vAntudlot mi-a uscat c6mpurile,
gi nu gtiu crun arn si-mi achit Regelui dtrdle."
Atunci, Supriya, fiica cergetorului, se tidicd.
Ea se inclintr in faF tuturor gi spuse cu umilinli:
"Am si htdnesc eu pe acegti nefedcii."
"$i cum?" strigad toi cu surprizd.
"Cum nndnjduiegti tu sn-i inplinegti dorinp?"
"Sunt cea mai sdmctr dinfte voi", spuse Supriya,
"aceasta este puterea rnea. Cornoata mea pi abundenga mea,
le voi gisi la fiecare dintre po4ile voastte."
t0
)ooilI )oocII

Regele meu lmi era necunoscut; Cdnd mn gdndeam str scuiptez dupi via;a mea
astfel cand mi se ceru impozitul, o icoanl de a ta pentru ca oamenii sd i se inchine,
m-am gAndit cu indrizneall si md ascund, am adus toate dorudle mele gi cenugile lot,
lasindu-mi datoriile in suferin;i. toate ming4ie6atele mele amlgiri, 5i vrsurile mele.

Am fugrt 9i am fugit inctr, mai departe Cind te-am rugat str-mi ceezi cu via;a mea
decit treburile zilelor mele gi visurile nopgilor mele. o icoantr izbucnind din suflenrl tiu pentru ca tu st-l iubepd
Aga am aflat ci sunt cunoscut de el tu i-ai adus focul 9i putetea a;
gi ci mmic drn mine nu-mi apa4ine. adevlrut iubirea gi pacea ta.

Acum nu mai am decdt o dodn;d:

si pun la picioatele sale tot brmul meu,
9i si cigtig astfel dreptul de a avea locul rneu
in impdri;ia sa.

L--<:={
42
x)offv
"Sire", gtii slujbagul cire Regele siu,
"Natottam, sfintul, nu s-a ostenit niciodnti
sd rntte in templul tiu regal".
"El cinti laude Domnului sub atboti la &umul mare.
$i templul este gol de inchrnnton.
"Ei se inghesuie in iurul lui,
ca albinele in iuul lotusului alb,
gi nu gin seama de casttonul de aut plin de miere."
Jigmt in inima sa, Regele metse acolo unde se afla Narottam
ageztt pe iarbd. Il inftebi:
"Pfuinte, de ce ai pitisit templul meu cu bolgi de aur,
gi te agezi in ptaf ca si ptedici iubirea de Dumnezeu?"
"Penru ci Dumnezeu nu se afli acolo, in templul tiu",
spuse Natottam.
Regele igi inceg sptincenele gi-i rispunse:
"$tii tu cAte milioane de aur au fost cheltuite
pentru a zidi aceasti minune a artei,
gi ci fost inchinatd lui Dumnezeu cu titualuri costisitoate?rl
"Da, gtiu", rdspunse Norattam;
"asta a fost in anul cind mii dinte supugii tii,
avind casele arse,
at cerut in zadz; aiutor la uga ta.
$i Dumnezeu gindi: "Aceasti mizerabili cteatuti care nu
poate da adipost fragilor sii imi construiegte un silag!"
"$i el lui 1oc cu cei fiti cimin, sub arbori din drumul mare.
"$i aceasti boabi de spumd autie este cu totr:l goali,
in afari de o cidelnitd dir care fumegi ttufie."
Regele strigi in minia sa: "Si pleci din lara mea!"
Calm, sfintul rispunse:
"Da, izgonegte-mi acolo unde ai izgonit deja pe Dumnezeu.
43
XXXV
Trimbtta zace in pulbere.
V6ntul este obosit, lumina, moati.
Ahl zi a nenorocirii!
Venigi, iuptitori, care purtagi dtapelele,
$i voi, cintirei, cu imnurile voastre de tizboi!
Venii, pelerini ai marilot peregriniri,
care vi gtibii pe drumuri!
'Itiirnbiga zace-n gtuAnd, fle a$teapt;.
$i
Eram pe drum spte templu cu ofrandele sedi;
ciutam un loc de odrhni duptr lucrul prifos al zilei;
aveam nidejdea unui balsam pentru rdnile mele
gi a unei aghiazme penru vegmintele mele murdare,
cind descopetii trAmbiga ta zicAnd in pulbere.
Nu eta ceasul, pentru mine, si-mi aprind lampa serii?
Noaptea nu ingina oate cintecul de leagin al stelelor?
O, tu, ttandafir de un rogu ca singele,
macii somnului meu au pdlit gi s-au ofilitl
Am gtiut ci riticirile mele trecuseri gi datodile pldtite,
cdnd deodati am descopedt trimblla ta zdrcind. in 6ne.
1
Lovegte inima m ea 4jpitiL cu vmja tineregii tale!
Bucuria mea de a ftii si ardi asemenea unei fllciri.
Sigeple zorilor si stripungi inima nopgii,
gr un freamit de spaimi
si scuture orbirea gi rdminetea pe loc.
Am verut ca si ndic ftAtnbita ta din tdrann.
Somnul nu mi va mai locur -
voi merge prin sigefle fXri numit.
Unii, iegind din casele lor, vot a,letga alituri de mine
* a\ii vor geme. Algii in somnul lor,
se vor agita gi vot striga in vise pline de neknjgte.
44
Cici in aceasti noapte, tdtnbita ta va tisuna. xxx\n
$i-am cerut pacea gi nu am aflat decit rugrnea.
Acum stau inainte t^ - si-mi imbtac a.rnwal Cind, in bucuria lor smintitd, ei au strins tini
^lut^-r".|
Teribilele lovituri ale nenorocitii ca si-qi mdnieascl vegmdntul, o, tu, Cel Mere!,
sd faci si ligneasci flicfi drn via;a mea. inima mea se pierdu pe sine.
$i inima me4 in duetg, si bati matgul victodei. Am strigat citre tine: "Ia varga pedepsei ludeci-i ."
9i
Atunci, in miinile mele despuiate, am sI apuc trimbi;a ta' Lumina diminegii lovea acei ochi togii ai otgiei noctume;
grddina de crini albi tebui si ctieagd. atzdtorul lot suflu;
stelele, prin adincurile nopgii sfinte,
contemplau dezmigul lor
- dezmigul celor care strangeau noroi
pentru ca si-i minieascd vegmintul, o, tu, Cel Miref!
Tronul dteptdEii se ridica in gtidina de flori,
in primdvara insufleiti de cintecele pisiriloi:
la marginea qirmudlor umbroase,
' unde mutmurul atborilot tispunde celui al valudlot.

O, Adotabile, ei au fost Fdtn milI in rdticirea lor.

Ei pindiri in intunedc pentru a-i smulge podoabele
gi a-pi orna ptopriile dorini.
CAnd ei te-au lovit gi te-au fXcut sd sufed,
inima mi-a fost stripunsi 9i am strigat citre tine, zicind:
"Ia-i sabia, o, Adotabile, pi pedepsegte-i!"
Dat dreptatea ta se afla de veghe.
Tu ai vitsat lacrimile unei mame pe insolenga lor;
ctedrnga nepieritoare a iubirii a ascuns
in propri.ile sale rtrni atmele rizvrigrii.
Pedeapsa ta a fost tlcuta suferinli a iubidi care nu doatme;
togeal.'i cutiiei tale; lacrimile celui mihmt in noapte;
a fost palida lumini a dimine$ ietitii.

O, tu , Cel Teribil, in licomia lot din ce in ce mai rnare,

ei au forlat noaptea inttlrile tale,
l[6
sfitAmAnd ugile comotilor tale pentru a le futa'
Dt gteut^te^ ptdzi atdrna aga de tate,
ci nu au putut si o duci 9i nici micat str o urneasci'
Atunci sttigat-am spte tine: "lartd"-i, o, tu, Cel Teribil!"
$i ietarea ta se tdspindi in vijelii'
rlstumind gi rispind ptizile lot in gntind'
lertrrrea t2 eta fulgerul in aceasd ploaie de singe;
in tazele, rogii de furtuni, ale soatelui apune'
4t
XXXyIII
Ugarupta, discipolul iui Buddha, dormea in praf,
intins lingi zidul cetifi Mathura.
Toate limpile erau stinse, porqile Xnchise;
Toate stelele, ascunse in cerul noutos de august.
A cui erau acele picioare ale ciror btigiri rdsunau
pi cate, deodati, atinsetl sinul siu?
El se tezi ftesitind gi lumina limpii unei femei
lovi ochii sii care deia iettau.
Eta o dansatoare, constelatd de juvaere,
infipuratd intr-o mantie albitruie,
beati de vinul dneregii sale.
Ea cobori lampa gi zdn tandrul chip, de o austeri frumsete.
"Iatti-md,, o, tinete ascet", zise femeia
gi consimte si vii in casa mea, cici pdmintul prifos
rru este un pat potrivit pentru tine".
rrmergi
"Femeie", rispunse ascetul, pe drumul tdu;
cind va veni vremea, voi veni la tine".
Deodatd, noaptea cea neagrd fu sfigiati de fulgerul furtunii.
Din capitul orizontului ea alerga tunind,
iat femeia temuta de spaimi.
Ctengiie copacilor, deopatte gi de alta ale dmmului,
se indoiau sub florile aflate in muguri.
Notele vesele ale flautului pluteau in depirtare
cu brizele calde ale primiverii.
Ordgenii serbau florile pidum.
$i din inaltul cerului, luna rotundd
contempla umbrele orapului linigrit.
Tindrul ascet mergea pe srmda pustie,
118
in timp ce deasupta capului siu,
pdsi'tile Koel pe crengi de mangrien
igi cAntau, neadormrte, tdnguidle lot de dragoste.
Upagupta uecu de barierile cetigii
gi se opri la picioatele rneterezelot.
Ce femeie zicea acolo, in umbra zidului la picioatele sale,
loviti de ciuma neagri, cu trupul piin de rdni,
aruncati in $abi, afari din otag?
Ascettrl, agezdndu-se lAngd ea, ii lud capul pe genunchi;
fi umezi buzele cu api, 9i ii lntiri trupul cu un balsam.
"Che egti tu, o, Milosivule?", inttebl femeea.
"Timpul a venit in sfitgit ca si te vizitez pi iatn-mi aici",
rispunse tinirul ascet.
<-- 9lt
49
XXXUII
Dtagostea floastri nu este o.simplt.ioacn in glumi,
iubitul meu.
Iatd gr iar:* nop;ile utlitoare ale furrunilor
s-au abitut asupra mea, stingdndu-mi lumina;
indoieli negre s-au adunag $telgand toate stelele cerului meu.
Iat6, Si izrd digurile au fost rupte,
lisfud valurile si-mi mlnre cimpudle,
iar tinguirile gi desnidejdea
mi-au sfAgiat cerul dintr-o patte in alta,
$i-am invi;at cd in iubfuea ta exista lovituri dureroase,
dar niciodati nepds^re ingheta,td a mo4ii.
DU
51

xxxIX XL

Zidul se inredeschide, lumina, tds dumnezeiesc, il stfipuflge' O, Foc, ftatele meu, ii inchin un cintec de victotie.
Victorie, o, Lumhi! Tu egti imaginea de purpuri gi strilucitoare
a teribilei libertiti
Inima nopgi a fost sttiPunsi!
Cu sabia tade{laclrd Bratele tale se inalli la cer, 9i prin degetele tale pitimage
'
taie nodul indoielilot gi al doringelor nesigure! strunele harfelor sunt atinse.
Victorie!
Aleatgd, o, Neinduritoateo ! Cdnd zilele mele se vor incheia
Aleatge, o, Tu cate epti tedbili in albul ttru fdtd ptthzrLF.,l gi stivilarele vor fi deschise,

O, Lu-mind, toba ta itmearzd un marg de foc; tu ai sd, atzi pdnd.la cenugd aceste stlufle
rogul tot;elor este azvitht foarte inalt; ale mninilot gi picioatelot mele.

moarre agonizeaz intr'-o izbucnite de splendoate!
Trupul meu va deveni una cu dne,
inima mea va fi involbutati in varteturile fteneziei tale,
gi cilduta atzdtoate care eta viaga me4
dintr-odati va isbucni cdtre tine'
contopindu-se cu vdpiile tale.

.' '.':

Cordbierul se afld afari
ca si sttibati in noapte marea tdzvrdtit .
Catatgul geme sub futia vAntului
care umfle toate pinzele sale.
Sfigiat de ghiarele nopgii, cerul a cizut in mate
gi-l ouivegte cu bezni pi spaime.
Talazudle igi inalgi crestele spte intunericul nevizut,
iar Cotibierul este afzrd ,
pentflr a stribate marea futioasi.
55
pe ea, ai circi nume este flecunoscut.
lste mult timp de cind Coribierul a ridicat pknzele.
$i va ttece mult timp inci pind ce ziua va veni
gi el are sd bati 1a uga sa.
Tobele nu vor bate gi nimem n-ate sa gtie.
Numai lumina va umple casa,
pulbetea va fi binecuvintati, gi inima, veseld.
Toate indoielile se vor tisipi in ticete,
cAnd Cotibieml va atinge ;irmul.

Coribierul se rfld afatd, nu gtiu pentru ce intilnire'

iar noaptea se-nspiimintd de aceasti bruscd albime
aviluriiot sale.
Nu gtiu pe ce t;rm se optegte el in sfArgit
pentru a ajunge la gridrna linigdti unde lampa atde,
gi va gisi pe cea cate-l a$teaptd, a$ezati in pulbere

Ce ginti urmiregte aceastd corabie care nu are teami

nici de furtuni gi nici de bezni?
Este ea incitcatl cu pietre scumpe 9i petle?
Ah, nu, la apus Luntrapul nu duce cu el comoti,
ci doat un trandafr alb in mini, 9i un cintec pe buze.
Pentru cea cal:e vegheazd solitatd,
cu lampa sa arzAnd in noaPte'

Ea sti la matginea drumului

Vilele sale de pdt desfhcute fluture in vant,
pi ii ascunde ochii.
Uraganul udi pnn porgile sfirimate,
lumina remuri in lampa de lut, atuncind umbre pe
Prin stdgitele vAntului, ea aude cum el o cheami pe
54
PdmAntegtile mele zile se scurg asemenea unui rAu ingust,
a corpului meu'
9i sufletul meu se agali de pluta vie
,\m s-o pitisesc cind voi uece pe celalat iirm'
Atunci ... ?
Poate ci acolo lumrna gi inrunericul se aseamind?
Denecunoscutul este vegnica Ubcrtate.
El este fird mili in iubitea sa.
El sfarme scoica pentru a gdsi perla,
muti ifl neagla ei temniEd.
'I u iqi amintegti de z ele de alta dati
gi te tingui, sdtmand inimdt
bucuri-ie mai degrabd ci mai sunt ztfe care au si vinil
O, Pelcrinule, ceasul a sunat!
Iati, pentru une, timpul sd spui rimas bun drumurilorl
Chipul rnu igi va fi dezvdluir din nr;u'
ei vd tegi afla iardgi faEd in trya
55
XLIII
Pe moagtele'Domnului Nostru Buddha tegele Bimbisat
a zidtt dtept oftandd un sanctrifu de marmurd albi.
Spte seard, toate sogiile gi tinerele fete ale casei regale
veneau sd-$i aduci oftandble lor de flori,
gi igi aprindeau ldmpile.
Cind, la vremea sa, Iiul deveni rege la rAndul siu,
el ineci credinga rardlui siu in singe
gi aprinse focuri sacrificiale cu scderile sale sacte.
ZiD^ de toamnd eta pe sfirsite.
Ora inchindrii de seari se apropia.
Shtimati, slujnica teginei, diruiti cuttului Domnului
Buddha,
dupa ce s-a scildat in apa sfinti
9i a umplut tava de aur cu limpi gi flori albe gi proaspete,
ridici ticutl ochii sii intunecagi cire chipul reginei.
Pe tegini o apuci fiori de spaimi gi spuse:
"Nu gtii tu, copili nesibuiti , cd moattea este pedeapsa
oricui aduce jertfi, parfunati, templului lui Buddha?',
"Astfel este voinla regelui ".
Shdmatj se prostemi in faSa, teglnei, gi recind poatta,
stdtu in fala Anitei, noua soie a Frului tegelui.
Cu o oglindi de aur pe genunchii,
noua sotie igi peiptina lungile guvite de abanos,
gi z'tgtdvea semnul stacojiu al fedcirii
pe cirarea pletelor sale.
Miinile sale taemurari cind ea zdti pe ti,rndta fati,gi strigi:
"Ce cumpliti nenorocire vrei si-mi aduci?"
Pleaci de lAngd minc imediat!"
56 5Z
XLTV

Prinlesa Shukla stitea la fereastri,

citind o carte de dragoste la lumina asfinitului de soate.
Ea tesiri cdnd v zu la uga sa pe tinira fatA cu sfintele
ofraqde.,
Cartea ii cizu de pe genunchi gi mutmuri la utechea fetei:
"Nu aierga spre moarte, o, femeie necugetati!"
Shtimati mergea din ugi in ugd.
Ea igi ridica miinile gi strie4:
"O, femei ale casei regale, gnbii-vi!
"A venit timpul adoririi Domnului nostru!"
Unele femei ii inchiserl uga gi altele o insultati.
Aceasri zi aflati intre tine 9i mine
ne face ultimul siu semn de timas bun.
Noaptea intinde un vil pe chipul ei
gi ascunde ultimalanrpi, care ardea in odaia mea.
int:necatul tiu sluiitor a intra t fit zgomot;
el a intins covorul de nunti
pentru ca tu si vii gi sd iei loc, singut cu mine
in lini$tea calmi a acestei lumi,
pdnd cAnd noaptea se incheie.

Ultima licirire a zilei se ofilea

pe domul de bronz al tunului palatului.
Umbte adinci deveoeau tot mai dense la colFrile
gongul temptului lui Shiva anunta ota rugdciunii de seari.
in bezna serii de toamni, ptofundd ca un lac limpede,
stelele palpitau de lumini, cAnd gdrzile gddinii tegale
tresirird zitind printre atbori un gir de Hmpi
strllucind in sanctuarul lui Buddha..
Ei alergard cu strbiile scoase, ipind:
"Cine egti tu, smintito, cate infruni astfel rnoartea?rl

"Sunt Shriamti", rispunse un glas dulce, "sluiitoatea

Domnului Nostru Buddha."
O clipi apoi, singele inimi sale
colota cu rogul sIu viu palida matmutd.
$i in ora linigiti a stelelor,
mutea ultima lampi de adorate h pictoatele altarului.

-:1:t-'
 59
!.
5A XLVI
xl,v
Timpul cind puteam si-i de-ruigsc
Noaptea mea s-a scuts pe un culcug de dutete, tot ce ptimeam de la ea a trecut.
gi ochii mei sunt obosi$
].Joaptea sa $i-a aflat dimineqla qi tu ai prins-o ln brale:
Inima mi-i grea gi nu este inci'ptegitittr gi de-acum ie ii aduc ceea ce era pentru ea:
si intilnesc dimin e lzincdtc td cu toate bucudile sale' mulgumirea gi darurile mele.
Pentru toate chinurile pi iignirile ficute ei,
Trage vilul pe aceasti lumind prea goaltr, eu vin citre tine: iarti-le.
hdipl,tteazi de mine aceasti firlgelare, acest dans. al vietii Pun in sluiba ta aceste flori ale dragostei mele
Fie ca mantia intuoericului si mtr acopete cu faldurile sale, care rlmineau in muguri,
gi chinul meu, pentru o clipi, si fie ptoteguit atunci cAnd ea aptepta sd se deschi$i.
de aceasti lume cate mi a,Pa's}'.
t ..,,t
60 61
XLVII XLVIII

Giseam unele din vechile mele sctisori in desniddjduita mea viagi, adl-mi, o, femeie,
ascuflse cu gnja in caseta sa - rinduiala gi frumusegea,
rin pumn dJ jucarii infrme aga cum le aduceai, vie, in c s me .
cu care memoria sajputea sd se ioace.
'
Cu o inimi cate se ingtozea, " Mituri fitimituriJe 9i prafrrl orelot,
ea incetcase sd ascundi aceste'nirnicuri umple ulcroarele goale,
in valurile tumultoase. ale trmpului; ea spunea: repari tot ce a fost neglijat.
"Sunt numai ale melel"
Apoi, deschide upa lluntrici a templului,
Ah, nu-i nimeni acum si Ie ceatd, aptinde lampa, gi acolo,
ca si le pliteasci prelul in griid geloasi; sd ne apropiem unul de altulin ticere.
gi totugi ele se afli mereu acolo.
Desigut, existi o iubire in acea alti lume
pentru a le salva de neantul total,
aga cum dragostea a salvat aceste scrisori
cu o atat de preqioasd griii.
62 9J
XLIX L

Duterea a fost mate pentru *mi acotdz strunele,
o, StipAnul meu!
Alncepe cantecul, ca si uit chinul meu;
fd-mi si simt in frur4use;e ce te flcea si inftptuiegti
in timpul acestot zile fird miln.
i cste prada otelor firi insemndtate
Noaptea care este pe sfitgite, intirzie la por;ile mele;
las-o si plece cAntind.
Rlspindegte-gi inima pe strunele vieqii mele' Stnphe,
intr-o muzi.ci suavl ce coboati din stele.
1o suifulgeratea coplegitoate a unei clipe
,rm vizut mdretia creagiei tale dindu-mi viata
-. crea,tie strdbitind atitea morg,
9i din lume in lume.
Eu pling pe nedeamna mea via9d, cdnd vdd cd ea
- dar cAnd o vld in miinile tale,
eu gtiu ci ea este prea pretioasi
pentu a fi risipiti pdntte umbre.
64
65
LI LII

Eu gtru ca in inrunecati a vreunei zile oarecare,

seara
Ce este aceastl atmonie, a cdrei cadengd leagini lumea?
soatele iri va spune ultimul siu rdmas bun.
Noi ne bucutdm cind ea risund pe culmile viegii,
Pzrstorii igi vor canta melodiile din flaute
dat tremutim de spaimd
la umbra smochinilor,
cind se intoarce in intuneric.
turmele vor pagte pe povArnigul tdului,
$i totugi muzica este aceeagi, care vine gi cate pleaci,
in timp ce zilele mele vot tece in noapte. in dtmul armoniei eteme.

Si fac aceasti rugiciune: de-ap putea $4 inainte de al Tu i1i ascunzi comoara in pumnul miinilor atle,
pafas4 gi noi suigdm cd ne-ai futat.
de ce pimdntul acesta m-a luat in bragele iui. Daq fie cd o deschizi,
fie ci-i inchizi mand, dupi voia ta,
De ce linigtea nop;ilor mi-a vorbit despre stele, ^ceastd
cigtigul 9i pierdetea sunr la fel.
de ce lumina zilelor sale a ficut sd se nasci, In acest ioc pe cate tu il ioci cu tine insufi,
sub sirutul sdu, florile cugerului meu.
tu piezi pi cdgtigi in acelagi timp.

inainte de-a pleca, de-ag putea si intdtzii pe ultimul reften,

ca s5-i inchei melodia;
lampa si fie apdnsl pentru ca sd-1i vdd chipul,
pi ghidandele impletite, pentru a te incotona cu ele.
 OI
66
LIV
LIII

Nourul mi-a spus: "Mi tisipesc"; :

Am sarutat aceasti lume cu ochii $i mddularele mele. iat Noaptea: "Mi cufund in anitoarea aurord" .
Cu falduri ffud nvmdr, am inflpurat-o intrea$ in inima mea; Dutetea ni-a zis: "RimAn,
am virsat pe zilele 9i nopgile sale atitea ginduri, gi linigtea este adinci, la fel cu utmele pagilor sli".
cd lumea gi viaga mea de mult sunt una "Mor in dephnitate", a rispuns viala mea.
- gi imi iubesc viaga pentru ci ador lumina cerului Pdmintr.rl mi-a spus:
care este intJeagi in mine.
"Lumjnile mele ii siruti gAndurile in fiecate ceas"
"Zrlele trec" , a spus Iubfuea, "dar eu te agtept."
Dacd a pdrdsi aceasti lume este o tealitate
$i Moanea: "T;i conduc batca r.'regii
tot aga de puternici precum gi aceea de a iubi, de cealalti patte a mdti" .
- atunci trebuie si fie un in;eles
in a te intilni gi a te despiri de via;i.
$i dacd iubitea ar ftebui sd fte dezzmdgitd, de moarte,
viermele unei asemenea deztTuzii ar rcade in tot ce existd,
gi stelele insegi s-ar ofili 9i le-ar cuptinde intunericul.
68
69
LV
LVI

Poetul Tulsida era cufundat ln gindurile sale, lAngi Gange,

Tu ai venit pentnr o clipi aldturi de mine,
acei loc singutatic unde sunt incinetai morii.
gi tu m-ai ficut sd sirnt mare tilnd a femeii,
EI zdti o femee agazatd 1a picioarele trupului sotului ei,
care palpitd in insdgi inima creagiei.
imbricati luxos ca pentru o nunri.
VazAnduJ, ea s-a ddicat gi ptostetnAndu-se, ii spuse:
Femeia este ce care intoarce ziinic spre cer
"Ingnduie-mi, Doamne, si urmez pe sotul meu in cer
tevdrsarea valudlor duiogiei sale;
cu binecuvintarea ta'l
ea este frumsetea pururea proaspiti a tineregri frdi;
"De ce si te gibepti, 6ica mea?", inrebi Tulsidas,
ea danseazi in apele curgitoare
"acest pimint nu este a Celui ca re a cte t cerurile?"
gi cdntd rn lumina dimincgi;
"Nu dupi cer, suspin, spuse femeia, ci dupi sogul meu."
in unde siltitoate ea potolegte setea pimAntului ;
Tulsida zimbi gi-i zise: "Intoarce-te acase, copi.la mea.
in ea Unicul gi Vcgnicul s-a incamat
Inainte de se implini luna, tu igi vei regisi bitbatul",
pentru a izbucni intr-o bucurie ce nu se mai poate stipdni,
gi se revarsd in durerea iubirii.
Femeia pleci, plind de o voioasa nidejde.
Tulsida veni s-o vadi n fiecare zi;
el ii diruia g6nduri adinci asupra cdrora si mediteze,
pAni ce intr-o zi inima sa fu plini de o divini dtagoste.

Lnnea era aptoape incheiati,

cAnd vecinii venirl gi o intebari:
"Femeie,,ti-ai regdsit barbatul?"
Zimbitoare, viduva rispunse: "L-am regisit.',
Cu vioiciune ei intetbari: "Unde este el?"
"in inima mea este Domnul meu,
unul cu mine", rdspunse femeia.
70 ,11'
LVII LVIII

Cine este aceasti femeie cate locuiegte in inima mea;
aceasti femeie penffu totdeauna denlddjduitn?
I-am fd.cut cutte gi n-am putut s-o cucetesc.
Am impodobit-o cu ghirlande, 9i laude i-am cAntat.
Un zimbet fugat i-a luminat o clipd chipul apoi s-a stins.
"Nu aflu nici o bucurie in tine"
a srigat femeia desndddjduitd.
I-am cumplrat inele scumpe gi
un evanrai impodobit cu piere pregioase;
i-am ficut un pat sub un baldachin de aut.
O tazd de plicere tremuri pe ochii ei, apoi dispiru.
"Nu simt nici o bucutie penffu aceste h-tcturi",
strigd ea, femeia desndddjduitd.
i\ Ta este lumina care lignegte din tenebre,
gi bunitatea care izbucrie$te din inima sfigiatl de lupti.
A ta este casa deschisi asupra lumii,
gi dtagostea cate cheami pe cimpul de bitdlie.
Al Tiu, darul cate rdmdne un cAgtig,
cind toate lucrurile par pierdute,
gi viata care curge prin abisul morgii.
Al Tiu, cerul acesta ascufls in pulbetea pimintului;
gi Tu egti acolo pentru mine, Tu egti acolo pentru togi.

Am agezat-o pe un car de ttiumf gi am dus-o

de la un capit la altr.rl a1 lumii.
Inrmi subjugate cdzud la pictoarcIe ei,
gi tunete de aplauze risunatd pind Ia cer.
Mindria strilucea in ptivitea sa o clipi,
apoi lacrirnile ii inrunecard ochij.
"Nu simi nici o bucurie in a h crtceirtd" ,
strigi femeia denldnjduiti.

Am intrebat-o; "Spune-mi, ce caugi tu?"

Ea imi spuse numai:
"Agtept pe cel al citui nume nu este nicicum cunoscut"-
Zile :receat treceau, $i ea strigi:
"CAnd veni-va e1, iubitul meu,
cel pe care nu 1 cunosc,
pentru ca si 1 cunosc pe vegnicre?"
72
I3
LIL LX

Mireasma mugurelui strigd: "Ziua fuge, ah,

Cind oboseala dmmului md pi setea zilei uscati;
^pasd
cind otele fantomatice ale apusulur
igi intind umbtele asupra vie;ii mele,
nu numai citte tine strig, o, ptietenul meu,
ci spte stingerea ta de mini.
Existi in inima mea o nelinigte;
e poafid, poval2 bogn;iilot pe cate nu
Inunde mina ta prin noapte,
ca s-o si s-o umplu, gi s-o pisuez;
fi ca sd'in,
simt sffangerea sa,
in singuritatea dtumului
c.are crepte inaintea mea.
zhta fettcitS, a primdverii, gi eu sunt captivi in petalel"
Nu-gi pietde cutaiul micui iucru umil!
LanEutile tale se vor sfhrdma
gi floatea va izbucni din mugute,
iar cAnd te vei ofiIi in plini viagi,
chiar arunci primavara if va suprauegui.
Mireasma palpitl gi se nelinigti in mugure, strigefld:
i le-a diruit.
"Ah! orele trec, gi eu nu gtiu incd
unde metg nici ceea ce cautlrr I
Nu pierde curaiul. micug lucru umil!
Btrza prindvdratici a venit in intimpinatea dorului tiu,
gi ziua nu va sfArpi p6nd ce tu nu iti vei implini destinul.

Viitorul pare intunecat miresmei pi ea srigd:

"Ah! daci viata mea nu are sens, a cui este vina?"
"Cine poate spune ci eu exist?"
Nu pierde curaiul. umil lucru micug.
Aurota desivitgiti este aproape, cAnd viata ta se va uni
cu Viata Eterni,
9i unde vei cunoa$te ingelesul existentei tale.

L_.-
74
75
lxl IXII

Doamne, ea nu este lnci decit o copili.

"Ce este altceva decAt ceml, o Soate,
Ea aleargd in jurul palarului tiu pi se joaci;
care poate s6-ti poarte icoana?"
ea inceatcd, si facd 9i din tine
"Te visez, dar sunt desnidijduit; cn nu pot si te slujesc",
una din jucdriile saie.
plinge picdtura de toud, adlugind:
Ea nu se pteocupi de pletele sale care cad in de2ordine, rrsunt
prea mirunti ca sd te pot risfringe, o, rcgele meu,
sau de vegrnintele care se titipte prin ptaf.
5i via;a mea nu este decit lacrimj.
Ea doarme cind tu ii vorbegti gi nu rispunde
- 9i floarea pe care tu i-o dai dimineala "Eu ilumrnez cerul fdrd margini.
aluneci din mAinele sale gi cade in praf.
dar pot deasemenea sA me daruiesc
Cind futuna izbucnegte in,cerul intunecat, ea se treze$te,
pAni 9i in cea mai mici picituri de roui,',
igi arunci pipug ala pdmdnt gi te invoci in spaima ei.
a rdspuns soarele:
Ei ii e teami sd nu faci un vieun iucru ce nu
i-ar plicea, "astfcl, cu voi deveni o simpli sclipite de lurriini,
dar cu un surAs tu o privegti cum se joaci.
ficind din mica ta vta,td o cupl ce se revatsi de bucurie."
Cici tu o cunogti.
Aceasti copili stAnd in praf, este so,ria ce-i este htui,ztti,,
pi jocudle sale cuminti in cate se adAncegte,
se prefac in iubite.
?6
txnl
Departe de mine aceasti iubire ce nu cunoapte nici o misuti;
cdci asemenea vinului spumegind care a sfdrAmat vasele,
ea aleargd spte pierdere in fiecate clipd.
Trirnite-rni dragostea, proaspiti gi curati ca ploal:-
ce binecuvAnteazi pimintul insetat
gi umple ulcloarele de lut ale casei.
Trimte-mi iubire
^
care vrea sa pdrundi pini in sudfundul 6.ingei,
pi de acolo sd la$neascl intr-o sevi nevdzuti
pdn ramudie arborelui viegii, dind nagtere toadeior gi flodlot.
Trimite-mi dragostea care poarrd inima
inu-o plenitudine de pace.
I,XIV
Soarele asfinise inapoia gntmului apusean al tiului,
in mijlocul densei pnduri.
Tinedi discipoli intorsesetd tutmele la staul,
gi se apezaseri in iurul focului
pentru ca sdJ asculte pe stepanul Gautama,
cind un tinit str5in se apropie
pi ii fncu dai flori pi fructe.
Se inclini adl'nc pind la picioatcle saie
gi ii votbi astfel.
cu un glas melodios ca un cintec de pasire:
"Doamne, am venit 1a tine ca sd mi ciliuzegti
pe calea supremului Adevat."
"Numele meu este Satyakama. "
"BinecuvAntarea si fie pe fruntea ta", zise Maestrul.
"Din ce castd faci parte, copilul meu? cici numai un
Brahmrn
poate nizui \a suprema inlelepciune."
"Stipane", zise adolescentul; "nu ptiu din ce castd sunt.
Voi mcrge s-o intreb pe mama mea."
Zic\,nd aceasta, Satyakama pleci;
traversi vadul ri'ului pi se intoatse la coliba matemd
cc sc ndica la capdrul degerrului nisipos,
la marginea satului adoffrut.
Ea il sttinse la piept, ii siruti fruntea,
gi-l intrebd despte vizita la Macstru.
"Cate este numele tatilui meu, mami scumpi?" intrebi cl.
"Domnul Gautama mi a spus; numai un Brahmin are
dreptul sa nizuiascd la cea mai inalti intelepciune."
Femeia cobori ochii gi mutmuri in $oapti:
"in tinete;ea me a, etarn sdtacd,
txv
gi am ar."ut mai mulgi stipini.
$i tu ai venit in bta;ele mamei tale Jabala, iubitea mea;
Poate cd existd o casi in aceasti cetate a clrui poartd
ale mamei tale cate nu a al'ut so;."
se deschide pentru totdeauna ir diinineata aceasta
Primele raze ale soarelui striluceau
la nzele soarelui risare,
pe inaltele crengi ale pidurii sihastrului.
gi mesajul de lumini este impLrnit.
Discipolii, cu.pirui umed inc de beu:a de dimineald,
erau agezaf. sub arbotele venerabil, inaintea Maestrului 1or.
Florile s-au intredeschis in gtddini gi miriciniguti,
pi poate ci existd o inimi cdreia
$i Satyakama se prezente.
ele le-au descoperir in aceasti dimineard
El se inclini ptofund pAnn la picioarele in,teleptr:lui gi ticu.
darul ce cilitorea stribitind veacurile.
"Spune-mi", il intrebi predicatorul, "din care casti egti tu?"
"Doamnel', Jispunse adolescentr:l, "nu gtiu.
Mama mea, cAnd am intrebat-o, mi-a tispuns:
"Am slujit la mai mulf stipini, in tinere;ea mea,
gi tu ai venit in bta;ele mamei tale Jabala
cafe nu a al'ut so1."

Un mutmur se tidici, asemeaea zumzetului

albinelot pline de fude
cind cineva le tulbuti fagurele;
9i discipolii bombineau imporiva
neruginatei insolenge a rcesui tinlt paia.
Gautama, Maestul, se tidici de pe scaunul sdu,
intinse btagele, lui copilul la sin gi-i zise:
"Tu egti cel mai bun dintre Brahmini, copilul meu,
cici tu posezi mogtenirea cea mai nobili; Adevirul".
 81
80
TXVI IXVII

Ascultd, inima mea; Mereu tu stai singuradc dincolo de undele cintecelor mele.
in flautnl acesta edntd muzrca florilot sdlbatige, Valudle armoniilot scaldi picioatele tale,
a florilot sclipind de te sffiluce$te; , dar eu nu griu cum si le adng.
muzica de umbre,
^pac $i ceea ce eu . c6nt pentru tine este o muzici prea
in cate suni un fdlfAit de aripi pi un iumzet de albine. indepdrratd.
Este durerea despirlirii cate s-a ficut melodie:
Flautul a ripit sutisul de pe buzele Pnetenului meu. ea cAnti prin flautul mcu.
gi le-a rispindit |n .viaEa.mea., . , $i eu agLepr ora cind barca ta va stribate aPa
pini la.girmul meu, ': '
pi undc tu imi vei lua flautul in mAinile tale.
 E3
IXVIII
LXIX

Dintt-odati feteastra sufl etului

s-a deschis larg in dimineata aceasta; Tu etai in miezul sufletului meu,
fereastra carc priveFle spre inima ta. gi de aceea, cind el tdtdcea,,nu te mdi afla;

Sunt uimit si surpdnd numele prin cate tu mi cunogti, tu igi lntotceai faga de la iubirile 9i nddejdile mele
inscris pe frunzele lui Apdl gi pe flodle sale, pini la ultima, dat tu etai in ele, meteu.
pi am apteprat in rdcere.
Tu etai bucuria liuntricd a jocutilor tinereEii mele;
Cortinr s-a ridicar o chpi inue cdnrecele tale gi ale mele. dar cind etam ptea pdns de joc, tteceam pe alnturi de ioc.
Am descoperit cd iumina diminelii tale
eta plind de ptopriile mele cdntece,
Tu ai cintat pentru mine in toate extazele vielii mele,
mute gi neingAnate incd; dar eu am uitar si cint pentru tinc.
gindu ci le-ag invita mai bine la picioarele tale
- $i am a$teptat in tdcere.
84
IJ(X
CAnd tu tidici lampa spre cer,
ea igi proiecteazi,lumina pe faga mea,
gi umbra ei coboari pe tine.
$i cind tidic lampa iubitii inimii mele,
lumrna sa coboari peste tine.
gi eu rimdn in umbrd, pdrdsit.
IJfiI
O, valurile, valurile c:ite devoreazd cerul; ,
strilucind de luminl, de viala juciugi;
valurile unei maree de bucude
pururea siltdtoare. ,r
'Stelele sunt leginate de citre ele,
9i gAndu,rile de'todter ngan;ele ,
surit.absotbite, diniaddncul abisuhii
gi rlspAndite pe qirmurile viegii.
'.li ,. I L ,' :,,
Nagterea pi moartea se ina\ncoboari in ritmul lor,
gi
gi pasdlea.mdrii carermi,bintuie sdfletul , ,ir.L
igi desface aripile pentru ca tsd+Sl strigb uirnirca. ' ,.lr
66 EZ

IJ(XII IjKXNI

Bucuria a aletgat din toate colgurile lumii Pimdvata, cu ftunzele gi flodle sale, a intrat in mine.
pentru ca si-i modeleze trupul. Albinele ntmzde acolo toati dimineata,
gi brizele se joaci lenege cu umbtele.
Luminile cerului au sdrutat-o gi iar au sirutat'o
pirrid at trezit-o la viagd. O fintintr plinl de farmec.a lAgnit din inima inimii mele.
Ochii rnei se scaldd i4 ea cu incdntare,
Florile vetilor pr ea rcpezi au palpitat in' sdnul. ei, asemenea diminegii in toud,
gi graiurile apelor gi ale zefitilot cAnll rn mrScntde sale, gi viaga freamiti in toate {nddularcle mele
a$a cum cintd strunele liutei.
Culotile atzdtoateale norilor gi codtilot
au izbucnit in viaga sa Riticegti tu singuratic pe ;irmul vie,tii mele,
gi toate armoniile,iucrurilor i.au mAngA.iat formele . acolo unde mateea este cea mai inalti,
spre a le da tiparui frumusegii. o, indrigostitule de zilele mele eteme?
Visurile mele plutesc in jurul tiu
Ea este solia mea precum fluturii de noapte pe aripile luminii?
pi nu ecourile cAntecului tiu il aud
- ea gi-a aprins lampa in casa mea.
In negrele addncud ale frinlei mele?

Cine, daci nu tu poate auzi mutmurul orelor gribite

care sund in vinele mele,
pagii voiogi cate danseazd in pieptul meu,
zgomotul unei viegi tumultuoase
ale catei aripi fteamdtd in toati fiinla mea?
EE
IXXIV
l-eglrurile mele sunt tiiate, datoriile plitite,
upa a fost deschisf 9i voi pleca pretutindeni.
Ei sunt ghemuii in cotul lor
gi 1es pAnza orelot lot cenugii;
ei socotesc aurul lot in ptaf gi strigi dupl mine si md intotc.
Dat eu mi-am ascuit sabia; rrti-am imbricat armuta,
gi calul meu necheazd de terdbdare,
Voi merge sd cuceresc impntdia mea.
89
IXXV
Era abia ieri cind m-am nlscut pe acest pdrnint crgat de tine,
fiti nume gi gol, cu un lipdt gemind.
Azi glasul meu este fericit, gi tu, Doamne,
tu stai deoparte pentru a-mi face loc,
gi astfgl eu si-mi pot umple viaga.
Chiar cAnd ii dltuiesc cintecele mele drept jett{l,
am tainica nidejde ci' oamenii vor veni la mine
gi mi vot iubi pentru aceste melodii,
Jie ii place sd descoperi ceea ce eu ador ln aceastd lume
unde tu ai {Icut si mX nasc.
90 91

I.JOffI LXXVII

Lumea este a ta, acum gi pe vecie.

Timid rhn refugiarn ifl umbra proteguitoare,
dat acum cAnd hula bucudei
mi-a purtat inima pe crestele ei, $i pentru ci nu ai dorinqi, o, regele meu,
mn gin de stinca crudd a futunii , ,
tu nu te bucuti de bogdgiile tale.
$i ele sunt ca gi cum nu ar exista.
Alti datn stam singuratic intt-un colg al casei,
Din acest motiv, prin timpl cate se scurg atat de lncet,
gdsind-o prea stremti peritru un singut vizitatot'
tu imi dituiegti ceea ce este al teu,
Dar acum cdnd uga sa a fost latg deschisd
gi flri-ncetare ili recucetegti in mine tegahrl.
de o bucurie pe care llu am ciutat-o,
descopit ci este loc pentru tine gi pentru inueaga lume
Zi &tpi^ zi tu ceri inimii mele rdsirin:l tdu de soare,
Mergeam cu mare griil pentru trupui meu, 9i tu glsegti iubirea ta sculptatd in icoana vief i mele.
parfumindu-l pi impodobinduJ
- dar acum, cAnd un vittej de bucurie
m-a rrstumat in gntdnd, eu tid din toate puterile, 9i ca un
copil mi tostogolesc pe pimint la picioatele tale.
92
93
IJOffIII
DGIX

Tu ai dat cintecul pisdrilor;

ele giJ dau pe al lor in schimb.
Si te tog, nu peritru ca si mi fercgti de primejdii,
ci pentru a le pdvi in fagd.
I\4ie mi-ai dat cuvinnrl.
Totugi, cere-mi mai mult, pi am si c6nt.
$i nu cet potoloitea suferintii. rnele,
ci inima de care am nevoie pefltlu ca s-o indur.
Tu ai ceat vintutile tale ugoare, gi cordbiile sunt in slujba lot.
Tu ai pus o povari pe miinile mele
Pe cimpul de bdtalie al viclil,
pentru ca eu si o fac mai r:goati;
astfel eu dobindesc, pentru a-i sluji, si nu mi a$tept la aiiafi.
ci sd mi sptijin pe propria-mi puterc.
o libettate izbdvitd de piedici.

Tu ai creat acest pimint Si nu te implor cu teami ca si fiu mintuit,

gi l-ai umplut
cu umbrele sale de fi,-rlgere luminoase.
ci si cred ci pertitenga. imi r.a cuccri din nou libcrtatea.
Apoi te-ai odihnit, gi m-ai lisat, singut cu miinile mele,
in aceastd girini pentru a tecrea cerul tdu. Di-mi harul de a nu fi ncrecunoscitor,
gtiind ci numai indudrii tale imi datorez reugitele.
Tu ai umplut de daruri toate lucrurile pimintegti; Dar dacd am si cad, strangerea ta de mAni si mi ajute.
dar numai mie, tu imi ceri.

Recolta viegii mele se va pArgui la soare in ripiiala ploii,

pAni cAnd mi vei face sd culeg mai mult decit ai semdnat,
pentru bucuria inimii tale,
o, Doamne, al hambarelor aurii.
..:94 95
IXXXI

Tu fl,i te c.uflo$teai cAnd rimineai solita4 pi vAntr-rl carc alerga Tu, cate veghezi Timpul etern,
de la cel mai aproplat iat la cel mai indepirtat gdtm, tu igi apleci urechca la pagii mei care se apropie,
nu avea nici un, mesaj sn-gi strige. in vreme ce atdoarea ta feicitd
Eu am venit, gi ru te-ai trezit, se reculege in aurota diminegii,
iar cerurile inflorfui de lumini. pentru a ligni in izbucnirea luminii.
Tu m-ai ficut si mi deschid in flori,
tu m-ai leginat in leaginul tuturor fprmelor; , Cu cit md aptopii de tine,
eiam ascuns in moarte cu atat cre;te bucuria dansului valurilor mirii.
9i tu m-ai aflat din nou io viagi.
Aceasti lume este in mAinile tale o creangi de lurnini
Am venit gi' inima ta.palpiti; .
pentru a ;i le umple,
ea bdtu pentru durete gi penEurbucurie. dar cerul tiu se afli in tainica mea inimd;
Tu m-ai atins cu delicatege, pi pe incetul mugudi sii se desfac in timidi iubire.
gi a fost o ttesitire de iubfue.

. .' Dar prin ochii mei treqe o licirire de rugine,

gi in pieptul meu un ugor fior de spaimi:
chipul meu se incegogeazi 9i eu pling, cdnd nu te vdd.
$i totugi eu cuflosc setea de nepotolit a inimii tale
pentru ca si md vezt,
setea stiigand la uga mea, cu loviturile repetate
ale sodlor cate tdsat.

...-.:
96
DOO(II
Voi pronunqa numele reu,
singuratic a$ezat in umbra linigtitelor mele gAnduti.
il voi pronunga fdti cuvinte,
il voi pronunta fiti un sens anume.
Cdcr eu sunt asemcnca copilului
cate ipi cheami mama de o suti de ofi,
fericit si poati repeta "Mamd".
9r
DfiXIII
I
Simt ci toate stelele palpitd in mine.
Lumea lignegte in via;a mea c^ o curgdtoate.
Flonle.se vor desface in fringa mea. ^pd
Toati primdvara priveligtiJor gi a riurilor
suie ca o tnmaie in inima mea
pi suflul tuturor lucrurilor canA in gandurile mele ca un flaut
II
Cdnd pimdntul este adormit cu vin la uga ta.
Stelele sunt mute gi imi este teami si cint.
A$tept $i veghez, pind ce umbra ttece po balconul noptii.
Atunci mi intotc cu inima plini de tine.
Apoi, in zoi, cintla marylnea dtumului. .
FloriJe mirlcinigului imi rispund, 9i aerul diminegii asculrd.
CnHtorii se opresc deodati pentru a mn privi in faEn;
ei cted ci i-am chemat pe nume.
III ,
Pdstteazd-md aproape de uga ta,
atent la cele mai mdrunte doruti;
apoi tdmite-md prin tegatul tdu, cdci am acceptat ch em^tea ta.
Sd nu cad'nici sI dlspar lntr-un adinc de trlinde;e.
Viala mea si nu fie sirdciti prin lipsa
,faptei.
Praful distracgiilor si nu md otbeasci prin indoielile lor.
Sd nu urinbz mai multe drumuri
spre a culege prea multe lucruti;
inima mea si nu se indoaie sub jugut mul;irnii lot.
Ci si port sus ftuntea
in curajul gi mAndria de a fi sluibaguJ tau.
98
IXXXIV
vAs LA$ rr
Auzigi in depinare acest tumult aI mo4ii,
Chematea, prur valuri de foc gi nouri otrivigi,
Chemarea Capitanului la cdrmaci
si in&epte corabia spte un ldtm fitd mme,
Cdci timpii au ttecut - timpii Uncgzelii in port
- gi, cu calmul rugiciunii mute pe fruntile voabtre,
Acolo unde aceeagi viche malfi este cumpiratd
$i
intt-o hori fd'td' sfi,tgit,
Acolo unde lucrurde moarte merq in dedvi
pentru ci tot adevirul este secituit gi go1.
Ei se trezird intr-un fior de spaiml gi intrebard:
"Catnatazi, ce ori a sunat?"
Cind are si vini ziua?"
Nourii au $ters toate stelele.
$i cine at putea tecunoa$te degetr.rJ aurorii facind semn?
Ei ingfXcati vislele gi alergari, pdtisind paturile;
mama se roagi, sogia p6ndegte 1a ugi;
Este un geamit de timas bun cate suie la cer;
$i se aude glasul cipitanului in noapte;
"Veni,ti, madnari, cici timpul siguran;ei a trecutlrl
Togi demonii negti ai pdmintului au rupt digurile,
Totugi, o, vislagi, lua,ti loc cu suferin,ta binecuvintati
in sufletele voastte!
Pe cine blestemagi voi, fra,tii mei? inclinai-vi ftuntea!
Picatul a fost al vostru, gi al nostru deasemenea.
Cilduta mAniei crescinde
in inima lui Dumnezeu de-a-lungul veacudlot. -
Lagitatez celui slab, r\^ celui putetnic,
^tog
99
licomia grasei prosperit;i,
ranchiuna celui frustrat, trufia rasei,
insulta impotriva omului. -
Au ficut si explodeze pacea lui Dumnezeu
intr-o furtuni plind de minie.
Asemenea unei prisrdi conprc, inima furtunii
si se despice gi sd-gi proiecteze tunenrl ei.
IncetaEi tumultul de blestem sau de laude,
vanduti visligr cite acel lirm firi nume.
Noi am cunoscut rnul pi pdcerul in fiece zi.
noi am cunoscut moartea; .
ei treceau prin lumea noastti ca nouti batjocoritori,
cu tisul lot strifulgerindu-ne. '
Dat ei s-au oprit deodati, o, miracol,
gi oamenii au tlebuit si se ridice inaintea lor strigAnd:
"Noi nu ne temem de voi, o. Mongtrilor! ) ,
cici in fiecarc zi noi mai cAgttgim o victotie asupla voastJi,
"$i noi mutim in credinta in Adevfuul Picii,
al Bunitiqii, gi al Fiingei eteme!"
Daci nemurirea nu este ascunsd in insipi rnima motgi,
daci brrcuria in;elepciunii nu lagne;te din teaca durer.i!
Daci picatul nu moafe pfin propda sa destiinuire,
Daci orgoliul nu cade sub gleuratea intregLi sale nimrcnicri.
Anrnci, de unde ar leni aceastd nidejde,
care fa,ce pe togi oamenii si-pi pirlseasci propriul cimin,
asemenea stclelor care aleargi spre moartea lot
in lumina diminegn?
SAngele martinlot gi lacdrnile mamelor
nu gi-ar pierde orice sefls in pulberea pimintului?
Nu vot cumpira ei Paradisul?
Si h t'r'r cind omrrl s[armi Icgiturrle muritonre,
Dir.ina l-ibctatte nu ii cste rcvelati dinu-o dati?
-_sli->-fu?-

100
tx)ory
CANTECUL iNFRANGERII
Domnul meu mi-a poruncit,
in vreme ce stiteam la margpnea drumului,
si ingin cintecul infringerii,
cici aceasta este logodnica pe cate el o ctrteaz it
Ea gi-a pus vdlul negru
ca si-gi ascundl chipul de lume,
dar un iuvaet strtluce$te la sinul ei in noapte.
Ea este pitisitd de cdte zi,
dat noaptea lui Dumnezeu . o a$teapti, cu limpile
aprinse
gi toate florile improspitate de toud.
Ea este ticutd gi cu ochii plecagi;
ea gi-a lisat in urmi silaguJ,
9i din acel silag a sosit un geamdt pe vint.
Dar acestui dulce chip al ruginii gi al suferin,tii
stelele ii ingind cAntecul iubirii eteme
Uga s-a deschis citre odara singuradci;
chemarea a risunat,
9i inima nop;ii a palpitat maiestuos,
din cauza incetcirii cate vine.
101
IXXXVI
FAPTA DE HAR
Cei care metg pe calea orgoliului
gi calci in picioare via;a umili;
cei cafe lasi pe inba fragSTd
taind. utmele picioarelor lor minjite de sAnge,
si se bucute gi sd te laude, Doamne,
cici aceastd zi este a lot.
Dar eu ii mulgnuesc pentru cd mie imi e hdtdzit
Si fiu cu cei desmogtenii cate sufeti
gi poati povata putedi lot, pi igi ascund fa1a,
innbugindu-gi suspinele in intuneric.
Fiecate pulsagie a duterii lor
a palpitat in tainica adhncime a1 noplii tale,
gi fieeate ocatd a fost culeasl in matea ta ticere.
$i ziua de miine este a lor.
b, Suut., ridici-te pe inimile lor care singerlazd;'
si infloreascd in flori ale diminegii,
9i to4ele orgiilor trufage si fie fXcute cenugd.
702 103

Fucrrrve
704 105

ECOULARMONIILOR
I

Tu luneci id umbri, o, Fugitivo,

a citei trnaterrald ptezen\d lasd in urmi
o diti luminoasi!

Inima ta este pierduti pefltru Iubitul care te cheami

ptin nemitginite singutnt5gi?
trste iugeala fugii tale care rispaflde$te pe umerii tii
dezotdinea futtunoasi a guvigelot tale?
Picioatele tale, sirutind prafirl acestei lumi.
lasi in el o utmi de blAndete;
tu smulgi din adincul abis:urtlot toatd viaEa gi inflorfuea,
gi dacd vreo oboseali te-ar opri deodati,
univetsul ar inceta si existe.
Ritmul acestor pagi nezirili md migcd!...
Psalmul valurilor scurse vibreazi in mine!
Tu mi pori din lume in lume, din in apatertd,
gi eu invit bucuni, dureti gi cintece.^p^tentd
Mareea este inalti; vintul sufli;
batca d,anseazd. ca insugi dorul inimii mele...
Voi pitisi pe acest lirm comoara mea
gi voi cilitori prin nopgi de nepdtruns
pAni la nemuritoarele prealuminil
106
II III

Zita, care era pe sfAtgite, se aburea. De unde vine aceasti nelinigte, Iubitul meu?
O primi stea apiru, govd.itoate, Lasi ca inima mea si adngi pe a ta
la matginiie singutitlgilor mohotdte ale cerului.
gi sub situtrrrfle mele sd se gtbatgi duterea ta muti.
Din tainele nopgii a venit ceasul acesta,
M-am intots ca si contemplu in urna mea drumul pentru ca dtagostea sd fluieasci
strdbitut, gAndind ci dealungul zilelor o lume noud intre por;ile inchise.
el nu a sewit decit pentru o cdlitotie unicl
la lumina acestei limpi unice.
gi pentru a nu mai fi umblati nicicind a doua oatd..
Noi nu avem pe nttu a cdnta
decit o ttestie pe cale buzele noastte se ageazi dnd pe tind;
Istoria venirii mele aici pe pimint drept cotoani nu avbm decit o ghirlandi
zace ptin urmate astfel,.muti,
cate va impodobi fruntea mea
in aceasti dir; ldsati pe oisip? i '. dupi ce va fi impodobit-o pe-a ta.
Agezat deoparte, meditez inci. SmulgAnd de la pieptul meu aces vil,
Calea stabitutiesrc poate asemenea utei hatfe;
am sI pregdtesc pe pftnAnt culcugul nostru;
poate ea agteapte pentru a E cintat ceea ce a fost, imbinatea mdngdierilor noasffe $i un somn nespus de dulce
degetele divine ale Domnului
vot umple universul nostlu sftamt gi {hri margini.
gi umbta mai adinci a amugului.
108 109
IV V

Mi-am pus astizi un nou vegmant, lie m-am ddrui6 intteagi. | .r

pentru ci mrpul meu voia si cAnte. Nu am pisttat decAt un simplu vil.

Nu este destr:l ci m-am ddruit pentru totdeauna;
din adincul iubidi mele El este atit de sulgre ,

tebuie si cteez noi daruri in fiecate dimineagi.
$i nu am si-i par Iui o oftandd noud,
imbticati in acest nou vegmint?
Asemenea cerului la vremea serii, suflen:l meu
se coloreazi cu o bucude fdrd maryln\
iati de ce ini voi schimba vilurile
pentru ca ele si imbtace cind verdele ietbii proaspete,
cind nuanlele.unui cdmp de orez Ia wemea iemii.
Azi vegmintul meu seamini cu azurul ploios.
El dd membtelot mele culoatea nesfir$irii,
teflexul colinelor de dincolo de mate.
El poarti in cutele sale bucuria norilot de vati
crre peregineazi strdbitind cerutile.
cd tu zimbe$ti in taini, i41.eu simt o undi de rugine.
Adiedle primiverii il fluturi;
pinn 9i bntdile iaimii mele fao,si-i tremure pliurile
aga cum un val mipcd spuma rn6rii.
Ii :"
Nu ma certa, iubirea mea,
cd, m-am ascuns sub cefunle acestui vil.
$ovdirea mea nu-i prefeciitorie,
ci frtava tulpind carc poar6, floatea devogiunii mele
pefltru a se inclina inaintea ra cu relinutc gratii.
110 t1t
VI vII

Si nu-i pese de inima ei, o, inima mea;
pirise$te-o in umbri.
Ce imporan;d ate ci desdvitgirile sale vin doar din topol
"t'
fatmecele sale numai din chipul siu?
Las -mX si mi imblt din simpla sttllucite a ochilot ei!
i.ttr-o.r c"". de incongtiengi am venit.
Tu insi ridici ochii gi lasd-mi si ghicesc
daci in ei fantome intirzie lnci, asemenei notilor
cate se amuzd.la zenit.
$i f,indci sunt aici, indutd-mi prezengr.

Nu vteau si gtiu daci este doar o plasd amlgltoare Trandafirii gtldinilot deia se desfact
ale cirei btaEe m-au imbriigat, ei nu gtiu ci noi nu-i vom culege cand vor fi inflori1i...
cici plasa ea insdgi este subgire gi mtd. Steaua dimrnegi palpiti;
$i daci incintatea s-a- stins, nu poi zimbi ca s-o uii? o licirire de lumind se amesteci in nmuti
care dau umbtd ferestrei tale,
SI nu-i pese de inima ei, o, inima mea! precum in zilele de altddatd,.
Fn mdlumite dacd, mrzica. este sincer5,
degi cuvintele sudt mincinoase. Dar fapd ci acele zile au trecut
eu uit vreme de ul ceas.
Bucuti-te de gagiile sale cind unduie ca un nufdr
pe o suprafa;i ce oglindegte gi ingeali, Eu uit daci m-ai umilit vreodatl
9i oricare at fi lucrul care se afli in adAncul apei! ferindu-i faga c?rnd mi-arn deschis sufletul.
Nu imi amintesc decit cuvintele
de pe buzele tale tremuritoare,
gi cI am vizut in privirile tale
cum luneci umbtele patimii.
Uit ci tu ai uitat! Iati-mi!
772
VIII
O, si hu inzesftat cu o taind -
asemenea ploii netevirsati intt-un nor de vari -
o taind invaluiti de tdcere
in tovirigia cireia ag putea hoiniri!
O, dc ag avea pe cineva ciruia
sd-i murmut cuvinte de iubite,
acolo unde lenepele unde se retrag
sub arborii somnoro;il
Aceasti oti pare ci a$teapti si soseasci cineva,
gi ru ma inrrcbi motivul lacrirnilor mele.
Eu nu pot sd iJ spun
este secretul cate imi este inci dezviluit.
11;t
IX
Mi-aduc aminte de o zi.
Ploaia cea grea n e dd tdgaz un moment,
apoi cade din nou,,deasi gi capricioasi
gi patci imbrAnciti de repezite sufluri.
Mi-am luat harfa. Am atins, fdrd grtbd, u$ot stfl.rnele
pini ce muzica ne$dutoare de sine
a luat caderifele nebune ale acestei futuni.
Ea gi-a pitdsit lucrul; s-a oprit la uga mea;
apoi a plecat cu pasul gtibit.
A revenit, 9i sptijinitn de zid agteapti; insfirgit,
abia pngind a rnuat in case $i s-a a$ezat.
Cu fruntea plecad ea coase fltisi votbeascd;
dar in curind lasi acul gi privegte pe feteastti,
prin linia cefoasd a atborilor.
Atita doar; o ori de asfingit ploios;
o umbri; un cint...
Ticere.
114
116
x XI

Cintecele mele sunt albine i;.'

Ce ficeairtu cu cdnteceld tale, pasdtta:tiea, "':,
care cauti urma ta imbilsimati; r'
atunci cind te ghernuiai in caldril,tdu cuib? r'! i', ..;
in jurul gragiilot tale timide ,
Nu giseai tu,acolo o buoude deslvntgitd?, ." , r !i
rotesc zumzeht lor ciutind cu nesal
$i ce dor te flcea si-gi emani sufletul
o tainici miere. .,,
in nemirgioiiea cerul.ui? '
ilr
Cind floarea diminegii se inclini coplegitd de roui, - "Bucutia rdmdnea fitd glas in cilduta cuibului;
cind totopeala amiezii coboari pe pidurea rnutd, in nemit$inirea ietului, am,dedcoperii'c?t 5tiam si cidt "
cintecele mele se intorc cu aripi mai molegite;,. , ..
aripi pudrate cu aurl
116.
XII
Pentru cd adrul se ftdgezegte de patfumul florii de Bakal,
gi razele lunii se tispdndesc pe ramuri
ca gi cum at cidea dintr-o cupi ristumati
de citre nigte zci pradd betiei,
tu caui zldatnic vreun pretext pentru a chema inapoi
pe cel cate pieaci avind ochi-i inecai in lacrimi.
Acea noapte igi risipea de asemenea florile sale;
umbrele rimineau nemigcate pe iarbd,
tazele lunii plreau ci a;teapti
un cuvi.nt de blindete de pe buzele tale.
Dat tu nu ai vorbit, gi odatd cu zorile el a plecat.
Acum in zadar cauy un pretext ca siJ chemi inapoi...
Luna lui Apdlie ipi plimbn inci razele din coroli in coroli,
dar pentrt ci in aceasti noapte tu pe nedtept ai tdcug
clipa plinn de comod pe care ea Ei le diruia
a fost pierduti pentru totdeauna.
$i acum cauti in van un pretext pentru aJ chema inapoi
pe cel cate te-a pdrdsit, cu ochii inecagi in lacrimi!
llt
XIII
indrngostigii se apiopie de tine, Regha mea;
ei igi depun cu mindrie cornorile la picioatele tale'
iar ftibutul meu nu este alcdtuit decit din himete.
MAhnirea s-a strecurat in inima universului meu;
partea cea mai buni din mine s-a intunecat.
Atunci cind cei ce surit fedcig rid de nefericirea mea
eu te rog si plAngi prentru ea 9i s-o faci astfel ptelioasi'
iti ,duc un instrument fari glas;
l-am instrunit intens penffu a atinge o note suPremd'
gi strunele s-au ruPt.
Pe cind maegtri dispreguiesc aceste cotzi frinte,
te implor sd iei in mina ta lira
gi si umpli ticetea cu cintecul tiu.
 1f9
118
xIv xv

Asti noapte am coYnpus un cantec, I ' ,

M-ai slivit prin iubitea ta,

dar tu nu erai acolo.
eu care suflt un om in .mijlocul atAtot alEii,
cufundat in curentul de rAnd, purtat de colo-colo Am aflat cuvintele l
de favorurile schimbitoare ale r,'ulgului. pe care le ciutasem zadamic de-alungul zilei.
Da, din sinul lin.iptii nopgii
Mi-ai facut loc acolo undc poegii
ele s-au dtmat in muzici,
ipi depun ofrandele br, in timp ce stelele se aprindeau una cate urra.
acolo unde indrlgosa;ii cu nume ilustre : i
Dar tu nu erai acolo.
sc saluti de a-elungul vremilor.

Priviri indifetcntc sc incmcigeazd cu mine prin piege; Am voit in dimineaga aceasta,

acei oamcni nu gtiu cd trupul mcu a devenit prertios sn-Ei hgin cintecul meu; .:

sub m6ngAierile tale; dat dacd nu i-am uitat melodia,

nu ptiu cd cu port in mine sirurul tdu tdzvrdttte, cuvintele imi.sc4p d, ,. ,,
a$a cum soatele poarti in el acel sigiliu dumnezeiesc acum cind egti aici, linga minet
carc l-a aprins cu o vipaic de ncsuns!
r20
xvI
Am dorit si inscriu cuvintele iubidi ,
in propria lor culoare;
dat cum se ascund ele in adincul frinEei mele
gi cit de palide sunt lacrimile noasue!
Le-ai recunoapte tu, iubita mea,
aceste cuvinte flti culoare?
Am dorit sd spun cuvintele iubirii
in ptopria lor muzici,
dat aceasti. mrztcl nu risuntr decdt in iriima mea
9i ochii mei sunt grei de.ticete.
l
k-ai recunoagte tu, iubita rhea, '
aceste cuvinte f xd nu.zrcd?
721
XVII
Pune-1i deopate lira, iubitea meai '
lasd btaleiot tale libertatealsa rnfr imbrigigeze.
La adngerea degetelor tale
inima mea si atinga crestele ultime ate simirii.
Nu-i apleca ftuntea, nu-i intoatce capul de la 1ni4e;
ci ddruiegte-mi sirutul teu ca pe o aroml
multd vreme ascunsd in coroli.
Nu innbugi ace std cllpd cu zadarnice cuvinte,
ci un mare val tdcut st ne poarte
cdte incintdd ftu\, matgSni.
122,
7?3
X\TII xIx .'1.
','

Aceasti nostalgie a jocurilor Dragostei, . ,

Eu, pasitea captivi, , )';,, , .:'
iubirea mea, ril.r, este a fF.ea, ci a ta. in faga intunericului cerului, te inreb, ',:,.'rj
frumoasd pastue liberi! , .r
Buzele tale sufed, flautele tale cintd,
Spune-mi, este acesta uliima zi a'lunii?; ,,, i .;
pentfu cd iubife?
Tpa lq inspirn.
Doru] tiu este Ia fel de netibditor
ca pi dorul.meu!' ' ' :

a) Suie deasuota acestei corispitagii a

'
norilbr;
c utd t1u^a care-mi lipsegte....
C ntjil: i: ' ,1 i,;;' ,r ..lj
Cinti pentru mine lur+ipa cea vegnicl!
1%r 12Ei
XX xxr

Mi se pare cd te-am zirit in vis Eu sunt pentru tine ca noaptea.

inainte de a te cufloagte;
acestea sunt dinainte ptiutul lui Aprilie
intdmpininddcplinitigileprimivetii,
Viziunca pe care am avut-o despre dne
Nu pot si-gi diruiesc
:
decdt pacea gi linigtea ascunse.frl.umbri.
CAnd in zori vei deschide ochii,
am si te las in qeama zumzegului albinelot .

nu a venit ea atunci cind lucturiie toite gi a cintecului pisirilot.

se pitnrndeau de parfumul floatei de Sals, Ofranda mea nu va fi decit o lacrimi
vfusati pe tnetegea ta]'
surAsurile tale vor rds{ri din ea mai proaspete; .

ea va gti si puni vil pe cruda.iubilare a zilei.

Da, zeflcmitoare'pi fu$a?n = vizi\rn ea ' '

pe care am avut-o desptc chipul tdu in ore evadate!

rzo 721
xxII XXIII

Noi am venit aici amindoi, iubita mea,
gi iati ci la tispdntie
eu mi opresc ca si-1i,sprrn timas bun.
Drumul se deschide larg gi drept inaintea ta;
cit despre sco;iul meu, el nu poate'fr atins
decit pe necunoscute drumun prezipe.
Voi urma vinrul gi norii;
voi urma stelble pAni p virfu1 colinei
unde se vede cum iau ha$tete lotile;
voi urma pe indtigosdgii care irnpletesc
cu aceleagi numetoase cuvinte
una gi aceeapi ghirlandi.
In[e atatea z e ru al ales-o pe aceasta
ca sd-mi vizitezi grddina,
atunci cdnd ploaia a ttecut peste trandafrii mei
gi pe iarbi stau impriptiate frunzele smulse.
Nu gtiu ce te-a adus
cu toate despuiirea gardului viu
cate se intinde de-a-lungul aleelor mele...
fusipiti, darnica bogitie a primiverii!
Stinse, cintecele gi. miresmele de ieri!
rimii
$i torugi, pu1in.
si descopit pentru tine floti uitate,
Lasd-rr,d
degi poala rochiei tale nu poatefrumpluti cu ele.
Timpul se gribegte, cdci nodi se adunl,
gi iatd din nou furruna.
12A 729
xxN xxv

Cuvinte vagi md obsedeazi,

Odinioari, in fiecate dimineagi,
dat voi lisa tdcerea gi noaptea
cAnd toua strilucea in iaxbi,
sd se exptime pe incetul in muzicd.
tu veneai sd, te legeni in hamacul meu.
Dar, lunecind de la surisud 1a lacrirni,
Astizi viaga mea este ca o mindstire
eu nu te fecuno$team.
unde se face penitengi gi unde
ptirntrvan goviie si adie gi si murmure.
La vremea splendidelot amiezi de Apdjie,
tu imi spuneai, se pate, sd te umez,
Nu este ceasul pentm tine, iubitea mea,
Dar eu ciutam chipul t:iu, I '
sd treci pragul ugii mele.
gi iatd ci intre noi treceau ptocesiuni inflodte, ,

Numai de teami sd i se audd cLinchetul brngirilot,

gi bnrbai gi fcmei igi atuncau cintecelc
ecouri se pornesc in grddtnd...
in adietile din rniaz.i-zi.
^I nnd,aftti,pentru a imbdlsima,
Pe drum te-am inctucigat fdti sd te tecunogc.
trebuie si agtepte inci ribditori;
$i apoi. in arrumitc zile nu da corolelor inchise nelinigtea
plne dc abia simlitul patfum de uandafiri,
de a se deschide inainte de vremel
pline de vintul catc sc incdpdtina printre plamierii gemAnd,
te-am privit mult timp.
$i nu gtiam daci tu mi-ai fost vreodati necunoscut.
130 131.
XXVI xxvII

Soarta noastri cilitotegte pe. o mare nesftibitutd

Sunt bucuros ci ptivitea ta miloasi
nu intirzie asupra rnea. ale citei valun se urmaresc
intr-un joc de-a-v'ai-ascunselea neincetat.
incintarea nop,tu gi cuvintelc mele de rimas bun
care risunau cu accente de desnidcjde Este nelinigtita mate a schimbitii t , .

ea igi pietde 9i iatipi i9i pierde tutmele,

au fost singurele carc-au adus lacrimi
gi bate din mAini citre cerul ncmigcat.
la marginile plcoapelor mele.
Dar zttt estc gata si apari,
inima mca se la int:iri In mijlocul acestei miri cu suflet dus,
jnrre zori gi noapte, Iubire.
;;i nu va mai fi ragaz pcnrru hcrimi.
ru egci insula care inr-erzcgrc
Cine poate pretinde unde soatcle siruti umbrl laporoasa,
ci uitarca nu cste cu puunla-r- unde pisilile suflt indrigostilii cintire,ti ai tdcerii.

Nloartca ncmiloasi roade miezutile viclii

pcnfi'u a pune capit nebunelor sale incetciti;
m2rca furtufloasi. caLnati se-ntoarce in leag'inul ei;
focurile pidurii sc potolcsc sub invcligul propriilot cenugi.
'I'u $i cu minc ne pirisim unul pe altul,
si tltstlrrla carc ttc dt spartc
va disparc in curind sub ietburilc silbatice
;i florilc dcsficutc.
 133
732
xxx
XXVIII

Murmutui'vrdjit aI primnverii intredeschide o poarti tainici, [.t sunt barca;

nr cgti marea gi egti pi cotnbierul.
gi descoperi pe Pringesa frumusegii
care gi-a ficut in mine silagul. Tu mi potf in adiniuti,
Totdeauna ea a fost acolo, dar de ce m-ag nelinigti?
ghemuiti in fundul unui legin de amdgiri,
gi ritmul inimii mele o adormij,r. Este mai bine si ating pottul
Azi vdlurile sale s-ari ddicat;: sau sd mi pierd cu tine?
miresmele ritdcitoate ale gtddinilot fermecate
au atins-o ugor si au trezit-o.
Ea contempli cu uimire,
rdsftdntd intt-o oglindi, semrtul de nunti
zugrivit pe fruntea sa in vremuri uitate.

ud ecourile uncj baladc, dcsprc care nu gdu

'\
daci poveste$te fals sau adevirat, dat gtiu cd este ciudati;
gdndurile mele au fugit citrc gara lucturilor
care nu se intimpli, dar care sunt;
In insula aromati cate sili;luiegte dincolo de oceane;
femcilc igi risucesc in soare pletele ude,
sau se intind sub ramudle nelinigtite ale pidurilor de santal...
$i mi cuprinde dotul de acclea
p. .or" .ru le-am vizul' niciodati
gi pe carc niciodati nu le voi cufloatte.
134
xxx
Cunoscut-am multe fecioare in liri indepirtate.
Unele imi ceteau numele,
altele igi plecau ochii gi rimineau mute.
Am vizut sutisuri ascugite ca sibiile
gi surisuri evocAnd un abis de lacrimi.
$i eu mergeam mereu atlas
de distanga cate teinnoiegte ptomisiunile nesigute
asemenea diferitelor fugare priveligti.
Am ajuns in regarul fermecat al Somnului
in zilele primivetii, odati cu frunzele cate nigteau.
Printr-un miricinig de sen-itori adormii
am inuat pe poarta palatului.
De-alungul lungilor coridoate goale
am trecut in fa;a odiii Regelui gi odnii Reginei,
gi apoi am a;uns la odaia undc.
licitirile blinde ale apusului,
culcatd sub
dormea fiica Regelui.
Patul siu moale eta alb asemenea petalelor de lotus.
Buclclc salc raspindite pe margrnc pernei
piteau o cascadd nemigcati;
btaqul stAng era aruncat pe dezotdinea vilurilor sale
pi bra;ul drept se odihnea pe pieptul
fltrfcat de o respiragie egald.
In acest sttaniu tirim al Somnului,
ca pirca in adcvit icoana insigi a Visului!
Ingenunchiat inaintea ei, mi-am inclinat faJa
deasupra sinului prina ce respimgia sa
a facrrt si trcsari sangele mcu:
am pn\'1t mult timp pleoapele sale inchise
pcntru ca simtul meu si pitrundi pini in visuri.le sale...
<-
'--Jfu>ryE==zz '.5-
135
Pe o fnnzd de mesteacdn mi-am scds numele
gi am adiugat aceste cuvinte:
uFrumoasd in dat inima mea."
adotmiti,i,ti las
In sfirpit, innod?,nd o frunzd de mesteacin
pe giragul meu de perle
gi aruncinduJ pe buclele sale, am fugit.
...Dar vraja se risipegte; tegatr.rl prins de somn
iese pe incetul din lincezeala sh.
In adiLncul linistei vibreazi glasuri omene5ti;
Regele gi Regina s-au ttezit, gi tinerii Prin,ti se minuneazi
vdzind terasa noud nipaditi de inaltele ierburi.
In camera unde limprie s-au srins,
unde timiia din cngui nu mai este decit o urmi de cenugd,
frica Regelui in patul siu contempli rind pe rAnd
^Fez^ti
o fntnzd de mesteacin gi un girag de perle.
Din pudoate, igi acopere gAtul gol cu haina;
fiemitAnd ea pAndegte, cauti,
gi nu descoperd nici un vizitaror misterios.
Ea citegte 9i iar citegte mesaiul scris pe frunza de
mesteacin.
igi ia fruntea in miini, se intreabi, 9i iar se inteabi.
$i mult timp rdmine nesigurl.
Aproape de ea secretele naturii
sunt mumuJate de frunzigul gtidinii,
dar ea simte cum asemenea secfete insotesc
bitiile grdbite ale inirnii sale;
adietile vintului vin din cind in cind
punindu-i o intrebare nelinigtiti,
gi aceeagi inuebate ii bdntuie sufletul nelinigtit.
Fiica Regelui se intreab".
Cine va fi pus pe pirul ei un mesaj de dragoste
pi un girag de perle?
136
,\ga trcc zilele.
Pdmivara a dispdrut, fdcind loc timpului ploios;
apoi vine toamna in calda lumini
cate punc aut pe gtinele coapte;
iarna, cu ceturile sale matinale,
cu floptlle ei dugminoase, :urrreazi toamnei.
$i iati, din nou primivara renagte din anotimptile moarte.
Fiica Regelui sti la fereastri;
prin suvitclc salc desficu te
strilucegte meleu un pfuag de pede...
MAD.A,NA
La ptimele diminegi ale lumii, Madina, zeu al lubirii, tu hoinireai
aici printe mutitori. Drapelul tiu fremdtitor aduna pe tineri care
alergau si se intilneascd pentru a te saluta. $i in timp ce aerul se
imbdlsima de mfueasma culesului de vii, gAndutile 1or, ca nigte
calzi tandafri, se acoperea dintr-odati cu purput6!
Poegii, pe tteptele templului tnu, iti inchinau cintecele lor;
gazelele perechi ii mingdiau degetele divine; tigrul pi rigresa se
culcau cuminti la picioatele tale. in fiecare seari fecioatele
aqrindgau torta sanctuarului tdu Si depuneau in fata ta mugurii
tiiogi de Chanpd ca si faci suliEi din ei.
Unele dinte fecioare, cele timide, te rugau sd le cruti, atunci
cind, ridicAndu-gi arcul, tu intindeai coatda; altele, cele cudoase,
luau pe ascuns o sigeat; din tolba ta gi ii incercau vitfrrl pe sinul
lot. Cind tu dotmeai obosit gi ldncezind, la umbra ptdurilor,
logodnicile ficeau hori in jurul tnu pi igi clitinau clopogeii de la
centuri, spioriandu-te cu o privire preficutd de dupi veluri.
Un1 dintre ele nu a venit pAntr la matgtrnea tiului? Ignorind ci ea
va fi victima ta 9i intinsd leneg pe iatba bogatd, ea iqi lisa ulciorul
si pluteasci pe undele apei. Tu te-ai aptopiat... Msul tiu
zgomotos a suqrdns-o fur visatea ei... Confuzi ea se ridici gi
incerci zadarnic sd te pedepseasci lmpingAndu-te in api.
tntoatce-te spre pimint, zeu al Dragosteil Florile silbatice ar
vtea si se amestece cu dezordinea pletelot tale; lampa de nuntl,
in adincul linigtii nocturne, a$teapti venitea ta; pimintr.rl uscat
viseazi sirutul pagilor tii. Inima omului, ca o .opd ddruiti, cere
si primeasci vinul din Paradisul tiul

Focul miniei tale, o, Shiva, divinule Ascet, a preschimbat in
cenugi ttupul lui Madina pentru ca si-i eliberezi sufletul - 9i
astfel el s-a rispindit printre elementel De atunci, zi gi noapte,
risuflatea sa tulburi pe cea a vAntului; ceala lacdmilol sale
coboati ca un vil pe chipul apusurilor; tinguirea sa pate sd
emane din insupi sinul lucrudlor, pi cAntecul sdu abia in
linigtea nopgilor de Aprihe, inalti in extaz pimdntul! ^tzit"
Adolescentul se uimegte de ardorile silbatice cate vlbreazi, dtntt-
odati in el in ritmul sdngeului siu; fecioata intreabd semnele
tainice pe care i le face nattra; epavele unei lumi de fericin pare
ci luneci pe norii Toamnei... O veste ne este incredinlati de
cdtte flo^re soatelui desfacutl cu fa\a la zerl amiezi.
Aureola lunii printre tamuti seamind. cu tochia luminoasi a unei
aparigii deja risipiti; purputa niscindd a zoilot amintegte un
zimbet abia schilat sub o masci ddicatd pe iumetate; acolo unde
odinioari indrzigostigii igi schimbau sdrururile, nasc astizi florile
cimpiei. MAnia ta, o, divinule Asceq nu a consumat trupul lui
Madina decit pentru a-i face nemutitoare fantoma in sufletul
univetsului!
139
URVASHI
'l'u nu epti nici mami nici fiici, nici logodnici, Urwashi! 'Iu egti
fcrneie pentru cd ai fwrat astfel sufletul Paradisului!
(lind seataobositi se intoatce cu turmele, tu nu ili pregate$ti
liimpile silagului tiu; tu nu intri cu o inimi plini de emoie, cu un
suras tremwitor, bucuroasi de taina nopgt, in culcugul de nuntI.
Oa ;i aurora tu egti fhri viluri, Urvashi, 9i fdri tugine.
Nimeni nu pi-ar inchipui risipa de splendoate care te-a creat!
Icgiti din valutile primei diminegi a celei dintii primlveri, tu
purtai cupa vie;ii in mina dteapti gi pc cea a otrivii in mina
stengi. Oceanul cel furtunos, potolit ca ufl $arpe supus unei vrdji,
igi tostogolea capetele firi numit la picioarele tale.
r\i fost tu vteodati copiliroasi sau timidd, Urwashi, tineteje fiti
dc moarte?
Dormeai tu, Fiici a insulelor de cotali, legdnati de nopgile
llbastre gi fluide, printre aceste stranij. teflexe de pietre scumpe
pc care le imbraci miile de cochiJii, in mijlocul mongttilor cu
forrne fitd de numdr, migunind aici pe pimint inainte ca ziua si
se nasci?
'l'u egti adorati de oamenii tuturor timpufilor, o, de-a-purutea
I\Iinune!
 147

Lumea este migcatd de o suferinrd fermecard la simpla privire a SUFLETUL PRIVELIgTILOR

ochilor tii. Ascegii igi pitdsesc fructele austeritigt tor, cinturile
poe,tilor se rotesc in mfueasma prezentei tale. picioarele tale,
purtate de o nepdsitoare bucurie, suni pe aipile vintului ca nipte (Jxeh din poemele care unrea4i i-au
fo$ intpirate lai Talore
clopolei de aur. de c,irhteleBanll\or, rectd r,itdcitlan i cerfetoaft a Indiei.

Tu dansezi in faEa zellor,lansind ritmuri noi pdn spa,tii, Urvashi!

Atunci pdmdntul simte cum ierbutile gi frunzele sale se infioari,

secdrigul toamnei se inalli in valud' cadentate; asttele, petle I
ftecute pdn lantul cate salti la gAtul tiu gi care se sfatmi, asttele
cad de pe bolta cereasci, 9i inimile oamenilot palpitd de o Daci agfi ttdit in Ujiain, oragul tegal,
reinnoiti ardoarc. la vremea cind Kalidisa era poetul tegelui,
ag fi cunoscut vteo fatd din Malva
Tu cea dintdi, Urvashi, ai rupt somnul er.,udlot gi ai ficut si gi gAndurile meie ar fr vlbtat
vibteze vizduhul de un freamdt de nelinigte. la muzicele numelui siu.

Universul te scaldd in lacrimile sale; picioarele tale sunt inrogite
de sdngele inimii sale; upoari, tu igi cauti echilibrul pe goviitoarea
cotoli a lotusului dragostei gi tu te joci la nesfirgit in aceastd
inteligenli firi margini in care Dumnezeu igi compune visurile
sale fremititoare!
Ea ll:-ar fr privit infruntindu-mi
din umbra piezigi a genelor sale;
at fi aflat ptetextul si-gi agage vilul de ramurile de iasomie
pentru a intirzia aproape de mine.
Asemenea lucrud s-au petrecut in zile apuse
a cirot utme au dispirut sub frunzele moarte,
gi studengii de astdzi se cearti
asupia unor date cate se joacd de-a-v'a;i ascunselea.

Aceste epoci ce nu mai sunt, nu le voi plAnge!

gi mai ales, vai! ci fetele din Malva
au plecat odati cu ele...
in ce sfere divine pi au dus oare
cogudle gtele de trandafrti?
742 ,
lttB
Mi inttistez in dimineala aceasta II
pentru ci m,arn niscut ptea tdtzit ca si pot intXlni
pe cele pe care le-ag fi putut cufloa$te;
gi totugi Aprilie poarti acelea$i flori Inima mea este un flaut
pe carc ele le impleteau in buclele lor. pe care a cAntat iubitul meu.
Daci in vreo zi el va cidea in rh6ini sttline,
Aceeapi brizi din miazdzi care le migca viludle si-i atunce departe!
leagdni ttandafitii de-acum,
gi nici o bucurie nu lipse$te acestei pdmdveri Flautul ii este drag iubitului meu.
pe care I{alidisa nu ar fi putut si o cinte. Daci vreodati un alt suflu
vtea sa scoati din el altfel de sunete, ' :r

Dar cu ;it.iu binc sI presare pimintul cu sfhrimirudle sale!

ci daci mi vede din Paradisul poe;ilor,
arc modve sa fie gelos!
144
ilI
Tu egti feluriti la nesfArgit
i n exuberanga universului,
Doamnd cu multiple matepi!
Calea ta este seminati cu lumini,
atingcrea ta face si se nascd flori,
trena rochiei tale mituri un dans de stele,
;;i muzicile tale cu note felutite igi afli ecoul
ptn lumile firi numdr!
Dar unici in denecunoscutul mister al sufletului,
o, Doamni a ticerii gi a singutiti,tii,
tati, tc-ai pteschimbat in cotoli de lotus
pc tulpina Iubitii...
145
w
Cind destinul se face cu noi avar
9i lumile iubirii apun;
c6nd mingdierile, cAnd zimbetele
ne sunt socotite sau refuzate;
cind prietenii de ieti ne-au uitat
gi datornicii se feresc de noi.
atunci este tirnpul pentnr tine, Poetule'
sd inchizi zivorul ugii tale,
gi si imbini cuvinte cu cuYinte, ritmuti cu dmruri'
i
Cind destinul schimbitor ne diruie iat favorurile sale'
cdnd fluviul pldcedlot, altidati secituit;"
ne inundi dintt-odati viaga;
cind prietenii bat la uga noastri,
iar dupmanii fac armistiliu;
cAnd ochi duiogi ne contemPli
gi zAmbete ne ttimit solia lor,
atunci este vtemea pentru tine, Poetule,
se-i dnruie$ti rimrurile vinnrlui,
sn-f unegti inima cu altd inimd
gi buzele tale cu alte buze.
 74',t
7+6
v VI

Tu mi te dlrui ca o floate O, Sakhi-, duterea mea este firi margini.

August vine doldora de nori grei
care nu sc invoalti decit la apropierea serii
gi casa mea rdmine singuraricd.
gi a cdrei prezenld se ftdde zd
prin miresmele pe cate le emani in umbri.
Astfel vine cu pagi abia a:uztsi pimdvata, Furtuna ameninld,
in pdmint ploaia saPi gan;ud;
cind mugurii suflt gata sn irumpi de pteir plin.
iubirea mea intirzie departe...
Sufletul meu este coplegit de nelinigte.
Tu te impui spiritului meu ca inaltele valuri
ale mareei suitoare, gi inima mea
se ineaci sub cintecele mutmuitoare ale mirii.
Aud gipntul pnunilot gi oticiitul broagtelot.
Iata, vmbu rnd cupdnde toati!
Presimgeam venitea ta
a$a cum noaptea ptesimte zorile.
Vidyapati' intreabi:
Prin nodi care se coloteazd purpufiu "Tinitd femeie, cum iii pereci zilele 9i nopgile

un nou cet mi s-a dezviluit. fari Domnul tiu?"

*
Prietena
-*
Numele poenrlui
 148 14P

VII VIII

Am si te 1rn ascunsi in oChii mei, iubitea mea; Mi simt amestgcat.ol ptafr Pe.gale
voi incrusta icoana ta igi poand pa$ii lubita mea,
ca pe un juvaer la pieptul meu. ,
cu apa iacutilor in c4iq+ se-scald,i.
: i;ir'r "'_""
Tu ai fost in mine drn copildrie. O/Sahki! iubirea mea trece diircolo
t1e a lungul rincrcgii. hotarele morfrr,. ;;,
de. . ., r. . :.
prirr tiatrr mca intrcagi. pentru a se intAlni,cu ea!,
pdn vrsurilc mclc!
Eu sunt una cu oglinda
'1
e rcgascsc ast lcl care ii dubleazi icoana,
qi cinJ md trczt sc gi cind dorm. una cu aef,ul care,of f,nangaie .
.:

cind igi mipci evantaiul.

Am visat sr tar am visat.
pi eu pflu ci dragostea ta' C ovindadas' spune:
este unica mea comoari. "Tu egti inelul de aur, tiniri femeie;
el este piatra de smarald."
Chandidadas" spune:
"liii duios cu cc;r pc care o iubegri
in viaqi pi in moarte."

' Numele poetului ' Numele poetului

150 ' 151
IX
Fericiti afost trezfuea mea, in dceasti diminea;d,
cdct r:li-am viz'tt Ptea-Iubinrl.
Nemirginirea toati e numai bucufie
gi tineteEea mea igi cunoagte deplinitatea.
indoielile pi nelinigtile mele se risipesc;'
astizi sila$ul meu este in adevdt sdla$ul meu,
tupul meu devine cu adevltat trupul meu.
Pdsnri, ing.inai-vi cintecele voasfte cele mai cuatet
Soate, strilucegte cu lumina ta cea mai bldndtl
Lasi sl-i zboate sigegile, o zeu al Dragosteil
Agtept ceasul cind voi ftemdta toattr
sub ming6ierile sale...
Vidyapati spune:
"Fericirea ta este mare, femeie,
binecuvintati fie dtagostea voastrtr ,"
x
Cdnd te-am intilrrit intt-o noapte flrd stele,
pietdut in labirinn-rl intunecat,
dodnga mea a fost si te cilduzesc cu lanteffra mea.
Dar tu nu doreai dorin;a mea.
Cind te-am vizut ttecind pe drumul ocirii,
dZruindu-gi cintecele pulbetii,
dotinla mea a fost sI te incotonez cu flori proaspete.
Dar ru nu doreai dorinla mea.
Cind servitorii tii se tingu.iau sau dmeningau,
cerind un salariu necuvenit,
dorir qa mea a fost sd md ofer ie pentru nimic.
Dar ru nu doreai doringa mea...
752
XI 158
xII

Prin tisuflarealta Cu mS. eNaL

in note vii de bucuiie sau durere. .

Sunt una cu cintecul tlu, ,r,

fie ci este al diminegii ori al nopgii,

fie ci lunecd prinfte nie)e 5sarslui,; 1r,:',
sau printre umbrele serii.

Daci ap ttebui s.i rnd pierd

in zborul cAntului tdu
nu ag sirngi nici o dutere;
atAt mi-este de dragl aceasti melodie!
, .1 :
154
xIII
Indupleci-te, o, mugure oou, induplect+el
Lasi ca inima ta si izbucneascl'nsfirgid
Spirinrl care face si se lnvoalte toh.rl
s-a lisat asupra ta.
Poi sd mai timii incil mugure?
rE5
xrv
Amant indriznel al naturii, o, Ptier,
fn sn gafdie inima pidurilot
in saidania de a se exprimal
Vino in sufluri de nelinigte
acolo unde florile se desfac prioue ftuozde noil
Rupe ca o revolti.luminoastr veghea oochrmi,
gi sub pimint anunti-le viitoarea eliberate
semin;elot intemnilatel
Ca firlgerut ca furtun4 metgi,
pitrunde dintt-odatl in otagul numetop.
Dezrcbegte cuvinnrl ineremenitl
Ciitruzegte lupfa ce nu are gtire de sine;
insuflelegte ardoarea care sltrbegte...
invingi moartea!
155 151

xv xvI

Lunuea lunectr intre dou2i situcuri Cind asemenea unei sibii lucitoare,
care se ptivesc unul pe altul seata agetzd, din nou torentul co[nei
peste ingusrul pdriu. in teaca sa de umbri,
un palc de pisiri uece cu ftemdtdto( fo$net de aripi.
Apa nu este ad6nci.
E o simpltr inaeopere a unor aventuti zilnice, , Aceasti fugi printre lucrurile nemrgdate
asemeni cu cea cate Lr avealoc in cuvintele unui cintec insufle,tepte dinq-odatd dorul de migcare;
. in timp ce melodia sa continui... ea sfigie pinza linigtei;
ea se videgte ca o inalti simgirel
Ele se uiti unul ia altr.rl cele doui sdtucuri,
peste apa flecati, imi inchipui muni 9i pnduri zbutind prin evuti;
gi luntrea luneci intre doud epoci,, . imi rmagincz cd din noapte renapte lumina
pi de la vremea semingelot la vtemea secerigdlui. la fiecare intilnirc cu o stea...

Simt in mine zborul unei pisii cdldtoere;

ea igi desclude un drum dincolo de via;i gi moate,
in vreme ce lumea noastri netnigtitd
cilitoregte fitd tdgaz prin necuptinsul fitd hottte.
158 159

XVII XVIII

Ochii mei nu vi decdt pimintul, in iubire ptul nu este dutelea sau bucuda,
dar inima mea iubeSte pi ghicepte; c.r iubirea!
si cunoa$te bucuria. .
Libera &agoste une$te;
Pliceri infloresc in jurul meu, ea se aptinde prin dragoste c fl^cdrd dts flncdtiL
luind mii de forme. Dat de unde-a venit cea dintii flacitd?
Dat unde este totugi fiml tainic al inimii tale
cate le va inminunchia in ghfulande? CAnd flacita tainicd ap^re,
ea face din tainila inimii gi lumea dtn #atd
Flautul maestrului cinti pdn toate lucrurile; o singurd vdpaie,
eu ascult, gi sunt in casa lui. gi toate zdgaz:unle cad in cenu$i.

El este matea, gi tiul ce poartd, spre mare, Poenrl spune:

gi tot ele este pi girmul. "Cine.ate parte de iubfue flri si-i pliteascd prcgn?
Cind tu refuzi si te diruiegti pe tine insui,
univetsul intreg se,facg avar cu tine."
160
xIx
Oaspetele meu ate obiceiuri ciddate.
Ei sosegte la ore cind nu-l agteptam;'
gi totugi cum ag ptfiea rcfitza siJ primesc?
Linga lampa aprinsd.
nidijduiesc uneori o noapte irtroagi si vinl;
ot el timAne absent,
pi doat cdnd lampa s-a stins, sosegte,
cerandu gi locul siu.
O, de-ap putea sdJ las la ugd!
Eu rid gi dansez cu tovardgii mei
cind el tece dintr-odati imbricat de doliu;
atunci irlri dau seama cd bucutia mea a fost zzdatnicd.
Am vizut adesea un zdmbbet pe buzele sale
cAnd inima mea sufetea,
gi arn descoperit ci chinul meu nu era reai.
$i recunosc cd nuJ ingeleg intotdeauna.
161
xx
Din copildria lumii , l{tmalan,
iepind din sinul sf69iat,
tu 9i-ai ddicat din creasti in creasti
infruntatea ta citre soare
Apoi a venit vremea si-i spui: "Nu mai sus!"
$i atdoarea ta indrigostitl de norii fugari
gia aflat capitul pi s-a oPrit
pentru a saluta nemdrginitea
$i atunci frumuselea, liberi in iocurile sale,
te-a impodobit cu flori 9i cu pdslri
Tu rimii in singuritatea ta ca ufl savant
pe genunchii citora sti deschisi
o carte foarte veche
cu nenumitate Pagini de Piaun.
Nu gtiu ce istorie a fost insctisl acolo.
Este istotia etetnei uniri a lui Shiva, divinul ascet'
cu Bhavini, divina iubite?
Este drama Puterii uniti cu Fragilitatea?
162
xxI
Un pescirug s-a a$ezat pe o batci goald,
in vteme ce la malul fluviului, un taur culcat,
cu ochii intredeschipi, : sff Abitand
s vureazi plicerea noroiului ptoaspit.
Ciinele satulur latrd;
o vace pa$te iarbi in cimpie,
urmati de un stol de Sakkt tn ciutate de insecte.
La umbta tamatinilot, in umbta ct6ngului linigtit,
se aduni zgomotele naturii:
ciripitul pdsdreielot,
chemarea ascugtl a uliului,
;irdirul gteierilor,
zbaterca unui pegte in apd.
Astfel, eu descopir graiudle fidi,
gi Peminnn-Mami Eesate
la p*na sa sffangete vie la.piept!
163
xxII
Seata imi face sernn,
gi urmiteam cu plicere cilitorii ultimului bac
intunericul.
Unii seintorceau citre licagul lot;
algii plecau in liri indepittate;
gi togi riscau aventuta.
Dar eu rdmin pe ;itm;
vara se depineazd, iar iama
n-are si-mi dea vteo tecolti.
Agtept o iubire, ale citei decepgii 9i lacrimi,
semdnate pe ptrmintul intunecat
si se invoalte ln flori gi in fructe
cind autota se va na$te din nou.

76tL
xxIII
Ochii mei primesc dulcea linipte a bolf,i ceregti,
gi iatd cd simt uecind in mine
ceea ce simte un arbore ale cdrut fnnze
intredeschise ca nigte cupe,
se ineaci de lumini.
Un g.And imi bdntuie mintea
asemeflea acestor aburi cate se intind pe cimpie;
el se imbrnn cu murmuruJ apei,
gi cu suspinele obosite ale btizelot,
imi inchipui ce am trdit deja
in infinitul lucrurilot acestei hlmi,.,
gi ci acestei nemdrginiri eu i.am diruit
iubitile 9i duierile mele! : ,
165
xxIV
De cdte od, vasnrle Pdmint,
am dorit sI md unesc cu tine
gi sd impdrtigesc bucuria
frecirei tulpini inillati spte soate! ,
Cted cd ;i-am apatginut in epoci indepXrate,
mult timp inainte de a mi nagte.
Oate din acest motiv, cind licdrftile toamnei
Iunecd pe cimpiile de orez,
imi amintesc de intima noastJi comuniune?
Din acest motiv aud inci
ecoul vocilot prietenegti cate-mi rispund
din ptagul unui ttecut tainic?
in ceasurile insetfuii,
cind tutmele se intorc citre staul
de-alungul cXrdrilor ierboase,
sub luna mai inalti decAt fumul cogutilor din sat,
meditez la acea rnare despXrite cale s-a petrecut
in prima diminea4l a fiin;ei mele!
165 162

XXV xxvl

Cu adolcscengii venii din toate pir,tile Nu cet nici o plati

metgeam la curtea Reginei, strigdnd:
"Regini, am si-gi golesc caseta;
eu voi primi din miinile tale cotoana victodei."
Singut el pist{a un chip senin ca lumina templului.
Ochii lui seminau cu stelele cate dispar in abisudle zorilot.
Stitea nemigcat la matglnea drumului.
Cind noi il intrebam daci speri si triumfe,-
el zimbea 6i rispundea:
"Scopul meu nu este r.ictoda
$i noi rideam de cuvrntele sale.
pentru melodiile pe care i le-am cantat.
Ag 6 mulgumita daci ele nu vor trii decit o noapte
gi vor disparea ca stelele in aurotd,
ascultdtoafea tumi pe care
o pistori[e ingrozitA le aptrti de soate.
Dat tu, o, Poetr:l meu,
care adesea mi-ai inginat cintecele,
amintegte-i ci auzindu.le,
mi-am pietdut pentru totdeauna suflehrll

Regina era atezata pe tronul ei.

Arunci sunere se indlgard din harfa mea,
cand asemcnca unei ploi de astre,
cind asemenea unei [urtuni de vard.

,\notimpurile se urmari gi uluma floate de Sbiuli

a fost aruncati pe timipigele toamnei. i

In timpul lunilot scurse am ficut mereu noi cintece

;i eu am fost cel care a primit coroana victoriei.
Apoi lumina zilei s-a stins,
multimea invidioasd s-a imprigdat.
Celui care rimdnea la picioatele Reginei i-am spus:
"Este ceasul pcntm apdns ldmpile,de ce nu te indepirtezi?"
"Slujba mea pe lingi Regini nu va sfirgi niciodatd,
rdspunse el, cici pentru a aduce jertfi Reginei
odce victode gi orice coroani, venit,am aici."

- :5-73
168
XXVII
in asti seari mi se pare, iubita mea,
ci prin lumile nenumirate in care am tdit,
noi am lisat, ru gi eu, amintitea unirii noasre.
Cind citesc legende vechi
inspirate de patimi astdzi stinse,
mr se pare ci odinioati - eu Sr ru -
am fost o singuri fiin;i,
gi amintirea se intoatce la noi cu memoda timpilor...
i^i imrgit ez cit dimineaga
care transFlgura piminnrl in veacuri apuse
a strecurat citet a tazein inima ta 9i a mea.
Cnci inimile noastre rtrmin pururea tinere
in biainegea evurilor
gi univetsul inreg se face martorul iubirii noasue!
159
x:fffil
La sfitpiul zilei am intebat-o:
"in ce latl strrnie venit-am?"
Ea coboti ochii, 9i cum se lndepirta,
am auzit clinchetri brltltii sale atingind ulciorul
Atborii de bambus se inclioau molatic la malul rauhi
9i lucrutile plteau ci apa4in ttecutului.
Nu departe am auzit incl
clincheul unui btd;fi lovindu-se de un uloior...
inceteazi str mai vislegti. Priponegte barca norstrltt...
Luceafdnrl de seati s-a asoms ilapoia tertplului
gi paloatea treptelot de mamruri
bintuie intuoecatele ape.
Cillitoi intiuzio4i suspinn;
luminile feresttelor in deptrtate se suecoattr pdn frunzig,
$i mereu o briilarii sunl lovindu-se de un ulciot,
gi aud pagi pe strtrduta ptestrrati cu frunze.
Noaptea coboati;
tumurile palatelor par nigte fantome;
cetatea obositil fteatrl' td,
Nu mai visli; ptiponegte barca.
Lasi-mi si mI odihnesc
pe pragul acestui pimAnt ldncezind sub asffe,
ctrci scolo in umbrtr
suni o bti;ari lovindu-se de toara unui ulcior.
1?O 1?1

xxrx xxx

Vnzindu-i picioarele goale gi 6ne Aceasti priveligte eu am contemplat-o

mi gindesc cI florile sunt utmele pagilot verii, mai mult decit o luni de Martie,
la vtemea cind se desfac florile dintii'
Pagii tii
scriu ugor pe oisip
istoda a ceea ce ei au vietuit- Cunosc lenega linie a tpei,
o istorie pe care, in Eecere, briza o gtetge. pata cenugie tencuitii dincolo de cite nisip,
gi cltatea ce duce prin cimpuri pdni in sat. I

Vino! Aluoeci in inima mea

aceste duioase picioare! Am incetcat si intmnilez in versuri
Lasil o urml de negters pe drumul melancolica melodie a vdnnrlui
ciitrc tiirimul visnrilor mele. gi bltaia lopegilot unei bltci care tocmai lunecl pe tiu.

M-am minunat de simpliciatea acestei mari lumi

cate se intinde inaiotea mea -
de uguringa plintr de duiogie 9i familiad
pdn care inima mea descoperi pe Etema SttiinIl

a-
I'12 125

BANDI MATARAM. Din umbta ce fi i adfutc a noplii matea ta grijd mereu

(Chenan cdtn Patrie) nelinigtiti s-a aplecat asupra popoatelor persecutate!

Pistot de popoare, conductrtot al destinelot Indiei, in numele tdu
sfint se trezesc Pandiab, Guzarat, Sindh, Bangat Ceylan, statele
Mahtathe gi ptovinciile Dravidiene, Vinahya gi Hyamalay4
Jamuna, Gangele gi val"rile inalte ale Oceanului!
Pdminturile gi apele, rmplordadu-i binecuvintarea, cant?i imnul
tdu de triumf.
Victorie, o, Diruitorule al tuturor bunurilot!
Victorie, o, Conducitor al destinelot Indiei!
Chematea ta se ptopagi din aproape in aproape. Brahmanii,
Budigtii, pi Sikhii; Jainii, Pargii, &egtinii gi Musulmanii, toi se
unesc pefltlu a primi univetsalul mesaj! '
Ei vin din Orient ca gi din Occident ca sd irnpleteascd o ghirlandd
de iubire tronului tiu.
Asemenea unei mame iubitoate, cu ochii tii ce nu clipesc
vegheai; tu ne ptoteguiai spaimele gi cogmaturile.
Victorie, o, Lecuitorule al ruturot suferin;elot!
Victorie, o, $ef al destinelot Indiei!
Dar intunericul se risipegte cu prima licddre a ztlet pe colinele din
soare tisare. PIsiri cinti, brize aduc efluvii de via;i noui!
Prttir care doatme igi deschide ochii la risftingerea de purputi a
iubitii tale; ea se inclini, gi fruntea sa atinge praful la picioarele
tale.
Victorie, o, Rege al regilor!
Victorie, o Cllduzitot al destinelor Indieil

Victorie o, Pacificator al popoarelor!

Victorie, o Caliuzitot al destinelot Indiei!

Drumutile Istoriei sunt sinuoase pe unde pelerinii tdi utmezz

utma catului tiu, o, divini Cd'li'uzd..l

Din epoci in epoci, naiunile se inal1i gi se pribugesc, gi temeiul

tiu sacru vibteazi de ecoudle tragice ale tr:lbutirilor noastre.

Victorie, o, Eliberatorule al lumii!

Victorie, o, Conducdtot al destineiot Indieil
774
iuroencBnn
Flodle ceregti alc ghirlandei pe care mi ai dat-o,
Indra, zeu al zeiTot, s-au ofilit in pdtul meu.
Timpul rispiatei supreme a trecut.
$i iatn cn trebuie si vi pirisesc,
pe voi toi, zei gi zei1e, pentru a tegdsi o lume
sfitimati de nagteri gi mo4i.
Speram si vdd o lacrimi furise
in pleoapele voastte in clipa despirgitii...
Dat durerea este alungati din sirbdtorile voastre.
$i cind noi cate veneam de pe plmAnt ca sd luim pare la ele,
ne intolceam in ptaful cel tulbute,
voi abia ci sim;eati ce poate simgi un banjan secular
cind iqi pierde frrnza sa cea mai ofilitd.
Dacd, vteodatd fecioreasca lumini ce vi scaldd
s-ar intuneca prin vreo umbtd,
atunci zilele voastfe ar cunoa$te inuetuperile inseririlo4
pagii dansani ai lui Menaka,
uitindu-gi perfecgiunea ritrnului lot,
s-ar rdtici in gregeli care rugineaztr;
puele note ale harfei
care lunecd pe sinii lui Urvashi
s-at preschimba in accente pitimage...
Ci nul Trnigi fedcii in eterna pace surizdtoate
a tegan-rlui vostru, o, zei,
gi ldsai-ne noui pdmAnnrl care nu este un paradis.
Pe inima sa, sanctuar al lacrimilor sfinte,
ea sftange sirmanele trupuri obosite gi mutdirite.
Ea ipi deschide larg btatele
pentru cei slabi, nepriu;i, nedemni.
lU5
Adio, deci, Apsatas! Sufletele voastte nu cunosc
nici dorul intilnfuilor,
nici tristelea despirfirilor...
Eu gtiu ci iubita mea mi a$teapti pe plmant
;i-mi ptegitegte o comoati de duiopii.
Eu gdu ci amintirea cerului md va bintui doat nedeslugit
cAnd, uezindu-mi la ceasutile luoate,
sub brizele patfumate ale iasomrei,
arn s-o privesc dormind aldturi
cu unul din btagele ei pe pieptul meu.
Astizi imi infrAnez lacimile...
Paradrsul pe care-l pirisesc se $terge ca o umbtd...
Tu singur tu r7'rndi adevdrag
PimAntule rdbditor.
Zdtesc deja gdtmudle nisipoase mirginind o api albasttd,
zdpezi in virful unei coline viorii,
autota liniptiti cate igi lasi vdlurile
deasupra pomilot din sat.
Lacrimrle pe care le-ai virsat
in clipa ultimei sfigieri s-au uscat de mult,
PimAnule-Mami,
dat tu nu md vei primi mai pugin duios
decAt pe cel pe care-,ti plicea si-l agtepgi.
Tu vei veghea asupra mea,
i,ti vei ridica ochii melancolici
cdtte zei afla,ti in depittiri,
gi inima ta va palpita de teami sd nu mi pietzi din nou,
eu care-gi apargin... 9i cate totugi nu-gi apargin!
116 177
PETALE PE CENU$A II
I
Iubire, tu mi-ai coiorat gindurile gi visurile '

M-am tezit in aceastd dimineaF, Doamni a cilitotiei mele, cu ultimele tisftingeri ale gloriei tale,
in zgomotul bircii tale pirlsind inrmul; tu ai transfigurat via;a rnea
noi am rispuns la semnalul cu frumusetea viitoare a motgii ?nele.
pe care niJ trimeteau valurile gi te-am inttebat:
"Recolta nidijdii noastre se va pArgui Aga cum apusul de soare ne face
in insula ce se afla mai departe decAt albastrele otizonturi?" sd inttezirim pugin din paradis, ."
tu ai schimbat dutetea mea
Linigtea sutisulut tdu a cdzut pe intrebatea mea inu-un extaz suprem..
ca ticetea soatelui pe mare.

ZtTele ttecatd pitn furtuni 9i spafii cakne, Prin vtaja ta, Iubire,
Vinturile buimace se potolesc pefltru o vreme iaga gi moattea au devenit.penffu mirie,
gi talazurile gem. Te-am inffebat: una gi aceeapi nemnrginitd uiniirbl
"Turnul somnului se afli undeva
dupi rugul cenugilor murind ale zilei apuSe?"
Tu nu mi-ai rispuns; numai ochii au strilucit
asemeilea ciucutilot norilot din asfintitul soatelui.
in ,.uru silueta ta se abutegte gi se intunecd,
".e"st,
guvigele tale imi ating ugor obtazul
gi-mi parfumeazd tristelea.
Incetc si ptind o cuti a vegnintr:lui tiu gi intreb:
"Existi dincolo de nemirginire,
o, Doamni a cilitoriei mele,
o grddini a mottilot unde cintecele mele
se vor desface ca ni$te corole in linigtea ta?"

Tu surizi gi surisul tlu tadiazd

asemeni nimbului de aur al stelelor in miez de noapte.
1?8
119
III Iv

Ora se intuneci Tu doteai iubirea mea

gi flactua ce moare a limpii goviie.
gi totugi nu mtr iubeai.
Nu mi-am dat seama de clipa De acum viala mea s-a leg[tde a ta ea un lan!,
cind seara a intrat ln noapte, ale ctrrei inele te streng $i mai tare
ca fata din sat czrre,
cind nl lupi ca si evadezi.
dupi ce gi-a umplut ultimul ulcior la rAu,
inchide uga bordeiului siu. Desnddejdea mea este un tovatag ucigdtor '-
cate se exalttr la cel mai ndrnsemnat dintre favoturile tale
igi vorbeam, Iubita Mea,
gi cate cauti si te poard ln umbrX 9i in lacrimi.
congtient doat de propriu-mi glas.
Spune-mi, cuvintele mele aveau vreun ingeles?
Tu mi-ai sftrtimat libertatea,
Au adus ele vreun mesaj venit de mai depatte dat cu s{Itimiturile sale
decAt gimrutile acestei lumi?
a fost ziditi propria ta temnigl. . .

Acum, cind am tlcut eu simt mai bine

pacea noptii plini de g6ndud.
Dat eu contemplu cu spaimi
prtrpastia muti ce mtr desparte de aceste ginduril
180
v VI
Pentru o clip5, cilitorule,
fii nesibuit gi intoarce-te din drum,
Degi ueaz, fii asemenea zilei
captivd intr-o plasi de ceagd.
Nu ocoli gridina inimilor riticite,
acolo, la capirul drumului gregit;
acolo unde iarba estq ptesirati
cu flod rogii care te iqdeamni la pdrisite,
unde ape melancolice apun in maret agStatA.
Mult timp, Fzrtd rdgaz, ai vegheat
asrpra ptdzii anrlot de pdosos; r,,
si se risipeascl in sfirpitl
ii va rlmdne trimfi-rl desnldijduit
deafipierduttotr:I.
181
Etam impreunX cind Pirnivarz
a bdrut la uga floastri strigAnd:
Ldsagi-md si intrut
Ea ne ddruia secretele mumurate de bucuria sa,
fiorul noilot incobid!
Etam ocupat cu g6od.rtil. .nele,'.
tu erai agezatS.Ia toata de tots... t
Ea s-a indepirtat, 9i deodati noi am.vezut.o
dispitAnd cu ultirnii trztndafid. '
Acum, cdnd nu mai egti aicr, Iubito,
Primdvara bate din nou gi iarigi Spune: ,
Ldsai-md sn intru!
Ea imi diruiegte freamitul frunzelot uscate,
ecoul unui ugurt de porumbel.
Sunt agezat la fereasfti gi o fantomi,
lingd mine, toarce gAnduti triste...
$i pentru Primavatd,, cate nu mai ate sd-mi dituiasci
decit tainice durefi, toate ugile sunt deschisel
rEP
VII
Si nu rdmii inaintea casei rnele cu ochii lacomi
care imi cer taina mea.
Nu este decit o piati mdnntd
pdtati de sdnge de cltre patimi.
Ce daruri imi aduc miinile tale
care vor si le arunce in faga mea in pulbete?
Dacd primesc mi-e teamd
ci voi timAne plin de o.datorie
pe care nu voi putea sd o rXscumplt,.,
Si nu tim6i in fala feresuei mele
cu tineregea gi flodle tale,
ele aduc ocari nefedcirii mele!
1E3
VIII
Eu gtiu ci ea a fost steaua diminegii mele
gi cd ea a tevenit pentru mine
in cerul serii, cdci ii recunosc zirnbetul.
O pierdusem in timpul gtelelot ot ale zilei;
dar ea s-a imbatcat pentru o cilitorie solitad
care trebuia si ne teuaeasci in'pragul nopgii.
Glasul ei, odinioari imi tulbura singele
cu chemiri aventuroase;
printe umbte'ea riuimui acirm lucruri
pe cate nu le inleleg.
Dar eu gtiu ci ea este mefeu aceedpi cate,
sub vilurile schimbitoate,
imi cete incd un cuvint de iubire!
184
Ix
Eram gata si o pdrisesc. Ea nu votbea, - inapoia gitaiului ruginit.ai fetesffei
dar cuno5team dupa lincezeala ei
cd ar fi vrut si mai rdmin.
De mai multe o1i arn clezut cd ghicgsc
ruga miinilor ei;degi ea.nu-gi didea seama ;
bragele ei goviitoate ar fi putut deveqi,
o ghirlandi de tinere;e in iurul gitului meu...
Atitea gesturi temitoafe
imi tevin in amintite gi;mi descoperi lucruri
tinute secrcte pini atunci.
185
x
o fati negdcioasi.gi wAtd stl agez ti,
asemenea unei bdrci eguati pe nisip.
,l
Dupi lucrul zilei md intotc acasl
gi privirile imi sunt atrase de ea.
Ea mX face si mi gindesc la acele lacuri
ale cdror ape noctume i ...
ar fi tivite de clarul de luni.
Ea nu are decAt fereastta sa drept singunl libertate;
pe acolo lumina diminegii li salutd nostalgiilei ' , ,.
pe acolo ochii sai intunecai,
ca nigte agtd pierduEi se lntotc la cerul lot.
 1EZ
186
XI xII

Nimeni nu acosterzd la acest mal. Attndatd, in ceasurile lincezitoare de Matie,

Fetele nu vin sdia zpl; coasta este plini de miticini; te a;gteptarnin zadat.
p strri Saliks, in stolui zgomotoase Tu vii acum in anotimpul Ploilot
vin si-gi scobeasci cuibul gi faci si vibreze in inima mea
in fnleza dugmdnoasi pentru bircile pescadlot. simfonia furtunilor gi a vinturilot nebune!

Tu ai ales si te a$ezi pe un minunchi de alge uscate in acele zile trecute de Marde

gi ceasul inaintea zd. La cine te rgdndegti? mi se cd te vid lunecind pe florile cimpiei
pirea
Ea mi privepte gi tispunde: cate se jucau in faldurile tochiei taie plutitoare;
"La nimeni." credeam ci aud clinchetul btdgirilot tale;
ci-gi tespit dulcea tisuflate de-alungul aleelot gridinii...
Nici o citeadi nu vine si se adape la acest tAu.
Doar cAteva capte riticite vin sd pascd iatba riird Azi descopir pt ezenga' ta in toaltd pddure i
aproape de atborcle PeEal destddtcinat vid buclele tale cum se tevatsi
ca o undi intunecati sttibdtind cerul;
Tu stai agezati in umbta avard gi ota inatnteazd. tu i,ti apleci asupta mea umbra ta vrdiiti; l

Spune-mi, pe cine agtepf? gi eu aud ecoudle unei ceternonii solemne

- Ea mI privegte gi tispunde: "Pe nimeni."

Podoabele u$oare Pe care Ie sffinsesem pefltru tifle
sunt un dar deshi neinsernnat;
inci nu am gtiut si cint Pe l uta mea
laudele ce gi se cuvin.
Dar puteam eu si gh.icesc,
eu cate-i pregdteam luminoasi nunti,
ci aptopiindu-mi de tine
voi deveni inchinitorul unui cult?
lEE 189
XIII xIv

Gindul la tine mi insogegte neincetat, Iubita mea; Ea a intors ugor capul spte mine , .

o, de-ai putea gi tu si nu te gAndegti la mine 9i mi-a trimis o privire turiS; de U*t

decit doar cind u pugn tdgazl l]-ur
Acesta a fost ultimul ei dat.
YiaEa r:;ler se petrece a$teptafldu.te ; Unde ap putea eu de acurn sd orapit
o, de-ai putea sI nu vii la mine de orele care o zdtobesc?
doat cAnd i9i amintegti de mine !

Seata va Eebui in adevfu si $tearga

in culcugul meu singutatic acea duioasl licirire de nelinigte
tnmin nopi de-a-tindul spetind la tine. aga curn gtetge uldrrn flacdtd.a soatehri apune?
Lumina llmpii pilegte in zoti care iau nagtete, Trebuie ca futtuna si o poarte in umele salb
pi ochii mei sunt obosii de ptea lunga veghere. a$a cum ea poaftd polenul risipit al{iorilor? ,

incoronati de haruri, tu mergi cAntind . Lisai mo4ii gloria pringilot gi puterea celor bogagi.
in millocul otelot fericite... Iar mie lacrimile
Se poate ca acestoi ore fericite sd-mi amestec papii 9i amintitea unei priviti pntimape. j ,,

daci hazardul m-at face si-i intAlnesc? , : li

Cintecul meu spune: ri 1, ., I , '

"Nu rdvnesc nici gloria prinqilor

nici putetea celot avui,
dat asemenea preioase lucruri tainice imi apargin. "
190
191 .,
xv xvI

Ea m-a pitisit la ora cind noaptea se risipegte' Numele pe c4re obignuia sd mil dea,
asemeni iasomiei inflodte
a imbllsimat anii dragostei noastte.
Mintea mea incearci sd se consoleze
cu gindul ci toruI este zdddnttcie.
Sclipirile care tremuri cu frunzigul,
"$i totugi, spuncam eu, aaest nume inscds
ciririle ierbii in noaptea ploioasi
gi pacea otelot care lncheie o seari lenegi,
cate a fost al ei, acest evantai din frunze de palmier,
brodat de degetele sale din mitase purpurie, se anestecau cu ecoul siu.
toate acestea nu sunt lucruti teale?tt
Cel cate rispundea la acel nur.ne
ptoptia mami nu eta numai o operi a lui Dgmnezgu;
Ca un copil nelinigtit galg*$i tinepte
in afati de mine, ea insdgi l-a creat penffu,dinsa de-aJungul fugarilor ani.
am risturnat totul in mine 5i
gi am mutmutat cu pizmi:
De atunci, zilele riticitoare nu sq mai unesc
"Lumea noasffi este o lume a tfiderii!"
in numele murmutat de glasul et.
Ele spun: "cine ne va mai sffange-mpreuai vteodatl?
Dat drn bolta cereascd pLnd de stele
.

Vom ciuta pe pistori,ta noastti... " .',

un reprog a coborit;
un glas vorbea utechii mele:
La fel ca norii serii zilele gelg,buimace; . i
"Ingatule! invald sd umpli golul pe cate l-am lisat r

ele plutesc in intunecime;

cu amintirea vie a ffecerii melelrl
ele se pierd in uitarea eterni.

: .r;,r i
 193
792
XVII XVIII

CAnd ne-am intilnit, inima rnea s-a exprimat in muzicl: Te-ai scdldat in inrunecata mare.
" cea care este pefltru totdeauna depate de tine Te-ai imbricat in rochia logodnicelot;
s-a aptopiat penttu intotdeauna.rr , ai stribdtut arcadele Motgii 9i agtepgi nuntitea sufletului'

Cintecul meu se opre$te, Nimeni nu aringe lautele adotmite;

cred ci Iubita mea este foarte aproape, muigimea este absentd,
uitind in adevii ci ea este departe, foate departe de mine. gi pe poarti nimeni nu a atAtnat,ghirlapde.

Muzica umple infinitul cate despatte inimile noastte. Departe de lirnpile apdnse, intt-un ritual nou,
Or, acest lucru ne eta asculls odinioard cuvincele pe care nu le rostegd
de ecranul cetos al lucrurilot zllniee. metg inaintea celor ale rnele.

in sinul fugatelot nopgi de vatl,

cind un mutmut se inalgi din linigte,
eu pling absen;a celei care este mngd mine.
Ma inteb: "Cind deci voi putea $opti la utechea sa
cuvintele
care poarti in ele ritrnul vegniciei? "

Iegii din lincezeala voastri, cintecele mele!

Prin ecranul sfigiat al zilnicelor lucruri
suii pinn la Iubita mea
in surpriza etemi a primelor intilniril
194 195
xIx xx

Fnrn indoialn am sl mi optesc uimit Matea este verde-albAstruie

dacd vreodati noi ne vom rcglsi intr-o viitoate via1i, gi suflurile vAntului sunt infi$utate
suind in lumina unei alte indeplrate lumi. inu-un not de nisip.

Voi ingelege ci ochii tii, Dimineagd nelini$titi $i sumbrd!

asemenea stelelor diminegii, Piserile tac in adincul cuiburilot cldtinate;
au apa4inut acestui cer noctutn uitat pitdsit cum sunt, murmut: "unde poate fi ea?"
dintr-o existenli dispiruti.
Altidati, agezai unul lingi altul,
Da, am si inleleg ci vraia chipului tiu noi ldsam sn fuga timpul.
se impodobegte incX in mijlocul jocudlor 9i tdsetelor noastre 'rr' l

de itadietea pitimagi a privirii mele miteia dtagostei nu gisea loc si se exprime.

ln timpul unei foarte de demult intAlniri,
gi ci iubirii mele tu ii datorezi o taini Eram mulgumit de lucruti mirunte,
despre care nu gtim de unde vine. ea dsipea otelot in nimicui flecate..

AstIzi in zadar o vreau aici

in melancolia acestei apropiate fuftuni,
in sufletul acestei singutltii!
196
xxI
Inima mea va lisa puqn din nuangele sale
in toate alcdtuiile tale, o, Pimintule,
atuflci cand te voi fi pitisit.
Citeva ecouri din suflenrl meu se vor adiuga
la atmonia anotimpurilot tale;
ginduriJe mele veni-vor, pe neptiute,
dind titcoaie ciclului luminilot gi umbtelot tale.
in zile viitoare, cAnd vata va izbuc.m
in gddina indtngostitilot,
ei nu vor pti ci florile boschetelor lor
imprumuti o mai vie frumusele
din cintecele mele,
nici ci iubitea lor pentru aceastd lume
spore$te din iubirea mea.
191
xxn
Cu tine au plecat fugatele noastre ceasuri de dragoste,
gi eu caut sd aflu in ce loc le feregu
de praful cate se depune pe incetul.
in singutatatea mea nu gisesc dec6t cintecul tiu; '
el a murit pe buzele taie,
dat a ldsat nepieritoate ecouri.
Suspinele otelot tale de nemutrgumire
eu le descopit in pacea asfingitutilor toamnei;
chiar dorutile tale se intorc ai-mi bAntuie suflen-rl
din adincul trecutulul ttru. :
198 199
XXIII xxIV

Ridici*te, Trecut firi inceput!
Veacurile rostogolesc citte sAnul tiu
valuri sale murmuiroate,
dar ele igi pietd orice inleles gi otice vibra;ie
apunAnd in neagri ta imensitatea fdtd riduri.
Tu nu ai murit, Ttecutule, dat timAi tainic.
$i totugi am simgit lunecAnd
in fiinga mea pagii tdi magici
gi uneori te-am ghicit in sufletul unot,ote.
Dat fiind ci asfin,tiul indurerat $terge urmele zilei,
lasi ca dutetea mea de a te fi pietdut,
o, Iubita mea,
si arunce asupti-mi vilul desivArgit al ticerii.
Lasi ca ruinile nauftagiile si se amestece
gi
cu imensitatea'unei seriostoiti de amintiiea ta,
9i plin de o atmonie senini de ttistele 9i paie!

CIci tu nu pierzi nimic din ceea ce a fost!

Tu scrii din nou istoria bunilor nogtri
pe ftunzele impondetabile ale viegilot noastte;
igi amintegte nume uitate;
Prezentul neliniptit votbegte cu glasul tiu
din pragul ticerii tale!
200 201

xxv xxvl

Pe cdtatea ndpddttd de ierbuti inalte - Vistietnicule, dimineaga te-a adus,

am auzit g1asul ei: "Mi recunogti?" invegmintat in aut.

M-am intots, gi vdzind-o: Dupi ce soarele a asfinit

"Nu-mi amintesc numele tdu" - i-am spus. cdntecultiu s-a infdgurat intr-o melodie cenugie
ca haina asceEilor.
Ea rispunse: "Sunt cea din tii mare durere a tinetegii tale ." Apoi a venit noaptea.
$i ochii siu erau asemenea aurorii strdlucind de toul.
Mesajul tdu arunci s-a inscris
"A secat comoata addncd a lacrknilor tale?" in litete de fldcdn pe fondul tenebtelor.
- intrebai eu din nou. Era nevoie de aceastd mdrepe
pentu a incinta inima celui care nu este nimic?
Ea sutidea gi nu a tdspuns.
Am ingeles cd lacrimile ei avuseseri timp - Splendidd este sala setbirilor
si invefe un nou gtai. unde vei fr primit, comesean unic!

"Tu spuneai atunci, mutmuti ea, Iati de ce mesajul meu se inscrie

ci vei iubi intotdeauna suferinla ta". cu litete de foc de la un cet la altul.

Am rogit. "Da, dat timpul a trecut gi omul uiti" - am spus Iar eu, servitorul tiu,
eu- ii aduc aceasti veste in mare ceremonie.

I-am luat mina intt-a mea gi am addugat:

"Tu egti cea care te-ai schimbat ."

"Aceea care a fost alti datd dutete

a devenit acum pace"- spuse ea.
202
xxvII
Am petrecut ceasud zgomotoase.
pe drumuri pline de lume,
dat ziua s-a intunecat gi iattr ctr a venit seata.
O nelinigte mi-a surprins dintr-odati sufletul,
cdci i:ni amintesc ci nu arn uecut inctr
pragul Templului tfu, Doamne!
Te conjut, fii indurtrtor cu uitatea rnea,
Cind cele din utmn pbdri
vor fi aiuns in cuibudle lor noptatice,
gi linigtea va 6 stnpAni, cheami-mi.
Voi merge pind la sanctuar unde,
pentru a-i intrezdri chipul,
va trebui sI ridic flactrra uemurtrtoare a limpii
unde pentru a atmoniza suflul Tau cu al meu
imi va trebui aceasti trestie ascultitoate.
ao:i
xxv[I
Vino, Iubitul meu, in bogata Ta splendoare!
Ristoamd totul in calea Ta,
gi totle aprinse sd se amestece tumultuos
prin umbtele miezului de noapte.
Gata cu intAlnirile secrete pdn liciririle nesigutel
Ia-mi mina dreapti.
Minturegt e-md, Doamne,
de legarurile mediocre gi de visurile lenege.
$i togi cei care dorm si se trezeasci
pentrll ca si-mi vadi neputinga triumfitoate
inaintea maiestdqii Tale mute!
mele,
204 205
xxrx xxx
Md sim;eam obosit pentru ci mersesem
DI-mi suptemul elixir al iubirii
de-alungul integii zile.
- aceasta este ruga mea - Atunci am intors capul
elixirul care si-mtr faci si votbesc,
spre curtea Ta re gal aflatd incd departe.
str suffu duptr voia Ta,
9i str ptrrtrsesc toate lucturile Noaptea cobora. Etam bintuit de dor.
penru ca si nu mi piriseascd ele pe mine.
Oticate vor fi fost cuvintele cintecului meu,
Intihegte-mi in primejdii, cinstegte-md in suferinli,
e1e erau stribltute de dutete
{utA-mi sd strdbat dtumurile grele
ale jetfei de freErte zi. - cdci gi cintecelot mele le era sete
o, Dragul meu, o, Iubitr:l meu, o, Unicul meu!

DI-mi suprema inctedere a iubidi

Cind ora se cufundi in inruneric,
- aceasta este ruga mea - rndna ta ldsd sd-i cadi sceptrul
acea inctedete in viali cate sfrdeazd moattea,
pentru a lua liuta gi.ai inceput si cangi;
care. schimbi slibiciunea in putere,
gi inima mea palpita, o, Dragul meu, o Iubitul meu!
infrdngerea in victorie.
Dar ce bta;e mi cupdnd?
Ridicl-ml in sfArgit,
Voi pirisi ceea ce ttebuie si pdtisesc;
pentuca demnit^te mea,
acceptAnd ocara,
$i ceea ce ttebuie sI port voi purta.
Numai si fiu lisat si petg aproape de Tine,
str dispteguiascd a o intoarce.
o, Dragul meu, o, Iubitul meu!

Coboad din cind in cdnd din tronul Tdu

pi vino sd te amesteci cu plicerile,
dar gi cu durerile noasfte;
ascunde-Te in toate fotmele, in toate bucurii.le,
ia iubirea gi in sufletul meu - gi acolo, cAnti!
O, Dragul meu, o Ptea-Iubitul meu,
O, Unicul meu!
 C UPRI NS

co$ul, cu FRUCTE
1. Poruncegte, 9i eu voi culege / 9
2. YiaEa mea in auroxasa f 10
3. Sitbitoarea verii nu existi decAt / 11
4. M-am rezit Si am gisit mesajul siu / 12
5. Un pumn de nisip at fi punt / 73
6. Acolo unde ciile sunt insemnate / 14
7. Vai! nu mai pot si tdmi'n / 75
8. Fii gata si te avingi, inirna mea / 76
9. Cind eu ziboveamin mtjlocul / 17
10. Tu m-ai luat de mAfi / 78
11. Lanpl pregios de la git nu mi impodobegte / 19
12. Lrnpede gi repede curgea Jurnma ,/ 20
13. A metge, insemneaza si te intahesc / 21
14. Pattea mea de bunud in aceastd lume / 22
15. Grdirea ta este simpli ,/ 23
16. Ei cunogteau dnrrrri / 24
17. Am luat lampa mea piminteascl / 25
18. Nu, nu-i sti ifl putere / 26
79 gti'dtnanl 27
. Swda, /
20. O, noapte, acoperiti de valuri /28
21. Intr-o zi am si intiloescY'nga /29
22. Dknneaya aceasta de toamni este covArgiti /
23. Sufletul poetului danseazi, 37 /
24. Noaptea este n ezgri /
32
25. Pasitea dimineSi cint6' 33 /
26. Cetgetorul cate este in mine 34 /
27. Sanatan invirtea intre degete mitdnlt/'e 35 /
28. Zt dupi zi, vene m/ 36
29. Tu m-ai rAnduit pdnte invingi 37 /
30. Un zAmbet de bucurie 38 /
31. Cine dintre noi / 39
32. Regele meu imi era necunoscut 40 /
33. CAnd mi gindeam si sculptez ,/ 41
34. Sire, grii slujbagul /
42
35 Timbiga zicea in pulbere 43 / 73. Pimivara, cu frunzele 9i flotite sale / 87

36. Cind, in bucuria lor smintiti 45 / T4.Leginrdle mele sunt tdiate ,/ 88

37. Ugampta, d,rscipolul lui Buddha 47 / 75.Era abiaiei / 89
38. Dtagostea noasttd 49 / 76. Timid, mi tefugiam / 90
39. Zidul se intredeschide 50 / 77 .Lumez- este a ta /
97
40. O, Foc, fratele meu, ii
inchin 51 / 78. Tu ai dat cinte cul 92 /
41. Coribierul se afld afatd 52 / 79. Si te rog, nu P enlru /93
42. Pimintegtile mele zile se scug 54 / 80. Tu nu te cunogteat 94 /
43. Pe moagtele Domnului Nostru Buddha /5s 81. Tu, care vegheziTktPwl /95
44. Aceasti. zl. aflztn / 57 82. Voi pronunga numele tdu / 96
45. Noaptea s-a scuts / 58 83. Simt ca toate stelele 97 /
46. Timpul cind eu puteam 59 / 84. VArlc{ii / 98
47. Giseam unele din vechile scdsori 60 / 85. C,Lfienl infrdryerii /
700
48. in desnidiiduita meavi4i 6l / 86. FaPtd de bar /
107
49. Durerea a fost rnate 62 /
50. in stifideratea coplegitoare a unei clipe /63
51. Eu gtiu ci in seatainunecatd, 64 / FUGITIVA
52. Ce este aceasti armonie 65 /
53. Am sirutat aceasti lume 66 / ECOUL ARMONIILOR / 105
54. Nourul mi-a spus 67/ MADANA / 137
55. Poetul Tulsida eta cufundat 68 / URVASHI / 139
56. Tu ai venit pentru o dipi, / 69 SUFLETUL PRIVELI$TILOR / 141
57. Cine este aceasti fer:lae ,/ 70 BANDI MATARAM (Chemare cite Patrie) / 172
58. A ta este lumha /71 iNToARcERE / 174
59. Cind obosela drumului 72 / PETALE PE CENU$A / 176
60. Mireasma mugurelui 73 /
61. Doamne, ea nu este inci, 74 /
62. Ce este altceva. decit cerul 75 /
63. Departe de mine acersti it:,blue I 76
64. Soarele asflnyse / 77
65. Poate ci, eisti,/ 79
66. Asculti, inima mea 80 /
67, Meteu tu stai singuratic 81 I
68. Dintr-odati fereastra suflenrlui ,/ 82
69 .Tu eni in mlezul suflenrlui meu. / 83
70, Cind u ridici lampa / 84
71. O, valurile, valudle 85 /
72. Bucuia a aletgat /86