Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
RM2 PDF
RM2 PDF
Elemente de TE
Rezistenta materialelor 2
TE vs. RM
Problema general a TE o reprezint determinarea
strii de tensiuni, deformaii i deplasri dintr-un corp
elastic, atunci cnd se cunosc: forma i dimensiunile
acestuia, modul de ncrcare i rezemare, precum i
caracteristicile elastice ale materialului.
Modelul clasic admis in TE i RM, adecvat comportrii
oelului i altor materiale (n special metalice) se
bazeaz pe urmtoarele ipoteze simplificatoare:
continuitatea materiei, omogenitatea, elasticitatea
perfecta si izotropia materialelor, deformaiile sunt mici
in raport cu dimensiunile corpurilor, proporionalitatea
dintre tensiuni si deformaii, principiul lui Saint Venant
si ipoteza strii naturale (nu exsita tensiuni
remanente) etc.
TE vs. RM
Observatie:
Toate tensiunile prezentate in figurile de mai sus sunt pozitive
(inclusiv cele de pe fatetele care nu se vad).
Starea spatiala de tensiuni (3D)
xx xy 2 xz 2
T yx 2 yy yz 2
zx 2 zy 2 zz
ETC.
Stare plana de tensiuni (2D)
Stare plana de tensiuni (2D)
xx xy 0
T yx yy 0
0 0 0
Stare plana de tensiuni (2D) - exemple
xx 0 0
T 0 0 0
0 0 0
Stare axiala de tensiuni (1D)
(solicitari axiale, incovoiere pura)
xx 0 0
T 0 0 0
0 0 0
sau
0 0 0
T 0 yy 0
0 0 0
sau
0 0 0
T 0 0 0
0 0 zz
Variatia tensiunilor in jurul unui punct (3D)
l cosn, x
m cosn, y
n cosn, z
l 2 m2 n2 1
p p x2 p y2 p z2
pxl p y m pz n
xx l 2 yy m 2 zz n 2 2 xy lm 2 xz nl 2 yz mn
p2 2
Etc.
Variatia tensiunilor in jurul unui punct (3D)
Tensiuni principale:
xx xy xz ' xx ' xy ' xz 1 0 0
T yx yy yz T ' yx ' yy ' yz T 0 2 0
zx zy zz ' zx ' zy ' zz
0 0 3
Tensiuni principale:
principale:
max 1 ; min 3 ; 1 2 3
I 3 yx yy yz
zx zy zz
I1 1 2 3
Functie de tensiunile principale I 2 1 2 2 3 3 1
I 3 1 2 3
Tensiuni principale:
principale:
Radacinile ecuatiei de gradul al treilea sunt (Ugural A.C., Fenster S.K., Advanced Strength
and Applied Elasticity, 3nd ed., Prentice Hall, New Jersey, 1995):
I1
a 2S cos
3 3
I
b 2S cos 120 1
3 3
I
c 2S cos 240 1
3 3
unde
3
R Q I 12 1 2 3 R
S ; arccos ; R I 2 ; Q I I
1 2 I 3 I 1 ; T
3 2T 3 3 27 3
1 2 3
Stare axiala, plana si spatiala de tensiuni,
tensiuni,
functie de tensiunile principale (exemple
exemple))
1 0 0 1 0 0 0 0
T 0 0 0 T 0 2 0 T 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0
Variatia tensiunilor in jurul unui punct (3D, 2D)
Ec. echilibru
x y x y 1 2 1 2
x ' cos2 xy sin 2 cos 2
2 2 2 2
x y d 1 2
x ' y ' sin 2 xy cos2 sin 2
2 2 2
Tensiuni principale (2D)
2
x y x y
1, 2 xy2
2 2
2
x y
max,min xy2
2
2 xy
tan 21
x y
x y
tan 2 2
2 xy
1 1
2
2 2
2
2, 2 2
1 sin 2
2 Ec. de forma:
x a 2 y 2 R2
1 2
R max
2
2
a m 1
2
Cercul lui Mohr (2D)
max 1 m R
min 2 m R
1 2
max R
2
1 2
min R
2
1 2
m
2
Cercul lui Mohr cazuri particulare (1)
1 3
max, min
2
Cercurile lui Mohr (3D)
2 3
1
2
1 3
2 max, min
2
2
3 1
2
Cercurile lui Mohr (3D)
Observatii:
Cand doua tensiuni principale sunt egale, elipsoidul este de revolutie;
Cand cele trei tensiuni principale sunt egale, elipsoidul devine sfera.
Tensorul deformatiilor specifice pentru stare
spatiala (3D), plana (2D), si axiala (1D) de
deformatii
si 2
xx 1 2 xy 1 2 xz xx 1 2 xy 0
T 1 2 yx yy 1 2 yz T 1 2 yx yy 0
1 2 zx 1 2 zy zz 0 0 0
Observatie:
xx 0 0
Corpul in stare plana sau uniaxiala de
T 0 0 0 tensiuni se afla in stare spatiala de
0 0 0 deformatii.
Deformatii si directii principale (2D)
max 1 ; min 2
2 2
xx yy xx yy xy
1, 2
2 2 2
2 2
max,min p q xx yy xy
2 2 2 2
xy
tg 21
xx yy
Cercurile
Cercu rile lui Mohr pentru tensiuni si deformatii
(2D)
D 1
D 1
Cracteristici elastice:
OI OI 1 y
tg OJ I
OJ OJ 1 x
Cracteristici elastice
Relatia dintre E, G si
Alungirile specifice pot fi exprimate cu ajutorul legilor
constitutive pentru starea plana de tensiuni
x
1
x y 1
x x x 1
E E E
1 1 x 1
y y x x x x
E E E
Rezulta
1 1
tg OJ I E
1 1
E
Identificand cele doua relatii ale tangentei unghiului OJI rezulta
1
2 E
Cracteristici elastice
Relatia dintre E, G si
Inlocuind legea lui Hooke pentru forfecare
G
in relatia de mai sus, rezulta succesiv
G 1
2 E
E
G
21
xx yx
xx dx dy dz xx dy dz yx dy dx dz
x y
zx
yx dx dz zx dz dx dy zx dx dy X dx dy dz 0
z
Ecuatiile fundamentale ale TE
1.Ecuaii de echilibru (Cauchy)
Se scriu si celelalte doua ecuatii de proiectii. Dupa simplificare,
aceste ecuatii devin
xx xy xz
X 0
x y z
yx yy yz
Y 0
x y z
zx zy zz
Z 0
x y z
3D 2D 1D
xx xy xz
X 0 xx xy
x y z X 0
yx yy yz x y
Y 0 yx yy
x y z Y 0
zx zy zz x y
Z 0
x y z
xx
X 0
xy yx x
xz zx xy yx
yz zy
Ecuatiile fundamentale ale TE
2.Ecuaii geometrice
Fie punctul A (x,y). Deplasarile lui A si B sunt: u(x,y) si v (x,y) si respectiv
u(x+dx, y) si v(x+dx,y) etc. Deplasarile pe directia axelor sunt: u, v, w.
Ecuatiile fundamentale ale TE
2.Ecuaii
2. Ecuaii geometrice
u v u u v u u
A B dx dx dx 1 2 dx 1 dx x etc.
x x x x x x x
AB dx
Similar rezulta u
xx
x
v
yy
y
w
zz
z
Ecuatiile fundamentale ale TE
2.Ecuaii
2. Ecuaii geometrice
v w w u
yz ; zx
z y x z
Ecuatiile fundamentale ale TE
2.Ecuaii
2. Ecuaii geometrice
3D 2D 1D
u
xx u
x xx
v x
yy v
y yy
y
w u
zz xx
z x
u v
xy
y x u v
xy
w u y x
xz
x z
v w
yz
z y
Ecuatiile fundamentale ale TE
3.Ecuaii constitutive (fizice)
Se demonstreaza prin suprapunerea efectelor:
Ecuatiile fundamentale ale TE
3.Ecuaii constitutive (fizice)
Starea pe directia:
de tensiuni Ox Oy Oz
x x x
x y z
E E E
y y y
x y z
E E E
z z z
x y z
E E E
x x x x y y y y z z z z
Ecuatiile fundamentale ale TE
3.Ecuaii constitutive (fizice)
Suprapunerea efectelor:
Ecuatiile fundamentale ale TE
3.Ecuaii
3.Ecuaii constitutive (fizice
(fizice))
Exprimarea deformatiilor functie de tensiuni (forma complianta):
Ecuatiile fundamentale ale TE
3.Ecuaii
3.Ecuaii constitutive (fizice
(fizice))
Exprimarea tensiunilor functie de deformatii (forma rigiditate), in
format sistem:
E
x
1 1 2
1 x y z
E
y
1 1 2
1 y x y
E
z
1 1 2
1 z x y
G xy ; xz G xz ; yz G yz
xy
p x xx l xy m xz n
p y yx l yy m yz n
p z zx l zy m zz n
Aceste relatii trebuie sa fie satisfacute in toate punctele suprafetei
corpului (pe contur). Conditiile pe contur pot fi scrise si functie de
delasari.
Particularizarea ecuatiilor
fundamentale ale TE pentru starea
plana de tensiuni (2D)
Ecuatiile fundamentale ale TE (2D)
1.Ecuaii de echilibru (Cauchy)
xx xy
X 0
x y
yx yy
Y 0
x y
xy yx
2.Ecuaii geometrice
u
xx
x
v
yy
y
u v
xy
y x
Ecuatiile fundamentale ale TE (2D)
3.Ecuaii constitutive (fizice)
Particularizarea ecuatiilor
fundamentale ale TE pentru starea
axiala de tensiuni (1D)
Ecuatiile fundamentale ale TE (1D)
1.Ecuaii de echilibru (Cauchy)
xx
X 0
x
2.Ecuaii geometrice
u
xx
x
3.Ecuaii constitutive (fizice)
x
x E
x
y
E
x
z E
Variatia volumului si a formei
x y z
Variatia volumului si a formei
Se defineste specifica volumica
V dx1 dy1 dz1 dx dy dz
V
V dx dy dz
dx1 1 x dx; dy1 1 y dy; dz1 1 z dz
V 1 x 1 y 1 z 1
x y z 0 I1 0
1 2 3 0
Energia potentiala elastica de deformatie pentru
starea spatiala de tensiuni (3D)
U1 este energia
inmagazinata de catre
unitatea de volum [J/mm3]
1
U 1 x x y y z z xy xy xz xz yz yz
2
Tinand cont de ecuatiile constitutive si de relatia dintre E si G, rezulta:
1
U1
2E
x2 y2 z2 2 x y x z y z 21 xy2 xz2 yz2
sau, raportat la sistemul de axe principale:
1
U1
2E
12 22 32 2 1 2 1 3 2 3
Energia potentiala elastica de deformatie
pentru starea spatiala de tensiuni (3D)
Prin inmagazinarea energiei de deformare U1 se produce variatia formei
si a volumului. Ea poate fi descompusa in energia U1V care modifica
numai volumul si respectiv U1F care modifica numai forma.
1 2 1 2
a cos 2 a
2 2
1 2 1 2
b cos 2 b
2 2
2 1 2
c 1 cos 2 c
2 2
Stare plana de tensiuni
Rozeta tensometrica
In practica alungirile specifice se masoara pe trei directii a, b si c care
fac intre ele 45 sau 60. Fie prima situatie, cazul intalnit mai
frecvent, in care formulele sunt mai simple. Relatiile de mai sus devin
1 2 1 2
a cos 2 1
2 2
1 2 1 2
b cos 2 1 45
2 2
1 2 1 2
c cos 2 1 90
2 2
Enunt
Starea limita se atinge atunci cand energia potentiala
modificatoare de forma U1F egaleaza valoarea limita U1Fl de la
solicitarea la tractiune simpla.
lt
l
2
Comparatie intre teoriile de stare limita
1. Conform teoriei max, valorile limita la forfecare pura ar urma sa fie
ech 1 l lt
Valoarea prezisa nu concorda cu rezultatele experimentale de mai sus.
2. Conform teoriei max, valorile limita la forfecare pura ar urma sa fie
lt
ech 1 2 l
2
Rezultatele teoretice concorda cu cele experimentale. Teoria lui Mohr da
aceleasi rezultate in cazul materialelor cu rupere tenace (k=1).
3. Conform teoriei U1Fmax, valorile limita la forfecare pura ar urma sa fie
ech 12 22 1 2 2 2 3
1
l lt 0,577 lt
3
Valoarea prezisa depaseste cu cca. 11,5% pe cea determinata experimental.
Comparatie intre teoriile de stare limita
Diferentele cele mai mari intre teorii se constata pentru cazul solicitarilor
la tractiune/compresiune echi-biaxiala sau echi-triaxiala
(hidrostatica), cand 1 = 2 = , respectiv 1 = 2 = 3 = .
1. Conform teoriei max rezulta ech = , atat pentru solicitarea la
tractiune simpla (axiala) cat si pentru tractiunea echi-biaxiala sau
echi-triaxiala.
2. Teoria max nu poate fi utilizata in asemenea cazuri deoarece
ech 1 2 0; ech 1 3 0
Fx F cos ; Fy F sin
N x Fx ; M z x Fy x
Fx Fy x
rez.Max a
A Wz
Solicitari axiale cu incovoiere
In figura se prezinta un sfert din spira unui arc elicoidal cu spire stranse,
comprimat cu forta F, care actioneaza pe axa arcului. Forta poate fi
redusa la centrul spirei O (forta F=T si momentul Mt=FR).
Torsiune cu forfecare
Spira este solicitata la torsiune (Mt=FR) si respectiv forfecare
(F=T).
Tensiunea tangentiala maxima apare in punctul P (tensiunea de
forfecare se calculeaza cu formula lui Juravschi):
FR 4 F
rez. max
Wp 3 A
16 FR 16 F 16 F R 1
rez. max 3
2 2
d 3 d d d 3
Se observa ca torsiunea are efect preponderent, deoarece
R d
Dimensionarea se face din conditia
rez. max a
Incovoiere dubla (oblica
oblica))
Incovierea oblica se produce atunci cand vectorul moment incovietor
nu actioneaza dupa directia unei axe principale de inertie a sectiunii
transversale. Barele cu sectiuni circulare sau circulare inelare nu sunt
supuse la incovoiere oblica deoarece orice dreapta care trece prin
centrul de greutate este o axa de simetrie si axa principala de inertie.
Componentele momentului incovoietor dupa directiile axelor sunt
M z M cos
M y M sin
Daca ar actiona singura, fiecare dintre
aceste componente ar produce o
incovoiere simpla, pentru care
tensiunile se calculeaza cu formula lui
Navier
Mzy M yz
x ; x
Iz Iy
Incovoiere dubla (oblica
oblica))
Se observa ca ecuatia axei neutre este o dreapta care trece prin origine
(de tipul y=mz, unde m este panta dreptei). Rezulta panta axei neutre
Iz
m tg tg
Iy
Se observa ca panta axei neutre m are acelasi semn cu tg si deci axa
neutra trece prin cadranul in care se afla momentul rezultant M.
Tensiunea este maxima in modul in punctele cele mai indepartate de
axa neutra (B si D, v. fig. urmatoare), prin care se duc paralele la ea.
Incovoiere dubla (oblica
oblica))
Incovoiere dubla (oblica
oblica))
M z x 2 Fx
M y x Fx
Incovoiere dubla (oblica
oblica))
rez.Max a
rez.Max max rez. max , rez. min
Incovoiere dubla (oblica
oblica))
Deplasari
z 0 0 a ; y0 0 b
si bara este solicitata numai la tractiune/compresiune (functie de
sensul fortei).
Daca punctul P de aplicatie al fortei este situat pe o axa
centrala de inertie, atunci axa neutra este perpendiculara pe
acea axa.
Solicitari axiale excentrice
Proprietatile axei neutre
Daca punctul de aplicatie al fortei se misca pe o drepta
oarecare, atunci axa neutra se roteste in jurul unui punct
(antipolul dreptei).
Axa neutra imparte sectiunea in doua: intr-o parte exista numai
tensiuni normale pozitive iar de celalata parte negative.
Cunoscand punctul de aplicatie al fortei P(z0, y0), cu ajutorul
ecuatiilor de mai sus se poate determina axa neutra. Reciproc,
cunoscand ecuatia axei neutre se pot determina coordonatele
punctului de aplicatie al fortei P(z0, y0) pentru o sectiune data.
Tensiunea normala intr-un punct al sectiunii este proportionala
cu distanta de la punct la axa neutra.
Solicitari axiale excentrice
Pentru stabilirea punctelor celor mai solicitate ale sectiunii se
procedeaza la fel ca la incovoierea dubla.
Tensiunile in aceste punte sunt (pentru cazul N>0)
max N Mz My min N Mz My
x ; x
A Wz W y A Wz W y
max
N Mz My
x a
A Wz Wy
Solicitari axiale excentrice
Rezulta o ecuatie de gradul al treilea, care se rezolva
aproximativ astfel:
1. Se neglijeaza efectul fortei axiale (care este uzual mic in
raport cu cel al incovoierii) si se face o predimensionare la
incovoiere oblica;
2. Se majoreaza dimensiunile sectiunii astfel obtinute si se face
verificarea conditiei de rezistenta de mai sus.
In cazul materialelor cu rupere fragila, intre tensiunea de
rupere la compresiune rc si cea de rupere la tractiune rt
exista relatia
rc rt
si conditiile de rezistenta vor fi
xmax at ; xmax 0
xmin ac ; xmin 0
Solicitari axiale excentrice
Sambure central
Samburele central reprezinta o zona care include centrul de
greutate al sectiunii transversale, avand proprietatea ca
frontiera sa este locul geometric al punctelor de aplicatie ale
fortelor normale determinate astfel incat axa neutra se
deplaseaze tot timpul tangenta la sectiune. Atunci cand forta
normala se apropie de centrul de greutate, axa neutra se
indeparteaza de sctiune. Cand forta normala este aplicata
inafara samburelui central, axa neutra taie sectiunea si de o
parte a sa vom avea tensiuni normale pozitive, iar de cealalta
tensiuni normale negative.
In cazul materialelor cu rupere fragila, care rezista mult mai
bine la compresiune decat la tractiune (beton, fonta etc.), este
important sa se evite tensiunile normale pozitive. Pentru a
realiza acest lucru, incarcarea la compresiune trebuie sa fie
aplicata in zona samburelui central.
Solicitari axiale excentrice
Sambure central
Sa se traseze samburele central pentru profilul I nestandardizat
din figura.
Rezolvare
Centrul de greutate al sectiunii se
afla la intersectia axelor de simetrie,
care sunt si axe principale de inertie.
1. Se determina caracteristicile
geometrice ale sectiunii:
ech 2 4 2
Starea de tensiuni la
solicitarea la torsiune cu
incovoiere
Torsiune cu incovoiere
Exemplul 1
Fie bara cotita din figura, formata din doua bare reciproc perpendiculare,
cuplate in nodul rigid 2 si avand sectiunea circulara de diametru d. Forta F
este perpendiculara pe planul barei. Se cere sa se traseze diagramele de
eforturi.
Pentru bara 3-2 se alege sistemul de referinta xyz (cu originea in 3) si se
face sectiunea x1.
Pentru bara 2-1 alege sistemul de referinta xyz (cu originea in 2) si se face
sectiunea x2. Pentru estimarea mai facila a eforturilor din aceasta bara se
face reducerea fortei F la nodul 2, ca in fig. (b). Cele doua forte de sensuri
contrare (marcate cu o bara) formeaza un cuplu orientat pe axa barei Mx=
FL. Bara incarcata cu acest cuplu (care produce torsiune) si cu forta F (care
produce incovoiere si forfecare) poate fi apoi izolata, ca in fig. (c). Cu Mz se
noteaza momentul incovoietor dirijat dupa axa Oz sau Oz.
Diagrama de moment incovoietor se prezinta in planul in care are loc
deplasarea.
N x1 0; T y x1 F ; M z x1 Fx1
N x 2 0; T y x 2 F ; M z x 2 Fx 2 ; M x x 2 FL
Torsiune cu incovoiere
Exemplul 1
Efectul fortei taietoare este neglijabil in cazul barelor lungi. Barele
avad aceeasi sectiune transversala (circulara de diametru d), rezulta
ca sectiunea periculoasa se afla in incastrare, unde
M z . max 6 FL ; M x FL
Ca urmare a solicitarii la incovoiere si torsiune apar tensiunile
Mz M
x ; xy x
Wz Wp
Pentru sectiunea circulara
d 3 d 3
Wz ; Wp W p 2W z
32 16
32 7 10 5 224 10 5
3
200 d 3 d 32,9mm
d 200
Bare cotite
(cadre)
Cadre static determinate
Exemplul 1
Sa se traseze diagramele de eforturi pentru cadrul din figura.
Cadre static determinate
Exemplul 1
Observatii
Calculul reactiunilor
X 0 H qL 0 H qL
i 1 1
Y 0 V V F 0 V V 2qL 0
i 1 2 1 2
M 0 V 4 L qL 3,5L 0 V 0,875qL
1 2 2
L
M 2 0 V1 4 L H 1 3L F 4L qL 2
0 V1 2,875qL
Stabilirea semnului
momentelor
incovoietoare se face
cu regula fibrei
punctate.
Cadre static determinate
Exemplul 2
Bara xi N T Mz
T x1 F M z x1 Fx1
5-4 x1 [0, L] N x1 0
T x1 2qL M z x1 2qLx1
M z x 2 V1 L x2
N x 2 H 1 T x 2 V1 F
x 2 [0,3L] H 1 4 L F L x 2
4-3 N x 2 qL T x 2 0,875qL M z x 2 0,875qLx 2 3,125qL2
x3 [0, L] N x3 V2 qx32
T x3 qx3 M z x3
2-3 N x3 0,875qL 2
Observatii:
1. S-a reprezentat momentul
negativ pe partea opusa
fibrei punctate;
2. Nu se poate evita
suprapunerea diagramelor
in unele colturi.
Cadre static determinate
Exemplul 2
Verificarea diagramelor:
1. Forta taietoare este derivata momentului incovoietor si din
acest punct de vedere pot fi facute acelasi verificari ca si la
barele drepte;
2. La nodurile formate din doua bare are loc rabaterea diagramei
de monente incovoietore (v. nodul 3);
3. Se verifica echilibrul nodurilor formate din mai mult de doua
bare astfel: se izoleaza o vecinatatea a nodului, cu portiunile
de bara si fibrele punctate aferente; cu regula fibrei punctate
se orienteaza momentele de pe bare si li se atribuie valorile
din infinita vecinatate a nodului (in modul); se verifica daca
toate aceste momente sunt in echilibru.
H1 F H 2 0
V1 V2 0
M 0 V 2 L H 2 L FL M 0
1 2 2 1
A. Metoda Castigliano
Cadre static nedeterminate
Exemplul 1
Regiu- xi Mz M z M z
nea V2 H 2
2-3 M z x1 M z x1
x1 0,2 L M z x1 V2 x1 x1 0
V2 H 2
3-4 M z x 2
x 2 0, L M z x 2 x2
M z x 2 V2 2 L H 2 x 2 2L
H 2
V2
4-1
M z x3 V2 2 L M z x3 M z x3
x3 0, L 2L L x3
H 2 L x3 Fx3 V2 H 2
Cadre static nedeterminate
Exemplul 1
Cele doua ecuatii suplimentare pentru metoda Castigliano sunt:
U 1
2L
M z x1 L
M z x 2 L
M z x3
M z x1 dx1 M z x 2 dx2 M z x3 dx3 0
V2 EI z 0 V2 0
V2 0
V2
U 1
2L
M z x1 L
M z x 2 L
M z x3
H M
z 1 x dx1 M z x 2 dx 2 M z x 3 dx 3 0
2 EI z 0 H 2 0
H 2 0
H 2
N x1 H 2 ; N x 2 V2 ; N x3 V2
T x1 V2 ; T x 2 H 2 ; T x3 H 2 F
Cadre static nedeterminate
Exemplul 1
B. Metoda eforturilor
Alegem ca necunoscute static nedeterminate tot reactiunile din
reazemul 2 (V2 si H2), la fel ca la metoda Castigliano.
Reazemul 2 poate fi inlocuit cu reactiunile care la aceasta
metoda vor fi notate H2=X1 si V2=X2. Astfel X1 si X2 trec din
categoria reactiunilor in cea a incarcarilor.
Daca X1 si X2 ar fi cunoscute, sistemul ar fi static determinat
(sistem de baza).
Pentru gradul de nedeterminare GN=2 se scrie sistemul
general de 2 ecuatii canonice cu 2 necunoscute (X1 si X2)
11 X 1 12 X 2 10 0
21 X 1 22 X 2 20 0
unde
12 21
Cadre static nedeterminate
Exemplul 1
Se indeparteaza un numar de
legaturi egal cu gradul de
nedeterminare si astfel
sistemul devine static
determinat.
Sistemul de baza nu este
unic. Un alt sistem de baza
se poate obtine in acest caz
prin inlocuirea articulatiei 2 cu
un reazem simplu cu
incarcarea H2=X1 iar
reazemul 1 poate fi inlocuit cu
Se alege sistemul de baza cel mai o articulatie cu incarcarea
convenabil (prima varianta din cele M1=X2.
prezentate mai sus).
Cadre static nedeterminate
Exemplul 1
Pentru gradul de nedeterminare GN=2 sistemul de baza se
studiaza cu trei incarcari (cati indici independeti au coeficientii
ij din sistemul de ecuatii canonice), dupa cum urmeaza:
Nr. Incarcare Se traseaza
crt. Sarcini reale X1 X2 diagrama
F0
1 (in acest exemplu exista X1=0 X2=0 M0
numai F)
2 F=0 X1=1 X2=0 m1
3 F=0 X1=0 X2=1 m2
Observatie:
Pentru economie de spatiu s-au reprezentat incarcarile si
diagramele pe sistemul de baza.
Cadre static nedeterminate
Exemplul 1
Regi-
unea xi M0 m1 m2
2-3
x1 0,2 L M 0 x1 0 m1 x1 0 m2 x1 1 x1
3-4 M 0 x2 0 m1 x 2 1 x 2
x1 0, L m2 x 2 1 2 L
4-1 m1 x 2 1L x3
x1 0, L M 0 x3 Fx 3 m 2 x3 1 2 L
Observatii:
Momentele M0(xi ) se scriu pentru sistemul de baza incarcat numai cu
sarcinile reale (F);
Momentele m1(xi ) se scriu pentru sistemul de baza incarcat numai cu
sarcina fictiva X1=1;
Momentele m2(xi ) se scriu pentru sistemul de baza incarcat numai cu
sarcina fictiva X2=1.
Cadre static nedeterminate
Exemplul 1
Calculul coeficientilor de influenta ij (se tine cont numai de incovoiere):
2L L L
1
10 M x m x dx M x m x dx M x m x dx
EI z 0 0 0 2 1 2 2 0 0 3 1 3 3
0 1 1 1 1
L
1 5 FL3
10
EI z Fx L x dx ;
0
3 3 3 10
6 EI z
2L L L
1
m1 x1 dx1 m1 x 2 dx 2 m1 x3 dx3
2 2 2
11
EI z 0 0 0
L L
1 8 L3
x 2 dx 2 L x3 dx3 ; 11
2 2
11
EI z 0 0 3 EI z
2L L L
1
12 21 m x m x dx m x m x dx m x m x dx
EI z 0 0 1 2 2 2 2 0 1 3 2 3 3
1 1 2 1 1
L L
1 4 L3
12 21 x 2 2 Ldx 2 L x3 2 Ldx3 ; 12 21
EI z 0 0 EI z
Cadre static nedeterminate
Exemplul 1
2L L L
1
20 M 0 x1 m2 x1 dx1 M 0 x 2 m2 x 2 dx 2 M 0 x3 m2 x3 dx3
EI z 0 0 0
L
1 FL3
20
EI z Fx 2Ldx
0
3 3 20
EI z
2L L L
1
22 m 2
x dx m 2
x dx m 2
x dx
EI z 0
2 1 1 2 2 2 2 3 3
0 0
2L L L
1 2 2 2 32 L3
22 x1 dx1 2 L dx 2 2 L dx3 ; 22
EI z 0 0 0 3 EI z
Cadre static nedeterminate
Exemplul 1
Inlocuind coeficientii ij in sistemul de baza, se obtine succesiv
8 L3 4 L3 5FL3 11
X1 0 X F H2
3EI z EI z 6 EI z 1
28
3 3 3 3
4 L X 32 L FL 0 X 2 F V2
EI z 1 3EI z EI z 56
M z xi M 0 xi X 1 m1 xi X 2 m2 xi
Cadre static nedeterminate
Exemplul 2
Cadre static nedeterminate interior
Sistemele static nedeterminate interior sunt de regula triplu static
nedeterminate deoarece prin sectionarea unui ochi inchis se
pun in evidenta trei necunoscute static nedeterminate (eforturile
N, T si M). Simetria sau antisimetria reduc GN.
Se vor trasa diagramele de eforturi la cadrul de mai jos.
Cadre static nedeterminate
Exemplul 2
x1 0;1,5L M 0 x1 0 m1 x1 1 FL
C-B M z x1
10
F F FL
B-A x 2 0; L M 0 x 2 x 2 m1 x 2 1 M z x2 x2
2 2 10
4
1, 5 L L
10
10 M x m x dx M x m x dx X1
EI z 0 0 0 2 1 2 2
0 1 1 1 1 11
L FL
4 F FL2 X1
10 x 2 1 dx 2 10 10
EI z 0 2 EI z X1 M
1, 5 L L
4
m1 x1 dx1 m1 x 2 dx 2
2 2
11 In expresiile ij s-a considerat
EI z 0
0 coeficientul 4 pentru a tine cont de
1, 5 L L
4 2 2
10 L energia inmagazinata de intregul cadru
11 1 dx 1 dx
EI z 0 0
1 2 11
(s-a lucrat pe un sfert de cadru).
EI z
Cadre static nedeterminate
Exemplul 2
Se traseaza diagramele de eforturi pentru un sfert de cadru.
Pentru intregul cadru diagramele se vor trasa prin simetrie sau
antisimetrie fata de doua axe.
Cadre static nedeterminate
Exemplul 2
Cadre static nedeterminate
Exemplul 2
Deplasarea relativa dintre punctele de aplicatie ale celor doua
forte poate fi determinata prin metoda Castigliano:
M z x1 M z x2
1, 5 L L
U 4
v M z x1 dx1 M z x 2 dx2
F EI z 0 F 0
F
1, 5 L L
4 FL L F FL 1 L
v dx1 x 2 x 2 dx2
EI z 0 10 10 0
2 10 2 10
7 FL3
v
30 EI z
Bare curbe
Bare curbe
Bare curbe
Bare curbe
1 y
k dA
AAy
Bare curbe / Tensiuni
Integralele din ecuatiile de echivalenta devin
1 1 1 y y A
A y dA A y dA dA 1 k
A y
y2 y 2 y y y
dA
A y A y dA A ydA A y dA kA
S z ydA 0
A
Bare curbe / Tensiuni
Cu aceste notatii, ecuatiile de echivalenta devin
N A d
E 1 k 0 kA
ds 0
M z kA kA d
0
E ds 0
1 Mz Mz y
N
A k y
Bare curbe / Tensiuni
y2
A y dA kA
Bare curbe / Tensiuni
1 Mz y N Mz
N y
A I z A Iz
2A
Bare curbe / Tensiuni
2
U dV
V
2E
1 Mz y
N 1
A k y
y y
dV dA ds dA y d dA d dA ds0
y2
A ydA S z 0; A y dA kA
1 N2 NM z 1 M z2 k 1
U ds 0 ds 0 2 ds 0
2 s0 AE s0
AE 2 s0 AE k
Bare curbe /Energia potentiala de deformatie
U N N 1 M z N k 1 M z M z
ds 0 N Mz ds 0 2
ds 0
F s0 AE F s0
AE F F k s0 AE F
U N M z k 1 M z M z
ds 0 2
ds0
M s0 AE M k s0 AE M
Bare curbe /Calculul coeficientului k
Sectiune dreptunghiulara
h2 h 2
1 y 1 y 1
k dA; k bdy
1 dy
AAy bh h 2 y h h 2 y
dy 1
a by b ln a by
h
2
k 1 ln
h h
2
Bare curbe /Calculul coeficientului k
Sectiune circulara
In vederea rezolvarii integralei, se utilizeaza dezvoltarea in serie
2 3 4 5 6
y y y y y y y
...
y
1 y 11 1 1 1
k dA ydA 2 y 2 dA 3 y 3 dA 4 4
A y dA ...
AAy A A A A
y r sin ; dA 2 zdy 2r 2 cos 2 d
2 4 6
1 r 1 r 5 r
k ...
4 8 64
Sectiune trapezoidala
A
B b h
; dA 2 zdy; 2 z b
Bb
h2 y
2 h
2 h
2 y Bb
k b h 2 y dy
B b h h1 y h
2 Bb h2
k 1 b h2 ln B b
B b h h h1
Bare curbe /Exemplul 1
Calculul carligului de macara
Fortele taietoare se proiecteaza pe directia razei, iar cele axiale
pe directia tangentei.
Regiunea 3-4 nu este incarcata (v. tab. urmator).
Sectiunea periculoasa este la =90, unde N=F si Mz=-FR.
Bare curbe /Exemplul 1
Regi- Variabila N T Mz
unea
4-3 - 0 0 0
3-2 N()=Fsin T()=Fcos Mz()=-FRsin
2-1 x N(x)=F T(x)=0 Mz(x)=0
F=45mm
E=h=45mm
D=b=16mm
C=B=32mm
0=R=42,5mm
Sa se verifice carligul
stiind ca F=100kN si
a=100MPa.
Observatie:
Deoarece /h = 42,5/45
=0,94 <10, suntem in
cazul barelor cu raza
mica de curbura.
Bare curbe /Exemplul 1
A
B b h 32 1645 1080mm 2
2 2
h 2b B 45 32 32
h1 20mm
3 Bb 3 32 16
h 2 B b 45 64 16
h2 25mm
3 Bb 3 32 16
2 42,5 32 16 42,5 25
k 1 16 25 42,5 ln 32 16 0,0998
32 1645 45 42,5 20
1 FR FR h2 F h2 10 4 25
y h2 ext F 34,7 MPa
A R kR R h2 Ak R h 2 1080 0, 0988 42,5 25
1 FR FR h1 F h1 10 4 20
y h1 int F 83,3MPa
A R kR R h1 Ak R h1 1080 0,0988 42,5 20
max 83,3 a 100MPa
Sa se dimensioneze o
za de lant stiind ca
F=1kN
R=10mm
a=250MPa.