Riga Crypto si lapona Enigel

de Ion Barbu

- 1895-1961 poet interbelic

- de la debutul in revista Literatorul a lui Al. Macedonski si inceputurile legate de cenaclul
Zburatorul al lui Eugen Lovinescu, lirica barbiana a parcurs mai multe etape. In studiul
Introducere in poezia lui Ion Barbu, criticul Tudor Vianu propune tri etape:
1) 1919-1920 etapa parnasiana- poezii publicate in Sburatorul
- prin folosirea motivelor istorice, arheologice, legendare si prin limbajul
cizelat in poeme precum: Umanizare, Lava, Raul, Banchizele, Muntii,
Panteism
2) 1921-1925 etapa baladesca (orientala)
- poezie de insipratie autohtona/balcanica care valorifica motive cum ar fi:
jocul, oglinda, nunta, soarele etc in poeme ca: Dr. Hus, Nastratim Hogea la
Isarlac, Cantec de rusine, Dupa melci, Riga Crypto si lapona Enigel
- catre sfarsitul perioadei, lirica barbiana se apropie de expresionsim prin
poeme ca Ritmuri pntru nuntile necesare, Oul dogmatic, Uvedenrode-(pe
teme cum ar fi :increatul care trebuie pastrat, transformarea lui in creat,
conducand la moarte, cele 3 nunti- erosul, intelectul si contopirea cu
principiul solar- etc.)

3) dupa 1926 etapa ermetica

- ermetism evident mai ales in volumul Joc secund din 1930
- motivele principale ale poeziei ermetice barbiene sunt: oul, ovalul, triunghiul,
oglinda, ochiul valorificate printr-un limbaj dual, stiintific, matematic

Riga Crypto si lapona Enigel

A fost publicata in 1924 in Revista romana si apoi inclusa in cilcul Uvedenrode cu subtitlul
balada in 1925 subliniind apartenenta la un gen de poezie cultivat cu precadere de romantici.

Compozitie si semnificatie

Foloseste tehnica povestiriii in rama.

Primele 4 strofe reprezinta prologul, cadrul celei de-a doua povesti: la o nunta reala se spune o
poveste despre o nunta imaginara care nu s-a putut implini. Povestea e spusa la spartul nuntii, in
camara de catre un menestrel.

Strofele 5-27 reprezinta povestea propriu-zisa, simblica, ce are loc in visul fetei si contine
urmatoarele momente:
- Stofele 5-7 prezentarea celor doi eroi in scurte tablouri, portretul si prezentare imparatiei rigai
Crypto
- 8-9 portretul, locruile natale, oprirea din drum a laponei
- 10 intalnirea dintre cei doi
- 11-15 cele treei chemari ale rigai si primele doua refuzuri ale laponei
- 16-20 raspunsul meditaatie al laponei
- 21-22 incheierea intalnirii
- 23-27 pedepsirea rigai

Portretele

Relizate prin antiteza.

Riga Crypto
- e tainuit inima ascunsa
- apartine familiei ciuoercilor
- rege al fapturilor inefrioare
- stapan al lumii vegetale
- nu e iubit
- sufera de singuratate

Enigel
- numele are sonoritate nordica si sustine originea ei de la pol
- isi conduce turmele de reni spre sud
- e stapana regnului animal
- e o fiinta mica, linistita, echilibrata
- intruchipeaaaza o lume superioara

Pentru riga Crypto spatiul existentei este umezeala perpetua, deci un spatiu impur al amestecului
elementelor primordiale, apa si pamantul. E barfit de supusi pentru ca e naravas si sterp nu voia sa
infloreasca. Enigel vine din tari de gheata, ditr-un spatiu rece, aspirand spre soare si lumina. Drumul
spre Soare fiind simbolic drumul spre cunoastere.

Intalnirea dintre cei doi se realizeaza in plan oniric, in visul fetei. Ce doi se atrag irezistibil. Riga
este cel care rosteste descantelul de trei ori.
1) In prima chemare-descantec o imbie pe fata, oferindu-I lumea peste care domneste, dulceata
si fragi, dar lapona il refuza.
2) In a doua chemare-descantec o roaga sa inceapa culesul chiar cu el, dar este din nou refuzat,
lapona explicand prin enumeratia bland, plapand, necopt diferenta de statut dintre ei.
3) In a treia chemare-descantec Crypto face o ultima incercare, vorbindu-i de valorile lumii lui,
somnul si uitarea, care te lecuiesc de zbuciumul solar al cautarii.
4) Refuzul final meditatie pune in evidenta incompatibilitatea dintre cei doi. Imaginii de
fragilitate a lui Crypto ii opune aspiratia ei spre absolut ma-nchin la soarele intelept. Soarele
este aici simbolul existentei superioare spirituale pe care Crypto o refuza in favoarea celei
instinctuale, sterile, vegetative.

Finalul este tragic. Lapona refuza descantecul care se intoarce asupra celui ce l-a rostit si il
distruge. Faptura firava e nimicita de propriul vis, cade victima indraznelii si neputintei de a-si depasi
limitele. Se transforma intr-o ciuperca otravitoare, obligat sa se nunteasca cu ipostaze degradate ale
propriului regn, cu masalarita mireasa. Pecetile rosii stigmatizeaza noua sa stare de faptura demonica
compatibila tot cu o planta otravitoare.

Semnificatii

1) Poemul este o alegorie simbolica despre natura duala a fiintei umane, despre lupa dintre rational,
instinctual, instincual, spirit, amterie
2) Drumul spre sud al laponei are semnificatia unui drum initiatic iar popasul in tinutul rigai e o
proba trecuta prin respingerea nuntii pe o treapta inferioara
3) Cei doi reprezinta doua fiinte incompatibile. Una, natura inferioara ce traieste intr-un mediu
limitat, derizoriu. Celalta, fiinta superioara ce tinde sa-si implineasca natura afectiva mergand spre
sud, atrasa de caldurile germinative. Fiecare reprezinta o ipostaza unilaterala ce tinde spre opusul
sau. Nuntirea dintre cei doi ar insemna mutatia dintr-un regn in altul, deci moartea. De aceea riga
devine o ciuperca otravitoare pentru ca este doborat de aspiratia care-I doborara puterea si
conditia.

Demonstratia ca e poezie modernista

1) Desi poezia e subintitulata balada, ea se realizeaza in maniera moderna ca un poem alegoric si de

cunoastere. Desi pare un cantec batranesc de nunta, e o poveste de iubire din lumea vegetala,
petrecuta in visul fetei. Structura narativa implica in maniera moderna interferenta genurilor,
epicul fiind dublat de dramatic si de lirismul mastilor, personajele avand semnificatie simbolica.
2) Desi anecdotica la prima vedere, poezia este expresia simbolica a unei aspiratii umane, iubirea
fiind la Ion Barbu, ca la toti poetii moderni, o modalitate de intelegere a sensului ascuns a lumii.
Poezie a ideii si a viziunii, eroii sunt simboluri ale unui sistem polarizat in care contrariile se atrag
dar contactul e imposibil din cauza structurii lor incompatibile -COMPOZITIE
3) . Ca poezie a viziunii valorifica mituri si simboluri stravechi cum ar fi: nunta dilematica, oglinda,
soarele ca simbol al absolutului etc.SEMNIFICATII
4) Formula compozitionala este moderna, creata cu mare rafinament: povestirea in rama, prologul-
invocatie a nuntasului fruntas catre menestrel, prezentarea eroilor, visul simbolic. Strofele sunt
inegale ca numar de versuri,masura e inegala iar rima si ritmul variabile