“Riga Crypto si Lapona Enigel”

-Ion
Barbu-
Ion Barbu a fost un poet și matematician român. Ca matematician este cunoscut
sub numele Dan Barbilian. A fost unul dintre cei mai importanți poeți români
interbelici, reprezentant al modernismului literar românesc.
Publicata initial in 1924 si integrata in ciclul Uvedenrode din volumul Joc
secund(1930) si subintitulata Balada, ‘Riga Crypto si lapona Enigel’ este la un prim nivel
tematic, un poem erotic problematizand o iubire imposibila intre apartinatorii unor
lumi diferite si de aceea iremediabil separate.
Titlul operei este unul analitic, format din patru substantive proprii, si reprezinta
numele protagonistilor amintind de cuplurile celebre ale literaturii universale care s-au
aflat sub semnul neimplinirii ( Romeo si Julieta; Tristan si Isolda), anticipand sfarsitul
tragic al celor doi indragostiti. Tema operei este atingerea idealului intercalata cu tema
iubirii si a naturii. Poezia este formata din doua secvente epice care fac trecerea de la o
povestire simpla, la una mult mai ampla. Trecerea de la o secventa la alta este
reprezntata de folosirea sntagmei “La spartul nunţii, în cămară.”
Prima secventa surprinde in incipit o adresare directa menestrelului, prin care este
rugat sa rosteasca un anumit cantec in timpul nuntii. Sunt folosite epitetul “menestrel
trist” si “mult indaratnic menestrel” pentru a sublinia starea de spirit a starelui.
Menestrelul este caracterizat de tristerea si indaratnicia specifice celui care stie ca va
strica petrecerea. “Cantecul larg” defineste povestea de iubire imposibil de spus datorita
finalului trist la o nunta in care veselia trebuia sa predomine. In ciuda dorului primit,
menestrelul va rosti cantecul la finalul petrecerii cand atentia nu va fi atat de canalizata
asupra lui. Se remarca 2 moduri de zicere a cantecului “cu foc l-ai zis acum o vara/ Azi,
zi-mi-l stins, incetinel”.
A doua secventa surprinde in mod alegoric povestea imposibila de iubire dintre
fiinta vegetala si cea umana, ele fiind vazute prin calea instiatica de atingere a idealului.
Secventa debuteaza cu definirea celor doua medii existentiale vazute antitetic. Riga
Crypto este regele buretilor sterp si incapabil sa-nfloreasca datorita formarii sale doar in
faza incipienta (increat). Vesnicul tron al umezelii il caracterizeaza si este urat de supusi
datorita lipsei fertilitatii. In paralel, este surprinsa Enigel, fiinta umana dornica de a-si
parasi locurile dominate de gheata intr-un proces simbolic al transhumantei. Cei doi se
intalnesc pe mushciul padurii, simbol al lumii vegetative refuzate de fata. Cele trei
chemari ale lui Crypto pot fi asemanate cu ale fetei de imparat din Luceafarul, poemul
fiind numit in mod simbolic “Luceafar intors”. In prima chemare cuprinde referiri la
bogatiile din lumea vegetala “uite fragi tie dragi”. Raspunsul fetei face referiri la
continuarea drumului spre soare, simbol al absolutului si al cunoasterii “eu ma duc sa
culeg fragi fragezi mai la vale”. A doua chemare face referire la depasirea conditiei, Riga
Crypto dorind sa fie cules ca simbol al nuntirii. Prin nunta s-ar putea realiza depasirea
conditiei parcurgandu-se drumul de initiere de la vegetal la uman. Fata il refuza si
aceasta data, considerandu-l umed si plapand “Stai asteapta de te coace”. Prin ultima
chemare, drumurile celor doi se despart definitiv deoarece Riga Crypto vede in soare un
cosmar existential “visuri sute de macel, ma despart e rosu mare”, “pete are fel de fel”,
iar fata vede in soare cel ami de pret pentru pamanteni “ma-nchin la soarele intelept ca
sufletu-i fantana-n piept si roate mare mi-e stapana ce zace-n sufletul fantana”. Apar
aici doua simboluri incifrate ce acorda nuanta ermetica modernismului barbilian: roata
– simbol al cercului, al ciclului inscris, fantana – simbol al cunoasterii de sine in
aspiratia catre absolut. Datorita refuzului fetei, Riga este supus luminii solare, cea care il
omoara, simbolic devenind din ciuperca plapanda o ciuperca otravitoare. Riga va nunti
ca o ciuperca otravitoare, asemeni lui nereusind sa-si depaseasca statutul si conditia.
„Eminesciana e si Riga Crypto si lapona Enigel, care e un Luceafar cu rolurile
inversate. Prapastia se deschide intre Crypto, simbolul fortelor telurice, si Enigel, care
se-nchina soarelui. Acest motiv al soarelui e central in poezia de cunoastere a lui Barbu.
Poetul inchipuie trei faze succesive ale cunoasterii, inaintand in spirala, si avand fiecare
un simbol in plan astral: cunoasterea prin simturi, «roata inimii», e pusa sub semnul
Venerei; cunoasterea intelectuala, abstracta, sub semnul lui Mercur; cunoasterea
simbolica, poetica, sub acela al Soarelui. Ritmuri pentru nuntile necesare e o ilustratie
aproape didactica a spiralei." (Nicolae Manolescu - Metamorfozele poeziei)
Consider ca desfăşurându-se ca într-un adevărat scenariu dramatic, într-o lume a
întâmplărilor simbolice în care fondul filozofic îmbracă haina lirică, erotică,Riga Crypto
şi lapona Enigel este o poezie de idei în sensul cel mai înalt al cuvântului, o creaţie
originală în care se dezbate drama incompatibilităţii dintre două lumi,dintre două
regnuri, drama determinată de înălţimea aspiraţiilor şi de valoarearea redusă a
posibilităţilor reale.

Ologu Andreea, XD, Sincai