I J

C. Pico~, O. Pruteanu, C. Bohosievici, Gh. Coman,

V. Braha, Dr. Paraschiv, L. Slatineanu, Tr. Gramescu
Institutul Politehnic "Gh. Asachi" ,Ia~i -
AI. Marin, V. lonesii, AI. Toca
Institutul Polltehnlc "S. Lazo", Chl~inau -

PROIECTAREA TEHNOlOGlIlOR DE
PRElUCRARE MECANICA PRIN A~CHIERE
Manual de proiectare
VOLUMUL 1

-_ .. -- - ----'-'--_.,
I-
-. -
'j't,
-- ~.. 'I}.,
\ "'"'\

-I
v .'.,

Editura UNIVERSITAS
,CHIINAU
1992
 4'1
CZU 621.9(075.8)
P93 ~././li
g:LI
~l
!t ,
Recenzcnti: ing. Stefan Ungureanu, ing, K.Miiller
.!, .
.., ..
H.

"
;,;:=
,

1
~'\~'
L j
.~r',
)',
Prefata

~~'
:/ l
t !
\ ~

fndrumarul pe care colectivul de autori iI prezinta ea pe 0 rnodesta

contribUiie la evolujia continua a procesului tehnologic de prelucrare rneca-
'.:; I
I
niea prin aschlere, indeosebi in domeniul constructlsl de maini. constituie,
ca de allfel toate lucrarile similare. 0 pledoarie, de 0 lncoruestabaa utilitate,

(:a!
::,: pentru implementarea tiinlei - a carcetarilor ljtiinlifice respective - in
activitatea de prcductle.
Acest lndrumar prezlnta 0 slnteza a cunotin!elor Ijlilnlifice dlntr-un dome-

~.,
I :;~(

P 93 Prolectereatehnologlilor
In 2 vol. Vol. l/C. Picos, O.Pruteanu, C.Bohosievici s.a. - Ch.: Universitas, 1992 - 640 p.
ISBN 5-362-00970-2
Luerarea ccnstituie un manual de prolectare pentru elaberaiea \llntrodueerea
tate ;i ellclent,! economic! In Industria eenstructeare de ma;iuJ,
:-jl'
,
niu determlnat. cunostinte variate i multiple cu 0 ihcarcatum practlca I
aplicativa de 0 valoare deosebita.
:~. Pentru fundamentarea problemelor tehnologice, sau mai precis a proce-
: ::"'"::~
,
sului tehnologic. trebuie lolosile rezultatele cercetarilor de stncta actualitate
'~~'I din matemanca, fizica. economie etc . precum fii acumularea cunostlnteior
ce tin de disciplinele tehnice, cum sint tehnoloqia metalelor. metalurgia fizica,
i~~
\:
,: '
tratamenle termice, rnaslnl-unelte fii scule aschletoara,
Caracteristic procesulul tehnologic de prelucrare mscanlca in general i
I: cu referire special a la cel prin aschiere este aspectuI Sllu dinamic. schlmba-
;'.. I ;'(
tor, evoluliv. cu un ritm ce surdaseaza valoarea medie a acestuia din
domeniul tehnic. Lucrul acesta ii are explicalia bazata, pe de 0 parte, prin
de prelucrare mecanica prin aschlere: Man. de proiectare:
L'\j\ dependenla de multiple discipline tiinlifice, dupa cum s-a menllonat mal
inainte, i apoi prin participcirea unui numar impresionant de mare al acelora
::. ~:'ll care se preocupa cu pasiune de modificarea evolutiva a tehnologiei in
' general, care contribuie direct l efectlv la conlortul existenll:li umane.
'!: ~ Aparilia unor materiale, rnaslnl-unelta i scule noi sau numal a unor
unor procese tehnolog!ce de In,lti producti,i. :,.",
perieqionari ale acaslora. precum i a lehnofogiilor modeme in economia
~;: fabricatiei determina in mod implicit conseclnjs de 0 mai mica sau mal mare
-.
'

ManualuJ eupnnde date asupra praclzlei de preluerate mecanlc!, basele prolectirU prceeselor tehnelcgtce de preluerare
amploare in procasul tehnologic de prelucrare rnecanlca,
mecanlck, metoda deterrnlr.irli prin calcul analitic a adaosunler de preluerare, tabele de adaosur! pentru ciiferlte tipurl de operat,il,
datele necesare calculelor regirnurllor de a;ehiere pentru teste procedeele de prelucrare utilliate In ccnsuuetla de m.lin!.
:~ Care ar fi in etapa actuata de dezvoltare a tehnologiei de prelucrare
rnecanlca prin aschiere noile directil ce ar asigura mersul ascendent in
Carte. este destinata pro!ect~nl,ilor de tehnologil de prelucrare meC!.niea prin a;chiere de la intreprinderile eonstruetcare de
~ ~:\ evolutia acestui domeniu at acHvitaiii tehrice specilica ?
m';inl, precum sJ studen910r sJ cadrelcr didaetice ale facuIta910r de apecialitate din inv!\1mlntuJ ter.nie superior.
~ :: Se protaeaza cu 0 intensitate deosebita preczia, '.piimizarea i automat-
izarea proceselor tehnologiee.
2704060000'()36 CZU 621.9 (075.8)
Pedormantele mainilorin continua i constants evolu!ie impun ca factor
:;~~:
C M 751 (10)-92 ;~ determinant in acest seop preeizia de executare a acestora, precizie care
,
asigum In acelai limp 0 durabilitate i 0 fiabilitate superloara,
ISBNS-362'()09702 i~~'
:::1
Pentru oblinerea unei productivitali inalte.la 0 precizie de certa ~icons tan-
C.Pico~,O.Pruteanu, A.Narin, 1992 ta valoare. automatizarea procesuui tehnoloqic se constituie ea factor deci-
I;;' siv.
1l

"1
~.
-----------
 I
I
I,
I
I
I
j
~
1
CUPRINS

J.
I Cap'i,
tolul 1. PRECIZIA PRELUCRARII MEX::ANICE.... 9
1.1. Erori de prelucrare. Definitii.
Clasificare. . . 9
1.2. Erori de prelucrare prcx:lusede
Latura sconomlca a procesului de fabricatle a imp us optimizarea aces- uzura rna;;inilor-unelte =?ia scu-
tuia pe baza unor criterii, pentru a asigura competitivitatea produselor fabri-
cate.
lelor . 17
ea urmare a acestor consideratil co/eetivul de autori aI indrumarului au 1.3. Erori de prelucrare prcx:lusede
cautat sa raspunda in modul urmator cerintelor precizate mai mainte. deformatille elastice ale si~e-
A lost prevazut un capilol privind preeizia procesului tehnologic. rnentlo- rnului tehnologic ........ ~.... 30
nTndu-se nu numai factorii determlnanli al preciziei. cl I procedeul de calcul 1.4. &ori de prelucrare prcx:lusede
al abaterilor penlru dileritele procese de prelucrare i implicit. deductiv. deformat.Li.Letenni.ce ale siste-
rnasunle pentru reducerea lor. Prezentarea modului privind determinarea
stabilitapi statice i dinamice a procesului de prelucrare constituie melodo- ~ui tehnologic ... 48
logia de asigurare a incadltlrii acestuia In preeizia de prelucrare cu un rise 1.5. Erori de instalare 58
minim impus. . 1.6. Erori de reglare a sculei ~ 72
Optimizarea procesului tehnologic se reallzeaza prin optimizarea ope-
ralii10r componente. fiind specificate fn acesl scop principalele procedes de
i 1. 7. calculul erorii totale de prelu-
crare . 94
prelucrare tehnlea respectiva.
Automatizarea lehnologiei de prelucrare ests refiectatATncuprinsul indru-
I 1.8. Analiza statistica a preciziei
A: de prelucrare ........ 96
marului prin delerminarea regimurilor de aschlere pe rnasinl agregat. pe linii I
lehnologice i pe maini cu cornanda nurnerlea, 1.9. Precizia economicade prelucrare 110
Pentru e1aborareaacestel lucrari autorii au ulilizal dale cuprinse in litera-
Iura tshnlca I tiinlifi~ din domsnlu i au 1000silatit meloda de calcul. CRi I capitolul 2. PRINCIPII DEBAZA LA PROIOCTAREA
cea a normativelor recomandate in urma experimentArilor de dilerite foruri TEENOI.03IIIDR DE PRELIJCRARE ME-
(!
de specialitats i ministere de resort.
CA}J'ICA. ~ ASOfimE '. 128
Trebuis rernarcata in mod special cornponenta coIectivului de autori,
constituita din cadre didactice de la Institutele PoIitehnic din lai I Chi~inau. t
! 2.1. Date inip-ale pentru proiectarea
speeialiti cu experienta in domeniul tehnologic. Acsasta colaborare a dat I
I proceselor tehnologice ~i anali-
posibilitatea largirii viziunii conceptuale a lueraril, consensulliind realizal cu I
za lor I 128
promptitudine nu numai pe baza unei similitudinl in documentarea tehnice-
tiinlifica cl mal ales printr-un element fundamental cornun "milenara lhnba
,.i 2.2. stabilirea succesiunii operat:ii-
noastra cea romana", . I lor de prelucrare pr:in aschiere 161
~,
Autorii exprirna convingerea ea iucrarea corespunde unei neeesitAli
! DE1'ERMINAREA ADAOSURILOR DE PRE-
obiective i va constitui 0 rnodssta contributle la intregirea cunotin\e1or capitolul 3.
neeesare specialistulul-inginer. tehnician. maistru, muncitor de Inalta califi- i IlJCRARE SI DIMENSIUNILOR INTER-
care in vastul domeniu ai tehnologiei de prelucrare prfn aschlere - i sfnt ~IARE. . 186
constlenti de !aptul ea perlectiunea ramine in continuare un ideal, i ea erica Notiuni de baza ............. 186
lucrare este debitoare, intr-o oarecare masura, timpului in care a fost sensa, li 3.1.
3.2. Metcrla de calcul analitic a a-
, daosw;ilor de prelucrare . 188
\1 194
3.3. Abateri ~tiale ....................
3.4. Eroarea de instal are . 199
Autorii

l r) 5
 .- -~~------- - ----_._-- --- , -- _ _
.. .--_.-_ ' .. --, _ --.- _. _.

!
3.5. Eroarea de verificare .... 199 t) 8.3. Prelucrarea mecanica a semifa:""
3.6. calculul dimensiunilor. interme- 'I bricatelor turnate ........ 292
diare ........... 199
I
8.4. Exernplude calcul ..... 292
!

capitolul 4. ADAOSURIDE PREUJCRAREPENTRU capitolul 9. ADAOSURIDE PREWCRARE

INTERl1E-
SllITFABRICATE lAMINATELA CAI.D f DIAREDUPATABELENORMATIVE
. 304
SI TRASELA RECE 212
4.1. Irrlicatii qeneral.e ............... 212
I .:f::-&pit~1~i-l0) CAU:ULIJLREDlMUllJIDE ASCHIERE
,.-. . --,.-~---.-".'--'.'... ..,..-'
Abateri spat.Lal,e la semifabrica- IA SIRIJl~JTRE 330
4.2.
te laminate la cald :;;i semifa-
bricate calibrate ..... 213
J Principii ~i notiuni de bazii .....
10.1.
10.2.
Elernentele componerrceale re:Ji-
330

4.3. Prelucrarea mecanica a suprafe- I mului de aschi.ere 331

1;.elor de revolu1;.ie . 219 10.3. Proprieta1;.ile aschi.etoare :;;ido-
I' meniul de utilizare a materiale-
4.4. Prelucrarea mecani.ca a supra fe-

4.5.
-t;.elor frontale ..
EKemplude calcul .
220
220 J
(,
.\...
lor pent.ru scule ':................
10.4. Uzura ~i durabilitatea sculei
aschi.ecoare
10.5. calitatea :;;i precizia suprafe1;ei
331

332
capitolul 5. 'ADAOSURIDE PRELUCRARE PENI'RU
SllITFABRrCATE MATRITATE LA cxto 228 prelucrate ............... 334
5.1. Indicatii generale 228 10.6. strunjirea exteraoara :;;i inferi-
5.2. Abateri spa1;.iale 241 oara ." " " " ".. 334
5.3. Prelucrarea meceruca a suprafe- t 10.7. Determinarea vitezei de a:;;chiere 359
1;.elor de revolutie -. 247 1
\.
10.8. Regimuri de aschtere utilizin:i
5.4. Prelucrarea mecanica a suprafe- pliicu-t;.emineral 0 - ceramice 365
\:clor frontale la piese de tipul I 10.9. Regimuri de aschi.er'e pentru ali-
corpurilor de revolu1;.ie 247 aje neferoase 376
5.5. Prelucrarea mecaruca a pieselor ,I 10.10. strunjirea canalelor:;;i reteza- .
de tipul pirghiilor:;;i furcilor rea. . " " " "." 377
rna,:tri tate .................................. 247 1 I
10.11. strunjirea
10.12.. ~elucrarea
profilatii
filetelor

prin stirun-
379
I
5.6. EKemplude calcul '.................... 248 !
Jrre ."" .. "" ". " ".. "...... 385
capitolul 6. ADAOSURIDE PRELUCRARE PENIRU 10.13. Reg:i.muride aschi.ere la prelucra-
( rea pe strunguri universale grele
~ ...... 255 396
s.i , Prelucrarea mecaruca a giiurilor 255
}\
6.2. EKemplude calcul 259 capitolul 11. RIDIMURI DEASCHIERE LA PREWCRA-
I
I
REA PE STRillKXlRISEMIAIll'OMATE
capitolul 7. ADAOSURI DE PREWCRARE LA SllIT- i ~TIaJrITE . 417
I.!
FABRICATE FOR.JATE LIBER 267 11.1. Considera-t;.ii generale 417
.1
z.a , Indica1;.ii generale 267 I, 11.2. Etape de proiectare 417
7.2. Abateri spatiale la semifabrica- 11.3. Ex:emplu de calcul al parametri-
te brute, forjate liber 269 lor reqimul.ui, de aschiere la
7.3. Prelucrarea mecanidi a semifa- prelucrarea pe un strl.tn;! semiau-
bricatelor forjate liber 271 J tarnat multicutite 440
l.t
capitolul 8. ADAOSURIDE PRELUCRARE PEN'IRU capitolul 12. RIDIMURI DE ASClITERELA PREIlJ- .I
SD1IFABRICATE TORNATE 274 t CRAREA PE STRU1X>URI MULTIAXE ~ 453
8.1. Indicatii generale 274 I 12.1. Notiuni generale privin:l prelu- I
8.2. Abateri spapale la sernifabrica- I crarea pe st.run;Juri multiaxe :453
te tumate ......................... 289 i
I
I!
6 7

--
 12.2. Etapele de calcul al reqimuri.Ior' )
de aschi.ere ..................... 456
12.3. Exemplude calcul ................ 476

capitolul 13. RE3IMURIDE ASCHIERE

LA PREW-
CRARE.Z\
PE SIRUNGURI RE\TOL~
AUI'Ol1A.'I'E ,,"""""""""""""" '. " " " " " " " " " " 486 cap.1 PREr:IZIA
mEI:l.X:mRII
MEI:ANICE
13.1. Consideratii generale ........... 486
13.2. Elementecomune................. 487
13.3. Metodede stabilire a turatiilor ..... 506 1.1 EllilRILE DE PREUJCRARE
- DEFlNlTIE,CfASIFICARE
13.4. Verificarea puterii .............. 512
13.5. Exemplu de stabilire a parame- Erorile de prelucrare sint abaterile de la precizia pres-
trilor reqdmulud. de aschi.ere la I cr.i.sa a pieselor in urmaprocesului deprelucrare.Precizia pre-
prelucrarea pe un strung revol- lucrarii mecanice este gradul de ooncordarrta, sub aspect geome-
ver automat ..... '.................. 513 tric,dintre piesa pre1ucrata !?i piesa definita geometric in de-
capitolul 14. REX;IMURI DEASCHIERE LA FREZARE
I
. 523
I senul de execut.Le, in ceea ce priv69te: precizia dimensionalti,
precizia de forma ~i precizia pozitiei reciproce a diferite10r
14.1. Principii !?i notduni,de baza ....... 523 I1 e1ernentegeometrice ale pieseLAbaterile efective ale dimensiu-
14.2. Frezarea cu freze cilindrice .. 528 nilor suprafete1or, ale formelor lor geometrice, precum~i ale
14.3. Frezarea frontala .................. 535 pozitiilor recdproce ale acestora,in raport cu valorile lor no-
14.4. Frezarea cu freze disc .......... 547 I
I .minale, constituie erorile de prelucrare.Precizia de prelucrare
14.5. Frezarea cu freze cilindro-fron- 1
se evalueaza d:uf2 marimeaerorilor de prelucrare.
tale cu coada, freze ferastrau
9i freze profilate ....... 547 1.1.1 Precizia dimensianala de prelucrare
14.6. Frezarea .filetelor ........ 554 i
14.7. Filetarea cu filiera ............ 557 Precizia dimensionalti de pre1ucrare se poate determ:L.~a cu
14.8. Filetarea in virtej ......... ~. 558 i corrlitia cunoastieri.L datelor earacteristice ale piesei,determi- _
14.9. Regimuri de aschi.ere la prelu- 1 nate in desenul. de executie, care se definesc astfel:
crarea pe masdrri,de frezat cu - dimensilmea nominata este dimensiunea fa~ de care se
mai multe scule simultan ....... 565 . definesc dimensiunile limita (mi.n.irnti
!?i maxima):
- dimensiuni1e limita sint eele doua dimensiuni(m.:ini.ma 9i
capitolul 15. RE3IMURI
DEASCHIERE
LA RABOI'ARE I maxima)ale unei piese, intre care poate varia dimensiu-
582 i nea efec:tivc1; .
SI MORI'EZ.ARE """..,,""""""""""""""""""""
15.1. Notiuni de l::xizii . 582 I - abatere:a superioara este diferenta algebrica dintre di-
15.2. Regimulde aschi.ere la rabotarea .1 mens.iuneamaximasi cea nominata corespunzatoare r
lon:Jitudinala ~i tzansversata .... 584 - ataterea inferioara este diferenta algebrica dintre di-
15.3. Re;P.mul de aschi.ere la prelucra- i mensiuneaminima9i cea ncminal.acorespunaatoarej
11
rea prin mortezare """"""""""""""""""" 621 - toleranta se determin.a ca diferen~ intre dimensiunea
! rnaxim<l
9i minima, sau ca diferenta algebrica dintre aba.-
i,
Bibliografie 635 I
terea superioara ~i abaterea inferioarc1.
I . Prin cornparareadatelor caracteristiee ale pieselor pre1u-
Anexe i crate cu cele prescrise in desenulde execup.e se obtine gra- ,
641 I
.t' :
dul de precizie dimensionalil rezultat in urmaprelucrarii.Ale- r:
gerea proce::iee1orde prelucrare mecanica!?i a nia:?inilor-unelte
trel:uie sa se faca cu respectarea aUt pentru procedeu, cit ~i
pentru masdna-uneal.t.a , a conditiei ca precizia neoesara sa fie 11'
precizia economi.ca(cea care se obtine in modnormal, folosirrl ~):::
i!.
~;?
c',-
t.i

8
9
~::!
~~ :
~<
.... - ..-. --... - -.-.-------.---- . -, - -- ._-_ .._ _ _ .. _- ._---------_ _----_._-
-..
 T~belul 1.1 Precizia econoaicu a di~nsiunilor
procedeul, ~i masina-uneaft.a , alese). in acest scop in tab. 1.1
,...,...,.....",._",..,...,...."..,.."'=-.... _ ,,&.>.=~"'"'~~-~~-~'-~----.-,.
se dau valori orientative pentru precizia economicaa dimensi- or.'._ "' __ ,,...

Tre8pta du precizie
uni.Lor, ob'tj-inutaprin diferite procedee de prelucrare mecani.ca. felul prelucrArii mecanice f-- r- ---'
EconcmicA Limita ce poate fi
1.1 . 2 Preci.zia formed,gearetrloe a pieselor ________ ._._.~
_ ._l__--- ob~inutli

G.urire 11 .. 13 10
Precizia formei geometriee a pieselor are un rol deosebit
de important, eonstituini adesea factorul principal in func1j.i- Largire 3. d~9ro~3re 11 ...13
b. f j n is ar e 9 . 10 9
onarea norma.La a unor aparate ~i mas.ini..Pentru determinarea I

preciziei de forma geometrica a suprafetelor se impunedefini- t Alezare a. dilgro~al'c 8 9

b. f in iser e b .7 b
rea urmatoareIor notiuni:
- suprafa1j.ageometrica norrdna.Iaeste suprafata ideal~, a Bro~are B. degro~are 8 .... 9
cared, forma este definita in desen !?i (sau) in documen- b. finisare 7 .... 8 7
tatia t.ehrri.ca]
frezore cilindric3 ~i frontnl~
- suprafa1;a rea1~ define~te suprafaya care limiteaz~ cor- a.degro~are 12
pul respectiv !?i il separa de mediul inconjurator; b.f io i sar 10 . 11 3
suprafa1j.aefectiva este suprafaya obtinuta prfn ~a- c.foarte fin;; 8 .... 9
re 9i care este apropiata de suprafata reala; Rabotare ~.degro_are 12 ...13
- suprafaya adiacenta definei?te suprafa1;ade aceeasa forma b.f inisare 11 ..12 11
cu suprafata data,tangenta la suprafata real~ (efectiv~)
Strunjire exter;Oar3
dinspre partiea exterdoara a materialului piesei 9i ase- a.dt;.gro~:lre 11 13
zataastfeI ineit sa satisfaca. conditiile prescrise in b.semifinisare 10 , .11 8
cazul p;"...rt.iculardat; c.finisare 8 ... 9
d.foarte fina 7 b
- profilul geometric nominal este conturul rezultat prin Strunjire interioara
intersect:ia suprafetei geometrice (nominal.e)cu un plan a.degro~are 12.14
cu orientare data; b.semif ini sar e 11 . 12
c.finisaro 8... 10 7
- profilul real este conturul rezultat prin intersectia d.foart~ fina (cu diamant) 7 b
dintre suprafata reala 9i un plan cu 0 orientare data;
- profilul efectiv este profilul rezultat prin ~are,a- Rectificare rotunda
a.degro~are 9 10
propiat de profilul real: b.f inisare 7 ... 8
- profilul adiacent de forma data se definei?te ca profilul c.foarte fina 7 7
de forma data tangent la profilul real(efectiv) din par-
Rectificare plana
tea exterioaz::a a materialului piesei. a.degro;aru 9 10
. In modanalog se definesc !?i cilindrul, cercul 9i dreapta b.f inisare 7 10
adiacenta. Cu aceste notiuni definite se pot exprima cele doua c.foarte fina 7 b
elernente caracteristice ale preciziei de forma: abatere de for- Honuire
m 9i toleranta de forma. a.medie 7
Abaterea.de forma este abaterea formei supraretei, reale b.foarte fina b b
fata de forma suprafetei adiacente sau abaterea fonnei profi-
lului real fata de forma profilului adiacent. ~imea abaterii
t.

- lepuire
8.prealabilll 7
de forma se datermina ca di.starrta maximadintre suprafata efec-
tiv~ ~i suprafata adiacen~ sau dintre profilul efectiv ~i pro-
filul adiacent.
L b.medie
c.foarte fina
,
7
6 I
b
,

In cazul abaterii de forma nu se ia in considerare ruqo-
zitatea suprafetei. Toleran1;ade forma se definf'~te ca zona de-
terminata de abaterea limita de forma. Toleran1;ade forma este
egala cu abaterea limita supsrdcara de forma (abaterea inferi-
oara fiirrl egala cu 0).
ca abateri de forma se pot mentdona, printre altele, urma-
toarele:
- abaterea de la rectilinitate este di.stanta maximadintre
profilul efectiv ~i dreapta adi.aeerrta in limite1e lun-
.4.,

11
10

. -- - ----_._-----------
 gimii de referinta.Abaterea de la rectilinitate se poate Tabelul 1.2 Valorile tolcrantolor la rcctilinitate, la planitate, la foras dat~
prezenta sub formade concavi.tatesi convexitate; a profilului ~i la foraa suprefetei
- concavitatea exista atunci cind di.stanta dintre clreapta . -
adiaC0Jlta~i profilul efev~iv CTe~tede la extremitatile CLASA DE PRECIZIE
profilului spre mijloc; . o imens iunea
nominalli I 11 III IV V VI VII VIII IX X XI XII
- ccnvexi.tatea apare atunci cirri di.stanta dintre clreapta
adi.acenra ~i profilul efectiv scade de la extremitati.1e [mm) TOLERANTA Ip m )
profilului spre centrui
PinA la
- abaterea de la planitate este definita ca distanta ma- 10 0.25 0.4 0.6 1 1.6 2.5 4 6 10 16 25 40
ximadintre supraf'ata efectiva i planul adiacent,in li- 10 - 16 0.3 0.5 0.8 1.2 2 3 5 8 12 20 30 50
~
mitele suprafetei de referinta. 16 - 25 0.4 0.6 1
1.2
1.6 2.5 4 b 10 16 25 40 60
25 - 40 0.5 0.8 2 3 5 8 12 20 30 50 80
Abaterea de la planitate se poate prezenta sub doua forme 40 - 63 0.6 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100
simple: concavitatea i convexitatea.Acesteabateri se definesc 63 - 100 0,8 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120
in modanalog cu eele de la rectilinitate, cu deosebire ea dis- 100 - 160 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160
160 - 250 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200
tanta se ia intre planul adiacent !?i 8uprafata efectiva; 250 - 400 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 200
- abaterea de la circularitate este distanta maximad:intre \ 400 - 630 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300
. profilul efectlv ~i cercul adiacent. 630 - 1000 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400
1000 - 1600 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300 500
Ovalitatea ~i poligonalitatea sint formele simple ale aba- 1600 - 2500 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400 600
terii de la circularitate: 2500 - 4000 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300 500 800
- ovalitatea este data de diferenta dintre diametrul maxim 4000 - 6300 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400 600 1000
6300 - 10000 8 12 20 30 50 80 120 200 300 500 800 1200
~i eel minim;adi.cadublul abaterii de la circularitate;
- poligonalitatea se caracterizeaza pr-in fonna aproximativ
poligonala a profilului efectiv; Tabelul 1.3 Valorile tolerantelor la circularitate ~i cilindricitate
- abaterea de la cilindricitate se defdnest.eca fiind dis-
tanta maximadintre suprarata efectiva ~i cilindrul adi- CLASA DE PRECIZIE
acent, in limitele lungimii de referinta. In cadrul aba- Dimensiunea
nominal~ I
terii de la cilindricitate se disting doua abateri:de la
circularitate in sectduneat.ransversal.aa piesei ~i aba- [mm)
11
"' IV V

TOLERANTA
VI VII

[p m I
VIII IX X XI XII

terea profilului longitudinal (axial);

Pinli le
- abaterea profilului axial este distanta maxima dintre 3 0.3 0.5 0.8 1.2 2 3 5 8 12 20 30 50
profilul longitudinal adiacent ~i profilul longittrlinal 3 - 6 0,4 0,6 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60
efectiv. 6 - 18 0.5 O,ll 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80
18 - 50 0,6 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100
Formelesimple ale abaterii de la cilindricitate sint:for- 50 - 120 0,8 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120
rnaconi.ca, fonna ootoi, formasea ~i formacurba, Aceste formese 120 - 260 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160
caracterizeaza prin diferenta dintre diametrul maxim i minim, 260 - 500 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200
500 - 800 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250
adi.ca dublul abaterii de la cilindricitate. . 800 - 1250 2 3 5 8 12 20 30' 50 80 120 200 300
Fonnacurba, la care locul geometrical secl;iunilor trans- 1250 - 2000 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400
versale este 0 linie curM, are mardmea curbarii e:::ralacu aba-
terea de la cilindricitate. In tabelul 1.2 sint date valorile
tolerant;elor de la rectilinitate,de la planitate, la formadata Pbzitia nominalaeste pozitia suprafetei, a axei ei,a pro-
a profilului ~i la formadata a suprafetei,iar in tab. 1.3 valo- filuJ.ui sau a planului de silnetrie, determinate prin cote nomi-
rile tolerant;.elor la circularitate ~i cilindricitate. nale liniare sau u:rqhiularefata de baza de referinta sau fa-
ta de 0 alta suprefata, axa, profil sau plan de simetrie.
Bazade referinta este 0 suprafata, linie sau punct, fata
1.1.3 Precizia pozitiei suprafetelor, axelor !?i de care se determina pozitia nominalaa suprafetei sau a ele-
liniilor mentului considerat.
Abatereade pozip.e este abaterea de la pozd.tdanominataa
Notiunile principale sint definite astfel unei suprafete,a axei ei,a unui profil sau a unui plan de sime-

12 13
trie fa'tli de baza de referin'tli, sau abaterea de la pozi.t.iaZ:0mi--: Bataia cdzcul.ara radiala este diferenta dintre distanta
nala reciproca a unor suprafete, a axelor lor, a unor profi.Iurd, maxima:;;i distanta minimade la suprafata reali1 la axa de rota-
sau plane de simetrie. ca centre sau axe ale sup:-afetelor rE:ale tie, masurata in limitele lungimii de referinta.
se consddera centrele sau axele suprafetelor adiacente (de ex- Toleran1;abataii radiale este valoa;rea maximaadnd.saa ba-
empluca axa a unui alezaj cilirrlric se considera axa ciliIrlru- taii circulare radiale.
lui adiacent weds in alezaj). Abaterea de la coaxialitate este distanta maximadintre a-
Abaterea limita de pozitie este valoarea maxima(pozitiva xa suprafetei adiacente considerate I?i axa data ca baza de re-
sau neqatava) a abaterii de pozitie. ferinta, masurata in limitele l\ln3"imiide referinta.
Abaterile :,?itolerantele de pozitie: Toleranta la coaxialitate se defineli'te 'ea dublul valorii
Abaterea de la paralelism a doua drepte intr-un plan este maxime admise a abateriide la coaxialitate sau de la concen-
data de diferenta dintre distanta maxima:;;i nunimadintre eele tricitate.
doua drepte adiacente coplanare, masurata in limitele l\.ln.3"ilnii , Abaterea de la s:iJnetrie se define:;;te ca distanta ~
de referinta. dintre planele (axele) de s:iJnetrie ale elementelor considerate,
Abaterea de la paralelism a doua drepte in spatduae de- masurata in limitele lungimii de referinta sau intr-un plan dat.
te.rmi.ruiprin abaterile de la paralelismul proiectiilor eelor 'Ibleranta la s:iJnetrie este dublul valorii admise a abate-
dam drepte incruci.!r:atepe doua plane reciproc perperrlicu1are. rii de la simetrie.
Abaterea spap.aJa de la paralelism se obtine prin deter- Abaterea de la intersectare se define:;;te ca distanta mini-
rninarea in eele doua plane reciproc perperrliculare a diferen- Widintre doua drepte adiacente sau dintre doua axe care in po-
tei dintre distanta proiectiilor la capetele lor extreme. zitia lor nominala treb.ri.e sa fie concurente.
Abaterea de la parale1ism a doua suprafete de rotatie se Toleran1;ala intersectare este dublul valorii ma:xiroe
ad-
deten-ni.rui.
prin abaterea de la paralelism a axelor suprafetelor mise a abaterii de la intersectare.
adiacente. Aceasta abatere este sdmi.Laracu abaterea de la pa-
ralelism a doua drepte in plan, daca se detennina in planul eo-
munal celor doua axe, sau a doua drepte ID spat.iu, daca ea se Tabelul 1.4 Valorile toleran~elor la paralelisa Ji perpendicularitate
determina in dam plane perperrliculare.
Toleran1;ala paralelism se defin~e cu valoarea maxima ClASA DE PRECIZIE
admisa a abaterii de la paralelism. . Dimensiunea
nominalA I II II1 IV 'V VI VII VIII IX X
Abaterea de la pe:x:pendicularitate dintre eele doua supra- XI XII
fete de rotatie sau dintre 0 suprafata de rotatie :,?i0 dreapta [mm) TOlERANTA Ipm )
este data de diferenta dintre unghiul format de dreptele adia- Pini la
cente la profilurile efective:;;i unghiul nominalde 900, masu- 10 0.4 0.6 1 1.6 2,5 4 6 10
rata liniar in limitele lungimii de referin'tli. 10 - 25 0.6 1
16 25 40 so
1.6 2.5 4 6 10 16 25 40 60 100
Toleran1;ala perperrlicularitate se define:;;te ca valoarea 25 - 60 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 so 100 1bO
bO - 160 1,0 2,5 4 6 10 16 25 40 eo
maxi.ma admisa a abaterii de la perperrlicularitate. 1bO -400 2,5 4 6 10 16
100 1bO 250
25 40 so 100 1bO 250 400
Bataia circulara. frontala este diferenta dintre distanta 400 - 1000 4 6 10 16 25 40 so 100 1bO 250 400 bOO
maxima:;;i distanta minimade la suprafata frontala reala pina 1000 - 2500 10 10 16 25 40 60 100 1bO 250 400 bOO 1000
2500 - 6300 16 16 25 40 eo 100 1bO 250 400 . bOO 1000 1bOO
la un plan perpen:licu1ar la axa de rctatae de referinta, masu- 6300 - 10000 25 25 40 so 100 1bO 250 400 bOO 1000 1bOO 2500
rata in limitele lungimii de referinta sau la un diametru dat.
Toleran1;abataii frontale este val.oarea maximaadmisaa
Tabelul 1.5 Toleran~ele b5t3ii circulare radiale
bataii circu1are frontale.
Abaterea de la inclinare dintre doua drepte sau suprafete
de rctatde este diferen1;a .dintre unghiul format de dreptele a- Dimensiunea
ClASA DE PRECIZIE --
diacente la profilurile efective l?i unghiul nominal, masurata nominalli I 11 III IV V VI VIl VIII IX X XI XII
liniar, in loo tele lungOOi de referinta.
[mm]
Toleran1;ala inclinare se defin~ ca fiirrl zona cuprinsa TOlERANTA [~ )
intre doua conuri, avind.generatoarele paralele, :;;i la distanta Pini la
egala cu toleranta la inQHnare, daca 'se prescrie toleranta in- 10 0.4 0.6 1 1.6 2,5 4 6 10 16 25 40 60
tre doua drepte sau suprafete de rotatd.e,

14 15
 ";',.

-'._~-.
10 - 25
_~.. ....
,.,.

0.6 1
---=--......
1.6 2.5
<=-......,.~

4 6 10 16
Tabelul

25
1.5 (continuare)

40 so 100
io' produsede diferitii factori tehnologici i care :influenteaza
precizia piesei obtinute in urma procesului de prelucrare.
25 - 60 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 In funct;ie de vard.atdamarimii 9i frecventa aparitiei e-
60 - 1'-0 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 ,60 250 rorilor de prelucrare se disting: erorile sistematice constan-
160 400 2,5 t, 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400 te, erorile sistematice variabile, erorile intimpl<1toaresau a-
400 1000 4 6 ,0 16 25 zo 60 ,00 ,60 250 '.00 600
1000 2'JOD b 10 16 25 '.0 60 100 ,60. 250 400 bOO 1000 leatorii. Erorile sistematice canstante sint acele erori cars
2500 6300 ,0 16 25 40 60 100 160 250 400 600 1000 1600 ::;int constants ea marlms 9i sens de actdonara sf au 0 frecven-
6300 1000!) ,6 25 1,0 60 100 1/10 2~O 400 600 1000 1600 2500
,__....,~'_""'., w' _ .
"" .. .~_.~ ...
--...
--""....."."'-.....
..,..:'....
-=-., ............
ta regulata de aparitie. Se pot mentiona ea exemplude erori
sistematice constante erorile de forma ~i pozi1,:iereciproc<1a
suprafetelor, care apar datorita impreciziei geometrice a ~i-
Valorile tolerantelor aroterilor spa1,:ialesint cuprinse in
tabelele 1.4 - 1.6. Aleg-erea mas.iru.i+unef.t;epentru realizarea nii-unelte. Erorile .sistematice variabile sint erorile a caror
marimevardaza dupa 0 lege' oardcare ::;i au 0 frecventa regulata.
unei precizii economicese poate face dupa irrlicatiile tabelu-
lui1.7 Aceste erori sint de forma:
l1=f(u)
Tabelul 1.6 Tot.erenje de ccax i at i t ate , s iaetr ie s i la intersecpe in care f(u) este 0 funct;ie de variabila u. ca exempluse poa-
te mentionaeroarea produsa de uzura dimenai.onal.aa sClilei ~-
~ chietoare care, aproximativ, este propor1,:ionalacu timpul de a-
CLASA DE PRECIZIE
Dlmeflsiunt=a chiere. .
noodnalll I 11 III IV V VI VII VIII IX X XI XI I Erorile intimplatoare sint erorile care nu au 0 frecventa
regulata . de aparitie ::;i pot lua 0 marimevariabila fax-asa se
[mm] TOLERANTA (JlIIl I
poata determina nici timpul de aparitie si nici mardmeaerorii
Pina la 6 1,2 2 3 5 8 ,2 20 30 50 80 ,20 200 de prelucrare. Aceste erori apar in urma acp.lIDiiunui numm-
6-18 1,6 2,5 4 6 10 16 25 ~ bO 100 ,60 250 mare de factori termologici indeperrlenti ::;i nu se supun \.U1Or
,8-50 2 .3 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300
50-,20 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400 legi de variatie evidente. ca exemplude erori intimplatoare se ..
120-250 3 5 8 12 20 30 50 80 ,20 200 300 500 pot mentionaerorile de prelucrare produse de deformatiile e-
250-500 4 6 10 16 25 40 bO 100 160 250 400 bOO lastice ale elementelor sistemului tehnologic sub actdunea va-
500-800 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300 500 600
800-,250 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400 bOO 1000 riabila a fortelor de aschi.ere, erorile de asezare ale semifa~
1250,2000 8 12 20. 30 50 80 120 200 300 500 BOO 1200 bricatelor in dispozitiv, etc.
..
Observa.ie. Prin dimensiunea nominale sa in,alcge diametrul suprafe~ei examinata sau
dimensiunea dintre suprafe~ele care formeaz~ elementul simatric examinat. 1.2 ER(R[ DE l?REI1XlWm PRaXlSE DE UZURA MASrnI-
Dac a dimens iunea nominalll nu este indicaU, atunci t ot er ent a sa determine rm - UNELTE SI A OCl"JLEfLR 1\SCHIE'l'OARE
dupa elementul care are dimesiunea cca mai mare.

Tobelul 1.7 Prec iz ia econoltric;;de for",;;l'i poz ij; ie

1.2.1 Uzura~inilor-unelte
Hn~in,,-unealtll Abater i , mill Uzurama::;inilor-unelte, care :influenteaza precizia de pre-
Strunguri cu in~lti- Oval itate: Conicitbte pe lungimea Convexitate supraf. lucrare, se refera la lagarele arl::orelui principal, la suprafe-
a~a vlrfurilor pin~ 0,01 de 300 mm: plane frontale: 1,:elede ghidare, la angrenaje i sanii. Uz'uraacestor componente
l" ~O mo, 0,02 0,02 principale ale masini.Ior-unel.teproduce:
Ha~ini de frezot ori- Neplanitate la fini-
20ntale ~i verticale
Neparatelism cu planul
sare: 0,02 .0,045 pe de baz~: 0,025 ..0,051
- - abaterea de la reCtilWtate ~i de la paralelism a su-
prafetelor de ghidare'ale ~inilor-uneltei
lungime de 300 mm 100 mm tungime - abaterea de la paralelism dintre suprarata de ghidare
Ha~ini de rectificat Ovalitate: Conicitate: - i axa arborelui principal; .
rotund 0,005 0,01 ..0,0211000 mm - bataia radiala l?i axiala a arborelui principal al Ina!?i'"
nii-unelte. . .
Uzuraghidajelor masdni.Icr-unal.te are cea mai importanta
1.1.4 Clasificarea erorilor de prelucrare din pmct influenta asupra preciziei dimensionale 9i de forma a pieselor
de vedere al strucb.n:ii statistice ce se prelucreaza.ca unnare a neunifomtap.i acestei uzuri de-
a lungul ghidajelor rezutta 0 eroare dimensdonal.al?i de forma,'
Erorile primare sau elE:lTlentare
sint erorile de pralucrare
2 Pico~. \,'01. 1 .._
...
~._. ..~
._..... ..____ j~.7
__... .__ .__
..
16 ~._ ._... _ ... ._._ .._. __ . ..... ....J
 ce vard.aza axial.Prin cunoasteree acestei uzuri se pot deternd.- rea consumului de energie de aschiere,
na erorile de pre1ucrare respective.In cazul atzunqul.ui,cu ghi- Pentru stabilirea ccncreta a momentuluiin care scula nu
daje combinate,eroarea la diametrul piesei prelucrate D se poa- mai peace fi consideraM corespunaatcare , din cauza stiirli sale
te calcu1a folosind re1atia ~toare, (1.1): de uzura, se folosesc in modconventional valori bine stabilite
ale marimii fatetei de uzura de pe suprafata de asezare , precum
f1D= . 2(U8 (3) {cosa- UAcos[3+ h [ UAsinp+sinex- UCsin (a+p)] ;;i ale craterului de pe suprafata, de degajare.
s a n ex+. UB B uB Us In tab. 1.6 . 1.12 sint.prezentate uzurile maximeadmi-
sibile pentru diferite scule a:;:chietoare.
(1.1)
Tabelul 1.8 Uzura cu~itelor de strung
in care (fig. 1.1): u"', UB
sfnt uzurile ghidaJului Tipul Haterlel de Heterlalul Uzura [mml ,la:
prismatic; llc este uzura cu;itulul prelucrat cu~itului
ghidajului plan; h, B,a :;:i Degro~8re Finisare
f3 sint date1e constructive Strunjire O~el,fonU O~el rapid 1...... 1,5 0,6 ...... 0,7
.J::: ale st::run:Jului. longitudinall maleabill Al iaj dur 0,7 ........ 1,0 0,6 .. 0,7
Considerirrl.Ul'XJhiurilea
Strunj ire FonU cenus ie O~el rapid 2......... 3 1,0 ...... 1,5
.~" :;:i /3 ca variabile1e ecu- planA Aliaj dur 1...... 1,5 0,6 .... 0,7
atiei (1.1)!ili rezol viJrl .
sistemul de ecuatii (ID)' 11 Strunjire O~el O~el rapid 1....... 1,5 0,6 ... 0,7
I = 0 si (ID)' = 0, ~ ce Interioar! font! lIIaleabill Aliaj dur 0,6 ......... 0,8 0,2 ..... 0,3

'L~~__
B lb'~ ...,
_. r
s-a notat h;i3 = n, se ob-
?ne solup.a . opt.iJM: T!iere,retezare
Fonta,cenu;Jie
O;el,font!
Al iaj dur

O~el rapid
0,7 ....

1.........
1

1,5
0,3 .....

0,4

maleabi II Aliaj dur 0,6.: ...... 0,8

cx=1J= arctg(ljn) (1.2) Font! cenus ie O~el rapid 1,5 ....... 2,0
Fig. 1.1 Eroarea de prelucrare determinatl
Alia] dur 0,7 ....... 1,0
de uzur a 'ghidajelor. CUj:ite disc ~i O~el O~el repid 0,7 ....... 0,8 0,2 ... 0,3
prislI\atice Aliaj dur 0,6 ....... 0,7 ' 0,2 ..... 0,3
Da~ se consddera ea n are vaforf user ~ratmitare, re-
zulU ea a lli f3 sint cuprinse in intervalul 400 500, cirrl va-
loarea erorli de prelucrare este mi.niJn.1. Tabelul 1.9 Uzura frezelor

Tipul Hatorilll de Haterlalul Uzura [l1Im)

1.2.2 Uzura sculelor ~ frezei prelucrat scule\

La prelucrarea pe ma:;;ini-unelte reqlate la dimensiune in Cil indr Icll O~el O~al rllpld 0,3 ............ 0,4
ve:ierea ~ii autanate a. d:imensiunilor, uzura scule1or, a:;:- FonU 0,3 ............. 0,6
chietoare este factorul principal in determinarea aparitiei e-
Frontalji O~el O~el rapid 0,8 ............. 1,0
rorilor sistematice ale d:imensiunilor :;;i fomei suprafe~ pre- Font! 1,0 ............. 1,5
lucrate.
Uzura scule10r a:;:chietoare influen~~ procesul de pre- ,.. Cu coadl ~el,fonU 0,2 ............. 0,3
lucrare in urnidtoarele direct:ii:
Disc cu 3 tai~uri Font! O~el rapid 0,3 ............ ~ 0,4
- inr~utateste precizia de pre1ucrare; --
- se obtin ru:1ozi~ti mari ale suprafetei prelucrate; Tliere,retezare Font! 0,3, ............. 0,4
- aparvibrap,i cu efecte nefavorabile asupra sistemului Profilat, detalonat O~el, fonU O~el rapid 0,2 ......... 0,3 ,
tehnologic; Frontalll Aliaj dur ........... 1,0
O~el 0,7
- creste nive1ul de solicitare mecani~ a elementelor Font! 1,0 ..... 1,5
'CXllTqXlIlente ale sistemului tehnologic,con:iuciIrl la spOri-

18 19
 1.2.3 Diagramauzurii sculelor ascnietoare, in care ex este unghiul de a~ezare.
Relap.ile de calcul al uzurii pentzu Relatia (1.3) introduce erori de calcul ce pot ajunge pina
diferite procedee de pre1ucrare. la 40%.Diagramauzur.i.Lu in funct i.e de drumulparcurs de vir-
ful sculei aschi.et.oare (fig.1. 2) varf.aza cu condi.ti.i.Leconcrete
Uzura sculelor aschi.etoare pe di.rect.i.anormal.ala suprafa- de Lucru,
ta de pre'lucrat; influenteaz~ direct d:i.mensiunea ce urmeazas~
se o~ la piesa prelucrati :;;i este denumiti uzura d:i.mensio- Diagramelede uzura a scu-
nal~ u,care este legati de uzura pe suprafata de asezare h prin u t dimeas icna!
UZU((]
:':
lelor pun in evidenta ur-
urmatoarea relatie : matoarele caracteristici
ale fenomenului:
Tabelul 1.10 Uzura burghielor
,--
I
I
u: ;' - procesul de uzura nu are
Diametrul Haterialul de prelucrst H6rimea Diametrul Haterialul de Harimea 1 o variatie liniara;
burghiului uzur i i burgh;ului prelucrat uzurii I ~a -.-<:- ~:::u. - procesul de uzur~ se
mill mm ~n ---'~1-- I desf'asoara in trei pe-
mm

Aliaj neferos .'0,2

IMI

Aliaj neferos 0,5

::3[ ,I , !
I
rioade.
6 Font~ conu~ie, bronz 0,3 15 .20 font! cenu~ie, bronz 0,6 o I ---'"T' =:':':. ----"-Ji :~~ f dE'
O~el, font~ maleabil! 0,4 O~el, font! ~aleabil4 0,8 --'-----_. - ---- c;; ch/er{' ,-, Perioadele de uzur~ sint:
Al i a ] neforos 0,3 AliBj neferos O,b
- pe l\.ln:fiJnea
drumului de
b ... 10 Fonta cenu~ie, bronz 0,4 20 25 Font! cenu~;e~ bronz 0,7- Fig.1.2 Diagrama uzurii sculelor
O~el, font~ malesb;l! O,b O~el, fonta ~sleebil! 0,8
aschi.ere L, este perioada uzurii :inltiale ui;
Al ;a j neferos' 0,4 Alillj neferos 0,7
10 .. 15 Font! cenu~ie, bronz 0,5 25 ..30 Fonta cenu~;e, bronz 0,8
pe lungimea drumului de aschi.er'e Ln este perioada
O~el, font! meleeb;l! 0,7 O~el, fontA msleabil~ 1,0 uzurii normale un; -
perioada ultima este denumiti :;:i perioada uzurii rapide
Tabelul 1.11 Uzura lerg;toerelor (in lungul fe~ei de a~zare) sau catastrofale.
Uzura cli.mensionala pe perioada de durabilitate a sculei-,
Diametrul LArgitoare din ot e t r'spid L6rgitoare din aliaj dur dupa' ascrri.area unei l~imi L=Li+Ln,este data de relatia:
l!rgitoarelor
'mill- Haterialul de preluc-ret
-
u=u-+u
L
O.el, fontA mele- Font! cenu~ie O~el, font! Male- Fonta cenu~ie
1
o(---) ~OOO (f..an ) (1.4)
abiUI abit!
)
Harimea uzurii, mm
uncle: ~ = 1000(u,jL) J.Il\/km este uzura relativa; L - Lunqimea
10 .. 15 0,7 0,6 - -- drumul.ui,de aschi.ere , in metri.
16 ...20 0,9 0,8 0,3 0,3
21 ...25 1,0 0,9 0,3 0,3
26 . 30 1,3 1,0 0,4 0,4 Relatia (1.4) se mai poate prezenta sub forma:
31 .. 40 1,4 ',2 0,4 0,4
4' 50 - - 0,4 0,4
u=u 1-+u 1t dl
0 --- (1.5)
lOG S [J.Il\)
Tabelul 1.12 Uzure sculelor de filetat (pe fBJ:e de B;I8Zare)

Denumirea scula; Haterialul de prelucrllt H~rime8 uzurii, mm

Tarod Otal 0,' ..0,3

Fontli cenu~ie 0,1 ...0,3 uncle: 1 este Lunqdrnea
suprafetei strunjite, in nun; s - avansuf,
in mm/rot; d - cliametrul piesei,in nun. Relatiile(1.4) ~i (1.5)
Filiere rotunda 0~8l 0,1. ..0,5 se utilizeaza cind L> 1000 m.In cazul cind L<1000m se recoman-
Freze pieptene ~ filetat Otel 0,3 ..0,5 da relatia (1.6):
u=i u s+uiLi.) L
1 0 i J:- [J.Il\) (1.6)
u=htgex (1.3) 1

20 -<' 21
...
 la frezarea Cl} freze frontale sau cap de frezare,la prelu- F
crarca de finisare, uzura pe fata de asezare a dini;ilor se de- U = uj + Uo [tan] (1.12)
terrr~na cu relatia: lOb S
in care F estie supratata rabotata, in rnm2;s -avansul de lucru,
1( 0 1 lfl in mm/c.d.
u = u. + Uo [j.llu] (1. 7) la rectificare'i uzura pe raza a discului abraziv se poate I
1 lob Sd Z 360 determina cu aproximatf,a, pe baza voltnnUluide metal in:lepartat I
de pe supratata piesei care se prelucreaza. S-a detenninat ex-
in care 0 este di.ernetzul,frezei frontaJ.e, in nun; 1 - lungimea perimental cl volurnulde material abraziv consumat intre doua
de frezare, in nun; Sd .,.. avansul pe dinte, in nun; z - nllInArulde
clinti ai frezei; ~ -. unghiul de contact cu piesa l?i care se de-
tennina astfel:
.' ascut.i.rf,ale discului de rectificat este de 20 ori mai, mare de-
ci t volumulde metal indepartat in aceeasd,periOCll:M.de timp. Pe
aceasta baza, se poate scrie:
F~n
If B U= [tan] (1.13)
sm(-) , (1.8 ) 20 Fad
2 o
in care F este supratata care se rectificl, in rnm2;~- adaosul
unde B este latimea suprafetei ce se prelucreaza. de prelucrare care se indeparteaza de pe piesa,l.n nun;n - mana-
ru1 de piese din lot ; Fad - suprafata aschietoare a discu1ui de
la frezarea cu freze cilirrlrice uzura se calculeaza cu a- rectificare, in nun2. ,
ceea~i relutie (1.7), cu deosebirea ea unghiul '1' se cal.cul.eaza Valorile medii ale uzurii initiale I?i relative la stnmji-
in acest caz astfel: rea de finisare( obpnute pe cale experimentala, sint date in,
tabelul 1.13. '
cos 'l' = 1 - (2tjD) , (1.9)
1.2.4. Uzura in funct:ie de parametrii de a:p-tj ere
in care teste adincimea de ~chiere in nun.
Relatia de calcu1 pentru uzura sculei aschi.et.oare, deter-
frezarea cu capete de frezat, uzura relativa
la se calcu- minata din studiul diagramei de variatie a uzurii in raport cu
18&Zacu relatia: drumulde ~ere, nu oorrtdna0 dependenta explicita a uzurii
fata de factorii ei detierminarrtd,
.dintze Care se pot ment.Lcnain
100'360 primul rind materialele utilizate pentru prelucrare, l?cu1aali-
Un = (1 + ) uol [j.anJ (1.10) chietoare i?i regimurile de aschi.ere,
1f Dcf If De aceea, cercetarile experimentale efectuate au dus, d6:?i
partial ( la obirmereaunor relatii de calcul al uzurii in func-
tie de parametr~ mentionati. Astfel, V.I.Komissarov propune
in care Dcf este diame~ capului de frezat in nuni'l'-unghiulde urmatoare1ere1atii pentru stnmjirea :interioara a fontei cenu-
contact al dirrte.lui, frezei cu piesa care se prelucreaza,in gra- ~ii, HE = 160, folosirrl cutite cu pl~cute VK6:
de;uOl- uzura relativa la pre1ucrarea eceforasd, rnateriale, msa
prin strunjire. U = 0,198 v,,02s 0,79 t 0,7 (1.14)
o

Cind Dc~ > B uzura relativa se calculeaza cu relatia: Un = Cu " Sn tP kcr ky,kr' (1.15)

100 in care Cui' m, n, p sint coefici~ti I?i exponent.i,care carac-

Uo = (1 + - )Uol (J.an] (1.11) terizeaza calitatea materialului prelucrat I?i a materialului
B sculei ka' kr.' k, - coeficienti care tin seamade un:.;rhiulde a-
sezare ( lln3'hiul de degajare I?i de raza de rotunjire a virfului
la rabotare r uzura climensionala a sculei se determina cu cutitului.
relatia: Tot in baza cercetarilor experimentale,D.D.Medvedeva sta-

22
23
 Tabetut 1.1'; V,,(orHe lledii ote uzu";i ini~ilo ~i re l at, ive la prolucrarea dB bilit ca la prelucrarile de finisare la stnmjire cu t = 0,4
f j n i sur e 1,3 mm;5 = 0,07 0,26 mm/rot; v = 37 250 m/min,folosindu-se
placute din cartxrrd, metalice, uzura relativa a sculei poate fi
_. ,---.-~ calculata. cu u.rmatoarea relatie: '
Metedade Hater L~!,ulde Meteriatut scute; Regimutde a~ehiere Uzura Uzure
preluerar" pretucrat e~ehieto~re initialli r et ,
v, m/min t, mm s, mm/rot Ui, pm pm/Km Yu
~--~."" . :Ku Zu
(1.16)
Ot.el;~,t. ;'Jt r T151:6 100 2 0,3 13 10 uo = Cu t s v x, Ky KRm [pm]
tratat !:crw'i~ T30K4 150 2 0,3 7 6
Rm=1100
(MPa)
N/mm I Valorile coeficientilor Cu ~i ale, coeficientilor :Ku' Yu'
I' ZU sint date in tabelul 1.14, iar cele ale coeficientilor KS,Ky,
Otel aliat 21 T60(6 2 2 KRm in tabelul 1.15.
Rm=920 H/mm nOK4 2 3,5 studiile teoretice ~i exper:i.mentale expuse in lucrarea lui
(HPe) T15K6 4 8,5 C. Buzatu au avutca rezul tat determ:i.narea unor expresii de cal-
VK3 135 0,5 0,21 5 9,5
T15K10 6 12 cul mai ample decit cele anterior prezentate, privind uzura ra-
Vt::4 6 30 diala a cutitului de strung, avind. ea variabile indeperrlente v,
V(9 10 65 t, s si T. ' '
Vt::l1 10 140
Strunjire Fontil conu;J.le VK4 3 8,5
HB=187 VK8 90 0,5 0,2 6 13 (k1 s + b1)V2 + (k2 5 + b2)v
ext~rioarA
de f in isa- VK3 5 19 u = (1 - e_kT{[ + k35 + b3]t + (k45 +
re
Fontll"liDtA VK4 90 4 2,5 + b.,> v2 + (ks s + bs) v ~ (k6 S -t- b6) [loo] (1.17)
f![l=230' VK8 120 0,5 0,1 6 3,5
VK3 240 25 11
ToOKb 3 Z,5 undo: k , k1, k2, k3, k4' ]cs' kb, b1, b2, b3, b4, bs, bb sint coo-
c)~"l 1.5 T3UKCofl 1.6~.. 0,3 0, , 4 3
GOST 1050-80 T30KCe ... 485 4 2,8 ficienti ce se detennina experimental, in ftmctie de parametrii
T15K6T 5 20 t" v, s, T , precum ~i de conditii1e concrete de aschi.ero ,
O~el 35
..-~
---. -.'~"-~--- --------,-- -~
Pl~cu~amineralo- 200 1,0 0,48 .
--
0,5
I s-au determinat uzurile radiale ale cutitelor de strung in
k
GOST 1050-80ceramicli1H-332 u.rmatoarele situatii: ' !;
- la strunjirea fara racire a ote1ului 13CrNi30, cu cil\:it V
O~elCr-Hi-MoPlacuta minerelo' 200 1,0 0,48 - 12 arrnat cu placu-t;a P20 fixata. mecanic:
eeramiellTI1-332 l
i
Font;;e"nu~ie 100 4 13 u = (1 - e-O,1530T ){[(0/058 5+ 0,0198)~ + ('7,728 si - 2,555)v- ~
Fe 18-36 Vt::8 120 0,5 0,1 5 18 2 ~
- 241,852 s + 191,378]t +(0,0265 s + 0,0136)v -(3,1545 5 + f~
GOST 1412 140 6 35
+ 2,2713)v + 155,10125+ 79/3895) [~] (1.18)
Strunjire Fonta en itll Vt::3 105 0,3 0,17 20 16
inter ioadi HB=375-400 Vt::2 105 0,3 0,17 10 12 la 5trunjirea far-a racire a otelului 13CrNi30 cu cutit ~
fin3 TH-332placuta 105 0,3 ' 0,17 10 9 ~
~
mineralo'eeramica din otel rapid Rp2: t
~
{
Strunjire Otel 40 F 4260 80 0,5 0,18 10 65 u = (1 - e-O,2407T) {[ (0,0075 s + O,074)v2 - (1,9915 s +.1,1062)v+ V
exterioara GOST1050-80 2
de finisa- + 114,308 5 + 114,3064] t + (0,002 5 + 0,0047)v + (0,498 s V
re 60 2 0,5 - 1,0729)v + 1,8425 s + 52,7289) [pm] (1.19) \;
Otel 45 1 0,7 r
GOST1050-80 TH-332
100
200
300
0,5 0,2 3
3
0,75
0,76 la strunjirea fm-a racire a materd.alului, 0L60 cu -un cu- r
tit cu placu-t;a P20: ' '
~
400 3 1,0. ;:'
if
F:~::
Strunjire At i aje
u = (1 - eO,2091r) {[ (-0,0625 s + 0,0208)v2 + (9,2135 5 - 3,071)v- ~
exterioara
finll
neferoase oiemant - - - - ,0005
0,001 _ 331,6955 s + 215,397]t + (0,0582 s - 0,0069)V
2
+ (-8,7222 s+
~t:,
~;.
f.
+ 1,1547)v +360',3607 5 - 76,9872 ) [pm] (1.20) t~x
~,J

25
~;
24 fM
 2
J ebelut 1.14 Cooficien):iipantru calcutul uzur i i rotative n cut itutu] do !ltrullg u =(1 - e"O,241ttT ) {[ (-0,0425 s + 0,0154)V + (7,44 s - J,0198)V-
co depind do .atcrialul do prclucrat ~j do .otoriolul sculei
. -------_.-,-..
Hat.flulul do pr&lucrat Hat~rialul sculei
- Cu Xu Yu LU
_ 229,75595 s + 191,8305)t +(0,019 5 + O,0008)~ +(-3,7747 5+
~"'~'" --- - 0,35 (1.23)
O~ol H6=160-240
---------*.-~-.~----- 1'10(T15Kb)
0,515
._'~"_'w.~" _.,._ ".~. ~....
0,022
~,~~, ..... --,,~,.. '," ~~,~.' -0,0~9
~~. ,--.-~..
...~" ".".~" ...~, ..
, ....
+ O,1861)V +154,9962 s + 1,0942 ) [J.ll1\]
Ot<:l35Mn16 0,616 0,025 0,033 0,59

Otel 10TiNICr180 0,69 0,031 0,06 0,71 Rezultatele CJbtinute prin aplicarea expresiilor de calcul
Aliaj de titan K40(VK8) 0,88 0,036 0,056 0,72 (1.18 1.23) la diferite valori ale .parametrilor v, t, s ~i
l' T sint trecute in tabelele 1.16 1.21.
Alaml! 0,34 0,018 0,04 0,38

Tabolul 1,15 Coeficion):iipantru calculul u;turiirelative a cu):ituluido strung Tabelul 1.16 Valoril"o uzurli r!>dial t cu pUicuie
cu~itului do strung a.
ce depind do geoaetria ~i rezistonJ:osculei a~ietoare. PlO, fixato ~anic, la strunjirea o~olului 13CrHi3O

Materialul seulei P30<TSK10) P10(T15K6) P10.4(T30K4)

Coef ic ien]; ii Viteza v, Avsnsul s, UzUra redlalA la T=40 Mln,in pm

Valosrea eoeficientuluiKs 1,54 1,0 0,72 m/min mm/rot Adineim~a de a~chiaro t, mm

Unghiul de atae, K 30 45 60 90 0,5 1 1;5 2 2,5

Valoarea eoeficientului ky 2 1,7 1,0 3,2

51 107 11.4 . 220 277
0,1 283
Rezistent-ala ru~ere a ot.alului 0,2 57 114 170 227
a~chiat Rm, N/mm 550 650 750 850 120 177 233 290
50 0,3 64
70 126 183 239 229
0,4 308
Valoarea coeficientuluifoR 0,75 1,0 1,25 1,57 0,6 64 139 195 252
m

63 128 192 256 321

0,1
la strrunjdzea fax-a lichid deracire a rnaterialului 0L60 0,2 71 133 195 257 319
0,3 79 139 198 258 317
cu un cut-it din otel rapid Rp2: 100 316
0,4 87 144 201 259
O,b 103 155 207 261 312
u =(1 - e-O,2197 T){[ (-D,02 5 + O(0106)v2 + (2,962 5 - l(8246)v -

- 98,737 s + 131,9118]t + (0,016 5 - 0,004)v2 + (-2,488 s - 0,1 180 287 395 502 610
0,2 I
188 276 305 453 541
197 266 334 403 472
- O(1185)v + 126,3827 s + 14,2178) (1.21) 150 0,3
205 255 304 353 403
0,4
0,6 222 233 342 254 265
- la stnmjirea far-a lichid de raci.re a materialului OIC45
cu un cutit cu placuta P20, fi.xata mecanic:
0,1 413 598 784 969 1154
u =(1 - e-O,1977 T){[(...,O,0385 s + O(0158)v2 + (6,555 s - 2(5962)v- 420 555 bOO 824 959
200
0,2
0,3 428 512 590
.
b79
.
-.
430 467
269,9235 s ~ 194,5158]t + (0,0257 s + 0,0011)v
2
+ (-4,375 +
0,4
O,b 451 . - - -
+ O,0256)v + 237,7897 s- 30,42}, [pm] (1.22)

- la stnmjirea far-a lichid de raci.re a materialului OIC45

cu \ID cut-it din otel. rapid Rp2:
:

26 27
{i~_~.

Tabelul 1.19 Valorile uzurii radiale a cu~itului de strung din otel rapid Rp2,la
Tebolul 1.17 Valorile uzurii radiale a cutitului do strung din otel r~id strunjirea o~elului Ol 60
Rp2, la strunjirea o~8lului 13CrHi30

Viteza v , Avansul s, Uzura radial! la T=4O min,in pm

,,--~-- ~,~,"--
Uzura radial~ la T=40 min,in pm
m/min mm/rot Adincimea de a~chi8ra t, ~m
Vitoza v, Avansul s,
0,5 1 1,5 2 2,5
m/min mm/rot Adincimea de a~chiere t, mm
0,' 45 79 112 146 179
0,5 1 1,5 2 2,5 0,2 49 83 120 150 183
50 0,3 53 87 120 154, 187
215
0,1
0,2
53
57
94
99
134
141
175
184 226 j' 0,4
O,b
58
66
91
99
124
133
158
166
191
200
50 0,3 61 105 149 193 236
0,4 65 110 156 201 247 0,1 34 b2 90 188 146
0,6 73 121 167 219 268 75 0,2 37 66 94 123 151
0,3 41 70 99 128 157
0,1 38 75 112 147 165 0,4 45 74 104 133 163
75 0,2 41 78 115 153 190 0,6 52 82 108 143 174
0,3 44 82 119 157 194
0,4 47 65 123 161 199 0,1 30 57 85 113 ' 140
0,6 53 91 130 169 207 100 0',2 33 61 88 116 143
0,3 37 b4 92 119 146
0,1 34 72 111 149 187 0,4 41 68 95 122 ,149
100 0,2 37 74 112 150 188 0,6 48 75 102 129 156
0,3 39 rr 114 151 169
0,4 42 79 116 153 '90
0,6 47 83 119 155 191 Tabelul 1.20 Velorile uzurii radiale a cutitelor do strung ar.ate cu pl5cut~
,-, PlO, , ixato lII<!o/Jl\io, In IItrunJlrollotetutul OtC 45

Vitez8 v, Avaosul s, Uzura radiala la T=40 min,in,pm

Tabelul 1.16 Volorile uzurii radiale 0 cu~itului do strung ar.at cu pl5cu~e m/min mm/rot Adincimea de a~chiere t, mm
PlO, fixate aecanic, la strunjirea o~elului 0160 t.
0,5, 1 1,5 2 2,5

0,1 32 82 133 182 233

Viteza v, Avansul s, Uzura radieta la T=40 min',in pm 50 0,2 39 87 135 183 232
0,3 45 91 138 164 230
m/min mm/rot Adincimea de a~chiere t, mm 0,4 51 96 140 185 229
0,6 b4 105 140 18b 200
a,s 1 1,5 2 2,5
0,1 35 82 128 175 221
0,1 26 82 138 193 248 100 0,2 41 66 134 181 227
50 0,2 32 86 141 195 249 0,3 47 93 140 187 233
0,3 37 90 144 196 250 0,4 53 99 146 193 239
0,4 43 94 '147 198 251 0,6 65 111 152 , 204 ' 251
0,6 54 103 153 201 252
0,1 87 159 232 305 378
0,1 33 89 146 138 258 150 0,2 95 160 225 290 355
100 0,2 38 93 147 141 257 0,3 104 161 218 276 333
0,3 43 96 149 144 255 0,4 112 162 211 261 311
0,4 ' 49 100 151 147 253 0,6 129 164 197 232 2b7
0,6 59 107 154 153 249
0,1 187 315 444 573 702
0,1 140 306 474 146 807 0,2 201 305 408 512 b10
,200 0,2 185 '302 420 147 954 200 0,3 215 294 313 451 -
0,3 230 297 3bb 149 0,4 229 263 - - -
0,4 275 293 151
154
O,b 258 - - - -
0,6 367

"

28 29
I
Tabelul 1.21 Volorilo uzurii radialo a cu~itului do strung din o~el rapid Rp2,la Tabelul 1.22 Coeficion~ii medii do corec~ie Cu(r) ai uzurii radiale a cutitului
strunjiroa o~olului OLC 45 do strung din otol rapid Rpl, functie de valorile corospunz~toore
ale aatorialului OLC 45 la care Cu(r)=1 la strunjireo de finisare
Vitofo v, A"ensul s, UzurB rediolA la T=40 min,ln ~m s < 0,2 --'rot, t<1

m/min IIlm/rot AdincimoB do 8~chi re t, mm

v, m/min Rezisten~a la rupero a materialului prelucrat Rm,daN/mm2
0,5 1 1,5 2 2,5
40 50 60 70 60 90 100 110 120
0,1 51 93 134 176 217
0,2 54 98 141 164 227 50 0,777 0.655 0.933 1 1.055 1.088 1,122 1,155 1,160
50 0,3 58 103 148 193 236 ---
0,4 61 106 154 201 246 75 0,753 0,835 0,931 1 1,054 1.082 1,109 1,110 1,123
0,6 67 118 166 218 269 ---
100 0,746 0,620 0,910 1 1,054 1,074 1,104 1,111 1,119
0,1 39 69 100 130 161
0,2 41 76 111 146 161
75 0,3 44 63 122 162 161 Tabelul 1.23 Coeficientii ~ii de corec~io C (r) ai uzurii radiale a cutitului
0,4 46 90 134 1n 221 de strung IIr.at Cl.! pllk:u~1 P20, ~n funer.io de valorilo core:spunz~-
0,6 5.1 104 156 209 262 t08ro alo aaterialului OlC 45 la care C (r)=1 la strunjirea de fi-
nisare $ < 0,2 ";rot,t<1 u
0,1 35 61 66 114 140
0,2 36 67 96 129 159
100 0,3 37 73 108 143 178 v, m/mi~ Rezistenf.a larupere a lIIotorialuluipreluorat Rm,daN/mli
0,4 38 78 118 158 197

,
0,6 41 90 138 167 235 40 50 60 70 60 90 100 110 120
i 50 0,931 0,943 0,977 1 1,079 1,181 1,295 1,431 1,590
EKtirrlerea utilizarU relatiilor (1.18 ... 1.23) in cazul 75 0,875 0,900 0,950 1 1,050 1,125 1,250 1,375 1,525
altor aliaje feroase, care diferc1 de cele folosite in timpul
e.xperientelor (OIC 45, OL50, 13CrNi30)prin rezistenta lor la 100 0,916 0,937 0,968 1 1,040 1,229 1,406 1,583 1,nO
rupere, l5v se face prin coeficienti de corectde ,
Coef~cien"t-iide corectde pentru calculul uzurii radiale a
cuti telor din otel rapid JS,2 sau annate cu placute P20 se obt:in
pentru diferite re:Jimuri de aschiere .daca se cunoasce duritatea
rh 150

200
0,939

0,960
0,952

0,971
0,975

0,980
1

1
1,097

1,087
1,260

1,315
1,585

1,765
1,073

1,5~
1,439

1,100

sau rezistenta la rupere a materialului de prelucrat. ~- Tabelul 1.24 Coefici.ntii ~ii do eerect ie C (r) ai uzurii radialo a cutitului
ta intre duritate ~i rezisten"ta la rupere 1\, in claN/mm,este ~
de strung din otel 1Ip2, in functVe de valOC'He corespulzatoare ale
data de relatia: . aaterialului OlC 45 la care Cu(T)=1 la strunjiroa de degro~are

HB=C 1Rm
e1 I s < 0,2 aa/rot,t<1

in care pentru .ate! carbon cu C< 0,6%, Cl ==2,19,iar el =1,061,

iar pentru otelurile aliate :;;i ce1e de constructli cu C > 0,6%,
C1 == 3,093 ~i e1 = 0,984.
tI v, m/min

50
Rezistenta la rupere a ~atariatului prelucrat Rm,daN/mm2
40

0,702
50
0,609
60

0,904
70
1
60
1.083
90
1.160
100
1,190
110
1,238
120
1,261
Valorile coeficientilor de ccrectae pentru stnmjirea de ~ 75 1,724 0,811 0,905
! 1 1,072 1.130 1,173 1,217 1,231
finisare sint prezentate in tabelele 1. 22 ~i 1.23, iar pentru
strunjdrea de deqrosare in tabelele 1.24 :;;i 1.25. ~ 100 0,718 0,120 0,906 1 1,093 1,156 1,203 1,218 1,234
'--.
1.3 EBCRI DE ~ PRaXJSE DE DEFmMATIIIE F
EI:ASTICE ArE SISTEHlUJI TEIiNOILGIC Deformatia elastica a sistemului tehnologic provoaca aba-
~~\
r,
t teri de UI. pozitia reciproca a piesei ~i sculei :;1i<kept urmare
1.3.1 NOtiuni generale apari"t-ia unei, erori de prelucrare.
Detenninarea erorilor de prelucrare cauzate de deforma"t-i-
Sistemul tehnologic al ~inii-tmelte are 0 structura ela- ile elastice comportc1 definirea unor notiuni c.<'.J:acteristice de
stica, sub actdunea fortelor generate de procesele de lucru.

30
l
nI!
l'
calcul ,' Rigiditatea sistemului tehnologic Rsist reprezintit ea-

31
-~-...:..<

Tobolul 1.25 Coofici'ln~ii ooedii d" cor ecj ie C (T) ili uzur i i r"diut" 1\ cut i t.ut o ! undo ;Y'I Yp; Yd; Y"III .fiirrl ,deformatiile elastice
; ale sculei, pie-
O
do r.t.rUf\\IIII~"l CIJ "tr":;U\1l t'(!O, Itll f\Jnc~I" ,..., vnl,uril" I.:OIO"I'UIIZ;;
toare ale lIol,eriulului OlC 45 In care Cu(r)=1la st.ruo j ir-ea de de-
sei, dis1?Ozitivulu~ :;;i lna.:;;inii-unelte.
gro~ar" s > 0,2 ~/rot, t>1 IOq Relatia (1.26) se mai poate scrie:
Fy F'y F'y ~ Fy Fy
"----~--'-'''''I~------- . -"'""""~
------, _ = _ + -- + _ + -r- (1.28)
" m/min 1' Rezistunta In Cl/pOco a materialului prulucrat ROI,daN/lllm~
Rsist Rsc ~ Rd ~u
40 50 60 70 80 90 100 110 120 sau:
1
1 1 1 1 1
50 0,885 0,906 0,947 1 1,062 1,145 1,229 1,333 1,479
+ + -+
75 0,868 0,894 0,921 1 1,052 1,131 1,210 1,332 1,473 Rsist Rsc ~ Rd ~u

100 0,884 0,913 0,961 1 1,096 1,282 1,269 1,365 1,519

de unde:
150 0,861 0,892 0,938 1 1,092 1,230 1,430 1,676 2,076
(1.29)
200 0,840 0,871 0,915 1 1,108 1,275 1,585 1,975 2,623
Wsist = Wsc + Wp + Wd + Wmu'

unde: Rsc; l\;Rd; ~u; Wsc; Wp: Wd; Wmu sint rigidita'tile respec-
pacitatea acestuia de a se opune deformatiilor elastioe sUb ac- tiv flexib~litatea sculei, piesei, dispozitivului :;;i ~inii-
tiunea fortelor din procesul de lucru. unelte. ..
Rigiditatea poate fi statica R t sau d:i.namicaRd dupa ea- l Pe baza diagramei de rigiditate(figura 1.3) se pot defini:
racterul static sau dinamic al fortei: . - rigiditatea instantanee:
Fy Fy
Rst =- [claN/mm], F. ' M1
[cnNJ = tgotl; (1. 30 )
Y

in care: Rst este rigiditatea stat.ica, in claN/mm;Fy - forta in

I Ri
Y
M,
directi-a Y in claN;Y - deformat.La
I , in mm. \ FH1
ComponenteleF F cu deformatllle x Y z, pe direc-
I IF, I
rigiditatea medie:
tiile corespmzatcxll-e, \,or zdeterminarigidita1;i1e: Fy
,M
Fy Fz R.ned = _. = tgcx.n;
. (1. 31)
Fx
Rx 1\= Rz = (1.24) YH
x Y z o Ym YlmmJ
Gradul de ce:iare sau de flexibilitate W este mariIneain- Fig 1.3Oiagramade rigidi-
versa rigiditatii: tate a sistemului tehnologic

Y 1 Pentru determinarea erorii de prelucrare cauzata de defor-

Wy [mm/daN] (1. 25)
mat.Li.Leelastioe ale sistemului tehnologic, se lucreaza cu rigi-
Fy 1\ ditatea me::lie. Rigiditatile medii statice ale subansarnblurilor
Rigidi tatea ,si, flexibili tatea sistenlului tehnologic au ur-- IllCl!?inilor-uneltevar.iaza intre (2 4)107 N/m,la unele ajungirrl
pina la 108N/m, iar la masirri.Leuzate rigiditatea statica eSte
matoarele expresii:
Fy :~ sub 107 N/m.. .
Ysist
r Rigiditatea dinami.caRd rezulta din caracterul dinamical
Rsist = [daNjmm]; Wsist mm/claN, (1. 26)
fortelor de ~chiere !?i se svatueaza practic cu ajutorul 1.IDui
Ysist Fy
coeficient dinamic tlR ~ 1
unde; Ysist este deformat.i.aelastica a sistemului tehnologic,ca- I Rst
(1.32)
re se poate determina astfel:
I Rd =
.j tlR
'.

Ysist = Ysc + Yp + Yd + Ymu' (1.27)

,-
I
I 33
:1 Pie (I~. vol. I
32 j
 Erorile de prelucrare detenninate de deformat.i.i.Iee1astice 1
' (1.37)
ale sistemului tehnologic depirrl de urmatord.Lfactori: Rsist = X 2 X2 (Irx)2 x2
- metoda de prelucrarei 1 1 1
- forma semifabricatului; (-)(1- -) +( -) (-) + - +
2 3 ElL
- modulde instaiare a semifabricatului; L ~ L Rac
~f
~
- caracteristicile fortelor de aschiere,
1.3.2 Deformapj.le el.astice oonsiderind r:igid.:itatea Pe baza altar consideratii teoretice (fig. 1.4), sumaero-
statica a sist.emului tehoologic la prelucrarea rilor elementelor sistemului tehnologic se poate calcula cu
pe st:.ruo:J . . expresia:

Metodade prelucrare: strunjire cu un cutit a semifabrica- !!..y=r-r =F RsisC sin(cx+p-e) +Rscsincx

telor de tip arbore. o Y RsiscRsc+C[RsisC' sin (cx+p-e)] +Rscsincx (1.38)
a. ltoda de instalare a sauifabri.catului in universal
cazul cirrl rigiciitatea sernifabricatului estemi~ in ra-
port cu cea a tmiversalului - rigiditatea tmiversalului nu se
ia in considerare. In relatiile (1.35 1.38) s-au f~t notatiile: x - dis-
Relatia pentzu calculul erorii de pre1ucrare are forma: tanta fata de ~ fixa,urxle se aplid forta Fy'; L - l~
semifabricatului; ~ - rigiditatea ~ii mobile; l\t - rigi-
Fy L3 ditatea ~ii fixe, Rsc- rigiditatea subinsamblulw. sculei
Y= -- , (1.33)
. 3EI
a!ichietoare; r raza instantanee a suprafetei pre1ucratei r 0 -eaze
Cind rigiditatea universalului se ia in considerare rezulta: de reglare a cutitului de prelucrare.

YmSK =[fu + fap(l + k2) + fk, + 16fsf] -Fy (1.34)

Ymin = ( + fap)Fy , (1.35)

j
In relatiile (1.33) (1.35) s-au notat: Y - deformatia e-
lastica mmi Fy - componentafortei de aschiere pe dizectda y,
in daN; L -lungimea piesei pi..Mla locul de incastrarei E - mo-
. dulul de elasticitate, in daN/mm2; I - momentulde inertie, in 'j'
mm4;fu ,fa ,fk.,fsf - coeficienti de' flexibilitat:,e pentru uni-
n
versal, ar~re principal, coeficient urqhiular de flexibilitate
a tmiversalulUi ~i coeficient de flx:ibilitate pentru semifa- I- Fig- 1.4 Scheme deplasirii
virfulul sculei de-a lungul
bricat; k - raportul dintre lungimeapiesei ~i l~ea libera aKelor principale de rigi-
a arborelui pdncipal. II ditate

b. Modul de :instal.are a semifabricatului .. intre virfurile

. st:r\m]ului '
- sernifabricatul de tip' arbore neted.
Relap.a de calcul pentru eroarea de pre1ucrare, ca sumaa
erorilor ,elementelor sistemului tehnologic, este:
2 2 2 2
Fy x Fy x Fy Fy(L-x) x . Ecuatiile (1. 39) sint
Y = - (1 - -) + - - + - + , (1. 36) x,-l (1.39)
~f . L ~ L2 Rsc 3 ElL Fy=Cp tX'YSY'Yi C=CF X
FY
to Y SY'Y
. Y

iar rigiditatea sistemului telmologic:.

{ 35
34 ,.
'i,
:!
 sin 2 ~ + COS~213- Tabelul 1.26 Valorllo coeflclentutul k
R;~" (1.40)
(Rsc)2 (Rsc)2
\'1 "2
dID 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0

k 0,03 0,06 0,14 0,23 0,32 0,43 0,55 0,69 0,84 1,0

dID 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6 1,7 1,8 1,9 2,0
Rscv1; rigiditatile
Rscv2 - statice ale sculei pe ce1e doua di-
req:ii "1 !i>i"2; Rsist - rigiditatea sistemului; et -unqhiul din-
tre di.rect.Lade incarcare !i>idi.rect.i.az; f3 - tmghiul dintre di-
req:ia deincarcare !i>idireqia de masurare a defonnatiei;
[
,
k 1,17 1,36 1,55 1,76 1,98 2,21 2,48 2,71 2.98 3,26

.d. Instalarea semifabricatului in universal ~ virful pii-

}Jll!?ll mobile sau intre virfuri, cu lunet:a mohiHi
Eroarea de prefucrare i
:
e=a r ctiq [~ tgP] (1.41)
R sC Fy Fy
ll2
y= + (1.44)
1 Rsc
Rl +
X x2

c. ~-talarea semifabricatului in universal ~i virful pa- (1- -)2 - X2(L :- x)2

L L2
pt.t:i:lilllObile
+ -+
Eroarea de pre1ucrare: ~ ~m
3 ElL

Fy x
3
X(9112 - 61, x + x2)
uncleRl este rigidita:tea 1unetei.
Y=--[l- (1.42)
3 El e. Instalarea semicibrica.tuluiintre virfuri sau in uni-
12 Er 3
versa! ~i virful ~ll IOObile,cu luneta fixa,la mij-
~.-- + 411
locul lUIJimiisemifabricatului ~ cu l1eglijarea depla-
l\m sarilor elastioo' ale ~ii fixe ~ JOOb:il~.
sau in funqie de adincimeade ascruere adoptata tp:
Eroarea de pre1ucrare se deterrnina cu re1atia:
1 1
y t [1 - Y =t P [1 -
= i (1.43)
Pcx3 . X(9112 -61
1
x + x c x2c 2
--[ (I-x)
(1 - --------)+ - +1
3EIl
3EI 12EI . '.Rsc
,
_ + 4113
~: t(> este adincimeade reg1are in.:lt3-ala;1:- '1ungimeasemi:-
I\m fabricat:ului; 11 - di.stanta ~~~ fix~ - hmeta; x - distanta.
In re1atiile (1.42) !?i (1.43) s-au f~cut notatille: x-dis- pap~ mobi1~- punct de ap1icare a fortei de ~ere.
tanta universal - punctul de aplicare a fortei Fy: 1, = 1+L= Metcrlade pre1ucrare: strunjfrea cu mai multe cutite cu
= l+kL; 1 - 1ungimeasemifabricatului: L - 1~ in oonsofa semifabricatul intre virfurile strungului.
a arborelui principal; k - coeficient de modificare a 1lll'"qimii Deformat.Li.Lee1astice 1iniare :;;i ~ulare ale e1emente-
.Lcu diametrul D al arborelui principal intr-o lun:.Jime eehiva-' 10r sistemului tehn010gic sirit:
lenta cu diarnetrul d al semifabricatului.
1.
[F (L - Lr)- F'(L - L'r)]' (1.46)
Valorile coeficientului k sint trecute in tab. 1.26. Ypf
~f L

36 "

37
 1
Ypm == ~ (F Lr - FI LI r)'
L (1.47) Poisson;F - m::dululde elasticitate a materialului semifabrica-
tului,Njmm2i{3 - coeficient care depiIrle de raportul ajb astfel:

tg ex == Ypm - Ypf
(1.48 ) ajb 4 2 1
'f\
L
{3 0,072 0,087 0,0624
unde Y f i Y p'm sint defor.rnatiile elastica ale paPW?ilor fu.:a.~i
mobil~t F, F'- rezultantele fortelor de aschi.ere ale cutitelor
din caru.::ioare.le longittrli.nal (din fa~) l?i transversal (din
; K - este coeficient ce depiIrle de forma constructiva a carcasei
spate) ;Lr, Lr 1- distantele de la virful papll.?ii fixe la fortele
astfel:
rezultante F, FI i L - lurqimea semifabricatuluii ex - unghiul
dintre axele semifabricatului in pozitie initial~ nedeplasati
l?i in pozitie deplasati, datorita defonnatiilor elastice Ypf l?i Irulltimea carcasei
b
Ypm'

a
- H=b H=bj2 H=bj4 H=bjlO
1.3.3 Deformap,a.elastica a sisteiuului tehnologic la
pre1ucrarea prin rabotare l?i fre.zare
1,0 0,09 0,105 0,115 -
a. PJ.aci i carcase 0,5 . 0,11 0,13 0,15 0,17

Instalarea semifabricatului: pe masamasdni.i.,

b. SUpraf$ plane ale carcaselor
Placa drepturqhiulara cu toate laturile incastrate:
Instalarea semifabricatului: pe masa ma:;;iniide rabotat
{3(l-f.l)Fy bZ longitu:llnal.
Ymax =
E h3 [mm] (1.49)
1
Placa drepturqhiulara cu t:oate laturile simplu reze.matepe
Y = tp [1- ] (1.52)
contur: C C
1+ - +
0,203 Fy bZ- (1 - J1.Z) Rsf Rso-
Ymax = 3 4 (1.50) Cirrl carcasa are nervuri sau pereti laterali:
Eh ,( 1 + 0,462 ex)

Cirri carcasa drepturqhiulara de prelucrat are nervuri pe 1

partea inferioara ~i se tine searna~i de rigiditatea peretilor Y =. tp [I- (1.53)
laterali: C

Ymax =K
F b2-
y
! 1+
Rso
(1.51) In relatiile (1.52), (1.53) s-au notat: Y - deformatia e-
F h3
lastica a sistemului semifabricat-scul~; Rsf' Rso - rigiditatea
semifabricatului ~i caruciorului port-sculcl; -
In expresiile de calcul s-au facut urmatoarele notatii:
Ymax - deformatia elastica maxima,mm; Fy - forta de-ascrrie-
re,N iIX = bja<l; a, b, h -lurqimea, latimea i grosimea placii,
C = Cf sy (HB)n, (1.54)
respectiv a- peretelui carcasei ; iron; f.l == 0,3 - coeficientul lui Y
tp este adincimeade aschiere la reglarea initia1a.
38 /-1
I, ?'!
 1.3.4 DefODnap..a elastica a sistemului tehnol~c la sau dacae y = ex+ f3
rectificarea rot:unda exterioara
1 1 1 1
a. Instalarea piesei intre virfuri: tgy=F (-+-) Y=F ax (-'R + -). (1.58 )
ax 'R R R
.)n ap .)n Bp
- rectificare cu avans lOYXJitu:linaJ.:
'" Abaterea diametrala a gaurii:

F x 2 Fy X2 F F (L :...X)2 X2
Wrd
Y . y y ID""2(--) [mm] (1.59)
Y= - (1 - -) + t -- + -------- __ (1.54) Rr
~ L l\mL2 Rsd 3EIL
f
sau: Cirri unghiurile de inclinare ale calor doua tailiri prin-
cipale difera cu 2, se ia.:
1 (1.60)
Y =t [1 -. 2 .,
Wrd = 0,0153(1 - f) Fax
P x ] (1.55)
x~
Pe mas.ird. de alezat:
C(l - -) C --
L L2 . - cind masa imprema cu semifabricatul se deplaseaza lon-
C C X2 (L - X)2 gitudinal, rigiditatea semifabricatului i scu1ei (bera de ale-
+ -+ -+ + 1 zat) vardaza numai in sectduni.l.e transversale I producirrt defor-
~f l\m Rsd 3ETl ma1;ii elastice date de:
- rectificare cu avans transversal, eroarea de conicitate
este: 1 1
y=t p [1- -----] sau y =tp[1 -
1 + C(W + W ];(1.61)
C C
cx= cx, - cx2 (1.56)
sf se)
1+ - +
In rela1;iile (1.54) (1.55) s-au facut notatiile: y - de- Rsf Rse
fomarea elastica a sistemului tehnol~c, nun: tp -adincimea de
- la prelucrarea cu instalarea pieselor in dispozitive,
~chiere la re:Jlajul ini1;ial, nun; F -fo$ de a:;;chiere, daN;
care gh.ideaza i sustin bara de alezat, inainte i dupa piesa t
~ft ~m' R~d- rigidita1;ile paJ?l19ii fixe, pa~ii mobile i?i a iar rigiditatea dispozitivului este mare, rezulta:
ansamblulm aroorelui principal al discului abraziv, daN/nun; x
-distanta pa~a fixa-punctul de aplicare a fori;ei de eschiere I 4}{3 _ 3lx2
mm; L -lungimea semifabricatului;cx11 ~ - inclinarea axei semi-
Wse = [rom/daN] (1.62)
fabricatului i?i a aroorelui port-disc de rectificat, datorita 48 Er.
deforma1;iilor elastice ale papui?ilor foo i mobiM, respectiv
ale paPUi?ii port-disc.
sau daca E =2,1'104, daN/mm2(pentru otel.) 9i I == 0,05 d4

Cl sistonului
j
1. 3 5 Deformatia elastidi tehnologlc la 4xJ - 3lx2
prelucrarea gaurilor.
H~c = [mm/daN] (1.63)
5*104 d4
a. Pe Ina!?ini de gaurit verticale, cu instalarea piesei pe

I
masa Ina!?inii.
Unghiul de inclinare a axei, gaurilor: CUrl x = 1/2
13 13
tg ex+tg f3 1 1 (1.64)
tg y = tg(cx +{3) Wse = [mm/claN]
=tg cx+ tg {3 =Fal- + --) (1.57) 1 192EI 2'105 d4
1+tgextgf3 ~ Rap

40
I 41
 --.-.----.~
... _._-

unde d este diametrul barei de alezare, in mm; barei d8 alezat,inmm. "

Pentru a r63'lementa u0.rimeaadmisibila a deforroatiilor e-
Prelucrarea prin a] ezare simulta:naa mai multor g3uri.. Last.Lee ~i a valorilor coraspunzatoare rigidita?i sistemu1ui
tehnolcgie al ma,?inilor-unelte, s-au elaborat norme in aceasta
lpoteze: directie, dintre care sedau, in tab. 1.27, eele referitoare la
- fortele r:adiale se determ:inape baza adincimii de re:Jla-
strun.juri.
re inip-ale (t );
- se neglijeaz~ Rdeformat.i.ile elastice ale semifabricatului
~i ~itivului;
- bara de alezare se consddera grin::1aneteda incastrata la
r Tapelul 1.27 Valorilo rigiditlitii stat ice ~i ale deplasarii relativo adIIiaibi-

ambelecapete.
In cazul prelucr~ii
tiils [1.62-1.~4]:
a tisi 'gtiuri simultan ss obt;:i.n rela-
I -----_.Rigiditoteb
Oi"""'trul strungului
__
le ale c06pOODntelor sisteMului tohnologic

.,--'---------------
Oaplll$orea maximA
in mm I 111111 por tout itulu i fa~iI de :
ndouisibililin
116xiIAde ".\'. ,...,'II,,....,..:~.~ '.,,,,, ".c'", ',,',. ,.',., . ".. ..;-,",""".,,,.~...
,.;~.~
, (b+c+d-x)(a+x)2,. \uun) II'~ _.,., ., .,..,",".,. ,;..., ... " 1'('I'~iI Ilpl iOAtll
.. ~.,,:",,'.. t ',' ,;'

daN Oornul din Dornul din

(3(M'X)1 -(a'" x}" (a+x)];
~(b+c~c.H{) P8PU~O Piipu~lI pinolil
Y1li1 .. ).i'1 '""',""""'".~-.""~~"~~-"
f ixll mobiLli arborela principal
6 Ell'
(1.62)
--_._ ....
100
----- 1750 1400
- 70
100
,
0,04
0,05
0,05
0,07
125 2000 1400
140 0,07 0,10
1bO 2000 1400 0,13
(c+d-x)2(a+x)2 2000 15S0 200 0,10
200 0,13 0,16
[3(a+b+x)I-3(~~b+x}(x+a)-(c+d-x)(a+x)i 250 2150 1750 280 '
YZf2 =F2
1900 400 0,17 0,21
6EI13 320
:400
2350
2750 2150 560 0,21 0,27
(1.63) , 2300 800 0,28 0,35,
500 2850 0,47
(d-x)2(a+x)2 3100 2400 1120 0,36
630 0,61
800 ,3400, 2650 1600' 0,47
Y3F3 = FJ [3 (a+b+c+x) 1-3 (a+b+c+x) (a+x)-(d-x) (a+x)]. 3700 2700 2240 0,01, 0,82
1000
6EIIl
(1.64)
Eroarea de fonna este data de relap.a: 1.3.6 Deformatia'ela.stica' d:incim:ica'a sist:amJlui tell-
nologie '
A, f = 2(ymax - YiJlin) (1.65) <

, /", , Caracterul dinarnie al solieitarilor sist~Jlr.llui tehno10gie

Valorile extreme Y188X i Y~ in se obtin din relat.i.ile de~o varia~ie a deformatii1or elastice ,~i a rigiditatii
(1.62) (1.64) I etn:i X = 1 i X ~. In' relapile de calcul eercetarile intreprinse in aoeasta direct;.ie 'au ajuns la ooncfu-
(1.53) (1.64) s-eu facut urmatoarele notatii: 0: - unqhiul de zda ea sub actiurieafortelor d:i..riamice
de ~chiere, deformatiile
inelinare a mesei Jna:ilinii; /3 - un:Jhiul de incl:i.nare'a arb:>relui elaStice ale sistemu1ui' tehnologic au 0 cr~e ce poate ajun-
port sculai Y - un:Jhiul de incl:i.nare a axei gaurii, rad; Fax - qe pina la 60% comparativ cu aq.iuneastatica cl fo~or.
forta axiclMde gaurire, N, 1\., R~ - rigiditatea mesei,respec- 'Parametrii tehnici 'ai, sistemului tehnologic in cazul soli-'
tiv a arborelui principal, N/rad: ~ - rigiditatea sistemului citarilor d.in.amieesedef:inesc aStfcl.: ' ''
l:urghiu-arbore principal in di.:rectie radiala,N/mm;E, I -mcx:iulul
de elastieitate,N/mm2 i momentulde inertie a secP-unii trans- Rigiditatea dinamicl:
versale a l:::r..n:9hiului,
mm4; Frd - forta radiala neechilibrata,N;
f = 0,5 -raportul dintre fO$ axiala asupra ~ui transver- Rst ..

sal '~i fO$ de avans;y 1F1- sageata de incovoiere a barei in " [N/nun] ; , J.i. $ 1. ' (1.66)
,Rd'~ -
locul de arrp1asareacutituluit: subactdunea fo~ Fr,ImIi . J.i.
analog YlF2 i Y3F3ia, d ;..distan~e de :la cut:itele gaurilor 1
i 3 (extremele) la peretii interiori cei mai apropiat:i ai dis- " Rigiditatea dinamica se rnai poate defini' ca ~aportul din- ,
pozitivului,nun; b, c - distan~e dintre fo~e F, !?i F21' res- tre 'amplitudinea 1..IDei
forte annonice F aplicata pr:in scula ~-,
pectiv dintre Fz !?i F31 nun;1 - l~imea barei dintre peretii chietoare piesei de preluerat!?i amplituinea deplasarii ela.s-
interiori ai dispozitivului; x - distanta de 'deplasare a CU\:i- tice maximeYmax ce apare la rezonanta in punctele de apli~e
'tului in t.impul lucrulUi fa~ de pozi\:ia initiala; d -diametrul a fortei de ~chiere ,ded: ' . '

42 I
I
I
43
 Fa entul fortei excitatoare: h -coeficientul fort;ei de rezistenta
Rd = (1.67) ce se opune fortei elastice; B - lcl\:imeapragului ce se prelu-
Ymax creaza prin <l9chiere transversalcl i Fd - for1;ade a!?chiere in
Variat5;3 dinami~ a fort;ei de aschi.ere poate fi determina- timpul vibratiei:
ta folosind una din relatiile: = C' t = C b hO,7S

r
Fd SO,75
1
(1. 7,1)
A Fd = -r, by' (dupa Polacek) (1.68)
AFd lIFd
rE = B sin + D cos E; B = ---; D=
Zo Zo 27r' Ah Ab
A Fd = - ~ dt + - (kF-~) - ds +
Z z D.
Dimensiunile medii ale a~chiei, pentru calculul amplitudi-
Zo to
nu deformap.ilor elastice dinamice, clUpa Danek-Polacek, sint
+[ zokn - -(~-kt) -]dD. (dupa Tobias) (1.69)
Z D. 'repre.z;entate in fig. 1. 5.
. C -Eroarea de prelucrare cauzata de deformap.a elasti~, con-
siderind ~:i componenta<:tinamiccl
a for\:ei de aschtere (fig .1. 4 ) :
A Fd =- l sin q>+Cpos
op - CA sin q> (dupaChiriacescu) u,70)
2A
A =. Rsi[J~' sin(a+l3-e) +Rsc s i.ne
u~r~F . +
In relatiile (1.68)(1.70) s-au notat: r, este
coefici- o Yo R"'ist Rsc+C (Rsist'sin (a+p -e) +l?sc s i,nc
entul cupMrii maxl.me; b -lclp.mea efectivcl de <l9chiere; Y'>
proieq.ia modului nonnal de vibratie pe cea a cuplclrii maxime; + CA' (cos2(,)'t s In e+z coa o r coscp-2 s Ln e ) (1.75)
z -:-numarul,~ilor ~chietoare principale .ale sculei; Zo_ 2 Rsist
nUlIl8rul~ilor aflate s:imultanin aschierer dt, ds , d!h va- /
urrle: cc.= arctg F IF z; cc.- unghiul dintre for1;ade incclrcare l?i
riatia elementarcla adincimii de aschtere a avansului :?i a vi- directia z a sistemului de referint;cl.; /3 - unghiul dint.re fort
tezei 'l.lnghiularea arborelui principal al masdni.L -unelte; A - de incarcare l?i directia de milsurare a deformatiei:
amplitudinea maximiia ~cclrii oscilatorii; qrdefazajul dintre
miscarea ~i rnasaoscilatorie i ~; 1;; ku - constante; . R~c
XF-l YF e=arctg[ (~ tgP] i p=e=2:. (1. 76).
C =~ xF t s , (1. 71) R SC
V2
3

Amplitu::lir).ea
deforma:~iilor elastice dinamice (Yo) sub ac-
p.unea variap.ei componenteiFy se poate calcula cu relatiile:
Rsist- rigiditatea sistemului tehnologic; Rscv1 ; Rscv2 - rigidi-
tatea scu1ei pe direqiile v1 ~i v2; .:

Ya= k; ~a- ~h (dupa Sokolovschi) (1. 72)

C=CFxFt
xF
s
YF
(1.77)
J
A - amplituiinec autovibratiei;.
xF
- f'd
Ya=r
e
(dupaDanek-Polac8k)(1.73) j FyO
YF
= CF to So (1.78)

t.p=arccos -C2..JC"'-4m(kCLmc2) (l. 79)

.2mC .
\ In rela\:iile (1.72 ), (1.73) s-au notat: C - coeficientul rp - unqhi.ul, de defazaj intre forta':?i virful scu1ei t
fortei de rezistentcl ce se opune fort;ei excitatoare;a -coefici- 1
m - masa piesei;.k - constanta elasticcl a sistemului con-
i
J
~
44 I
45
 siderat;(II =(k/m)O,5 -pulsap.a forte,i perturl::atoare; c =). Z (11 m; Coefi.cientul dinamic
C - coeficient de amortizare; z == 0,1 - factor. de amortizare.

f-
Relatiile de calcul pentru rigiditatea dinamio1Rd, coe- R;
1-'0==_:,..: . ( wt-$)
Sl.n
ficientul dinamic /J. i defo:rmatia elastio1 di.n.amio1(Y), deter- 2
minate in cazul strunjirii semifabricatelor excentrice, au fost If", : s i.n o r (1- (2) 2+ 4n
2
w (1.83)
ootinute de K.V.Kolev. Wo
2
Wo
4

atuncf cind 'P = 0, se obtine:

.fl:"'~)
1
Fig. 1.5 Schema forllarii c~ iunii
1-'0'"
e,chiei 2+ 4n2(,)2 .(1.84)
2 4
Wo Wo

Defcnuap.a elastica dinamidi

Rigidi:tatea dinam:i.al
Fy /J. Fst
Y-
- - (1.85)
Rd Rst
(1.-~) 4n2
. (').
2+
. 4
(,)2

(1.80)
daca UI > C&l se ob1;ine:
Rd=R'sc. 0 Wo
. Sl.n(w-r-1{r) Sl.nw-r
Fy Fy
Y= (1.86)
UI 2
2
R (1 -
st
-)
2
Rst - m w

'P =
C~ (11 > (1,5 2) 610 sau (11 < (1.,5 2)
180 Pentru 61 >61 0 se ab?ne:
61
0
,n=O , tg 11' = 0, UI
iar daca UI < 6) rezulU:
(112

Rd == Rst (1 - -) = Rat - m ri 1 (1.81) Fy

(1.87)
61 2 y=
o m 6)2 .; R
at
_ iar cin::i (11 1< 61 rezulU:
In'relatiile (1.80) .(1.87) 's-au f~cut' ndtatii1e: Rs~' este
I Col 2 rigiditatea statica a sistemului tehnol~ic; Rd ~ rigictitatea
Rd == - Rat(l - -)
61 2
= m (112 - R at (1.82) .
dinaInicl a sistemului tehnolcgicir.lo =(k/m) ,5 -pulsatia proprie
a sistemuluii m -masa redusa a sistemu1ui cutit-suporti k - ri-

in cazul . 61 = 6101 Rd = O.
giditateastatica
re; n -coeficient
a si.stemului i cu -pulsatia fortei perturbatca-
de amortizare; " - unghiul de defazaj intre
foqa ~i defonnatiei Y - defo:rmatia elasticl dinami.ca,

46
47
I
1.4 El-;mr DE ~ rna.::uSE DE DEFClffi{ATIILE TER- b. Transmisia ca] dllrii pcin canvecp.e pcin deplasarea li-
Y.tICE AtE SIST.EHlllJI TEHNOIOOIC . chidelor ~i gazelor
.I 1.4.1 Nop-mU.
generale convectaa caldurii are lac prin curent.i, in cazul lichide-
lor ~i gazelor. Transmisia caldurii prin ccnvectde,se bazeaza
I'll
Sursele principale de caJ.dura care produc deformatiile pe Leqea lui Newton:
cemuce ale sistemul.ui tehnologic se pot, grupa, dupa locul lor
de amplasare in: surse interioare ~i surse exterioare.
I </J = , A(tp - tf), [J/r] (1.90)
Sursele interioare au cea mai :irrip::>rtanta
actdune asupra
starii tennice a sisternulUi tehnologic ~i .sint amplasate in unde: </J este fluxul termic (cantitatea de catdura transmisa in
structura masdru.L, cuprinzirrl electromotoarele, arborii princi- unitatea de t:i1np); tf- temperatura fluidului care scalda pere-
pali, angrenajele rulmentii, cuplajele, ~
I conducator,sis- tele de temperatur~ t ; (Xc - coeficientul de convectie termica,
temul hidraulic, sisternul de unqere, procesul de aschiere ~i li- w/m2K. SUprafetele rietede ale ~inilor-l,Inel.te nu au nici 0 in-
chidul de aschi.ere, fluentaasupra coeficientului (Xc. .
Sursele exterioare apar iIrlepe.rrlentde so'lut.La construc- ,
tiva a 1llWi>iriii.
~i de parametrii ei funct;.ionaliin mediul incon- c. Transiilisia cindurii prin radiap.e
.jurator ~i pot; fi radiatiilesolare, sursele de incaJ.zire a ha-
Lai., radiatoarele, corrluctele termice subterane, curentf de.aer Relatiile
care se situeaza dincolo de lumina ro~ie (infra-
Sisternul tehnologic se poate afla,din punct de vedere ter- rosu) ,cu lungimi de urrla cuprinse intre 80b J.IIIl ~:i, 1 J.IIIl, au, in-
mic, in doua stari: stationar~ :o;inestationara sau tranzitorie. deosebi, efect termic de incalzire.
starea termica stationara se realizeaza cin:l apcrtail,de Radiapa termidi poate fi reflectata, poate patrurrle prin .
dUdura este egal. cu pierderile de caldura, temperatura fiind corp sau poate fi abscrbi.ta de corp. Puterea de reflexie R, de
constanta in t:ilnp. patrundere D f?i cea al::sarbita A sint date de relatii.le: .
starea termica nestationara are Loola , porrdzea ~inii energie radianta reflectata energie radianta transmisa
'R=. . . 0=.
dupa 0 oprire irrlelun::jata. Transferul de caldUrase poate efec- i'
f; . energie radianta incidenta' energie radianta incidenta' .
tua prin una sau mai Imllte din cele trei formecunoscute: con-
ducp.e, convectie, radiatie. energie radianta absorbita
i: A = --.------
energie radianta incidenta
a. ti:gea general11 a transferului dlldur;ii prdn cc:s:rluct:ie,
Leqea lui Fourier,. exprirna cantitatea. de caJ.duradQ care . se R + D +A = 1.
transmite prin suprafata izoter-na dA in timpul dr, propcrt.i.onal,
cu gradientul de temperattlra dt/dn: d.Calculul sch:Unl:::cl.ui
dedlldura prin radiatie in corelare
. dt cu propagarea caldurii prin ccnvectae se efectueaz~ aplicirrl
dQ = - ). dA (-) dr ~J] (1.88) Leqea luiNewton, a' fluxului termic schimbat priri. radiatie in-
cm tre doua suprafete de temperaturi T, ~i T2,coeficientul de r,a-
diatie fiirrl cxr:
unde: A [kcal/m.h.grd],este coeficientul de corrluctivitate ter-
mica ~i are valori in report; cu natura corpurilor . 9i varaaza </J = cxr A(T1 - T2}, (1.91)
cu temperatura conformrelatiei:
T, T2 4.
). = Ao(l + (X t), (1.89) C( _)4 ( -)
100 100
. unde: AD - coeficient de corrluctivitate tennicl la temperatura exr [w/m2K] (1.92) .
OOC; ex - coeficient caractetistic fiecarui corp ca mardme9i T, - T2
semn. In constructda de. masdrii, -unekte, diferentele minirnalede
temperatura at.in:J 60C,de unde rezulta vardatd.Lale coeficien-
tului (X de cca. 6%, motii,
v pentru care acest coeficient se. con- un::le:C_este coeficientul de radiatiecar~ pentru fanta cenus.ie
sideraconstant. ~i atel,. dup~ calitatea suprafete:i" variaza intre 1,75 - 5,6

4 Pico~, v 01. I
48
49

.
 2
W/m K. In domeniul ternperaturilor 20 l002e, exr = (1. . 2)Oe.
Suprafet-e1enepre1ucrate I oxidate sau vopsite, radiaz~ mai ,. Din re1atiile (1.9S) (1.97) rezulta:
multa energie. ternu.ea decit cele rectificate sau acoperite cu
un stre.t superficial protector. In cazul actiunii concomitente . Q = kA(T1- Tz)T , (1.98)
a conv~iei l1i radiatiei, ocnvectda fi:i.rrl fenomenuldominant,
coeficientul de schilnb superficial ex = (Xc + (Xr' iar re1atia in care ljk=1/"1 + l/CXz +1/).
fluxului tennic are forma:
1.4.2 Deformatiile termice ale ~ -unel:te
l/> = cxA(tp- tamb), (1.93)

in care temperatura ~p e:::te ~atura suprafetei emitatoare; -1. Posibilitatile de calcU1.ale starii termice ale ma:;;inii-u-
tamb - temperatura me:liUlw.amcdant.,. ._, ne1te, datorita formei sale complexe, difei:itelor surse de cal-
Transmisia dUduriise poate face prin contact intre cele .._.' dura, modalitatilo:r; variate ale transferului de dlldura, sint
doua medii sau printr-un perete ~itor.) dificile, laborioase ~i cu rezultate insuficient de precise in
camparatie cu cele ex:perimentale.
a. Tr-ansmisiaciUdurii prin contact Precizia de prelucrare pe Ina!?ini-unelte . este influenta-
ta cie starea tenni~ :;;i drept unnare de defomp.tia teJ:mi~ a a-
In cazul ltlainii-unelte ~i a intregului sistem tehnologic, '. celor organe sau subansambluri care modifiea pozitia relativa
lichidele de ~chiere, uleiul de un:J'eresau de actianare hidrau- ; dintre semifabricat ~i scula aschietcare ~i care se mentioneaza
in continuare.
liea, gaze1e incalzite, pot transmite dUdu.ca lor prin contact
direct. caldura astfe1 tr~ unui perete este: a.Arborele principal. poate avea deformatii ttmaice in
I

plan lon;Jitudinal, vertical :;;i orizontal. .

Q =" A T(T1 - Tz), [J] 094) . Daea arborele principal a fost fixat contra deplasarii a-
in care ex este cooficient de transfer termic de suprafa~, xiale la lagc1rul din spate,atunci poate avea loc 0 deplasare a-
in w/mzK; Tl' Tz - temperatura fluidelor :;;i a peretilor metali- xiala a universalului ~i a piesei al .carei capat este fixat. in
ci; T - timpu1; "=: 300 500 - cind. apa, este in repaos; " = acesta, Deplasarea ax:i:a!aa universalului ya fi:
2000 4000 - cind apa curge turbulent;" = 4,8 3,4 - de la
aer la . suprafat:a neteda,. cW viteza v de curg~e.ajl..lnJe la 5 tL = ex L IlT (nun] (1.99)
m/so . in care: ex este ccieficientul de dilatare termi~ liniara a ma-
f. Transmisia dUdurii printr-un perete despart:itor terialului arbOrelui princiPal: L -ll.ln:1imeaarborelui: AT - di-
ferenta de temperatura intre arcore :;;i carcasa.
Transmisia caldurii intre doua medii printr-un perete .des-
~tor se face in trei etape: D?pl asarea orizanta.111:;ri vert:ical.a.
,...de la me:iiul 1 cu ternperatura T1 la una din sup:r;afet.e1e
perete1ui cu temperatura TI, in t:i.mpulT ; Dep1as~ile arborelui principal in planele orizontal ~i
vertical se pot determina..folos:i.rrl relatiile:
Q == "1 A(T1 - T')T (1.95)
Ila = ex L ~T . [nun] .
- aceeasi, cantitatede caJ.dura transrnisa prin perete la (1.100)
suprafat:a de i~ire Cl! temperatura T": Ilv= exH IlT [mm], .
un:ie: ex este coeficientul de dilatare a materialului carcasei
Q = O/l)A(T' - TU)T ; (1.96)
(pentzu fonta ex. = 11.10~&K-1,cotele L ~i H sint in (fig. 1.6).
Eroarea d:imensionala a piesei prelucrate la strung deter-
- cantitatffi de cdldura ce trece de pe suprafata cu tenq;:e- minata de deplasarile termice ale axei arborelui pr;incipal din
ratura T" in mediul 2 cu ternperatura T2: pozitia 0 in 01. (fig. 1.6) ,la ati.n:Jerea ~ui termic stabil
se obtine astfel: . .
Q = ~(T'I - T2)T (1.97)
ta: = rl - r (1'.101) .

50 C;'\
...
4
 r'=V (r+;;::) 7.+A~; Ar={(i~A~)2+A~-r (1.102)
.ulei, incllzirea generall este uniforW1, piesele ce se afla pe
batiu au 0 cre9tere a temperaturli AT,ce se poate calcula cu
relap.a:
AT= Q,
I.. (1.104)
aA1+-A
...-+- <, d
/'. '"
/' ! \
Fig; t.s SchelDa deplaslirii in care Q este caldura absorbitl de piesa,in Jj a- coefieient
I~/ .. \ arborelu; principal in ple- de cedare termicl de la peret-ii piesei in aer,in w/m~; A1 - a-
t I
I ,0_/ I nele orizontel si yertlcal
datoritli yeria~iei tempera-
turii in pApu~a fix6
ria suprafet-~or perep.lor ~iesei prin care se I>roducetransmi-
terea clldurJ.~ in aer, in m .
I e. Defo:rpaPile termice ale semifabricatelor
/
/ cantitatea de caldura acumulatiide semifabricate depinde
V de tipul prelucrarii. Repartit-fa procentuall a clldurii rezul-
tate din piocesul de ~chiere, obtinutlpe baza experimentall,
este in general urmatoarea:.
- la strunjire 50 85% in ~, 10.:.40% in cup.t, 5
8% in semifabricat, 1 2%in mediul ambiant: la gaurire
28% in Ci!ii~, 14% in b..u:ghiu, 55% in semifabricat.
urrle: ta: este eroarea la razla piesei; .r, r I - distantele In cazul unui ciroptermie constant, variatia de temperatu,....
.de la virful cup.tului la axa piesei ce se pr~lucreaza La : re- ra tJ.Ta semifabricatului .ce se prelucreaza se poate calcula cu
glajul inip.al al sculei ~i dI.lpldeplaslirile Ao ~i Ay. relap.a:
Q
b. Deformapile termi.ce ale. batiului AT= [QC] , (1.105)
em' ,
Deformai;iile termi.ce ale batiului au urmatoarele carac- , in care: Q este caldura preluatiide piesl, in J: e - clldura
teristiei in raport Cll cal.e ale ~FJWiliifixe: specificl a metalulUi piesei prelucrate, ,in J/kgK; m -rnasa se-
- sint inai mici, diferen~e de temperaturlintre diferi- mifabricatului, in kg. caldura Q se poate calcula astfel:
tele parp. at:in;Jirrl valori de 8 10C; 1

- sint neunifonne datoritti amplaslirii neratdonale a sur- Q = (pi100) Fz v~, [J] (1.106)
selor :interioare de caldura,
Transmiterea ~durii batiului la unele piese prin locuri- urrle: Fz este componentaprincipala a fortei de aschiere, ,in Nj
le de imbinare intr-un proces stabilizat se poate calcula, con- v - viteza de ~chiere,in m/mini p -procentul de calciura absor-
form le:P-i Fourier:. . . bitii de semifabricat din caldura de ~chiere.
, Variap.a dimensi\lflli liniare a semifabricatului (lur:q;ime,
Q = p./d) A (T, - T)T [J] (1.103) diametru, ina1time ete.) se poate determina prdn re~atia;
i
in care: d este grosimea peretelui, in m, prin care se transmi- I.
t ~ = ex L AT, (1.107)
te clldura; A -suprafata imb:i..nlrrii
dintre batiu ~i piesa conju- I in care: ex este coefieientul de dilatare liniara a materialului '
gatl, in mm2;T,-temperatura suprafetei exterioare de imbinare I semifabricatului,in mm/ mm,K,(pentru ot-el ex =(1,17. ~1,22) 10-5;
.a peretelui prin care se transmite caldura) ex - ex>efieientul de L- dimens.iuneala care se refer~ dilatarea,inrnm; AT...cresterea '
corrluct:Lbilitate termi.d1, care pentru fontti are valoarea de , I
temperaturii semifabricatului, in raport custarea ini\:iala, in
40 kcal./m.h.grd; T - tirnpul, in ore. " I QC.In procesul de prelucrare, sint trei faze ale deformap.ei
Cirri batiul eontdne ca sursa prineipaM de clldura bai.a de
I
termice: ; ,
- la inceput are lac 0 ~zire !?i 0, deforma\:ie termicl a
52 ., 53
I
/
semifabricatului relativ midi; Energia termica cedata de cutit, dW~:
- in perioada a doua, are loc 0 indilzire ~i' 0 crestere a
deformat.Lei,termice, pina la 0 anumita valoare ce se mentdne a-
poi constanta pe 0 amnnita 1un:Jimea semifabricatului;
a We = A2 F2 T dr [J], (1.113 )
, - in periqada a treia (finalii), are loc 0 nm-ire mtensii a in care: 1" 12 sint coeficienti de transmisie a dildurii,
'ca1.durii ~i corespunzator , a defcrmataei, termice. J/m2Q.grdi F11 F2 -, suprafet:ele prin care se transmite caldura
wind in considerare aceste perioade de reqim tennic se de la sursiiditre cutit ~i de la cutit catre mediul inconjurii-
, determina diametrele corespunzatoare fazelor respective: tor; Te -diferenta dintre temperatura medie a 'sursei ~i cea me':'
do - diametrul Witial de re:Jlaj al sculei: die a cu1;.itului; T - diferen1;.a dintre temperatura medie a cu1;.i-
tului ~i cea a mediului 'inconjurator;dT- intervalul de t:iJrq:>,
d1 = do ( 1 - f3 ~T1 }O,5, (1.108) in ore.
Energia' termica corespunziitoare varia1;.iei de temperatura
in care: d, este diametrul ob1;.mutin perioada a doua; f3 - coe- a cu1;.itului, dWe, este:
ficientul de dilatare in volum a materialului piesei; ~T1 - va-
riatia temperaturii intre sect.iuni.Ie corespunziitoare diametre-
d Wc= m c dT, (1.114)
lor do i d1
unde: m este masa in consol.a a cutitului, in kg: c - caldura
Eroarea diametralii pe teata Iunqirnea piesei', este specifica a materialului cutitului,in Jfkg.grd; dT - intervalul
infinit mical varia1;.iei de temperaturii, in grd.
, .
Ll d=do-d2=do [1-v' (1-IL1l,T1) (1-[3& T2)] (1.109)
Alun:;Jireatermica a cutitului tU..r la' 0 anumitadiferenta
de temperatura T, se obtfne cu ajutorw. rela1;.iei:

Relatia (1.109) este valabilii in ipoteza cr~terii unifor-

AI. = a. Le T , (1.115)
me a temperaturii. '
iar pentzu alungirea maximaAI., corespunziitoare diferent:ei maxi-
d. Deformapa te:rm:i.dia sculelor ~ mede temperaturii Te' relatia de calcul este, in mod analog:

Deforrna1;.iatermicli a sculelor ~chietoare este cauzata de AI. = a. Le Te , (1.116)

enerqi.a calordoa ce rezulta din procesul delucru in zona de
aschtere, Defonnatia tennica a sculelor are cea mai :importanta in care: a. este coeficient de alungire tennidi Lini.ara a mate-
influenta asupra preciziei de prelucrare., , rialului cu1;.itului; Le -lUI"qirneain consofa a cu1;.itului, in nun.
Energia calorica din zona de aschi.ere se poate calcula fa- Al~ea termica a cutitului la 0 anumita diferenta de
ra a se introduce erori mari, cu relatia: ' temperatura ALr, in f~e de al~ea ma.xi.ma
AL, se peace
determina cu rela1;.ia: " .
p
Wc= F v [J/m:inJ (1.110) 't
sau: LlLT =A L (l-e-Te) , (1.117)
"
Qt = (F v)/E [kcaljm:in], (1.111)
J

in care : Wc' Qt este energia caloraca ' degajatii in zona de as-

iar pentru cormractda ~La cut;itului la \.ID. anumit moment;dat,
chiere; F - fO$ totala de aschlera, in N; v - viteza de ~- dupa intreruperea procesului de lucru se utilizeazii:
'chi.ere ; in m/mini E = 4195,5 Jjkcal - echivalentul niecanic al
kcal.
Energia termidi preluatii de cutit, dWe, se calculeazii: -~
dL =d e T[, (1.118)
T L
d Wc= )'1 F1 Te d'r (~] (1.112)

54
55
,.:.:;~.<-

In relati,ile (1.117) ~i (1.118) s-au notat Te = (mc)/(AF) , . L' . L

:;;i r,' = (mc) / (i.' F') 1 9i l' fiin::l coeficienti de transmitere
I LiLc=(l-e-k/S) [(k1t+b1) (AC)2+(k2t+b2) (AC)+
a c.lldurii la. inC'Mzirea~i la raci.rea cutitului.
lllind Tc ,,-, 4, rezul M: (1.123)
+k; t+b3J v+ (k4 t+b4) ( ~C) 2+ (ks t+bs) ( ~C) +k6 t+b6
-.1.
LiLT=LiL(l-e 4.) (1.119) Coeficient.ii k1, k.2' k3, k4, ks, k6, b" b2; b3, b4, hs, b6
se determ:ina experimental in functie, de parametrii v ~ Le/A, s,
t, materialul de prelucrat, materialul sculei, lichidul de rli-
Pentru utilizarea acested, relatii este neoesar ~ fie cu- cire-ungere, etc. Relatia (1.123) este valabil~ cind timpul de
noscuta alungirea ma.xi.Im a, care a fost stabiliM in modex- aschi.ere este constant, autorul experimentirrl la T = 3 min.
perimental, la un regim termic 'stationar: DLtpa determinarea coeficientilor s-au obtinut urmlitoarele
relat;.iipentru deforrnatiile termice ale cutitului in condi't;.ii
Le ' concrete de lucru: . .
ss. = c - ~ (t s}O,75 vO,5 [pm] (1.120) a. strunjire cucutit annat cu fixate mecarrlca, mat.e- no,
F rial .de prelucrat OLC45,flf.r~Iichid de rlicire:
1:

in care: C este 0 canstanM care depirrle de parametrii regimu- JiLT= (l-e-1':;) (1_e-8.958S). [(-23,561 t+20,461)
lui de ascrrlere C = 4,5 pentru v = 100 200 m/min, t < 1,5 mm,
s < '0,2 lTUll/rot
i Le - lungimea in consol.a a cutitului, in lTUlli L _ . L',
~- rezistenta la rupere a rnaterialului care se pralucreaza, . (-E)"+(6,994t-5,729) (-E)-O,622t+0,791] v+
'in daN/rnm2; t - adincimea de a:;:chiere, in mm;s - avansu'l In j
A, ' Ac
nun/rot; v - viteza de a:;;chiere, in m/mini F - sectiunea trans- . , ',' L .
(1.124)
versala a cutitului, in mm2. +(1550,09 t-1767 ,117) (.--!:)2+85,906 t-49,699
Ac . ,
Tinind seamade (1.120), relatia(1.118) ia forma: .

b. strunjire, cutit ~2' material de prelucrare OIC45,flira

L -.1. lichid de raci.re ;
Li LT =C-ER (ts) 0,75 0(1-e 4) [J.Lm] (1.121)
F m VV
I
--+ I '. L "
11r.'r~;(:I-o 17) (1_o-o.950fJ) [(-5,018t+7,52B) (......2)2+
i . A
I L I
+(O,G02 t-1,506) (-E) -0,112 t+O,457) V+(376,58 t-
In urma alter cerceMri experimentale (Gh.Petriceanu), s-a . Ac ' "
ajuns la concluzia ea la prelucrarea de degro~ si flnisare a ~
L . '. L (1.125)
arborilor netezi ou fixarea intre virfuri, al~ea termicli ) -1066,83) (-E)2+(,-45,18t+128,Ol) (-E)+
maxi.rnaa cutitului ALe' poate fi calculab1 cu relatia: A ' " _ A I

ALe = CC Le ATmed (1.122) I

i
)
+46,98 t+22, 68

c. strunjire, cut-it annat P20, fixare mecaniclf.,materialde

in care: ATmed este cresterea me:lie a temperaturii cup.tuluii
CC - coeficient de dilatare Lirriara ; Lp -l~ in consol.a a I
I,
prelucrat 0L60, f~li ~ichid de r~cire: '
cutituluii tiLe - deforrnatia termicli max:iltaa cutitului.

cercetiri recente (C. Buzatu) in legliturli cu influenta de-

formatiei ,termice a cutitului de ~ asupra preciziei de
prelucrare au corrlus la detenninarea pe baza prelucrlirii date-
l .
LiLT=(l-e
-..!.

L.
Tc) (1_e~7.277S) [(-25,B17t+22;420)

'
. L
(AC)
2
+(7,663t

L 2
..

I
-6,277) (--!:) -0,437 t+0,763] v+(1698,506t-1936,305) (-E) -j
lor experimentale, la relatii de calcul mai corrq:>lexecare s~ I
A . , . , A
poata fifolosite, in oorrlitii mai variate. L (1.126 )
+ (-529,926 t+428, 015) (-E) +73,268 t-44, 029]
, A,
56
"7
 .,..
d. strunjire, cup.t I\,2, material de prelucrare OL60, fcka ....
III <0 .,..
..0
:8 o-
...
.,..
0

lichid de racire:
-~
'
L 2
...
Cl

.s.,.
.-
~ M

"l..,..
.,..' N
N,
or
0 .0
or
or
,
0-
o'
r-,
..
o.
<0
o

AC) +(O,763t
t.LT=(1-e TC)(1_e-5,677S) [(-6,138t+9,209)+(
! 'N
..
III
-.T

..
0,
.-
.~, ~
U'\
N
o-
L
-1, 842) (~)
L
- 0 , 137 t+ 0 , 560] v+ (460 , 364 t -1304 , 7 56) (~)
2 -8 .-..
0
U'\
..
0-
,
0
...,
M
0-
o ...
...
o

A A ...
,~

.,
'"'
.-
N,
... e- ..
L (1.127) ..~ c,
...
.~...,
:0:: .0
(-55,26 t+101, 322) (-E) +57,304 t-:-27 ,777 .. :8 M
+ 0: ~,
s
0- t-,
. A 0 o
~ 0 0 0

.... .. .-..., o-

r.
-0 N 0
e. strunjire,
13CN30, fcka lichid de racire:
cup.t armat P20, material de pre1ucrare N

..
e
e
.- .. o.
.-
-~ . '. . . L 2 :z: M
0-
-8 Cl
-0
M
o-, ~ o '"
eo,
t.LT=(1-e Tc) (1_e-4,777S) [(-32,165t+27,933) ( ;) +(9,548t o

L . L 2
I J
:J E
...,..
c.:
0
o-
N
-e-
...
0
0

..
0,
co
0,
..
-0
0
... ,
0

t.> o
-'-7,821) (-.)-O,590t:-O,950]
A
v+(2116,162t:-2412,439) (-.)
A
.
II 13
Cl
'"'
0-
11
~u.
o
:J
4i
.,
L-
....0 ;2, co
'"
<0 ...
M
. ...
M
eo
. L . (1.128)
I .~ C-
~
C>
c..'
0 .... 0 o co
0'
0'
+ (-660,238 t+533, 268) (~)
A
+91,28 t-54,
.
851]

(
..
c..

';;; ~
~
U'\

u
'0

:J
:;
~
o
-8-
:;
0
....
M
0
....
N
0
.:
N
0
.. .
f. strunjire, cutit ~2' material de pre1ucrare 13CN30, ... i3 .. ...
i
.. ... ~ M
Cl

fcka lichid de r~ire: c "" :xl

I' L-
10, :xl ro,
..
C>
0
.s 0 0 0'
-~, L :.I ...~ Cl t-
...
0

ALT=(1-e Tc) (1_e-8,369S) [(-5,127 t+7,691) ( ;) +(O,615t-:

1
-8 ..
~ e
Cl
8
Gl
0

...,
0
0
0,
~
0
0,
...
cr :
0
.....
e
-1,538)
L
(AC)-O,115t+o,468]
.
v+(384,4B6t-1089,705)
L
(AC)
2
I Cl

..
...,~}
..
or
,
Cl
L-
8.
..
:J
co
11'\
t-,
'"1::, a)

~,
eo
0
co,
s
..... s 0 0
0
0
... 4ic..
,~
.. 0:. M
0",
t-.
"',
r-
"' .
+(-46,156
.
t+130,782)
L(1.129)
( AC)+48,03 t-23,204
~
8
a.
-8 ..
e 0

..-o-
0 0 0

Pentru prelucrarea alter materiale, la care se ClmOSC re-

I
I) -8 's N

Cl<
-0. '"r-.
0:
t- R:.
. :3 0

'"
0 0 0 0

zisten~e de ropere,se pot 'utiliza coeficienp. de corectde , in

raport cu o~ul DU:45, la care coeficientul mediude ccrectd.e
i Cl
c..
..."
M
<0,
0
~.
0
-.T
0".
0
'""'.
0
se considera Cc =- 1 ~i 'care sint prezentate in tabele1e 1. 28
Cl
I 't Ii

1.29. Pentru determ:i.narea.

.defonnap.i1or termice ale cutitului ,~
o
,~
..
/11
a)
.oJ"\
-0 ,
'"
N
t- U'\
on
r-
cu placute din carl1Iri metalice lipite se folosesc coeficienp. S 0 o t-
O'

de corectde inraport cu eele fixate mecanic.~ coeficienp.

r ] ~ 0-
t-.
t-
<0, ~
o
0
0-,
de corectde sint cupri.n.iin tab. 1.30. eo
0 0 r '0

1.5 ~
I "!~
c
-
DE :ms"l2U:ARE \ .3 ..
> e '" 0
'"
to-
0
N III
~
1.5.1 Eroarea de insta1are admisibj]ii ! .8
....,
e

. Operap.a prin care piesa se aseaza ~i se fixeaza in pozi- .

. \
-,01 ~ .
....~
e
eo
~
e-

I
0,
.5 0
p.ecorespmzi1toare prelucr<kii se ~te instalare. .
I'
\
r.:;Q i 59
. ' ..,1
;""~"

:. td[ liNJ,l>j.1'01;./.A .-
. ". t 2:'~L. c:~~"~A:1 .'
~ o ~
N
on o
co
o,~
I 00
U'\
-8
c
In operataa de instalare pdt-'apare-,lll1\Qtoar.eJ.~
Eroarea de bazare (orientare) care se defin~te ca ' fiind
eroraz

~..-. '1'-..-.
(to
o.
... ..- ..1: ...
..(j .
N
,.., ..- N ...-, _ ...-, 0 vardatda de pozitie a suprafetei prelucrate fa~ de baza de re-
" ..- e- ~
... ferinta, cauzata de baza tehnologid1
)(
..." o

~
0.3

~
...
N
..0 :s. Eroarea de fi.xa.re se def~te de asemeneaca fiirrl varia-
Cl.
..- o co
(to
'"
0-
tia de pozitie a suprafeted, prelucrate fa1;ade baza de referin-
o

t,.-
...0..11
~
~ "'-
N ~
..
,..,
..
..-
o
~
.. i
0...
ta, .determina:ta de fortele de fixare .
Eroarea de instalare este data der
E= Eb+ Ef sau
222
E = Eb + Ef ,(1.130)
~
il~u ,.,..
~ N
co
-0
11\ ~ a N cind dispozitivul de l:azare la semifabricatului, prin ine-
.. 11'I
.,04 o o
"'. "'. 0'. ~ 00.
xactitatile ee le poate avea, influenteaza precazda de instala-
e-- o o o '0
~u ~ ...
"15 a ..-..
M
..-
o ...~ re, atunci er~ de instalare se deterJn:im cu relatia:
L' I:: ..- ..
0.
E. =( E + E 2 + E 2 )0,.5 sau '
~a
....
......
N~

%
.. N
co
a-
0:.
M M
M
-8
'5
1

_
Ei -
b,

(, Eb +
2
f
~
Ef)
+ Ed'
,d"
0,5
'.

(1.131.)
'

-B~ .. "0

e ~ ,..,
9'.
a
...
"'.
o
~
o
~
cirrl Ed este 0 eroare sistematid1.
.....
:I C~ co CU suficienta precizie, eroarea de instalare se poate de-
r
11\
'"...
~..
o
..
o. O.
.
E ...
~I:: -e- 1 1
N

.~ Cl ..Cl
l-- <0 "'o term:ina cu relatiile: '
if]
U
::l
~ - pentru suprafete de revof~ie:
Cl
8:s.
ea. ...
o

N

"'. ~. '"
0-
<0
~. .~
I!
Ei =( Eb +
2
Ef ) ,5; (1.132)
~ L- o o
o
o
s - pentru SUPrafete plane: ,
~ ~
.....3~
'ii -B M N

I ;e I IU E; = Eb+ Et" '

o

H~I~
(1.133)
..
a.
...
t ~ .! Eroarea totala de orelucrare ETpoate avea expresia:
~. :se
ET=(ko 2 EO 2
+k. 2" E.)'
2 05
+ "Ect,+Y, ,
.~ :I
V""
..... ~
.~
.,
Cl
L. e
..,
L-
., . c
~ "'o ~ ~
~
-e
o
unde: y - eroarea geam~trlca a ~mii-ui1elte;
(1.134)
ko, k\ - ~fi-
....
'0 o o , 0
S~;
..-Bc Cl
e
R \.!!
o o o cientii de dispersie relatiw: EO- eroarea de prelucrare din

.~ . .,.,8. I--
8
u
a.
.-
=,
.. =,
e-
o.
..- '0;
...
care se exeepteaza eroarea de instalare. .
Intre toleranta, prescrisa a piesei T lli eroarea tOtal.a de
c ,.., ~u
co ..0
~ prelucrare ETtrel::uie 54 exists relatia: T ~ ET ~ de unde, eroa-
'"'u~
~ .. .s
..
:I
~.
o
N
co
o
~
CX!, ~
o .! rea de instalare maxiItaadmisibila Eia va fi:
53
.~~ c
...
c Cl
....
c
,..,
0"-,
o
111\
0'-."
0
..0
(to.
o
o
~
o
. I ..-~ [(T - Ed- y)
2 ko2 E02]O,5
~~
8 ~. ..
..." I--
,.., ... -8 .~u
N
Eia ~ (1.135 )
-8 ~ .. ce
.,
N
~. -,
o-
"io
-0
N
co.
o .~
I
o
k 1..
o o o
.~ -B
11\

1'- ~ 11\ 1~
.~"
daea ki = ko = 1: E;a=[ {T - Eq - y)2 - EO2 ]O,S
l! a-
co...
o
0"'."
0
0-.
o
a-.
o ..... ~ )( Pentru determinarea val.oraca rnaxilnaa erorii de instalare
:~i I-- c t:
admisibile este necesar sa se cunoascar
.!!'+-
u
.~ u
s
~.
o
~
-,
o
..
0::
...
o
::.a.
o
:~i
]-c.
El.

.. u
Cl
....
o
T - toleranta' piesei din desenul, de executie;
Ed- eroarea dispozitivului care,fiind mica,se neg-lijeaz.!1:
rH
g; ,
~.
o
1 <8.
0
"'.
o
N
(to.
o
"~:'

L-

.!1
.c
U
~
o
u ,
Y - eroarea geometrid1 a ~inii-tmelte;
EO- eroarea de prelucrare ee se consddera intr-o prm a-
..- ..- ~ ~
...c
proximatf,e egala cu preciz'ia economicade pralucrarer se ia din
:I > a
,
C
..e o
IfI s..., s.- 2 3
Cl

~ ., subcapitolul "Precizia economicade prelucrare"

Eroarea de instalare r~a Eir'. pent.;ru!1 fi acceptata in '
..
Jl
.-..
Jl
11
-'
~
u
procesul de prelucrare, treb..ri.e sa be mal.nu.d1sau eel mult e-
.-. '8u
N I-
I-
.~
... gala cu eroarea de instalare admisibila, deci: .
-,ul--= e

'co
o.
o E
ir
~ Ei8\ (1.136)

60 61
Jo
 Tebetut 1.31 llalaJ:ii de calcul pontru erorila de bazara la difarite achMO de Tabelul 1.31 (continuere)
instalare

Veloer.e ebsolu~~ .eximi I

p
I I Dimonsiu",
r' I b. . 0
Nr. , R
cr t , Scheme de ori.ntero nee' e ororll
do orlentro I Ad

,
r
--~ + x

"~-t6 I 2
1. I e 0

b A C
AD
a
. I7T171I TfT1!T111 I I I i I 7. y
2 sin--
2
AD 1
~~ - . b - (--- + 1)

I I
tldii\: l.cl~ I 2 y
2. I a A C ....:
b I 0 I -I
"tJ AD
sin -
2

I I ~'Jl-j I
e --(---
2
sin--
y
" 1)

'"~e
2
3.
o _. .-
e AK
!,. I I ' Y'
I f
AD
--(---
1
+ -
Ad
+ x)
b A C ! 2 y 2
i sin-
..\c. . 2
x
I LI I~
"IV
4. I AC
a - +K tgp AD sin p
I p
tgp
I I I 8.
I arc tg

211 sin-
r

I I
0
I
!
I I rzhZ ...... I SI
AD cos
.2

-
y
P

I y-do . 2 sin -
5., I i :
I c I -
AD

2 I I I I I '~ r:~J I f
AD cos P
+ --.+
A d
2

X
y 2
Ad 2 sin -
'-'I 1 f I -+x .''1 .
p
2
2 I I I I I pentru valor i in a'tt
cadren trigonometric se
y 1 X aduce relatis le valos"
roe rospectiva .

.i
,

63
62
....
~
b

~
~
~
,
-~
~.t..

I
~
~
~
I
I~~
~
~
i~
~
j
~
~
I
.
I
~...:.[
t
2

,
~
~
I
~

,
tl~
~
I~
f
j
~
1
~
~

L,
~
b
f
o
II
i1Y.

~
~
~
4

I
~
..
 ----------------- - ----- - -- --.-- -

Tabelul 1.31 (cont inuere )

I
r Tabelul 1.31 {eontlnuarel

8 o ,I n AD,
Ad 20.
17. b b AH + AD1
2
AD e IlK + AD,
e ~i + X
2
Ad
-Cl
AN + AD1
n Cl
Cl
K
AD, + AD2
Ad .. ex
2 L
m --+ Ah La~imea e a bol~ului rombie
2 sa detarmin4 cu rala~ia
y A O2 J2min
K = 2 tg - a = -----=---'=.:.:.:.....-
2 4L + 4Ly - J1min
eonieitatea dornului
undo 4 Ly este toleran~s
a o
dispozitivului dup6 dimensiu-
18. Ad nea L
b
2 D,d ~i o
n lIi h 4 C
AD 21. Dlametrul maxim al g6urii de
si e ------ + x
.,..,.I--f--J--.ICl eantrare, mm
2

n o
m Ah
) ~ Eroaras de eentrare,
~
A C

a AK
19. b Ah

e o 22.

j.J D,d,ai
n Ad o
n ~i h
m Ad + AN
Ad sin p
p 2 arc sin 1
~ ... ,~ 2 R
~
L4~ime8 e a bol~ului rom- 23.
bie se determine eu rel.
d Jmin AD
e = n
li.K + AKy .E':
2
undo A K este toleran~a
'/
dispozitYvului dup6 di- m o
mensiunea . K

66 67

';\
 :J;

Tabelul 1.31 {continuarel T8belul '.31 (continuare)

n m O,d,h Jm1n + A B + A A
24. 29. l, Al, = T'+ 2r tg a
Pentru a~ezarea pG virf
mobil in papu~8 fixll,in l...
buc~K sou in dorn cu 0-
pritor fix
n ~i 11 o
Pentru a~OZ8rea pG virf
fix instolat in pllpu~a
mobi lK
11 o
n AC

25.
0_ Wt D,d,h'
si n

m
o

An
30.
.~'"
~'
h,

h2
Ah,=-'-+2

AhZ =-
T

2 '
+T,+T2+

+ 2 A - 2 l
T
tg a '
+ 2 + T, +"T2 +
~ I 2 "
+ 2 A - 2 l tg a

26.
-Efhit1 h, Jmin + AB + AA

3'. h, IAh,=-
T T2
+ 2e + - +l tga
Z' 2
~~- n2 { J
min
+ AB +AA / l1+l
T 12
l
h2 IAhZ=- + 20 + - ,+ltga
2 ' 2

r-- C

27. b Aa
In tabelul 1.31 s-ou notat: Aa,Ab,Ac .ororHo dimansionale e',b,c; x-bitaia radiali;
~"l~ k Al
jmin-jocul minim; e+excent e ic i t etee suprefe~i in raport eu axe giurlii T,- tolerant.a
la aiamatrul giurii; T2-tol ranta la diametrul dornului; A- jocul radiel mInim le mon-
?~ c o
tarea semifabricatului pe dorn; T'-tolrantel le lungima somifabricatului; __bazle
tehnologic8 la orientere ~i fixare; -- suprafete de prelucrat; --fortel de fixara;

1.5.2 Determi.narea erOrii ~e deinStalare

Eroarea realc'1de instalare depiIrle de schemadispozitivu-

28. c o lui de asezare , pri.n::1ere9i fixare a piesei de prelucrat.
Eroarea de Instalare, ~Cum s-a aratat , are doua corrrpo-
nente: eroarea de bazare 9i eroarea de fixare.
e o
~
a. Eroarea de bazare
Eroarea de bazare se obPne prin analiza cl.irectc'1a schernei
de bazare. In ~ul 1.31 sint prezentate cele mai frecvente

68 j 69
L
_' .' __ ." __ 0,.,.,.' __ __ .,, __ .,_._ . _,_, .',._, 0 __ .0
___ n_.,,_n_,_u _.'_'. _
 schemede instalare a send.tebr.icatefor, in vederea prelucrarff, Tebelul '.32. Deterainarea defonaa~iilor elestoplastico de contect(locele) ~i
lor. Erorile de bazara mentionate corespurrl diferitelor baze ale diapozitivului
de referint<1 ce se pot adopta la piesa de prelucrat.
Hr., Felul I Schema do instalere IR.le~ie do celcul V.loeree parametrilor
crt reazemului
b. Eroareq.de fixare
Erorile de fixare depirrl de metoda de instalare, mardmea a . for~a de fixare
(doHI
:,?ipozitia fortelor de fixare. B -constanta eu valori:
1. I Reazellcu

&
Metodade instalare detennin.a eroarea de fixare prin: suprafa;l a 0,75 -pentru Ole 45,B=5,2;
- defonnatiile semifabricatului, defonnatiile'dispozitivu- sfericl y=B --- (J.IIlI) -pentru Fe cu duritatea
R HB=180 2oo,B=5,8.
lui :,?idefonnatiile de contact semifabricat - elementde R -rele sferei (mm]
bazare al dispozitivului.
Erorile de fixare cauzate de deformatlile de .contact.
Relatiile de calcul pentru defonnatiile de contact s-au
olJt.inutpe cale experimentala, fiin:i de forma:
q -presiunea specifie2
y"== C qn de stringere (daN/em )
[/1Il1] (1.137) 2. I ReaZ9111cu Pentru Fe cu duritate
suprafe~1I HB='80 2oo
in care C este 0 constanta ce depinde de proprietatile stratu- striaU y=A qO,5 (JlIII)

lui superficial I?i de rugozitatea suprafetelor in contact; q 0, mm I A

- efortul specific de fixare, in N/m2;n -coeficient exponenti- b 4,7
al sub.mitar. Eroarea de fixare se poate scrie: '2 4,7
20 4,9
E f = (Ymax - Ymin) cos ()( = C(<1max n - ~nin n) (1.138)
). 25
30
5,'
5,3
40 e.z
()(, fiind unghiul format de directia efortului de fixare ::ji cea
q -presiunea specifie2
a dimensiunii de olJt.inutdupa prelucrarea mecaruca.

a
de stringere (daH/cm I
Eroarea de fixare se poate exprima !iii in funq:ie de efor- 3. I Reazem eu PentruOlC 45,B,=0,03;
tul mediu,de stringere <1med' suprafat-li B2=20;8=1
netedl' y=B,CB2 + B R.)qO,5 R. -rugozitatea supra-
e =2n C qn Kn-1 -: fe~ei [JlIII) "
f med (k n {JlIIIJ
+1) (1.139)
a ~i a -fortele de
uncie: K= ~ax/CI.nin . rstri~ere radiall ~i
In toate cazurile in care K = 1 sau ()(= 90, Ef = O. 4. I Rezemare axiall (deNI
Relatiile de calcul pentru defonnatiile de fixare de con- pe virfurl Radial Pentru OLC 45 ;i pre-
de centra- siuni speeific2 pin!
tact pentru diferite schemede instalare sint prezentate in ta- re y =B a 0,5 (In,) la 800 (claN/cm I
belul 1.32. r 1 r ~

Erorile de fixare cauzate de defonnat:iile elastice ale se- o [DUD) I B, I B2

mifabricatului.
"Fortele de fixare provoaca defonnatiile elastica ale semi-
fabricatului ::ji dispozitivului prin mar.imea::ji direq:ia lor de
ALt Axiel
y11=B 2 a 110,5 ['~I
,.....
2
2,5
'4
11,S
8,b
58
S,b
b,b
4'
aplicare. M.1rimea f0rtei de fixare, uniformitatea distribuirii 5 3:S 2;9
~ 7,5 2,9 2,2
acesteia pe suprafata de fixare,suprafata I?i direq:ia f0rtei de 10 2,' 1,b
stringere depind in mare masura de procedeele de pr.indere I?i 12,5 1,7 1,3
fixare a semifabricatelor. 15 ',4 ','
20 ',0 0,8
Detentdnarea erorilor de fixare a semifabricatelor !?i dis- 30 0,7 0,5
pozitivelor COmportatratari analitice complexe,de aceea se
folosesc in sCOpulobtinerii acestor erori datele experimen-
tale. .

71
 Tebolul 1.32(continusro) Dimensiunea de reglaj se 'poate defini ca dimensiuneala
care se pozitioneaza scula, pentru ca dimensiuneapiesei pre-
q 'for~a specific2da lucrate sa, fie cuprdnsa in cimpul de toleran~ al acesteia.
stringore [deN/cm ); Dimensiuneade reglaj optim sedefine~teca dimensiuneade
5. Prisme cu {J 'unghiul dintre di' pozitionare a sculei, care asigura n\.lIMrulmaxim al pieselor
unahiul do 2 roc~iftfor~oi ~i 8 di
y: O,5(22+o,03 Re prelucrate, ale caror dimensiuni sint cuprinse in lirnitele cim-
90 2q mensiunii do ob~inut;
* 0 ) Ra 'rugozitatoa [pm); pului de toleranta.:rn cazul unui reglaj optdmse poate realiza,
cos{J [/lIIl) D -diamotrul 'emifs' uneori, ca dimensiunile pieselor s~ se mentW in cimpul de to-
2 br icatului [mm).
x: O,S/2+o,03 Ra leran~ pe tot timpul durabilitatii sculei.
2q
o Pentru obtinerea dimensiunilorsuprafetelor prelucrate,in
*cos{J [J,an] limitele tolerantei T" trehri.e ea dimensiuneade reglaj initial
D s~ fie detenninata, in cazul prelucrmlor exterioare, in ra-
port cu dimensiuneaDmin admisibilai iar 'la eele interioare, cu
dimensiunea maximaDIQ8X adrnisibila.
calculul dirnensdimi.Lde reglaj initial se poate efectua cu
In tabelele 1. 33 . 1. 36 sint prezentate erorile de fixa- relatiile: ' '
re in cazul celor mai uzuale procedee de instalare.I.a prelucra- - pentru suprafetele exterioare:
rea suprafete10r de revolutie se va constdera 0 eroare de fixa-
re in directie radial~, iar la prelucrarea suprafetelor fron- o, = Dmfn + Em + @/2 "" Dmin + In + 30'
(1.140)
tale plane, dupa 0 direct;.ie axial~. Erorile de instalare a se-
mifabricatelor in marrlrine, pe dornuri ~i in ~ sint tre- - pentru suprafetele interioare:
cute in tabelele 1. 37 ~i 1.38.
'I D, = Dmax '- Em - (i)/2 = Dmax - .om - 30'
(1.141)
c. Eroarea de ve:r:ifiCare

In cazul prelucr~ii f~~ dispozitiv special,reglarea scu-

lei ~chietoare la dimensiunese face prin treceri de proM,
pentru fiecare sen'dfabricat;precizia instal~ii
verificarea 1n:li.vidual~ a ~itiei
se asdqura prin
semifabricatuluipe masdna-
II
in care:

f~a
Ell) este cimpul de impr~ere al erorii de masurarer
~ _ amplitudinea curl::ei de repartitie dimensionala a pi8elor
prelucrate; a ~abaterea medie patraticl a curbei de repartip.e.
Reglarea la dimensiunea sculei ~chietoare se poate e-
prin urmatoarele metode: metoda~chiilor ,de proba, dupa
uneal.ta, piese de proba , dupa etalon, reglare interschimbabila.
'
Verificarea pozitiei se face ~ rizurile de trasare,mar-
, '

cate in prealabil pe semifabricat, sau direct pe suprafata se-

rnifabricatului. In acest caz, in Ice de eroarea de instalare, 1.6.1 Reglarea prin a:pri.i de prooa
apare eroarea de verificare, pe s~i normale verificarea

!'
efectuindu-se pe suprafata cilirrlricl ~i frontal~; datele sint Metoda consta in determinarea dimensiunii de reglare a
prezent:ate in tab. 1.39. sculei ~chietoare prin efectuarea pe 0 lungimearnicl a supra-
fetei ee se prefucreaza a unor ~chieri sub formade treceri
1.6 ERl1IREA DE REGrARE A fD][EI succesive, urmate de IMsuratori" pma cind dimensiuneap~esei
I este cupr'insa in cimpul tolerantei prescrise sau reprezinta di-
. Procesul prin care se ob1;inepozip.a' corectli a ~ui mensiuneacalculata. a reglajului initial Dr'
sculei fa~ de piesa de prelucrat astfel ineit dimensduneapie- Eroarea de reglare este da~ de relatia:
sei sa se incadreze in lirnitele cimpului de tolei::'ante, este cu-.
noscut sub denumireade r~lare la dimensiunea sculei aschi.e-
toare. Re:Jlqrea initial~, uneori, nu asigur~ precizia,de prelu-
crare a intregului lot de piese, ceea ce inp.me repetarea aces-
I Er = Eo + Ed +m~

in care: .0 c este eroarea' de citire; E d - eroarea dirnE!nsiuniide

(1.142)

tei operatii., prin r~larea din nou a sculei WjChietoarela di- reg1arei' Em - eroarea de masurare; , ',' , '
mensiuneaini1;ial~ de ~laj .Deplasareamuchiei WjChietoaredin Alegerea opsratd.i.Lcrde masuraresd determinarea erorii de
Pozitia ini1;ial~ de reglaj este determinata de uzura acesteia. masurare se realizeaza folosind tabelele 1.40 ~i 1.41.

73 ,. .__
rz
 Tabelul 1.33 Erori de fixarc 1n direct io rooiale Ef lilli

Caract~ristica suprafe~ei de Diametrul suprafc~ei str'inse 11n mm

bazare ;
6-10 10-18 18-30 30-50 50-80 80"120 120-180 180-260 260-360 360-500

Fixare in universal cu trei bacuri

Turnata :
-in forma de nisip,formare meceni-
nic~,model lleul ic
220 270 320. 370 420
.. 500 000 700 .800 900

,in cochile 150 175 200 250 300 350 400 450 550 650
i

'cu modele fuzibile 50 60 70 80 100 120 140 160 ,

-
, ,
'sub presiune 25 30 35 40 50 60 70 80

Hatri~ata la cald 220 270 320 J70 4Z..o 500' ~p 700 800 ,

lamlnet~ la cald . 220 270 320 J70 420 500 , , -.

'prelucrat~ de degro~ere 50 60 70 80 100 120 140 160 1aO 200

'pralucrat& de f inisere 25
. 30 35 40 50 60 70 80 90 100

-r-ect ificatll 20 20 20 20 30 30 40 40 50 50

Fixere tn buc~a elastica de stringere

Bera tress le rece 40 50 60 70 80 - ,
- , .
'prelucrete de do9r'::>~ere 40 50 60 70 BO ,
- , ,
-
-prelucreta de finisere. 20 25 30 35 40 - . . - .

Turnata:
'in forma de nisip,formare meceni' 180 220 260 320 380 440 SOO 580 600 760
ce,model metelic

..:....'---------_._------ ---------.---~------.----~~.-----.--------.------------

/ Tebelul 1.33(continuere)

140 170 200 240 280 320 380 440 500

'in cochile 120

40 140 60 70 80 90 100 120 .

'cu modele fuzibile

'sub presiune 20 25 30 35 40 45 50 60 -
260 320 380 440 SOO . .
laminate la cald 180 220

40 50 60 70 80 90 100 120 140 160

-prelucrata de degro~are

'pro lucrad de fin isare 20 25 . 30 35 40 45 50 60 70 80

Cbscrva~ii.Le ~xccuterea mai multor feze de prelucrere pe aceee~i suprefe;a, cu 0 singure fixare e semifabricetului, valorile indicate
in tabel se vor lue numei pentru prime feza tehnologica. Pentru faze urmntoare Ef2=kEf1+ E d' unclek oste un coaficient de
mic~orere k=O,Oo, E 1'eroeree de fixers la prima feza, iar Ei d 'oroeree de indexere. Se vJn[ua E. d= 50 pm. Eroaree de in-
dexere este 0 carec{eristica a me~inilor-uneLte prevazute cC mese SBU tamburc cere execute' 0 ~7~care de indexere pentru
prelucrareo piesei pe mei multa posturi de lucru. Oece pralucrarea se exucutc cu scula fixate erticulet, care se auto'
centreeZ8 pe suprefe~e de prelucret, nu so ie in considerere eroarea de indexers. La b~zeree pieselor intre'virfuri fixe nu
apere eroerea de fixere in dirac~ie radiela.
La bezeree pe dorn se va considera oroare de fixare in direc~ie radiale in func~ic de modul de fixere a dornului: in
universal, in dispozitiv de fixare, etc. Le prinderee dornului intra virfuri, crOD~ee de fixere in directie radiele esto
zero.

Tebelul 1.34. Erori de fixere.tn

.
direc~ie exials If a ' fOro

r-Ce'~~toristtce suprefe~ai de Diemetrul suprafe~ei strins~ ,in I1m

~ b~zare
0-10 1018 18-30 30,50 50-80 80-120 120180 180-200 200300 360500

Fixere in universal cu trei bacuri

Turnete :
'in forma de nisip,formere meceni'
nice',model aetel ic 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160

-in cochila 00 70 80 90 100 110 120 130 140 150

 Tabelul 1.34. (continuare)

50 60 70 80 90 100 110 120

-cu modele fuzibile

30 40 50 60 70 80 90 100
-sub pres iune

laminate \a cald 70 80 90

50 60 70 80 90 100 110
-prelucrate de degro~8re

40 50 60 70 80 90 100 110 120

-prelucrets de finisare 30

10 10 15 15 25 25 30 30
-r-ectif icata 10 10

Fi~ere in buc~~ elastica de ~tringere (cu opritor)

Bere trass la r~ce 40 50 so 70 80

-pre\ucrat~ de degro;are 40 50 so 70 80

F.ixare in mendrina cu acj.ionare pneumatics

Turnat~ :
-in forma de nisip,formare mecani-
55 70 80 90 100 110 120 130 140
ca,model metalic

60 65 75 80 90 100 110 120 130

-in cochila 55

-cu modele fuzibile 45 50 55 65 75 80 85 90

-sub presiune 25 35 45 50 55 65 70 80

Hatrii-at~ la cald 55 60 7()' 80 90 100 110 I 120 130

leminat~ la cald 55 so 70 80 90 100 110 I

_------_ ..._---- --------

.. .. _---_ ..-._------------ - _- -- .. .. ...... _._--_ .._ ... _._._--- .. - --_.-

Tabelul 1.34. (continuare)

-pr e tucr etji de degro;are 40 50 60 70 80 80 90 100 110 - 120

-prelucratll de finlsare 25 30 35 40 50 60 70 80 90 100

Observaj.ii A~ezarea intre virfuri nu da erori de fixare,apare insa 0 eroare de bazere in direcj.ie exiale sub forma de deplasari,
depleseFi longitudinal"e ele piesei ~ La e;ezarea pe dorn eroerea de f.ixere in d irect i e exiele se ve lUB in f unct ie
de modul de fixere B dornului: in universal, in d ispoz it iv de fix"ere etc.3. la fixarea in bucs a elastica a semifabricete-
lor individuale, eroerea de fixers in directia axiele este cu 10-20 pm maimare decit la fixaree barelor trese la race.

Tebelul 1.35 Eroarea de f ixere la e~Z8ree setlihbricetelor pe cepuri de reezeI!.ale dispezit ivu\ui (f' (1'''

Ceracteristica suprafe~ei de Diametrul suprefetei strinse tn mm

bazare
6-10 10-18 18-30 30-50 50-80 80-120 120-180 180-260 260-360 360-500

Fixere In dispozitiv.de stringere cu ;urub sau cu excentric

Turnata :
-fn forma de nisip,formare mecani .. 90 100 125 150 175 200 225 250 300 350
nice,model metalic

-;n cochila - 100 110 120 130 140 150 160 180 200

-cu modele fuz ibile sau sub 80 90 100 110 120 130 140 150 - -
presiune

.Hatritat~ la cald 90 lOO 125 150 175 200 225 250. 300 -
L8minat~ \a cald 90 100 125 150 175 200 225 - - -
-prelucrsta de degro;ere 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170

-prelucrat~ de finisare 70 80 90 100 110 120 130

I 140 150 160

-recti! iests 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150

 Tabelul 1.35. (continuare)
.
Fixare in dispozitiv de strlngere cu ac~ionare pneumatIc
.-
'"
Turnate:
-1n forlll8de nisip,forlllaremecani- 70 90 100 120 140 160 1SO 200 240 2SO
ca,model metalic I
-fn cochil~ - 80 90 100 110 120 130 140 160 180

-cu modele fuzibile 65 70 75 80 90 100 110 120 - -

-sub pres iune 40 45 50 60 70 80 90 100 - -
Hatri~ata la celd 70 -90 100 120 145 160 180 200 240 -
Laminate la cald 70 80 100 120 140 150 1S0 - - ~- -
~preluerat8 de'degro~are 65 70 75 SO- 90 100 110 120 130 140

-proluerate de finisare 50 60 I 70 80 90 90 100 "0 120 130

-rect ificat8 40 50 I be 70 80 80 90 100 110 120

Observa~ii:1.Ca dimensiune transversela a semifabri.cetuluise ve lua dimensiunee maxima in see~iunea normala pe supr8fa~8 de prelucra-
re,considerind suprafe~e de prelucret paralela Cv supraf8~8 de bazare a semifabricatului.
2.Eroarea de fixare este data pe normals la suprafa~e de prelucrat.
3.A~ez8ree pe mesa magnetica nu de erori de fixare.
Tabelul 1.36- Er08roa dIifixaro la 8;1Ozareasemifabricatolor pe placuJ;olede reazee ele dispozitivului f,f!lm

Carecteristica suprafe~ei de Diametrul suprafe~ei strinse ,1n mm

bazare
6-10 10-18 I 18-30 30-50 50-80 80-120 120-180 180-260 260-360 360-500

Fixare in dispcz it iv de stringere cu ;urub sau excentric

-.
Turnete :
-1n forma de nisip,forllleremeceni- 90 100 110 120 135 150 175 200 240 280
nica,model metelic
I

-.----~-

Tabelul 1.36 (continuare)

-~n each it e' 55 60 70 80 90 100 110 -120 130 140

-cu modele iuz~bile 40 50 60 70 80 90 100 110 - -

-sub presiune 30 40 50 60 70 80 90 100 - -
Hatri~at;; la cald 90 100 110 120 135 1SO 175 200 240 -
Leminat~ la cald 90 100 110 120 135 150 175 - - -
.-
-prelucrata de degro~Bre 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130

'prelucrate de finisare 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120

'rectificet~ 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110

Fixere tn d ispoz it iv de stringere cu Betionere pneumat-ic8'

Turnata:
-in forma de nisip,formare lIIeceni- - I-
c~,model metalic - 80 90 100 110 120 140 160 190 220
-1n cochile 50 55 60 65 70 80 90 100 110 120
-cu modele fuzibile 35 40 50 55 60 70 SO 90 - -
-sub presiune 25 30 35 40, 50 60 70 80- - -
/1~tri>ata
,j

cald - 80 90 100 110 120 140 160 190 -

Laminat~ la cald ,
70 80 90 100 110 120 140 - - -
v
-prelucrata de degro~are 35 40 50 55 60 70 80 90 100 110
" de finisare
-preLucrata 25 30 35 40 50 60 70 80 90 100
v
-rect ificata 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90
-- :1.Ca dlmenslune transversala a semifebricatuLui se ve lus dimensiunea maxima in sec~iunea normala pe suprefa~8 de prelu-
()bserv8~11
 .
l>~ "... 00
NLf'I
o
~
N
o
~...,.
00
o
~
~ .,.
C
::l'-
.-W1_::l
C ::l ::l
CI>"'~
E
.,..u c
"'0
ID

::l
L.
Obeerv4ii.1.Folosir a mecenismclor de acponere pneumaticli ~i hidraulicli permite s6 se
mic~oreze eroarea de instalere cu 20 40 %.
2.Prelucrerea sem if ebr.icete lor- cu prinderea 'inmandrine cu bucse neclilite se
utilizeoz6 le loturi de piese de cel mult SO 120.buc3ii.

o -8.g-8 Tabelul 1.38. Erorile de in~taler. a semifabricatelor cu dimensiuni pin~ la

~ 0'" ~
" " "'~ ...
L. : bO 111111 in menghinoo
~., ,.--
L.
"0 .,-8 s
.."., s .~
c .,
a.
Cl>
Tipul mer.ghin"i Hetoda de .~ezare Oeplesarea semifebricatului,pm
C
c~
., Cl .
Pe placa do adaos in stare liberli 100 . 200 ,
-8 Henghini cu $urub
., ..." Pe pleca de adaos cu baterea semi~
::l "
L.
CO
'CO
CO .,
C fabricatului la fixere 50 80
..::l o
L.
.,
:0
L.
Cl
00 o 40 ., 100
"
o
W
L. C> 0.... e-- N N U'\ Lf'I Menghine cu Pe plac4 de adaos
U'\ C>
M -0 g 00
N -0 "'3 excentric
L.

"... ,..;~ ....

-.;8~ g
.D I> ::l FArliplacli de adaos 30 . 50
...e
e
o
"
L.
00
~N ~ 00
~N
... ~ N

Observaiie: Dacliforia de fixere se menpne constentli , marimee erorii se lliic~oreaz4

.," "0
E
cu 30 - 50 %.
'"
C
~ C
<-
~
".
N

.D
2 I>
Tabelul 1.39. Erodrea do verificare a seMifabricatelor pe strung, cu verificarea
pe suprafat;a eil indriell;;ifrontalll
'"
"0
III
..
.,
~ " .
L.

'"
X e
. L.
8. Cl> ., e Eroarea de verificare,mm
~
.,~ - :: o-
III 0
::l
.,. .-u-
N "
" o ~
.- o- I'-
Sem,ifabricate
L. Cl> 0..
::J
o- "00 M Modul de a~ezar~ Metoda de verificare
a.L.
.,
::l a. >co ~ 8'"5.
a.~ .." . .,;
e-, ,..: ,..: ,..: u:>
5 CN ~
~ mici mijlocii mart
" o 0
.,C "

..."
::l"O I'-
'"'O~ <00
o
.."' ..D.,
CO

~Ill . ~c " L. C
.- -8 Intre virfuri $i suporti La cele dou4 capete in pla-
" ...
~"L. c
,~
0.'-
co 4).-
. o
...,o rcglabili in forma de cruce nele orizontal :;1 vertical. $i
" L.
L.a.X "
L. "
N e la bataie 0,5-1,0 1,0-',5 2,0-
:J''- ...D'"Cl>
CQ
a.. 111 't- .3
.. " " .." [n platou cu 4 bacuri, cu Lingiiiplatou, pe inliliimea 3,0
"'
L.
""0'
..
Cl>
spr i j in pe virful. pllpu$ii semifabricatului ~i la blitaie
"
o co .. .!:!
'" ::l mobile radialli
~
::l~ L.
e
., 0 .g ....
Cl>
C
o
..::l.,
..
L.
..." t
L. L.
a.O
C

er ~ <0
L. ..
Cl>
Cl
Cl>
s
u L.

...::l
,. In platou c~ 4 bacuri
Pe suprafat;e do revoluiie
exterioari sau interioer~ ~! 0,02-0,04 0,03-0,Ob 0,05-
..
"0
g- L.

....,
:J
"0 &. ::l ~ ...o
Cl> 0. .D o L.
pe suprafat;afrontalli
., C ...Cl

., .. .,
11I Cl :l
o ." :. O,Ob
::l B ..."
L.

.,"
El Pe col~ar dup4 trasaj Pe dismetru ~i pe fa~a
.s".,
..
'"0
...
L.
CG""O .- L. L.

.,., .... ..."

.~ .
Cl
...,
Cl>

..
::l frontalli
L.

a." "
.

..
::l .,"
e :.....-~
::l . C
'" '" en . ., "c
::l
C
e
s "0
.:!, :J
::l ~'"
E
<0 ...
L

o Ob~~rvatie : M~rimile erorilor'de verif!care date la num3r~tor se referala verifiea-.

"0 e L. "0
'Cl" ., 0>
C
'r" "
L CO

~
"0

-.;
o
:J
..c
L.
'''0
,,~
...2c .... .,.,
N ""
V), L."
j V)._
rea cu ac de trasat pe suprafaia neprelucrata <valorile mar!) sau prelu-
creta grosier Cvalorilo mic!). La numitor sint date m3rimile de ver!fi-
.-'" ... .
L. " '" ON
" X '" 8. o CJ 0'''''
"0'- E
CO 8. C ::l B !;; B5 care cu comparator pe suprafais prelucraU prin strunj ire de f inisare.
C "
0"0
., .,'"
a. ...
Cl>

:g .'"
:l
,.,u
C>
o
N
:".,
L.
'" L.
a. ~"O

.,.-
:JU'\ :t :::J:J
>
L
Valorile din tabe.lul '.39 inelud s i oroarea de fixare a semifabricatului.
o_., L.
W
L.

"c
..... ~ .,.- a"
o C
.Da. .D
::l.
o
N
U
'.<1
- o

L
"'C

.
o )m

L.
c'""
co
0 ~

L. ::J Tabelul 1.40. Erorile de reglare dup3 t8l!lbur

., L. "
'- ., N Cl" 'HI'J
I ,<I "u ce
..... - :J :J \1"\""0
c.......
:J
c..o
t...:J
c
0
~ C <I L.
. ~
L. (

~~~ /'-
Cl E ...
I {; - c L.."'oo L ELt,)
Valoarea diviziunii tsmburului, mm Erorile de reglare Eroarea de strunji-
.. ... -is;1
U
VLU<C. "" C eo a. Cl>
L. "
L. E
E
;::
:l -
~
C o e -8 ~a.~'" ,-; .g :l -8 .~. a scule! ,JIID re la diametru, pm
" 110 "" I
. C 0 e .D "
"'''l :; E
o f_ IO!J'I , E J 0 ::l E c
o ., Cl _ ~'-:J'-
I I
111

:J - ~ U Cl u 0 '- ~ loI). ;;)~ ~

I~ I/'). U "" ~
10 .'.;.'J
.8 N"..u
'-
': g. ~~:
.D"L,..IO " u u e La strunguri 0,01 5 10
.....,
"
a. .., IIU ~ ~(- c t ~ ~ ~
30 .... ,J
:J
U
c .a.
co
<I
C
N~-
a. a.

11)
4)
C
.-
L.
"0
::l
L.
.
c " ::l ::l
L. u 0
L.
::l
-L. c
en
::l ::l
c~ 1""0
::.:-o'UU x 0,05 .15 : 30
"0 C

I --
'CI "'0

Cl CC;>
g-8 c c c c L.
L. CU
~&. " ,- o o ::l CO''''' co 10 UJ ~ ~ ma~ini de.frezat 0,1 0,5 30 . 70
:.:a. o 00 ;-C ::c ::t:2:-
-
fi Ph''',:,. \ ,,1. 1

fir,
81
--_ ...- ..._-_ _- ,----
.. -_._--_._--_ ..__ .__ ._. -----_ ...
 Tabelul 1.41 Erorilo li_itl de mKsurero ~, alo instrumentolor do m~sur8t - se prelucreaza piesele de proba, dupi1care,prin masu-
ratord., se detenn:i.nZivaloarea limit.A a dimensiunilor, amplitu-
Intorvelalo de dimensiuni , mm dinea cinpllui de impri1:itiere, valoarea mediei aritmetice a
OonumirOB instrumentului 1 , 10 50 . 80 360 .500 cimpului de impri1:itiere ~i abaterea medie ~tratica a dimensiu-
nilor;
Erorile limit~ , ~m - se determ:i.na toleranta de re;rlaj T cu una din
La m~$Ur8r8a diemetrelor exterioare: relatiile: r
micr~etru cla,a 1 de pr.cilia 7 9 25 1
mlcromotru Clue 2 de proclzlo 12 14 35 T T - 60'(1 +-_.,_.) (1.146)
~ublor cu citiro po vernlor : r in
0,02 I\UII 40 45 70
0,05 IIUII 80 90 110
0,10 150 160 230 1
La mosurarea diemetrolor interioare :
micrometru de Interior clasa 1 de precizio -- 18 35 Tr = T - 60"(1 +-) - Au -~ (1.147)
. ~ubler cu citlrea po vernier: in
0,02 II!II
0,0511IIII
--
--
60
130
90
150
- se verifica daca valoarea rnediel.aritmetice, rezultata
0,10 11III -- 230 300 in urma prelucrarii pieselor de prol:a, se incadreaz~ in cimpul
de variatie a dimenSiunii de reglaj.
Justificarea relatiilor privirrl Or ~i Tr se arata in
1.6,.2. Reglarea dupa piese de prol:la fig. 1.7 ~i 1.8, urrle 30'/in reprezinta j~tatea arnplitui..nii
cimpului de impr~tiere d:imensionalaa pieselor de proM, abate-
Metodade re::Jlare ~ piese de proba consta in deteimi.- rea medie ~tratica a acestui cimp aproxi.min::iu-sea fi a/in.
narea dimensiunii de re;rlaj . 0 dupa preducrarea' pieselor
de proba l?i cuprirrle in principal unnatoarele etape de lucru: Dr
- se stabil~te ~ n al pieselor de proba, folosiIrl 2
relatia:
60'
n> (_,_)2, (1.143)
T-6o'
0' este abaterea me:iie~tratica a curbei de repartitie;
T - toleranta pieselor de prelucrat.
- se stabilesc valorile erorilor sistematice produse de
uzura' sculei Au l?i de :iJnpreciziamasurarii dimensionale a pie-
selor de prelucrat ~,pentru cazul cirrl di.mensiuneade re- Fig.1.? Repartiiia mediilor
aritmetica ale grupelor Fig.1.a. Reglarea duplipiesa do.'probli
glaj :;;i toleranta de re;rlaj se catculeaza tinind seama ~i de
aceste erori;
- se determ:i.nadimensiuneade re;rlaj Or pentru piesele Valorile abaterii medii patratdce se pot lua, la detenni-
de proM cu una din relatiile: ' narea d:i.mensiuniide reglaj la piesele de proba, din tab. 1.46,
iar uzura muChiei aschi.etoare a scul.ei. l?i valorile erorilor
30' 3a' limit.A de masurare clin tabelul 1.8, respectiv 1.41.
D.m 10, + 30'+ - r.' < Dr . < 0max -30'--- t: (1.144) 'Se constata ea prin aceasta metodadimensiuneade reglaj'
vn " vn este cuprinsa ,intr-un cimp al tolerantei de reglaj Tr simetric
asezat, fa~ de mijlocuJ. tolerantei de prelucrars T.E\?ntruobti-,
nerea optirnului, climensitmeade reglaj .initial Dr trel::uie sa
iar cind se tine seamade erorile de uzura l?i de masurarae
fie determinata in raport cu d:i.mensitmea minimaadmisiliila Dmin
3a'30'
la pretucrard. exte.rioare l?i in raport cu 0max' la cele interioa-'
O. +3a+ -+Au +~~ O~'-O' - 3a' ---- Au - .1mas(1.145)
re.
min r 'r max t: s-au conceput ~i variante ale acestei metodede reglaj. Se
1n ' vn
mentdoneaza, dintre acestea, metoda propusa de V.LGostev ~i

,82
83
--------------------------------------------------------------------------------,----------~
A.A. Siroeghin: verificarea corectitudinii dimensiunii de reglaj consta
-se pre'lucreaza cinci piese de proM cu un reqlaj constant in u.rm.a.toarele:
al sculei ~i se detet11\i.m.amplitu::lineaimpr~tierii dimensiana- - se determiM media aritmetidi x a dimensiunilor celor
le a acestora: cinci piese de pr~ prelucrate;
, - se comparadimensduneade reglaj D cu valoarea mediei
W = Dmex - DllIin; , (1.148) an;Ltmeti ce; , ' " r
- se oonsddera m reglarea este oorecta dam:
- se deterrnl.OOapoi in modaproxiJnativ abaterea merliepa-
tratim a impr~tierii instantanee, folosirrl relatia:
U)
x = Dr 20 (1.152)
0= d (1.149)
n

unde: ~ este un coeficient care leagiamplitudinea impl;~e- de unde rezulta: Tr = 40' ,

rii de abaterea medi.epitratim ~i care depirrle de ntllll&uln al paca nu este satd.sf'acuta corrli't-ia (1.152), se procedeaza
pieselor de prooa, ~ cumse arati in tab. 1.42. la 0 noua corectde de pozitie a sculei aschietoare,

Tabelul 1.42 VaLorilo cooficientului ~ fw.cJ;.iede nualruL n aL pieseLor de probll

1.6.3. Det:enni.narea dimensiunii de reglaj,
n 2 3 4 5 6 7 8 9 10 consi.deriIxl ~i eroarea probabi 1is a
dn 1,128 1,693 2,059 2,326 2,534 2,704 2,847 2,970 3,078 operap..e.i.de reglare. '

, D.imensiuneade reglare se cal.cul.eeza'tinJ.rrl seamade:

Dimensiuneade reglaj Dr se calculeaza astfel: T -cimpul total al toleran't-ei la d.imensiuneasuprafe't-ei prelu-
- la prelucrarea suprafe\:elor. c:p.irrlrice exterioare: crate; W8 - cimpul de irrq;>r~ere a dimensiunii in urma prelu-, ' ~
cri:irii; cauzat de starea utilajului, .a dispozitivului ~i de fr
Dr = Dmin + kcr (1.150) specificu1 operatiei; ,Ill;' - sumaerorilor de reglare; A - uzura t~
;;
dimensionala a scu1ei in timpul prelucri:irii 'intregului lot i.'
- la prelucrarea suprafetelor cilirrlrice interioare: de piese. Cimpul total de impr~iere dimensionalieste: ~.
~
(1.151) (
Dr = Dmax - ka T = Wo + e, + A. (1.153 ) ~,

~
I'
uride: D'E.~'Dmin sint dimensiunile limita admise de cimpul de
toleran\A la operap.a respectiw; k -coeficient obtinut pe cale
Uzura rnax:i.ma a sculed.: ~chietoare in timpul prelucri:irii f
intregului lot de piese trel::uie cunoscuta atunci cirri trebuie ~
statistidl, pentru diferi tele prOCErlee,~ prelucrare, ale carui, sa se determine existen't-a ~i nuxn&ul regli:irilor. suplimentare i,;

valori sint prezentate in tab. 1.43. ~

F
~i anumecirri: ' '
r~
\ '

T < W8 + c.lr + ~8X ' (1.154) F

TebeLul 1.43 Valorile coeficientului k
unde: Es
Coef.ieientul k b
Felul ma~inii unelte 6l = lea (1.155) ~
Suprafele exterioare Suprafele interioare a ~
~
Strunguri ' 2,7 3,1 in care coeficientUJ. k = 4 6, iar abaterea medie patratica ~
Ma~ini de reetifieet firA virfuri 2,7 -- poate lua urIllAtoarele valori: ' ~
Ma~ini de eLe~at -- 1,8
0' = 0,02 0,03 mm pentru opera't-iile de degro~are; ~
Ma~jni de bro~at -- 3,6
0' = 0,01 . 0,02, pentru opera't-iile de semifinisare;
f
r
Ma~ini de ree~ifieet interior -- 3,6
Ma~ini de honuit --'- 3,3 ,0'< 0,01 mmpentzu.operatdf.Le de, finisare. ~
,Uzura damensdonal.aa ,sculei A poate fi' calculata consdde--. ~
i'

84
\ 85 ~
I
rirrl ea: - se folosesc relatii1e:
(.le

A = ARi + Ay, (J.IIll] (1.156) Drp .= D.m in +--+..,Wr pentru suprafete exterioare
2 (1.159)
in care ARi este vada1;.i.apozitiei muchiei aschietoare ea re- CUa
zultat al uzurii; Ay- variatia pozitiei muchiei a!?chietoare, orp = Dmax --~ - CUr pentru suprafete interiOare
2 (1.160)
provoca:tiide deplasarea p~astica ce apare ca rezul tat al lnari-
rii foqei aschi.etoare din cauza uzurii j Ay = 0,2 ARj pentru de- sau: CUr
gro~e 9i A = O,lARj pentru finisare. orp = 0min + ~-. pentnl suprafete exterioare
In ~ utilizarii unor scu1e prereqlate (in afara mCi9i- 2 (1.161 )
nii-\melte), eroarea de reglare a sculei se ia: CUT
orp = 0mox - -- perrtzu.suprafete interioare
2 (1.162)
(.)r =,/;.2-+-1:..
V 1
2
y.
+ ,6.-2
b [J.IIll] (1.157)
Tabelul 1.44 ErorHo dB rcglDro a sculoi. Dato oricntativo

A. este toleranta de re;Jlare a sculei in afara ma:;;inii-uneltej Precizia regl~rii, mm

A~ - eroarea de ::i.nstalare a sculei pe ~i.na-Wleal~; Hodul da reglare supliment8r~
I-ridicatli 11- normali
An -eroarea intrcx::l:usiila re;Jlare, la reg1area initialii a port-
sculei pe ~ina \mea1ti. F~r6 reglere suplimentera
Eroarea de reglare poate exista in urmatoarele cazuri: Tolerante de reglare a sculei in afare ma~inii .-
-la re;Jlarea:ini1;.i.alii, la re;Jlarea suplimentarii efectua- unelte Ai . 0,010 0,020
Abeteree edmlsibili de la dirnensiunea nomineli 0,005 0,010
til manual, la reglarea suplimentarii efectuata automat. Eroarea do instalare e sculei pe H.U., ~ 0,010 0,020
In tabelul 1.44 sint trecute valorile orientative ale ero- Eroaree la reglarea ini~ieli introdusi de
reglor, Ah 0,010 0,020
rilor de reglare in cazurile ment.icnate, Eroarea totali probeblli de reglare
In cazul regl~ilor de compensarece au Loc pe masina- 2
unealti, acestea se fae folosirrlu-seetaloane, opritori rigizi 11
r
= V A.1 2 + Ay 2 + Ah 0,0173 0,0347
sau opritori. cu cadranj miirimeaerorilor de instalare a sculei \.
, Reglarea manualisuplimentar6
depirrle de metodade instalare,adica de bazarea 9i fixarea scu- Harimea regl~rii de compensare manual~ la
leLOrientativ erorile de instalare la fiecare schimbarea scu- un impulsAp: maximi 0,020 0,05
. minimi 0,010 0,02
lei A , sint date in tabelul 1.45. Eroarea efectivi a reglar!i de compensare
Valorile erorii totale de prelucrare manuala A . 0,005, 0,010
Eroares IntrgdJsll de reglor la reglarea pe
lIIa~inll
Ah 0,010 0,020
(.)T=J~:2 + -i.)/
Eroarea total~ probabili de reglare
(J.IIll] (1.158) 0,0112 0,0225
r = V 2
Ap 2 +
Ah
la diferite operatii tehnologice sint cuprinse in tabelele Reglarea sutomat~ suplimentarll pentru
1.46' :;;i 1.47. compensarea uzurii sculei
Hirimea regl~rii automate suplimentare, la
un impuls As: maximl1 0,010 0,025
mlnlmll 0,004 0,010
Eroarea efectivi a regll1rii de compensare
automate A . 0,002 0,005
03temi"<U:'ea diJoons:hmii erorii de re;rlaj cxmsiderindi Eroarsa intr~si de reglor la reglarea
eroar;ea de reglare . initiaLa a sculei An 0,005 0,010
Eroarea totali probabil~ de reglare
D:i.meilsiunea
de reglaj in acest, caz , pentru prelucrarea 2
11
r = V Aa 2 + Ah 0,0054 0,0112
piese10r de pro~ Drp' se determina in unnatoarele etape:

87
Observatii:1.ls pralucrarea supra{etelor cu dimensiuni diametral8 valoarea preciziei
de reglare S8 referA le razA.
taloanelor, :;;abloanelor:;;i calibrelor, are 0 largii aplicarein
2.Er-""r"a efectivl! 8 reglArii d compensar& nu trebuie s6 depA~e8s~l\ 1/2 productd.e , foloslrrlu-se la fabricatia in serie, la prelucriiri pe
din m~rimee reglllri i de ccmpenaer e pe un impuls. strun;Iuri revolver, st.run;uri automate ~i semiautomate cu mai
multe cut-ite.
Tebelul 1.45 Eroaree medie de instelare 8 cu~itului
REqlareala dimensiunecu ajutorul etaloanelor este 0 me-
tcx:1lstatdca (masdna-uneal.taeste in stare de nerunctdonare) :;;i
Motodtt de itJ~tol6re Eroarel! , I'm consta in fixarea pozitiei ~ui sculei la 0 distantii deter-
Dupli etalon "
minata de pozitia spatialii a suprafetelor etalonului, prin adu-
Cu fixarea cutitului cu ~uruburi in port-cut it, dupa atingerea cerea in contact a tiii:;;urilor sculei cu suprafata etalonului
etalonului 100 .. , 130 sau . cu virful de palpare al comparatorului montat in alezajul
Cutitul,fixat in port-cutit,adus spre etalon prin avans transversal 20 .. _ 30
Idem, folosind foite de hirtie 7 . 10
conic al pii~ii mobile (fig .1. 9). Pozitia astfel determinatii a
DupA un oprjtor rigid 20 .. 50 suportului port.-scul.a este apoi fixatii cu ajutorul unor oprito-
10 130 ri sau limitatori de cursa, pe directie lorqittrlinalii i tran-
Hetoda de fnstalere Eroarea , /1IfI
sversal.a limitatori,care servesc la identificarea pozitiei ne-
cesare initiale ~i finale a sculelor pentru prelucrarea tutu-
DupA un opritor cu cedren 10 . 20 ror pieselor din lotul de fabricatie.
Instelarea unei scule interschimbabile cu schimbarea prin: In cazul cirri se folosesc calibre de grosime pentru 0 re-:-
- cu placu~e fixate mecanic 25 glare cit mai preci.sa (fig. 1.10), diametrul etalonului pentru
- cu plllcute cu mai multe muchii 35 .. 50 Suprafete de revolutie exterioarii se miC?Oreazii cu de doua ori
- cu cu,it r&glot in afara ma~inii, cu ajutorul unui comparator
sau minimatru 20 50
grosimeacalibrului.
i' Precizia ra;Jliirii ciupiietalon cr~ daca se folos~te
un etalon cu comparator (fig. 1.11), in care caz comparatorul
- pentru folosirea rel,atiilor (1.159 1.162) valoarea I
se ra;Jleaziila zero cu 0 riglii aplica'ti pe generatoarea supra-
cimpului de impr~tiere se detenninli cu ajutorul relatiei )
fetei etalonului, dttpii care se aduce virful cutitulUi in con-
(1.155) i a in:licatiilor ce se dau in la;Jiiturii cu aceasta sau tact cu h1tonul plat al comparatorului.
se utilizeazii tabelele 1.46 :;;i 1.47; Iastabilirea dime!nsiUnii de reglaj, ,'treb.ri.e sa se tW
...;valoarea erorii de reglare ,se deterIn:i..rui cu relatia seamaea in situat-la de prelucrare apar defoI11latiileelastice
(1.157), folosindu-se datele din tab. 1.44; ale sistemu!ui tehnolcgi.c, precum:;;i actiuriea jocurilor din cu-
, ) - pentru folosirea relatiei (1.154) , valorile erord.Lor
totale de prelucrare se iau din tabelele 1.46 :;;i 1.47; I plele cinematice ale ma.:;;inii-unelte.O:i.mensiunea de ra;Jlaj este
influentatii ~i de rugozitatea de suprafatii , deoarece contactul
- se prelucreazii piesele de praM cu dimensil.mea
minara de reglaj, detenninatii
mai inainte:
confonn in:licatiilor
'
preli-
aratate I scula-etal.on se face pe fmrlul microneregularitiitilor. In urma
acestor precizarf, , dimensiuneaetalonului, care' devine dimensi-
unea de reglaj, se determi.ruiastfel ' :
- se dete.nnirladimensiunile limitii la piesele prelucrate r
:;;i,valoarea amplitu::1:i.nii cimpului de impr~tiere;,
- se recalculeazii di.mensitmile de reglare cu relatiile
1.161, 1.162, in care se introduce valoarea cimpului de imprii- ,
:;;tiere.dimensdonalaa pieselor prelucrate; I
- 'se determinadi.terenta dintre dimensitmea de reglaj "

prel iminara 0rp :;;i cea obtinutii ~

praMO; "
pralucrarea pieselor de
'
:,.S se efectueazii corectda in:licatii de rn&i.rnea datii de di-
ferenta celor doua dimensiuni de reglaj mentionate mai inainte,
,-,~,,~-,
I')
I

~-'-LI
1__
I

~1
'
>

.
LL
--mrL~-::~ I
I__ ~I
'

clupi1 semnul, de variatie a celor doua di.mensiUni de reglaj ~ a) bJ

1.6.4 Reglarea dupi1etalan sau ~an

,,
Fig. 1.9 Reglarea dup! etalon sou dupA comparator, montara in pllpu~a mobil4:
Metodade ra;J::J..are
la dimensdimea sculelor cu ajutorul e- ( a-reglarea dupA etalon; b-reglarea dupA comparator

~
88 ., ...Jlq,_., _
 TBbctut 1.46 Eroaree totals de prelucrare ~ pentru difsrite JDetode de reglsre a aculei,
in funct.ie de lmprs~tierea dinenslonala s pieselor prelucrate po l118;Jini/e~,..e'e
c:brei
allplitudine se considera'60, inma , , ,

0 0,00075 0,0015 0,025 0,005 0,010 0,015 0,020 0,025 0,030

X = 60 0,00450 0,0090 0,050 0,030 0, CO 0, 90 0,120 0,150 0, 80

, '

Gru~a
de pre- 1 11 1 11 1 11 1 11 1 11 1 11 1 11 1 11 1 11
cizie(v
tebel)

Y (f 8're
reglere 0,018 0,035 0,019 0,036 0,023 0,038 0,035 0,046 0,062 0,069 0,0191 0,096 0,121 0,125 0,151 0,154 0,'80 0,183
de com-
pensere)
V (cu
reglere
de com- 0,012 0,023 0,004 0,024 0,019 0,027 0,032 0,037 0,061 0,064 0,091 0,093 0,121 0,122 - ,- - -
pensere)
y (cu
reglere
de com- 0,007
pensera
0,012 0,01 0,014 o ,OU, 0,019 0,03 0,32 0,000 0,061 - - - - - - - -
automat)
Cerec- opera~ii de precizie
terut
operat~- operetii de finisere
ei dupe
ut ilej
I opere~ ii de semifinisare

operetii de degro~8re

Observe~ie: Velorile prevezute in tebel se refere le raze. Pentru dimensiunile 'diemetrale , velorile din tebel se dubleeza .

.-,,_
..------_ .._-------------#-- ---~--- ---...----------- ---.

labelul 1.47 Eroaree totela' de preluer-are w,;Jw.2+w/ pentru diferite mctode de regtere a sculei, in f unct ie Cc
repar-tiJ:iadimensiooalil 8 pieselor pretucrat~ pe Illa~
ini eroare a cllrei elOplitudine se cons idere 40, fn !lIIII

0, 0,00075 0,0015 0,0025 0,005 0,010 0,015 0,020 0,025 0,030

Y "40 0,003 0,006 0,01 0,02 0,04 0,06 0,08 0,10 0,12
Grupa
de pre I 11 1 11 1 11 I 11 1 11 1 11 1 11 I 11 I 1I
cizie(v
tabel)

Y(ferX
regtsre 0,018 0,035 0,018 0,035 0,02 O,03b 0,026 0,04 0,044 0,053 0,062 0,Ob9 0,082 0,087 0,101 0,106 0,122 0,125
de corn-
pensare
V(cu
reglars
de corn- 0,012 0,023
pensere
0,013 0,023 0.,015 0,024 0,023, 0,03 0,042 0,04b 0,061 0,064 0,181 0,083 - - - -
manuatS')

V(eu
regtere
de com- O,OOb
pens are
0,012 0,008 0,013 0,011 0,015 0,021 0,023 0,04 0,04 - - - - - - - -
eutomatlO
-
Cerac- op.'!rat. i i de precizia
terut
operati- ,
operet ii de finisere
ei dup~
ut itsj
I operatii de semifinisare

opera~ii de degro~are

.Observ8~ie: Valorite prevazute in tabel se refers la raza. Pentru'dimensiunite diametrete , velorite din tebel se dubteeza.
 Tabelul 1.48 Valorile doformatiilor elastice la prelucrare bilateral~ a pieselor In cazul suprafetelor de revolutie:

Forts de s~chiere Fy I in daN 2Fy

Ael =--- [mm] (1.165)
Rigiditstea sistemului 25 50 100 200 400 Rst
deN/mm ,
Ael I Jl1lI

in care Fy este componentanormal.a a forte.:l de aschi.ere, in daN;

500 50 100 200 400 800 Rst -rigictitatea sistemului telmologic, in daN/mm.
1000 25 50 100 200 400
2000 125 25 50 100 200 (1.166)
4000 12,5 12,5 25 50 100 Se consddera A.J = J, . [mm]
- in care J este jocu1 diametral existent in lag~ele arbore1ui
principal al tnainii-unelte;~ = 0,04 mmla strunguri de preci-
a. in cazul suprafetelor cilirrlrice exterioare:
zie normala 9i Aj = 0,02 mm .ia strun:Juri de precizie ridica~.
T
se va Lua AI! = ~ in cazul suprafetelor de revolutie,
1..U1de
R.: este J..naltimeamicroneregulari~tilor profilului. In
Dr = Dmin + -- - ( Ael + Aj + AR); (1.163) medie, valoarea totala a corectiilor, cind Re == 2,5 J..IITl este:
2

b~ in cazul supratetalor cilirrlrice interioare: (1.167)

Ael + Aj + AR 0,1 [mm]
T
n, = Dmax . + (.A~l + h:j' + AR) , (1.164)
Valoarea totala a coreq:iilor determinata prin calcul nu
2
este suficient de precisa, de aceea in practi~, ctupaobtinerea
dimensiunii de reglaj, folosind etalonul, se prelucreaz~ citeva
in care :Dmax' Dmin sint dirnensitmiIeIimi~ ale piesei de pre-
piese de proM, care se masoar~, dupa care se definitiveaz~
lucrat; T = Dmax -Om; - to1eranta dimensdonal.a a piesei de pre- pozitia scu1elor 9i d.imensitm.eaetaionului.
lucrat;!J. l' AJ' AR-r"eprezin~ corectd.Lale dimensiunii etalonu- Valorile privi:OO.deformatiile elastice la pre1ucrarea bi-
lui, car~ tin seamade lMr'imea deformatiilor elastice ale siste- laterala pentru unele valori ale rigidi~tii 9i fortei de a!?-
mului tehnolcgic, maramea jocurilor. din Mgarele arboreIui prin- chiere sint cuprinse in tab. 1.48.
cipal 9i mardmeamicroner~ari~tilor de suprafa~. Eroarea de reglare dupa etalon se determma cu relatia:

I.:. =k'
~-~-------~ (1.168)
r J I.:. 2+1.:. 2+1.:. a;;2
pe de

undek este un coeficient (k = 1,0 1,2) care tine seama.de

abaterea legilor de repartitie ale erorilor componentefata de
legea normal.a)
Ape -cimpul de impr~iere a erorilor la prel.ucrarea etaloanelor
(~10 ...20 ~); .
Adc -cimpul de impr~ere a erorilor cauzate de deforma:t;.iilede
Fig. 1.10 Schema regl~ril dup~ etelon cu folosirea calibralor : contact -carucioare portscula-limitatori de cursa (-15 30J..lITl) i
1-etalon' Aa~ - cimpulde impr~tiere a erorilor de asezare ctupaetalon a
2-calibr~ de grosime sdulelor ~chietoare (-20 50/illl). . .

sz
 Eroarea A se determin.1in acea sectiune a piesei .in

B
care eroarea esk maxima,Eroarea Ay este 0 eroare cu caracter
Fig.1.ll Schema ragl6rii ,intimpl~tor, iar Leqea de repartitie a acestor erori poate fi
dupa etalon cu
comparator considera'tll le;Jea normafa a lui Gauss.
1-atalon' Eroarea de instalare A I are, in general, un caracter in-
2-riglll ' timpl~tor i le;Jea ei de reparti tie urmeaaale;Jea normal~Gauss.
Eroarea de instalare este forma~ din sumavectorial~ a
trei componente:eroarea de bazare . Eb' eroarea de f:bcare Ef ~i
eroarea de pozitie a semifabricatului determi.natilde i.rnprecizia
1.7 calculul erarii totale dispozitivului. '
Eroarea datoratil uzurii Au este cauzata in principal de
Eroarea total~ de prelucrare necaruca prin aschiere este .uzura sculei alichietoare ~i are 0 variap.e consideraU liniar~
constituitil dintr-o SIJIllii de mai.multe erori primare sau elemen- .in timpul prelucr~ii intre doua rajlaje. Curba de repartip.e a
tare erori ce pot fi
I I caracterul lor intimpl~toare sau
~ I
acestei eroricorespllIrle le:;rii de e:Jal~ probabilitate.
sistematice EroareadimensionaUi detemunata .de deformap.i1e tennice
Eroarea total~ sau cimpul de impr~ere a di.rnensitmii .ale sistemul.ui tehnologic /It are, in tiIJrpu1.reqimului tannic
executate se poate ob\:ine prin doua metodeprincipale: stap.onar, 0 valoare ccnstanta, de aceea se consddera ca fiinel'
a.evaluarea Wirimii erorilor elementare ~i apoi insumarea .0 eroare sisternatica constanta,

lor; !
Eroarea de reglare la climensiuneaAr in cazul unui nuni'tir I

b.evaluarea dir~ a ~imii erorii totale de prelucrare mare de re;Jl~i (la fabricap.a de serie mare), poate fi consi-
mecerucape baza metodelor de analiz~ statistidi.. deraca ea are un caracter inti.mpl~tor i repartitia ei ca
Prll'nametcda prezdnta avantajul simpli~p.i dar nu PlIDS I
fiind conformlajii normale.
in evidenta factorii i porrlerea lor in constituirea erorii to- Sumaerorilor de fonna LAf. ale suprafetai, prelucrate este
tale. cauzata de imprecizia geometrica a J'll.a!?inii-unelte,de abaterile
A doua metoda PlIDS in evidenta influenta fiecArui factor dimensionale ale semifabricatului.
tehnologic in formarea erorii totale dar manifesti 0 importan- I
Detennina.rea erorii totale se poate efectua prin insuma-
til diferenta intre val.oarea erorii totale astfel obtinute ~i rea algebri~ a erorilor componente astfel: I

cea rezultatil pe cale experdmentala,

Eroarea total~ de prelucrare mecanica prin aschiere pe I
Atot = Ay + .ij+ Au + .it + Ar + LAf (1.170)
baza erorilor elementare se poate exprima sub formageneral~
I I I

prin urmatoarea relatie furlctional~: In cazul ~ii dimensiunilor.diametraie prin strunjire,

eroarea .ii se neglijeaz~, deoarece eroarea de bazare este nul~.
Atot = f(. Ay'1 Ai' Au' At' Ar, LAf), (1.169) Prin surnareaal-gebridi. a erorilor priinare se ob\:ine, in I

general, 0 valoare prea mare pentru eroarea total~, deoarece

in care: Ay este eroarea datorata deformap.i1or elastice; actdunea ccncomi.terrta a tuturor erorilor primare la valorile
Ai - eroarea de instalare; Au - eroarea datorata scu1ei aschi.e- lor maximeare 0 mica probabilitate. Din aceasta cauza.eroarea
toare; At -eroarea cauzata de deforma:tiile temice. ale siste- I totala se dete:rminape baza legii r:atratice de comptmerea
mului tehnol~ic; Ar - eroarea de reg-lare la dimensiune; erorilor du~ relatia:
'./If - sumaerorilor de fo~ ale suprafetei prelucrate .
Erorile primare ce determi.rlaeroarea tota1~ sint ir.depen- A tor;
-J: 1-.-6.2Y
'" t V + A ',1. 2 + A'A
2 i ) u
2 + A~~-2
4 c
+ A ',1.-2
5 X;
+:E A I
dente intre ele :,?idepin1 de conclitiile de efectuare a opera-
tiei de prelucrare. " (1.171)
Eroarea Ily este e;Jal~ cu diferenta valorilor l:imi~ (ma-
xima ~i min.:i.re)ale deformatiilor elastice ale sistemului .teh- Erorile de forma Lllf se cons.idera erori sisternatice ~i
nol.cqi.c, intr-o sectdune considerata, se sumeazaalgebric.. .
In relatia (1.171) s-au f~cut urmatoarale notatii: t este
un coefieient care determi.na procentul de rise' al aparitiei
94
.,,
95
 probabile a rebutului; A1 As -coeficienti care depind de for- unde s-au notat: (J - abaterea medie ~trati~; m - media
I
macurbelor de repartit-ie a erorilor priroare :'ii reprezinta pa- aritmeti~ a variabilei aleatoare x.
.i tratul abaterilor medii p2itratice relative. Reprezentarea grafi~ a leqii de repartit-ie normal.aeste
P~tr\J curba de repartit-ie normal.a,se ia l.= 1/9; pentru o curba de formaunui clopot (fig. 1.12),care este simetri~
curba.de egal~ probabilitate,l= 1/3. Tinind seamade aceste va- fata de m ~i are ea ordonata ma.x:i.JJa
expresia:
lori ale coeficientului )., se obt-in:
;;.---
1 ;; 0,4
(J
1..1 = ,1..2 = 1..5 "" 1/9 (1.172) ymax . (J'~ (1.177)

1..3 = 1..4= 1/3. (1.173)

Parametrii princiPali ai repartitiei normale sint:
Eroarea total~ devine: - .mediaaritmetim:
L\ =-E..JL\ 2+.1. 2+3'.1. 2+3'L\ 2+L\ 2 +:EA m~r:~X'f(X) -dx
tot 3 y 1 u t: r f (1.174) (1.178)

Relatia de ca1cul a erorii totale ia :'ii unele fonne parti-

culare, cumar ficazurile: . - abaterea medie'~trati~:

z~;
- la obpnerea dimensiunilor diametrale, Ai se neqlijea-

- la prelucrarea f~~ reql~i intermediare, Ar devine 0

(J =~ r: (x-m) 2 'f(x) dx (1.179)

eroare sistemati~ constantar . ,

- cind aceeasd, operatd.e tehnologi~ la piesele dintr-un
lot se face la mai multe masdni.,eroarea de forna Lilt devine -, modulK.~i medianaHo:
intimplatoare.
M = Mo = m. (1.180)

1.8 1\NALIZA STATISTICA A ffiFCTZTET DE l?REUJCRARE

1.8.1 Repartipa. teoret.ica (Gauss) ttx)
IlOl:'JJk'lla
041
'v 1
Cerce~ile exper:imentaleau ar~tat ~ repartit-ia dimen-.. 03-
'V
siunilor-efectlve ale pieselor prelucrate pe Inal'lini-unelte re- 1
glate la dimensdunecorespunde leqii derepartit-ie normal.a,Re- 02-
partit-ia normal.aare loe atunci cin::ivariabila aleatoare cerce- 'V
tata este rezultatul aqiunii unui ~ marede factori inde- or.!
' V I .,
r : .. ,- I
pendent-i,care influent-eaza variabila aleatoare. I.egeareparti-
tiei norrnale are urmatoarea expresie matematicl1:
r::
y=f(x,m,(J) 1
(J.j2'1t
.

'e-~
(x-m) 2

(1.175) I [.,..

o . '"0
"" I
to..
I
b..

o
I

1,6827%t
0
t:.. b.
.. '".. ..
0
."'1

tJ
D.
""'I
0
D.

'"::J
I
b-
0
I
0

"
.:E:
~ 0
to..
.... '"..
G..
.0
~
'X

""'
~

Cind m = 0, se obtine:
I 9545%
9973%
I
x2

y=f(x,m,
.(J). ;;
1
(J'.j2'1t
'e, - 2 '02
(1.176)
,I Fig. 1.12 Reprezentarea
~ie normal!.'
graficll a legii de reparti;ie normalll ';i a f uncj ie i de r epar t t-

97
96 7 Ptcos. \'01. I
 i
I
Suprafata cupransa intre curba norma.La
perp::ndi.cularele ridicate in puncte.Le
, axa absciselor 9i
x1' X2' 'X3, , re-
" Detenninarea integralei (1.185) este mult usurata , deoa-
rece integrala Iaplace 1(Z) este tabelata, functie de vard.abi.La
prezinta probabilitatea .de apari.t.Lea variabilei aleatoare in I
z.
limitele respective: 1 Intre functia de repartitie normala F(x) 9i functda de
repartitie norrnalc1
normata 1(Z) exista urmc1toarearelatie:
F 'x) =
0
1
~~o
ofoWe - (x-m~ 2
2'0 -cix
\ F(x) = F(z) =--
1
+ qJ(z). (1.186)
0
vc..1t -,. , (1.181) 2

Legea de repartitie normalase poate prezenta ~i sub forma

repartitiei normale reduse sau normalenormate, printr-o schim-
!,I Valorile functiei de repartitie norrnale normate 9i ale
f'lll1CtieiLaplace sint trecute in tabelele 1.50 9i 1.51.
1.8.2 Reparti.tli statistioe experi.mentale
bare de variabila:
x-m x, .. Pe baza datelor experimentale, se pot intoc:miurrnatoarele
z =-- sau z =--, cirri m = O. curbe de repartitie:
er er
Variabila z se numestie variabila ncrmal.anormata, - histograma frecvente10r absolute sau relative (fig.
Ecuatia repartitiei normate, cirri m = 0, ia forma: 1.13.a, b) i
- poligonw. frecventel-or absolute sau relative (fig.
1 oe-"2
Z2
1.13.c, d);
y==f(z) ==';2 on (1.182) - diagrarna frecven1;elorcumulate,sub forma de histograma
sau poligon al frecvente10r (fig.1.13.e, f).
Parametrii repartitiilor experimentale sint:
Valorile pentru f {Z}, cirrl Z ia valori intre O,l;;i 3,0, - media artimeticl X, care se caleuleaza cu relatia:
sint prezentate in tabelul 1.49. Probabilitatea intre anumite n
valori. ale variabilei z, in cazul reparti tiei nonnale normat.e,se EXi
determina analog cazului cirrl variabila este x (1.179) funct.i.a I X=_l__ (1.187)
de repartitie corespunzatoare avind forma: n

Xi este sumatuturor valorilor observate ~i n este nUll'llUul

to-
F (z) ==
~
_1. of"''' e -
_00
z2
20dz (1.183 ) tal al valorilor observate.
MErliana H, cind ~irul statistic este in ordine crescatoa-
re sau descresciitoare se calculeazc1cu relatiile:
Functia de repartitie normal.anormata de forma:
1 fU-~e
f (z) =--
';2 n 0
0

0
2 -dz (1.184) M=x
(n+l)j2
(la 9irul impar de valori) (1.188)
se numest.e funqia Laplace.
Aceasta funqie este foarte utila' in cazurile cind ecua-
tia repartitiei normale normatese Inteqreaza intre limitele W x + x
~i z, cind se obtine: nj2 (n+l)j2
M=-------- (la l?ir par) (1.189)
Z2 z2 z2
2
F(z) =_1_ ofz e -2" -dz =_1_._ of 0
e -2" odz_l_ 0 (Z e -2" -dz
..f2=1C -'" ~ -'" ~ Jo
= ~ -f (z) (1.185)
P.!CXiul ~ la reparti tu aproape normale se determ:i.naastfel:

110= x - 3(x - M). (1.190)

98 99
 t:-
e -:

Tebelul 1.49 Functia de probabilitate a reparti,iei normale

-
normete

f(z~f- e ;'"dZ
,f2'rI --

1 2 3 4 5 I 6 7 8 9 I 1O

z 0,00 0,01 0,02 0,03 0,04
I

0,05 0,06 0,07 0,08

t
,
0,09 I

i -------:I
i
0,0
0,1
0,2
0,3989
0,3970
0,3910
0,3989
0,3965
0,3902
0,3989
0,3961
0,3894
0,3988
0,3956
0,3885
0,3986
0,3951
0,3876
0,3984
0,3945
0,3867
0,3982
0,3939
0,3857
0,3980
0,3932
0,3847
0,3977
0,3925
0,3836
I
0,3973
0,3918
0,3825
II
0,3
0,4
0,3814
0,3689
0,3802
0,3668
0,3790
0,3653
0,3778
0,31>37
0,3765
0,3621
0,3752
0,3605
0,3739
0,3589
0,3725
0,3572
0,3712
0,3555
I
I
0,3697
0,3538
0,5
0,6
0,3521
0,3332
0,3503
0,3312
0,3185
0,3292
0,3167
0,3271
0,3448
0,3251
0,3429
0,3230
0,3110
0,3209
0,3391
0,3187
0,3372
0,3166 I 0,3352
0,3144
0,7
0,8
0,9
0,3123
0,2897
0,261>1
0,3101
0,2874
0,21>37
0,3079
0,2850
0,2613
0,3056
0,2827
0,2589
0,3031
0,2803
0,2%5
0,3011
0,2780
0,2541
0,2989
0,2756
0,2516-
0,2961>
0,2732
0,2492
0,2943
0,2709
0,2468
I 0,2920
0,2685
0,2444
1,0 0,2420 0,2396 0,2371 0,2347 0,2323 0,2299 0,2275 0,2251 0,2227 0,2203 I
I
1,1 0,2179 0,2155 0,2131 0,2107 0,2083 0,2059 0,2036 0,2012 C,1989 0,1965
1,2 0,1942 0,1919 0,1895 0,1872 0,1849 0,1826 0,1804 0,1781 0,1758 0,1736
1,3 0,1714 0,1681 0,1669 0,1647 0,1626 0,1604 0,1582 0,1561 0,1539 0,1518
1,4 0,1497 0,1476 0,1456 0,1435 0,1415 0,1394 0,1374 0,1354 0;1334 0,1315
1,5 0,1295 0,1276 0,1257 0,1238 0,1219 0,1200 0,1182 0,1163 0,1145 0,1127
1,6
1,7
1,8
0,1109
0,0940
0,0790
0,1092
0,0925
0,0775
0,1074
0,0909
0,0761
0,1057
0,0983
0,0748
0,1010
0,0878
0,0731.
0,1023
0,0863
0,0721
0,1006
0,0848
0,0707
0,0989
0,0833
0,0694
0,0973
0,0818
0,0681
0,0957
0,0804
0,0669
I
1,9 0,0656 0,0644 0,0632 0,0620 0,0608 0,0596 0,0584 0,0573 0,0562 0,0551
2,0 0,0540 0,0529 0,0519 0,0508 0,0498 0,0488 0,0478 0,0468 0,0459 0,0449
2,1 0,0440 0,0431 0,0422 0,0413 0,0404 0,0396 0,0384 0,0379 0,0371 0,0363
2,2 0,0355 0,0347 0,0339 0,0332 0,0325 0,0317 0,0310 0,0303 0,0297 0,0290
2,3 0,0283 0,0277 0,0270 0,0264 0,0258 0,0252 0,0246 0,0241 0,0235 0,0229
2,4 0,0221 0,0219 0,0213 0,0208 0,0203 0,0198 0,0194 0,0189 0,0184 0,0180
2,5
2,6
0,0175
,0135
0,0171
0,0132
0,0167
0,0129
0,0163
0,0126
0,0158
0,0122
0,0154
0,0119
0,0151
0,0116
0,0147
0,0113
0,0143
0,0110
0,0139
0,0107 I
2,7
2,8
0,0104
0,0079
0,0101
0,0077
0,0099
0,0075
0,0096
0,0073
0,0093
0,0071
0,0091
0,0069
0,0088
0,0067
0,0086
0,0065
0,0084
0,0063
0,0081
0,0061 I
I
2,9 0,0060 0,0058 0,0056 0,0055 0,0053 0,0051 0,0050 0,0048 0,0047 0,0046
i
3,0 0,0044 0,0043
I 0,0042 0,0040 0,0039 0,0038 0,0037 0,0036 0,0035
I 0,0034 ~

Tebelul 1.49 (continuare)

r I 1

o~l
1 2 3 4 5 6 7 9 i 10 !I
z 0,04 0,05. 0,06 0,08 Ii 0,09
I
0,00 0,01 0,02 0,03 I
1
I I
3,1 0,0033 0,0032 0,0031 0,0030 0,0029 0,0028 0,0027 0,0026 0,0025 0,0025
3,2 0,0024 0,0023 0,0022 0,0022 0,0021 0,0020 0,0020 0,0019 0,0018 0,0818 I
3,3 0,0017 0,0017 0,0016 0,0016 0,0015 0,0015 0,0014 0,0014 0,0013 0,0013 !I
3,4 0,0012 0,0012 0,0012 0,0011 0,0011 0,0010 0,0010 0,0010 0,0009 0,0009
3,5
3,6
0,0009
0,0006
0,0008
0,0006
0,0008
0,0006
0,0008
0,0005
0,0008
0,0005
0,0007
0,0005
0,0007
0,0005
0,0007
0,0005
0,0007
0,0005 I 0,0006
0,0004
!
i
3,7 0,0004 0,0004 0,0003 0,0003 0,0003 0,0003 I
3,8
0,0004
0,0003
0,0004
0,0003
0,0004
0,0003
0,0004
0,0003 0,0003 0,0002 0,0002 0,0002 0,0002 I 0,0002
I
i
3,9 0,0002 0,0002 0,0002 0,0002 0,0002 0,0002 0,0002 0,0002 0,0001
I O,OOOi ,

Tebelul 1.50 Fuocs:ie de reper t it ie normol;;' noMllatB'

Ftz~ r" e ~''dz-.2.f(z)

.,rz--:Ti Jo 2

,
z 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
i
0,00 0,01 Oj02 0,03 0,04 0,05 0,010 0,07 0,08 0,09
0,0 0,5000 0,5040 0,5080 0,5120 0,5160 0,5199 0,5239 0,5279 0,5319 0,5359 I
0,1
0,2
0,5398
0,5793
0,5438
0,5832
0,5478
0,5871
0,5517
0,5910
0,5557
0,5948
0,5596
0,5987
0,5636
0,6026
0,5675
0,6064
0,5714
0,6103
0,5753
0,6141 I
0,3
0,4
0,6179
0,6554
0,6217
0,6591
0,6255
0,bb28
0,6293
0,bbb4
0,6331
0,6700
0,6368
0,6736
0,6406
0,6772
0,6443
0,6808
0,6480
0,6844
0,6517
0,6879 I
I

0,5 0,6915 0,6950 0,6985 0,7019 0,7054 0,7088 0,7123 0,7157 0,7190 0,7224
0,6
0,7
0,8
0,9
0,7257
0,7580
0,7881
0,8159
0,7291
0,7611
0,7910
0,8186
0,7324
0,7642
0,7939
0,8212
0,7357
0,7673
0,7967
0,8238
0,7389
O,n04
0,7995
0,8264
0,7422
0,n34
0,8023
0,8289
0,7454
0,7764
0,8051
0,8315
0,7486
0,7794
0,8078
0,8340
0,7517
0,7823
0,81010
0,8365
0,7549
0,7852
0,8133
0,8389
I
1,0 0,8413 0,8438 0,8461 0,8485 0,8508 0,8531 0,8554 0,85n 0,8599 0,8621
1,1 0,8643 0,86105 0,86810 0,8708 0,8729 0,8749 0,8770 0,8790 0,8810 0,8830
1,2 0,8849 0,8869 0,8888 0,8907 0,8925 0,8944 0,89102 0,8980 0,8997 0,9015
1,3 0,9032 0,9049 0,90610 0,9082 0,9099 0,9115 0,9131 0,9147 0,9162 0,9177

L
 Tebelul 1.50 (continuare)

1,4 0,9192 0,9207 0,9222 0,9236 0,9251 0,9265 0,9279 0,9292 0,9306 0,9319
1,5 0,9332 0,9345 0,9357 0,9370 0,9382 0,9394 0,9406 0,9418 O/94'~ 0,9441
1,b 0,9452 0,9463 0,9474 0,9484 0,9495 0,9505 0,9515 0,9525 0,953"5 0,9545
1,7 0,9554 0,9564 0,9573 0,9582 0,9591 0,9599 0,9608 0,9616 0,9625
1,8 0,9633
0,9641 0,9649 0,9656 0,9664 0,9671 0,9678 0,9686 0,9693 0,96C;~ 0,9706
1,9 0,9713 0,9719 0,9726 0,9732 0,9738 0,9744 0,9749 0,9756 0,9761 0,9767
2,0. 0,9n2 0,9n8 0,9783 0,9788 '0,9793 0,9798 0,9803 0,9808 0,9812 0,9817
2,1 0,9821 0,9826 0,9830 0,9834. 0,9838 0,9842 0,9846 0,9850 0,9854 0,9857
2,2 0,9861 0,9864 0,9868 0,9871 0,9875 0,9878 0,9881. 0,9884 0,9sa;r 0,9890
2,3 0,9893 0,9896 0,9898 0,9901 0,9904 0,9906 0,9909 0,9911 0,99;-3 0,9916
2,4 0,9918 0,9920 0,9922 .0,9925 0,9927 0,9929 0,9931 0,9932 0,99~ 0,9936
2,5 0,9938 0,9940 0,9941 0,9943 0,9945 0,9946 0,9948 0,9949 0,995' 0,9952
2,6. 0,9938 0,9955 0,9956 0,9957 0,9959 0,9960 0,9961 0,9962 0,996.3 0,9964
2,7. .0,9965 0,9960 0,9967 0,9968 0,9969 0,9970 0,9971. 0,9972 0,9973 0,9974
2,8 . 0,9974 0,9975 0,9976 0,99n O,99n 0,9978 0,9979 0,9979 0,9980 0,9981
2,9 0,9981 0,9982 0,9982 0,9983 0,9984 0,9984 0,9985 0,9985 0,9986 0,9986
3,0 0,9987 0,9987 0,9987 0,9988 0,9988 0,9988 0,9989 0,9989 0,9990 0,9990
3,1 0,9990 0;9991 0,9991 0,9991 0,9992 0,9992 0,9992 0,9992 0,9993 0,9993
3,3 0,9995 0,9995 0,9995 0,9996 0,9996 0,9996 0,9996 0,9996 0,9996 0,9997
3,4 9,9997 0,9997 0,9997 0,9997 0,9997 0,9997 0,9997 0,9997
I 0,99<;7 0,9998

Tebelul 1.51 Velori ele func~iei de reparti~ie Leplace

f(z~J.'"
. .(2-1t 0
e ~'-dZ

0 1 2 3
z 0,00
4 5 6 7 8 9
I 10
0,01 0,02 0,03 0,04 0,05 0,06 0,07 0,08 0,09
0,0 0,00000 0,00399 0,00798 0,01197 0,01595 0,01994 0,02392 I
0,1 0,02790 : 0,03183 0,03586
0,03983 0,04380 0,04n6 0,05172 0,05567 0,05962 0,00356 0,06749 , 0,0714.2
0,2 0,07926 0,07535
0,08317 0,08706 0,09095 0,09483 0,09871 0,10257 0,10642
0,3 i 0,1102::' 0,11409
0,11791 0,12172 0,12552 0,12930 0,13307 0,13683 0,14058 0,14431
0,4
.j 0, 14SC3 0,15173
0,15542 0,15910 0,16276 0,16640 0,17003 0,17364 0,1n24 0,18082 i 0,1843'=?
!
0,18793

- .. --------------~ -------------------- .._-;

\

hbelul 1.51 (cont inuere)

0 1 2 3 4 5 '.
6 7 8
I 9 10

z 0,00 0,01 0,02 0,03 0,04 0,05 0,06 0,07

I 0,08 0,09

0,5 0,19146 0,19497 0,19847 0,20194 0,20540- 0,20884 0,21226 0,21560 0,21904 0,22240
0,6 0,22575 0,22907 0,23237 0,23565 0,23891 0,24215 0,24537 . 0,24857 0,25115 0,25490
0,7 0,25804 0,26115 0,26424 0,26730 0,27035 0,27337 0,27637 0,27935 0,28230 0,28524
0,8 0,28814 0,29103 0,29369 0,29673 0,29955 0,30234 0,3051'- 0,30785 0,31057 0,31327
0,9 0,31594 . 0,31859 0,32121 0,32381 0,32639 0,32894 0,33147 0,33398 0,33646 0,33891
1,0 0,34134 0,34375 0,34614 0,34850 0,35083 0,35314 0,35543 0,35769 0,35993 0,36214

,I
1,1 0,36433 0,3-,":'50 0,3b864 0,37076 0,37286 0,37493 0,37698 0,37900 _0,38100 0,38289
1,2 0,38493 O/32.,~96 O,388n 0,39065 0,39251 0,39435 0,39717 0,39796 0,3997:! 0,40147
1,3 0,40320 0,4U49O 0,40658 0,40824 0,40988 0,41149 0,41309 0,41466 0,4162~ 0,41n4
1,4 0,41924 0,42073 0,42220 0,42364 0,42507 0,42647 0,42785 0,42922 0,43056 0,43189
1,5 0,43319 0,43448 0,43574 0,43699 0,43822 0,43943 0,44062 0,44179 0,44295 0,44408

1,6 0,44520 0,44630 0,44738 0,44845 0,44950 0,45053 0,45154 0,45254 0,45352 0,45449
1,7 0,45543 0,45637 0,45728 0,45813 0,45907 0,45994 0,46080 0,46104 0,46246 0,46327
1,8 0,46407 0,46405 0,46562 0,46638 0,46712 0,46784 0,46856 0,46923 0,46995 0,47062
1,9 0,47128 0,47193 0,47257 0,47320 0,47381 0,47441 0,47500 0,47558 0,47615 0,47670
2,0 0,4n25 0,4m8 0,47831 0,47882 0,47932 0,47982 0,48030 O,480n 0,4812' .0,48169

2,1 0,48214 0,48251 0,48300 0,49341 0,48382 0,48422 0,48461 0,48500 0,48537 0,48574
2,2 0,48660 0,48645 0,48679 0,48713 0,48745 0,48n8 0,48809 0,48840 0,48870 0,48899
2,3 0,48928 0,48956 0,48983 0,49010 0,49036 0,49061 0,49086 0,49111 0,491~ 0,49158
2,4 0,49180 0,49202 0,49224 0,49245 0,49260 0,49286 0,49305 0,49324 0,4934.3 0,49361
2,5 0,493i'9 0,49396 0,49413 0,49430 0,49446. . 0,49461 0,494n 0,49492
I 0,49506 0,49520

2,6 0,49534 0,49547 0,49560 0,49573 0,49585 0,49598 0,4%09 0,49621 0,49632 0,49643
2,7
2,8
0,49653
0,49744
0,49604
0,49752
0,49674
0,49760
0,49683
0,49767
O,~9693
0,49n4
0,49702
0,49781
0,49711
0,49788
0,49720
0,49795 I
I
0,4972$
0,498G~
0,49736
0,49807
2,9 0,49813 0,49819 0.,49825 0,49~31 0,49836 0,49841 0,49846 0,49851
I 0,4985'::. 0,49861

l_-
 ,-' .. ,:., ' .... ,.

~~
' J.,-r.
!

f (z) ,,-_.:,
,!~r:-;;
'
0
e l -dz =F(z) -0
'
500
(1.191) Asimilarea repartitiei statistice cu repartitia nonnal~ se
face pe baza urmatoarel.crcriterii:
-comparareaamplitudinilor masurate in abateri starrlard,
Abaterea me:ti.epa:tratidi (abaterea standard) s se calcu- cunoscindu-secl in cazul repartitiei normale
leaz~ cu relatia:
, (.J = Gcy ; (1.195)
(:
n
L
'1
(Xi -x) 2
-comparareaabaterilormedii patratice
9tiirrl ea acestea se calculeaza cu reJ.apa:
relative "i'
S=
n-l (1.192) A.=~
~ <..)
~
~trf:i
2 (1.196) ~~;(
Dispersia
~l
n -comparareacoeficientilor de repartitie relatiw ki care
L (Xi-X)2 se definesc:
s2= 1 .
(1.193) ~
n-l )..i
~
k =-. (1.197)

fff
1 '\G

Amplitirlinea (1.194)
I
e= ~8X - Xmin I in care AG este abaterea me:iiepatraticl relatiw, pentru re-
partitia normal.a9i "'i -abaterea meiepatratire relatiw a re-
m f'I f partitiei statistice ce se analizeaz~. . !'f
; If'~;/
~"
1.8.3 Controlul statistic a1 preciziei de prelucrare !~;.~:
Fig.1.13 Curbo ex-
1 ~;

. peri.antale
de
I Determinareapreciziei de prelucrare pe cale statisti~
comportiurmatoarete faze: .'
f~~ .:",
b} x reparti~i.: 1~:;
-analiza statisticl a procesului 'de prelucrare ,care consta ~"
a-hhtograma
frecven~elor
absolute;
b-histogrlllla
din masurarea caracteristicii de precizie la 0 mare cantitate
.de probe prelucrate, supuse controlului; 9i asimilarea repar- ~:
~J1
frecv.n~.lor
tiei empirice CU 0 funCtie teoreticl; ~.

relative; -intocmirea f~elor de control pentru verificarea stabili- f~;j

Mtu preciziei de prelucrare, in timpul procesului tehnolcqic. ~;
x x c-poligonul ~.,r
m r-.....-r- frecv.n~.lor Masurareacaracteristicii de precizde se efectueaz~ cu ~?,"J
absolute;
r- d-poligenul .aparate sau instrumente de masur~care trebuie ~ ail::a 0 sensi- ~]
frecv.n~elor bilitate de eel PUtiri 1/10 din valoarea tolerantei prescrisa *.

~1
relative;
r-- e-histogrua pieselor (probelor) prelucrate. Cantitatea de probe trehri.e,~
frecv.n~.lor fie suficient de mare. '
cumulate; Asimilarea repartitiei empirice cu 0 repartip,e teoretica
f-poligenul ~'
r-r- fr.cven~.lor (de obicei cu repartitia normal.a)se obtine prin ~toarele 0-
cumulate peratii: ~~
[~s~
f..-rl , -verificarea caracterului intimpUitor.al variabilei; ri"
~i'
-verificarea stabilitatii procesului tehnologic din punct,
e) x x de vedere static 9i dinamic. . . . cl:
. Verificarea caracterului intirnplator al irnpr~tierii
lorilor caracteristicii de precizie se poate efectua prindo12
va-
~:;
~::
metode: ~~~I
l'?~.

104 ~
105 ~.~
~l<i~
;1{~
 - metoda iteratiilor; Tbetut 1.53 Hctoda difer"n~clor succus ive
- metodadiferentelor succesive.
Verificarea prin metodaiteratiilor se poate face pe baza - --.,---
urmatoarelor criterii: Volorilo caraoteris- Se duterm;nilmedia _ 2
tic;; dd preclzie in ar itmelic.\x (xi _x)2 i"'1 xi)
- nUll'liUul
total al iteratiilor; ordinea ob~inerii lor
(x

- lurJimeainteratiilor. '
Procedeul de lucru in cazul metodei iteratiilor
zentat in tabelul 1.52.
este pre-
xI
---- ----- ~ xi
x= l: l:
Verificarea pe baza metodei diferentelor succesive se face n
atunci cind verifickile
tradictorii.
pe baza itera1;i.ilor dau rezultate con-
P.cocedeulde lucru al verifickii pe baza diferen- Se calculoazlidisper-
- 1 n
- 1 n 2
siile S2 = l: (x , - x)2; q2 = l: (x'+1 - x.)
telor succesive, care este mult mai laborios, se prezinta in n - 1 i=1 1 2n - 1 1=1 1 1

tabelul 1.53.
Se determinil
r,=
q2
52
; ra =1-z a V n - 2
(n - 1)(n + 1)

Tabelul 1.52 Hetoda iteretiilor

Se verifioliconditia
de acceptare r > ra i
q2
52 > 1 - za V n - 2
(n- 1)(n + 1)

ii: La caloulul dispersiilor S2 ~i q2 , valorilo caracteristicii de preei-

Obso,rvat.
Criteriut numlirului total at iteraj:ii tor zie care au numarul do ordine i ;>i ;+1 se referll la s iru], numerelor
Criteriul lungimii itera;.iHor neordonate crescator. Numarul n se refera la totalitatea valorilor ca-
racteristicii de prccizie, iar z reprezinta valoarea variabilei nor-
male normate care se determina cu gjutorul tabelelor 1.49 ;>i1.50, pan-
1. Se tree valorlle euraeteristiee in ordine 1.So tree vslorile earaeterlstleii de pre-
tru 0 anumit~ valoare a nivelului de incredere ( 1 -a ).
ereseatoare eizie in ordine ereseatoare
2. Se determlna medlana H e valorilor 2.Se determin~ mediana H a valorilor
~irului ~irului
'3. Se notoaza cu "a" toate valorile mai mad 3:Se noteaza cu "a"toate valorile mal mari Verificarea stabj 1; tiitii statice
~i cu lib"cole mai miei decit mediana ~i cu lib"cele mal mici decit mediana H in stabilitatea statica a repartitiei data de procesul de
, ~irul valorilor in ordlnea obtlnerii lor
4. So $tabile~te numarul total al itora~il- 4.Se stablle~te Iteraj:iacu lungimea maxi- pre1ucrare poate fi verificata prin caracterul, normal al repar-
lor R, adica numarul total al grupurllor ma k, adica iteraj:iacu numarul maxim de titiei, identic cu eel al repartitiei normale, Verificarea nor-
notate eu "a";;1 al grupurHor notate cu lib"valori de 'un anumit tip at itoraj:iilor malitatii se poate efectua cu ajutorul urmatoarelor metode:
din ~irul valorilor in ordinea obi-ineri! lor ~irului de valori
5. Se calculeazli numarul minim admis de 5.Se calculeazli numlirulminim k admis al - reteaua de probabilitatei '
itera;.ii Ra cu urmatoarea rela;.ie: iteraj:iel,cu reloj:ia: a - histograma datelor;
1 - -- - 0 4329n
- criteriul l.
R =---(n+1-z { n-1 ) log--'---
a 2 a logO - a)
unde n este numarul de vatcr i ale ~Irului k = - '1 verificarea normalitiitii pr:in ~ de probahi 1i tate
z este varlabila normala normata care a log 2 I
a se determin! pantru un interval de n osto numarul valorilor, iar a- riscul j Pe 0 retea de probabilitate care are scara absciselor li-
inoredero din tabelul 1.51 cuno$ctnd odmis.
oil 1(;;:)=112 -0:
.' rdara, data de valorile caracteristicii de precizie (Xi) ::?i
scara ordonate1or logaritmica, data de frecventele cumulatei:r~
Se veriflca oondi~ia accept4rii
caracteruLu lint impliitoral impralltied I
R < Ra
I -
So veriflea condltia aeoept4rii
k < ka I ale valorilor caracteristicii de precdzf,e, se inscriu valorile
obtinute in urma determi.narilor xi ::?ifre Dam punctele de
coordonate (Xi' fre> ,inscrise pe retea formeaza, aproximativ, 0
linie dreapta, linie care se numestedreapta lui Henry atunci, I

repartipa este normala,

Observe];le: Cela dou! outnere ale simbolurilor "a" ~i lib"trebuie s4 fie egale, in car-e verificarea normalitiip.i cu ajutorul ~ date10r
scop valorile ogale eu H se pot introduce in grupale "a" sau "b" , dupa Pentru ca repartitia experdmencalasa poata fi' as:iJnila~
necesitate. cu cea normata, histograma trebuie sa indepl:in2~'3caurmatoarele

106 JI 107
 , !: ."\(, ~'-;~'..;;;"

!~!
~t
I~ ,I,

corrl.itii : i1
I (x,~- x) 2
't;..
(x - x) 2 .:'.'.~
- sa aib1 un s:in;]urmaxim; S = $~ S =
~
_~1,--_ ~ ~~
s 2 i 2 (1 201)
- sa aib3 aceeasd,valoare pentru me:liaaritmetica/me:liana X.!: X1_.!: It:
k,
~i moduli adi.ca x = Mo = M. 2 . 2 ~1,
ii;(~i
urrle S ~i Si sin':: limitele superioara ~i :i.nfeiioar~ ale inter-
ve.r:i.fic~ normalitap.i pe baza.cciteriului .,.z ~ X a/2 2. ~~. Xhr/2 2 smt coef'acaen.
valul ua; . ...
A r+'
~e cle ru.-
~ ID f unc. . A ~:

l velul de incredere ~i de mll1~ru1 gradelor.de l:iJ:::ertatef=n - 1,

Corrlitiile pentru aplicarea criteriului sint:
valorile lor fiind cuprinse in tabelul 1.52. I:.J
~~
?}:'
~,

N > 50; nj > 5; 10 < k < 20, (1.198) I B{f.:

I ~i

urrle N este I1l.IIlIi1rul

total de valori ale :;;:i.nlluistatistic; verificarea stabilitatii procesului tehnologic din p.mct
nj - manarul,de valori dintr-o clasa; k - ntlIlli1.rul claselor. de vedere dinamic ~
Determinarea valorii X2 se face folosi.n::lmetodologiadin stabilitatea d:inamicaa procesului tehnologic se deter- 1/~r:
tabelul 1.54 Valoarea Xcz. calcu1ata se comparacu valoarea l mina pr:in variatiile pe care le au urmatorii parametri statis- tir'
~'I'.':;
c./
pentru un anumit nivel de incredere (1 - a.) :;;i un numarde gra- tici': media aritmetica, abaterea mediepatratica, mediana ~i re
de de libertate f = (k - 3) extrasa din tabelul 1.55. amp1itudinea, in timpul desf~arii procesului tehnologic.
(;;~\
Verificarea stabilitatii dinamice este precedata de veri- v0-,
Determ:inarea :inte1:valului~i a nivelului de incredere ficarea caracterului intimplator al ~r~tierii ~i a1 normali- ~
.:--"
I;~::
p:ntru' media aritmet.:i.ca~ media patrati.cl tatii repartitieLProcesul de verificare a stabilitatil dinami-
Intervalul de inq:eclere pentru un anumit parametru al eo- ce a procesului tehnologic contdne urmatoarele faze:
lectivitatll eSte intervalul l:ilnitat de. valori~e x1:;;i x2 in - Se extrag la intimplare e:;;antioanecu un nt.lIlli1r
oarecare ~~
care se poate afla ace! 'parametru cu probabilitatea (1 -'(X) ~i de exemplare (de exemplu5) la care se mascara caracteristica
I !~
se poate exprima astfel: de calitate Xj; . ~.'
- Se determina suma:

. a. f:iin::iprobabilitatea
interval.
P {X1 ::; X ::; x2 }= 1 - a. (1.199 )

ca parametrul x sa nu se afle in acel

. - Se calcu1eaza media:
L
5

1
Xi (1.202)
I~
f:\;~
f,
5

Hive! de incre:3ere . LXi li.(.

Probabilitatea (1 - a. ) ca valoarea x s~ se afle in in- X.=_l__ (1.203) . fj::
1. 5
tervalul de incredere se mlIne~tenivel de incredere.
- Se calcu1eaza arnplitudineamedie: I.o)i = Xi Xi lOin'ca !!laX -

IntervaJ.ul de incrOOere al mErlieiaribnetice diferenta a valorilor extremeale caracteristicil de calitate. .,"!.'..:;

~','.;
Media aritmetica a intregii colectivitati P, pentru un - Se repeta operatiile pentru,alte ~antioane extrase, }
nivel de incredere (1 - a.) :;;i in raport cu nUIll<kulgradelor de mirrimum 20. . .ih
~
"

libertate f = n - 1 are unnatorul :interval: I Se calculeaza mediamediilor (mediagenerala): I;'

- s k, f"
X Ca .;n' (1.200) LXi h{,-"..
X=_l__ (1.204)
ValorUe pentru t sint cuprinse in tabelul 1.56 in fuOctie k t:;,.
de nivelul de incredere (1 - a.) ~i de numarul,gradelor de li- este nll1lli1rul
un.:1e k de esantdcene extrase. ~:, \

bertate f = n - 1, in care n este nuinaruJ.datelor. - Se calculeaza amplitudinea medie 1.0) pentru totalitatea ..I~.,
\
\:f
~anti~lor: t,~
.Intervalul de incrErlerea1 al:a.terii me:iii patratice
Abaterea mediei patratice a intregii colectivitati, pentru ~
k
.l.J <..>' 1..
(1.205)
r
~
~\
aoel.asd,nivel de increc1ere(1 - a.) ~i cu acel~i numarde gra-
de de libertate f = n - 1,se calculeaza cu urmi1toarelerelatli:
<">=T
~,i.;.
~.
[>;.
,nq 109 fp,
ti'
I'f!
-_~. __ ~ . w ' _ _._ __ _
 scrierea metodelor de prelucrare mecarucaprin care se poate
_ Se calculeaz~limitele de control ale parametrilor sta-
obtine precizia furlct:ioanali1a produsului. ca urmare a posibi-
tistici adoptati. Se iau, de exernplu, media .aritmetire ~i am- liti1t:ii de ob\:inere a preciziei functionale prin mai multe me-
plitu:ti.nea, carora li se determina limitele de control pe baza
tode de prelucrare, a aparut, notdunea de precizie economica,
amplitudinii (tal:elul 1.57), cu relap.ilr-: .
Precizia econornicc1de prelucrare se referc1 la adoptarea
- pentru media aritmeti~~ acelor metode de prelucrare care, in COl1Oit:ii nonnale de pro-
-limita. superioarc1 Los = x, + A' 61 ;
ductie, pot asigura precizia fW1C\:ioanalcl.cunoasterea preci-
- limita :inferioar~ L01. = X0 - A' 61
ziilor economice ale metodelor de prelucrare constituie 0
-- pentru amphtu:line: _ importanti1 corrli.t:ie la intoanirea unui jtrl.i.cios proces tehno-
- limita superioarc1 L' =C' (,) i
.. .. cs
- IlJTU.tainfer;Loarc1L' 01 =0'61
logic =?idin punct de vedere economic.
Relatiile de calcul pentru limitele de control ale mediei In acest scop, se dau, in cele ce urmeaza, tabele ce contdn
aritmetice ~i ale amplituiinii.,precum ~i valorile coeficient:i- date orientative asupra preciziei economicepentru diferite me-
lor din relap.ile de calcul, sint prezentate in tabelele 1.57 ~i tode de prelucrare, in cazul prelucri1rii unor supratete ca se
intilnesc in modfrecvent in procesul de fabricat:ie din ramura
1.58
Intr-un forrnular diagrana (fig.!.14),se traseazc1 in par- ccnstauctded, de masdni, (tab.L, 59.. tab!. 71) .
tea superioarc1 11:s ~i 11:i la 0 scara pe ordonatc1~i . se inscriu
sub forna de puncte valorile calculate ale mediilor aritmetice Data
ale ~antioanelor, in ordinea cronologire a extragerii lor. Ora
In spa-p,ul :inferior al diagramei, se trasea.zi1, in modana-
log L'cs ~i L'cj' Se inscriu sub forna de puncte valorile me- Hr.dB ordine e probei
dii ale amphtudinii ~tioanelor, in ordinea cronologire a Media
extragerii lor. Punctele inscrise pe diagrami1se lIDeSC printr-o
lWe continuc1. . Lcs
Se interpreteazc1 f~ de control. Pot rezulta urJllc1toarele
Loi
cazuri:
- punctele corespunzc1toareme::liei~i amplitu:linii se in- Amplitudine
cadreaza in limitele lor d~ control, procesul tehnologic este
Llos
stabil ca re;Jlaj =?ica precizie; ...
- pw1Ctele corespunzc1toarecelor doiparametri statistici Lloi - - -
nu se incadreaz~ in limitele lor de control, procesul tehnolo-
Valoarea caraoterlsticii ;1
gic este instabil ea re;Jlaj =?ica precizie; milsurate 2
- punctele coresptm.zc1toaremediei. aritmetice depasesc li- 3
mitele de control, iar cele ale amplitu:ll.nii sint cuprinse in- Suma
tre limitele de control, procesul telmologic este instabil ca
re:Jla j ~i stabil ca precizie; Media -,

- a patra variant.1 posibil~ atestc1 stabilitatea ca reglaj .Ampl itudinea

~i instabilitatea ca precizie.
.Mod ificllri .in proce sut tehnologio
1.9 EREcrZIi EXlHHICA DE ~
,. . Concluzia controlorului

In procesul de prelucrare mecanicc1,sedisting urrnatoarele Cauza inc~lcl!rii desfl!~url!riinormale

.....~.
notiuni in le;Jc1tur~cu precizia de prelucrare: Mlisuri luste
Precizia fu:ncP.onal~ care se refecl la ~ ~i
prescrierea cit mai exa~ a cimpului de toleran~ pentru fie- Controlor
care pies~,in limitele c!ruia piesa si1-~i poata in:leplini rolul Reglor
sau .fu:ncP.onal. -,

Precizia fu:ncP.onalc1se determ:i.ni1

in faza de proiectare. Ma~im~ sau muncitor
Precizia tehnolo:Jicc1 se refer~ la ~ lli pre-
F!g.1.14. Fi~a de control pentru media ;i amplitudine.

110 n:
 Tabelul 1.55 Yalorile par
trului X2 pentru un anulIIitnivel de Incredere (1- a),la un grlld de Ubertate f=(1; - 3)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

f
~ 1'a 0,05 0,1 0,5 1,0 2,5 5,0 10,0 20,0 30,0 40,0

1 393.10'9 157.10'8 393.10'7 157.10'6 9~2.106 393.10'5 0,0158 0,0642 0, ii.3 0,275

2 0,00100 0,00200 0,0100 0,0201 0,0506 0,103 0,211 0,446 0,713 1,02

0,0243 0,0717 0,115 0,216 0,352 0,548 1,00 1,42 1,87

-
3 0,0153

4 0,0639 0,0908 0,207 0,297 0,484 _0,711 1,06 1,65 2,19 2,75

5 0,158 0,210 0,412 0,554 0,813 1,15 1,61 2,34 3,00 3,66

6 0,299 0,318 0,676 0,872 1,24 1,64' 2,20 3,07 3,83 4,57
.... 7 0,485 0,598 0,989 1,24 1,69 2,17 2,83 3,82 4,67 5,49
....
N
8 0,710 0,857 1,54 1,65 2,18 2,73 3,49 4,59 , 5,53 6,42

9 0,972 1,15 1,73 2,09 2,70 3,33 4,17 5,38 6,39 7,31
10 1,26 1,48 2,16 2,56 3,25 3,94 4,87 6,18 7,27 8,30
11 1,59 1,83 2,60 3,05 3,82 4,57 _5,58 6,99 8,15 9,24
12 1,93 2,21 3,07 3,57 4,40 5,23 6,30 7,81 9,03 10,2
13 2,31 2,62 3,57 4,11 5,01 5,89 7;04 8,63 9,93 11,1
14 2,70 3,04 4,07 4,66 5,63 6,57 7,79 9,47 10,8 12,1
1~ 3,11 _3,48 4,60 5,23 6,26 7,26 8,55 10,3 11,7 13,0
16 3,54 3,94 5,14 5,81 6,91 7,96 9,31 11,2 12,6 14,0
17 3,98 4,42 5,70 6,41 7,56 8,67 10,1 12,0 13,5 14,9

Tabelul 1.55 (continuare)

1 2 3 4

18 4,44 4,90 6,29 7,01
5
8,23
6
9,39
7
10,9
8
12,9
9
14,4
10
15,9
19 4,91 5,41 6,89 7,63 8,91 10,1 11,7 13,7 15,4 16,9
20 5,40 5,92 7,43 8,26 9,59 10,9 12,2 14,6 16,3 17,8
21 5,90 6,45 8,03 8,90 10,3 11,6 13,2 15,4 17,2 18,8
22 6,40 6,98 8,64 9,54 11,0 12,3 14,0 16,3 18,1 19,7

. 23 6,93 7,53 9,26 10,2 11,7- 13,1 14,8 i7,2 19,0 20,7
24 7,25 8,08 9,89 10,8 12,4 13,8 -15,7 18,1 19,9 21,7

.... 25 7,99 8,65 10,5 11,5 13,1 14,6 16,5 18,9 20,9 22,0
....
W 26 8,54 9,22 11,2 12,2 13,8 15,4 17,3 19,8 21,8 23,6
27 9,09 9,80 11,8 12,9 14,6 16,2 18,1 22,7 22,7 24,S
28 9,59 10,12 12,3 14,8 15,4 17,00 18,9 24,2 23,5 25,1
29 10,2 11,0 13,1 14,3 16,0 17,7 19,8 22,S 24,6 26,5
30 10,8 11,6 13,8 15,0 16,8 18,5 20,0 23,4 25,S 27,4
31 11,4 12,2 14,5 15,7 17,5 19,3 21,4 24,3 26,4 28,4
.
32 12,0 12,8 15,1 16,4 18,3 20,1 22,3 25,1 27,4 29,4
33 12,6 13,4 15,8 17,1 19,0 20,9 23,1 26,0 28,3 30,3
34 13,2 - 14,1 16,5 17,8 19,8 21,7 24,0 26,9 29,2 31,3 I
35 13,8 14,7 17,2 18,5 20,6 22,5 24,8 27,8 30,2 32,3 !
 Tebelul 1.55 (continuare)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

36 14,4 15,3 17,9 19,2 21,3 23,3 25,6 28,7 31,1 33,3

37 15,0 16,0 18,6 20,0 22,1 24,1 26,5 29,6 32,1 34,2

38 15,6 16,6 19,3 20,7 22,9 24,9 27,3 30,5 33,0 35,2
39 16,3 17,3 20,0 21,4 23,7 25,7 28,2 31,4 33,9 36,2
40 16,9 17,9 20,7 22,2 24,4 26,S 29,1 32,3 34,9 37,1
45 20,1 21,3 24,3 25,9 28,4 30,6 33,4 36,9 39,6 42,0
50 23,5 24,7 28,0 29,7 32,4 34,8 37,7 41,4 44,3 46,9
55 26,9 28,2 31,7 33,6 36,4 39,0 42,1 46,0 49,1 51,7
60 30,3 31,7 35,5 37,5 40,5 43,2 46,5 50,6 ,53,8 56,6
65 33,9 35,4 39,4 41,4 44,6 47,4 50,9 55,3 58,6 61,5
70 37,5 39,0 43,3 45,4 48,8 51,7 55,3 59,9 63,3 66,4
75 41,1 42,8 47,2 49,5 52,9 56,1 59,8 64,5 68,1 71,3
80 44,8 46,5 51,2 53,5 57,2 60,4 64,3 69,2 72,8 76,2
85 48,5 50,3 55,2 57,6 61,4 64,7 68,8 73,9 77,7 81,1
90 52,3 54,2 59,2 61, 8 65,6 69,1 73,3 78,6 82,5 86,0
95 56,1 58,0 63,2 65,9 69,9 73,5 77,8 83,2 87,3 90,0
100 59,9 61,9 67,3 70,1 74,2 77,9 82,4 87,9 92,1 95,8
Observatle Calculul probabilita;ii Pi pentru cele daua clas& extreme se face edunind -(-5) cu (zn-1) $i scazind (zn-1) din +0,5.

Tabelul 1.56 Valorile lui t tn func~ie de nivelul de incredere (1 -4)

;lide llUIIIa'rul
gradelor de Libertate f= n - 1 (n este .....a'rul
datelor).

f alO,9 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4 0,3 0,2 0,1 0,05 0,02 0,01 0,001

1 0,158 ~,325 0",510 0,727 1,000 1,376 1,963 3,078 6,314 12,706 31,821 63,657 636,619

2 0,142 0,289 0,445 0,617 0,81.6 1,061 1,386 1,886 2,920 4,303 6,695 9,925 31,598

3 0,137 0,277 . 0,424 0,584 0,786 0,978 1,250 1,638 2,353 3,182 4,541 5,841 12,941

4 0,134 0,271 0,414 0,568 0,741 0,941 1,190 1,533 2,132 2,776 3,747 4,604 8,610

5 0,132 0,267 0,408 0,559 0,727 0,920 1,156 1,476 2,015 2,571 3,365 4,032 6,859

6 0,131 0,265 0,404 0,553 0,718 0,906 1,134 1,440 1,943 2,447 3,143 3,707 5,959

7 0,130 0,263 0,402 0,549 0,711 0,896 1,119 1,415 1,895 2,365 2,998 3,499 5,405

8 0,130 0,262 0,399 0,546 0,706 0,889 1,109 1,397 1,SbO 2,306 2,896 3,355 5,401

9 0,129 0,261 0,398 0,543 0,703 0,883 1,100 1,383 1,833 2,262 2,821 3,250 4,781

10 0,129 0,260 0,397 0,542 0,700 0,879 1,093 1,37~ 1,812 2,228 2,764 3,169 4,587

11 0,129 0,260 0,396 0,540 0,697 0,876 1,OSS 1,363 1,796 2,201 2,718 3,106 4,437

12 0,128 0,259 0,395 0,539 0,695 0,873 1,083 1,356 1,782 2,179 2,681 3,055 4,318

13 0,128 0,259 0,394 0,538 0,696 0,870 1,079 1,350 1,771 2,160 2,650 3,012 4,221

14 0,128 0,258 0,393 0,537 0,692 0,868 1,076 1,345 .1,761 2,145 2,624 2,977 4,140

15 0,128 0,258 0,393 0,536 0,691 0,866 1,074 1,341 1,753 2,131 2,602 2,947 4,073

16 0,128 0,256 0,392 0,535 0,690 0,865 1,071 1,337

- 1,746 2,120 2,583 2,921 4,015

17 0,128 0,257 0,392 0,534 0,689 0,863 1,069 1,333 1,740 2,110 2,567 2,898 3,965
 r.--
,.

Tabelul 1.56 (continusre )

18 0,127 0,257 0,392 0,534 0,688 0,862 1,067 1,330 1,734 2,101 2,552 2,878 .3',922
---
19 0,127 0,257 0,391 0,533 0,688 0,861 1,066 1,328 1,729 2,093 2,539 2,861 3,883

20 0,127 0,25 0,391 0,533 0,687 0,860 1,0/)4 1,325 1,725 2,086 2,528 2,845 3,850

21 0,127 0,257 0,391 0,532 0,687 0,859 1,063 1,323 - 1,721 2,080. 2,518 2,831 3,819

22 0,127 0,256 0,390 0,532 0,686 0,858 1,061 1,321 1,717 2,074 2,508. 2,819 3,792

23 0,127 0,256 0,390 0,532 0,685 0,858 1,060 1,319 1,714 2,069 2,509 2,807 3,767

24 0,127 0,256 0,390 0,531 0,685 0,857 1,059 1,318 1,711 2,064 2,492 2,797 3,745
25 0,127 0,256 0,390 0,531 0,684 0,856 1,058 1,316 1,708 2,060 2,485 2,787 3,725
26 0,127 0,256 0,390 0,531 0,684 0,856 1,058 1,315 1,706 2,056 2,479 2,779 3,707
27 0,127 0,251> 0,390 0,531 0,684 0,855 1,057 1,314 1,703 2,052 2,473 2,771 3,690
28 0,127 0,256 0,390 0,530 0,683 0,855 1,056 1,313 1,701 2,048 2,467 2,763 3,674
29 0,127 - 0,256 0,389 0,530 0,683 0,854 1,055 1,311 1,699 2,045 2,462 2,751> 3,659
30 0,127 0,251> 0,389 0,530 0,683 0,854 1,055 1,310 1,697 2,042 2,457 2,750 3,646
40 0,126 0,255 0,388 0,529 0,681 0,851 1,050 1,303 1,684 2,021 2,423 2,704 3,551
60 0,126 0,254 0,387 0,527 0,679 0,848 1,046 1,296 1,1>71 2,000 2,390 2,660 3,460
120 0,126 0,254 0,386 0,526 0,677 0,845 1,041 1,289 1,658 1,980 2,358 2,617 3,.3'73

>. 0,126 0,253 0,385 0,524 0,1>74 0,842 1,036 1,282 1,645 1,960 2,326 2,576 3,291

.- '- -- ----:-,--
~..."".-.-
a
-~~~-
- --------,---
'.'
,---------

s ...
o
o
__ ....ut-<
c_o
-'
O-CO> ....
U-Vl~W'" ;;J "., V
.....
:OC-'"lr+~
~ "i.=. 0
< ~ .... -, ....$-'

O-A-t. ............
__ N
... )(
00
_CD
.,
_.cp
CD

_ ...
> r-r- C
":obO:"'N~i~":. o 0 r-r- ;00
" o 0 a. o ..
...
.-'1I
::j~iSg;R;"'VI~8\ 11
-. er ,.. ."
er.,
_::>
X x
9
II IJ
X X -10
.
"' "
0000000
w~~~~v,~O':o ~
.....
<Dill
lA
)(
+
no

+
......
...
-010

.,er
N

,.

11
:z
I
_.-<
.. ,.
::>,.'"
0

CC
0

~ ....
~;;g~~!!:,j _.1
10

0- ., "
-NN-'...a--. --O
U.~8
:..o~'"-cO'.......
...
I

""I
... ...
III

-__g; "''''o~ _r- r- 0" 10. ....

c,.., (ONCDCDVlO'-V1 00
_r-r-
11 11
1.4 .
::>
:J _.0"
CI

X x It 11
El
_.D>
a X X t1'
_.
;...~
N
00
000000000
""g;$~~~'"t:l
.......
~~ ':!
"'VI~"''''
'" +X
III '"

+
<: .,
.
o e
::> '"
a.9
(p .
~N __
~g.
'&., ,.
lA --''''0
.,o .. ,. ,..

v\V1U1V1U1V1V1U1~

~8~~~~~~~
0
-0
..
o ~
., ".,
"' ..::>
C;
...,
~::>

~~ ...
N!;.l.N...
.. N~~ ...
"'"
0
.......
:!.
-.
_.",
o_
r- ,...
"o
.."...
co
_
:!:er
It
c

..;;
a'
g,.
2
~:8~N~~~:g~'
~
.,
Cl

o
Il
C

11

...
'0
"0>
., er
N

co

g-
1
;. -'
.
.,'" ,.,.
ID<
Cl
.,11 :z

..
o '0
_0 co'oo 000 -co
0., o
b':o'Coo..\.nw"'b'b 0 ;; I _.
o)C1'"....,."O~-....oo-o '-t"
o
->
<>0."
[ o M
1\
El
"0
C
r: "tI'
::>
. ' m :J
<> o :z
-0
..000000000
... ..
... ... .. ... .. ... o o :J .. tT' CD
o
WWNNN- ...OO
~ C r+ _. I
V1N"OO' ... 11
""o N

.. "
O"'O O
C o El
><
.,
C>C
e e ::> a. '"
co -3 o "0
:z

., . ,.
N
a. o
-
,..
"'."0
:z
WNNNNNN-~ ;;J
i' "
'lJ

'0 ':0~ "'./i.1l ~ b 0.:..

......,-.J.t--Oc..,..,zNV'I..oN
wO....., .......
O"-'Ow():)
"
11

I c
III
;;J
C
. M

L
 Tabelul 1.59 Precizia ;licatitatea !It4' rafe~elor la prelucraraa Sl.pr8fe~elor exter ioere cil indrice

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Procedeul Ra (JIIfI ) Adincimea stratului Treapte Toleran~e tehnologice la dimensiune,in J1ITl, pentru diametrele
de superficial defect de nominel~ in 1U!l.
prelucrara precizie
3 - 7 - 11- 19- 31- 51- 81- 121- 181- 251- 316- 401-
6 10 18 30 50 80 120 180 250 315 400 500

Strunjire :
-de9rollsre 50 - 6,3 120 - 60 14 - - - - 620 740 870
390 460 540
1000
630
1150 1300 1400 1550
13 180 220 270 330 720 810 890 970
12 120 150 180 210 250 300 350 400 460 520 570 630

-semifinisare ssu 25 - 1,6 50 - 20 13 180 220 270 33::l 390 460 540 630 720 810 890 970
intr-o singurll 12 120 150 180 210 250 300 350 400 460 520 370 970
prelucrare 11 75 90 110 130 160 190 220 250 290 320 I
,
360 400

-f inisare 6,3 - 0,4 30- 20 10 48 58 70 84 100 120 140 160 185 210 230 250
9 30 36 43 52 62 74 87 lOO 115 130 140 155
8 18 22 27 33 39 46 57 63 72 81 89 97

Strunj ire f in~ 1,6 - 0,2 10 - 5 9 30 36 43 52 62 74 87 100 115 130 140 155
de netezire 8 18 22 27 33 39 46 57 63 72 81 89 97
7 12 15 18 21 25 30 35 40 46 52 57 63
6 8 9 11 13 16 19 22 25 29 32 36 40

Rect ificare : 6,3 - 0,4 20 9 30 36 43 52 62 74 87 100 115 130 140 155

-degrollare 8 18 22 27 33 39 46 57 63 72 81 89 97

-finisare 3,2 -0,2 15 - 5 7 12 15 18 21 25 30 35 .40 46 52 57 63

6 8 9 11 13 16 19 22 25 29 32. 36 40
-f in;;' 1,6 - 0,1 5 6 8 9 11 B 16 19 22 25 29 32 36 40
5 5 6 8 9 11 13 15 18 20 23 25 27

~-::".---.... -------~---------------- ----- ..

Tebelul 1.59 (continuare)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

lepuire,supranetezire 0,8 - 0,1 5 - 3 5 .5 6 8 9 11 13 15 18 20 23 2S 27

4 4 4 5 6 7 8 10 12 14 16 18 20

Rulare, netezire 0,8 - 0,05 - 10

q
48 58
36
70
43
84
52
100 120 140
62 74 87
160
100
185
115
210
130
230
140
250
155
cu diament 30
8 18 22 27 33 39 46 57 63 72 81 89 97
7 12 15 18 21 25 30 35 40 46 52 57 63
b 8 9 11 13 16 19 22 25 29 32 36 40
5 5 6 8 '1 11 13 15 18 20 23 25 27

ObserV8~ii: 1.Datele din tabel se refere la piese din o~el.Pentru piese din fonte seu aLiaje neferoase,dimensiunile suprafe~eler
prelucrate ~int IIIaiprecise cu 0 trespta de preeizie f8~S de pieseLe din oteL. .
2.Toleren~ele la dimensiuni sint valabile pentru suprafe~ele cu lid < 2.Pentru l/d=2 - 10,tolerantele tehnologice se
vor lua lIIaimari cu una - doua trepte de precizie.

Tebelul 1.64 Toleran~el. de pozi~ie a axelor gaurilor dupO .lezarea pe aa~ini egregat, in ma.

Diemetrul
v
Precizia buc~ei de ghidere
Peremetrul g8uri i,mm
"ar ita de mere precizie
Depleserea exei g~urii prelucrete :
-fa~~ de axe buc?ei de ghidare fixe ~18 0,042 0,038
19 - 30 0,047. 0,045
31 - 50 0,052 0,049
51 - 80 0,018 0,016
~h~e de bezele tehnolcgice (f~ra ~ 18 0,070 0,066
lua~ec in considerere a erorii de 19 - 30 0,074 0,072
orfentare ) 31 - 50 0,079 0,076
51 - 80 0,053 0,052
Oisten~e dintre exele doua g~uri ~ 18 0,070 0,067
prelucrate simulten le ecel8~i post 19 - 30 0,076 0,069
el liniei eutomete 31 - 50 0,092 0,087
51 -50 0,039 0,036
 Tebelul 1.60. Precizia ~i calitatea suprefetelor la prelucraree g~urilor.

Tolerantele tehnologice la dimensiune, in pm, pentru

Procedeul de . Ra, Adincimea Treapta diametrele nominale 1n mm
prelucrere JlIlI stratului de
superficial precizie 3 - 7 - 11 - 19 - 31 - 51 - 81 - 121 - 180 - 25'1 . 3i6 .1401 -
defect, JlIlI 6 10 18 30 50 80 120 180 250 315 400 500

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Ge'urire ;i 13 -- - 270 330 390 460

lirgire cu 12
75
-
90
180
110
210
130
250
100
300
190
burghiul 25 - 0,8 70 - 15 11
10 48 58 70 84 100 120
9 30 36 43 52 62 74

LIi'rgirecu
lergitorul :
r-- - degro~8re 25 - 1>,3 50 - 20 13 - -- 270 330 390 41>0 520
N
o
12 - 180 210 250 300 350

- intr-o fez&' v 13 -- - - 270 330 390 460 540

pentru 0 gaura 25 - 6,3 50 -20 12 - 180 210 250 300 350
obt inuta'prin
turnare sau
11 - - 110 130 100 190 220

forjare
- de f inisere, 10 - - 70 84 100 120 140
dJp~ lllrgire 10 - 0,4 20 - 30 9 - - 43 .52 62 74 87
de",9r~;"reseu
gaUrlre
8 - - 27 '33 39 46 57

Alezare :
..norm3l~ 12,5 - 0,8 25 - 15 11 75 90 110 130 160 190 220 250 290 320
200
360
230
--
10 48 58 70 84 100 120 140 160 185

-precIse
.J
6,3 - 0,4 15 - 5 q 30 36 43 '52 1>2 74 B7 .100 115 130 140 -
- fina' 6 8 9 11 13 16 19 22 25 29 32 36 -
3,2 - 0,1 10 - 5 5 5 I> 8 9 11 13 15 18 20 23 25 -

---,...,....."....---...~--~------~--------------.-
.... ---- ---_ ...

Tabelul 1.60(continuare)

Bro~are : -
- degro~are gaur~ 12,5 - 0,8 25 - 10 11 - - - - 11>0 190 220 250 - - -- -
turnat~ sau forjatli 10 - - - - 100 120 140 11>0 - - -
- finisare dup~ 9 - -. 43 52 1>2 74 87 100 - - -
bro~8re, degro~8re 6,3 - 0,2 10 . 5 8 . 27 33 39 46 57 1>3 - .
v .
sau gaurlre 7 -- . 18 21 25 30 35 40 - -
6 . - 11 13 16 19 22 25 - -
Strunjire interiollr~ 13 180 220 270 330 390 460 540 630 720 810 890 930
- degro~are 25 - 1,6 50 - 20 12 120 150 180 210 250 300 350 400 460 520 570 630
11 75 90 . 110 130 100 190 220 250 290 320 360 400

- finisare 10 48 58 70 84 100 120 140 160 185 200 230 250

6,3 - 0,4 25 - 10 9 30 36 43 52 1>2 74 87 100 115 130 140 155
8 18 22 27 33 39 41> 57 63 72 81 89 97
- f in~ 7 12 15 18 21 25 30 35 40 46 52 57 63
3,2 - 1,6 10 -.'5 6 8 9 11 13 16 19 22 25 29 32 36 40
5 5 6 8 9 .11 13 15 18 20 23 25 27
Rect ificere :
- degro~llre
6,3 - 0,4 25 - 10 9
8
-
,
-
,
43.
27
52
33
62
39
74
46
87
57
100
63
115
72
130
81
140
89
155
97
, finisere .3,2 ' 0,2 20 ' 5 r , ,
18 21 25 30 35 40 46 52 57 63
,
6 " 11 13 16 19 22 25 29 32 36 40
- f in'il' 1,6 ' 0,1 10 - 5 5 . , ,
8 9 11 13 15 18 20 23 25 27
Lepuire, honuire 1,6 ' 0,1 5 -3 5 5 I> 8 9 i1 13 15 18 20 23 25 27
4 4 4 5 6 7 8 10 12 14 16 18 20
Rulere ;nter;oare' ,
10 58 70 84 100 120 140 160 185 210 230 250
.netez ire cu
diamentul 6,3 ' 0,1 ,
B
9 -
"
36
22
43
27
52
33
62
39
74
46
87
57
100
63
115
72
130
. 81
140
89
155
97
, .18
7 15 21 25 30 35 40 46 52 57 63
,
, 6 9 11 13 16 19 22 25 29 .32 36 40
,
5 6 8 9 11 13 15 18 20 23 25 27

~i

~t~5i~':':~':~'TI7.';rr'C"s;;'7C'7~:c'T":"'C'f;~:::':"31l0'';'::%''''''.''';;'~%::7'',",.,",.':;;t0J";:-'".',,'c!::'":'"~":::':'"1'S::::;;-;::0::"'E:=T="''~'s"Sc'-""':"ho"'l:~;~:'7,2l<!,5'~""'"'=~"":"
,.,:".c::~,:".:":c.>"''''''''''=<:=''''''"';::"r'~
 Tobolul 1.62. rolcran~o do po:d~lc " ,,"ulor goorilol' pe lIa~lnl o!l,'ogat multil.xo,in 11II1I.
L
...
'" o
,-'"
>
e
Hntorialul piesoi
-----_.----
"
g.
c, '"
'"
U
Parametrul Oillnlctrul
gauri i,mm \--'
Font& ~i aluminiu I O~cl

'" BUl'ghiu el Ico idal

g.c:'"
~ o
Cl
C
:J
...
X
cu do s t infi~ie cu oxe - cu dostino~io cu o.ccutio
!: N
gonorlll.ll procisll
"'
C

'" ~ C ....
U

~ a- ,.... o
~ ~ 0- 0-
.
.gonerolll cutie
precis3
.
."
E :J
." .... '"
Cl. a-
~
o
a- ,...." " -0 e-, r-,
0,18 0,17

..'."- ~"...
c: C -8 co ,.... -0 <0 co r-, Oeplasoroa axei ~ 6 0,13 0,12
'"
e
...
Cl
<0
<0
" glluri i: 7 - 10 .0,13 0,11 0,18
0,20
0,11
0,18
"0
11 - 18 0,15 0,13
. ~'" ....
o 0 - fa~l\ do axa
.. :J ~ 19 - 30 0,20 0,18 0,28 0,26
...
=0
buc~ei do ghidaro
....
0 L
31 - 50 0,27 0,25 0,38 0,,,36
"'O~
c '-
C. 0

..
IV
'-''''0 N
4) 11
-
~::JCb - fa\:6 do bozele
tehnologice
~b
(fllrll 7 - 10
.0,17
0,17
0,15
0,15
0,23
0,22
0,21
0,20
0.23
~~
I GJ 'U
:;'41-
.. -- 0
t'J
ca
a include eroarea
do oriontare)
11 - 18
19 - 30
0.18
0,25
0.17
0,23
0.25
0,34 0,32
"'.~
V) Co 2 4J 31 - 50 .0,32 0,30 0,40 0,44
'c" "' ....,c ....
.."
o
:J , +0,20 + 0,31 + 0,29
.. . ., 8 ~ 6 + 0,23
......
0"0..
)(
Oistan>8 dintro
axelo a doull 7 10 + 0,23 +0,20 + 0,31 + 0,28
c ...'"
:u.~~ .-8 l e g~ur I prelucrate 11 - 18 + 0,25
. 0,35
"0,23
+0,32
+ 0,34
+ 0,48
+
.
0,31
0,45
L simultan la aco- 19 - 30
~.~:::;
0
ca
N
:g o
.3 la~i post 31 - 40 ..0,45 +0,42 + 0,65 + 0,61.
::J ...
III
Go) Cl
Q.L.U

:J
.L.
Cl.
'..-
Q> L
0
Cl
c,
n. )~.
:s..
-8
Cl

....
L

.....
....

L
Cl
Cl >"
0> Tabelul 1.63 Tolel'80>ele de pozi>ie a axulor gaurilor dupe largiro pe ma~ini Dgl'ogat.
"'"0
~ ;g, -8
:J
r.. f .~ '- c Cl . In 11II
....
0"

... -8:;: -8:;: ~ ..

0.. .
OIl Cl
N OlC
..o>c Cl
o c
:J
a.:J CD I
co c, Q,)'"
" e e Materlalul piesei

~llI I I I
-' 4) Cl)
41 L
C;-. 8.'0
o
C N
's
., ..
C

I I I I I I I I I I I Fonti! Aluminiu Otel

C 4J L. Cb CI.'~
.. ::J -.I a. . Parametrul DiametruL
"00:0",-8 ~i giluri i,mm fixorea scuLei

...... .
4> Cl) co "0
'>CIr..
CII',,",_ 4>
Q,) co GJ .. ..
0
-
Co CD
0

...... .,
0. C
> +J If)

S';:
L

L
., ..
rigidll eLasti- rigidll
cll,arti
eLastic
articulat
rigidll elastica
articula-
(OQ.Ce-1...
_ ..... 0
co co
&I))
co .
.-
'~)~

.s
::\"
o
.3 L
Cl .
..
'>cl

o
culatll .ta
LE'-
C
~ .. L
Cl. .. 0,12
c;n .,,, .. -8 ..." ...
. C;:I
:J
cO ~,~
L
Cl Deplas6rea gllurii ~ 12 0,10 0,08 0,11 0,09 0~10
IV .
0,12 0,12
L Cl) I
.n c ..... 0'-
,~ !! .. C
~
C
..
prelucl'ate: 13 - 18
19 - 30
0,09
0,12
0,08
0,10
0,11
0,15
0,10
0,12 0,17 0,13
.,
GJ 0 CD L
L
- tail! de axa
..
0')

'8 Cl
.... o ..
i~
O,1b
...
CIJ EeL Cl
0,14 0,20
CIj'-:::J
-"''l'J
:J
co
L
0 ., L

L
..
..
Cl
o

...o ."
L
:::
... e
s., '"
N

... ...o ~
o
... Cl
L . gaul'ii bucse i de
ghidara
31 - 50
51 - be
0,14

0,13
O,Ob
0,18
- 0,07 - 0,07
..0
ca ~Q) __J
.. co .-
0 :J
cu
r... ...... o
x: C

...2 0>
~
N
Cl
..
c,
"0
o
C

...
:J
L .
N
o -g
Cl ..
:J
Cl

L
. e
L

~
, 61 - 80 0,07 - 0,07 - 0,07
CO-lOa.
L. Q) L
-I :;: cc
Cl
co: D<
~CI
~ '"
Cl> co:

'~)ll I '" I '" I '"

QC QC
.- :J IV e 0,12 0,10 0,14 0,12 0,'5 0,13
"'O~ ~ l
GJ C- ...
IV
_ a..Le- c.. 10 a:J N
I I I I I I I I I I I I - fa\:1Ido baze le
tehnologice
12
13 - 18 0,12 0,.11 0,14 0,13 0,15 0,13
0 />. ( farll 0 incLude 19 - 30 0,16 0,14 0,19 0,15 0,21 0,17
0-.- .... :';:i
+JL_COG>
ro 0 0 :J L.
0..
L
o
eroarea de ol'ien-
tare ")
31 -
51 -
50
be
0,18
-
0,16
0,09
0,22
-.
0,18
0,10
0,25
-.
0,19
0,10
..
.s b1 - 80 - 0,10 0,10 0,10
.o
e- N '"
.,iil

"
Cl
0>
o
C
Distan~a dintre ~ 12 0,16 0,14 0,19 0,16 0,21 0,17
'"
> .ll
.,
I
e ,2 E. Ol
axele a doui\ gauri 13 18 0,16 0,15 0,19 0,17 0,20 0,18
L-
.. >-
...o 5
u
"0
preLucrate simultan 19 - 30 0,21 0,19 0,26 0,21 0,29 0,23
""
'" ~,
0,22 0,30 0,25 0,34 0,26
8'"
la acela;i post aL 31 - 50 0,24
1 in ie i automato 51 - be - 0,11 - 0,12 - 0,13
b1 - 80 0,13 - 0,13 - 0,13

122
1?1
 Tabelul 1.65 Precizia ~i ealitatea suprafeteLor la prelucrarea suprefeteLor pl~ne.

I
Toleran,e tehnologice, in JIm, la dimensiune pine la baza de I
Procedeul de
prelucrare
Ra,
Jiffi
Adincimea
stratului
Trespta
de
BJ3ezare
.
!
superficial precizie 80 81 181'1251- 80 81 181' 251' 80 181- '11S,' i251- !
defect, 180 250 500 180 250 500 180 I 2S0 I 5.:J
Jiffi Dimensiunile suprefetei plane prelucrate ( Lungime x ta}:ime ) I mm

160 x 1&0 1&1 x 1&1 . 401 x 401 .

400 x 400 1000 x 1000

0 1 2 3 ,4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Frezere ~i 13 4&0 630 720 970

rebotere : 12,5 . 6,3 100 . 50 11 190 250 290 400 190 250 290 400
d"gro~ar" 10 120 160 185 250 120 1&0 185 250
3,2 . 0,8 50 20 11 - 190 250 '290 400
f inisare 10 120 160 185 250 120 1&0 185 25D
9 74 100 115 155 74 100 115 155 -
8 46 63 72 97 - -
finS' 0,8 . 0,4 30 . 10 9 - - 74 100 115 155
7 30 40 46 63 30 40 46 63 30 40 46 63
Strunjire 14 740 1000 1150 1550
frontal!! : 25 . 12 100 . 50 13 4&0 630 720 970 4&0 630 720 970 --
'.degro~ere 11 190 250 290 400 - - -
f in isere seu 13
-
- - 4&0 630 720 970
strunJire 12,5 . 1,6 50 . 20 11 190 250 290 400 190 250 290 400
intr-o feza 10 120 1&0 185 250 120 1&0 185 250 - -
9 74 lOO 115 155 - -
10 120 1&0 185 250 120 1&0 185 250
Bro~llre 3,2 . 0,4 50 - 10 9 74 100 115 155 74 100 115 155 74 100 115 155
7 30 40 46 63 30 40 46 63

~----~-----------------------.--------
Tabelul 1.65 (continuare)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9. 10 11 12 13 14 15
Rect ificere : 10
degro:;ere 120 160 185 250 120 160 185 250 120 160 185
1,6 20 9 74 250
100 115 155 74 100 115 155 74 100 115 155
7 30 40 46 63 30 40 46 63 . . - -
finisere sau 9
rectificere 74 100 115 155 74 100 115 155 74 100 115
0,8 - 0,4 15 . 5 7 30 155
intr'o faza 40 46 63 30 40 46 63 30 40 46
,6 19 25 63
29 40 19 25 29 40 19 25 29 40
finll 7 30 40 46 63 30 40 46 63 30
'0,4 . 0,1 5 6 19
40 46 63
25 29 40 19 25 29 40 19 25 29
5 40
13 18 20 27 13 18 20 27 13 18 20 27
L"puire, razuire
fin~ , 0,4 - 0,1 5 5 13 18 20
13 18 27 20 27 13 18 20 27
Obs.ervatii: Datele din tabel se refere le pine din'Q;el. Pentr.upine din fonte'sau din eLieje neferoesc, dimensiunile se
obtin m~i precise eu 0 treepte de preeizie fete de piesele ,din o~el.

Tebelul 1.71 Precizie rOlilor dinlete cilindrice reelizett la frezarea ~i peveruirea danturii, in

PerametruL controlat Frezeree cu froze mele Severuire

ineinte de ~everuire.
Varietia distante! de mtsurat
dintre axe:
-.le_o rotatie e rotii
0,04 - 0,08
le rotirea rotii eu un dinte 0,015 - 0,04
0,01 - 0,04 0,005 - 0,02
Difarenta a doi p8~i de divizare
('circulari )
0,02 - 0,04 0,005 - 0,025
Abeteree,directiei dintilor pe
lungimellde 25 mm.
0,02 - 0,04 0,010 - 0,02
Abeterea profilului dinteLui 0,02 - 0,04
'B~teie rediell' e denturii , 0,007 - 0,015
0,04,- 0,08 0,030 - 0,05
 Tabelul 1.66 Preciziu do for~ :lii de pozitie a sq>r8fo~elor plane, Tabolul 1.67 Procizia econo.ic~ di.an5ionali la prelucraroa 5iDUltan~ a
po lungimeo do 300 la prelucraroa padiferito as in i - unolto.

--, Valorila
-
abaterilor,in
-)JlIl w_ suprafo~elor paralole, tn

lungimoa ~i lil\:imeasuprafe~ei, in mm.

Tipul m,,~inii Felul Caraeterul pro- ~ 100 101 - 200
unolte prelucrllrji lIeplanitate, Neparalol iSIR f a\:A Hoperpendicul&ritato lucrilri i
nereet itini de: feto do: Distan\:a intre suprafo~e, in mm
tat.
suprafata e lt! suo suprafs\:1I /llte su 50 51 - 80 61 - 120 50 51 80 61 - 100
de &~eza- prbfa\:d j(! 8~&Za' prafa\:A
re preluera- re prolucra- Frozaroa simultanll 0,05 0,06 0,08 0,06 0,08 0,10
tli la a- tll la " eu froze disc
eeea~i a- eoea:;i a
~ezare :;azare
Tebelul 1.68 Procizia fICOOOIIIie~dilDllosiooali la prelucrarea filetolor.
Ha;;ini de frezet degro~aro 40 - 100 60 '160 60 - 100 bO - 100 60 - 100
(ogitudinal f inisare 16 - 40 10 - 40 10 - 25 10 . 25 10 - 25 Hetod~ de prelucraro Treepta de precizie
finA 10 - 25 6 - 16 6 - 16 2,5 - 6 2,5 - 6
Filetare eu cu\:it Filet exter ior 6 7
MS$ini de frezet d"gro~are 60 - 100 60 - 100 60 - 100 60 - 100 60 -100 F Het intor ior 7 -9
cu tarnbur finisare 25 - 60 10 - 40 10 . 25 10 - 40 10 - 40
Filetarea cu pieptene de Filet exterior 6 - 7
M,,~ini de t.rezat degro:;ara 60 -.160 bO -160 60 - 100 60 - 100 60 - 100 filetat Filet inter ior 7 -9
cu masa rotatillli f inissre 2S - 60 16 - 60 16 - 40 16 - 60 16 - 40 I'
( carusel ) finll 16 - 40 10 - 25 10 - 2S 10 - 25 10 - 2S
I
F iletarea eu f il iere - 8 - 9
Ha~ini de frezet
lIerticale do
degro:;are
f inisare
bO - 1bO
25 - bO
60 - 200
25 - bO
100- 250 100 . 200
25 - bO 25 - bO
100 - 250
25 - 60 I Filelarea cu tarozi - 8 9
preeizie norm3~A finll 16 - 40 16 - 25 16 - 25 16 - 25 16 - 25 I Filetarea cu frezedise Filet exter ior 6 - 7
Ha~ini de frezat degro:;are 60 - 1bO bO - 160 60 - 100 60 - 100 60 - 100
i F Het intor ior 8 . 9
orizontale :;i finisare 25 - 60 16 - 60 16 - 40 16 - 60 16 - 40 Filotaroa eu freze de Filet exter ior 6 - 7
un illersale de finA 16 - 40 10 - 25 10 - 25 10 - 25 10 - 2S f iletet F \let inter ior 8 - 9
precizie normal a
Rularea filetelor eu role F \let ext.er ior 8 - 9
Ma:dni de elezet degro:;are. 60 - 100 100 -160 100 -1bO 100 - 160 100 - 160 sau eu baeuri
:;i frezat, f ini$sre 25 - bO 25 - 60 25 - 60 25 - 60 25 - 60
orizontale finll 16 - 25 16 - 25 16 - 25 16 - 25 16 - 25 Reetificarea filetului - 6 - 7
Ha:;in! de frezat degro;;are 40 - 160 60 -200 60 - 200 60 200 60 - 200
"grogot / f inisaro 10 - 40 10 - 40 10 - 40 10 - 40 10 - 40 Tabelul 1.69 Precizia ocOOClOlica diraensionaLlIila preluc:rorea canalelor de
flna 10 - 25 6 - 10 6 - 16 6 - 16 6 - 10 pani cu fred. pentru ~Lat .
co cut.it'de rabot.at. _

Ha:;ini do rebotat degro~aro 40 - 100 40 -160 40 -100 60 - 160 60 - 100 lll\:imeaeanalului,~ Treceraa de degrO$8re Treearea de finisare
logitudinal finisare 10 - 2S 10 - 25 10 - 16 16 - 40 16 - 25
finll 6 - 10 6 - 10 6 - 10 10 - 16 10 - 16 b 10 0,10 0,04
11 - 18 0,15 0,04
Scpinguri degro;;aro 60 - 160 100 ,-200 100 -200 100 -200 100 - 200 19 - 30 0,20 0,05
finisaro 10 - 40 16 - 40 16 - 60 25 - 60 25 - 60

Ha;;ini d~ morto- degro;;aro 100 - 200 100 -200 100 - 250 100 - 200 100 - 250 Tabelul 1.70 Precizie econocaici la prelucrarea suprafef,elor Cl.! froza
zat finisaro 25 - 60 16 - 40 16 - 40 25 - 60 25 - 60 prof ileta, 11II.
Ha;;ini de reeti-
ficat plan de
deg;0;;3re
finis31"o
10 - 40
o - 16
25 -100
6 - 25
25 -100
6 - 25
60 - 160
16 - 40
60 - 160
16 - 40 lungimea suprafe~ei, mm
Prelucrarea de dogro$aro I Preluerarea de finisara
pr&cizie normala f inll 4 -6 4 - 10 4 - 10 10 - 25 10 - 25 lil~iGloafrozei
Ha;;ini de reeti- degro;;are 10 - 20 25 - bO 25 - 60 40 - 160 40 - 160 !:120 121 - 180 ~ 120 121 - 180
fieat plan de f inisara 4 -6 4 -6 4 - 6 16 - 25 16 - 25
pl"oeizie ridieatll finA 2,5 - 4 4 4 6 - 16 6 - 16 > 100
101 - 300
0,25
0,35. 0,45
- 0,10
0,15
-
0,20
301 - 600 0,45 0,50 0,20 0,25

126 127

cap.2 fRINCIPIIDE BAZA IA PRO~ T.I!HNOI.!X;IlI1R
DE PRF.:IJ.X::RARE MFX:ANICA mm AS::HIERE
2.1 DATE INITIAIE P.EllrnU PRO:rn:TAREA mo::ESEUR
'.l'EENOI.roICE
SI ANALIZA rm
Proiectarea procesului tehnologic este :inerent leg'ata de
, cunoast.erea unor elemente numite generic "date initiale". Aces-
te date initiale se refera la: 1) Documentatiatehnica de baza)
2) caracterul productaei, ~i mar.imealotului i 3) Desenul de exe-
cut.i.e a semifabricatului; 4) Echipamentultehnic disponibil; 5)
Nivelul de calificare a cadretor r 6) Altecorrlitii de lucru.
2.1.1. Documentap.a tebnic:a de baza. Documentatia
tehnica de baza este 0 parte componentaa dOClUl\entatieitehni-
ce din constrructd.ade masdrri, al~turi de documentatia de stu-
diu, de. documentzrtd.a telm.ologica ~i de documentatia auxiliar~.
Documentap..a de baza cuprin::ieacele documenteale carcr
prevederi trel:uie neaparat; respectate in cursul executiei unui,
anumit produs.
Din documentatd.atelmica de baza fac parte: a). desenele de
executie; b) schemelei' c) . desenele de instalare id) borderoul
documentatf.ei.de baza; e) caietul de sarcini; ,f) lista starrlar-
delor de stat: a normelor Interne l?i a dnstzuct.iuni.Ior cu ea-
racter republican; g) calculele speciale ete.
Dasenele de execut;ie s.irrt destinate sa evidentieze forma,
dimensiunile, corrlitiile tehnice pentru obiectul fabricat ~i
pentru elementele lui componente(ansarnbluri de toate gradele I
repere) .
Schemele sint reprezen~i grafice legate de functionarea
!?i constrruct.i.a obiectului; se incadreaza in aceasta categ'orie
schemele cinematice, hidraulice, electrice, diagramele de func-
tionare etc. .
Desenele de instalare au menirea de a stabili leg'aturile
obiectu1ui executat cu elementele la care se racordeaza, pentru
punerea sa in furlc'tiune; se pot stabili in acest fel eventuale-
le corelatii cu. agregatele vecine ete.
. Borderoul doovnentatiei de l::azacuprirrle 0 evidenta a do-
cumerrce.lorcornponenteale dOCLUnentatiei de baza.
128
caietul de sarcini se intoane~te in scopul irrlimrii tutu-
r6r conditiilor telm.ice (referitoare atit la executzia, cit !?i
la incercarea, exploatarea, verificarea obiectulUi deexecutat)
care nu sint precizate in standarde, in nonnele Interne (repu-
blicane, departamentale) sau pe desenul de execu1;ie.
Lista staImrdelor de stat, a nonnelor inteJ:ne ~i a in-
structiunilor cu caracter repililican referitoare la Obiectul de
executat, la modulde verificare a acestuia, lamaterialele din
care este olJtinut, este neoesara pentru a vedea in ce ~a
aceste standarde, norme ete. au fost respectate.
calciJ1.ele speci al e se refera cu prec&iere la acele calcule
care trebuie eventual repetate in cursul procesului telmologic
de fabricatie, cumar fi calculele de rezolvare a lanturilor de
dimerisiuni, calculele privin:i echilibrarea pieselor care supor-
ta mi~cariderotatie ete.; aceste calcu1e se comple~, in
masura in care . este posibil, cu exemple partial sau total re-
zolvate. .
EJ.ernentelecuprinse rnai sus fonneaza asadar documentatia
telm.ica de baza, necesara in timpl,ll elaborarii ~i desf~arii
procesului .tehnologic. Este bine ca la in::lerninatehnologului sa
se gaseasca toate documentele d:in corrponentadocumentatiei de
baza, in aceasta situatie fiirrl posibila formarea unei ilnagini
. generale asupra : obiecrt:ului fabricat, asupra destinatiei. ~i
functionarii sale. Exista to~i l?i tmele situap.i. in care,
d:intre dOClimenteleenumerate anterior, nu sint disponibile de-
cit unele' l?i aceaSta incorrlitii perfect justificate:
a) In momentul.inceperii executiei unui prototip, de exem-
plu sau a ~-numitei "serii zero", este posihil ca cele mai
multe componenteale documentatiei de baza sa nu fi fost execu-
tate; mai mult, chiar reperele unui anumit produs (in faza de
prototip) sint susceptibile !ii afectate uneori de anumite imb.l-
mtatiri constructive. Elaborarea procesului tehnOlogic se face
in acest caz' pe baza .desenelor de executie l?i a caietelor de
sarcini, va] ab; ]e l1L1IIIai pentru executarea prototipului sau ..a
seriei zero i . . ..
b) In intrepriirlerile producatoare de piese de schimb de-
stinate sa raspun::uicerintelor de astfel de piese de la nivelul
uned,ramuri a economiei natianale, este posibil ca la dispozi~
tia tehnologului sa nu se gaseasca. deeit desenele de. execup.e.
I Astfel de situatii pot apare, de exemplu, in cazul necesitatli
I producerii unor piese de schi.mb pentru utilaje importate sau
pentru utilaje cu 0 vechimernai mareI pentru care nu se dispune
de elementele componente.ale documentatiei de baza. Intr-o ase-
meneasituatie, avind la ctispozitie doar piesa uzata !ii ansam-
blul corrlitiilor in care aceasta afuncp.onat, se in~
asa-mardtul, desen de releveu, in fapt un desert de executie,ca-
re va servi tehnologului in "elaborarea procesului tehnologic de
fabricatie a respectivei piese de schimb.
, ...__. .._._l,29 ..__. _.__. .._...
fi" i~j~.9l! _y~L I
 Se poate observa, din eele aratate, ea elementul eel mai
inq:>ortantfli in unele cazuri unicul element componental docu-
mentatiei de l:a.z~, aflat la dispozitia tehnologului, il consti-
tuie desenul. de exec;upe. Dementiona.teste faptul ea prin de-
sen de executie se poate intele:;re aUt desenul de ansarnbluge-
neral sau de subansamblu, cit ~i desenul de executie a unei
piese oarecare; de obicei, in practdca, prin desen de executie
se consddera i.n.salll.l11la.i
desenul de execu?e a unei piese.
Desem1lde ansamblugeneral trel:uie sa penni~ telmologu-
lui intelegerea constructiei fli uneori chiar a f~oOOrii ma-
flinil, ccnoasterea subansamblurilor conponente, a corrlitiilor
esentiale referitoare la montajul maflinii, la principalele ea-
racteristiei de exploatare. ' verificiirii,
Desenul de subansamblu precdzeaza caracterul fli mlU"iroea
ajustajelor intre diferite1e piese carq:x:>nente, di.rnensiunilede
legiiturii cu subansamblurile invecinate, coo::ti.tiile referitoare
la asamblarea fli montarea subansamblului. Tehnologulpoate sta-
bili prin desenul de subansambludestdnatda ~i corrlitiile de
f\ID.ctionarea pieselor, necesitatea unor elemente privirrl pre-
cizia l?i n.qozitatea suprafet:elor.
Sbrljul desenului de exec;upe. ~a ClUTl s-a mai eratat ,
desenul de executie" constituie practie eel mai important docu-
ment pentzu elaborarea procesului tehnologie de fabricatie a u-
nei piese, fi.i.rrl in tmel.e cazuri unicul doclUnent de care dispu-
ne tehnologul. Se at:lmiteto~i sii nu ex:i.stemei chiar acest
document in unele cazuri part:iculare, cumar fi:
-Pentru piesele ce se abtin din ,semifabricate profilate
laminate (inelusiv tevi), prin retezarea lor sub unungbi drept
sau pentzu cele executate din tabl~, prin tM.erea ctupa:\ID.cere,
patrat sau \ID.drep1:ur;Jhi., f~ii' nici \ID.fel de prelucrare inain-
te de asamblare;
-pentru piesele starrla.rdizate sau achizitionate dincomert:,
utilizate fi!irc1a "sup:>rta_prelucrari suplimentare sau supuse
doar unor tratamentetennochimice sau chimiee de proteq:ie an-
ticoroziw (tratamente mentionate in tabelul de componentii)
dare notarea conform stan::iardelor le determina in moduni,vac;
, -pentru ansamblurile nedemontabileale produselor a caror
ccnstiructda este extrem de sinplii :,?icind pentru executie. sint
sufieiente reprezentiirile, cotele~i corrlitiile tehniee din de-
senul de ansamblu (cumeste cazu1 unor constructi1 metalice) ;
-pentru piesele unicata, ale caror fonne ~i dimensduni,de-
finitive urmeaza a fi stabilite la montaj.
Inastfel de situatii, pentru elal:orarea procesului tehno-
logic, este neceSar sii se apeleze la desenele de subansarnbluri
sau la starrlardele care ofer~ detalii in le:;ratur~ cu piesa in
discutie. ' desen. Obiectul va fi reprezentat pe desen 0 sirqur~ data, la 0
Aflat in fata unu:i.desen de execut.ie pentru care urmeaza
no
sa proiecteze tehnologia, inginerul tehnolog executa 0 verifi-
care a acestuia. Verificarea poate lua doua aspecte: '
a) In primul rirrl are loe 0 verificare a respect:iirii ce-
rintelor starrlardelor in vigoare referitoare la modulde intoc:-
mire a desenelor ~i de inscriere a datelor tehnice. Aceas~ e-
tapa implicii in micii masura cuno~tele de tehnologie;
b) 0 a doua ccmponentaa verificarii, esentialii pentru
execut:ia piesei, 0 oonstituie exarninarea tehnologieitiitii de
fabricatie a acesteia. .
Verificarea desenului are loe de obicei rnintal; 0 data cu
acumularea uned, experiente mai bogate, ti.npll destinat acestei
,Verificari se poate rErluce intr-o !Msuriiapreciabil~. Pe baza
tehnologul poate ajU1'X3'e la concluzia re desenul
in:lepl~te toate con::lip.il.e pentru a se putea trece la etape-
le urmatoare. In \mele cazuri, inJinerul tehnolog poate:ins!
consta.ta existenta unor lipsuri sau a unor defieiente ale dese-
nului; in principiu, in astfel de situatii, este necesar ca
tehnologul'sii ia l~tura cu proiectantul utilajului sau cu re-
prezentantul autorizat al acestuia, pentru efectuarea eventua-
lelor modificiiri pe desenul de exec:utie. De regul~, nu este
pe.rmis<1intrOducerea unor mcdificiiri pe desenele de executie
f~~ acordul proiectantului utilajului. '
veri.fica:rea respectarii prescripti:Uor st:aOOardelar,in vi-
goa:re. Desenul de executi~ este \ID.desen definitiv, intoanit la
'0 scara standardizatii; el treb.lie sa c:upr~ toate datele ne-
cesa:re execup.ei pjesei. respective, asa cumarata de altfel ~i
numele sau,
Aceste date privese ccnstzuctda piesei, forma, dimensi\mi-
le, tolerantele, gradul de finisare, materialul, eventual ~i
alti parcunetri necesari exec;utiei sau verifi$ii prcdusului.
Desenu1de execu~e se peate referi atit la 0 piesa din cadrul
pro:iuctiei de baza, eit fii la 0 pies~ a umri,dispozitiv, la 0
scula, la un semifabricat ete.
Pentru evitarea ordcaror confuzii, este necesar ca desene-
le de executie sii satisfacii toate cerintele, din starrlarrlele \in
, vigoare, adicii atit cerintele privin:i mcx:lul de intoaitire a de-
senului (format, scara, reprezentare, cotare, inscrierea date-
lor ete.), eit ~i cele care se referii la datele tehnice (dimen-
sduni , materiale, tolerante etc.j ,
Nu este adm:isii existenta unui sin;ur desen pentru doua
piese, care sint una -imagineain ogliIda a celeilalte, cu ex-
ceptia cazului cin:i procesul tehnologie asigurii executarea si-
multanii a arobelor piese ~ \ID.singur desen. In acel.asd,tirnp,
pentru piesele similare ea forma, dar executate in mai rnulte
" variante di.mensionale, se accepta folosirea unor desene avind
aceste dimensi\mi inscrise intr-\ID. ta'bel f>.xistentpe acel~i
scara stardardtzata, pentru una din tipodimensiunile din tabel ,
1:11
dimens.iuni.Le recl1izabile in mai multe variante fiID:1simboliza-
te prin litEre. Se admite de ,asemeneasa se intocmeasre un sin-
gur desen de eKeCl.J'\:ie pentru piese de aoeeasf,forma.9i cu ace-
lea.;;i dimensiuni, dar executate din materiale diferite.
Este Obligatorie numaiutilizarea reprezentarilor 9i a
semnelor conventianale stardardtzate r pot apare alte reprezen-
~i 9i semne, care nu sint prevazute in sterdarde.daca exista
o legenda explicativa a acestora.
Pe desen trel::uie sa apara precizard, privin:1.atit materia-
lul in stare finita, cit 9i legate.de starea initiala a materi-
alului (sernifabricat etc.j ,
In .desenele de executae, piesele se reprezinta cu c:l:iJnerisi-
unile, starea suprafetelor 9i ceilalti parametri pe care ii au
inainte de asarnblare (de exenplu, ciupa tratamentele termice,
termochimicede suprafata ,acoperiri galvanice, dar inainte de
acoperirile decorative prin vopsd.re , Laeui.re},
Daca este vorba despre piese la a caror executie treh.ri.e
Lasat;un adaos pentru prelucriki ulterioare (la asamblare), a-
cestea se reprezinta cu dimensiunile 9i starea suprafetei eo-
respunzatoare piesei dupa prelucrarea definitiVcl de la asambla-
re, dar inscriirrlu-se, de exernplu,in :i.mediataapropiere a pa-
rametrilor in discup.e, cuvintele "I:>upa asamblare"sau "La men-
ta'IIJ
Se i.mpuneca n\.lIM.rulde cote existente pe un desen de exe-
cup.e sa fie minim, dar totcx:lata:;;i suficient pentru execup.a
:;;i verificarea piesei; nu este adm:i.siirepetarea aceleia:;;i cote
pe alte verleri sau secp.uni ale aceleia:;;i piese. Treh.ri.ede a-
semeneasa se evite plasarea cotelor in asa fel incit sa se
fonneze un lant de cote inchis', Dare seimplme totu:;;i mentiona-
rea unor cote infonnative, care ar Conducela existen1;a unui
Iant inchis, cotele informative se inscriu intreparanteze :;;i
fara tolerante.
. Este necesar sc1existe prescripp.i de precizie pentru toa-
te coteIe 9i top. parametrii din desen, prin irrlicarea abateri-
lor limita (min., max.}, Aceste prescripl;ii pot rezulta:
- din inscrierea abaterilor limita (valori sau simboluri)
direct I~a parametrul in::li.cat; aceste abiteri sint prescrise
de Obicei I~a cele starrlardizate i
- din :indica?-ile generale de pe desen; astfel, de exem-
pIu, pentru rop. din"tate, arcuri ete'i existasisteme de tOle-
rante starrlardizate. Pentru cote farn indicap.i de tolerante,
se va face apel la starrlal:dul ocrespunzator, In mod .similar ,
exist.a tolerante pentru cotele obt;inute prin tumare, ~tri1;are
ete.; , un volumredus de munca, cu un consumscazut de materiale etc.
- din subintelegerea imp1icit.a a preciziei, care poate fi
dedusa din celelalte date inscrise pe desen, cumar fi cazul
abaterilor de formtl9i de pozip.e, care sint incluse in cimpul
de toleranta la d:iJnensiuniete.
In spatdul, liber al desenului, este necesar sa fie inscri-
se, sub fo~ de text sau tabele, condip.ile tehnice de calita-
te pentru piesa respecti va. eonp.nutul textului treb.rl.e sa fie
concis :;;i univoc. Unitatile de ~a existente in text treb.rl.e
sa' fie unitati ISO sau unitati de ~a tolerate pe timp neli-
mi~t (conform standarl:lelor in vigoare). Textul 9i tabelele se
inscriu sub titlul "Corrlitii tehnice", de regulii, in urmatoarea
succesiune: .
a) Corrlip.i pentru materiale in stare finita 9i eventual
in stare ini tiala (sernifabricat);
b) Corrlitii priVirrl precizia fonnei 9i a dimensiunilor;
c) Corrlitii de calitate a suprafet.elor (rL1ozitate, acope-
riri de protectie ete.); .
d) Corrlitii legate de tratamentele termice, termOchimice;
e) Corrlitii speciale de montaj;
f) Corrlitii speciale de reglaj :;;i de p.m.erein func1;.iune:
g)' Corrlitii speciale de receptie;
h) Conditii speciale deexploatare;
i) Irrlicatii de marcare;
j) Con:litii speciale de transport :;;i depozitare; .
k) Trimiteri la alte documente, care contdn referiri la
conditiile tehnice ale produsului, altele decit 'ce1e jnjicate
pe desen. .'
In modObil?nuit, nu sint acceptate pe desenele de executle
:indicatii tehnolCXJice,cu exceptia acelor :in:licatii care se re-
fera la alegerea semifabricat1.ilui sau la anumite proce:'iee, con-
ditii sau mijloace de executie sau control, in ~a in care
acestea sint :i.n:li.spensabilepentru asigurarea calitap.i produ-
sului.
Verificarea tehnolcgici.tapi pi.esei
\
Prin tehnolcqicitatea constructiei unei IDa9inise apreci-
aza masura in care masdnaeste realizata in asa fel, incit pe
de 0 parte, sa satisfare in totalitate cerint.ele de natura teh-
rrico-functdonal.a :;;i soci.aka, iar pe de alta parte, sa riecesite
cheltuieli minimede llt\lflcl vie 9i materializata. -se poate ob-
serva faptul ea tehnolcgicitatea, ea notiune, se refera de fapt
la dew aspecte: ,
1) TehnolCXJicitateade exploatare, care. prive:;;te Iatura
utilizarii ~:i.nii sau produsului respectiv; .
2) TehriolCXJicitateade fabricap.e, legata de nasura in Ca-
re prcdusul poate fi obtinut cu un cost minimal execup.ei, cu
Acest ultim aspect este avut in verlere cu precMer'e de catre
:in;Jinerul tehno1cq, cind examineaaadesenul unei piese; de alt-
fel, in cuprinsul acestui subcapitol, in Iipsa unor precizari
suplimentare, referirileIa telmologicitate vor avea in . ve::1ere

132 133..... _. _..__

._
...._.
numaiaspectele privind tehnologieitatea de fabricap.e.
In principiu, se considera ea 0 piesa'.este tehnologica
daca:
- este posibila as:imilarea fabricai;iei piesei in scurt timpi
- se pot folosi proce:::ieetehnologice moden1e de marepro-
I printr-o preIucrabilitate
ductivitate, pentru obtinerea eii
- necesita un cansumredus de material;
- este posibil~ 0 organizare opt:i.maa fabricatiei, controlu-
Iui, :i incercarii diferitelor subansarnbluri, piese sau a
nta.:iniiin intregime etc.
Trecind la cazul concret al existentei unui, anumit desen
de exea.rp.e, tehnologul va urmarti,succesiv, dar nu obligatoriu
in ordinea de mai jos, u:.t:'lltatoarele
aspecte: . Constatind, de exemplu,la examinareadesenului unei piese,
a) Prelucrabilitatea prin aschtere (sau prin alte procedee
de prelucrare a materialului);
b) Formaconstructi va a piesei;
c) Posibilitatea folosirii unor elemente ale piesei in ea-
litate da haze de . referint.a, baze de asezare , haze de
fixare;
d) Modulde prescriere a tolerani;elor:i a' rugozitatilor
suprafetelor prelucrate;
e) Gradulde unificare ~i nonnalizare a pieselor :i a ele-
mentelor acestora.
A.Prelucrabilita1:e;aprin aChiere
Prelucrabil:itatea prin ~ a unui material este acea .
proprietate tehnologi~ ce se rerera la capacitatea acestuia de
a suporta prelucrard, pr:in aschiere in corillt.ii cit mai avanta-
joase pentru producatcr', Se af:i.rrnElcl un material este user
prelucrabil prin ~chiere atunci cind este posibila utilizarea
unor viteze mari de aschi.ere dar cu cheltuieli min.imede scu-
I constituie o sarcina a tehnologului pentru prelucrari la cald,
le, cu solicitari mecanicei energetice reduse, cu ob1;inerea
unei rugozitati optime a suprafei;ei prelucrate ete. Intrucit,
asa cum se poate observa, prelucrabilitatea prin ascaiere a u-
nui material se poate evalua din diferite puncte de vedere (al
~ii in care se uzeaza sculele ~chietoare, al consumuluide
energie, al rugozitatii suprafetei prelucrate ete.), atunci
cind se fac aprecieri de prelucrabilitate, este absohrt; necesa-
r~ :i precizarea. punctului de vedere prin prisma caruia se face
evaluarea.
Evident, aspectele considerate anterior se refer~ la pm-
lucrabilitatea prin ~ a materialelor, aschi.erea fiirrl de
obicei una dintre prelucriirile mecanicein leg~tur~ cu care es-
te preg~tit SPeCialistul in tehnologia constructiei de nta.:ini;
in modsilllilar, se poate vorbi msa despre prelucrabilitatea
prin arnl:utisare, forjare ete.
Revenin:ila examinareadesenului de executf,e a unei piese,
134
tehnologul poate constata cl materialul prescris pentru un anu-
mit reper este suficient de prelucrabil, nemainecesitind niei
1.n1 fel de ~i in acest sans. In alte cazuri, se poate ajun;je
insa la concIuzia ea rnaterialul prescris se caracterizeaza
scazuca, Este momentul aiei sa se
preci.zezeurmatoarele: daca in cazul prelucrarilor de d~o~e .
intereseaza cu precadere ca prelucrarea sa decurga cu un consum
minimde scule, cu 0 productivitate ridicata, cu solieitari me-
canice scazute, in corrlitiile unor regimuri. de aschi.ere intense,
altele vor fi conditiile care vor determi.naprelucrabilitatea
la finisare, eind se va urmard,indeosebi rugozitatea suprafetei
ce se obi;ine prin aschi.ere,
ea materialul prescris se caracterizeaza, in stare de semifa-
bricat (inaintea prelucrarilor de deqrosaxe}, printi'-o prelu-
crabilitate reIativ scazuta, tehnologul va ti ea in traseul
tehnologie va treb..ri.sa fie cuprinsa, in prima parte a acestu-
ia, ooperatie menita sa amelioreze prelucrabilitatea pr:in ~-
cbiere. De obicei. se apel.eaza la prescriereaunui tratament
termie preliminar, care, spre deosebire de eel definitiv., urma-
r~ 1mbunatatireaprelucrabilitatii dintr-un anumit PUnct de
vedere. Astfel, semifabricatele din oteluri bogate in carbon
sau din oteluri aliate obtinute prin prelucrari mecanice la
cald, prin turnare ete. , dispun de 0 duritate mai ridicata,
fiirrl ca atare mai PUtln prelucrabile prin deqrosare i de reti-
nut este msa ea, pentru aoaleasf, materiale, semifabricatele
laminate sint mai prelucrabile, datorita unui tratament de re-
coacere, aplicat de regul~ in intreprind.erea. care livreaza se-
mifabricatele laminate.
Este necesar s~ se precizeze faptul ea, frecvent, pres-
criereamodalitatil concrete de aplicare a tratamentului termie
care va completa i 0 dccumentatf,etehnologica SPeCificl aces'-
tei operatii; tehnologul pentru pralucrarf pr:in ascrriere va
tre1:::W.saconstate necesitatea aplicclrii unui tratament termic
~i totodata sa solieite atelierului de proiectare a tehnologii-
I
lor de prelucrare la cald intoanirea. documentatded,in acest
\
sens. In modorientati v , in tabelele 2.1, 2.2, 2.3 sint prezen-
I tate citeva modalitat.i de aplicare a unor. tratamente termice
pentru 1mbunatatirea.prelucrabilitatii unor fonte :i oteluri de
I
l~ar~~e. .
Inaintea unor pre1ucrari de finisare, cumar fi prelucra-
;
rea prin rectificare I se aplicl, in cazul otelurilor, de exem-
pIU, tratamente termice de i.mb.matatire sau de cementare :i ea-
lire. Aceste tratamente au dublu rol: pe de) p,s;rt:e,se urma-
1
reste satisfacerea unor cerdrrte privin:i viitoarea utilizare a
piesei, iar pe de alta parte, imh.matatirea. prelucrabilitat.ii,
I in vederea.apliclrii procedeelor de f:inisarc i cunoscut;fiird ,
I
135
 ,.: ...,.'::;".~~
;1

!
~
de aceasta data, faptul cl 0 duritate mai mare corrl.ueela rea- cu evitarea unor- deformatii CUiuMtoare,din cauza acestei
lizarea unei ruqozitati mai sdizute. Un alt caz in care exami- stringeri; ~
u
I'
narea desenului, treb.ri.e s~ evidentdeze existenta unei bune pre- - accesul :;;i i8!?irea comodaa sculelor ~i verificatoarelor '1

lucrabilitlH;:.:L
prin ascrriere este eel al prelucr&ii pe strun- la nivelul suprafetelor de prelucrat r folosirea, pe cit posi- ~
"
11

guri automate. Criteriul esential de evaluare a prelucrabilita- bil, a sculelor ~i verificatoarelor standardizate.
tii il consti.tuie, in acest caz, posibilitatea de evacuare u- Pentru fiecare procedeu de prelucrare, pot fi Luate in ;!1'

~oar~ a al?chiilor, care, altfel, prin rasuctre ~i acumularepe

piesa prelucrata ~i pe scuta, ar detennina oprirea prelucr&ii
discutie unele fonne constructive care se caracterdzeaza prin-
tr-o tehn.olcgieitate superdoara, In tabelele 2.4 . 2.10 sint
,
l
1

~i ca atare dim:inuareaprcductivitatii, a Pfincipalului avantaj prezentate eiteva exemplein acest sens, insotite de comentarii r
al prelucr&ii pe lIIal?ini-unelteautomate. ESte cunoscut faptul destinate sa reliefeze elementele ce contera 0 tehnologieitate f.
cl pentru piesele care urmeazaa fi prelucrate pe strunguri au- mai ~ unei anumite consuructd.L, pentru un anumit procedeu
tomate se ~ a fi utilizate (acesta fiind unul,d:i.ntre de prelucrare. .
cazurile in care cerintele de tehnologieitate impunalegerea u-
nui anumit material pentru pfesa) aa-numitele oteluri pentiu C. Posibilitatea folosirii unor elemente ale piesei in ea-
automate sau alte materiale care dau nastere unor aschi.L fari- . litate de haze de refer-int:a, haze de orientare, haze de fi.xare
mitate sau care se rup usor ,
In o::ncluzie, la examinareadesenului uned,piese, tebriolo- In cadrul studiului desenului de execu1;ie,tehnologul va ,.
gul i.:P- va forma 0 i.mag:i:neasupra preluc:rabi1.ititii materialu":" analiza modul.: de cotare a diferitelor suprafete. In general, fI:
t,
lui din care se va executa p:i.esa,urm.indca, de la caz la caz, cotele care dererndna pozitia suprafetelor se dau in raport cu
sa se p.na cont, in elaOOrareatehnologiei de prelucrare meca- o baza fun.c1;ional~,fiind deci cote funct:iana1e. Acestea se re- 1:1

nicli prin ~, de aceasta impartanta proprietate tehnolo- . fer~ ca atare la dimensiunile esentiale pentru functionarea 0-
~. . biectului reprezentat in desen, tl'
I
Spre deosebire de cotele functionale, cotele nefuncP.CIlale
B. Formacanstructivii a piesei nu prezinta i.mportan~ pentru funct:.ionareapiesei, dar sint in-
dispensabile pentru determinarea fonnei acesteia, fiind deci u- [1
v
Examinarea desenului de executf,ea unei piese Vel trebJi tile in etapele de executie a piesei respective.
s~ evidentieze ~i ~a in care forma constructdva asigur~ Din punctul, de vedere alprelucrMii mecaniceprin aschi.e-
prelucrarea in corrlitii eit mai convenabile. 0 forrra construe- re, 0 importantA deosebiti treb.ri.e acoraata sistemului de cota- r-t

tivii opt.imaa unei piese asigur~ 0 prelucrarecu un volumminim re, de justetea ~i corectitudinea alegerii lui depinzind, in u-
de munca , dar cu respectarea prescript-illor pri vind precizia nele cazuri, modulde desf~are a procesului tehnologie ~i a- f::
v,
dimensiunilor ~i starea suprafetelor. numemodulde orientare ~i fixare a semifabricatului in dispo-. ~~
f.!
Tehnologulva treb.ri. ~ constate ee suprafete ale semifa- zitive, modulde reglare a scu1elor la dimensiunile de lucru,
bricatului urmeazaa fi prelucrate prin al?chiere :;;i in ee masu- modulde masurare a dimensiunilor rezultate din prelucrare etc. ~t
.r~ este posibil~ realizarea acestor supratete la m cost minim S-a aratat; anterior faptul d1 mcdulde cotare utilizat in gene- ~
~i cu m volum de Ilt\.U1di redus. Totodata, va avea in vedere ca ral in desenele de executie este eel care tine contde functio- [.'
~)

in timpul prelucr&ii, forma constiructavaa piesei s~ asigure narea pieseii in acelal?i timp, este ~ necesar s~ se precize- . ,"
acesteia 0 rigiditate corespunzatoare. Examinareadesenului va. ze cl luarea in considerare de catre proiectantul unui utilaj I
~i a cerdntetor de natura tehnologid1, in ceea ce pri V8!?temo-
or
treb.ri. ~ scoata in eviden~ masurain care diferitele suprafe-
te ale piesei, care urmeazaa fi executate prin aschiere, sint dul de cotare, poate faeilita elaborarea procesului tehnologie r
r
user accesibile ~i pot fi prelucrate cu scu!e stardardizate. de prelucrare. . . ~
~
Realizarea con:li.tiilor de precdz.Le9i de ca.litate a supra- J.::.;a cumse cunoast.e, baza de rcleJ..-l.nta reprezin~ un e1e-
~
fetelor cu un volumredus de nnmdiimplidi: ment material sau irnaginar al piesei, in raport cu care se po- L
- exi.stenta unei forme constructive cit mai simple ~i u:;;or zitioneaz~ alte elemente, prdn una sau ~ rnUltecote. Baza de I'

refer:in~ poate fi 0 suprafa~ a piesei (suprafa~ de referin-

"o
de prelucrat (suprafete plane, supratete de revolut:ie); ~
~..
- posibilitatea utiliz&ii corespunzatoare a unor suprafe- ~) sau 0 axa de s:i.metrie (axa de referin~). Exempleledin ta-
te in calitate de suprafete de orientare sau de fixare; belul 2.11 sint de natura ~ sublinieze importanta utilizllrii tI'
- asigurarea unorposibilita1;i de stringere suficienta a corecte a unoz elemente ale piesei in calitate de haze de refe- ~.
rin1;1i, pentiu faeilitarea ef~ii o~atiilor de Icontrol ~i
semifabricatului pe masa~inii-unelte sau in dispozitiv, dar
f
l36
I
_______._.._. .. ._-.-1 1 ~7
.~
~
~
.~
 Tebelul2.1 llegillUri de tret_nt terllic (recoacere de glcbulizare) recall8ndabile pentru i~tii~irea prelucrabiliti"tii
unor o~eluri dure

Herce otelului Recoecere incomplete Recoecere izoterme Recoecere

Dupn STAS Oups GOST

Ouritetea
in stere
forjet8,H~,
Austeni-
tizares,
I Interva-
lul de
rlicire
Viteza
de ra'
Austeni-
tizsies,
Tempera-
ture de
trens-
Timp

men-
de
Vitela de Duritetee
Tempere- de recire
ture, tn pfna le
H6 d.Jp~
recoacere
Z
in deN/cm in c lent., eire, in c formere, ~inc- c 600C 1n daN/cm
in c . C/h in c re, in C/h
- 1n h

OLC 60 60 220~ 270 760 . 780 740 600 3O ~50 - - - - . 229

65 MI! 10 65 G 225 320 740 . 760 740 600 20 30 - - - - - 229

60 Si 15 A 60 SG 230 285 - . - - - - 680 .. 700 25 . 35 229

OlC 65 A 65

56 Si 17 A 55 S 2

51 Si 17 A 50 S 2
240 . 300 - - - - - - 700 720 25 . 35 241

OlC 85 A 85 250 320

I
esc 10 '( 10
osc 11 '( 11 269 341 750 . 770 750 650 20 30 750 770 680 700 2 710 730 30 50 217
OSC 13 '(13 \

Hell 14 IIVG 350 450 770 ... 790 I

, 750 ..
I
620 10 20 770 790 680 700 4 700.: .720 20 . 40 229

!
IWl 1 SII 15 I
320 415 790 . 8101780 .. 650 10 20 790 810 700 810 4 680 700 20 40 229

---------------~---------- ----- ----------

Tebelul 2.2 Trot_nte teraiC8 recomandabile pentru 1=bunato~iree prelucrebilita~ii unqr o~eluri eutocIlibile

Merce oj;elului Recoacere complet Recoecere tncompletli Recoecere izoterml

Normal;- Revenire
HB I
max'l
Incelzire, Vitez8 Inc8lzire, Viteze Aust8ni- Men\i- zere, c inelta, c de~1
Dupa STAS Dupe GOST c de racire c de racire tizare, Treapta nere, cm
C/h C/h c h
-
41 HoCr 11 - 850 870 30 .. 50 - - - - - .850 870 680 720 241

38 HoCrAl 09 38 H 2 HluA 840 870 30 . 50 - - - - - 930 970 700 . 720 229

34 HoCrNi 15 38H2N2HA 860 900 30 . 50 - - - - . 860 . 880 660 700 229

30 HoCrNi 20 - 850 . 880 30 ... 50 - - - - - 860 .. 880 660 . .700 241

VCII 85 3 H 2 V8 F - - 860 ... aaQ 20 .. 30 790 . 820 710 . 740 4 .. 6 - 740 .. 780 255
__
J
15 5 HNH . - 20 .. 30 760 790 b .. 8 241
_0
HoC'; 790 . 820 620 .. 670
I 820 . 8bO 660 .. 700

VSCIJ.20 4 HV 2 S - - 790 . 820 20 . 30 800 820 690 . 730 - - - 253

C i20 H 12 - - 810 ... 840 10 20 850 . 870 700 730 3 .. 4 - - 255

VH?C 120 H 12 H - - 810 . 840 10 . ;20 850 870 720 .. 740 3 . 4 - - 255

Rp 1 R 9 K 5
R:- ~ R 18 K 5 F 2 -
~
; ..
':'
R
R
18
6 H 8
840 880 10 . 20 - - 850 880 750 760 b . 8 - 750 780 285

, I~P
"
.,
i
.0
--
12 Cr 130 12 H ~3
20
- 30
Cr
Cr
130
130
20 H
30H
13
13
850 880 20 40 - - 830 . 880 700 . 720 4 6 - 680 760 217

40 er 130 40 H ',3 -
90 Cr 180 9 H 113 920 950 20 . 30 840 860 20 . 30 - - - - 730 790 241
 Tebelul2.3 Trateeente ter.ice recomandabile pentru f.t.unatli~ireaprelucr8bilit1i~ii prin e~hiere 8 fontelor

Scopul Temper6ture Timpul

Tipul de tratament T ipul de fonts tretementutu i de 'nca(zi' de men~inere Racirea
re, in c

Recoacerell de ~nmuiore a Fonte neal iate Formarea feritei, 45 min .1 orll In cuptor, pins la 540C ;i
fontelor cu grefit lamelar, se'umediu el iete pentru fmbunadf iree 700 ...760 pentru fiecllre 25 mm cu 55%re In intervalul
la temperatura"joesu prelucrllbilitll~ii grosime de perete 540 ."290C

Recollce"reade inmuiere a Fonte mediu aliete 45 min pentru fie-

fontelor cu grafit lem"lar, pentru cllre trllte- Idem 790 .900 cere 25 mm grosime In cuptor, pine la 290C
le temperatura media mentul precedent de perete
este insuficient
Recollcerellde inmu;ere 11
-
Fonte pestri.e, Ob~inerea unei bune 1 3 ore pentru
10ntelor cu grefit lbmolar, albita superficial prelucrebilita~i 900 ...955 fiacare 25 mm gro- In cuptor, pins la 290C
le temperature ridicata sime + 1 ora

Recoacerell de feritizare
8 fontelor cu grefit
nodular
TOllte fontele cu Ob~iner8a unei bune 1 ore pentru fie- In cuptor, pins la bSOoC,
grafit noduler prelucrabilitafi ~i 9CO care 25 mm grosime mentinere la 8Cllastlltempera-
cre~terea plastic;- + 1 orll" tura timp de 5 ore '. cite
hfii ora pentru fiecare 25 mm gro-
s ime de perete

Recoacerea de feritizare
a fontelor cu grafit
nodular
Toate fontele cu Imbunata~ irea pretu- 1 ora + cite ore In cuptor, pine la b50oC, cu
grafit nodular crabi lita~ii ~i cre~' 90J pentru fiecers 25 mm vitezlI mai mice de 20C/ore
teree pl8sticita~ii grosime de perete ~i "poi recire Dlairepid1i
2 ore pentru fieca- In cuptor, cu v it.ezs do
Idem Idem 90J re 25 mm grosime de 3boC/ora pine la 730C ~i
pe rete cu 3bQoC/ora p1na la 42fOc

Recoacere de feritizare In urme tretementu- Ob~inerea unei plas- 5 ..20 de ore la Racire lente 10.30 de ore,
e fontelor elbe lui ie na~tere fon- t icitB~ i ridicate $i 900...950 temperatura de de le 790-7600C la 730-7000C
ta maleabila neagre e unei foarle bune incalzire urmata de racire rapida
prelucrabilita~i

---_._----_ ....-------_ .. --------

Tabelul 2.3 (continuare)

.
Scopul Temperature Timpul
Tipul de tratament Tipul de fonta tratamentului. de fncalzi-
re, in c
de men~inere I R~cirea

24 de ore la aC8eS- Racire brusca pina la 750C,

9t.J ta'temperature epo i lenta, timp de 16 ore',
pine la 700C, urmata de
racire mei rapida

Racire 'rapida pina la 200

Recoacerea de feritizare
a fontelor albe
300C, urmata de incalzire
pine la 770C, men~inere 3/4
940 Idem h, recire rapid! ,incalzire
Obpneree una i plas- pine la 70SoC, men~inere 15
In urma tratamen- ticita~i ridicete $i
ore la aceaste temperatura ~i
tului ia na~tere a unei foarte bune apoi rliC5ire'rapidiS
f.ontamaleabila prelucrebilitati
perl itica Recire brusca pina la 7SOoC,
apoi lenta, timp de 35 de ore
pine la 700oe, racire pine la
temperatura mediului ambiant,
940 Idem incalzira pine la 8OOoe,
racire la temperatura mediu-
lui ambiant6 incalzira pine
la bOO 700 C, cu men~inere
3 5 h , apoi recire in cuptor

Calirea fontelor aliate Fonta aliate cu Obtinerea unei bune 10001050 3 5 ore Recire 1n apa
7,5 12,5% Hn prelucrebilititi

Normalizarea fontelor Fonts refractora' Racire odat8 cu cuptorul, a-

Obtinerea unai bune 900 4 b ore poi ,reincilzire le temperatu-
~aliete prelucrabi litli~i ra de lucru a pieselor din
ansemblu ma$inii.
 TDbolul 2.4 [xonplo do for",~ tohoologic(t ~i Il<)tllhool,ogico
pentru "",".flltllde hbolul 2.4 (ccnt inuere )
rllvotu~io IIxtoriooro prolucrote prin strunjire
o
Hetahnologic Tllhnologic Comanteriu

o - In unale cazur i , se aanito eaper-

Existenia gulerolor cu diaMatra tea centralA a unui arbore lung si
rAminl a~a cum rezulti dupi .trun-

BEa-ooffic
mari pe arbori implici un volum ma-
rllde munci pentru prelucrarea prin jirea de degro~are. In aCGst coz,
~ strunjire. Dac. foriela axial. pe folosirea unul se~ifabricet tras le
cera la preia gulerul nu slnt prea rece( al clrui diamotru si fio egal
~
'~ meri, se poate practice lnlocuir.a cu cel al pir~li centralo a arbore"
lul), alitur\ de 0 reproiectaro a
-9}-T ~
gulerului cu un inal fixat prin-
tr-un ~urub sau fratat la cald-mel
ales pentru arbori cere sa vor rac-
forme I arborolui, poate reduce tn
mod conslderabll volumul de munci
pentru atrunj l.re.

qy
tifice pe toati lungimaa. In cazul
unor for~a axiele marl, se'poat.
prevedea pe arbora un mic gut.r
auxitiar pentru inel.
In cazul prelucrArii pe atrungurl
Existenia treptelor reunite prin revolver a semifabrlcatelor sub
suprafe~e frontale S8U prin supra" form! de bari, este neeosar ca SCU"

fEB8BB
feia de raeordara flca nece,ari U"
tilizarea unor cui It. cu x ;900 ,i
ehiar a unor cui it. cu raz' de ra"
cordere la virf. Prevederea unor
te~iri conlce cu x=4So contribuie
la simplificlrea pr.lucririi, prin
folosirea unul acelula,i cuilt pen"
tru realizarea diferitelor trepte.
lale a~ezate in capul revolver .i
poat! a,ch'ia in condi~iile exist.n-
~ei ai~cirll de avans longitudinal.
Plasare., de exemplu, a suprafeto"
lor .xterioare, cu diametre in or"
dine crescitoare de la dreapta spr.
stinga facillteazl preluerarea 'cu
sculele d'ispuse pe capul revolv.r.

~-{BB-
Asigurarea ie,irii tibere a cuii"
tului la t.rminer.a strunjirii
treptal conice simplifici prelucr " Pentru piese prelucrate pe .trun"
rae. guri revolver, in cazul in care suo
prafaie de dl8llletru"d" r!mine ne-
~ pralucrati, se va cAuta ca valoarea
diamotrului d, si fie cit ~al apro
plate de coa a dlometrului d, lor

&' Arborii cu trepte de lungimi ~i

diametre agale la cele doui capete,
lungimea l1" cit mai micA.

BJGtwJ
/3, '4 'I /2 ~ trepte dispuse simtric, se pot
prelucre mai u~or , cu mei multe

ttlttW- cu~ite simulten, f6r! fl naeeserA

o ncua reglare a seulelor la dimen-
siunile de lucru.
Existente, la'unul dintre capetele

--p--
Inlocuirea poriiunilor profilate
ala pieselor pr in t,reptede revotu-
>ie de form~ mai simpll redueo mult
cheltuielile de exeeuiie ,i de re-
aseu~ire a cuiitelor profilato.
unui arbore, a unel g!uri flletete
cu diametru mic impie~iea folosirea
strunjirii intre virfuri( preluera"
re mal precis!} ~i implied uneorl 0
prindere suplimonterl pentru'roeli-
zarea gliurii f iletate. Inlocuirea
gliuril filetate de acast tip cu 0
treaptA fileteti oxterior, provi"
zutl pe cepitul arborelui, imbuna"
ti!t,el'to
tohnologicittltea roperului.

142 143
I

Tabe t ut 2.5 f:xeIIlpLede form" tehnologice ;l'inetehnologice pentru :wprllfe~e Tabelul 2.5 (continullre)
ob~inute prin frezllre

Hetehno\c';Jic
o
Tehnologic Comentllriu

o
,j
La proiectarea unor suprafe~e
planecu 0 zonll centralll suprainlll-
Realizarea unui canlll de pan5 ca- ~atll, este mal convenabll ca dife-
re s5 ajungll pina la suprata~a ren~ele de nival intre zona centra-
frontaLlI a treptai cilindrice cu III JI zonele laterale sll corespundll
diametrul mai mare esta dificilll. semldiferen~elor dintre diametrele
~ Hili tehnologica este prevoderell u- frezelor, standardizat'!.
nui canlll CU racordere 11 fundului,
"--- -~ care permite prelucrarea cu frez!
~ disc, prelucrare mai productiv6 de-
cit ceacu trozl! deget.

~.~
Prelucrarea unui canal pe 0 troap-
tl! conica a unui arbore este mai u-
~or de executat, dacl! fundul cene-
lului este paralel cu axa de sime-
trie a arborelui.
~kAti
~~~--
A~
Prevederea unor canale de ungere
cu margine inclinatil face posibill!
prelucrarealor cu 0 frezl! deget.

-@-tE#=t ,,' -m'

Oscll 0 furca are deschiderea in-
tre cele doul! bra~e alcUtuit6 numei
Executaraa precisll a unei racor-
din suprafe~e plana, ea poete fi R=:bl2 R=-,b/2

f1f
dllri intre doua suprafe~e paralele,
prelucratll cu freze disc obi~nuite,
cu 0 razll R=b/2 este foarte difici-
mai simple, mai ieftine ~i mai pro-
llli mai tehnologicll este prevederea
ductive decit frezele deget seu de-
unei suprafe~e avind 0 razll R mai
cit frezele disc profilate. I. b ' b mare decit jumlltate din lll~imsa
piesei (R>b/2).
Prelucrarea suprafe~elor curbo cu
profile 'complicate necesitll freze
detalonate, al cllror cost este mai In cazul prelucrllrii deschiderii
ridicat. Inlocuirea acestor supra- dintre bra~ele unei furci prevllzute

\J
fe~e cu intersec;ii de suprafe;e Qj
tl cu 0 suprafa~lI planll, accept area u-
plane creazll condi;ii mai convena-
V) N
.. <IJ nei modificllri a formei acestei su-
~~ bile din punctul de vedere al cos- :;,-l::: prafe;e permite 0 reducere a timpu-
tului prelucrllrii. lui de bazll pentru frezere, prin
schimbarea direc;iei miJcllrii de
Existen~a unor suprafe;e care se avans.

Jlt dJ cp ~ ob;in prin frezare la acel8~i nivel

fociliteaz6 atit prelucrarea pro-
priu-zis5, cit ,i orientarea ~i fi-
xarea semifabricatului. Tabelul 2.6 ExOllple de f_ tehnologice ,i netehnologice.pentru obJ;ineroa
stafeJ;elor interioare de revol~i._

Practicarea initial~ a unui can6l !\etehnologic Tennologic Comentsriu

cu 0 frez6 disc faciliteeza prelu-
crerea unui ghidaj in coeda de rin-
dunicll,folosind freze unghiulore
con ice, al cllror cost este mai r t- Prolucraroa prealabil6'a unor su-
dicat; existen~a chiar 8 unei dego- prafe;e plane perpendiculare pe e-
xele g6urilor de executat facili-
jari reduce volumul de lucru al .. ~.
.-~- ._. . .. teaz6 folosirea ulterioar6 a bur-
frezelor con ice.
~ ~ ghielor.

144 I0 Ptccs, vet. I

145
 Tabolul 2.0 (contiouare)
o o
In cazul unoi gluri in care ur"
meazl .6 10 pro.ozo 0 olti plo ,
aste inutlll alozarea pe toatl lun"
gime. ai. Pravadere. unai trepta cu
o lungl.e corespunzltoare steb IlitI
(pentru ca alezorul a6 poat4 prelu"
er. intreaga lungi.e efectiv6 de
pre.ara) contribule la cre~tero.
tthnologlcIUt.II.
m
Executere. unol glurl ne:str6pun"
se, CU 0 supr.fa;1 pL.n6 La funduL
glurll, este dificlll. Foloslrea u"
nel glurl cu fund conic eau a unel
glurl :strlpUn:se,prelucrate cu a"
dincltor cu cap, faclllteazl preLu"
er.rea. Este necesar, in cazul al
~. dolL , .I.e albl in vodere m6rl"
mile diatr.lor d1 ~I d2 (care
trebui. si cora.punal cu cola de la
~~ adincltorul cu cap).
-G!9,.gn.1
Pralucrerae cu burghiul a unel gl"
url cu exe inclinetl poato conduco
le deplaraa ,I chlar la ruperoe
.....,.iI-._. _:...1~. sculai. Reallzaroa in prealabil a
/.. n I
unai suprafa;a plane, perpendicula"
re pe axa glurii, conduce la imbu"
nltlt.lroa condit.lilor de a~chiare.
Prelucrarea treptelor conice ale
glurilor roalizoaz! in condi;ii
-~ .~
.ai aiaple cu un adincitor conic,
dac! traapta conicl s glurli so s"
fll direct in continuaroa unoi por"
t.iunlcilindrico.
.Satisfacorea cond~t.iei 01>02 per"
mlto pralucrarea mal u~oara a suo
prafet.el plane a bosajului din in"
terlorul carcasoi (avind diametrul
02)' prin simplificaroa accesului
sculai.
r
o anu~it' defor~are a axei bur"
ghiului .a poata produca la ie~iraa
acaatuia, dintr'o gauri str4punsi,
intr"uo pereta inclinat; forma pie"
aai trebuie 51 evito 0 asemonea si"
tuat.ia.
146
Tabelul 2.0 (continuere)
La pralucr.taa celai de"a daua 91"
url, in cazul unor alezaje care se
intersectaaz4, burghiul so poate
deplaaa. Pantru a evita 0 a.amenea
situa~ie, gaura a dauo se oxocutl
in doul etape: mai intii so roali-
zeozl 0 gaurl cu diametrul d1, iar
apoi se lir90~te aceastl 90url pini
la diametrul d2 In ipoteza unor
dilt8n~0 prea mici intre axelo glu"
rllor, aa poate recurga ~i la urn"
pleroa primal giurl prln introduco"
roa in aa a unui darn care so ve
scoate ultorlor.
Pentru glurl date dupi asamblerea
a doul pleao din materlalo cu duri"
ta~1 diferite (pentru introducerea
unul ~tift, de oxemplu), eato posl"
bill doplesaroa axoi burghiului. 0
astfel de 9aurl so exocutA in con"
di~il bune numal daci matorialele
color.doul piesa eu duritA~i sansi"
bil egalo.
Esto dificila asigurarea coaxio"
liti~ii a dou5 alezaje care nu CO"
municA intro olo, dotoritl prolu"
I
~- crArii alezojelor in douA prindori
I ~.
distincto ale piosoi.
i
i
!
;
Pontru acole por~iuni ale gAurilor
care trebuio alozate ( cum sint
I
treptole cilindrico interioaro pen"
tru rulmen~i, in c6rcaseLo pentru
reductoaro 51)1i f'"ntru cut i i de vi"
teze), existon~a unor dogojAri in"
I terioare favorizoaz4 prelucrareo
(conul do atac al alezorului p6"
trunzind liber in aceste dogajari
:1 intorioaro) .
I
ij 147
._ .. __ ,,__ ~.., iI
I

Tsbelul 2.7 For-leetehnologice Ji netehnologice pentru pie suplJM prelucrllrii Tabelul 2.8 (continuara)
pr;n broJllre.
0
,
tletehnolot)ic ,Tehnologic Comctntariu

Existenta unai degsjAri interiosre

E
/// /
Intr-o gllUriconici, prevederea CU 0.lungime suf icientilfecil iteezll
unor canale cu fundul parlllel cu a- prelucrerea cu ejutorul unui cUfit
,_.- .-~"--
- - '-'-'-'-'- xa g!urii face posibili prelucrarea a gllurilor filateta nastrllpunsa sau
prin bro~ar., msi productivi decit care eu in continuara glluri cu die-
~ alte procadee de prelucrare. matre mai mici.
~ ///////

a -[}J--t [}:G
Evitaraa folosiril unor di.pozi- Prectlcarea unei te~iri la csplltul
tiva speciale de ghidare este posi- arborelui faciliteaz5 a~ezarea co-
bili prin prevederea semifabricatu- r.ectA a filiarel, la inceperea axe-
lui cu 0 suprafa~a plan! perpendi- cUflel flletului.
~~ cular! pe axa g!urii.

Reducaraa la minimum nacasar a Tobelul 2.9 EXMple do f~ tehnologice lIIinetehnologico la axeCtrtarea danturilor
///////////./, 1.////////, '// lunglmii suPrafa~alor bro~ata con-
~ ~ duce,atit la dimiouaraa putarii na-
._._.-.-.-
'//////////,
'-'

;::;::;
_._.- ._.
I=;:::;:
'//
cesara pralucririi, cit ~i la mic-
~oraraa consumului de scula (al c!-
ror cost esta relativmara).
Netahnologic Tehnologic Comentariu "
'lh '////
Existenfa unoi degaj!ri de lllfima

~"
praa mici faca dificili pralucrarea
prin mortezare e danturii rotilor
baladoare (ac.sta fiind un.ori uni-
cul procedeu de Obtinere prin a~-
Tabelul 2.8. Exemple cia forM tahnologice Ji netehnologice la executere chl.re a danturii treptei cu diame-
filetelor tru mai mic).

Hetehnologic Tehnologic CoIIIantariu Folosirea suprefetei giiurii ax i ate

pentru orientare asigurll 0 prelu-
crare mai pracisi a danturii decit
in cezul utilizA,ii unor gluri a-

-~- -[]}-+ Pravederea unoi degajiri le tar-

minaraa suprafafei filetata facili-
taaz! executareprin strunjire a
f ilatului.
~ ~
I
vYnd ~xe paralele cu exepiesei.

Hic~or8rea lungimii butucului la

prelucrares in serie a rotilor din-
In cazul giurilor filetata cu ta-

~~ Wrf::::~"l
~ate cilindrico' permits reduceree
rodul, esta neeesar si se tin! cont lungimilor cursalor in gol le me~i-
de faptul ci tarozli si~t pravizuti nile pentru care avansut rapid nu
cu un con de atec, ceea ca diminu- este programabil.
aaz! lungimaa traptei cu filet pra-

~'2- /1
lucrat integral (l2l,=d).

149
148
 Tabelul 2.10 Exetlplo do forlllOtehnologice ;r.inotehnologice pontru ~8foj:o ooj:i- Tabelul 2.10 (continuare)
nute prin rectificore.
0 1
Netehnologic Tehnologic Comentariu
0,8 Q!!I Existenj:aunor suprafej:e de in~l"
Existen~a unel degaj~ri facilitea"
z4 prelucrarea treptelor cilindrice ~ ~ I j:imemal mare decit cele care tre"

[U [IJ
buie rectificate plan implici efec"
pe por~iunea pe care acoste trepta tuarea unor reglaje suplimentare
so continu~ cu trepto de diemetru sau folosirea unor dispozitive a"
mai mare.
~ decvate.

In cazul unui arbore, rectificarea
~.
unei trepte cilindrico incedrate
~/n-tt=;tt lntre trepto cu diametre mei Mori
chiar a unor oper'at.Li,de prelucrare propriu- zd.sa,
Totodati, desenul de executae aflat in fata ing:inerului
tehnolog trebuie sii puna in eviden~ existe.nta unor suprafete

tF---
esto dificil de executat, ceea co
face s4 fie mai tehnologicA 0 solu"
~ le cu pos ibiliUte de io~Ire t ibe-
rA a discului abraziv la un cap!t.
Hal tahnologici oste insA varianta
eonstructivi la care discul poato
ie~i liber la ambele eepete alo
treptei cilindrico.
care sii poati fi folosite pentru instalarea semifabricatului in
ve:ierea prelucrm-li mecaniceprin aschi.ere, Dacl din punctul de
ve:iere al destinatiei sale piesa nu necesiti astfel de supra-
fete, proiectantul piesei va treb.ri. sa ti.nAcont de cerintele
de natura telmologicl, prevazind elemente speciale (fig. 2.1),
pr:in :inteJ:med.iul carora sii fie posiliilii orientarea pieseii ast-
fel.de elemente pot fi bosaje, giiuri tehnologice etc. Se poate
arata, de exemplu, in sensul ilustrm-ii eelor afirmate anteri-
or, cl arborii ltIn;Ji au preva-

'y 'M
le prelucrarea unui arbore cu mai
multo suprafej:econ ice, volumul de zute, de obicei g~uri de cen-
I
munc! nocoser pentru reglarea me~l" trare al caror rol este de a
nli este mei redus dacA suprafoj:ele
conico sint carectorizeto printr"o servi la orientarea piesei in- .
8Ceea~i valoere a conicit~j:ii. tre virfuri, la pralucrard.Le
prin stnmjire Irectificare
etc. (fig. 2.2). Un.alt exemplu
Fig.2.1 imbun!t4j:irea tehnologicitsj:ii unei este eel a1 unor pistoane, ca-
Este posibilA eviterea rectific!" piese prin prevederea unor elemente re au pre~te suprafete in-
rii pe 0 lungime mai Mare decit eeo
necessr! a unei trepte cilindrice, care fee posibil! simplifiearea 0- terioare I destinate de aseme-
prin erooroa unei tropta suplimon- rient!rli semifabricatului po ma~i- nea orientm-ii semifabricatu-
tare, cu 0 diforen~a micA de diame- na-unealt4 ~i ere~terea stabilit~" lui pentru unele prelucr~i
tru in report cu treapta care tre"
buie rectificet5. ~ii in timpul preluerarii. prin ~chiere (fig. 2.3).

Deca la un erbore este neceser s~

se ractifica mai multe trepta ci"
lindrice, este de preferat si se a-
I ~[j~~-
dopte 0 aceea~i veloere a razei de
racorda,e, pentru a evita schimba"
rea di$cului abrazlv sau coractarea
frecvent! a profilului acestuia.
I
Fig. 2.2. Exemple de giuri de centrare pentru orientarea samifabricatalor intra
virfuri 5au in virf ~i in mand~ina universal!.

150
151
 Tabelul 2.11 _ Exeople dD utilizer. e uoor sisteme de cotere.
Netehnc~tQ{Jic Tehnologic Comentariu
o 2
In cazul unei piese care
suportllprelucr!ri pe ma-
~ini-unelte diferite, mo-
dul de amplesare 8 cote-
lor poste eviden~ia ace-
le cote cere trebuio ob-
~inute pe fiocare ma~inll
~i oventual la fiocaro
fad.
La prelucrarea unei pio-
se de revolu~ie in doull
prinderi, modul de ampla-
sere a cotolor poate ofo-
ri indica~ii clare 1n ce-
ea ce prive~te ob~inerea
diferitelor cote in cezul
fiecllreiprinderi. Repre-
t.n ,
I
, zontaroa piesei in pozi-
~ ~ia corespunzetoare celei
'G. mai importante prinderi
este de naturA si dea 0
imagine concretA asupra
ordinil operatiilor sau
fazelor de prelucrare a .
unei piese; in cazul pie-
sei din desenul alAturat,
la prima prindere, piesa
~ se fixeazll la exterior, -
ier la cllade~a doua, pe
suprafata interioarll, cu
ajutorul unul dorn.
Intruc1t, 1n p~aeticll,
pentru exemplul din dese-
nul alAturat este mai
eonvenabilll exeeutarea
mal 1ntli a gllurii strll-
punse ~i abia dup4 aeeea
a adinclrii, so recomandll
raporterea suprafe~ei
frontale, prelucrate cu
adincitorul, fa~lIde su-
prafeta frontal! a p iese i,
in leg!turllcu cere se ve
20
efectue reglarea sculei
35 pentru prelucrare ~I fa~lI
de care este mai u~or de
ver if icat dimensiunea ob-
tinutll,eu ajutorul unui
~ubler de adincime.
152
Tabelul 2.11 (continuare)
o 2
Existente unor baze de
referintA nu inseamnA cA
toate cote le trebuie ra-
175 portate la aceste baze.
fP40
In axemplul din figurll,
intrucit fieeare flan~A
constituie practic un
grup construetiv diferit,
elementele unui esemenaa
c::, grup Sa cotaazli in raport
~ cu grupul respeetiv ~i nu
eu eele ele eltui grup
eonstructiv.
Deeli doull gllurl sint am-
plasate simetric in ra-
port eu axa piesei, pozi-
~iile-lor nu trebuie st.a-
bilite fatll de marginea
piesel, ci f8~lI de_ axa de
simetrie. Justifiearea a-
17
cestui mod de cotare vi-
t
z.azA evitarea abaterilor
pozitiitor g4uri,lor in
~ report cu aXilde" simetrie
11 piesei,!n eazul in care
marginea piesei este ne-
~ prelucratA- sau preluerat6
90 cu abeteri mari. De IIse-
menea, in eazul in cere
este importllntlldistante
dintre axele celor dou
glluri, pozi~iile acestora
nu se vor determina prin
distantele intre axele
lor ~i 0 altll suprafa~lI,
ci direct, prin disten~8
dintre axele gllurilor.
La preluefarea unui arbo-
re in trepte ~i de lungi-
me redus4, alegerea unei
suprafete frontale ( pe
figurll, COli din dreapta)
in calitllte de bazA de
referint4 faciliteazll ve-
10; rificllrea dimensiunilor
11 9 I 10
21 de"c4tre muncitor in tim-
32 pul ~i dup4 efeetuarea
preluer4rii.
153
 Tabelul 2.11 (continuare)
o 2
In misura 1n care est.
42 24 poaibil, se ve ovita fo"
losiroa in calitate de
bez! de reforin~a a unei
suprafe~e oeprelucrato,
ceroctorizate, de obicoi,
prin obetori relativ mari
de pozi~ie sau de formA.
In sfir:;;it, pot exista cazuri in dare sem:i.fabricatul este
compl.etat;cu elemente necesare fixarii in ciispozitive, pentzu
prelucrarea prectsa a. unor suprafe\:e. De exemplu, piesa din fi-
gura 2.4 este prevazuta cu 0 treapti ccrrica suplimentar~, a ea-
rei existenta pennite prelucrarea cu fixarea piesei, pe portiu-
nea respectiva, intr-un dispozitiv. Buosa din figura 2.5 dispu-
ne de doua te:;;iri conice interioare, la ambele capete, pentzu a
fi posibil~ orientarea li'i fixarea sernifabricatului intre vir-
furi, in ve::lerea execu~ii unei strunjiri exterioare de finsare.
~~~""
r_~"'\'t'''
,, I\~,,~,"~ -.
, ~~"F3"1
I
,
~.-:-.-
I
t).~,~
I
I
-.---.-_._.
"'of
-'~
\ ~w
, 1\\ \\ \
: ~~~~~2-
L_~~~
Fig. 2.3 Prevederea unor elemente care Fig. 2.4 Piesa prevazut4 cu 0 treep"
urmeaz! a fi utilizate ca ba" ta conic! suplimentar!,peo"
ze de orientare la prelucra" tru imbunat6~irea condi~ii"
rea mecanic! prin a~chiere lor de fixare in dispozitiv
D. Prescri.erea rat:ianaU a tolerantelor ~i a ruJozitatilor
suprafetelor preluc:rate
Desenul de exect.itie treb.Jie ~ cupr~ teate date1e pri-
virrl tolerant:ele ~i ru:J0zitatea diferite1orsuprafete. Examina-
rea desenului de catre tehnolog, din acest punct de ve::lere, nu
treb..ri.e s~ se limiteze ~ la atiti este necesar ca irqinerul
tehnolog sa verifice juste'tea prescrierii diverselor tolerante
:;;i rugozititi, cunoscut fiind faptul ea prin utilizarea unor
tolerante :?i ~ozititi scazute se poate ajunge la cresterf, im-
.portante ale costurUor de fabricatie. Evident, 0 asemeneave-
rificare are un caracter destul de canplex, ea :i.rrq:>licin:iinte-
legerea de catre tehnolog a rolului fi.mct.i.onal al piesei in
discutie. 0 asemeneaverificare este mai dificU de efectuat in
lipsa altor conqxmenteale documentatdai, de baz~, adidi atunci
cini la dispozitia tehnologului se afl~ dear desenul de execu-
tie. Diversitatea corrlitiUor de
fi.mct.i.onarea suprafetelor pie-
{S
Fig. 2.5 Imbun6ta~irea tehnologicititii
selor a generat 0 gaIlli1larg~ de
combinat-ii.ale tolerantelor :;;i a
ru:Jozititilor
teva r~i,
suprafetelor. Ci-
utile tehnolo-
gului la verificarea prescrierii
rationale de ditre proiectant a
sub aspectul formei construc- tolerantelor li'i a ruJozititilor,
tive a unor buc~e, prin preve" pot fi indi ~toarele:
vederea unor suprafe~e con ice 1. Pentru suprafetele a:;;a-
interioare, peotru orientarea zise l.:i.bere ale pieselor, supra-
intre virfuri, la strunjirea fete care nu determina parametrii
exterioari de finisare de fi.mct.i.onare a produsului, to-
lerantele la dimensiuni nu tre-
l:::uie~ fie prescrise la valori mai mici decit eele corespunza-
teare preciziei economice. Parametrul de rugozitate R, pentzu
suprafetele libere, are de obicei valori mai mari declt 6,3 j.aUi
pentru con:iit-ii de 'aspect sau de crestere a rezistentei la
coroziune, se admit totu:;;i valori mai ~ ale parametzu-
lui Rai '
2. Pentru suprafete1e ut.:ilizate in ~ de prel:ucrare
ea haze de orientare, tolerantele di.mensiunilor se incadreaz~
de rejUl~. in trept:ele 8 12 de prooizie ISO. De rG't;.:l..nut esta
faptul ca: pot exista situatii in care tolerantele acestor di-
mensiuni sint mai mici decit cele corespcnzatoaro preciziei e-
conomice;
3. Pentru sup:Cafetele pri.Ilc:ip:ue, adidi acelea care deter-
m:i..n.1
parametrii de fl.lIlCt-ionarea utUajului, tolerantele pres-
crise tin cont de corrlit-iile respective de fi.mct.i.onarei
4. Ru;Jozititile suprafeteJ.or de orientare li'i ale suprafe-
telor principale sint influentate de natura contactului la care
sint supuse respectivele suprafete: pentru contact fix, pararne-
trul de rt.gozitate Ra se va incadra in limitele 6,3 . 1,6 j.aU,
iar pentru contact mobU Ra=0,8 0,05 j.aU.
E. Gradul. de unj fi care i de DOI:malizare a pieselor
. ( . ,
Se consddera ea 0 pi~ este cu atit mai tehnologica, cu
cit contdne mai multe elemente reglementate prin sta.rrlarde :;;i
normej respectird 0 asemeneacerinta, se poate i'.l.jur:qe,de exem-
pIu, la reducerea ~ui total de diametre 9i lun:Jimi dife-
" ;:-::~
 .'1l{

~
!i\\j
il'~
~j:j
~~'

rite, cu posibile efecte asupra mi~or~ii numarului,scu1elor Teb&lul2.12 Stobiliraa coroctarului produc~iai
fii'!
[gf:
aschi.etoare ~i al verificatoarelor. EKtinzirxidomeniulde vala- t,~
bilitate a pdI!\d afinna1;ii, se poate constata ea tehnologici- t~
~N
Piese lB.!
tatea unui, produs (ansamblu) este mai l::uru1 daca acesta contdne Cerecterul produc~iei ~'v
un manarmare de subansambluri sau piese standarddzate :;;i \IDi- Grele, hue/en Hi jloc ii, bue/an U$oare, bue/an ~1
ficate. Productie individuale Pinli la 5 Pinli la 10 Pinli lo 100 :lf
Pentru olJtinerea unei evaluard, cantitative a tehnologici- ~~
tatii din acest punct de verlere, se recurge la un in:licator y, Productie de serle micli 5 ..100 ' 10..200 100 ..500 ~
stabilit ea un raport intre I1llII\t1rul de elemente unificate n:;;i l~
Productie de serie mijlocie 100 300 200 500 500 1000 r;~
n~ total de elernente N: ~
n Produc~ie de serie mare 300 ..1000 500 ..5000 5000 50000 t"
C'i
y=--
N .
(2.1) Produc~ie de mesa Peste 1000 Peste 5000 Peste 50000 ~H
~")

2.1.2 caracterul ~ei ~ mar:imealotului.. 0 impor-

tanta hotaritoare asupra elaborarii procesului. tehnologic revi-
ne cunoasterdd,caracterului. produc?-ei:;;i mm-imiilotului .. In
raport cu caracterul producp.ei (produc?-e irrlividuala, de se-
2.1.3 Desenw. de execup.e a sanifabricatului..

ginerul tehnolog treb.rie sa dispuna deja de oserie de date

momentul
.trecerli la proiectarea tehnologiei de prelucrare mecaruca, in-
rn I t~
,~

\:i~
'1,:~"~

rie mi.ca, rnijlocie sau mare, de masa}, se i.rrlic.1 alegerea unor privin::i semifabricatul folosit 9i de obicei chiar de desenul r
'
metodede prelucrare mai productive sau mai putin productive, semifabricatului.' In cazul semifabricatelor obtinute' prin larni- ~ {'

plecindu-se insa ~i de la evaluarea costului de fabrica"tie. nare, de regula, se remm~ la existenta unui desen al semifa- ii1'
In cazul unei producp.i irrli viduale sau de serie mi.ca, se bricatului, pentru elalx>rarea tehnologiei de prelucrare mecani- ~
ea prin ~chiere.. . [:..,
va recurge la 0 proiectare mai putin amanunt.it.1a procesului f:
tehnologic, la masdni.-unel.te \IDiversale, 'la cadre cu 0 califi -' . stabilirea naturii semifabricatului se face prtin consulta-
care mai ridicata. In acel~i timp, pentru 0 producp.e de masa, , rea unor'tehnolog'i special~ in prelucrari la race 9i la cal~
este recoroarrlabilautilizarea unor metodede mare prociuctivita- pe baza uned..analize tehnico-economice. Aceste analize au in ~
semifabricatului, calitatea a-

I
te, implicirxi existen~ masdni.Ior-unel.tespeciale, a unei pro- vedere economicitatea obtinerii ''I,
. iectari detaliate a tehnologiei de prelucrare ete. Intre cele cestuia, dar :;;i economicitatea generala a realizarii piesei, fi- Xj
doua situatii se vor afla evident cazurile product.Lefde serie nite. Se cunoast.afaptul ea este posibila realizarea unui semi-
fabricat in condi1;ii economiceavantajoase (semifabricat carac- 'j::
mijlocie ~i de serie mare.
terizat de obicei printr-o precizie dimensionala:;;i de fo~
In ceea ce prive~te atribuirea caracterului de produ~ie
irdividuala, de serie sau de masa, 0 anumit.1 clasificare se redusa}, der care nu permite ob~:In~reala un cost scazut a pie- ~
poate face pe baza greutatli- ~i a mlll1&rului pieselor ce urmeaza sei finite, ceea ce nu s-ar intimpla daca a-ar utiliza un se- M:
a fi executate (tabelul 2.12). semifabricat cu \ID cost ceva mai riclicat. Toate acesrea subli-. ~~\

f.~::)
Nunumaicaracterul produc?-ei exercita insa influenta a- rdaza importanta ce treb..de acordata ana1izei ~i stab;]j rli ra- k
t.ionale a tipului sernifabricatului. t:;,
supra elabor~li ~i desf~arii procesului tehnologic, ci :;;i
mardmea lotului. ~ influenta se manifest.1pe de 0 parte . Desenale. de executie pentru . semifabricatele olJt.inute
in moddirect, prin .modificarea. porxierli timpului de pregati- prin turnare :;;i prin matri"tare sau forjare la cald se elaborea-
re-incheiere din timpul pe rocata, in cadrul nonnei de timp, za, de obicei, de c.1tre tehnologi special~i in prelucrari la ~
iar pe de al ta parte, in modin:lirect, fiiIrl afectate forrlurile card, ajungind aped,la' dispozit-ia tehnologului in ale carui a- '.i

de investi1;ii, ciclul defabricatie, timpul de asteptare a se- triJ:utii se afla proiectarea procesului tehnologic de prelucra- ~
mifabricatelor ete. De altfel, in literatura de specialitate e-
re mecanicaprin ~chiere.' , t~i
In raport cu natUra :;;i.cu desenul concret al sernifabri- :i;.
xista numeroaserelatli legate de determinarea asa numitului
lot optiin, care sa asigure \ID min:irm.nn al cheltuielilor de fa- catului, se stabilesc traseul tehnologic ,de prelucrare prin ~- .,
'";i;

chiere, dispozitive1e necesare, parametrii regimului de lucru ~

bricatie, in conditiile unei productivitati cit mai mari. t:::
ete. De retinut este faptul c.1la analiza desenului semifa-
bricatului, tehnologul treb.lle s~ acorde atentie prelucrabili-
t.1t.ii rnaterialului in aceasta faza, pentru a recomarrla,eventu-
~
(
k
;off?r 157
i:~
~ - :
!
, ..
aI, aplicarea unui, tratament tennic pe.nb:u ameliorarea prelu-
crabilitap.i prin aschi.ere ; a se vedea, in acest sens, cele a-
ratata in subcapitolul 2.1.1. in lejatura cu prelucrabilitatea
prin aschi.ere,
2.1.4 Etiripamentul tehni.c dispanibil. Pentru proiecta-
rea procesului tehnologic de prelucrare mecanica, este necesar
sa se cunoasca nivelul de dotare :;;i posibilitatile de completa-
re in viitor a bazei materiale a intreprin::lerii cu ~ini-tmel-
te, scule, dispozitive, verificatoare. In ceea.ce priv~te e-
xi.stenta sau inexistenta unai, anumite dotari cu echipament teh-
nic a unei, intreprin::leri, pot fi evidentiate doua situatii dis-
tincte:
a) In cazul unei, intreprin:leri existente, inainte de a
se trece la elaborarea tehnolcqiei, in;]inerul tehnolog trel:uie
sa cunoasca in principiu .echipamentul tehnic din inzestrarea
intreprin::lerii, intrucit in functie de acest echipament urmea-
za a fi proiectat procesul tehnologicj
b) Pentru 0 intreprindere ce urmeaza a fi construita,
proiectarea in principiu a .tehnologiei .de obt::inere a celor mai
importante produse este aceea care determ:inaachizitianarea di-
feritelor utilaje, scule etc. i in acest caz, se poate vorbi
deci despre 0 dotare cu echipament tehnic a intrepriIrlerii in
raport cu tehnologia prodectata,
Revenind la prima situap.e, care este, de fapt, :;;i cea mai
des intilnita, se iInpune,sublihierea importantei ~ e-
ch:ip3mentuluitehnic e.xistent in intreprirrlere. Tehnologul tre-
b.ri.e sa fie familiarizat in prirnul rind cu masdrri.Le-unekt.e din
dotarea sectiilor ~i cu posibilitatue acestora. De obicei, la
nivelul atelierelor de proiectare a tehnologiilor de prelucrare
la rece exista cataloage care cuprind. principalele caracteris-
tici ale zn,a:;;inilor-tmelte:;;i anumedate privind gamele de tura-
tii, avansuri, curse dublejncinut, puterea motoarelor electrice
de act;ionare etc. Importanta este de asemeneacunoast.area ace-
lor caracteristici tehnice ale mal?inilor-unelte, care limi teaza
dimensiunile maximeiale pieselor ce pot fi prelucrate j citeva
indicatii in acest sens sint cuprinse in tabelul 2.13.
In amnnite cazuri, prezinta interes pentru proiectarea
tehnologiei nu numai tipurile ~i caracteristicile . I'\&?inilor-u-
nel te, ci :=;imodul,de dispunere a acestora in cadrul secp.ei de
prelucrard, mecanice, s~ admite faptul ca 0 eventuala displmere
a masini.Ior-unel.te pe linii tehnologice asigura conditii mai
favorabile desf~arii procesului tehnologic decit in cazul
gruparii pe tipuri de rnaliiini-unelte, aceasta insa evident :;;i in
raport cu caracterul productiei :=;iCLi maramealoturilor ~
Este util sa fie cunostute dispozitivele, sculele:=;i ve-
rificatoarele existente, pentru a vedea in ce masura ele pot fi
utilizate direct sau adaptate fara cheltuieli ..prea mari pentru
.; ;:~.q
fabricap.a altar reperer 0 asemenea cerinta este de natura sa
evite constzuctda sau achizip.onarea unor dispozitive, a unor
verificatoare sau a unor scule, in corrlitii neecanomice pentru
intreprin:iere.
o examinare atentli ~i un nivel de cuno:;;tint;ecorespunza-
tor vor permite, in rn.uneroasesituatii, f~a a se apela la mari
cheltuieli suplimentare fili numai prin executarea de scule, dig ....
pozitive (al caror cost este rnai scazut.' in raport cu eel al u-
nei I'\&?ini-unelte), cresterea productivitatii unor utilaje rnai
vechi. Aceasta afinnat:ie nu treb.lie insa interpretata in mod
aOOolutj :ing:i.nerol.tehnolog treb.rl.e sa aiba in permanenta in a-
tent;ie.. posibili~t:ile de modernizare a tehnologiilor, chiar
prin constzuctda sau prin achizitionarea unor noi masdrd, -unel-
te, scule, dispozitive etc.; importanta este stabilirea, pe ba-
za calculelor economice, a momentuluiin care devine rentabiUi.
modificarea, in sensu! moden1izarii, a unei anumite tehnologii
de prelucrare.
2.1.5 Nivelul de calificare a cadrelor.Elaborarea docu-
mentatiei tehnologice face necesara, in unele etape, precizarea
gradului de calificare a cadrelor. se impune deci ca, inainte
de a se trace la proiectarea tehnologiei de prelucrare mecani-
ea, tehnologul sa fie in posesia unor date privind calificarea
cadrelor existente. In funct:ie de acest element', se stabile:=;te
o asemenea varianta tehnologica incit sa fie posibila realiza-
rea produsului in con:ii.tiile prescrise de proiectant, dar la un
cost cit mai scazut ,
Ridica.rea nivelului de calificare a cadrelor treb.lie s~
constituie 0 problema importanta pentru fiecare intreprin:iere,
aceasta avini insemnate consecinte asupra costului ~i producti - -
vitatii prelucrarilor.
2.1. 6 Alte cxniip.i de lucru. In afara factorilorenume-
rat:i anterior ~i care, de obicei, sint factorii a caror cun~-
tere este necesara inainte de a se trece la elaborarea procesu-
lui tehnologic de prelucrare meceruca prin aschiere (desenul de
executie a piesei, caracterul productiei fji rnarirnealotului, e-
- chipameritul tehnic disponib;i]., desenul semifabricatului, nive-
lul de calificare a cadrelor), ex:ista situatii in care pot apa-
re elemente suplimentare, de care trel:uie sa se p.na cont in
proiectarea tehnologiei. Astfel,' de exemplu, se cunoaste faptul
ea, de obicei, in stabilirea tehnologiei,. se are in vedere, cu
precMere, criteriul economic, in sensu! obPnerii unei piese
cu un cost cit mai sc:azut. Pot apare insa fji cazuri in care es-
te aOOolut necesara efectuarea unor prelucrari in corrlitii de
productivitate ma.x:i.lM, pentru a evita ~-numita "?trangulare"
a productiei in locurile ".i.ngus'-...e". !ntr-un asemenea caz, se
irnpuneobtinerea unui ~ maximde piese in unitatea de timp,
.159
~".;~';;-)

Tabelul 2.13 Caracteristici tehnice (dimensiuni) ale .a~inilor-unelte. care 2.2 STABII..IREA SUCCESIUNII OPERATIIIDR DE PREUJCRARE
limiteaz5 dimensiunile maxime ale scmifbbricatelor co pot fi
PRIN ASCHIERE
pralucrete

o etapa importanta in proiectarea prccesului, tehnolcgie de

Ha~ina-unaalU I Dimensiuni
prelucrare prin ascruere 0 reprezinta detenninarea structurii
ln~l~imea vlrfurilor procesului ~i a numarului de operatii.
Strung Distan~8 maxim3 intre vlrfuri Numaruloperatiilor (fazelor) telmolcqice necesare execu- .
Dimensiunile dogojArii din batiu
tarii pieselor este in strins~ leg~tur~ de oonditii1e tehnico-
Strung revolver Dlamotrul alOlftjulul din urborolo prinolpal functionale preserise acestora. Operap.Ue tehnolcqice se pot
Dlametrul maxim do atrunj ire grupa in: oper'at.i.Lde degro:;;are operat.Li, de finisare
I ~i ope-
Oiametrul elezajului din arborola principal
ratii de netezire. In cadrul unui proces telmo1ogie se pot pre-
Strung automat
Lungime m"xinll! cur se i de "vans vedea operatii din categoria celor aratate mai inainte sau se
poate renunta complet la prescrierea uneia sau chiar a tuturor
Diametrul maxim do g3urire categoriilor de operatii tehnologice suprafata piesei r~ I
Ha~ina de g~urit Oistan~a de la colosnl! pIn! la arborela principal
Oistsn~8.maximl! intra srborela principal ~i masA in starea rezultata din procesul de semifabricare. .
o corecta succesiune a operattilor se stabil~te atunci
Dimensiunile mesei eind se tine seamaatit de conditiile tehnice, care asigura po-
La ma~inile orizontale: distan~a maxima do la masl! pin~ la ar-
Ma~ ine de f rezat borele principal . sibUitatea realizarii -Lcr eit l?i din considerente ecanomice,
I

La m8~inile verticala: distan~a da la arborele principal pina care asigur~ cheltuieli minimede fabricap.e.
la ghidajul mesei Numarulvariantelor unui proces tehnolcgie de preIucrare
Ma~ina ~e alezat Diametrul arborelui principal mecarricaprin aschi.ere va fi cu atit mai,mare cu cit num.aruJ.
~ i frezat Distan~a do la arborele principal pinA la masa suprafetelor piesei este mai mare; acest . nurer al variantelor
Dimensiunile mesei
se poate determina cu relatia:
Ma~ina de rabatet Oeschidorea dintre coloene (sou lungimoa consoloi)
Lungimea maximA a cursei Pk = kl, (2.2) .
Lung;mea maximA a cursei
Ma~ina do morte- Dimensiunile mesai in care k reprezinta numill:uloperatiilor te.h.nolcgice.
ghidajele berbe-
zat Oistan~ela (maxim! ~i minim!) do la mesA la Unrol important in elaborarea I proceselor tehnolcgice il
cului portscuU!
are modulcumvor fi realizate operatiile tehnologice: pe baza
Ha~ina de recti- In6l~imea virfurilor pri.ncipiului diferentierii operat.ii1or sau pe baza pri.ncipiului
ficat rotund eX- Distan~8 meximA Intre vlrfuri concentr~ii operatiilor de prelucrare. Alegerea pri.ncipiului
terior Dismetrul maxim de rectificsre
de realizare a operatiilor se face in concordanta cu volumul
.Ha~ ina de rect i- Dimensiunila mesai producp.ei ;;i dotarea tehnidi cu utilaje.
ficat plan Distan~a dintre discul de rectifiest ~i mesA Dadi se utilizeaza principiul concentrarii ,operap.i.lor la
prelucrarea mecani.ca;;i sint realizate simultan "m" operatii
tehnologice elementare in acest caz n1.lmi1rul
I variantelor proce-
sului telmologie, cu diverse succesiuni, vor scMea:
chiar cu riscul unei eventuale cresterd, a costUlui fabricatiei.
Telmolo:JUl treb.rl.e ~ cunoasca totodaU nu rtumaiechipa-
mentul tehnie disponibil, ei ~i nivelul de utilizare a acestui
m k!
Ck = (2.3)
echiparnent; de exemplu, se imptme.cunoasterea acelor .~ini-
(k-m) !m!
unelte cu grad mare de incarcare, fie pentru stabilirecl. unor
posiliilitati de cr~ere a productivitap.i lor, fie pentru evi- Spre exemplu, in cazul apl~carli pri.ncipiului diferenp.e-
tarea folosirii lor in fabricatia unor .categorii de piese prin
rii operatiilor la prelucrarea unai, piese, la care sint de re-
I .
inlocuirea prelucrarii pe aceste ~i.ni cu alte procedee sau cu
alizat sase operatii, numarul,variantelor de proces tehn()lcgie,
prafucrard, pe masirrt-unel.te similare. . in confonnita-tecu relatia (2.2), va fi de 720; daca pentru a-
ceeasd,piesa' sint realizate sdmul.tanun~- de patru operatii
el.ementare; 'numarul,variantelor de proces tehnologie -va...fi. e;ral.
-. .: _. .... ... ... '. I
I w
I -\ ". ~.
- .
(
I
160 .._
...
__._.__. Hil
..__ .__..1__:. ...
.>C
I t Pie os. vol. I '.
 cu 15 (in baza relap.ei (2.3.
Aceste variante de realizare a unui proces tehnologic pen-
tru 0 pies~ c::orrlucla exi.stenta., chiar in cadrul acele~i uzi-
ne, a mai multor procese tehnolcgice.
Proiectarea proceselor tehnolcgice l?i in special stabili-
rea succesiunii operatiilor de prelucrare l?i a contJ.nutului a-
cestora se efectueaz~ pe baza unor principii care corrluc in fi-
nal la reducerea nUlllID:ului variantelor tehnologice, apropi:i.n::iu-
le de varianta opt.i.na din punct de ve:iere economic. Aceste
principii sint:
1. In cazul cin::i piesa nu poate fi executati complet din-
tr-o singuriS:operatae, atunci se recomandaca la prima operatde
a procesului tehnologic sa fie prelucratii acea suprafa~ sau,
in cazul cm este necesar, acele suprafe'te care vor servi
drept baze tehnologice pentru operatiile ulterioare;
2. Operatiile sau fazele in tiropul carora existii posibili-
tatea depi~ii unor defecte de semifabricare (porozitiiti, fi-
sud, neornogenitiitietc.) se ~ a fi executate pe ctt .
posibil la inceputul prelucr~ii i
3. Da~ baza de asezare nu coincide cu baza de masurare,
este necesar ca in operap.ile urmatoare s~ se realizeze neapa-
ratbaza de msurare preWzuti pe desenul pieseii .
4. Se r~ a se realiza rnai intii degro~area suprafe-
telor !?i apoi finis area lor;
5. Da~ in timpul realiz~ii piesei rigiditatea acesteia
se poate sch:i.mba,atunci este in::ti.cat a se executa rnai intii a-
cele operatii care nu corrluc la miC!?orarearigidititii piesei;
6. I.a piesele de revolutie se vor prelucra rnai intii su-
l: prafe~le cilindrice sau conice i apoi se vor executa suprafe-
tele frentale; aceasta recomanciareapare necesara in scopul re-
alizarii dimensiunilor de lun:!ime ale pieselor i
7. In cazul pieselor cu rnai mu!te dimensiuni "tGlerate se
va avea in vedere ca ord:inea operatiilor de prelucrare sa fie
invers~ gradului de precizie; 0 suprafa~ cu precizie ridicati
se va prelucra inaintea: altor suprafe~ de precizie rnai mic!,
intrucit aceasta este susceptibiliS: de a fi rel:utatii
8. Pentru inli1turarea cheltuielilor legate de transportul
Irrteroperatdonal., in situatia CllIplasarii l"!lal?:inilor
dupi1tipul
prelucrilrilor I se vor grupa operatiile identice; , Tp
, 9. Executarea gi1urilor, canalelor de panel, a canelurilor,
[ a filetelor ete.se recomancli1 a se aplica d1tre sfiritul pro-
i cesului tehnolcgic, in scopul eviti1rii deterior~ii cu ocazia
transpc>rtului interoperational;
10. In timpul elaborilrii sem.ifabricatului pot lua nastere
tensiuni interne; in aceSt caz este :i.rrlicat ca int,;-e operatiile
de deqrosare i cele de finisare sa existe un anumi.t;timp., pen-
tru a se el:iminaaceste tensiuni ( pe cale naturali1 sau artifi-
ciala) i
162
__ nu
11. Succesiunea operatiilor tehnologice va fi astfel adop-
tatii, mclt s~ se olJtilW.un timp de tezi1 minim ( pe baza mi.cso-
ri1rii l~ cursei de lucru);
12. Este indicat ca la prelucrarea unei piese sa se utili-
zeze cit mai putine baze tehnologice, pentru a se reduce numa-
rul de prinderi ~i desprirrleri, care atrag dupa sine erori de
prelucrare =ilitimpi auxiliari mad.
Un proces tehnologic bins intoanit va treb.ri. s~ respecte
urmatoarea schemade succesiune a operat.iilor:
~ -prelucrarea suprafetelor care vor constitui baze tehnolo-
gice sau baze de masurare pentru operap.ile urmatoarej
-prelucrarea de deqrosare a suprafetelor principale ale
i1 pieseii
-finisarea acestor suprafete principale, care se poate e-
xecuta coni:omitentcu deqrosareaj
-deqrosarea ~i finisarea suprafetelor auxiliare;
J -tratament termic (daca este :ilnpusde conditiile tehnice) i
-operatii de netezire a suprafe~lor principale;
! -executarea operatiilor conexe procesului tehnologic (cin-
ti1riri, echilibrari etc.)
-controlul tehnic al calitiitii; in unele situatii pot fi
J prevazute operatii de control intenne::iiar du~ operatiile de
i
importan~ majori1,pentru a evita prelucrarea in continuare a
i, unei piese care nu este corespunzatoare din punctul de vedere
al cali~tii.
,
!
Dupa stabilirea succesiunii operatiilor ~i fazelor este
( necesar a se alege metodaprin care urmeaza a se realiza opera-
tia sau faza respecti Wo ~i apoi s~ se determine manarul,de ope-
ratii sau faze necesare reulizilrii piesei finite.
I
I! Alegerea metodei de prelucrare se face t:inin::i seamade ur-
mtorii factori: productivitatea Il\8l?Wlor-melte existente sau
a liniilor tehnologice, conditille tehnice impusepiesei, mari-
mea coeficientului de precizi~ total, impus, de trel::uie reali-
zat in urmaprelucrarii fiedirei suprafe~e in parte. Coeficien-
tul de precizie poate fi calculat cu expresia:
Tsf
~ot": -- (2.4)
in care T~f reprezinti to1eranta semifaht":i.catului, in microme-
.. tri; TI? - toleranta d.imensimii, pentru _suprafata respectdva,
,
de obtmut in urma prelucri1rii, in micrometri.
)
la aleqerea metodei de pralucrare un rol :iJnportantil are
numarul, operatiilor ce treb.ri.e realizate l?i :in:licii tehnico-
economici ce pot caracteriza fiecare modde prelucrare,
11 Valoarea coeficientului de precizie total se poate obtine
prin combinarea diferitelor metodede prelucrare pe diferite
:.
161
u. _ _.
"-."';" .. -

Jna!?ini
-unelte: Tsf 1200
k = __ = = 57,14
tot
~ot = k, ~. k3' . k." (2.5) Tp 21
in care n reprezdrrta n\.lltl&ulde operatii ( realizate prin dife- Din analiza tabelului 2.14 se poate constata re ,rugozita-
rite proced.ee)necesare executiirii suprafet;ei, pentru a se ob-
't-ineprecizia ~. Pentru determinarea metodelor de prelu-
crare se procedeaza in felul urmatori
- se det.erIniIti1valoarea coeficientului total de precizie
1 I
I
tea Impusasuprateted, respective (Ra=O ,8' J.lIll) poate fi rea1izatii
prin mal multe procedee. Din toate, ins~ -p.n.ird seamade semi-
fabricatul ales, precum~i de formapiesei, meriti1 a se lua in
considerare strtmjirea de netezire, rectificarea de finisare ~i
folosini relap.a (2.4), unde toleranta semifabricatului se poa- t honuirea exterioar~. '.
te obtine din staIrlarde, iar cea a suprafe't-ei de pe desenul de Da~ se considera ca operatie finala rectificarea de fini-
execu't-ieal piesei: sare (care permite sa se obt~ ~i precdzaa d:i.rnensionala)fli
- din analiza tabelului 2.14 se opteaza pentru \mul din daca se Impune~i corrli1;.iaea din operatd.aprecedentii (rectifi-
proce::ieelecare poate oferi rugozitatea ~ de proiectant pe carea de degro~are-tabelul2.l5) sa nu rezulte 0 toleran1;11 mai
desenul de execup.e al piesei: alegerea se efectueazc1in raport mare de 45 J.lIll ( clasa a 8-a de precizie-tabelul 2.18), se poace
cu posibilitatea realizMii, prin procedeul respectiv, a preci- asigura un coeficient de precizie egal cu:
ziei dimensionale fli de fo~:
- se calculeaz! coeficientul de precizie al fazei respec- 45
tive (ki): daca valoarea calculatii este eel PU't-in e:Jal! cu va- Trd = _ = 2,14 ,
loarea coeficientului de precizie total, suprafata se consddara k, = 21
Trf
~tii; .
- in cazul in care coeficientul de precizie calculat este In care Tr .d reprezinta toleranta la opera1;.iaprecedentii recti-
mai mic decit coeficientul total, se vor reuta alte metodede
prelucrare care, in baza relap.ei (2.5), vor trehri. sa ofere 0
1\ fidirii de finisax:e, adica rectificarea de degro~e, in J.lIll;
Tr.f-toleranta ob~inuti1la rectificarea fina ~i care este egal~
valoare a coeficientului de precizie total mai mare sau eel pu- cu toleranta piesei. -
?n egalc1cu cea calculatii cu relap.a (2.4).
In ve:ierea calculMii coeficien'ti1or de precizie
diari;se
interme-
vor folosi tabelele2.15; 2.16; 2.17; 2.18, care dau
corespondentaintre toleran't-c1,clasa de precizie (ISO) ~i rugo-
I
\
Se poate constata ea valoarea coeficientului kl este infe-
rioara coeficientului de precizie total ~i deci vor mai treb..rl.
efectuate alte prelucrMi, care s! asigure ob1;.inereaunui, coe-
ficient de precizie intermediar egal cu:
zitate.
tI 57,2
Exemplude calcu1
Se consdderare este necesar a se exe-
,, kint.1 =
~ot
le.,
---
2,14
= 26,72
cuta piesa reprezentatii in figura 2.6 din-
tr-\m semifabricat larninat la cald. Se adop-
I~ Configura1;.iapiesei permite efectuarea unei strunjiri de
. tii, din STAB 333-86, un diametru de urmatoa- degro~are, care poate asigura 0 toleran~ la diametru egala cu
(::, rea valoare: (jl30:g:~ mm.SUprafata de diame- I T .d=280 J.lIll (vezi tabelele 2.15 si 2.18). In acest caz coefici-
""'S', . tru mai marermne neprelucratii, iar cea de \ s
entul de precizie va fi:
diametru (jl2SO02l mmva treb..rl. obtinu~, prin i
diferite procedee, din semifabricat. !1 Tsf 1200
60 In vederea g~irii metodelor de prelu- ! ~ k2 = =:= -- = 4,28.
crare a acestei suprarete, se va proceda in Tsd 280
Fig. 2.6 Schi~a piesei felul urmator;
pentru exemplul Se calculeazc1mai.intii coeficientul de Se'Poate observa ea cele doua metodevox asigura un coefi-'
cons ider at, precizie total: Cie.T1t
de precdzf,e-egal cu: ka=k1 . k2=2,144,28=9,15 , ceea ee ID
comparat.Lecu 57,14 este mult prea pu1;.in.Mai sint necesare
prelucrMi pentru a se obtine un coeficient de precizie egal
cu:

164 165
- ..... ~....._...
" I
 ktot 57,14
..8 .. ..
.0
.. " ..
kiZ 6,25
9,15
ka 0
'"
..'" "
o strl.mjire de firtisa,re care sa asigure 0 toleranta egal~

lI ..
cu 84 f.JIn ar' apropia mult valoarea coeficientului de precizie ~ ~

interme:ti.ar de eel total- (conform tabelului 2.18 stnmjirea de
deqrosare este in clasa a ll-a de precizie, icir cea de finisare
in clasa a 8-a; in conformitate cu datele din tabelul 2.15,
'"~ ,.,
.. .. .... .. .. .. .. . .
pentru diametre cuprinse intre 18 si 30 mm,toleranta este de ~
,., ..
N
. . " ..

84 f.JIn): 1 t:... .0'

Ts.d 280 N ...... (~ ..

li ,.,'
I

k3 = = -- = 3,33
Tsf 84 t -o, 0 .. . ..
!l .. .... .
CU aceasta ~itne, coeficientul :intermediardevine:
J
i .... ~
i , 10
, 0- .. .
!i
k, = Je,'kz'k : ,.,... 0
.
Intrucit aceas~vaioare
=30,5
3 .
nu este mai mare sau eel mult e- I ~
-8
..
N
0
~.
0
10

gal~ cu coeficientul de precizie total, va fi nevoie de inoo 0 I go

~.,
L.

.
prelucrare care ~ asigure 0 precizie egal~ cu:
i
N

~ 0 "-

57,14 I ~
t-
o
Ci ..o -o
ki3 =
~ot \ ~ >
1,87 I

30,S
I :..
~. I
'"
II ....
.- ..
';:
It
G
0,
0 '"
t~
Aceas~ valoare a coeficientului de precizie poate fi a-
printr-o rectificare .de deqrosare; daca se implmeca la
operatia prece:len~ toleranta sa fie de 84 J.QTl:
.-
....
"g!l

'u ~
N
C.
0

~
~
,.,
=,
T
:~l
!
0
..co
k4 = s.f 84
45
1,86 .....
W ~
B
o
N

.. Trod ..
"5

.- .,.. ,.. ..
~ se poate constata eel precizia de prelucrare impus~ .-"gill
i:... ~.- ::J
., .. - a ::J
la

....
,a 0
....
L

.. ....
>Cl

se realdzeaaa, daca se efectueazcl urmcltoareleprel.ucrarf, prin .. ::J L

.. L e <:
:!.=
c
.........
e
e

. t..- _-... U
L
e~
a!?chiere: stnmjire de degroare, strunjire de f:inisare, recti-
._ N
11I'-
. g ... ...
.- a r: .
_ tU
I: .
- III
a .
a
...!il~
.. .. 0 ..
..,J O't- "..., L-

ficare de degro~e, rectificare de finisare. Coeficientul de i3: c...-'- L.. -

0I=.s8~
t.. Cl (..-
01c
c...

~~,

u.a.
i3 a ll.S
"' ........~ c!cnu..u... ..
.... Q 0
...
precizie va fi: . ~';' cC

45 84 280 1200 ..
~ .,
1r
""tot
TSod

Trf
TSof TSod Tsf
=------=-----=57.14
21 45 84 280
N

-8
- ......&:...
....::J
.10
Q..-
C

...
"g
.,
Trod TSof TSod
:3..8
.-
.!! 8 a.
J:!

".,.. .
a 0

-... ....
G

--........ --....
~ <- e u .": ,!II
::J a
In tabele1e 2.19, 2.20, 2.21, 2.22, 2.23 sint prezentate e- i
...
Cl .gl; C r:.g -I:

,Ill
L- Cl 'a
l- a
....
!-. CO -Cl
a

....-
G
:J ,

I
xemplede trasee tehnologice ale diferite10r piese ce se pre1u- 8: ..
G . :=...2
'-'-
-0
:''2-
Cl ., L

creaza in proc:tucp.ede serie mica sau de serie mare. I, . a. ... .. .. ........

e
I: I: I:
.. .. a a i~i~~
-'- Q'-'-
...,.a ...
.::Jc
'-
r: ..
....
::J .,
.-
....
...
Un modelde plan de operatli, pentru operatda 1 d:in tare- I ........ .......
::J::J ::J 00
'OEl

:~~~~

. x
Cl)
c
CI).- ..0

lul 2.21, este prezentat in anexa 1. l

167
-;r.0
 ,-

Tabelul 2.14 (eontinu8re)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Frezare Oegro~are .
f r-ontalii Finisare
Foarte fina
----j-
Alezare Oegro,are
Flnisare
Foarte fini
Giur-ire cu diaJII.sub 15 11111
cu burghiul eu d~am. peste 15 am
Adfn<:ir.
Lirgire

Prelucrerea Rabotare
danturi i Hortezare, frezare
de degro,are
Hortezare, frezare ..
f ina

Severuire'
..
Rect ifleare grosoleno
Reet ificere ingr ij iti
, ..
Lepuire

F itetere Cu filiere, cu tarod

Cu cu~it pieptene,
frezare
Cu cap de frezat
.. .. ..
Rectifieare
.. ..
Rect ifieare O"gro,ar.
..
rotunde Finisare
Foart. fins .. I
----------'-----"'"""---'_~_------------- ... ----~ -- - -. - -.---~

Tebelul 2.14 (continuere)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Rect ificere Oegro~are
..
It

plane Finisare
Foarte fina ..
*

Rodar. Degro,are
Semifinisara .. ..
*
, Finisare * ,
Foarta f ina
..
Honuire Semifinisare
Finisare .. .. ..*
.. .. *

L8pJira
Foarte fine
Prealabi la
Hedie

' .
f.inisare
Foarte fina
lustruira Degro,are
Finisare
Foarte fina
Supranetaz ire Prel iminars " .
Finalii * *
Prelucrari Electroeroziune
n-econven~ ionale de degro,are
Eleetroeroziune
de f iniure
Prelucrar"i
elactrochilliee
Preluerari cu
ultrasunete .. ..
Rulare ..
-

;.
;~
~
~f.l1.;f~.~?,~~tA:7;<::f.-7/':I;l-r:~~.~f- i~~-:, .. !7Xi~~-:f~.::r:~~:::~~':!~~~~~t;~~?;~~:;~7~~:::::7<~E7~.~~~~~~~~~l'
..~s~~~~"'\~:~:~~r:.<"~:,.f_"'7~/~~2t-~~;r.-t:~~_>:'--:'f!;.!~::.~:7r::;r:::.~,i!.::,;:,
 Tabe tu].2.15 ToUtranf;.a T, ,., pentru dilleflsiWl,i
de la 1 piM la 500 IS ( STAS 8101-68 )

.
, Trollpta de precizie
Dimensiunea.
nominala, mm
5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

I .~ i
<!"',

Peste 1 la 3 4 6 10 14 25 40 bO 100 140 250 400 bOO

Peste 3 La " 5 8 12 18 30 48 75 120 180 300 480 750

Poste 6 la 10 6 9 15 22 36 58 90 150 220 360 580 900

Peste 10 la 18 B
I 11 18 27 43 (70) 110:: 180) 270 430 700 1100

Paste 18 La 30 9 13 21 33 52 " 84.1 130 -. 210 330 520 840 1300

"
,
Peste 30 la 50 . 11
I 16 25 39 62 100 162 ,?50
'---~.
390 620 1000 1bOO

Pesta 50 La 80 13
I 0:9 30 (46 74 :120' 190 -' 300 4QO 740 1200 1900

1--
Paste 80 la 120 15
I 22 35 ~4) 87~ ,'140-
-, ,
220 (35Q 540 870 1400 2200

Peste 120 La '180 18

I 25 40 63 100 1bO- 250 400 630. 1000 1bOO 2500

-Peste 180 la 250 20 29 46 rz

..~.
115 185 290 4hlJ 720 1160 1850 2900

Poste.250 la 315 23
I
!
32 52 81 130 210 320 520 810 1300 2100 3200

Peste 315 la 400 25 36 57 89 140 230 360 570 890 1400 2300 3600
!
Peste 400 la 500 27 I 40 63 97 155 250 400 630 970 1550 2500 4000
!

ObserV8~io; Valerila tolera~~elor din tabel sint valebiLe etit pentru prelucreroa suprefo~elor de revolu~ia cit ~i a suprafe~elor
plane

---
..
---~.----------.. -.. -- ~--------.---------..-------------------------

Tabelul 2.16 Tderrnf;.a T, pentru diaensiWli peste 500 pina la 5000

Tre~pte de precizie
Dimonsiunea
nominala,
mm
6
I 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Valor! in JmI Valo'r! in IIlIIl

.
Peste 500 la 630 44 70 110 175 2BO 440 0,7 1,1 1,75 2,8 4,4

Peste 630 la 800 50 BO 125 200 320 500 0,8 1,25 2,0 3,2 5,0

Peste BOO la 1000 56 90 140 230 360 5bO 0,9 1,40 2,3 3,6 5,6

Peste 1000 Le 1250 ~ 105 165 2bO 420 6bO 1,05 1,65 2,6 4,2 6,6

Peste 1250 la 1600 78 125 195 310 500 7BO 1,25 1,95 3,1 5,0 7,8

Peste 100C l-f2000 92 150 230 'Sl9 600 920 1,5 2,3 3,7 6,0 9,2
-
Poste 2000 l.2500 ~,o 175 280 440 700 1100 1,75 2,8 4,4 7,0 11,0

Pesto 2500 III 3150 '!.35 210 330 450 860 1350 2,1 3,3 5,4 8,6 13,5

Pesta 3150 le 4000 - 2bO 410 660 1050 1650 2,6 4,1 6,6 10,5 16,5

"oste 4000 le 5000 - 320 500 800 1300 2000 3,2 5,0 8,0 13,0 20,0
 Tabelul 2.17 Corela~ia infonaativ8 dintre rugozitate Ji precizia di~sionele

Toleran;a fundementa le
Dimensiuni
-nominale,
mm
IT 1 IT 2 1T3 IT 4 IT 5 1T6 IT 7 I ITS 1T9 IT 10 IT 11 IT 12 IT 13 Jl 14L:i~~

Rugozitatea suprafe;elor Ra' pm

Pine la 3 1,b- 3,2-

0,'- 0,2- 0,4- O,S- -b,3 -12,5
-0,4 -OT8 -',b -3,2 f---'- ~
Peste 3 la b 0,1- 0,4- O,S- 6,3-

.... . Peste b le 10
0,02S-
-0,1
O,OS-
-0,1
-0,4 - 0,2- f----
-O,S
-1,b f---- -3,2
- 1,b-
-6,3
3,2-
-12,S
-2S
-..] 0,3-
N Peste 10 la 18 0,1- 1,0- 3,2- -25
-0,4 I--- 0,2- 0,4- I--- O,S- f---- -0,3 -12,5 f----
Peste 1S le 30 -0,8 -3,2
Poste 30 le 50
0,05- 0,2-
-
"'1 1,0-
I--

I-- 12,S-
Peste 50 la SO -0,2 0,1- -0,8 I O,S- -6,3 6,3- -SO
Poste 80 le 120
-0,4 f--
-
0,4-.
I-- -3,2 f---- 3,2-
-12,S
- -2S
0,1- -1,6
Poste 120 le 180 -0,4 ;2,S-
I--- 0,2- f---- I-- 3,2- '--- -50 f----
Posta 180 le 250 -0,8 -12,5
0,4- 0,8- I--- 1,6- I-- 0,3-
Peste 250 la 315 -1,6 -3 2 -0,3 -25
O,Z- 0,4- - ' I 3,2- lZ,5- 25-
Poste 31S la 400 O,Z- -0,8 -',b ',b- -12,5 6,3- -50 -'00
Poste 400 le 500
-0,8 -
0,4-
0,8-
-3,2
-6,3 -25 -25-
-1,6
I -lOO

0 .. .,
0
.,:z:
r;140-:Ot~0
- 40 ." ....
'"o ;:= ~ Cl
'"g- :;' Cl>

.... ..- .,..

'" :; o
5' ~ 00
CD
_.1:
~
=?o;O~16 ,.. ,.. "1 '0 N

.,"
N

'" IS!J' 0 02 I: ., .,'"

I
o ., , ",.~.
I> "
..,.. ..~
"1 Cl " I
"a ~- I I> o o I> ., -s

- ..
I: et;
-. -s ~o
"" _.1
o
.. ~.,

N
...
Cj. 7-8~Jfg IV
Cl

",..
o
o

5-
., I
"""
~,..
'0
-t

;~ ,..
OD ., .,I> I:
.,
o
., ;'t(),109 o o o .,
.... ~ ~
.
Cl> I: I><
"1 '.HJ090
l<I <:::> 0

-.
or ...
-.
e ~
~~ ~1~-o.080
... '"
'0

-0240 _.
'0 ~.. ~-----+------+-----~r------t------+---r-~-----t------~------~~
I
III

-. c
~
h
i
;r;JI,p:O.o16,
'"
III

- ., "''0
..
, , ,
n

- _--.
c: -t _
-9 o::::g. o::::g.
0 ... ::::rs- o::::g. o::::g. ,
_
n

., _ . .., n
+0002
...,
1>'0 .,
i
" a. ~
I:
., . ..,
(I)
o
,.. 0
_ . .,.... ....
o
_." c ..
"c:
.. ,.. 0 .
"CO
.... ., ....
:>co..,
Ill< _.
0
:>co .,
........,
........, .....
"CO

.....0 . 0
"CO

.. "...0

-."1

.. .
Do

0
:r
... ffl ..., 1<2I~_j~0
. - 40
-1:0
on
., _.,..
n 0 .... I
-t -t .,
o
Do
"1 _0'I
00
., .,
_0., I:
g. ..... Cl :J:,
"1 I
., "-I-s
I
.".. o
..."
I

".."
o
c I 0 0
" "
~
.,
'0

JAi~ ~~5..0,018
IV C

.,
"0
~ 2 fA
o "
o
c
o
co.,
C
e-
I- r--1",'0,002 o
S-
I .,..
a.
....,
.,
0 00
a.
., ~
., ".,
N

" "o N

.....
G

_.
(I)
0
:r
i I ' ...

..

~m
;;/53+0.70 '"
I>
11I0--...1
0.."-",,1:0
01
'.0
...,,01..0

i -100. s
..o ..0'"

-- .-.
:J: ::::
... .,tr
~~~
... ..... ~ .
o
0::
o :> -"C>' ..
'" o ,
".1:
_.:> ,.
0
..
IV
IV

-
,. Cl C

,.. I
_.
I:
N
I

L.
I
Tebolul 2.1Q (contlnuare) T.belul 2.1Q (contlnuaro)

0 1 2. 3 0 1 2 3

1 FREZARE'CENTRUIRE 9 PRESARE TOLE

Frezere slmuLtani le
amboLe cepete

Centrulre aimultan5 le
ambol. capete
tJ=31-'- .J& Ha~ Ina
de frezet
~I centruit
(in zona zllll~atl)

2 STRUNJIRE DE DEGROSARE '0 STRUNJIRE TOLE

Strunjlre pe 0 parte
-i_ ..0"1.
'V
Strung
lIIulticupte
oBE~]Bac 'Strung
semlautOOlot
Strunjire pe cealalti ~,
parte

ECHILIBRARE
3 STRUNJIRE DE FINISARE "
Strunjlre pe
Strunjir. pe
0 parte
cealalti
()B8E3EJrio- Strung
multlcu~lte
12 CONTROL FINAL

parte
Tobelul 2.20 Succeaiunoa cpora~iiLor cia prelucrara a unui ;JUnb ClOOClIcltor
4 CONTROL INTERHEDIAR cia la atrung, tn oanc:ll~i\l. unat proci.tc~U cia "1'1.

5 STRIERE (ZIHTARE) Sehl~a piosol Sehl~a ,olllifabrieatulul

~\n~ Ha~ina
de atrlat
-E:3II~V'
~;j~
"" ~~, .~
~
(, RECTIFICARE
(simulten5 pe toat.
suprafa~.le)
omG3~ Ha;I08 de
rect If Icat
sl~ultan
94.5

g?l/J/ Selllifabrlcat ,
ob~lnut prin debitaro
din barl leminatl

Hr. Oenumlrea opera~iol Schl~a de proluerar. He~ina'unealU

crt. (faze!) folosiU
7 CONTROL INTERHEDIAR
o 2 3
8 FREZARE CANAL DE PANA

.~
STRUNJIRE

A-~ ~
Ma~I08
de frezat
StrunJlr. frontall
Contruire
Strunjlre frontall
Contrulr.
-EI--t~ Strung
normal

175
174
 ~~',.::.~",.ol1:.'..:il-...,

Tabelul 2.20 (continuaro) Tnbelul 2.20 (continu"re)

0
--- 2 3 0 1 2 3

10 FllETAREA DE SEMIFI-
2 STRUHJIRE HISARE A FllETUlUI
Strunjire lOC8~ lunatA Strung
normal
.-
-=:L
--. -+ -.-11-._.1-._ Strung
de fit etat

I
~....

11 FREZARE CANAlE DE PANA

3 STRUHJIRE DE DEGROSARE
Ma~lntI
Strunjire pe 0 parte
(in rood sueeesiv)
Strung
normal
~
-~~ I de frezat

12 TRATAHENT TERHIC DE
4 STRUHJIRE DE DEGROSARE DETEHSIONARE
Strunjira pe cealaltA Strung 13 RECTIFICAREA GAURllOR Ma~ine de
parte (in mod succesiv) normal DE CENTRARE rect if icat,
gl!uri de
centrare
14 RECTIFICARE DE FIHISARE
5 DETEHSIOHARE -::L

6 STRUNJIRE
Rectificare in mod
succasiv -i-- ----1-----
Ma;;ina de
rectificat
rotund
f.i
1\
Strunjire frontal! Strung ~ ;
r,i
Recentruire (la ambele normal :.:
cepete) 15 FILETARE f
~ - --:J....
!;j

7 STRUNJIRE DE FIHISARE
Preluerere filet
trapezoid.l
Preluerare filet
triunghiular
:El-D- Ud<J
Strung
de fitetat
l:~
V
~;
['
Strunjire pe 0 parte Strung
(in mod succesiv) normal ~
Strunjire pe ceelaLt! 16 AJUSTARE k
parte (in mod succesiv) L
17 CONTROL FINAl
8 RECTI FICARE L
t"
(in mod succesiv) L
Ma~in8 de
rectificat Observetie: Schernele de orientere eu fast indicate in conformitate cu GOST 31107-81
rr.
rotund
[';
I.:

r.,.
9 FREZARE DE DEGROSARE
A FllETUlUI
M8~ina I:
de frezat I~
f ilete fI..
tiI'

i;
~r"

177
176
12 Pico$. \'01. I
[~
 Tabelul 2.21 Sucoeaiunea opera~iilor da preluorara uno! ro~1 djn~ato TabeLul 2.21 (continuare)
conice, In concll~iil. uno! prodJc~ii de sari.

o 2 J
Schl~. pl 1 Sehl~a aemifebrleatulul

3 I STRUNJIRE
Strunjlro de finl-
sare (8 eonulul ox-
terior)
Strung
Strunjire de fini- do copillt
sare (a conului din
spate)

Semifabrieat m8tri~at
Hr. IDenumirea opere~ioi Schi~8 de prolueraro Ha~ine-unoaltil , I
ert. (faze!) folosltil
o 2 J

I
4 I RECTIFICARE

STRUNJIRE Rectifieare de de-

gro~aro a suprafo-
~ei frontale Ha,ina
St~unjlro frontali
Gl5urire Rectifiesre de de-
gro~are 11 suprafe-
()-tt.-.~ universalil
de rect if icat

l
St.-unjIra ~ei interioare
Strung
interio8rll normal
TeJire Interloar!
Strunjire conlcll

Te,iro oxter!oar!

5 BROSARE CANAL DE
2 I STRUNJIRE PANA
Strunjire frontal!
Te~ire intorioarll i .-. HII~inlld&
bro~at

Te~iro exterioar! o Strung

normal
~ ,

178
179
 Tabolul 2.21 (continuere) Tabelul 2.22 Sucoesiunea opera~iilor de prelucraro prin a~hiera a unoi ro~i
dinJ:oto cilindrico, in condiJ:iile..-.ciprocb:J:iide soda lIicll

0 1 2 3
Schi~a piasei Schita .emifabricatului

(, DAHTURARE DE \
DEGROSARE
Danturare prin p6- ~
trundera Ma~ina
universal6

iw~ de danturet
roti conico
~1'J) Semifabricat turnat din
fon16
~
~r;J IIr.
crt.
Denumiroa opore~iei
(f aze i )
Schi.a de prelucrare Me~ina-unoalU
folosiU

. STRUIIJIRE
Strunjire frontall!
7 DAHTURAREA DE Strunjire interioarl!
FIHISARE de degro~are . Strung
Strunjire intoriosri normal
Danturaro prin ~\ Ma~in
de finisara
rostegol ire Te~iro interioari
~.;;;- .... universal!
de danturat
ro~ i Con ice
Ta~ire exterioerll
a butucului

lz~1 2 I STRUHJIRE
Strunjire oxtorioarl!
de degro~are
. '1, Strunjire oxterioarl! Strung
IJ de finisare
Strunjire frontall!
normal

8 AJUSTARE Te~ire extarioarl! roatl .~

Te~ire axterioarl butuc
q COHTROL IHTERHEDIAR
10 TRATAHEHT TERHIC
3 DAHTURARE
f
Ha~inii.
_I~ de frezat ~
11 RECTlFICARE DE
FINISARE danturll .~
~~ t
f,
Ractificare inte- ~ i!
rioerl! ~ Ma~ina de. ii
\)- -.- rect ificat
interior
!,
4 HORTEZARE CANAL PAHA t,
~ Ms~in3 de
mortezat
~ -:

~~ i r
i~
~ !:

I
I CmHROL F IHAL
12 COHTROL FINAL 5
:\
Observape: Schemele de orientere au f ost. indicate in conformitate cu GOST 31107-81.
r:
i,~
180 181
~
 If
"<>
.,
<
...
Q

'"
El .J I
::;
et
.,0-
n'
..
~
..
0
0
.".
.. ""()
" ::r
....,.
f-' .. ~76
CO
N
.,
c tJ 92 "0'

:>
..." ""
0. "
:> Yeder e dm C
..
0
Vedere din D
.....
:> 60
45 45
38
t116

Tebelul 2.23 (ccntinuare)

IIr. Denumirea operD~iei Schi~e de prelucrere Ha~ inii-uneal ta

crt. (f aze i) folo~ita

o 3

FREZARE PLANA

Ma~in8
de frezat

f-'
ee
lA)

2 STRUNJIRE DE DEGROSARE

Strunjiri frontele

Strunjiri intericare Ma~inii

de al e z at
Str~njiri cenole s i f rez e t
 Tabelul 2.23 (continuareJ

o 2 3

3 STRUNJIRE DE Fi~lSARE

Strunjiri frontsle

Strunj iri inter icere I

._-+._.- Ma~in8
de elezet
;d frezet
!

4 FREZARE

,- ----- ------

Tabelul 2.23 (continusre)

o 1. 2 3

Vedere din A
5 GAURIRE

Giurire la ~10,2 mm ~
~~
Tarodare M12
He~inii
Geurire la ~14 mm de gllurit
Vedere din [
Tarodere M1b

Gaurire le ~'8,8 mm

H+*l
b GAURIRE
,
Gaurire la ~b,7 mm
Tarodere M8 Ha;inli
de g8urit

7 CO~TRDL FINAL

Cap.3 ~ AIlAOSURlILR DE PREUX::RARE SI A DlliEN-
, SIlINIUR INTEmfIDIARE
3.1 NOTIUNI DE BAZA
In constzuctda qe masmi., pentru obtinerea' pieselor cu
precizia necesara ~i calitatea suprafetelor impusede corrlitii-
le funct-ionale, este necesar, de obicei 'ea de pe semifabricat
I
sa se inde~eze prin ~chiere straturi de material care con-
stituie adaosurile de prelucrare.
Determi.nareaadaosurilor de prelucrare este stxms legata
de calcu1ul dimensiunilor intermediare ~i al dimensiunilor se-
rnifabricatului. Pe baza dimensiunilor intennediare se proiec-
teaz~ dispozitivele pentru prelucr~i pe masird-unel.te, verifi-
catoarele de tipul calibrelor, se stabilesc dimensiUnile scule-
lor a!ichietoare la operatiile (fazele) succesive de prelucrare
a gaurilor: l:m:ghiu, lW:g'itor, alezor etc. Dimensiunile calcu-
late ale semifabricatului servesc la proiectarea niatrite!or ,InO-
delelor pentru executda formelor de turnare, cutiilor de mie-
zuri etc. stabilirea unor valori optime ale adaosurilor de pre-
lucrare pennite efectuarea calculului corect al masei semifa-
bricatelor ~i al consumurilor specifice de materiale, precum~i
al regimurilor de aschi.ere ~i normelortehnice de timp pentru
operatiile de pralucrare mecardcaprin aschi.ere,
iPentru determinarea adaosurilor de prelucrare se folosesc
urmatoarele metode:
a: metodaexperimental-statistica;
b. metodade calcul analitic.
Prin metcrlaexper:illental-statistica adaosurile de prelu-
crare se stabilesc cu ajutorul unor st.arrlarde, nonnative sau
tabele de adaosuri, alcaturte pe baza e:xperient;eiuzinelor sau
a unor date statistice. Folosirea tabelelor de adaosuri accele-
reaza proiectarea proceselor tehnologice, ins~ nu prezinta ga-
rantaa caadaOsurile stabilite in acest modsint intr-actevar
minime pentru corrlitiile concrete de prelucrare, deoarece ada-
osurile experimental-statistice sinl:, determinate f~a a tine
seamade succesiunea concreta a operatd.i.Ior (faze1or) de prelu-
crare a fiedirei suprafet:e, de schernelede asezare a semifabri-
catului la diferite operatii de prelucrare prin aschi.ere :;;i de
erorile prelucr~ii anterioare. Valorile adaosurilor experimen-
lH6
tal-statistice sint in multe cazuri mai mari decit este strict
necesar, deoarece au in vedere conditii de prelucrare pentru
care adaosurile tretuie sa fie acoperitoare in scopul evitMii
reb..lturilor.
Metodade calcul analitic al adaosurilor de prelucrare ,
I
,elaborata de V.M.Kovan,se bazeaza pe analiza factorilor care
t ~ determina mardmeaadaosului :;;i stabilirea elementelor componen-
i te ale acestuia pentzu corrlitiile concrete de efectuare a dife-
1 ritelor operat.i.Ltehnologice. Aceasta metodapermite evidentie-
" rea posibilitatilor de reducere a consumuluispecific de mate-
',rial :;;i de nucsorare a volumuluide munca'al prelucr~ilor me-
: canice la proiectarea unor procese tehnologice noi ~i la anali-
\,
"za celor existente. '
calculul analitic al adaosurilor de prelucrare permite de-
terminarea unor ~~.i\lIlL.intennediare optime la toate opera-
1;iile succesive de prelucrare I?i asigura un nl..1lllfu' minimde ope-
ratii l?i faze de prelucrare, necesare obtinerii calitatii pre-
scrise a piesei prelucrate. .
Incomparatie cu valorile adaosurilor determinate experi-
mental-statistic, calcU1ul analitic poate con::lucela economii
de 6... 15%din masa neta a piesei. ,
Metodade calcul analitic se recoman:1asa fie utilizata I
in:leosebi in corrlitiile productdea de masa, de serie mare :;;i de
serie mijlocie. Aceasta 'metoda se recomarda, de asemenea, in
ocnstructda de utilaje, grele, chiar in corrlitiile fabricatiei
individuale a piese10r de dimensiuni foarte mari. Pentru ast-
'I
fel .de piese, adaosurile prea mari pot conducela pierderi mari
de metal prin a!ichiere; pe de alta parte, la prelucrarea piese-
i lor mari este inadmisibil reb.ltul produs din cauza unor adao-
suri insuficiente.
I la productia de serie mica :;;i individual~ a pieselor de
l precizie medie, cirrl se s~ frecvent obiectul product.Led, l?i
este neoesara 0 duratascurta a preg~tirii tebnice a fabricati-
( ei, metoda de calcul anali tic nu,se aplica de obicei din cauza
Ivolumului relativ mare de calcule, de aceea adaosurile de pre-i-
r ilucrare se determina in acest caz din tabele,S'I1\S-uri, GOST-uri
, etc. la utilizarea tabelelor treb..lie sa se analizezedaca con-
( ditiile cOncrete ale procesului tehnologic corespurrl con:li:tii-
II
lor pentru care au fast alcatui.ta tabelele normative. In toate
cazurd.Le'in care exista abateri fa~ de can:iitiile tabelelor,
adaosurile recornarrlatetreb..lie precizate prin calcu1 analitic.
Se deosebesc urmatoarele notiuni referitoare la adaosul de
prelucrare:
JIi)a.osl1l de preJ,~ inte.tue:liar este stratul de material
\ ce se l.nqeparteaz~"la operatda (sau faza) respectdva de prelu-
crare prin aschfere de pe supratata consi.derata. Acest.edaos se
determina ea diferen~ intre dimensiunile obt:L-1ute la doua ope-
I ratii (faze) consecutive de prelucrare a supraretei, considera-
un
 tee , bricare, se prezinta la prelucrarea mecarricacu anumite abateri
'J\daosul.d~ prelucrare total este stratul de material ce se
In::le~eaz<'1 prin efectuarea tuturor operap.ilor (fazelor) sue-
cesive de pre'lucrare prin asehiere a suprafetei considerate, de
la semifabricat pire la piesa finitii,in scopul respectarii con-
ditiilor de precizie a suprafetei l?i de calitate a stratului
superficial. Adaosul total al unei suprafete reprezinta, deci,
S\ID\aadaosurilor intermediare necesare pentru prelucrarea corn-
pleta a suprafetei considerate.
h:1aosurile de prelucrare pot fi simetrice si asimetrice.
M.aosuril.e simetrice (bilaterale) sint adaosurile prevazu-
te pentru prelucrarea suprafe~or exterioare l?i interioare de
revolutie (cilirrlrice, conice etc.) sau pentru prelucrarea si-
mul.-t.aM..a suprafe1;elor plane paralele opuse (fig. 3.1).
~n
~.
Fig.3.1.Adaosuri simatricG Fi9:3.2.Adaosuri asimetrice
Ma.osurile as:illletr:i.ce(unilaterale) sint adaosurile preva-
zute pentru prelucrarea suocesdva, in faze diferite, a suprafe-
telor plane opuse, sau adaosuri preV<lzuteni.nnaipentru una din-
tre suprafetele opuse, cealalta rmninirrl neprelucrata (fig. 3.2) .
. Din cateqorda adaosurilor asimetrice' fac parte l?i adaosurile
. pentru dimensiuni dintre suprafetele plane l?i axe de referin~
ale pieselor. . crarea preceden-ta, va intra ca element component;
3.2.ME:lWA DE CAIruL ANALITIC AI.. ADAostlRILCR DE PRELUC.RARE
caJ.culul analitic al adaosurilor de prelucrare se efectu-
I eaza numai ~
peratiilor)
stabilirea traseului tehnolcx;P.c(succesiunii 0-
cu precizarea schemeide orientare l?i a schemei de
j fixare la fiecareoperatie
~ ~s~~a:t~:r~~~~g~=e~~~
sint mardmi,
l?i precizarea procedeului de ob?ne-
~~~~~~
ce se inclu:i in relatiile de calcul ale adaosur.i.Lor
Fiecare semifabricat, in flIDctriede procedeul de semifa-
,
:lee
dimensionale l?i de forma, ~teri de la pozitia prescrasa a su-
prafetelor l?i defecte de suprafata etc. Prin procesul de prelu-
.crare mecani.caaceste abateri se inl&tur&sau se reduc in limi-
te admisibile.
ca unnare a executiei fiec&rei faze de prelucrare, apar ,
de asemenea, l?i abateri produse de ~i procesul de aschi.ere,
a caror mardmedepinde de metodade prelucrare aplicata, de re-
gimurile de aschtere , de erorile geometrice ale ~inii -unel.te
l?i de altifactori tehnologici.
la calculul analitic al adaosurilor de prelucrare se con-
sider& cl mardmeaadaosului intermediar pentru operatda (faza)
considerata treJ:::uiesa: fie suficienta pentru a putea fi inMtu-
rate teate abaterile (fazei) pre.ce:!entede prel.ucrare mecani.ca
sau de tratament termic, precuml?i pentru compensareaerorii de
instalare apljru~ la operat.ia (faza) consdderata,
In continuare se vor prezenta succint abaterile rezultate
din operatiile de prelucrare precedente ~i din operatia de pre-
lucrare considerata, a caror' mikimeinfluen1;eaz&l?i detenni.nti
narimea adaosului de prelucrare intenne:liar.
1. Calitatea suprafetelor prelucrate este caracterizaM de
rugozitatea suprafetei l?i de adincimea stratului superficial
ale clrui stzuctura l?i proprietati se deosel:esc de eele ale me-
talului de baza, Pentru a se evita rerirea suocesdva in stratul
suPerficial a abaterilor de la starea notTnal~a metalului de
l:az&, micrOI'let'e:::Jularitiitile
l?i stratul superficial defect re-
zultat la prelucrarea precedenta trebJie irrl~te la prelu-
crarea mecanid1considerata.
MMimeamicronere:;ularitatilor suprafe1;ei este caracteri-
zata de inii1timea neregul.ari~p.l.or prof:Uului Rz, definita in
ST.AS 5730/1-85 l?iGOST2789-73.In!ltimea neregulariMtilor
profilului depin:le de procerleulde prelucrare prin ~chiere, de
regimul de ~chiere utilizat, de vibratiile de inal-ta frecven~
ale ~inii-tmel.te sau sculei, de proprieU1;.ile materialului
prelucrat (duritate etc.) l?i de alti factori tehnolcx;P.ci. I-
~timea neregularit&tilor profilului Rz, rezulta~ la prelu-
in relatia de
calcul a adaosului de prelucrare. Ia calculul adaosului de pre-
lucrare necesar efect:uMii primei opera?i de prelucrare a fi-:-
ecarei, suprarete m&rimea ~ reprezintii inll1;.imeaneregularitii-
Wor semifabricatului. . .
I
In stratul superficial, ID care. datoriM prelucr&rii prin
ascruere se produce d~fonnareagr&untilor cristalini, apar ten-
[
siuni reroanente l?i duritatea superficial~ se m&r~. Deci, pe
o anumita adincime, stratul superficial se ecrui.seaza,
la semifabricatele turnate din fonta cenusde, stratul
perficial consta dintr-o crust1iperlitid1, a cared, zona exteri-
oara contdne deseord, urrnede amestecde fonnare. Pentru lucrul
su-
t .
1PO
r~
~
~
:~
~
~
normal,alsculei aschi.etoare , adincimeade ~chiere treb..ri.e sc1
fie rnai mare decit grosimea crustei perlitice, de aceea acest
I rori treh.tie sa: fie compensataprintr-un ele..'1\entcomponentsu-
plimentar al adaosului intennediar - eroarea de instal are la 0-
~ 1 strat tretuie inlc1turat complet la prima operatd.e de prelucrare peratda considerata.
~1
'-j
I a suprafetei respective. Trebuie precizat ea eroarea de instalare' se consddera in
.Il
---------Lasemifabricate turnate din otel exlsta, de asemenea, de- calculul adaosului de prelucrare intennediar numai,pentru ope-
~ ~fecte superficiale sub fonn.';ide sufluri mm:unte,microfisuri, ratii efectuate pe IlWiini-unelte reglate in prealabil la dimen-
]
\ .zone decarl:urate etc., care trebuie inlc1turate prdn ~chiere. siune, deci cin:i precizia de prelucrare se asigurc1prin metoda.
-~-----l:a semifabricatele rnatritate 1?i forjate liber din otel, obtinerii automate a dimensiunilor.
stratul superficial poate fi decarbJrat pe 0 anumitiiadincirne oacl pralucrarea se executa prin metcda obtinerii ,i.rrlivi-
~i cu oxizi fonnati pe suprafata lal.ndUzire. Mincirnea de as- duale a preciziei este neeesara verificarea i.ndi.vidualli/a pozi-
chiere tretuie sa fie rnai mare decit stratul de oxizd, l?i cel tiei fieca:rui semifabricat pe ~ina-unealta ~i, in, acest caz,
decarl:urat. Prin urmare, stratul superficial cu proprietiiti de- in locul erorii de instalare, in relatia de calcul a adaosului
osebite in sens negativ ,fata de starea normal.a, adicc1stratul se introduce eroarea de verificare a semifabricatului, care se
superficial defect, rezultat la prelucrarea precedenta, treb..ri.e datoreste imprecizie;i verificarii dupc1rizurile de trasare sau
indepartat prin ~chiere, iar adincimea S a acestui strat va direct pe suprafetele' semifabricatului care se fixeazc1'pe J'IIafji-
intra ca element CO!!p:lnentin relap.a de calcul a adaosului , La na-unealtii. '
calculul adaosului de prelucrare nu se consddera intreaga adin- Marimeaadaosului de prelucrare interrne:liar minimse cal-
cime a stratului superficial ecruisat prin ~chiere, ci numai culeaza prin inst.nnareatuturor abaterilor prezentate mai sus.
adincimea zoned, superdoara intens deforrnate. ~teril.e spati~e ~i eroarea de instal~ reprezinta vec-
2. Alta categorie de abateri ale semifabricatelor care in- tori, -deoarece au 0 valoaren.umen.ca, 0 directie ~i un sens.
fluenteazc1 marimeaadaosului este reprezentata de abaterile de Insurnarea lor se face vectorial. La prelucrarea suprafetelor
pozitie ale suprafetei de prelucrat fata de'bazele tehnologicej plane cei doi vectori sint coliniari, deci:
,denumite pe scurt aba.teri spatiale. Dintre abaterile SPap.ale
n
fac parte: necoaxialitatea suprafetei exterioare (aleasc1ca ha-
zeltermolcgicc1) cu alezajul de prelucrat la semifabricatele
I p +e I = p +, e (3.1)
~
~ ooCllelor, cilin::lrilor ~i discurilor cu gaurc1prealabilc1; necoa- adicl surnavecto,rialli se det:erJn:inl1
prin sumaalgebcica a valo-
~
,'j
xialitatea treptelor unui arbore fata de fusurile alese ca bazc1 rilor numerice ale vectorilor.
~j tehnolcgica sau fa~ de linia gc1urilor de centrare; neperpen:ii_ La prelucrarea suprafetelor exterioare fli interioare de
cularitatea suprafetei plane frontale fatc1de axa suprafetei revolutie, vectorii p si e pot avea dir~i oarecare, imprevi-
cili.rrlrice de orientare a semifabricatului; neparalelismul su- zibile, de aceea insumarea acestor vectori sa face la valoarea I
prafetei plane de prelucrat fatc1de suprafata plan.1 de orienta- cea rnai prob:lbilli, prin re:3Ular&ic1cinii pc1trate:
re la piese de tipul carcaseice ete.
I
Abaterile SPap.ale apar datoritii erorilor de execup.e ~i
defonn.';irii semifabricatelor forjate :;;i turnate, datoritii defor- :1 Ip + eI= {p2 +e2 (3.2.)
mc1rilorla tratamente termice, precum~i din cauzaerorilor ge- In relatiile de calcul ale adaosului de prelucrare, pre-
ometrice ale rnaJilinilor-unelte pe care se exea.rt:i1operatiile de
prelucrare. la prelucrarea mecanica se poate prcduce de aseme-
nea copierea la 0 scara rnai mica:a abaterilor spatiale ale se-
I zentate -in eele ce urmeaza, s-au notat cu :in::iicele i-l
nentele adaosului ce derivi1 din operatia (faza) precedentc1~i
compo-

cu irrlicele i cornponenta luatc1 pentzu operatia (faza)conside-

mifabricatelor brute.
\ ratii. A,cest sistem de notare simplificc1 simbolizare.a la con-
Abaterile SPatiale rezultate din prelucrarea precedenta struirea algoritniilor de calcul al adaosurilor cu ajutorul cal-
constituie un tepnen COI!p:ment al relap.ei de calcul al adaosu- culatorului electronic. '
lui. ,
Adaosul de prelucrare intennerl.iar minim, pent.:r.u prelucra-
, 3. la fiecare instalare a semifabricatului pentru prelu-
crare pe rnaJilina-l;lnealtc1, pot apare erori de instal.are. Date-
L ,rea pdn metcda obtinerii automate a preciziei dimensduni.Ior,
se caloufeaza cu relatiile urmlltoare: '
ritil erorii de instalare, suprafata de prelucrat WP.alc1 nu 0- a. pentru adaosuri simetrice (pe diametru) 'la suprafete
cupa 0 pozitie invariabil~ la teate semifabricatele din lot, fa- exterioare ~i interioare de revolup.e:
tc1de scula ~chietoare reglatii la d:imensiune.Deplasarea su-
prafetei de prelucrat (initialc1) care apare datoritii acestei e-
,(
~
2Ap1m1n = 2 (Rz i-~+
/
Si-l) + 2VP~~1-+e1 (3.3)

190 ::)J.
-.----" .... " "'._---".,. -_.' .. " ------, ...}
 \

v'
[
!~
f'
b. pent.ru adaosuri simetrice (bilaterale) la suprafete
r
masura, deoarece proprieU1tile utile ale acestui strat ( duri- \'i
plane opuse, prelucrate simultan: tate mare, rezistenta la uzura etc.) se ndcsoreaza rapid odata t'
t ;
1::
cu mard.reaadaosului inlaturat la rectificare. Din acest motiv, b
2Api min ~ 2(Rz i-1/+ Si-1) + 2( Pi-1 + Ei); (3.4) la calculul adaosului pentru rectificarea pieselor din otel F
(,
tratate tannic (prin calire, nitrurare etc.) se exclude tenne-
c. pentru adaosuri asimetrice (unilaterale) la suprafete nul S din relatia de calcul.
plane opuse prelucrate succesiv sau pentru 0 sdnqura suprafa~ La prelucrarea suprafetelor de revolutie cu orientarea se- ~.
!,

plana: mifabricatului pe gauri de centrare, intre virfuri, eroarea de ,

r.
:,
1),i min = Rz i-1 + Si-1 + Pi-1 + Ei (3.5) instalare poate fi consdderata zero pe directia radiala.
~I

~
r
La prelucrarea gaurilor cu scule aschietoare care se auto- ~
Notatiile folosite sint: . centreaza clupa gaura initiala (brose, alezoare fixate articu- ~
~
- Z),i min este adaosul de pre1ucrare minimpentru operatda ~
lat pe arborele principal al Il\a9inii), abaterile spatiale de
(faza) i, considerat pe 0 parte (pe raz~ sau pe 0 singur~ fa\1l f
inclinare 9i deplasare ale axei gaurii nu pot fi inlc1turate 9i ~
plana) ; de aceea termenul Pi -1 se exclude din relatia de calcul; toto- n
- ~i min - adaosul de pr81ucrare . m:i.nin\pentru operatda data, datorita autccentrarf.L sculei, eroarea de instalare este ~
(faza) i, considerat pe diametru sau pe doua fete plane opuse, zero. ~
prelucrate simultan; la prelucrarea cu scule cu ~i geometric detenninate
ru
I
- Rz ;-1 - inlltimea neregularitatilor profilului, rezul- sau la rectificarea unei suprafete brute, daca nu se cer corrli- t
tata la operat.i.a (faza) precedenta i-I; tii de respectare a dimensiunii (preluc.rare pentru "suprafa\1l

I
l
- Si-' - adincirneastratului superficial defect, format curata" ) stratul mimimde metal care treh.rie irrlepartat este
rt:
~i

la operatd.a (faza) prece:1entai-I; format din tennenii Rz i-1 9i Si -1 la Care se adauga abaterea
- Pi -, - abaterile spatiale ale suprafetei de prelucrat de fonnc1a suprafe1;ei de prelucrat a semifabricatului brut. "
fl

fata de bazele telmologice ale piesei, r~e ~ efectuarea ~

La supranetezire 9i' lustruire, adaosul de pralucrara este
operatiei (fazei) precedente i-I; detenninat de inaltimea neregw.aritatilor, de erorile de regla-
. - E i - eroarea de instalare a suprafetei de pre1ucrat re a sculei la dimensitme9i de uzura acesteia, care nu de:pc1_ ;;:
(ini tiale) la operatda sau faza considerata, i.' .' 9esc de obicei 1/2 din toleranta de prelucrara, i
Dacaprefucrarea se face prdn metoda olJt.inerii indi vic:iuale In baza acest6r precizari, relatlile de calcul ale adaosu- f:
a preciziei dimensi\milor, cu ~i de prCll:a,atunci in rela- lui intermediar minimsint date centralizat in tab. 3.1., pen- f!,
tiile de calcul al adaosurilor, eroarea de instalare E i este . tru diferite cazuri de prelucrara prin aJ?chiere. f
inlocuita prin eroarea de verificare Evi la operatia (faza) de ValorUe numerice ale componenteloradaosului de pre1ucra- I
pretucrare i. . . re sint date m
cap.4 - 8, pe tipuri de semifabricate, pentru . I:
, ,Valorile elementelor ccmponenteale adaosului de prelucra- diferite operatii de prelucrare prin aschi.ere, In tabelele nor- [1

re, din relatiile (3.~) (3.5), depin:l. de tipul pieselor" de
material, de metodelede prelucrare prdn aJ?chiere ~i de scheme-
le de orientare in verlerea prelucr~ii prin aJ?chiere pe ~ini-
une1te.
In unale cazuri concrete de prelucrare, unel.e din compo-
nente1e adaosului de prelucrare m:inimse pot exclude din rela-
tia de calcul. ' r99te, se pot compensareciproc. De aceea, pentru determinarea
\ Astfel, la prelucrarea semifabricatelor din fonta cenusf.e,
fonta maleabiM.~i aliaje neferoase, adincimea stratului defect
S.se La in calcul numaipentru adaosul,prilnei operatii de pre-
lucrare a f.Lecarei,suprafete; ~.pr:ima operatie de' prelucra-
\ re prin aschi.ere, mrimea S se excl\rle din calcul, deoarece in
i stratul superficial nu se observa rnodificari insemnate la aces-
~ te materiale.
Dura tratarnente termice !?i termochimiceale pieselor din
oteluri, stratul superficial treb.Jie rastrat in cit mai mare
mative din cap.4 - 8,' componenteleadaosului sint notate f~a [
indicele Fl sau i.Pentru componenta~ au fost date valori din
9irul standardizat de valori. ~
In relatiile de calcul ale adaosului de prelucrare, insu- t
I:
marea elementelor cornponentes-a facut aritmetic. La prelucra-
rea mecarricaa pieselor, 0 parte din componenteleadaosului, fi-
adaosului, interme::1iarminim, se poabe inlocui inSumareaaritme-
tica a elementelor cornponenteprdn relatii care sebazeaza pe
teoria probabilitatii 9i statistica matematdoa, .
Este de notat insa ea daca se aplica metodaprobabUistici1
de calcul, treb..lie sa se admita un procent oarecare de rise de
obtinere la 0 parte din piese a unor suprafete ,pe care adaosul
de prelucrare poate fi insuficient. In afara de aceasta, metoda
este mai complicata din punct de verlere matematic , necesita
calcule laborioase, astfel incit aplicarea ei este mutila 9i

192 ,r~ I'!I"(", \''1 I I ,o~

.J
Tabelul 3.'. ReLa~ii de caLcul aL adaosuLui de preLucrare interaediar .ini. J
t copiaza la prelucrarile prin aschiere la 0 scara mai mica, pre-
:\ cum!?i alte abateri spatiale care pot apare la prelucrarea prin
FeLuL preLucrarii Rela~ia de calcul al?chierea semifabricatelori
- abaterile de la pozitia reciproca corecta a subansam-
Prelucrarea suprafe~elor exterioare sau
inter;oare de revolu~;e 2A, . = 2(R Z 1-
. ,+S.1- 1)+2{P~-1 + ei blurilor Ina!?inii-unelte !?i erorile deplasarilor relative ale
PI ro10 1 diferitelor suJ:?ansarnbluricare condit-ioneaza pozit-ia relativa
Prelucrarea simultan~ a suprafetelor plane dintre scula al?Chietoare !?i piesa de prelucrat.
opuse ZAp; roin=2(Rz i-,+Si-,+Pi-'+i) Deforma?ile remanente ale semifabricatelor se prcduc mai .
Prelucrarea succesiva a suprefe~elor pLane - ales ca rezultat al aparitiei tensiunilor interne, la raci.rea
opuse saU adaos pe 0 singura fa~a pLenA Ap; roin=Rz i-,+Si-,+Pi-'+i .. neuniforma a semifabricatelor !?i la tratamente termice, cind ne-
'J
Strunjiree suprafe~elor ciLindrice intre I unifonnitatea incal.zirii !?i racirii pieselor determina fonnarea
i
virfuri; rectificarea fara centre 2Api min= 2(Rz i-,+Si-,)+2Pi-' ". unor tensiuni tennice ,iar neunifonnitatea transformarilor
structurale in timp !?i pe sectdunea piesei respective provoaca
Alezarea cu alezor fixet articulat; .i
bro~~rea gAurilor ZApi min= 2(Rz i-,+Si-') l tensiuni structurale.
In t.impul tratamentelor termice, defo:rmarile sint aprecia-
'
Lepuirea plan~ unilateralA

Lepuirea suprafe~eLor de revolu~ie;

lepuirea pt en-per eteta
Supr enet.ezi r-e, lustruire(adaos simetric)
Prelucrarea "pentru suprafatA cur-etA" a
unei suprefete brute
Rectificerea dups tratament termic sau
termochimic:
a.dac~ 8xista eroare de in$talare
Api min= (',Z"",S)(Rz
2A~i min= (',Z"",S)(2Rz
2Api min= 2Rz i-1+<>,S.Ti
' Api min= Rz i_,+Si_,+O,25.Ti_,
Api ,min= Rz i-,+Pi-'+i
i_,+<>,2S.Ti_,)
J,
'i
bile, mai ales la piesele lun:::Ji~i complicate. Tennenul din re-
latia de calcul. a adaosului de prelucrare trebuie sa.inclu::1a
i-,+<>,S.Ti_,) I valoarea curbarii la tratamentul termic al pieselor, pentru ca
adaosul de prelucrare sa poata coropensaaceasta defonnatie.
I
Deforma:t.iile remanente se prcduc, de asemenea, ca rezultat
J al relistrib.rl.rii tensiunilor interne, provocata la indeparta-
rea straturilor de metal prin a!?chiere, in special la prelucra-
1 rea de de;;jroare a semifabricatelor.
~ In urma mi~rarii abaterilor spatiale la operatiile de
prelucrare succesive, aceste abateri devin foarte mici dupa 0-

b.daca nu exista eroare d~ instaLare

2Api min=2Rz i_,+2{p1-1 +

2Ap; roin=2(Rz i-1+Pi-')

e1
I pera?-ile de finisare !?i pot fi neg-lijate.
Abaterile
calcul: '
spatiale vor fi deci luate in considerare in

Observnt iu. Pontru simpliflcllroll cetcutel or cu r edice l i so pot f oloa] urmlltoarolo for- 1. la semifabricate brute I pentru prima faza tehnologica
mula de aproximare: de prelucrare prin ascaiere a fiedl.rei suprafet:e; I

. yp~~;~ '" O,96Pl_l+

- {P~-l. e1
0,4'(j' daca Pj-,> 1
= 0,4Pi_1+ 0,96.(j' daca Pi-1< El.
1,
~
2. dupa prelucrarea de dEgro!?are!?i cea de semifinisare
cu scule cu ~i
logica unnatoare;
geometric detenninate, pentru faza tehno-
,
3. dupa tratamentul termic, chiar daca anterior nu a e-'
- Jp~-l+ e~ '"Pi-" daca Pj-1> 4j xistat 0 deformare;
{P~-l. e~ == 1' daca (I> 4PI-1 la calculul adaosurilor de prelucrare se vor considera nu-

nerationala din punct de vedere economicin con:::litille produc-

I~ mai acele abateri spatiale care nu se inclu:l in cimpul .de to-
leran~ la dimensiunea suprafeted , ci au 0 valoare Indepeodenta,
tiei de serie. In unele cazuri, abaterea spatiala este egala cu suma mai
multor abateri ,corrponente ~ fiecare din a6estea fiind. un vector.
3.3. ABATERI SPATI1>.LE In cazul existent.ei a doua abateri spatiale cornponente(p 1
, P2)I marimea abaterii spat-iale rezultante Pi"l.este:
Cauzele principale care provoaca abateri spatiale ale su-
prafe1;elor sint unnatoarele: Pj-1 = 1 P1 + P2 I. (3~6)
- defomat-iile remanen.teale semifabricatelor i I

- abaterile de p::>zitieale suprafetelor formelor de tur- Dam vectorii P1 si P2 au aoeeasd,directie acal.aai, sans,
obt-i.nem:
nare, matrit:elor (in limitele admise la executda lor) ,. care se
PH = P1 + P2' (3.7)
i
194.
1?~-~
 iar pentru sensur-i,opuse: Tubelul 3.2. Clasificarca picsctor tipizate po clase, in construc~ia do ~asini

Pi-1 "'= P, - P2' (3.8)

..~--=~-~-~
ARBOR I NETEZI SI IN TREPTE BUCSE SI CUZINETI PENTRU LAGARE
I. > 1,5'0 L > 0,25.0 -
la prelucrarea suprafe\:elor de revolu\:ie, vectorii pot a- -
yea direq.ii oarecare ce nu pot fi prevazute :;;i in acest caz 1 1.Arborii reductoarolor
si cutiilor de viteze
3.Axe
4. Tijo
1.Cuzine~i
lagllre
pentru 2.auc~e de ghidare
3.Buc~e pentru legllre
insumarea lor se face ~ requla r~inii ~trate: 2.Arborii pompelor ccn- 5.Stifturi
tr ifuge
.
Pi-l = Vpf + p~ ~ 0,96P1 + 0,4eP2' (3.9) OISCURI H < 0,25'0 PIRGHII SI FURCl
daca P1 > P2'
Dadi exista trei abateri spa\:iale, de exemplucurtare, a- 1.P is t oane+d i sc 1.Pirghii de cuplare
2.Han~oane. c.Roti do cures ~i 2.Furci de cuplare
batere de la coaxialitatea treptelor :;;i eroare de eentrare la 3. Ft ense volanti 3.Furci de smbreiaj
arl::orii in trepte, atunci: 4.Capace rotunda 7.Ro,i din~Bte cu 0 4.Pirghii de oc~ion8re
5.Cuplaje singur4 coroBna
_/2 -2 2_
Pi-l - VPl + P2 + P3 ",,0,94P1 + 0,3P2 + 0,3.P3 (3.10) TAHBURI SI PAHARE 0,25.0 < L < 1,5.0 GRINZI SI CONSOLE
daca P1 > P2 > P3' . 1-.
M&'imea :;;i felul abaterilor spa\:iale depi.n:iin special de 1. Tsmburi de troli; 4.P;stoBne cu tij3
2.Carcase de lagdr 5.Roti dintate cu 1.Grinzi
forma piesei :;;i de raporturile dintre dimensiunile sale, precuIn 3.Ro,i de curea in mol multe corosne 2.Troverse
:;;i de schemade orientare a piesei in vederea prelucr~ii pe I trepte 3.Console de toate tipurilo
~ina-unealta. . ,
.
-
CARCASE,BATIURI,PLACI
Influen\:a schemeide orientare a piesei asupra marimii a-
.\
baterii spatiale poate fi evidenp.ata:pe baza exempluluide '1 1.Carcase de reductor 5.Blocur; de cilindri
prelucrare a unui arbore in trepte, cu prin::le.reain tmiversal, I 2:CarcBse de pompe centrifuge ~i cu piston 6.Chiulase
respecti v ~tre virfuri (fig. 3.3). A 3.Carcase de cutii de viteze 7.Batiuri de ma~ini-unelte
-
i 4.Cartere

Nota~ii folosite: H-grosimea discului

8.Pl~ci de fund8~ie

I
I
O-diametrul exterior
L-lungirnea totat~ a piese;
J
~ 1
~ i sificarea pieselor tipizate pe clase.
'1

! . Pentru piesele din clasa arcor'i,'sint caracteristice urma-

a}
Fig.3.3.Influen~1I schemei de orientare
abeterii spe~iale
la prirrlerea in Ulu.versal (fig. 3.3,a) ~i in cazul unei e-
rori de instalare in universal E i = 0, abaterea spatial~ pen-
tru suprafa\:a cu diametrul D este p= 0, iar pentru suprafa\:a cu
diametrul d, P = Pax'. urrle. Pax este marimeaabaterii de la coa-
xialitate a treptelor arborelui. la prin::le.reaaceluia:;;i arl::ore
-t , toarele abateri spatiale:
l - pentru suprafei;ele exterioare de revolu\:ie - curbarea,
b) ,I abaterea de la coaxialitatea treptelor ~i eroarea de centrare;
( - pentru suprafetele' frontale plane - p&pen:llcularita-
asupra m4rimii tea suprafete10r frontale fata de axa arborelui;
I i - pentru g~urile axialeale arborilor cavi - deplasarea
f :;;i inclinarea axei g~urii.
,I Curbarea semifabricatului brut este rezultatul racirii sa-.
." . le neuniforme :;;i al loviturilor acciderrcale, sau al defol:1Mrii
i semifabricatului aflat inca: in stare calcW.,du~. semi.fabricare.
In cursu! prelucr~ilor mecanice prin a:;;chiere, curbarea
rezul ta in urma mic:;;or~ii curbard.i,semifabricatului brut pre- I

intre virfuri (fig ~ 3.3,b) :;;i in cazul unei erori de centrare a J cum :;;i in urrnaredistri.b..l.iiii tensiunilor interne, produsa dupi1
irde~ea straturilor aschiate de metal.
arl::orelui Pcentr = 0, abaterea spa\:iala are marimeaP = 1/2' Pax
pentru arnbelesuprafete. Abaterea de la coaxialitatea treptelor semifabricatului a-
Se vor examinaabaterile spatd.ale caracteristice pentru ~ pare:
diferitele clase de piese de masirrl, In tab. 3.2 este data cla-
,I - La' forjare . libera, datorita abaterilor de forjare la

00: A"'"
j 197
 operatiile de intindere liii refulare a treptelor;
- la stJ.:unjire, datori1:i1 micsorar.i.i,nonnale a erorilor
semifabricatului.
Dupaprelucrarea de deqrosare, abaterea de la coaxialita-
t.ea treptelor care a existat la semi.f'abr'Lcatrul, brut se mioso-
reaza , iar la faza tehnologica urmatoareeste practic inlatura-
ta. . abateri de la paralelism, abateri de la perperdicularitate, a-
Eroarea de centrare este abaterea axei gi1urilor de centra-
re fata de axa geometrica a semifabricatului.
Nepe.rpendicularitatea suprafetelor frontale fata de axa
arbore1ui este, de abicei, rezultatul erorilor geometriceale
I!la!?inii-une1te.La retezarea (debitarea) semifabricatelor !?i la
prelucrarea capetelor acestora, abaterea spatiala mentionata
este determinata de neperpendicularitatea Illi:?cllriide avans pe
axa semifabricatului l?i de deformatd.LLe elastice ale sculei as-
chietoare.
La strunjirea suprafetelor frontale ale treptelor cu dife-
rente mici intre diametre, neperpendicularitatea suprcifetelor
frontale este mica l?i poate fi ne::3'lijata.
Deplasarea axei gaurii axiale fati1 de axa geometricaa se-
mifabricatului se dator~te erorii de instalare la gi1urire.
Inclinarea axei gaurii axiale fati1 de axa geometricaa se-
mifabricatului este provocata de urmatoarel.ecauze:
- neperpendicularitatea directiei de avans a bJrghiulUi
fa~ de suprarata frontala a piesei, ea rezultat al abaterilor
de pozipe ale subansamblurilor Ina.!?inii-uneltei
- Ineqal.Ltatea componentelorradiale ale fortelor de ~-
chiere, care apare in cazul lungimii diferite a taiJi;urilor bur-
gbiului (ascutdze imprecisi1a hlrghiului) i
- defonnatiile elastice ale sub3nsamblurilorIna.!?inii -u-
nelte, sub actdunea conponentei axiale a fortei de aschiere,
Pentru piesele din clasele bucse l?i discuri, tarnture ~i
pahare, sint caracteristice unnatoarele abateri spa1;:iale:
- deplasarea axei gaurii centrale fata de axa suprafetei
exterioare de revolutie (excentricitatea), care poate exista la
semifabricatele brute l?i care se micsoreazaprogresiv la prelu-
crarile prin ~chiere;
- neperpen:licularitatea suprcifetelor plane frontale fata
de axa piesei, abatere care p::>atel:"eZultala retczarea ;;i La
..
strunjirea frontalaj
- neperpendicularitatea suprafetelor frontale la semifa-
bricatele brute forjate. _ verificarea cu precizia pina la 1/2 din toleran1;.'lla diametrul
La piesele din clasa pirghii:;;i furci abaterile spatiale
care pot apare sint: curbarea semifabricatul1ti brut, inclinarea
l?i deplasarea axefor gaurilor, Inclinarea axaloz gaurilor pro-
duce 0 abatere de la parale1:ismulaxelor, iar deplasarea lor, 0
abatere a distantei dintre axele gaurilor,
La piesele din clasele grinzi l?i consoleI carcase, batiuri
:.98
~:i.pltici, ab:lterile sP':'l"tinlepcntru suprafete plane se d.:ltoresc
deformitrilor semifabricatului brut turnat, sub actdunea tensiu-
nilor interne ce apar la raci.rea neuru.forma,De asemenea,dato-
rita redistriWirii tensiunilor interne dupa prelucrarea de de-
, qrosare pot apare abated de forma :;:i abateri de poz.i.t.Leale
J.
suprafete1or. Abaterile spat.Lal,eale suprafetelor plane pot fi
bateri de la planitate etc.
Pentru gi1urile din aceste piese, abaterile spatiale sint
determinate de inclinarea ~i deplasarea axelor gaurilor.
Abaterile spatiale remanenteale suprafetelor prelucrate
care au avut abateri initiale sint rezultatul copierii abateri-
lor prin prelucrare, la 0 scara de mic:;:orare. .
Valorile abaterilor spatd.al.eale semifabricatelcir, precum
l?i abaterile spatiale remanentedupa efectuarea operatiilor de
prelucrare prin aschi.ere sint date in cap 4 - 8, pe tipuri de
semifabricate.
3.4. EROARElI. DE INS'I'AIARE
&oarea de instalare la operatda considerata este caracte-
rizata de ~imea deplasarii suprafeteide prelucrat, dupa ori-
entai'ea:;:i fixarea in dispozitiv, fati1 de pozitia teoretica
prevazuta de schemade orientare. Modulde determinare a erorii
de. instalare a fast prezentat in cap. 1.
3.5. EROAREA DE VERIFlCARE
la asezarea semifabricatelor in vederea prefucrardd, fari1
dispozitiv special, cin:i reglarea sculei &?chietoare la dimen-
siune se face prin treceri de proba pentru fiecare semifabri-
cat in parte (obtinerea individuala a preciziei dimensiunilor)
precizia ~arii se asigura prin verificarea individuala a
pozitiei sernifabricatului pe Jlla!?ina-unealta.
In re1atia de calcul al adacisului de pre1ucrare se va in-
troduce in locul erorii de instalare, eroarea de verificare Ev
~.
la operat.Lao:msiderata.
i &oarea de verificare a semifabricatelor pe strunguri a
~
fost prezentata in cap. 1. .
'.
La asezarea semifabricatului in universal :;;i luneta, pen-
tru strunjirea interioara l?i rectificarea interioari1, se face
gaurii prelucrate, deci Ev = O,5.Td,
l
1 3.6. CAIaJIlJL DIMENSIUNILOR INTERMEDIARE
Pe baza adaosurilor intermediare minimecalculate se de-
termina dimensiunile interrnediare pentru ficC'il::e suprafa1;aa
F)c}
r
~
~
piesei de prerucrat , la toate operat.i.LIede pre1ucrare.
Dimensiunile intermediare sau operatdonale sint cliJnensiu- - adaosul maxim:2A_ = d'- max d
p t max 1 j I
+ min
(3.12)
nile pe care le capata in mcd succesiv suprafetele piesei la
diferitele operat.i.i, (faze) de prelucrare prin aschi.ere, ince- ~
in care: ~i min' ~i maxeste adaosul de pre1ucrare minim, res-
pin:i de la semifabricat pina la piesa fini~. Acestea sint di-
mensiuni tehnolcgice care se ncteaza in clocume.ntatia de fabri-
\
i:
pect.Lv maxim,pentru operatda (faza) considerati i;
di-1 min'di-1 max - dirnensitmeaIIIii'U.m!1,
respectiv max:ima
I
cat.i.e (plane de operatd.i., fi.:?etehnola:fice etc.) ~i care deter- ~
o
mina, de asemenea, dimensiunile verificatoare1or de tipul eaU-
I care se obt:me la operat.ia (faza) precedenta de prelucrare i-I; w
dj min'di max- dimensiuneamirrima , respectiv maxima, ~
brelor limitative, dimensiunile scul.alor ~etoare pentru
prelucrarea gc1urilor: b.u:ghiu, lc1rgitor, alezor etc. Dimensiu- I
I
care se obpne la operatda (faza) de pre'lucrare considerati i.
Se observa ea adaosul de prelucrare nu are o . valoare con-
nile intennediare trel::uie obtinute in limitele tolerantelor stanta pentru toate sernifabricatele din lot, ei varaaza intre ~
tehnologice, stabilite pentru operatiile sucoesdvede prelucra- i valorile ~i min~i ~i max " .
t
re a fiec.n-ei suprafete. la ultima operatae de prelucrare a fi- Se def:m~te notiunea de adaos de prelucrare nomiriaf,
eclrei suprafete rezul~ dimensiuneafini~, in limitele tole-
rantei functianale. ,
~i nomea fiin::l diferenta dintre dimensiuneanominal.aolJt:inu-
I (
~
tc1 la oparat.La (faza) anterioari1 di-1 nom ~i cea considerati ~
RelatiilE:\ de calcul ale d:imensiunilorintermerliare se sta- di nom(pentru arbori, fig, 3.4,a):
t

bilese din analiza schemelor de disp..Jnerea adaosurilor inter- (3.13)

rnediare ~i toleran\:elor tehnola:fice. Disp.mereaadaosurilor de ~i nom
= di-1 nom- di nom'
J
!
Pnn urmare, pentru arJ;pri:
prelucrare intennediare este diferi~, ~ cumprelucrarea se (3.14)
real.izeaza prin rnetcda obtinerii iIrli viduale sau prin metoda L ~i nom= ~; m;n + Ti-1
obtinerii automate a dimensiunilor (cu reqlarea sculelor dup1 Analog, pentru suprafete plane cu' adaos asirnetric:
piese de proba sau Clupc1 etalon).
In fig. 3.4 se prezin~ schemadisp..Jnerii adaosurilor in-
tennediare la' prelucrare prin rnetodaobtinerii :i.rrlividualea <---~,-~-----
...
:V
~-i-::-:--\-:-min
-.-.----
..
dirnensiunilor pentru suprafete de revolutie exterioare - arbor.l
(fig. 3.4,a) ~i suprafete de revolutie interioare - alezaje
Fentru su~)rafete de revolut-ie interioare,
terrnediare vor fi (fig.3.4,b):
adaosurile in- r
f
~
(fig.3.4,b) . adaosul minim :
w
~
~
~i min = dj min -, di-1 max (3.15) ~
adaosul maxim: ~
~ ~
tz:t di di-1 (3.16)

'<~-!lJ~
~i max = max - min
~
- adaosul nominal: ~:
o
o o's;
e: c:: e: . ~i nom = d, nom - di-1 nom (3.17) ~
C1:Ci:C'i: (3.18) r~
'\{ , 'I' 21\nom 2\\ m\n.+ T\_1
~
-"-I ri
K~
~ Valorile adaosuz-i.Iornorninale sint necesare pentru deter- r
--.-. -6~:
C::oe;e;
>t~ c:: / ~

-f:J~-i::.,~
~
")E: ~>(/ l::
-i::.,! -O!. iJ~~
I '<
0
minarea d.imensiunilor norninale ale sernifabricatelor pe baza ea-
rora se executi 8chipamentul tehnologie (matrite, rnodelepentru
turnare, dispozitive pentru prelucrare etC'.). Valorile adaosu-
~
t
~!

rilor de prelucrare maximeservese pentru detenn:i.f'.area adinei-

aJ bJ ~
milor de aschi.ere (ti = ~i max) a vitezelor de asehi.ere, a for-
I f~
~
Fig. 3.4. Schema adaosurilor intormodiare la prolucrarea prin motoda
telor max:i.mede ~ere, pentru caloulul, fortei de fixare in [.

ob~inerii individuale a dimensiunilor: 8. arbori: b. alozaje dispozitiv, pentru calculul puterii efective necesare pentzu ~
reqimul de ~chiere ales. ~
Dimensitmile nominale pentru diferitele operatii (faze) de "~
Pentru suprafete de revolutie exterioare se pot scrie re- prelucrare a l.IDBisuprarete in cazul reqlc1rii prin treceri de
I ~
latiile: proba, se iau astfel:
f
- adaosul m:inim: Pentru suprafete exterioare (tip arbore), dimensiuneano- ~
~i iin = di-1 .in +di maxi (3'.11) minalc1se ia eqalc1cu dirnensiunea rnaxiIn.c1 cimpul de tolerant" I
.~
5
"~
R
h
~
ZQO 201 ~
fiirrl dispus in minus faVi de climensiuneanorninalcl;in acest ii "' $"..,-
'

fel, executantul at:in;Je la prelucrare mai intii dimensiuneano-

minal.a~i apoi urmeazacimpul de toleranVi, astfel incit sint
reduse la minim posibilitatile de aparitie a rebutului nere-
,i
cuperani.L,
Pentru suprafete interioare (de tip alezaj),
nominalclse ia egala cu d:i.mensiuneam:in.i.ma,
dimensdunea
cimpul de toleranVi
fiirrl dispus in plus faVi de dimensiunea ncminal.a. si in acest
caz, in ti.mpul prelucrarii se atarqe mai intii dimensiuneano-
minalcl, iar cimpul de tolerantt! urmeaza in sensul ~chierii.
I;'

U~lgl~1
~~~~~~co

a)
~~ ~~
~UJ
~
.-.

b)
!2
-~ gle~I~
~
\:J

~ ~ ~ "t:l~-t;-
~

Respectarea acestor recoman:3aricorespurrle aschi.er.i.i.spre

maximumde material: in cazul arborefui., maximulde material Fig. 3.6. Scheme adaosurilor de prelucrare pentru semifabricate bruto:
corespurrle d:i.mensiunii maximea arboretui., iar in cazul aleza- a. arbori (dimensiunea d ~
este ~i dimensiuna nominal!);
b. alezujo (dimonsiunea J
1 :~n este ~i dimensiune nominal!)
jului, max:i.mul de material echivaleazcl cu dimensiunea rnini.rna a
alezajului; se obtine, astfel, ndcscrarea uzurii sculei ~i a - pentru supr'afet;e exterioare:
consumuluide energie pentru aschtere , deoarece executantul 0- adaosul simetric:
preste prelucrarea la at:in;Jerea dimensiunii nominale. . - ~1 nom = ~1 min + I Ain I; (3.23)
Grosimea unei. proeminente sau a unui perete (fig. 3.5,a) adaosul asimetric:
se echivaleaza, conventional, cu diametrul unui arbore ~i de a-
ceea cimpul de tolerantt! se amplaseaza in minus fata de dimen-
- . 1\" nom = ~1 min + I Ain I; (3.24)
- pentru suprafete mterl.oare:
siunea nominal.arlatimea unui canal sau a unei adincituri (fig. adaosul simetric
3.5 ,b) se asimileazcl, conventional, cu diametrul unui alezaj ,
iar cirnpul de toleranVi se di..sp.m.ein plus faVi de dimensiunea . ~1 nom = ~1 min + I As I; (3.25)
adaosul asbnetric
nominal.a ; .- -
Dimensiunile nominale se pre- . ~1 nom = ~1 Illin + I As I; (3.26)
scriu, asedar , astfel: in care: I A I ~i I As I reprezintcl valoarea al:::soluta a aba-
o 20~ 0,1 - pentru suprafete de tip terii
in
infer~oare, respectiv a abaterii superioare la dimensiu-
20 -01 o arbore ;
I nea nominala a semifabricatului.

&Q
dj-1 nom = di-1 maxi (3.19) Dimensiunile nominale ds nom ale semifabricatului brut se
di nom =di //lax; (3.20) obt~ astfe1: -
- pentru suprafete exterioare de revolJ.ltie:
- pentru suprafete de tip
alezaj: (3.27)
ds ~om = d1 aax + ~1 nom
Fig.3.5. Dimansiunsa nominal! ;i ci/llpul dj-1 nom = di-1 mini (3.21)
de toleran>6 la proeminsn>s ~i canals di nom = di mini (3.22) - pentru suprafete ~terioare de revolutie:
.Fiirrl cunoscute din desennl, de execut.ie dimensiunile Limi (3.28)
ta ale suprafeteJ.or, se det.eJ:minadimensiunile intermediare in ds nom = d1 min - ~1 nom
ordinea dnversa celei in care se executa operatiile de prelu- M.aosul de prelucrare ncm:inal total ~ "9'1 t al fiecclrei
crare pentru fiecare suprafata a piesei, pina la olJti.nerea di- suprafete reprezinta sumaadaosurilor nominale mterme:liare nece-
menaiuni.i,suprafetei semifabricatului.
sare suprafetei considerate:.
In tab. 3.3 sint date relatiile cu ajutorul carora se cal-
culeaza dimensiunile intenne:::liare la prelucrarea prin metoda n

obtinerii in:li.viduale a dimensiunilor. ~ nom t = t:,2Api nom'

(3.29)
la semifabricatele brute, abaterile limita sint date in
plus i in minus fatt! de dimensiunile nominale,conformfig. 3.6.
De.aceea, adaosurile naminale pentru prima operat.ie ' de
prelucrare a suprafetei considerate se calculeaza cu relatiile:

2.03
202
 in care: Zl\i este adaosul nominal,interme:Jiar sirnetric p.;'?I1-
I,O{!;
Tabelul 3.3 For.ule pL~tru calculul diaensiunilor inter~i8re la .atoda Ob~inerii in-
dividualo 0 diMOn~iunilor
f tru operatia i ;
n - ntma...-w. total de operat.Li,dp.prelucrare pentru su-
prafa1;.aoonsidera~.
Nr.crt. Fclul suprafetclor Formula de calcul
Maosul nominal total se ob1;ineprin diferent..a dintre di- (~

mensiuneanominal.a a suprarete.i semifabricatului ds nom ~i di-

mensiunea nomina'laa suprafe-t;.eipiesei finite d, non pentru ar-
bori, respectiv prin di.rerenta dintre dirnesniuneanaminala a Api nom = Api min + Ti-1
piesei finite df nom ~i dimerisiunea nominala a suprafetei semi- 1. Suprafete exterioare cu edaos Li-1 mox = Lj mox + Api nom
fabricatului ds nOIl1 pentru alezaje, adi.ca: as ime t r Ic (rotunjit)
- pentru arbori: Li-1 nom " Li-1 m~x
~ nom t = ds nom - d, noon
(3.30) LI_1 min = LI_1 mOK r - TI-1
pentru alezaje: ZAp; nom = ZAp; min TI_1

l
+
~ nOlllt = ~ n9m - ds nom (3.31)
la calculul dimensiunilor lJltermediare cu formulele din Z. Suprafe~e exterioare cu adaos di-1 max = dl max + ZApi nom
tal:::elul 3.3, dirnensiunile nOminaleteorellce rezul tate din cal- !Simetric di-1 nom " di-1 maK (rotunjit)
cul se rotunjesc in plus pentru suprafe-t;.ede tip arbore !?i in
minus perrtzu suprarete de tip alezaj. di-1 min = di-1 maK r - Ti-1
la prelucrarea prin metodaob1;inerii automate a dimensiu-
nilor apare 0 disp.m.ere a adaosurilor intermediare diferita fa-
Api nom = Api min + Ti-1
t1i de prelucrarea prin metcdaobtinerii individuale a dimensiu- 3. Suprafeto interioaro cu adaos Li-1 min = Li mi" - Api nom
nilor. Aceasta se explic2 prin faptul ea la prelucrarea pe ma- asimetric Li-1 nom = li-1 min (rotunjit)
~ini-unelte req.Lat.ela dirnensiuneconstanta pentiru intregul lot
de piese, datorita deformatiilor elastice ale elementelor sis- Li'1 max = Li-1 jn in r +. T i-1
temului telmologic MUSDP (II\a!?ma-unealta-scula-dispOzitiv-piesa) ZApi nom = ZApi min + T;_1
au loc fenomenede "copiere" care constau in aceea ea la prelu-
crarea unui semifabricat cu dimensiuneaminimaLi-1 min se ob1;ine 4. Suprafete inter;oare cu ~daos di-1 min ;,;
di mi,n - ZApi nom
dimensiunea miriirnaLj mill la operatda considerata i, aar la pre- simetric di_, nom = di_', min (rotunjlt)
lucrarea unui semifabr~catcu dirnensiunealimita ma.x.imaLi-mex 1
se ob1;ine.dimensiunea maximaLi ma" (fig. 3.7). di-1 max = di-1 min r + Ti-1

'< Observatii. 1. Hotatii: Api nom' Ap; min - adaosul de prelucrare nominal asimetrlc,res-
!;; 0 pectiv adaosul minim asimatric, la faz8 considerat! i ;
E:

=r
-E: ~~
1"
"
\"'<I:Q.
ZAp I nom' ZApi min - adaosul.de prelucrare nominal simetr;c,res-
r-e spectiv adaosul minim simetric, la fazo consideroU I ;
'<
SJE:
c::
~!.~
-.J
-----.!;; ---
-.J ~
'<
'"T E:
._ Cl
~
~l --=-
t, Li-1 max' Li-1 n in - dimensiunea maxiriIlI,

i-1
respectiv minimli a su-
prafatei cu adaos asimetric, Care se obtine la faza precedent a

di-1 max' di-1 min - diametrul maxim, respectiv minim. care. se

obtine la faza precedentll i-1 ;
g. 3.7. Deformatiile elastice la p~elucrarea pe masini-
.elte reglate la dimensiune constantA: Lr - dimensiunea Li m8X' Li min' di max' di min - d imensiuni maxime, respect Iv
de reglere minime care se obtin la faza consideratli I ;
1 Ti-1 - toleranta la faza de prelucrere precedentA, i-1.
I 2. Dimensiunile simbolizete cu Indicele r sint dlmensiuni rotunjite.
;.
Intr-adevar, in fig. 3.7 se observa ea la prelucrarea su- ,
3. Dimensiunlle nominale ale semifabrlcatelor se obtin cu reletiile (3.27),
prafetelor exterioare, pentru semifabricatul cu dimensiunea li- I: (3.28),.pe baza adaosurilor nominale (3.23), (3.25).
'1
mita minimaLi-1 min' deformatdaelastica a sistemului tehnologic I

205
\ ?Od
are valoarea Ini.nimc1
Ymi, astfel incit dup.'1prelucrare se obt.ine . In relap.a (3.36) s-a notat cu lAin i-1 I, lAin i I valoa-
dimenshmea limiti ~ L.. , in timp ce la semifabricatul rea absoluta a abaterii inferioare la dimenaiunea nominalc1pre-
cu dimensdunea limiUl maxi.mk mLn1 apare deformat.i.a elasticl v~ti pentru faza de pre1ucrare precedenta i-1, respectiv la
max.i.rn.1i
Ym8~'in urma cc1reiase ~ dimensitm.ea limiUl maxima faza cansiderati i:
Li max"
- pentru suprafete de revolutde :interioare:
.~
In f~g.
3.8 este prezentaUl schema dispuneru adaosunlor
~i d:imenshmilor :intermerliare la prelucrarea suprafetelor de adaosul minim: ~i min= di max- di~1max (3.37)
revolutie exterioare, respectiv interioare, prin metcda obtine-
rii automate a dimensiunilor, aceasta schema fiirrl caracteris- adaosul maxim: ~I mllx= di min- di-1 lIlin (3.38)
tica pentru inlc1turarea adaosului :intermediar intr-o s:i.n:Jurc1
trecere. sau ~i lUX=22\i lIIin+ TI-1 - TI (3.39)
Prelucrarea pr:inmetoda ~:inerii automate a preciziei di-
mensiunilor se efectueazc1 pe s"trun3uri semiautomate multicutite adaosul nominal: ~I = di nom- di-1 nom
n0.1I . (3.40)
st.run:Juri revolver, ~i automate, la frezarea pe ~ini
de frezat lonp.tu:iinal,la alezarea f:i.ni1cu cutit a g~urilor ete sau ~i nom= 22\1 min+ I As i-1 I - I As i I (3.41)
.in toate cazurile fiecare scu1~ ~chietoare lucrind intr-o sin-
gur~ trecere. Loturile de piese se pot pre1ucra pr:in metcda ob- In relap.a (3.41) s-a notat cu I As 1-1 I, I As i I valoarea
t:inerii automate a preciziei ~i pe stnm; tmiversal, folosind absoluUl a abaterii superioare la dimensfunea nom:inal~ prevazu-
opritori rigizi sau camparatoare cu cadran. ti pentru faza de pre1ucrare i -1, respectiv la faza oonsdderata
Pe baza schemei d:in fig. 3.8 se pot scrie UI11"IAtoare1e re1a- i.
tii: Maosurile de prelucrare totale minime 22\ mint' maxima
- pentru suprafete de revolutie exterioare: 2A,.. max t ~i nom:inale 22\ nom
t se obtin, aUt la supra fete de tip
arbCire, cit ~i de tip alezaj, pr:in insumarea adaosurilor inter-
adaosul minim: ~i min= di_, min- di m in (3.32) mediare corespunzatoare:
adaosul maxim: ~i mllX
= dj-1 mo~- dj m~x (3.33) ~ III in't = ~1 22\i min' (3.42)
sau ~i mex= ~i lIIin+ Ti-1 - Ti (3.34)
22\ maxt = ~1 22\1 mex (3.43)
.
ada 0sul nominal '--pi
t 2)\ nom-- d i-1 nom
. - d i nom (3.35)
~ nomt = ~1 22\i nom (3.44)
sau ~i nom'=~i min+ lAinj-,I - lAin i (3.36)
. Dimensiunile :in~are pentru suprafete exterioare de
revolutie se vor calcula cu formulele:

c:
~
~I
E:
""'I;iS: .~
~<:
..
'f-!.~
di-, aax = di lIIin+ 22\i lIIin+ Ti-1
.. (3.45)

Cs: di-1 lIIin= di-1 AlIIX r - Ti-, (3.46)

"< I." 1""""1 J
In relatia (3.46) s-a notat cu di-1 maxr"dimensiunea maxima
la faza preoedenta i-l, rotunji~ in plus. Rotunjirea se face
.S Cl
""1,SIE ~E
"6~-i:J~-t:.~
-iJ'!:
E
s E: I~I l'"
-
c:
-b":l-J -iJ~..~
CJ
din 0,05 in 0,05 nun pentru dimensdurri care trebuie olJtinute la
strunjire de finisare, respectiv din 0,1 in 0,1 nun pentru di-
a) b)
mensiuni care trebuie ob\:inute la strunjire de deqrosare ,
Analog, pentru suprafete interioare de revolutie, dimensi-
Fig. 3.8. Schema
adaosurilor
deprelucrareintermodiore10 prelu- uni.Le intermediare vor fi:
crare8prin metod8
ob~ineriiautomate D preciziaidimensiunilor:
B - arbori:b - olezaje
di-1 min= di raax- ~i lIIin- Tj-1 (3.47t

207
205
._-_ __ .__ ._-_.
.. __ __ ._-----------------------"
.
 I
b
t
b
(3.48) real.izeaza apropierea treptata de dimensiunea prescrasa (recti- t
di-, max ~-= d;_, min r + Ti-,
ficare, honuire, lepuire etc.), schema dispunerii adaosurilor ~
, In rela-t;:ia (3.48) s-a notat cu di", min r dimensitmea m:i.n:i.ma intermeliare este diferita fata de schemadin fig. 3.8. In aces- a
la faza precenta i-I, rotunjita in minus. Rotunjirea se face cu te cazuri, deformatiile elastice ale elementelor sistemului t
respectarea acetorasf, recoman::iariea :;;i pentru supratete ci.Lin- tehnologic practic lipsesc la ultimele treceri, datorita fort-e- ~
F.
drice exterioare. i:' lor mici, Lar executantul, utilizirrl partea "trece" a calibru-.'
ca dimensiuni norninale (rohmjite) pentru fieca-re operatae lui, tirrle sa obt;.inala prelucrare dimensiunea lirnita maxi.ma ~
(faza) succesiva de prelucrare se considera pentru suprarete de (pentru arbori), corespunzatoare maximului de material. f
tip arbore dimensiunile Hmita m.ax:i.Jne, Lar in doccmentatda teh- In fig. 3.9 se prezinta schemadisptmerii adaosurilor in- ~
nologica se indica cota dnom-~; pentru suprafe1;e de tip alezaj termeiiare :?i tolerantelor la dimensiunile intennediare la pce-
r~
dimensiunile nominale se iau ~ale cu dfmensduni.Le-limita mini- lucrarea unei suprafete cilirrlrice exterioare in succesiunea: ~
r(
me, iar in dccumentatziese :i.n:licacota dno:~'
la semifabricatele laminate, turnate sau matrit-ate, abate-
strunji're de deqrosare , strunjire de finisare, rectificare.
. '
~
rile limita sint' date, in STAS-urile :;;i GOST-urile coresponza-
toare, in plus !?i in minus fata de climensiunile norrdnal.e , De a- ~ ,
~ Fig.3.9. Schema edaosuri"
ceea, climensiunile nominale d nom ale semifabricatelor laminate o 111111111111 ~--,- tor intermediare la pre" ~
turnate sau rnatrit-ate se obt~ cu relatiile: I-!:' lucrarea unei suprafe.e ~
- pentru suprafete exterioare de revolutie: 'S {d: 1111111111111 ~--t- cilindrice exterioare: ~
~
E: t-':'< 2Ap1 max" ~~8osul minim
-e-
~ 111111111111111 ~:. __ + pentru strunJlrea de de", Q
ds nom = d, min + ~1 min -+- I -Ain I (3.49) "'(
g~o~are; 2A 2 min"8d~osul
mInIm pent~u strunJlrea
~
(
~' 11111 .~ ~
de f;nisa~ei 2A 3 min" 8",
Dimensiuneanominala rezultatadin calcul se rotunj~ in ~r- -!:: ~1:1, S "<CJ .S "<CJ ,S !;; ": daosut mInIm ~ntru rec"
p~; . E: !;;E:E:E:E:
0
E:c:E:
Cl
tificare I~
- pentru suprafetele interioare de revolutie ale semifa- L. __ "tS'"tS'~*"iJ--o~~~ f
bricatelor turnate sau matrit-ate:

ds nom ==< d, ma~ - ~, Inin - I As I (3.50)

Pleci.rrl de la dimensiunea f:i.nala d3 prescrd.sa in desenul
de execut.ie (care poate varia intre d3 ,l?i d3 max' in limitele ID'

~

tolerantei T3) , .se ob1;in unnatoarele r~fatii de calcul ale di- ~

Dirnens.iuneanominal.arezultata'din calculse rotunjeste in ~
mensiunilor 'intermediare pentru succesiunea de cper'at.i.i,consd. ~
m:inus. In relatiile .(3.49) :;;i (3.50) s-eu folosit notatiile: derata in fig. 3.9:
d, j1lin' d, max - dimensdimeaminima, resp;;ctiv maximaob1;inuta la
pr~ operatie de prelucrar~ a suprafetelor considerate;~,
- adaosul intennErlia-r mirrim,pe dd.amet.ru ;: pentru prima operatie
de prelucra-re a suprafetei; I Ain I, I As I - valoarea al:soluta a
m\n
sare:
- dimensiunile limita la operatda de strunjire de fini-
rI.
'"'"2 max
= d
3 m In
' +" T//-+-
/ 3" ~3 min + T2 (3.51)
I
~
abaterii iriferioare, respecti v superioare, la d:imensiuneanomi- rI = rI - T (3.52) ~
nala a semifabricatului brut. '"'"2 min '"'"2 max r 2
f~~
Pe desenul de executie' al semifabricatului se va irrlica - cllinensiunile limita la operatda de strunjire de degro-
cota sub forma ds nom CU abaterile limita As :?i Ain staMardizate ~
(cu semnul,lor algebric). '
Toleran1;ele tehnologice perrtzu operatiile interme:li.are se
saret
d, max
= rI
'"'"2
,
m rn
+ 211.2 ' +
--p I1l1n T, (3.53) If
stabilesc corespunzator cu treptele de precizie care caracteri- (3.54)
,
'~
d, min = d, max r - T,
zeaza fiecare operat.Le de prelucrare (vezi cap. 4 -8). Toleranta - climensiuneanominal.a a suprafe1;ei la se.mifabricatul
;~

la operatia finala de prelucrare a fiacarei suprafete trebuie brut:

sa fie e:Jala cu toleranta la dimensiunea finita, confonn dese-
nului deexecutde , verificindu-se posiliilitatea respectarii a- ds nom = d, min + 2Ap, min + I Ain I (3.55) ,
t
cestei toleran1;e la procedeul de prelucrare finala, preWztit in ~
In tabelul 3.4 sint date formulele necesarepentru calcu- ~
procesul telmologic. ~
Lul,dimensiunilor interme:1iare la prelucrarea prin metoda obti-
la operat.i.i, de prelucrare in mai multe treceri, la care se nerii automate a dimensiunilor, pentru schemadisptmerii adao-
I
I. ~
208

-~.-.-----.-..-- _.-_._ ....- ., .... _-,.

~.
~
~ surilor intermediare conform fig. 3.8.
~ Tebelul 3.4 FonauLe pentru caLouLuL di.ansiuniLor inter~iaro la .etade Obtinorii su-
'1
~ toaato a di nsiunilor Pentru efectuarea calcu1ului adaosurilor de pre1ucrare in-
~1 tennediare' ~i a dimensiunilor intermerliare se recoman:11utili-
Hr .cr t , FeluL suprafe~olor Formula do ealcul zarea tabelului 3.5.
fL.,I-
\ max =L.I mm +ApI 1010
+T'1I- II
1. Suprafe~e exterioaro eu edaos Sa rotunje~te dimensiunaa moxim~ La hbelul 3.5 Calculul edaollUrilor de prelucrare .i dl...,siU"lilorintel'llediore

8simetric voLoorea Li-1 mex r Dlmenalunlle Hotllrell

Operet i Ile Elementele AdllOI Ad.oa no- Tole- Dimen"
odeosulul IIlnlm, mlnol col- ranf,a alunoe suprafef,el, cotal tn
LI_1 min Li-1 mex r - Ti-1 (tezele) documen-
de prelu- minim, pm pm cuLat, jlIIl T, jlIIl nOGllnll- mm
ll, IN11 tat-le,
di'_,nex = dl min + 2Api min + T 1-' crare 11 su-
prllfe~elor , 1118Ktmlimlnlmll mm
Z. Suprafe~e exterioare ou adeos So rotunJo~te dlmenslunea maxlm6 la Rz S P (

slmetrlc vQloarea dl_, mox r

di_, lOin= di-, mox r - Ti-,

Li-, lOin= Li max - Api min - Ti-1 calculul adaosurilor de prelucrare minimefli al dimensiu-
3. Suprafo;e interloaro ou adaos Sa rotunje~to dlmonsiunea minimA la nilor intermediare se efectueaz4 in ordinea inversa celei in
care se execut:li opera~e (fazele) de prelucrare a fiecm-ei
aslmetrlo valoaroe LI_, mln r suprafet-e In tabelele de calcul de tipul tabelului 3.5 se in-
L I-" max = L I-, n r + T i-,
10'1
didi dimensiunea finitii (din desenul de exeo.zt,ie) a fiedirei
suprafete pre1ucrate fli fazele ,(operap.ile) tehnologice In or-
dl_, lOin= di max -ZApl lOin - TI_, dinea executlU"ii lor (vezi exe.nple1ede calcul in cap, 4 - 8).
4. Suprafo~e interloaro cu adeos Se rotunje~te dimenslunea minimA la
slmetrlc veloarea di-, lOin r

di-, max = dl_, min r + Ti-,

ObS/lrV8~li.1. Hota~ll: Apt mtn -adaoGul de prolucroro minim Bsimotrlc la fOIO consldo-
rllU
ZApi lOin -adaosul de prelucrare minim slmetrlc la faza conslde-
ratA 1,
Li-1 ex' Li-1 mln - dimenslunee maxim~, respectiv minim~ a su-
prafetol cu adeos asimetric, care sa oot ine la' faza precedenU
1-1 ;
di-1 max' di_, lOin - diametrul maxim, respectiv minim, care se
ob~lne la taze preceden~A 1-' ;
Li mex' LI lOin' dj .ms ' di lOin - ,.dimensl~ni maxime, respect iv
mlnlme care se ob'ln fa faza eonslderati 1;
T_1, -toleranta la faza da prelucrore precedent~ i-'.
2,. Dimensiunile nomlnale ds oom ale semlfabrleotelor brute se calculeazi cu
formulele (3.49) si (3.,0). '
3. Adaosurile da prelucrare intermediare minima 2~. i ' respectiv A i m'
se determin~ eu formuLele din tabelul 3.1. 1 m n p In
4. Rotunjirile dimensiunilor nominale calculate (dimensiunile maxime pentru
suprafe~e de tip arbore, respactiv dimensiunile minlme pantru suprafete
de tip alezaJ) se vor toce din 0,05 In 0,05 mm pentru dimensiuni ob~inute
la strunjire da flnisare, frezore de tinisare etc., respectiv din 0,1 in ,)
0,1 mm pentru dimensiuni ob~inute la strunjire da de9ro~are, trezare de
dagro~are eto.
5. Pentru dimensiunile intermediare la opere~la executotA inainte de recti-
fieare,in LocuL formulelor din tebelul 3.4 se vcr folosi formulele (3.51)
Ili (3.52).

(
;
!
210
?,11
I
Se adopta din SI'AS, respectiv GOS'!' diametrul nominal al
barei cu valoarea cea mai epropdata, .
Dacatoleranta la diametrul treptei eelei mai mari coinci-
de cu rol.erenta la diametrul barelor calibrate atunci, diametrul
barei calibrate se adopta ffu"~ adaos de prelucrare pe treapta
maxima ..
cap.4. ADAOSURILE DE mmx::RARE pEHmlJ SEHIFABRICATE In mooanalcg se procedeaza pentru bare laminate cu sectd.-
IAMINATE IA CAll) ~I 'mASE IA REm \.U1e~tra~, otel lat etc.
Pentru rectificarea arl::orilor ~ tratamentul tennic se
4. .1.DIDlCATII GENERALE va exclude din relatia de calcul a adaosului adincimeastratu.-
lui.superficial defect s.
Barele laminate se folosesc ea serrlfabricate pentru arbori In tabelul 4.1 se dau abaterile limita la diametru pen-
netezi !?i in trepte cu diferente relativ mici intre diametrele tru bare din otel roturd laminate la cald, dupa STAS 333-87,iar
treptelor, pentru piese din clasa pahare (vezi tab.3.2) cu di- in tabelul 4.2 abaterile limit<1la diametru pentru otel roturrl
ametre pma la 50 mm,pentru bucse cu di.ametrulpina la 25 mm, calibrat, dupa STAS 1800-80. In tabelul 4.3 se prezdrrta abate-
piese de tipul flan:;;elor etc. Pentru detenninarea . diametrului rile limi~ pe diametru pentru ote!ul roturrl laminat la cald,
barelor laminate din care se prelucreaza arbori in trepte se du~ GOST 2590-71,iar in tabelul 4.4abaterile. limita pentru
calculeaza succesiv adaosurile de prelucrare intermediare l?i otelul rotund calibrat, ~ GOST 7417-75.
dimensitmile intermediare pentru treapta cu diametrul eel mai Parametrii ~:;;i S, ce caracterdzeaza calitatea suprafe-
mare. In cazul mai multor trepte cu diametre maxime eqal.e , tei la barele din ote! laminate la cald :;;i trase la rece sint
calculul se face pentru treapta cea rnai precisa. la calculul dati in tabelul 4.5.
adaosurilor valorile Rz, S !?i P , precum~i toleranta T se iau
de la operatia (faza) precedenta de prelucrare a suprafetei
respective, iar eroarea de instalare E -de la operatda ( faza) 4.2. ABATERI SPA'.fIALE IA SElfiFABRICATE LAMINATEIA CAID ~] ,
consdderata,Pentru detenninarea adaoSului la prima operatie SEHI:F.ABRICATE CALIBRATE
(faza) de prelucrare, valorile ~, s, p~i toleranta T sint
eele corespunzatoare barelor laminate. celelalte trepte ale Abaterile Spatiale care treb.ri.e luate in considerape la
arboreltii, cu diametre mai mici, vor avea adaos suplimentarfa- calculul adaosului de prelucrare pentru suprafetele de revolu-
ta de treapta cu diametrul maxim.Daca adaosul tehnologic supli- tie ale pieselor de tip arbore, prelucrate intre virfuri, sint
mentar pentru treptele cu diametre mai mici nu poate fi inla- curbarea ( abaterea de la rectilinitate a axei ):;;i eroarea de
turat intr-o singura trecere atunci in prima trecere de deqro- centrare.
:;;are. se inde~eaza 60-70 % din adaosul suplimentar, iar in a Se deosebesc curbarea totala Pc mllx :;;i curbarea Locaka Pc'
doua trecere, 30-40 % din acest' adaos. Prelucrarea ulterioara la prelucrarea intre virfuri curbarea Iocal.a Pc se calcu-
(strunjirea de finisare) a treptelor mai mici pe care a existat Leazacu formula :
adaos suplimentar se va face la dimensitmile intennediare cal-
Pc=2 !:J..c*lc
culate cu formulele date in cap. 3. (4.2)
Diametrul nominalde calcul d~ nom al barei laminate sau
trase la rece se calculeaza cu relap.a : . pentru le < lj2,in care le este distanta in mm, de la secti\.U1ea.
de prelucrat pentru care se determina curbarea p~ la capatul
d s nom = d1 max + ~1 a in + I Ai I, (4.1) eel mai apropiat (fig. 4.1)il-lungimea total~;A ~barea spe-
cific~,in'pm/mm ( tab. 4.6 )'. C ,
in care d, mex este dimensiuneamaximaabl;inuMla prima operatf,e CUrbareatotala P e mox este :
de prelucrare a eelei mai mari trepte ;
2A 1 . - adaosul intermediar minimpentru prima operat.Ie P e max = A c-1 [urn], (4.3)
p a in "
de prelucrare a t.reptea considerate i
I Ai !-valoarea abscl.uta a amtedt infed.o.:lr@ 11:\dtelltlotxul In 1 f3!ste Lunqdmea
LW:e total~, in mm.
tXll.'di Itllll'l11ab!. . CUrbareatotala a semifabricatelor 'debitate se det.ermi.na
cu formula ( 4.3 ).
) ,
212
'')1 ~
 Eroarea de centrare Pcen~r la semifabricate laminate ( pre- centrare depiOOe;;i de to1eranta T la diametrul bazei de orien-
cum:;;i la semifabricate matntate de tip arbore ) apare datorita tare a semifabricatului la centruire ieroarea de centrare va fi:
erorii de orientare a semifabricatului la operat.i.ade centruire
;;i are ca efect Mtaia racliala a suprafe1;.elore..xterioare de re- Pcencr=O,2SVT2+1 [mm] (4.5)
volui;i.e ale semifabricatului fata de axa gaurilor de centirare,
DaC<1 la cperat.i.ade centruire pe mas'inade centrui t barele
laminate sint fixate cu prisme autocentrante (fig. 4.2) eroarea urrle: Teste toleranta la diametrul bazei de odentare r;ri se ia
de cent.rare este determinata nwnaide eroarea de rcglm:ea ma- in mm.
~inii de centruit, de aproximativ ,0,25 nun, deci :
P csntr 0 I 25 [uun] t (01.4) hholul 4.:1 AbAtorl U.illi IlIIlIlru ol.l ,'olLll'Id(llllbrllt (!HM 1000-00)

Di6motrul, Abfttr I llmt. le dlftmotrlJ,lAm Diem"trul, Ab.terl limit' la dlamotru, mm

Tobolul 4.1 Jlbntoril? l i.itllpontru ofcl rOlu~Kll,
inlltla co lo (Sll1$ :nJ-Ill) Aim lUll

h9 h10 hl1 h9 hl0 h11

----~-----'--:I 0
Diomctrul Dinmctrul 4
-0,025
-0,040 -0,075 20,0
21,0
Tcterente T, Toleran~" T,
jJJ1l t/onlinal,Abated 1im i> jJJ1l 4,5 22,0
Nominal Aboteri l imi- 0 23,0
4,8 0
mOl til,mm mm ta, mm
5,0
5,5
-0,030 -0,048
-0,075 24,0
25,0 -
0
-0,084
0
-0,130
10 50
11 53 +0,5, 6,0 26,0
-1,2 1700 27,0
12 56 6,5 28,0
13 29,0
14 60 7,0
15 65 .0,6 7,5 , 30,0
8,0 0 0
16
17
+0,3
-0,6, 900
70
75
-1,3 1900
8,5
9,0
-0,036 -0,058
-0,090 31,0
32,0
18 9,5 33,0
19 78 34,0
20 80 +0,6 10,0
I 35,0
21
22
85
90
-1,5 2100
10,5
11,0
36,0
38,0
- 0
-0,100
-0,160
23
24 95 +1,0 11,5 39,0
40,0
-1,9 2900 12,0
25 100 12,5 42,0
110 45,0 ,
13,0
26
27
28
120
130 +1,2
13,5
14,0
-0,043
0
-0,070 .
-0,110
46,0
48,0 -
3400 14,5 50,0
29 140 -2,2
15,0
30 150 15,5 55,0
32 16,0 5b,0.
34 160 0
, 35
36
+0,3
-0,9 1200
170
180
+1,5
-2,7 4200 t
16,5
17,0
58,0
60,0 - -0,120
-0,190
17,5 63,0
37 200 18,0 65,0
38
40 70,0
220 18,5
42
44
250
270
+2,0
-3,5 5500
19,0 -
-0,084
0
-0,130
45 19,5
300
48 Cbserva~ii.1.Barele din o~el .otund calibrat so pot exeeut a sub rc,,'d 0:$0: otel tros (T)
ot~l cojit-tras (CT) o~el tras-recopt(TR), otel tras-~lefuit (TS), otel
cojit-lIlefuit (CS), o~el tras-recopt-~lefuit (TRS).
2.0~elul rotund calibrat se executi eu abateri limiti confor~ cimpului ~
naca, msa, la centrui.re, semifabricate1e sint orientate toleran~1 hl1.La cererea beneficiarului, o~elul rotun~ calibrat se poate
pe prisme cu fixare uni.Iaterafa (fig. 4.3), atuncieroarea de execu~a ~i in cimpurile de tolerante hl0 lIih9. )

",
234 ']1&;

-~~--------"--"-.- ,.- ... __ .-.

 Pentru bare laminate T ,este rol.erarrte diametrului barei iar In cazul fixm-ii in urriveraal.in consol.a ( fig. 4.4) curbarea
pentru arbori rna.tritati, Teste torerenta la diametrul fusuri- totalcl Pc max a semifabricatuluilaminat sau calibrat se determi-
lor de orientare ale semifabricatului pe prisme. re cu fonnula :
La cent.ruirea semifabricatelor de tip arbore dupa trasaj P c mex = 2ol\c1.cos [ arctg ( 240 ) ] [mm], (4.8)
(la product.i.a de serie mica !?i :in:lividual~) eroarea de centrare
se poate lua : in care: 4c este curbarea specificl exprdmata in tml/mm;
P centr = O,2SoT [mm], (4.6) I-lllTqimea semifabricatului (conform fig. 4.4), in mm.
in care 'r este toleranta, in mm, la diametrul semifabricatului.
Tabelul 4.4 Abateri liaita pontru o~elul rotund celibrat
La prelucrarea intre virfuri, abaterea spatialcl rezul.tanta (dupA GOST 7417-75)
se dete:rrn:iIlliprin sumarea curMrii !?i erorii de centrare
Diametrul, Abateri limit! la diametru,mm
P_fp2
-Y c
+p2
centr [ mm ] (4.7) mm
h9 h10 h11 h12
3,0 -0,025 -0,040 -0,060 -0,100
unde : Pc este mclrimea curbarii locale sau totale in functd.e de 3,1 - 6 -0,030 -0,048 ,0,075 -0,120
suprafata pentru care se calculeazcl adaosul de; pelucrare. 6,1 - 10 -0,036 -0,058 -0,090 -0,150
10,2 - 18,0 -0,043 -0,070 -0,110 -0,180
18,5 - 30,0 -0,052 -0,084 -0,130 -0,210
le 31,0 - 50,0 -0,062 -0,100 -0,160 -0,250
52,0 - 65,0 -0,074 -0,120 -0,190 -0,300
67,0
82,0
- 80,0
-100,0
-
-
-- -0,190
-0,220
-0,300
-0,350

Tnbclul 1 5 Clll iut"" :.uprnfotnl In tmro l_lonto pi trnao din o~ol

Felul semifabricatului Rz, pm S, pm

Fig. 4.1 Curberea axei la Fig.4.2 Fixsrea cu
prelucrarea intra virfur; prisme nutocentrante Otel rotund . pina la 30 125 150
laminat la 32..,80 160 250
Tabelul 4.3 Abatori liaita pootru otol rotund laainat la cald (GOST 2590-71) cald 90..180 200 300
200...300 320 400
Abateri limitepo diametru, in mm, pantru precizia de
lsminsre : Otel rotund tras la rece 63 60
Diametrul, mm O~el rotund tras ~i ~lefuit 10. 20
inaltil ridicaU obi~nuitA
Observatie. Celitatea suprafetei frontale dup~ debitare - vezi tabelul 4.11
+ - + . + -
5 ; 5,5; 6,3; 6,5; 7,9 0,1 0,2 0,2 0,5 0,3 0,5
10-19 0,1 0,3 0,2 0,5 0,3 0,5
20-25 0,2 0,3 0,2 0,5 0,4 0,5 !
26'48 0,2 0,5 0,2 0,7 0,4 0,7 I
50;52'58 0,2 0,8 0,2 1,0 0,4 1,0
60; 62; 63; 65; 67; b8 0,3 0,9 0,3 1,1 0,5 1,1
70; 72; 75; 78;
80; 82; 85; 90; 95 0,3 1,1 0,3 1,3 0,5 1,3
100; 105; 110; 115 . - 0,4 1,7 0,6 1,7
120; 125; 130; 135
140; 150; 160
- - 0,6 2,0 0,8 2,0

170; 180; 190; 200 - - - - 0,9 2,5

210; 220; 230; 240; 250 - - - - 1,2 3,0
Observe~ii.1. O~elul cu diametrul pinA la 9 mm se livreaz~incolaci, ier paste 9 mm in
~~. .
2.Curbura berei nu trebuie sa depa~easc60,5% din lungime; la comanda be- Fig.4.3 Fixarea unilateral4 pe prisme Fig.4.4 Curbarea axei la fixarea in consol4, in
neficiarului se pot livre bare 8vind curbura Care sA nu depa~eescA0,2 % universal
din lungime.

21G 217
 (

Exemplu:daca din tabelul 4.6 se ia 6.c = 2 lLffi/mm, in fonnula Valorile coeficientului K de mi.csorare a abaterilor spati-
(4.8) se introduce 6.<t = 0 ,002 ~m/mm. ale pentru semifabricate laminate, matritate, forjate liber !?i
Valorile curbarh specifice 6.c pentru bare laminate sint tumate sint date in tab. 4.8.
date in tab.4.6. Valorile abaterilor spatiale pentru suprafete frontale
La calculul adaosului de prelucrare pentru rectificarea sint date in tab.4.11.
de degro~are a pieselor care dupa stnmjirea de finisare au Tabelul 4.7 Curborco specific3 a barelor din o~el rotund calibrat Acl ~/
fost supuse unui tratament tennic de calire, abaterea spatial~
care se ia in cansiderare este curbarea piesei la tratarnentul
termic. Pentru rectificarea intre virfuri mardmea curMrii se Filrllindreptartl8 semifabricatelor dupA trat8lAentul termic
Diametrul barei calibrate,
determ:i.nacu relatiile (4.2), respectiv (4.3), in flU'lCtie de mm in cuptor cu CIF
sect.iunea pentru care se catculeaza curbarea.
. Duparectificarea de deqrosare a pieselor tratate termic, Pin6 la 25 1,6 0,80
Peste 25 la 50 1,3 0,65
abaterea spatiala remanentaeste : Peste 50 la 70 0,9 0,45

Pc = 0,03pc tr , (4.9) Observa~ii: 1.Pentru barele de o~el rotund calibrat se admit in stare de livrare, con-
form STAS1800-80, urml!toarele valori ale curb6rii specifice Ac:
I
- pentru o~olul T, eT ~i TRS :5 pm/mm pentru diametre pinll la 15 mm in-
,s:tie : P<t tr este mardmeacurbarii la tratamentul tannic efec- clusiv ~i 3 pm/mm pentru diametre peste 15 mm;
tuat inalntea operatiei de rectificare. - pentru o~elul TS, CS ~i TRS :3 pm/mm pentru diametro pin! la 18 mm in-
clusiv.
Valorile curbfu-ii specifice Ac pentru bare din otel roturrl 2.La prinderea intre virturi curbarea totaL6 se calculaaz! cu formula (4.3)
calibrat, tratate teJ:mic, sint date in tab. 4.7. iar curbarea local6 cu formula (4.2). La prinderee cu buc~1I elasticli,
Abaterile spatiale calculate cu relatiilE: (4.7), respec- in consolll,curbarea total6 se calculeazll cu formula (4.8),-in care Lun-
gimea l Se consider! pinll la sec~iunea de fixare in buc~s elastica. La
tiv (4.8) se iau in consideratie la calculul adaosului de pre- rectificarea f~ra virfuri, curbarea totalll se cslculeszll cu formula (4.3).
lucrare nurnaipentru prima operatie de prelucrare prin aschi.ere
a suprafetelor de revolutie. ,I Tabelul 4.8 Valorilo Coeficien~ilor ( de .ic~are a obaterilor spa~i8le
Valorile abaterilor spatiale remanente cIupa diferitele Faza tehnologica Coeficientul K
operatii de pralucrare prin ~er.e se cakculeaza pe baza le-
gii copierii abaterilor spatiale ale semifabricatelor brute la
-.0 scara de mi~rare, cu formula :
I Dup6 strunjire :
- intr-o singura taza 0,05
- degro~are 0,06
1 - semifinisere 0,003
(4.10) - finisare 0,025
P = K Psf [mm]
I DupA rectificare :
in care K este un coeficient care irrlicl gradul de ndcsorare a I - de degro~are 0,03
I
abaterilor spatiale; Psf - abaterea spatiala a semifabricatului
brut,in mm. Dup3 frezarea de degro~are a suprafe~e-
I}
lor plane (matritate, forjate libel', 0,06
Tabelul 4.6 Curbarea spec ifici a seaifabricatolor lallinate la cald Ac,pa!M seu turnate)
-
Caracteristica barei Lungimea semifabricatului Laainat, ~m , -\
Observatii: 1.Dupa rectificarea de de9ro~are a piesolor de tip arbore, tratate termic,
laminate in reLa~ia (4.10) in locul abaterii p se ia in considerare marimea
Pin6 la 120 121 180 181315 316 400 401 500
I curb!rii la tratamentul termic - p f ~fectuat inaintea rectificlirii.
Fl!rliindreptare 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5
2.Hlirimeacurb!rii dupA tratament3l lermic P t se calcuLeaze cu rel~-
~iile (4.2) respectiv (4.3), utiLizind vaLgrlfe corespunz4toare ale
I- curb!rii specifice Ac din t8belele 4.1. $i 4.7.
Caracteristica barei Diametrul semifebricatuLui leminat, mm
laminate -/-
PiniiLa 30 31 50 51 80 81 120 Peste 120 !
4.3 . ~ liECANIcA A ~ DEREVOU1fIE
I
j
Fara indreptare, " Pararnetrii ~ si S care se abtin clufe diferitele operatii
dupa clilirecu incalzire: .l. de prelucrare mecarricaa suprafet:elor de revol'4::_;:1
exterioare,
- in cuptor 2,0 1,3 0,9 0,1. 0,3
- cu CIF 1,0 0,1.5 0,45. 0,3 0,15 I
precum!?i treptele. de precizie in care se incadreaza toleranta
Dup! indreptere po pros! 0,13 0,12 0,11 O~10 0,08 tehnolcgica la cli.ametrulsuprafetei prelucrate sint date in ta-
belul 4.9 pentru piese prelucrate din bare de otel laminate la

21H ",n
 t -

cald !?i in tabelul 4.10 pentru piese prelucrate din bare de \ mensiuneprin metodatrecerilor de proba (obtdnerea individualc':i
ot;el rotund calibrat.Pentru prelucrarea g~urilor se va consulta I1 a preciziei dimensiunilor).Operat;iile ce se vor executa la piesa
tabelu16.1,(cap.6). din fig.4.5 sint urrnatoarele
Pentru a detennina toleran1;a telmologica pentru f Lecare 0- - debitarea i
parat.ie .irrtermedi.arade prelucrare, in funct;ie de treapta de j Tabelul 4.10 Pora.etrii ob~i~i la prelucrarea o~elului tra~ la reco,
precizie indicata, se utilizeaza tabelul 2.15, (cap.2) . Suprafe~e de revolu~ie extari08re

Tabelul 4.9 Par~f~trii obtinu~i la prelucrarea o~elului laminat la cald. Suprafc~e

de revolu~ie exterioare Cimpul de toleran~li Procedeulde prelucrere TreapU de S,
Rz'
al barei calibrate precizie pm pm
Procedeul de prelucrare Treepta de precizie Rz, pm S, pm Rectificare f~r~ contre:
h9 -inainte de tratament termic 7 b,3 12
Strunjire :
- cojire 14 125 120
-dups trHtament termic b 5 3,2 ..0,8 -
- _degro~8re 12 b3 bO Rectificare flira centre:
- finisare 10 11 32 .20 30 -degro~Bre
- intr-o ~ingur~ faz~ 10 11 32 . 20 30 h10 si h11 'finisare _. 97 ' 10 20
b,3 12
- fin~ de netezire (cu carburi saU cu 7 .9 b,3 3,2 c -finA de netezire b 5 3,2: 0,8 b 2
diamant)
Strun j i re pe strung automat SBU
Rectificare. intre virfuri ~i rectifics' strung revolver:
re f~ra virfuri : h11 'lntr-o singura trecere 11 32 20
- degro$ore 8 9 10 20 -in doull treceri 10 1b 15 '
- finisare sau intr-o singura faza 7 .8 b,3 12 <-.

-
- fina de netezire 5 b 3,2 0,8 b 2 \ Observa.i;: 1.Toleran~ele la diametre, corespunzlitoare treptelor de precizie, slnt date
in tabelul 2.15, capitolul 2.
Observat i i : l.Strunjirea intr") ~ingurli fazii ~i rectificarea intr-o singura fazil se I
I
2.Valorile abaterilor spa~iale remanente dupa strunjirea pe strung automat
efectuaaza direct flira 9 mei diviza eceste opere~ii i~ faze distincte sau strung revolvar se vor determine cu relatiile:
(degro$are s i finisare). - dup~ strunjirea intr'o trecere p.~ O,05op f '
Z.La rectificarea executata dupa clilire, paramatrul S sa exclude din rela- - dup~ strunjirea in douA treceri p = O,OZop ; ;
~ia de calcul a edaosului de prelucrare. in car~_psf este abate rea spa~ial~ e barei cB~'brate (curbarea),vezi ob-
3. Toleran,ele corespUnzatoare treptelor de preci~ie sint date in tabelul serva,11le de la tabelul 4.7.
2.15, cap.2.

Tabelul4.11 Parametrii de precizie ~i catitate a suprBfej:ei la debitare

4.4. PREI:.DCRARE8.. MEI:ANICA A SUffiAFEI.'EUR FRONTAIE

Pentru calculul adaosului de prelucrare la prilna operatie Treapta de Neperpendicularitatea

Procedeul de debitare precizie la Rz+S, pm cspatutu i bare i fata
de prelucrare a fetelor frcntale plane, parametrii RI' S, P pre- i lUngifDe de axsa P, mm
cum~i toleranta T care intra inrelatia de calcul S1Jltparame-
trii caracteristici ai operatiei precedente - debitarea barei. l Pe foarfeci dupa opritor 17 300 Vezi observatiile
tabel
sub
In tabelul 4.11 se dau valorile parametrilor caracteristici la
debitarea barelor. I', Pe fiersstrau circular, fierastrau
Valorile parametrilor obt;inute la diferite operatii de alternativ, cu freza-fierastrau pe 14 200 0,01'0
prelucrare mecani.caa supratetelor laminate ::.?icalibrate din 0- I, ma$ini de frezat

tel sint specificate in tal:elul 4.12. Cu cutit de retezat pe strunguri 13 200 0,045'0

Prin forfecare pe prese 17

4.5. EXEHPw DECAU.llL Rz=150 300 Vezi observa.iile sub
" S=1000 16OO tabel

Sa se calculeze adaosurile de prelucrare ::.?idimensiunile Ob ser-vat i i .1.La debitarea pe foarfec;:is i pe pres~ rezulU 0 supraf.aia de debitare
inclinata pins la 30 fatli de direcj:ia perpendiculara pe axa, procum $i
int.ermediarepentru un arbore de la un re:luctor ( fig. 45 ). Se- o zon4 neregulat~ (adincitural care poate ajunge pin~ la 0,2'0. H~rimea
mifabricatul este 0 bara din otel rotun:::ilaminat la cakd, din inclinarii zonei neregulate trebuie luate in considerare la calculul
material OLC 45 STAS880-80, product;ia este de serie mica. adaosului de prelucrare la capetele semifabricatului debitet.
2.Toleran~ele corespunz4toare treptelor de precizie indicate sint date in
Datorita seriei mici de fabricatie, pre1ucrarea piesei tabelul 2.15, abaterile llmita la lungimea de debitare fiind simetrice (!).
se face pe ffia::.?ini-unelte
universalecu re;larea sculelor la di-

I
\1 -.--.- -- """t ..,." --.,-.-------- ----------

22Q
 Tabe tu], 4.12 Par_uii obtinu~i la prelucrarea ",afetelor frootale ~ 1. Pentru suprafata<p25:~:gg~
debitare a. pentru rectificare (operatda precedenta este strunjirea '
intr-o singura faza ) :
Rz i-1 = 25 J1ffi ;
Procedaul do prelucrare Tre8pta de precizie R ,
z
jlllI S, pm Si-1 = 0 (dupa tratamentul tannic de calire Si-'
se exclucle din. calcul ;
Strunjire frontal4':
- degro,are 12 50 50 'r
- finisare 11 32 30 = 2.liclc ;
11 32 30 P i-1
- intr-o singur6 faz6 l!. c = 0,13 J,an/nun din tab.4. 6 (dupa indreptare) i
Rectificare frontal4 po ma~ine de recti- le = 108,6 nun din desenul piesei ;
fieat rotund sau ma~ina de rectificat b 5 .. 10 - P i-1 = 2-0,13-108,6 ~ 28 J,an.
frontal

La prelucrari intre virfuri nu se face verificarea Cl:?e-

observat i i :1.Treptele de preclzle indicate in tabal se asigur6 stunel cind baze teh- zar-ii, deci Ev = O. .' .
nOlogic4 pontru prelucrarea frontal4 coincide cu baza de masurare. DacA
aceste beze nu coincid le toleran~a corespunz6toare treptei de precizie A;;adar, adaosul minim'pentru rectificare este
indicate in tabal se'adaugA eroarea de orientare ,care se determina dupA
indica~iile din cap.1, pentru cot a care trebuie respectatA la opera~ia 106 J,an.
de prelucrare frontalA.
n..
--P' mrn. = 2RZ 1-
. 1 + 2 P' I-
1 = 2 - 25 + 2 - 28
2.Dupa strunjirea de degro,are 8 fe~elor frontale la piese de tip arbore
prelucrate din bare laminate sau trase la rece, abaterile spa,iale ale Dintabelul 2.15 cap.2, obpnem toleran~ pentru operatia
acestor suprafe~e sint mici ~i se neglijeazA. precedenta- strunjire intr-o sirt;ura faza-coniorm treptei 10 de
3.Toleran~ela corespunzAtoare treptelor de precizie indicate sint date in
tabelul2.15. precizie :
4.La ealculul adaosului de prelucrare pentru rectificarea exeeutata dupa Ti-, = 84 ui,
tratamentul termic, parametrul S se exclude din rols,ia de calcul. deci aOaosul nominal pentru rectificare este
3 2A.I n. mln.,.+ T.1- 1 = 106 + 84 = 190
nom = --jpl J,an.
1.6
Diametrul maximinainte de rectificare (dupa strunjire
este
di-1 max = di' max + ~i nom = 25,007 + 0,190 = 25,197 nun.

o
Se rotunj~te : di-1 max = di-, nom 25,2 mm ;
' 250-0B Diametrul minimrezul ta :
-..---- -I di-, min = 25,2 - 0,084 = 25,116 mm.
NOTA: , Deci, operatia, de strunjire. se va executa la cota
=Tesitun 1x45 ~/(., ,A <p2 5 .2~0 nun ;
t7(~/J
-Rugozdafea supratet dor
Fig.4.5 Arbore de la un reductor de turatie :,r! b. pentru stnmjire
este sub forn.a de laminat ):
(anterior' strunjirii materdatut-bara

.il Rz ;-1 = 125 J,an ;

frezarea frontala ~i oentruarear Si-1 = 150 J,an

l
strunjirea suprafetelor cilirrlrice (intr-o airqura ope-
ratie )i Pi-l. :::'VP/+Pcent/
[nun]
frezarea canalelor de panai
- tratament termi.c de ~tatire ( la HRC 20. 30 ) i conform formulei (4.7) pent.ru prelucrarea intre virfuri
irrlreptarea piesei ( redresare ) i Pc = 2-l!. ,c-!lc i .
006 025
rectificarea suprafei-o'or
+0 007 .. 's"'"'-'- cilin:lrice. "'17:.
.0.006"'20:.
,.. O.O~5 Ac = 1,5 J1ffi/nun ( tab. 4.6 pentru laminat far-a :tndreptare );
<p25-o:007 nun. Pentru stabill.rea diametrulUJ. barea lanunate din
care se va executa piesa se calculeaza adaosurie de prelucrare
pentru supratata cu diametru maxim.
t
- !J
Pc = 2-1,5-108,6 ::::326 f.iJn ;. ,-
Pcentr = 0,25 nun = 250 f.iJn (pentru centIuire exeeutatape masdna
de centruit, cu fixarea materialului in prisIne aut:ocentrante, .
(
t:
223
ZT J
 formula (4.4) ; b. pentru strunjire adaosul se determinii prdn diferen1;a
,..-----"---,, diametrelor de sb:unjire ale treptelor vecine, adi.ca :
< i P i-l ",,13262+2502"411 urn ?~ i nom = 24,5 - 20J 2 = 4,3 nun.
I
I -1'
4. Pentru supra ..,17_+0.006
f'"e~e1e A.'
0.006 nun
Adaosul min.:im
pentru strunjire este : a. pentru rectificare se adopta acelai adaos ea i la ce-
lelalte suprafete rectificate :
~i min== 2- (~ i-1 + Si-1) + 2Pi-1 = 2(125 + 150) +2-411=1372ui, 2l\i nom= 190 tJIO
Diametrul maximal suprafetei finite este :
Din tab. 4.1 se obt-ine abaterea inferioaril Ai la diametrul . 17 + 0,006 = 17,006 nun "
barei laminate : Diametrul maximinainte de rectificare (dupa strunjire
Ai = -0,9 nun. este :
Adaosul nominal de calcul
/ di-1 max= 17,006 + 0,190 = 17,196 nun
~i nom= ZApimin+ 1 Ai 1= 1372 + 1 -900 1 = 2272 tJIO se rotunj6te : di-1 max= 17,2 mm
di-, nom= l7,2 nun.
Diametrul nominal decalcul al barei laminate se det.erInin..3.
cu formula (4.1) : Toleranta pentru oper:lpa de scrunjire eSte 70 tJIO (tab.
ds nom= 25,2 + 1,372+ I -0,9 I = 27,472 mm. 2.15) treapta 10 de precizie)
Diametrul minim :
Se alege 0 bara laminata cu diametrul standardizat ' di-1 min= 17,2 -: 0,07 = 17,13 nun.
<I>2 8 ~~: ~ nun conform STAS 333-87.
Adaosul de prelucrare nominal real ( recalculat) pentru 0- Operatia de strunjire se executa la cota <\>17
.2~O.07nun.
perat.i.a de strunjire a treptei <\>2 5~~:~g~
mmeste : b. pentru strunjire, adaosul se determina prin diferenta
diametrelor de strunjire ale treptelor vecine
~i nom= di-1 noli- di nom
= 28 - 25,4 = 2,6 mm.
~; nom= 20,2 - 17,2 = 3.mm,
2. Pentru suprafata <\>24
. 5 mm
Adaosul nominal pentru stnmjire se determina prdn dife- 5. calculul adaosurilor pentru prelucrarea suprafete...;
renta dintre diametrul barei lam:inate i diametrul suprafetei lor frontale la oota L = 25 0~o. a nun.
strunjite SUprafetele frontale de capat se prelucreaza prin frezare,
opezat.i.a precedenta fiind debitarea pe ferastrau circular. Dm
~i nOlll
= ~8 - 24,5 = 3,5 mm. tabelul 4.11 obtinem :

3. Pentru suprafata <\>20:g:g~~mm ~ i-1 + Si-1 = 0,2 nun,

a. pentru rectificare se adopta acelai adaos nom:inalea Pi-1 = O,01D = 0,0128 = 0,28 nun.
i la suprafata <\>25 0, 007 , adica :
~I nom= 190 fJlIl '
Adaosul minim pentru frezarea simultanil a fetelor frontale
Diametrul maximal supratetei, fmite 'este : este :
20 - 0,025 = 19;975 mm. 2Ai min= 2-0,2 + 20,28 = 0,96 mm.
Diametrul maximinainte de rectificare (dupa strunjire
este : Toleranta La, lungimea de debitare, in treapta 14.de precf,-
d;_, nex = 19,975 + 0,190 = 20,165 mm zie, este 1150 /llu = 1,15 nun (tab.2.15, cap.2); abaterile limita
la lungimea de debitare sint deci 0, 575 nun sau rotunjit
se rot1.mj~ di-1 lIIax= 20,2 mm \'.'
O,6 nun. .
d;-1 nom = 20,2 nun . ,. Prin urmare, adaosul nominal calculat perrcru frezarea
di-, min = 20,2 -0,084 = 20,116 nun. ~
frontala este :
Deci, operataa de strunjire se va executa la cota
2Ai nom= 21\,i min+'1 Ai 1 = 0,96 + 1 -0,61 = 1,56; mm.
<\>20
. 2~0.084 nun. '

15 pirN, \"C.! I ??"\

224
 hbelul 4.13 Calculul adeosului pentru un arbore de la un re<ix:tor (fig.4.5)

Opor8~ile (fazele) Elementele edeosului o imensiunile

de prelucrere e minim, pm Adeos Adaos nominal Toleran~e Dimensiunea suprefe.,ei /lotereecotei in
suprefe~elor minim, celculet, pm T, pm nominelt~ documente} ie, mm
.. Rz S p ( pm mm Hexim~ Hinim~

Suprefe~a IT>~mm

Semifebricet 125 150 411 . . . 1200 28 28,5 27,3 ~

Strunj ire 25 . 26 . 1372 2072 84 25,2 25,2 25,116 cl>25~

Rectificare - - - - 106 190 14 25,0 25,007 24,993 cI>~

Supr8fe~ele frontale, le cote 'EJ?.,. mm

Oebitere 200 280 - . 1200 252 252,6 251,4 252:-1,6

Frezare frontel&' - - - 960 15bO, 800 250 250 249,2 'EJ"..o..

Adoosurile pentru frezaree frontel~ 8 cepetelor reprezint~ adeosuri bileterele (suma edaosurilor prevlzute pe fe~ele frontale
de.cep~t ele piesei ). \'aloerea adeosului de pe f iecere cap~t este egel~ cu jum~tete din veloeree trecut'iiin tebel.

,....,../_-~--...;;:---~,.,;;-.-- ~'.

III
5' ID
~
0
~Ql ~'f; g j
g[ ~ re~~....
w.
.m ~.
.g[
, ~~i
p: '
[~~~ ~~
Il>cID :> :>

~gi' ~ :>
~
~< g ~
" 11 Il>c
~g311 ]
~e:....
S>
11 ~~
NN~
U'IU'I

,ID -g
ffi ~.
'[
HI

g
N
U'I
N

N
U'I
I ~1
ft8
~~g
......~ 0.
~~
~~. g 0 ~S 11 ~
rt Il>c 11 III
.. ~CD
5' !t
N
.!""tJl
~~
i. ~
~~
ON

~~
U'l
rt
O'lCD
~
.f-' ~
~C ~.?
;..R ffi
~~
~CD

iCD
s
F
m
s
~
 ! r p + A' min +
de unde :
A,
rn s I - I A.
10

A I !Rin > r s - rp + I Ain p I - lAin si,

p I > r5 r (5.2)

(5.3)
in care : A I min este adaosul,'de rrelucrare ni:inim ,:,rectat ~
cap.5. ADAOSURI DE PRELUCRARE PEN'IRU SEMIFABRICATE l). Ain si, lAin p I valoa
MATRITATE LA CAID rea absoluta a ab:l:terii infe-
rioare la dimensiuneanOminala
5.1. INDlCATII GENEl<AI.E a semifabricatului, respectiv
con fur semitabrk:a f
a piesei finite.
Dupace s-a stabilit procesul tehnologic de prelucrare me- confur plesii Valorile inclinatiilor de ma-
carrica prin aschi.ere, ~e calculeaza adaosurile de prelucrare '-'---'_. --_0_.- tritare sint in:iicate ,in tab.
minimepentru toate operatd.LLe( fazele ) de prelucrare a fie- 5.1 dupa ST.AS 7670-83. Valori
carai, supratete , Pentru detenn:inareaadaosului minim la prima !Anom similare sint prevazute in
operat.Le ( faza )de prelucrare a suprafet:ei considerate, IMri- GOS'!' 7505-89.
mile ~, S , p, care intra in relatia de calcul, sint cele cores- Valorile razelor de racordare
punzatoare semifabricatului matritat bnlt, iar eroarea de in- maximela semifabricatele ma-
stalare se detennina pe baza iirlicatiilor din cap.Ji~~ .t.gbgi-/' Fig,S',1 Rezele de r cordare la semifabrica- tritate sint in:iicate in tab.
rea procesului tehnologic de prelucrare mecerucase va avea in tul m"tri~at ~i la piesa finiU 5.2 iar abaterile limita in zo-
vedere ea nu se executa la matritare gaurile cu axele in plane na de racordare nu trel::uie sa depa:;;eascavalorile abaterilor
.neparafel.e cu clirectia de rilatritare; aceste gauri se vor obtine '. limita dimensionale ale semifabricatelor rnci.tritate. Daca razele
prin gaurire in materdal,pl~ de racordare pe desenul de executie al piesei finite sint mai
Maosurile de prelucrare 'totale calculate:;;i dimensiunile mari decit cele din tab.5.2 atunci razele de matritare se vor
adopta dupa desenul piesei finite.
calculate ale semifabricatelor nu includ. adaosurile telmologice
necesare pentru simplificarea formei semifabricatului matritat, In fig.5.2 este dat un exemplu de semifabricat matritat
pentru fixarea semifabricatelor la tratarnent termic sau adaosu- din care se poate urmilrirnodulde aplicare a razelor de racor-
rile pentru probe :;;i epruvete de incercari mecanice. Maosurile dare exterioare R 9i razelor interioare r, in :furlcP.ede inal-
telmologice men'tianatemai sus se stabilesc in mOO. suplimentar t:imeah. se observa ca razele interioare r ale matrit:ei sint
fata de adaosurile de prelucrare calculate analitic :;;i anume,la raze exterioare ale semifabricatului matritat, ,iar razele exte-
int.ocmireadesenului 'semifabricatului matritat. la suprafet:ele rioare R ale matritei devin raze interioare la semifabricatul
matritate care se prelucreaza ulterior prin a!?chiere,inclinati- matritat. In tab.5.3 se dau razele de racordare exterioare
'I
minimela matritare dupa GOS'!' 7505-89. .
ile de matritare :;;i celelalte adaosuri tehnologice se aplica la
dimensiunile nominalecalculate ale acestui semifabricat. Pentru calculul adaosului de prelucrare nominal la prima
Razele de racordare la matritare evita muchiile ascutite oPeratie (faza) de prelucrare a fiecarei suprafete cu ajutorul
relatiilor (3.36) 9i respectiv (3.41) precum~i calculul di-'
f
care due la aparitia crapaturilor ~i la marirea solicitarilor
mensiunilor nominaleale semifabricatului matritat cu relatiile
mecanicein procesul de matritare.
(3.49),respectiv (3.50) sint necesare valorile abaterilor limi-
Valorile razelor de racordare ale semifabricatului 9i ale ta la matritare. .
piesei finite ( fig. 5.1) treOOie sa satisfaca relatia optima,:

rp > ':5 - Anom , ( 5.1)

in care : rp este raza de racordare la piesa prelucrata
r5 -raza de racordare a semifabricatului ;
Anom - adaosul de prelucrare nominalcaculat.

I
Dacanu se respecta corrlitia (5.1), se recomar:d.a sa se ma-
reasca raza de racordare rp la piesa finita. Dacadin conside-
rente constructiv-funcP-oruue aceasta nu este posibil, este ne-
cesara corectarea valorii adaosului de prelucrare minimin ve-
derea satisfacerii conditiei
I Fig5,2 Exemplu de utilizaro a tahelului 5,2

~
\
""""'~ 229
~
!
,I I hele pentru dimensimri.le maximede lunJllne, gpme, inin:time,
"~1
Tabelul 5.1. Inclina~ii dot .atri~ere ( STAS 7670-83 ) l grosirne.Dirnensimrile piesei care se mascara paralel sau aproape
I
l Suprafe~o exterioaro
paralel cu planul de separatae sint considerate lunJimi sau l~-
Tipul ut ilaju- Suprafeie interioare
~ lui de matrt~aro timi. D:imensiunilepiesei care se mascara perperrlicular fa~ de
1 ungh I,grade cond it i ! ungh I,grade condij i i planul de separat.Le reprezinta lntUtimi,iar .dimensduni.Lepiesei
1
~I.
care traverseaz~ planul. de separatie sint considerate grosimi.
Ciocan
-
10 Pieso
-
obi~nuito
10
7
Pio." inalt"
Piese ob isnu it e Diametrele g~urilor panrunse ~i nepatzunse sint oonsddera-
7 Cu inlill.imode 3 Piese plate te "l~timi", iar diametrele suprafetelor cilindrice exterioare
cAdere micA IMsurate pe directie vertical a fat;a de planul de separatae sint
i
10 Plese tnalte 7 Piese plate 'l~ " inilltimi ".
PresA' 7 Piese co isnuite 3 Cu impingator Valorile abaterilor limita din tabelele 5.4 5.7 se sta-
3 Cu extractor 1 Cu extractor I bilesc in fUl'lCtiede masa piesei, calitatea otelului, complexi-

Ha~ini de frezat
-
3
-
In func~ie de e-
3
1
In matril.lI
Piesa obi;nuite
tatea fonnei semifabricatului exprimatii prin factorul de CClIlr
plexitate ~i dimensiunea maxima, .'
orizontele dincilne Masapiesei matritate se calcul.eaza dupa ce s-a stabilit
0-3 Cu gaurli seu 8- 0 In poenson
dinciturA tehnologic forma semifabricatului matritat in fUl'lCtie de milri.:..

, Tllbelul 5.2. Raze dot recordare la triiere ( vezi fig.5.2 ), Wp8 STAS 7670-83/ ' I
I
mea !i'i complexitatea piesei finite. .
Calitatea otelului se stabil9l?te astfel : grupa Ml-oteluri
cu corrtdmrt,de carbon mai mic de 0,65 % !i'i oteluri aliate cu su-
ma elementelor de aliere ( Mn, Ni, er, Mo, V, l'ji W} mai midi de
Inlill.i~oaconsi- Razo cxterloore R, in mm i 5%' jgrupa M2- oteluri cu continut de carbon mai mare de 0,65 %
,_._---_ - Rele
...
doratll, /11I1I
...
Interloere r,
11II1I Claaa I de motr'~aro Close 11 do mQtrl~nro 1. !ili oteluri aliate cu sumaelementelor de aliere (Mn, Ni, Cr',- Mo
V !i'i W ) mai mare de 5%. i
POllto pinll la
<;omplexitatea de forma apiesei matritate se expriIna prirl
-
25
25
40
2
3
4' 4
6
factorul de complexitate s:
5
40 63 4 6 10
63 100 6 8 16 S = mp / Il\i (5.4)
100 160 8 10 25
160 250 10 16 40
250 400 16 2S 63 unda : mpeste masa piesei matritate; ~ - masa corpului g~
400 630 25 . - tric siroplu in care se inscrie piesa matritatii ( fig. 5.3 !ii -
ObsorV8~ie .Raze mal mici d&cit colo din tabel so pot stablll numai l.lnind seama de 5.4)
durabllitatea .atrl~.i. Se deosebesc patru grupe de complexitate !i'i anume .'
\
In tabelele 5.4 . 5.7 sint date dupa STAS 7670-83 ab9,teri-
le l.iJni~ pentru dimensiunile nominale ale sernifabricatelor ma-
tritate din oteluri aliate, executate pe ciocane, prese !i'i pe
!
1,
-
-
-
grupa
grupa
grupa
Sl
S2
S3
cu 0,63 < S <
cu 0,32 < S <
cu 0,16 < S <
1,0 ;
0,63;
0,32;
lUa!i':ini
de forjat orizontale. Aceste abateri limita sint date - grupa S4 cu S < 0,16.
pentru clasa de matritare I ( abateri limita restrinse ), res-
pectiv II( abateri l.iJni~ normale) l?i se aplica La dimensitmile I cu cit complexitatea de forma este mai mare, cu atit. fac-
exter.icareale semifabricatului matritat; pentru dimensiun:i..le 1 torul de complexitate S este mai mic.
interioare abater:i..le limitil se stab:i..lesccu semnschimbat. Di- i Pentru piesele din fig. 5.3 Il\i se. calculeaza cu relat-ia,
I
, mensimrile nom:i.ni:ue calculate ale semifabricatelor matritate se
rotunjesc din 0,1 in 0,1 mmpentru clasa I de matritare respeo-
tiv din 0,5 in 0,5 mmpentru piese matrit,ate in ciasa II de ma- j 1I'ed2
trit,are, in sensul nm-irii adaosuluL !
mH-
Clasa de matritare se stab:i..l~ in fUl'lCtiede cerintele J, h * P (5.5)
4
de precizie iInpuse pieselor,' precum !i'i decon:lltille de matri-
tare !ii de tipul pr<Xiuc1;iei.Abaterile limita sint date in ta-
I
i
I
230 231
-'
 o
o ::J
~.., ..,~
.., '~
0'" "
g. ;'
; 0
<
o
C ::J
... ~
'" C

C
::J
..,
o
"tl

N
W ~ '.."
..,
Cl
CO
N
IQ

V'I .
o
-t
V1.,...WNN-
obo1.noo. rv
B
....
D>

.00'"
;' s g.
V'I

..
CO

CD
VI

..
-:;,
CO
--"0 ~ ...
_.
8-~" ". .,..
,.0
;;."& _. .,
.., ....
rv 0
~
::J
.. .p
0" VI
.. _ . .,
.
0.

..
0" V\ &"- "HV N
CO Cl
_CD
C
~
~
bobo~o
8- ~ et
~
tr
0'" 9 CO
""0.'"
_._. Go.
B x
,.
N CD .., et

..... .
0"
:J 00 _.B
-e \~.
. I-'


~O'"
et..,
~....
::J
.z:... (.".le ..
..,.
e -s -0

. CD ""-J VI CO
et
'000'0:0-"'0
,

-g-gc
IQ
et ..,
-,
~ L-
VI
o
~ __~ __~
.
01
(j\
B
": 8-
.,

-- --.~---~~-
~-""--------.~'-----------' ----~------- .. -----.--.,..--.--,.~---..:-----":..---...,...~--

Tabelul 5.4 Abateri li.ita pentru lungi.i , l8~i.i si inal~i.i (diaaetre ) pentru piese .atritate de clasa de .atri~are
(dupB STAS 7670-83)

Oe- Be' Plan de Factorul de Celitetea Fectorul de Oimensiunea , o (mm)

pl a- vura separa,ie complexite- M!,sa de ot-el. complexitate
se- sur- te 8 formei pie- a forme i ~50 >50 >120 >180 >260 >36(+500 >630 >800 >1000 >1250 >1600 >2000
rea plus asi- si- sei "'1 M2 :5120 ~180 ~260 !:360~500 !~630 ~800 !:100 ~1250 :51600 QOOO ::2500
in
pla-
(+) me- me- S 3 S 1
lip- tric tric S 4 S 2
Kg
S1 $2 $3 S4
I
I
nul
de
sa
(- ?
I
I

se- I I

pa- I
re-
tie
- I I
I
I
1 2 34 5 6 7 8 9 10 11 12 15 16 17 18 19 21 22 23 24 25 26 I 27 28 29 30 31 32 33
0,3 0,3 ~0,25 +0,5 +0,5 +0,6 +0,7 +0,7 +0,71

/ V !\
-0,2 -0.3 -0,3 -0,3 -0,4 -0,41

0,3 0,3
/ V
f---
>0,25 \ +0,5 +0,6 +0,7 +0,7 +0,7
+0,71
/ V ~0,40 -0,3 -0,3 -0,3 -0,4 -0,5 -0,6
0,3 0,4 / V
f---
>0,40
1\\ \ 1\ I
+0,6 +0,7 +0,7 +0,7 +0,7 +O,7i+O,9
I
/ 1/ ~0,63 -0,3 -0,3 -0,3 -0,4 -0,5 -0 ,61-0 ,6
0,4 0,5
V V
f---
>0,63
I\:\ '\ 1\1\ +0,6 +0,7 +0,7 +0,8 +0,8 +0,91+0,9

/ V ~1,0 _0,3 -0,3 -0,4 ,-0,4 -0,5 -0,5 -0,6

0,4 0,5
[/ V -
>1,0
::1,6
1\1\ 1\ 1\1\ +0,7 +0,7 +0,8 +0,9 +0,9 +0,9 +0,9 +1,2

1/ V -0,3 -0,4 -0,4 -0,4 -0,5 -0,6 -0,7 -0,8

0,4 0,6 V V
-
>1,6
i\l\ .1\ 1\1\ +0,7 +0,8 +0,9 +0,9 +1,01-+-1,0+1,' -+-,
,2 +1,5

V V ::2,5
\\ \ 1\ 1\ -4,2 -0,4 -0,4 -0,5 -0,5 -0,6 -0,7 -0,8 -, ,0
 Tabelul 5.4 (ccot inuare)

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 15 10 17 18 19 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33

/ I
*
>2,5 \ \ \ \ \ +0,8 +0,9 +1,0 +1,0 +1,0 +1,' +1,2 +1,3 +1,5 +1,7
0,5 0,8

1\\1\
-0,4 -0,4 -0,4 -0,5 -0,6 -0,7 -0,8 -0,9 -1,0 -1,3

0,6 1,0 11 IV 1\1\ +',0 +1,0 +',0 +',1 +1,2 +1,3 +',0 +',8 +2,0 +2,0 +2,0

/ V <03 1\\1\ -0,4 -0,5 -0,0 -0,7 -0,8 -0,9 -0,9 -',0 -1,0 -1,2 -1,5
I. I ~ 1\1\ 1\ I \ +1,0 +1,0 +1,2 +1,3 +1,4 +1,5 +1,7 +1,8 +2,0 +2,0 +2,5
0,7 1,2 r+-+-T~~7-~~ ~~~~~.;~~~
III -=-><1100 \\ 1\\1\ -0,5 -0,6 -0,6 -0,7 -0,8 -1,0 -',1 -1,2 -1,2 -1,5 -1,5
0,8 1,5 V 1 \ 1 \ +1,0 +1,2 +1,3 +',4 +1,5 +1,8 +1,8 +2,0 +2,0 +2,5 +2,5 +3,0

1\ \1\
-0,0 -0,0 -0,7 -0,8 ~1,O -1,0 -1,2 -1,2 -1,5 -1,5 -2,0 -2,0
VV V 1 ~ \\ +1,2 +1,3 +1,4 +1,5 +1,8 +1,8 +2,0 +2,0 +2,5 +2,5 +3,0 "3,5 +3,5

::: ~: I-+-I/+V~I'-I/+/-'!-+--i~ \ \ \ \\ -0,0 -0,7 -0,8 -1,0 -1,0 -1,1 -',2 -1,5 -1,5 -2,0 -2,0 -2,0 -2,5

+1,3 +1,5 +1,7 +1,8 +1,8 +2,0 +2,0 +2,5 +2,5 .+3,0 +3,5 +3,5 1+3,5
H'-t-,t-+-t-+-t-~ ~r+~~~1-1-~
V V -0,7 -0,7 -0,8 -1,0 -1,2 -',2 -1,5 -1,5 -2,0 -2,0 -2,0 -2,5 3,0

I/ I/ ~ \\ !\ \1\ +1,5 +1,7 +1,8 +1,8 +2,0 +2,0 +2,5 +2,5 +3,0 +3,5 +3,5 +3,8

::: ::: H'-I/+v-,hl"--I/+/-'!--l-I~ \ \ 1\ \1\ -0,7 -0,8 -1,0 -1,2 -1,2 -1,5 -1,5 -2,0 -2,0 -2,0 2,5 -2,8 -3,0

+1,7 +1,8 +1,8 +2,0 +2,0 +2,5 +2,5 +3,0 +3,5 +3,5 +3,8 1+4 0
+4,5

V -3:-:;
1\\1\ -0,8 -',0 -1,2 -',2 -',5 -',5 -2,0 -2,0 -2,0 -2,5 -2,8 j-3,0

I1I1 I/ ~ \\ +1,B +1,B +2,0 +2,0 +2,5 +2,5 +3,0 +3,5 +3,5 +3,8 +4 ,0 1+1.., ".... !+~ 5
I '
1,6 2,5
\!\
1

:; 1/ ~160 \ \ \
-',0 -1,2 -1,2 -1,5 -2,0 -2,0 -2,0 -2,0 -2,5 -2,8 -3,ol-3,e 1-3 5
I '

------------- ----------~------------------ ----- ------ -.-- . . _--;"""- _. --~- .. - --

.... .

Tabelul 5.4 (continuare)

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 '5 16 17 18 19 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33

1,8 3,0 11 11 >100 \ \ \ \ \ +4,5 +5,0 1+5,5

V V <250 \1\ \ -1,4 -1,4 -1,6 -',8 -2,0 -2,5 -2,5 -2,8 -3,0 -3,5 -3,5 -3,5 /-3,5

2 3
1 !I ~ \\ ! \ +2,8 +3,2 +3,0 +3,8 +4,0 +4,2 +4,2 +4,5 +4,8 +5,0 +5,5 +6,0

t-- _'0-t-_ ,_5-j I I~t-Itoo (1r-+\-'I\iH--t--t \-+\-+-I\-H_',4 I

-1,6 -1,8 -2,0 -2,2 -2,5 -2,8 -3,0 -3,0 -3,2 -3,5 -4,0 -4,5

2,2 4,0 I /!, I. '\: \ +3,2 +3,6 +3,8 +4,0 +~,2 +4,2 +4,5 +4,B +5,0 +5,5 +5,5 +6,0 +6,5

~'\~\ ::::
::::
::::
::::
::::
::::
::::
::::
::::
::::
~~ ~~'-r;-~~

Y
-4,0 -4,5 -4,5

2,5
5,0 I +6,0 +6,5 +7,0

1 \ \ -1,8 -2,0 -2,2 -2,5 -2,B -3,0 -3,0 -3,2 -3,5 -4,0 -4,5 -4,5 -5,0

\ +4,0 +4,2 +4,4 +4,6 +5,0 +5,4 +5,B +6,0 +6,5 +7,0 +7,5 +7,5 +7,5
L.~\-~\~_2 0 -2 2 -2 2 -2 5 -3 0 -3 0 -3 2 -3 5 -4 0
. , , , I , , I , , -4,0 -4,5 -5,0 -5,5

~:l +4,4 +4,8 +5,0 +6,2 +5,4 +5,8 +6,0 +6,5 +7.0 +7,5 +7,5 +7,0 +8 5
'-.11"
-5,0 -5,5 11-5,'0

l
-2,2 -2,2 -2,5 -3,0 -3,0 -3,2 -3,5 -4,0 -4,0 -4,5

;4,8 +5,0 +5,2 +5,4 +5,8 +6,0 +6,5 +7,0 +7,5 +7,5 +7,5 +8,0 1+8,0

1-2,2 -2,5 -3,0 -3,0 -3,2 -3,5 -4,0 -4,0 -4,5 -5,0 -5,5 -5,5 1-6,0
 Tnbelul 5.5 Abateri li.ita pentru lungi.i , loti.i ~i inalti.i (diometre ) pentru piese .atritote in de closo de .atritere 11
(~ STAS 7670-83)

Oe- Bo- Ptan de Foctorul de Clllitoteo Foctorul de Oimensiun e r o (mm)

pla- vure seporatie complex ita- Hase de otel complexitate
sa- sur- te a formei pie- formei O >50 >120 >180 >260 >360 >500 >630 >800 >1000 >1250 >16001>2000
reo plus si- si- se i H2H, ~120 ~180 ~26O 5360 ~500.~630 s800 ~100 ~1250 S1000 ::2000i52500
I
in (+) me- me- S 3 'S Kg
pl- l~l'- trio tric S 4 S 21 S1 S2 S3 S4
nul so
de (- )
se- "

pe-
re-
tie
1 2 3 4 5 67 8 9 10 11 12 15 16 17 18 19 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33

0,3 0,5 ~O,25 +0,6 +0,7 +0,8 +0,9 -1-1.0+1.2

,/ 1/
/ i---

>0,25
-
\
[\
:\ -0,4 -0,4 -0,4 -0,5 -0,6 -0,6

+0,7 +0,8 +0,9 +1,0 +1,2 +1,3

0,4 0,5
V sO,40 .\ -0,4 -0,4 -0,5 -0,6 -0;6 -0,7

0.4 0,6 1/ 1/ V
~
>0,40 1\1\ - :\
-
+0,8 +0.9 +1,1 +1,2 +1,3 +1,4 +1,4
-- -- -- --
0,5 0,7
rI/ /
1/ ~,63
"-- 1\
>0,63
1\
1\ 1\ ~
-0,4 -0,4 -0,5 -0,6 -0,7 -0,8 -1,0
+0,9 +1,1 +1,2 +1.,3+1,4 +1,5 +1,6

17 '-- \ f\
~1,0 -0;4 -0,5 -0,6 -0,7 -0,8 -0,9 -1,0

0,5 0,8
1/ / V >1,0
--
:51,0
1\1\1\ +1,1 +1,2 +1,3 +1,4 +1,6 +1,6 +1,8 +2.0

/ , i'\ -0,5 -0,6 -0,7 0,8 -0,8 -1,0 -1,1 -1,2

1/ 1/ \r.-- - 1\ i\ \
~
0,0 0,9
1/ >1,6 +1,2 +1,3 +1,5 +1,6 +1,7 +1,8 +2,0 +2,2 +2,5

/ / / S2,5 r\ ~\l\ \ -0,0 -0,7 -0,7 -0,8 -0,9 -1,1 -1,2 -1,4 -1.5

___ '__. --: ,. __ '-:-- -. .. _... . , __ ~. ._.._..._.. __ .. --.--- .... --.- ..----'.---... '--'O:-'-"--"~'-'-

Tabelul 5 5 (continuere)

0,7
1 2

1,0
3 4 5 07
1/ '/
8 9 10 11

1/ >2,5
12

1\ ,
15 16 17 18 19
\ \
21 22 23 24
+1,3 +1,5 +1,0 +1,7 +1,9 +2,0 +2,2 +2,5 +3,0
(
25 26 27 28 29 30
+3,0
31 32 33

1/ ~ 1\ S4,0 -e.r -0,8 -0,9 -1,0 -1,2 -1,4 -1,5 -1,5 -2,0
0,8 1,1 1/11. il >4,0 1\ 1\1\ 1\ +1,5 +1,6 +1,7 +1,9 +2,0 +2,2 +2,5 +3,0 +3,0
...
-2,0

+3.5 +4.0

1/ "-- 1\
1\ 1\ 1\ - --
~o,3 -0,7 -0,8 -0,9 -1.,0-1,2 -1,4 -1,5 -1.5 -2.0 -2.0 -2,0

0,9 ',2
1/1/ / >6,3
1\ +1.0 +1,7 +1,9 +2.1 +2,2 +2,5 +3,0 +3.0 +3,5
-- +4,0 +4,0 +4,5
r\
'.0 1,4 / 1/ 1/
1/ ~
s'O
>10 1\
1\ :\\ -0,8 -0,9 -1,0 -1,' -',4 -,,5 -1,5 -2,0.-2,0
+1,7 +1,9 +2,1 +2,4 +2,5 +3,0 +3,0 +3,5 +4,0
-2,0
+4,0
-2,5
+4,5
-2,5
+4,5 +5,0

1/
N. 1,1. 1,6
/ 1/ V
s'6
I---
>10
1\
\ '\ \ \ -0,9 -1,0 -1,' -',2 -1,5 -1,5 -2,0 -2,0 -2,0
+1,9 +2,1 +2,4 +2,5 +3,0 +3.0 +3,0 +4,0 +4,0
-2,5
+4,5
-2,5
+4,5
-3,0
+5,0
-3,0
+5,0

I 1\
\ \ 1\ -','
~
1,2 ',8 / 1/ 1/
~
~25

>25 \
1,0 -1,2 -,,5 -',5 -2,0 -2,0 -2,0 -2,5

+2,1 +2,4 +2,5 +3,0 +3,0 +3,5 +4,0 +4.0 +4,5 +4,5
-2,5 -3,0

+5,0
-3,0

+5,5
-3,5

+5,5

/
// i\
~4O -1,1 -1,2 -,,5 -1,5 -2,0 -2,0 -2,0 -2,5 -2,5

1,4 2,0 /
~
>40 \ \ \ 1\ +2,4 +2,5 +3,0 +3,5 +3,5 +4,0 +4,0 +4,5 +4,5
-3,0
+5,0
-3,0
+5.5
-3,0

+5,5
-3,5

+6,0

7 r\ -s.o
//
so3 -1,2 -',5 -1,5 -1,5 -2,S"-2,0 -2,5 -2,5 -3,0

\\\
-3,0 -3,5 -4,0
I---
',7 2,2
/ >63 \ +2,5 +3,0 +3,5 +3,5 +'4,0+4,0 +4,5 +4,5 +5,0 +5,5 +5,5 +6,0 +6,5

/ '-- r\
\ \ t\
s100 -1,5 -1,5 -1,5 -2,0 -2,0 -2,5 -2,5 -3,0 -3,0 -3,0

1/ 1/
-3,5 -4,0 -4,5

2.0 2,5 1/ >,00 ~ +3,0 +3,5 +3,5 +4,0 +4,5 +4,5 +5,0 +5,0 +5,5 +6,0 +b.0 +6,5 +7,0

17 ~100 1\ -1,5 -1,5 -2.0 -2,0 -2,5 -3.0 -3,0 -3,5 -3,5
1/ 1/
-4,0 -4,5 -4,5 -5,0
2,5 3,0
1/
L...-
>160 1\ 1\ 1\1\ +3,5 +3,5 +4,5 +5,0 +5,0 +5,0 .+5,5 +5,5 +1>,0 +6,0
,
+6,5 +7,0 +7,5

/ 1/ !250 1\ \ \ 1\ -',5 -2,0 -2,0 -2,5 -3,0 -3,5 -3,5 -4,0 -4,0 -4,5 -4,5 -5,0 -5,5
~. 0 ""
Parametrii ~ ~i S care caracterizeazc1 c:aJ.itatea suprafet.ei
l- 00"'11'\\1"10"'&1""'0"''''
IQ M ... 0 0 la semifabricatele matritate la cald pe ciocane ~i prese sint
~ M f 1 f ~ f ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~I da~i in tab.5.8. .
~
N ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

0 ~
2 M ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ + ~ Tabelul 5.6. Abateri lilllit~pootru grosillli.pentru pioso aatri~eto pe
, ciocano :l'ipre tn elase do lIIetri~_ J (STAS 7670-83 )
'" ... o 0 '" ~ 0 0 ~ 0 00'" ~ 'I
'"_
;
M i ~~~ i ~i i ~~ i ~-I
1d
~ ~ ~'" ~ 0. 0 ~. 0
'" ~ ~
'" 0. 0 Urma Hose Celltetea Fllctorul de
~ f 1 ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ex- pie- de o~el cOIIlptoxitate DI.lllenaiunea,
IRIII
trac- SEll, a formel
'"
~Iof' 010 "'1 01'" 1cO
"4''''

,....
+
...:,'"
t
,....
+
Ln"
I
,......
+
..0"
I + 1'"
..()""
I
dJ'"
+ '"
..0'"
,
toru-
tul kg < 20 >20 _ >50 >80 >120
<50 <80 <120
>160 >250
<160 <250 <400
$1
"'1r;' "'10 "'I'"
H1 H2 $2 S3
re 'f'" "'",I'I'" f' '1' ...,'"
t
,....
+
~

,....
+ "'1
",'"
t
en'"
+
..t:J"
,
0,8 <0,25
4
+0,4 +0,5 +0,5 .+0,6 +0,7 +0,7 +0,7
",I'"'I'"
t::; i .{ i "'I'"
f' 1'" 1 ~
,
,...
+
"," W'
+ 1
",'"
,
0)'"
+ '"
1.1)"-
~
1 >0,25 1\ \ -0,2
+0,5
-0,2
+0,5
-0,3
+0,6
-0,3
+0,7
-0,3
+0,7
-D,4
+0,7
-0,5
+0,8
i\1\
I t

'" "'10
~i f1'"i i 1i ""1 "'1 '" ~ <0,40 \\ -0,2 -0,3 -0,3 -0,3 -0,4 -0,4 -0,5
~ I~' i i i i i '--
1,1 >0,40
<0,63
1\f\ .,\,\ 1\ +0,5
-0,3
+0,6 +0,7
-0,3 -a 3
+0,7
-0,4
'. +0,8
+0,7
-0,5
+0,7
-0,6
+0,8
-0,5
:<l '"
i 7010i "'I'" 1 i 7 "'1i f1i f1i '"
i ',2
'--
>0,63
<1,0 1\1\ \\\
+0,6
-0,3
+0,7 +0,7
-0,3 -0,4 -0,4
+0,8
-0,5
+0,9
-0,5
+0,9
-0,6
... '" 1~ "'~I'" ~ -+0,9
\ \ ,\
1,4 >1,0 +0,7 +0,7 +0,8 +0,9 +0,9 +0,9
N ~ "'10
N ~ 1'"
+
~ ~ ~
+ .. + , + 1
~ 00I +
~ ~ <1,0 1\1\ -0,3 -0,4 -0,4 -0~4 -0,5 -0,0 -0,1
',6 >1,6 +0,7 +0,8 +0,9 +0,9 +1,0 +',D +','
M
N ~ "'I'"
N ~ M CIO ~ 1'"
+1+,+1+.+1+'
M ~ M"'1~ ~"'I'"
~ ~ '-- <2,5 1\1\ \ \\ -0,4 -0,4 -0,4 -a,s -0,5 -0,6 -0,7

N
N
q qlq ~I~ qlq ql~ qlq ~
.N 1 '" N
+1+1+1+1+ +'
'" M ~ ~ ~ ...,
~ M
2
I---
2,4
>2,5
<4,0
>4,0 \ 1\ \\\
+0,8
, -0 ,4
+0,9
+0,9 +',0
-0,4 -0,4
+1,0 +1,0
+1,0
.-0,5
+1,0
+1,0
-0,6
+1,1
+1,1
0,1
+',2
+1,2
-0,8
+',3

.
"'
M
... 0...
N
-
3
<6,3
>6,3
1\1\ \ \\ -0,4
+1,0
-0,4
+1,0
-0,5
+1,D
-0,6
+','
-0,7
+1,2
-0,8
+1,.3
-0,9
+1,0
N + '-- <10
\ 1\ \\ \ -0,4 -a,s -0,6 -0,7 -0,8 -0,9 -0,9
+1,7
\ \ ,\
3,5 >10 +1,0 +',0 +1,2 +1,3 +1,4 +1,5
'- <16
>16
'\ 1\ -0,5
+1,0
-0,6 -0,6
+1,2
-0,7 -0,8
+1,5
-',0
+1,8
-1,'
+',8
4,2 +',3 +',4
~~y--- -5 <25
>25
'\ 1\ \\\ -0,6
+1,2
-0,6
+1,3
-0,7 -0,8
+1,4. +1,5
-1,0
+1,8
-1,0
+1,8
-',2
+2,0
-;!. -
6,4
<40
>40
1\1\ \\\ -0,6
+',3
-0,7 -0.8
+',5 +1,7
-',0 -1,0
""',8 +1,8
-',2
+2,0
-',2
+2,0
1-_4----:7 ------I - <63 \ 1\ \\\ -0,1 -0,7 -0,8 -1,0 -',2 -1,2 -',5
8 >63 +1,5 +1,7 +1.8 +1,8 +2,0 +2,0 +2,5
-
10
<100
>'00
\\ \\\ -0,7 -0,8 -',0
+1,7 .+1,8 +1,8
-1,2
+2,0
-1,2
+2,0
-1,5
+2,5
-1,5
+2,5
- <160
\\ \\\ -1,5 -2,0
-, -0,8 -1,0 -1,2 -1,2 -1,5

-
12,5
14
>160
<250
>250 \ \ \ -, +1,8 +1,8
-',0 -1,2
+2,5 +2,8
+2,0
-',2
+3,2
+2,0
-1,5
+3,6
+2,5
-2,0
+3,6
+2,5
-2,0
+3,6
+3,0
-2,0
+4,0
<400
\ 1\ \\\ -',4
+2,8
-1,4
+3,2
-1,8
+3,6
-',8
+3,8
-2,0
+4,0
-2,5
+4,2
-2,5
+4,2
\ \\\ -1,4
. +3,2
-1,6
+3,6
-',8 -2,0 -2,2
+3,8 +4,0 +4,2
-2,5
+4,2
-2,8
+4,5
\\ \ -1,6
+3,6
-'1,8 -2,0
+3,8 +4,0
-2,2' -2,5
+4,2 . +4,2
-2,8
+4,5
-3,0
+4,8
~~ \i\ -1,8 -2,0 -2,2 -2,5 -2,8 -3,0 -3,0
~Frs-:~ +4,0 +4,2 +4,4 +4,6
~~ -2,0 -2,2 -2,2 -2,5 -3,0
~ +4,4 +4,8 +5,0 +5"
+5,0

;5,4
+5,4
-3,0
+5,8
+5,8
-3,2
+0,0
N
'"
M' ...
0,
...
~ 0,

'"
-2,2 -2,2 -2,5 -3,0 -3,0 -3,2 -3,5

0,
M
'"...,' ...
0, ~
~

239
2.38
 Febo lul 5.7. Abated li.itllpentru grosi.i, pentru p iese aatriteto po labolul 5.8. Valorile Rz ~i S pentru semifobrieate matritato
ciocnne, prose ~i an,ini de forjat orizontalo, in clasn
de .atr i tearo11 ( SIAS 7670-83 ) ~~
Mosa semifabrieatului matr i t at , kg Rz, jJI1l S, pm
Urma Masa
T--"-
C\.\tntea Faetorul de
ex- pio- de otel complexitete Dimensiunea, mm Pin6 la 0,25 80 150
trae- sei, e forme; 4 Poste 0,25 pinn la 4,00 160 200
toru- .Peste 4,00 pina la 25 ~6QL__, 250
lu; kg < 20 >20 >50,., >80 >120 160 >250 Peste 25 pin6 la 40 250 '300-
M1 M2 S, S2 S3 S4 <50 <80 <120 <160 <250 <400 Peste 40 pin~ la 100 320 350
Peste 100 pin6 la 200 400 400
0,8 <0,25 <, +0,6 +0,6 +0,7 +O,a +0,9 +1,0 +1,2

1 >0,25 <,
r-, 1\ -0,3
+0,6
-0,4
+0,7
-0,4
+0,8
-0,4
+0,9
-0,5
+1,0
-0,6
+1,2
-0,7
+1,3 Observotie. Velorile Rz sint,date pentru semiiabrieate cur6tito prin sablare seu deea-
-- <0,40 r-, 1\1\ -0,4
+0,7
-0,4 -0,4
+0,9
-0,5
+1,0
-0,6
+1,2
-0,6
+1,3
-0,7 pare_ '
1,1 >0,40 <, +0,8 +',4 In cazul cur~tirii cu jet de granule R, se ia e;Jal cu
--
1,2
<0,63
>0,63 <,
r-, 1\1\\ -0,4
+0,8
-0,4
+0,9
-0,5
+1,1
-0,6
+1,2
-0,6
+1,3
-0,7
+',4
-0,8
+1,4 400 ia, indiferent de masasemifabricatului.
--
1,4
<',0
>1,0 <,
I'---. 1\1\ \ -0,4
+0,9
-0,5
+1,1
-0,5
+1,2
-0,6
+1,3
-0,7
+',4
-o,a
+1,5
-1,0
+1,8
--
1,6
<1,6
>1,6 <,
r-, \ 1\ \ -0,5
+1,1
-0,5
+1,2
-0,6
+1,3
-0,7
+1,4
-0,8
+1,6
-0,9
+',6
-1,0
+1,8 5.2.ABATElU SPATIALE IA SEHIFABRICATE MA'IRITATE IA CMD
--
2
<2,5
>2,5
- '"
r-, 1\1\ \ -0,5
+1,2
-0,6
+1,3
-0,7
+1,5
-0,8
+1,6
-0,8
+1,7
-1,0
+1,8
-1,'
+2,0 la semifabricate matri1;atede tip arl:ore (axe, arl:ori,
--
2,4
<4,0
>4,0 r-, !\ \ \ -0,6
+1,3
-OJ -0,7
+1,5 +1,6
-0,8
+1,7
-0,9
+1,9
-1,1
+2,0
-1,2
+2,2 tije cu ingro~i etc. ) pentru prelucrarea suprafetelor cilin-
<, drice exterioare cu fixarea in 1IDi versal, in consol.a pe treapta
--
3
<6,3
>6,3
<,
r-, !\1\ \ -0,7
+1,5
-0,7 -0,8
+1,6 +1,7
-0,9
+1,9
-1,0
+2,0
-1,2
+2,2
-1,4
+2,5 ( suprafata ) de la un capat, ( fig.5.6 '), marimeatotal~ a aba-
<10 -0,7 -0,8 -0,9 -1,0 -1,2 -1,4 -1,5
3,5 >10
<,
r-, i\1\\ +1,6 +1,7 +1,9 +2;1 +2,2 +2,5 +3,0 terii spatiale se exprimasub fonna sumei vectoriale dintre
4,2
<16
r-. 1\1\ \ -0,8 -0,9 -1,0 -1,1 -1,4 -1,5 -1,5 curbarea axei -Pc !?i deplasarea matritelor -Pm in planul de,

!\r, -,
>16 +1,7 +1,9 +2,1 +2,4 +2,5 +3,0 +3,0 separatd.e, Deplasarea matritelor se datoreste jocurilorin
<25 <, -0,9 -1,0 ' -1,1 -1,2 -1,5 -1,5 -2,0
-5- >25 <, +1,9 +2,1 +2,4 +2,5 +3,0 +3,0 +3,0 coloanele de'ghidare ale matritei !?i neccdncddented,semimatri-
,\1\r\
<40 <, -1,0 -1,' -1,2 -1,5 -',5 -2,0 -2,0 telor la'~inile de forjat orizontale.!?i produceexcentricita-
"b,4 >40 r-, +2,t +2,4 +2,5 +3,0 +3,0 +3,5 +4,0
<, tea in planul de separatie a celor doua'J?ikti ale piesei matri-
-a-
<63
>63
<,
<,
\ 1\1\ -1,1
+2,4
-1,2 -1,5
+2,5 +3,0
-1,5
+3,5
-2,0
+3,5
-2,0
+4,0
-2,0
+4,0 tate.
Prin unnare :
~
<100
>100
<,
<, \ 1\1\ -1,2
+2,5
-1,5 -1,5
+3,0 +3,5
-1,5
+3,5
-2,0
+4,0
-2,0
+4;0
-2,5
+4,5

12,5
<160
>160 <, :\1\f\ -1,5
+3,0
-1,5 -1,5
+3,5 +3,5
-2,0
+4,0
-2,0
+4,5
-2,5
+4,5
-2,5
+5,0 P Pc+P m' (5.7) ,
<250 I"'" <, 1\1\1\ -1,5 -1,5 -2,0 -2,0 -2,5 -3,0 -3,0
~
--
>250
<400 r-, -, -, -, +3,5
-1,5
+3,5
+3,5 +4,0
-2,0 -2,0
+4,0 +5,0
+5,0
-2,5
+5,5
+5,0
-3,0
+5,5
+5,0
-3,5
+5,5
+5,5
-3,5
+6,0
Deoareceinsumareavectorilor Pe!?i Pmse face dupa re-
gula rili1acinii patrate, rela~ia de calcul a abaterii spat.ial.e
"~ 1\t\ 1\ -2,0
+4,0
-2,0 -2,5
+5,0 +5,5
-2,5
+6,0
-3,0
+6,0
-3,5
+6,0
-3,5
+0,5
pentru fixarea rnmai,in universal este

\ 1\1\ -2,0
+5,0
-2,5 -3,0
+5,5 +6,0
-3,0
+0,5
-3,5
+0,5
-4,0
+6,5
"4,0
+0,5 p=/p-2 c+p2 m
-2 5 -3,0 -3,0 -3,0 -3,5 -4,0 -4,5 (5.8)
'\~ \- +5:5
-3 0
+6,0 +6,5
-3,0 -3,5
+7,0
-3,5
+7,0
-4,0
+7,0
-4,5
+7,5
-4,5
r-- +0:0 +6,5 +7,0 +7,5 +8,0 +8,0 +8,0
-3,0 -3,5 -3,5 -4,0 -4,0 -4,5 -5,0 Valorile deplas~ii matritelor . Pm in planul de separat.Le
al piesei nl9-tritate sint date in tab.5.9. .
Marimeacurbarii totale Pc a semifabricatultri.matri1;at de
t;ip arl:ore la prirrlerea in universal, in oonsol.a, se cal.cu'leaza
cu relatia (4.8), cap.4. '
Pentru piesele de tip tija cu fl~~ sau tij~ cu ingro~aci
rnatrii;ate pe rna;;inide forjat orizontale, valorile curbarii
specifice Pc ale tijei sint date in tab.5.l0.
240
 Tabelul 5.9 Valorile deplasarii matritclor pentru piese cu plan de scparatio Tabelul 5.10 Velorile curbliriI spec it Ice Ae' in paI_~ pentrU t Ijl ~
simetric (arbori, discuri. pirghii etc,). refulerea flanJ4t1 sau ingro~li IIGIIlfabricatuluipe ul'ini
. tal
....----
O"pIBs~reB in planul de se'
- Oeplaserea in plonul d& so' Lungl tij.I,
Ac' ~/m~, pentru dlemetrul tijei, in mm
pOJ'o~ie Pm' mm Peste 80
Hasa p8ro~ie Pm' mm 1111I Pinl la Pest. 18 P.st. 30 Peate 50
p ie se i ,
Hasa 18 pinl la JO pinl la 50 ptnil III80 pinll la 120
Class I da ma' Claso 11 d& ma- p ie ss i ,
kg tri.areCvalori tritareCvalori Clase I de ma' Claso 11 de
kg tritere(valori matritare(va- Pii'llIII120 6 8 12 1b 20
restrinse) normale )
< 0,25 0,3
- 0,3 >10 .<16
restrinse)

0,8
lori normole) P.ate 120 pinl la 180
Pt. 180 ptnl la 500
Pt. 500 ptnl la 1000
4
2
1
b
4
2
8
4
2
12
b
3
1b
I>
3
>0,25 ...<0,40 0,3 0,4 1,0
>16 <25 0,9 1,1
>0,40 ...<0,63 0,3 0,4 >25 . <1.0 1,0
>0,63 ..<1 ,0 0,4 0,5 1,2
>40 ..<63

-dl?-
>1,0 ....<1,6 0,4 1,2 1,4
;.1,6....<2,5 0,5 >63 .<100 1,.4
0,4 0,6 1,7
>100 .<160 1,6 2,0
>2,5 . <4,0
~4,0 .. <6,'3
>6,3 ..."10 ,0
~-1'
~,. "
0,7
>(),Il)
>160 <250
>250 <400
1,8
2,0
2,5
3,0
- ---
0,7 ,-~,9'
.-
Observatii : 1. Valorile restrlnse corespun~atoare clasei I d& matritare se iau pentru .1 I.pm
semifabricate metri,ote pe ciocone ~i prese, lar volorile norma le co-
rcsrun~~to&re closei 11 do motritoro, pentru semitebricote matrltete pe
cioeana, presd seu ma~ini de forjat orizontale. Clase de matritare SO) Fig.5,b Abeteri'spatlale LIIfixarea in Fig.5.7 Abeterea de curbere e axei la
stBbile~te in func.ie de cerin.ele impuse piesei precum ~i de conditii- universel tn corosol. preluerarea intre virturl
le ~i tipul productiei.
'La se.mifabricate rnatritate circulare de tipul discurilor cu
2. Pentru piese cu plan de separa.ie nsimetric, valorile deplas4rii ma~.
tritelor se pot lUB din STAS 7670-83, tabelela 4 si 5. gaura central~ poansonata la rnatritare (rop. dintate I fl~e,
discuri cu gauri strEiplmseetc. ) abaterea spatial~
I total~
llbaterile spatiale pentiru sernifabricate de tipul arrorilor pentru prelucrarea gaurii, cu orientarea la prima operatie pe
.calculate cu relatiile (5.8) ii (5.9) se iau in G6nsideratie la suprafata cilin::kica' exterioara ( fig. 5.8), se comp.medin de-
calculul adaosului de prelucrare numaipentru prima operatie de plasarea. rnatriteJ.or in planul de separap.e Pm:;;iexcentricita-
prelucrare mecanica a suprafetelor de revolutie. tea g~urii poansonate fat-a de suprafata exterioar~ Pe'
Valorile abaterilor spatiale remanentedupa diferitele 0-
po-ratii de prelucrare prin ~chiere se calculeaza cu relatia Tabelul 5.11. Valorile curbllrii specific A , in paI_. pentru _ifabricate.
(4.10) din cap.4. de tiDUl arborilor ~ax ..-born

La prelucrarea suprafet:elor cilirrlrice exterioare ale se- Curbura spec IfiellAe' JI1Il/u

mifabricatelor de tip arbore, intre virfuri, ( fig. 5.7 ), aba- Diametrul semifebrieatului DuJ:II indrepte- Ouplltretamont termie
terea spatiala totala este formata din curJ:area axei Pc' depla- matri~at, IIlIII Dup.15m"triter. re pe prasa
sarea rnatritelor Pmii eroarea de centrare Pcentr ii .se calcu-' I
in cuptor cu CIF
Leaza cu relatia: '--..- -
Pin! la 25 .4 0,20 2,5 1,25
-.12'
Peste 25 La SO CD 0,15 1'~1 0,75
2 2 Pesta 50 La 80 2 0,12 1, 0,75
P-vP c+P m+P cent:r Peste 80 la 120 (1,.8) 0,10 '1,0 0,50
(5.9) P~ste 120 La 180 1,6 . 0',08 1,0 0,50
Peste 120 ia 260 1,4 O,Ob - -
Pe~ta 260 la 360 1,2 -- - -
Curbarea axei se calculeaza cu relatia (4.2) pentru deter-
Posta 360 le 500 1,0 - -
minarea curbarll locale Pc sau cu relatia (4.3) pentru determi- Observetie La semifebricetele do arbori in trepte, velQrile curbfirli spe
narea curbarii totale Pc;max' valorile curbarii specifice!J. din tabel in func;ie do diametrul medin ceLculat cu rel~~i~ :
fi:i.rrl date in tab.S.IO i~5.11. Deplasarea matritelor c
Pm este d1l1+.d2l2 + . + dnoln
data in tab.5.9, iar eroarea de centr,'lre Pcentr se calculeaza cu med =
L
relatiile (4.4) sau (4.5), cap.4. in care: d1, d2, d sint.di8llletreletreptelor ; l1' l?, ... ln slnt lungimile
treptel?r ;r - lungimea totell e semifabrlcet~lui.

242 243
t.
 Directiile vectorilor abaterilor companente Pm ~i Po Deformareasuprafe1;.elor
fiind nedecorminate, abaterea total~ se abtine prin compunerea frontale se prcduce sub ac-
qecmet.r.i.ca dupa regula racMcinii p1trate : 1;iuneafoq.elor ce apar la
debavurarea piesei matritate
p=.fiJ2 o+p2 m
(5.10)
~i la poanscnarea g~urii, de
asemenea, in timpul trata-
mentului termic.
Valciarea ~ a de-
formard.i,suprafe1;.eifrontale
Valorile depkasari.i, ma-
Fig.5.9 DeformBrea suprafe~elor frotBle la Pdef la semifabricate brute
tritelor PI!) sint date in semifabricate mBtri~8re de tipul discurilor. de tipul discurilor este da-
tab.5. 9,. aar valorile t.1 in tal::elul 5.13.
excentricit.1p.i g~urii
poansanate in tab. 5.12. La calculul adaosurilor pentru prelucrarea suprafe1;.elor
Pentru prelucrarea su- frontale ~ tratamentul termic al pieselor de tip disc inclu-
prafete].or exterioare de siv la piese de tipul ro1;.i1ordintate cu '0 coroanii,trel:uie ~
revolutie cu prinderea se 1;.ina searnade deformarea lor la acest tratament, luindu-se :
la prima opera-t;.ietot pe
o suprafa~ exterioar~
de revolutie brut.1 am- P = Ac-D=O,8-P [tmt] (5.11)
Fig.5.8. Abateri spa~iale la piese terea spatial~ este de-
matri~ate de tip disc plasarea matrite].or P!II .' , , in care D este diametrul maxim al suprafe1;.eifrontale de pre-
lucrat, 'in nun. .
Tabelul 5.12. Valorila excentricitatii glurii ~i deforairii suprafetei ~ diferitele opera1;.ii de prelucrare a suprafe1;.elor
frontala le picsa circularo simetrioe (discuri, roti frontale ale semifabricatelor de tip disc, cu gaur~ .centralc'i, ..
dintato etc.) ~i pirghii, aatritate pe prase ~i aa~ini mardmeaabaterilor spatiale remanenteale suprafe1;.elorfrontale
de forjat orizontalo
se peace deterrnina astfel : '
I; - dupc'istrunjirea de deqrosare frontal~
Lungimea g!urii pean- Excentricitatea gAurii Abateraa de la planitata (de'
sonata (pentru Pe) poansonate P e' 1n mm formaraa) suprafetelor plane
sau diametrul maXlm al
Pdef' in mm
P = 0,20- ( R - r )-Ap , J.IIn .(5.12)
suprafe~ei frontale
Abater i res- Abateri nor- Abatari res-
(pentru P def)' mm trinsa(elasa I) me l e Cc l e s a !l) tdnse(clasa
Abateri nor- -:-dupc'istnmjirea de semifinisare frontal~
I) male(clasa III
Pina la 50 1,
Pesto 50 pinil la 120
0,50 0,8
,..
1 4 ",
0,5 0,5 P ,= 0,15-( R - r )-Ap , J.IIn (5.13)
'0,63 0,5 0,5
Posto 120 pinil la 180 0,80 '2:0'" 0,5 0,7
Peste 180 pinil la 260 1,00 2,8 0,6 0,9 - dupc'istrunjirea de finisare frontal~ :
Peste 260 pins la 3bO 1,50 3,2 0,7 1,0
Peste 3bO pinA la 500 2,50 3,6 0,8 1,1 P = 0,10-( R - r )-Ap , J.IIn (5.14)
Observetie : Abaterile restrinse eoraspund clasei 1 de matritaro (STAS 7670-83) pentru
semifabricate matritata pe prasa,iar abatarilo normala eorespund clasei I1 in care R ~i r smt, respectiv, raza suprafe-t;.ei exterioare ~i
de matritare (STAS 7670-83) pentru semifabricata matritata pe prese sau
m8~ini de forjat orizont~le. raza suprafe1;.eig~urii p~ la care se stzunjesta frontal,in nun
iar A este valoarea Specificc'ia ataterii de la perperidicu-
Daca prelucrarea suprafe1;.elorexterioare de revolutie . se laritate in f.JIT\ pe 1 nun l~. Valorile sint date in tab.5.13
face cu pri.rrlerea pe suprafata g~urii brute, abaterea spatial~ Daca diferenta ( R - r ) < 50 -mm, ataterile spatiale rema-
pentru suprafe1;ele exteraoare de revolutie se cal.culeeza cu re- nente ale suprafete].or frontale sint, mici ~i se pot neglija, cu
latia (5.10). . exceptia pieselor de tipul discurilor. tratate termicla care se
La prelucrarea suprafe-t;.elorfrontale ale semifabricatelor va tine seamade deformarea fe1;.elorfrontale care se poate pro-
rnatri-t;.atede tip disc, abaterea ..,~1;.iaH se manifest.1prin _de-
formarea suprafe1;.ei frontale Pdef"\ (fig.5.9 ).
I duce in timpul tratamentului tennic ( vezi relatia (5.11)).

144
I
I
245

-_._--_ ..
-----.----.~------~--------------'.
 lat,<1lul 5. 13./iI>;1t.oror. A;"'o'oJif id; d~ tn 1""l'fHldi"~JllII'iltlt. e A (1lJl po
Tobelul 5.14. CurbllreD spoc if ich A. pcntru 5ClllifolJriclllo .atrituto
1 I'%CO0" razli ) " sopr-f"j:Hlo; f"ootol" htll 00 ex do tip pirghie c
jtral'IIIIA.

~.,.,niftbri","tul.u; w tip disc motritat

";:;:-:J~-;::::3-;:-':i--:;;;~,-:~-1 l-lot r i tare :)e pr'-e~s-li-r-t-i,,-t-r-it-8-r-e-pe--m-ll-~-i-n-"-d-e-'"
Clasa de Lungimea maximA L, mm
forjat orizontal6 matrita'
Pind IB 0,25
PaH" 0,25 plno 1.8 1,6
I 0,2
0,3
0,3
re <100 >100 >125 >160 .
125 160 200
>200
250
>250 .
315
>315 ..
400
>400 ..
500
>500 .
630
Pent." 1,6 p~nli I.o 4 I 0,4
0,5
Poste 4 pinil le 1iJ I 0,5
0,7
0,9 I 4 4 3 3 2,5 2,2 2 1,8 1,5
Pestil 10 pine tu 25 0,6
Peste 25 pina la 40 I 0,7
1,1
1,2 11 6 6 5 4,5 4 3,5 3 2,8 2,5
.---.----.- , - .- I I

La semifabricate ::utrii;.ate de tipul pirghiilor, bielelor

!i'i furcilor am.terile S]?-:3.';i,ale
caracteristice. se manife.staprin
curbaraa se.m.ifabricateJ.orbrute (fig. 5 .10) 5.3.~ MECANICAA SlJ'ffiAFEI'E[J DE RE.V0I1JITE
Pentru prelucrarea s1.Jprafetelorplane ale capetelor piese-
lor de tip pirghi.e, relatia de calcul a 'ab3.terii SIJap.ale este:
Parametrii Rz ~i S care se obt:in dupa diferite operatii de
p = 2 A e lc ' (5.15)
prelucrare mecani.caa semifabricatelor matri~te precumai,
in care A c este cur:tarea specifica, in J.llU/mm le - di.stanta de. trepte1e de precizie in care se incadreaza tolerantcle tehnolo-
la secl;iunea pent.ru care se determina curbarea pina la capatul giee la diametrele suprafet-elor prelucrate sint date in tab.
eel mai epropi.ar , mm ( ve.zi fig.S.10). In cazul, orientarii se- 5.15. in fun.ct;.iede treapta. de precizie indicata, din tab.2.15
mifabrica:i:uJ.uidu:Fa 5"'lIprafeteletije.i pirghiei saubielei, aba- ~i 2.16, in cap. 2, se obt:jne valoarea tolerantei la diametrul
terea spatial& perrcrupreluc.'r&reasi.. 'J~prafetelorplane ale cape- respectiv.
telor este curbarea totala :
5.4. ~ MED\NICA A SUP':RAE'El'EUR ~ LA
Pmex = A cL r (5.16) PlE)E DE TIPOL a:muuILR DE RE.V0II1ITE
in care L este lungilnea totala, in nun.
Pentru piese matri~te de tipul arborilor I discUrilor ~i
Valorile curbarii specifi- alte corpuri de revolutie, parametrii obPnuti la diferite ope-
ce pentru piesele matri~te de ratii de prelucrare a suprafetelor frontale sint dati in tab.'
tipul pirghiilor,bielelor,fur- 5.16.
cilor etc. sint date in tab.
5.14. 5.5.~ MECANICAA PJESE[lR DE TIPUL PIRGHIIUR
-'-.
/-~ SI FURCILCR MAmITATE
~
L'
Fig.5.iO Curbarea pieselor de tip pirghie Pentru piesele matritate de tipul pirghiilor cu!?i fih'a
nervuri, de tipul furcilor sau la piese cu ramificap.i asime-
DuJ.:l5
prima operap.e de prelucrare a suprafeteJ.or plane ale trice, cu mai multe capete, incadrate in clasa denumitageneric
capetelor pieselor de tip pirg"hie, abaterile spatiale remanente 11 pirghii !?i furci ", pot fi necesare operatii de frezare, bra-
se calculeaza cu relap.a (4.10). sare sau rectificare a unor supratete plane, eventual de strun-
Pentru gaurile din capetele pirghiilor, obpnute la matri- jire a tijei cilirrlrice care uneste capetele pirghiei precum!?i
tare, abaterile spap.ale caracteristice sint excentricitatea de prelucrare a gaurilor din capete.
gaurii fata de conturulexterior al capului pirghiei !?i depla- In tab. 5.17 se dau parametrii obtinuti la diferite opera-
sarea matriteJ.or. ~imea excentricitatii gaurii poansonate Pe tii de prelucrare a pieselor din clasa pirghii10r !?i furcilor
se va loo din tab.5.12, iar marime.a.deplasariimatriteJ.or Pm matri~te, iar. in tab.5.l8 este iIrlicata eroarea de centrare a
din tab.5.9. Abaterea spatiala totala se calculeaza cu relap.a pirghiilor matritate, .care apare la strunjirea intre virfuri a
(5.10). tijei cilirrlrice a pirghiilor.

245 247
 liJ~X;'t'lJl ~.1~_ P,~,r;,,;li'.::~\ril Qblinut; l u prelucrurca sealifubric,1telor mdt.ri~LJt.C' ..
Lebc Lu l 5.16. Pur"l'loNl(.:trl i obt inut.i It) pruhk.:'"UrCH :.a-":HIJf(:~",.'If.)(' f roo t e le
:-1'4.:prllf'~fc d~) "t.~"olll\ it) c x t cr uxn-e ,

I'-
II jI

1---'-"-'
r o: t.: '.;'.' iJ ' \;"

;r_~ _,~_;~~~~ I~-~::~:~:~~~:_~~r~~-~i~-~:

]-~_-_ ;~:::~ ~==I~,=:;-= s ="~"~~~~:;::;-:;e ~~~i~:~~.~:~~~~
_p~~u~~::~::-".=~=--' l
-----------
------J-----------
-, ~R~CRl IN i~~?TF

r;.:,.~~~:
., ;,-,n9'-"'\',,;J
11 ... 12
~_s.~_~
1-------------------
Strunjire frontelA :
----------l----- ---- ..I,
__ _~_~_~EPT_~

d'~'Sr U f- c
32 30 dogro~dr. 12 50 5U
I~ 'H'
12 50 50
,) f TOIS6ro - f in i c ar e 11 32:;0
f:
~ o.
--~_.
f iOd de nct e z ir e
4 __ .0 __ . _
11
r . .. 9
J _ _--------
25
5
,- 25

---_ _---
...
5
- \ntr-o 5 inguru f:ml
Fruzare f ront e lS i nt r vo faz~
11
11. 100
3:! 30
100 J!
l
...
~ DISCURI, Eeil DINTATE Rectifiears f r-ontal e :!... 1__ ~___ ~~_
~--StrllnJ're
1 -
i ---- ---- --------1---- ------,------ OrSCURI
I
!

I
- a,'gro~are
loH r - 0

sem i r in isur e
~ i "elU ,-;j f Q 2 ~:
I 10 - - . 12

'2.
.14 I
32
100
50
3D
100
50
!
Strunjire :
lntr-o singurA (a~6
-,------

10._.12
14
32 3D
! I deqr osnr e 100 100

jJ
f in i s ar-o 10_._il 25 25
1'----------------------------------' --'_ _ _ scmlfini~ore 12 50 50
- fin isare 10_ 11 25 25
'
~
~----------------------------
------,-- ----------
--------------
---r-------------r-- -------
- ----~
~,Cr:r(cAR, AR50<i SI DISCUld Rectificare front~l~

I~ ~cctific6,.D II' lntr-o singura fazil pc ma~ini de

U
: rectifieat rotund 7 _ .. 9

lOJ
nt r+ o ~'ngura
i fala: 7 ... 9 5 10
(d,:gro~ar"
11 - f "" s"rr,
I b
8. - -?
I
10
5
20
15
pe ma,ini d& rectificat plan:
- degro~are 7 ... 9 10
l~.~_2_'~_~:,.:::::zi~"~...:.~_2~_~= 5
- finisare 6 ' d

Cco;ervatii . 1.Abet"rile s;os,iale dupa difecitele oper at i i de prelucrare mecanici! "se

calcu'-ec2a cu formula (4.10), cap.4. Observatii. 1. Treptele de pr~cizie din tab&l sint p~ntru ca~u~ in csre baz3 tehnoLogi-
ca coincide cu baza de masurare. Oaeli ace s t e baz e nu coincid, se adauga
P~ntru piesele de tip disc cu gauri! central~, abaterile spatiale rema- eroarea de orientare care se determinA dupa indicatiile din ccp_1, pen-
nent e dupa diferit~le oper at i i de prelucrare a gaurii se de t er-mi ng con- tru cota care tr~buie respectat~ l6 cperatia de prelucrare frontala.
form indicatiilor din cuprinsul observatiilor de sub tabelul 6.3,cap_6. 2. Ir ept e le de pr ec i z i e din tabel s!nt date pentru cazul r e spect sr i i c imen-
Z.La operatiile de prelucrare d~?a tratamentul termic se va tine soama de siunii fat~ da 0 suprafata plBn~ prelucrat~. Dac~ prelucrarea frontal~
dDform~tiile ce pot apare la trstament (curbarea pieselor de tip arbore) se face cu respectarea dirnensiunii fat~ de 0 suprsfa;a neprelucrat~,
3.l. operaiiile de preluerare mecanici! executate dup! c61ire, nitrurare tolcrsnta se d~tbrmina cu rclatic:
etc. marimea S s~ exclude din relatia de calcul a adaosului de prelu-
crare.
(T s + Ipr)
4.Strunjirea !ntr-o sin9ur~ taza se execut6 direct pe suprafsts brut~ til-
ra a m3i diviza opere~ia in dcu~ faze distincte, degro~are ~i finisare, 2
!ns~ eu regi~J:-i spropiate de strunjirea do finisare.
in care: Teste toleranta la dimensiune pentru semifabrieatul brut
5 6. EXENPIJJ DE CALCUL . s
met r i t at ;
T - toleranta la dim"nsiune-d"p~ prelucrarea unei fete
frontala; Tp P~e ia conform treptei de precizie indicate!n tabelul 5.16.
Sa se calculeze adaosurile de prelucrare ~i dL~ensiunile 3. la piese dertipul urborilor, abaterea spatiala remanenta dupa strunji-
L~t8nnediare pentru operatiile de prelucrare a suprafetelor rea do> dcqr cs are s i frezarea de dcgr'ooare - neper-pendi cul er i t e t ee supra-
plane frontale a~e capului;;i piciorului bielei din fig.5 .11. f e t o i frontal fatll de ax a p iese i arc valori neglijabil~_ la p i o se d"
tipul discurilor, abat~rile spatiale remanente dupa diferitel~ opera,ii
Semifabricatul bielei este matri tat din OLe 45, SrAS 880-82, in da prelucrere frontala S8 determina eu r~la>iile (S.12} ... {5.14), iar
clasa II de matritare conform STAS 7676-83, iar masa semifabri- dupa tratalnontul 1:errnic, ca abatore spatiole se ve considera daform rea
catului nutritat este 1,3 Kg. fetalor frontale care sa poate produce la trstament, cu relatia (5.").
4_ la calculul edaosului de prelucrara pentru rectificarea exccutat~ dupa
Operatiile de prelucrare a suprafetelor plurle frontale ale tratamentul termic ,parametrul S se exclude din r.ela]; is de calcul.
capului si piciorului bielei din. fig.5.11, pentru obtinerea di-
mens iuni.i, finite 38 0_0 062 mm sint urrnatoarele : rectificarea plana a fetelor frontale ale capului ~i pi-
- frezarea sunultana a fetelor frontale ale capului bielei ciorului bielei pe 0 parte ( fig.5 .13 , a );
fig.5 . 12 ,a ); - rectificarea plana a fetelor frontale ale capului ~i pi-
frezarGa simultana a fetelor frontale ale piciorului bi- ciorului bielei pe partea opusa ( fig.5.13,b j , Ambele operat i i
elei ( fig.5,12,b ); se executa dupe ce biela a fast tratata texmic.
i_
( ,.,.10
240
 labulul 5.17. Para.otrii ob~inu~i lo prolucraroo ~onic~ 0 pirghiilor ~i Rzi-1 10 Jim;
'""
furcilor Si-1 = 0 (dupa tratd.menb.u t.errni.o S1.1 se l~:chl:"'.i2 ,till CalC:llJ ; ;
Pi -1 = K Psf (conform ~8J.atici. (4.10));
Procedeul de prelucrare Treepta de Rz' Ji!l1 S, I'm K = 0,06 ( tab.4.6 );
precizie
Psf =l1c.L conform re1atiei (5,16), dE.-oor.ec0 o~ie.nt.area :::,(".-
Frezarea supratotolor plane porololo cu axa m:i.fabricatului fatt\ de frezele reglate la dim2;piur,e se face
piesei ~i a planului de separatie al dupa tija bielei ( vez i, fig .5.12 );
capete lcr ;
degro~are 12 32 50 11 c = 4 pm/mm ( tab.5.14 );
-f in iser-e s i frozare intr-'o fad 10 .. 11 10 15 L = 217 + 20 = 237 mill, din de.se:luJ. p:Le.sei;
Pi-1 = 0,06-4 237 0
::::;57 pm.
Bro~are8 intr-o tazA a suprafetelor plane 10 5 10

Rectificarea suprofe~elor plane peralele

cu axa piesei:
- degro~are 8 ..9 10 20
- finisare b 7 - -
Strunjirea tijei cilindrice a pirghiei:
~I/l'~1!tl;l {(I/
~.
- degro~ore 12 50 50
- finisare 11 25 25 '"
<s:

Observa~ii.1. Abaterea spatialA de curbare a pirghiilor brut matri~ate, care se are in

vedere la prelucrarea suprafetelor plane ale ace.tora, so calculeez3
rele,ia (5.15), respctiv (5.16). DupA trezarea de degro~are a suprafete-
cu ~.
- ,~ ~~~!J-
~
~l"
i"0- ~'+8 . c;:;
1
0-

I
lor plane ale pirghiilor m8tri~ata, abaterea .p8~ial8 remanentA se deter-
min3 cu relatia (4.10), cap.4, iar dupA prelucrarea de finisare a supra
~3~4---~-
J
tetelor plane, obaterile spa>iale sint neglijabile.
2. Strunjirea tijei cilindrico a pirghiei, deci este necosarA, se executA , . -
intre virfuri. Calculul abeterii spatiale care se are in vedere la deter- I ?17:t 0,05
minarea adaosului de prelucrere pentru prima opera~ie de prelucrare a ti-
jei cilindrice Se fece~u formula (5.9), in cere curbarea specifics A
se obtine din tabelul 5.14, iar deplasaree matri~elor p din tebelul 5.97
Eroarea de centrare Pcentr pentru prelucrarea intre vi~furi estedat6 in
tsbelul 5.18. L~S 6
.3. Abaterile spatiale remanente dupa opera,iile de prelucrare mecanice a , l/e' ,-- __ ~ __ --__

.~ _~ If 5/

.fl~o, ,I

I~'.'"
g~urilor din capetole pirghiilor se vor determine conform indica~iilor din
cuprinsul observatiilor de sub tabelul 6.3, cap.b.
4. La calculul adaosului de prelucrare pentru rectificarea plana executetA
dupe tratament termic, parametrul S se exclude din rela,ia de calcul.

Tabelul 5.18. Eroarea de centrare Pcentr.~ntru 5ellifebricaate aatritatede tipul

c:
t.o c e
rit r u POO"'Macg",45
nt rol=tural . I
. .,

.
,

plrglllllo.

Lungimea totalll 120 180 180 2bO 260 .360 360 .500 Fig.5.11. Bielc,
a p iese i, in mm

'Dimensiunea trans 18 . 30 50 18 . 30 .. 50 ... 18 . 30 ... 50 .. 18 .. 30 .. SO .. A:;;ezareapieselor pS masa mscnet.ica a masfni.i, de rectifi-

ver sat a , 1'n mm 30 SO 80 30 30 80, 30 80
50 80 50 50
cat plan nu produce e:co:':ide fi~e (dGci t i = c.
Eroarea de cen- 300 400 ' 500 300 400 550 350 450 bOO 350 350 bOO . Prin urmare, adaosul minimperrtzu rec'cificarea. plm-J'i ps 0
tr-ar-e , 1n urn parte este :
~ rain = 10 -I- 57 = 67 ps,
capul!?i piciorul bielei au aceeasd, inal:~ime de aceea a- I
Toleran~ la o},;cratia de re.ctificar.'e plana in treapta 9
daosurile de prelucrare au aceeesd,valoare. de precizie este 62 tan ( tab.2.15, cap.z j ,
a.Calculul adaosului pentru rectificarea plana (operatda Maosul de prelucrare nominal pent.ru rectificarea pe 0 par-
precedenta este frezarea intr-o singura faza) la cota te are valoarea :
3 8. 4 :o,~2rnm ~ nom = 67 + 62 = 129 is,
Dimensitmeamaxima inaJ.nte de ultima rE..'C'.:.ificareplana

250
2"'1
_.._..J
 \1
:1

'.,':'.t.''::' Deci operat.i.a de frezare plana a eapului, respecLiv picio- tl

'~' ~
rului bielei se va executa la cota h, = J Cl, '/:0 mm,
-r H
hz mo, ,~ h3 max + '\, nu", = 38,4 + 0,129 = 38,529 mm I1
b.calculul adaosului pentru frezarea plana ( anterior rl
,I
Dirnens i.unea minima : h2 m in = 38,55 - 0,062 = 38,488 nun. frezarii semifabrieatul este in stare bruta , matritat ) : :'!,oj
~ i-' = 160 fllll ( tab.5.8 ) ; 'I

8 i _, = 0 (semifabrieatul matritat fiirrl tratat termic [i

ft
17, . "'I

'- ... ~ Cota h2 a eapetelor bi-

.elei inainte de ultima rec-
8i-1 se exclude din calcul ) ;
Pi-' = 4-237 = 948 f.1JTI ;
"j
11

/' _1.I '~ '\ tificare pl~ (obt.inuM du- E i = O.

~--:
p.1 pr ima rect.if i.care platk"i, F're:6area. fetelor frontale executirrlu-se sirnul,tan se uti-
/ ':J ._...\.
~r'"
I'
conform fig.5.l3 a) va fi: Li.zeaza relatia de calcul pentru adaosuri simetrice ~~I
o
.-J .. --'-2 I -0 h2 ,= 38, 55 -0.0,,2 mm :;>A m,n,=
~~, 2R.z ,-, + 2p.,-, = 2-160 + 2-948 = 2216 ~zzm , ,
i_i

;~~ k:l.a.osul nominal real ,'\

-ss
(recalculat) pentru ultima
I caput rectificare pl.ana , ~3 nom '"
i bip{et este :
/-+--r--~1 ..,..~--
~l!

!
ptciorul
~3nom 38,55-38,4 = 0,15ITlrn.
=
~. -. ---.-. ~-r J-~..1 ,L._.-
.. _._@_~)
Q .
i'l
;1
:.1
n
Intrucit fetele frontale 'I
bie/PI
ale capetelor tre.b.rie sa fie

Q>---~- ._-a~o/
1
H
simetrice fatil de axa lon- l\
gitu:linalil a bielei, este 0-
bligatorie ,adoptarea acelu- f;t
~ ~. -j~
;1
ia!?i adaos de prelucrare
pentru prima fazil de recti- i
ficare plana : a) . b)
1),2 nom = 0,15 mm,
Deci, cota nominalil inainte Fig,5,'3. Rectificarea fe;elor frontale ale capetelor bielei t~-:~
de prima faza de rectificare
plana (dupa frezare) este: Pentru calculul adaosuluide prelucrare nominal la frezare
h, nom = h, mex = 38,55 + 0,15= precum ~i pentru detenninal:-ea dimensiunii semifabricatului sint
= 38,70 rrun. necesare abaterile Limi.ta la rnatritare, conform STAS 7670-83 ~.i

Toleranta la operatia de stan::1ardizate in funct.i.e de masa piesei matzi.tate , factorul de HI1

frezare intr-o fazil in trea- complexitate a formei, calitatea otelului f:?idimensiunea max..ima !!
il
"I
pta 10 de precizie,este con- a piesei matritate. "

form tab.2.15 de 100 fllll. Factorul de complexitate a formei S este :

il
S = m I ~ r !,:

Fig,5.12 Frezerea fo;elor frontale cs- urrle : mp = 1,3 Kg, reprezinta masa semifabrieatului matritat , Li
petelor bielei: ~ - masa corpului geometric in care se inscrie semifa- f;
::1
6~1 a-freZBrea fe;elor capului bielei; brieatul matritat.
11
rt
D) V bfrezares fe;elor piciorului bielei;
In cazul bielei din fig. 5.11 masa paralelipipedului care H
t'
circUmscrie biela este
Dimensiunea miriima inainte de prima rectificare plana: ~ ::::7,95 Kg. ,
r

Deci, S = 1,3 I 7 ,95 ::::0,163, prin urmare piesa S8 mea- \""

dreaza in grupa. de compl.exi.':'te 83, caracter.izata prin ;';

h. min 38,7 - 0,1 38,6 nun. 0,16 < S < 0,32. ~
~i
rl
::

252 _ __ _..
___ ._2.~J~__._.~ v
..
 otelul OLC 45 avincl cont.irnrt.ul,de carbon de 0,42 .. 0,5 % se
incadreaza in grupa M1de calitate.
. In aceste condi.t.ii., din tab.5.5, pentru piese matri1;ate in
clasa II de rnatritare, cu rnasa cuprinsa intre 1,0 ~i 1,6 :<g,ca-
litatea ote1ului M1!?i factorul de complexitate S3se alJtin a-
baterile limita --ii:~.
Adaosul de prelucrare nominal bilateral, conform rel.at.Iei,
(3.36) este : CAP6. ADAOSURI DE PRElJX.":R:'i.Rf~ PEN1W G]\URI

= 21),1min+ lAin s
21),1nom I- lAin l I,
6 1 PRE[!JCRAl;;:'E2\ HECAlrrc.-\ A G.ll.!.lRILQR.
= 2,216 +
2A1nom I -0,9..J - I -0,1 I = 3,016 nun.
Gaurile din piese se pot, executa p:cin gaurire in material
Cota nominala hs nom
a semifabricatului matri1;at, conform pl.In sau prin lill'girGa unor gauri realizate in prealabil p:cin
relatiei (3.49) este : forjare sau turnare.
In tab.6.1 sint dai;i pa..:cametrii de precizie i calit."fte a
= h1 min+ 2A1min+
hs nom I Ainsf I, suprafetelor, obtinute la diferite procedee de preluc-.... are a ga-
urilor. Datele din tab.6.l sin.t aplicabile perrtzu odee tip de
= 38,6 + 2,216 +
hs nom I -0,9 I = 41,716nun. piese :;;i oriee tip de semifabriC'.at, avindu-ee in ved.ere ea pre-
cizia de prelucrarea gaw.-ilor nu este i..-1general influeni;.ata
Se rotunj8!?te : h, nom
= 42 nun. de clasa pieselor prelucrate (discuri, carcase) etc.
DLJpa efectuarea ca.lculului succesf,v al adaosurilor 9i di-
capetele semifabricatului se matriteaza la cota mensiunilor intenne::liare ale gaurii,se ajunge la dirnensiunea de
4 <Lii;9mm,
care se inscrie pe desenul piesei rnatritate. calcul pentru oparat i.a de gatu:'ire,apoi se alege diamet....rulstall-
Adaosul nominal real pentru operatda de frezare, recalcu- dardizat eel mai epropi.at; al h.lrghiului,cu reepectarea conditi-
lat in urma rotunjirii, devine : ei ea diametrul mirrimal sculei ( admi.sde toleranta de execu-
tie ) sa nu fie mai mic d.ecit diametrul mirumca'lcul.at; pentru
~1 = 42 - 38,7
nom = 3,3 nun,adidi pe fiecare fata gaurire.~ alegerea h.u:ghiului st.an::lardizat se coi ..recteaza di-
mensiuneanominal.a perrt.ru gaurire conform cu burghinl ales. Fo-
i

frontala revine adaosul 3,3/2 = 1,65 nun. losirea de hlrghie elicoid...ue cu diametre nestar&J::dizate, pen-
Adaosul de prelucrare nominal total se olJtine prin dife- tru gauri care sint supuse altor prelucrari QUpa gaurire, nu
renta cotelor nominale ale semifabricatului ~i piesei finite este admi.sa,
-. Prelucrarea gaurilor cu largitoare, num:Ltalargire, se a-
~ nom
t = 42 - 38,4 = 3,6 nun, plica. fie dupa gaurire / fie perrtzu marirea di.amet.rul.ui,unci ga-
uri deja executate la turn.:u-e sau forjare. Precizia di.a.metrului
adica pe fiecare fata frontala revine 3,6/2 = 1,8 nun. gaurilor largite depi.nde de toleran1;,:E::lede execut.i.e la di.eme-
trul largitoru.lui! precum 1?i de SL'l-iralargireagaurii, fenomen
care consta in obtir.erea unci diametru al gaurii mai mare decit
C3l al1;2h::gitol:uluL
Pr:in calculul succesiv al adaosurilor 1?idimensduni.Lcr:in-
termaiiare ale gaurii se ajtmge la d.imensiuneacalc\llata pentru
operatf,a de largire. Apoi se alege diametrul nominal, standa...""di-
zat eel mai apropiat al largitorului 9i se corect.eeza dimensiu-
nea nciminala pentJ:u lill'gire, conform cu largi torul aJ.es. Dato-
riti corectarii dimensiunii perrtzu Hirgire E'.stGnecesara !?:i. re-
calcularea adaosului nominal perrcru cperat.i.a de lill:gire, cu re-
latia
2i\, larg = d.l st - ~ st , (6.1)

?r
'.'''-'::::.
.i
L_ .-: .~ i:

r,
F
l'

i: 1 t.~;-lLE' : 2A. l' este adaosul de prelucrare nominalrecalculat 2.La gaurirea qaurd.Lor nonnale cu ghidarea b.rrghiului in
9
l~,>e.ntn.lL,cgb:e;r d\ c t. - diametrul n~minal al l~itorului, cor.l- b..!C9ade ghidare se as'iqura treapta 11 de precizie a
r.orm STAS respecti.v GOsr; :\ st - diametrul nominal, standardi- diametrului .
~:at a.l bur-ghiului ( respectlv diametrul nornirial,al gaurii brute 3.Se recomandaca gaurile cu diametrul d>3Orrnn care nu sint
t.urnate sau forjate, daca Larqi.rease executa direct asupra ga- executate la forjare sau turnare sa fie gaurite succe-
ur i.i, brute ). si v cu doua b.lrghie : primul cu diametrul d1 = (0,6 .
0,7)d :;;i al doilea cu diametrul final d.
1 "t,,:\,,1 1>.1 !'IIrw.,lrii (~)~iJ\"r.i III prcluc:rlJrulI n.,cllnicll oollurilor 4.'l'ipul aleztirii (nonnala,precisa, fm)) este caracterizat
de tolerantele de execut.i,ela diametrul alezorului.
~-

:
--.-.~ ~>., --- --'-.'".~'--.-'-'~,....-"-~~~'.-""-"
01arnetruL gAurii, lreapta Calitatea supraf,
---- s.strunjirea interioara foarte f:i.na,executata cu cutite
\
, Proced l de pr e l uc r er-e mm de --, cu diamant sau cu placute din carburi metaliee pe masirri,
t precizie de alezat verticale sau orizontale permite r~ea
?'."'''''-'--"'~''---'''-~~. '-'--.~'===---'~'"'-= ..
.:...::..""
.....
~'
I-'-~~-- --- .. -~
Rz' PO' S,lilll
treptelor de precizie 86 :;;ia rugozitatii Ra = 0,8
De la 3 pln~ la 6 20 40
0,2 f.I1T\.
Pest e 6 la 10 32 50 12 , "",',I-
Prelucrarea qaur-i.Lorcu alezorul se folos8!?tede obice:r ca
!~ G~ur ire c~ b~
gallrl
'le elicoidale
~ normaLa
a Pest e 10 la 18

Peste 18 la 50
--
12
f--.--
40

50
-
60

70
procedeude prelucrare la cota finala s~u inaintea honuirii ga-
urilor. Alezarea realizeaza precizia diametrului, fonna corecta
Peste 50 la 80 63 60
a gaurii !?i calitatea superioara a suprafetei,insa nu corectea-

I ..
De Id 3 pina la 10 16 25
za erorile de inclinare !?i dezaxareale axei,gaurii ,deoarece a-
lezorul se autocentreaza dupagaura existenta. Pentru a permite

I G~~rir~ .dlnc a cu burghie speciale

'---
Pesrc 10 la 18
c---_
Pest.e 18 Ia 30
',2
c------
20
_._--- -
32
-
30

40
conducerea1il::eraa alezorului exclusiv dupa gaura care se ale-
, zeaza alezorul este fixat articulat (elastic) pe arboral.e prin-
I

cipal al masdrri.i,- unelte, cu ajutorulunei marrlrineoscilante.

I!
I~-'----
Lerg i r o eu tllrgitor a 9~uritor bru
-
--
Peste 30 la 50

De la 18 pln~ la 30
50

40
50

40
In acest caz, abaterile spat.i.al.ede la operat.i.aprece:1enta
de prelucrare a gaurii se exclud din relatia de calcul a adao-
sului de prelucrare, iar eroarea de instalare este zero.
~ t~ turnatc $uU i f or j at e -- -- 12 Precizia diametrului gaurilor alezate dep:i.ncle de to1eran-
~ Pe"te 30 pin! la 80 50 50
te1e de execut.i.ela diametrul alezorului, de suprala.rgirea gau-
!
~Lergire d9 fin isare cu targitor
-
Pina la 30 32 30 rii, de starea de uzura a !1la!?inii-tm.e1te,etc. Pentru ob1;-inerea
au dupa lilrgirea 11 ... 10 treptei de precizie 7 la prelucrarea gaurilor cu diametre > 12
'I'. dw;;a gaur 1 re s
" gl!t.:r i 1 brute Peste 30 pine la 80 40 40
-------- nun, executate initial prin gaurire,este necesara succesiunea de
I St.run j i r e i nt e rioara : operatii : lfu'gire (sau strunjire) ,alezare prealabila (preci.sa)
~ - de qr o s er e De la 50 pina, la 12 40 50 !?i alezare finala (f'Lna}.Pentru gaurile executate initial prin
~ .. finisare 260 10 /. 20 20
~ - f ina (ne tezire) 6 ... 7 3,2 10 ..5 forjare sau turnare, treapta de precizie 7 se asdqura prin doua
~---. -----------_. 1-- operat.Li.succesive de lclrgire, unnate de alezare prealabfLa ~i
! Alezare ~ normala 10 10 20 alezare finala:.
fi - precis:; De la 6 pi"a la 80 8 5 10
! - f ina 6 ... 7 3,2 5 /' Treapta de precizie 8 la prelucrarea gaurilor cu diametre
- > 12 nun, executate initial prin gaurire, se asigura prin succe-
Ractific<lre In tericara Pinii le 80 7 ... 9 5 10 siunea de pral.ucrard, : lclrgire (sau stnmjire) .urmatade 0 sin-
r--- - qura alezare, iar in cazul gaurilor forjate sau turnate, prin do-
~ aro~are De la 10 pIns la 80 7., .8 4 t ,.--
---- - ua Mrgiri succesive unnate de alezarea finala.
Fit".re cu b it a sau Cll dorn De la 6 pinb la 80 7 0,63 - Prin calculul succesiv al adaosurilor !?i dimensiunilor in-
, -
termediare ale gaurii se obt.indimensiunile nominalecalculate
~ Lepu i r-e, honui .re
L--.~
--_. Pins la 80 6 ...7 0,16
pentru operat.i.i.l.ede alezare preal.abi.La ~i lclrgir~. Se al93'e
diametrul nominal standardizat eel mai apropiat al alezorului,
Gcservc~ii: 1.Se considers conventionbl gour; normale cele pent.u car a raportul l/d<5
,; gluri adlne; in CBzul lid '5. astfel incit diametrul minimal sculei sa nu fie mai mic decit
diametrul minimal gaurii, apoi se recalculeaza adaosul perrtzu

256 ",I '"1-

257
..... . .... -'1
alezare. Nueste admi.sa ,de obicei, folosirea de alezoare cu dia- brosate fa~ de alte suprarete ale pieseLIn cazul brosard.i,eo-
metre nestanclardizate, deoarece costul acestor scule este rela- ordanate, la calculul adaosului de prelucrare pentru brosare
tiv ridicat. trel::uie sa se ~ seama~i de abaterile de pozitie ale axei
Pentru piesele care se prelucreaza pe maaird, - unelte agre- gaurii fa~ de pozitia nominala, generate la operatd.ade prelu-
gat ;;i pe linii automate, operatiile tehnologice succesive de crare a gaurii, premergatoare bro~ii.
prelucrare a gaurilor ~i precizia de prelucrare asigurata sint la honuirea gaurilor capul de hanuit se autocentreaza (au-
date in tab.6.2. tore:;rleaza) pe suprafata gaurii, de aceea abaterile spatiale !,?i
eroarea de instalare se exclu::idin calculul adaosului de prelu-
Tabelul 6.2. Succesiuooa opera~iilor de prelucrare a gaurilor pe ma~ini agregat ~i crare. Pen.tru piesele tratate termic, marimeaS se exclude din
Uni i automate calculul adaosului pentru honuire. la honuirea intr-o sdnqura
operat:ie se obtine Ra > 0,63 J-IlTt, iar la honuirea in doua faze
Traseul t ehnol cq ic pentru d i ame tre , in mm ; ( prealabila ~i finala ) se ajunqe la Ra = 0,2 . 0,04 J-IlTt.
Tre8pta Oper at i i le
de (faze la) Pinli la 18 Peste 18 pinli la Peste 30
Abaterile spatiale ale gaurilor executate. cu b.lrghie eli-
precizie tehnologica ~,;. 30"- coidale pentru gauri normaJ.erespectiv cu b.u:ghie speciale pen-
- tru gauri adinci sint date in tab.6.3. In fig.6.1 se prezinta
1 1 2 1 2
abaterile de deplasare ~i inclinare a axed.gaurii.
12 Gliurire + + + - -
-----
Llirgire de degro- - + + + - 6.2. EXEMPilJ DE CAIOlL
~are(intr-o f8Zli)
11 Strunjire interi- - - - - +
oarli de degro~are Sa se calculeze adaosurile de prelucrare ~i dimensiunile
----- -
10 Llirgire de samifi-
nisaro
+ - - - - intermediare pentru prelucrarea suprafet:elor cilindrice interi-
oare fji exterioare ale pinionului din fig. 6.2.
Semifabricatul este matritat la cald din oteJ.ul aliat
L~rgire interioarli
de semifinisare
- - + - +
28TiMnCr12 SI'AS 791-88. Matritarea se executa in clasa II de
8 ... 9 matritare conform SI'AS 7670-83, iar masa semifabricatului este
Alezare prealabilli + - - + - peste 4 Kg.
Alezare f inaU\ + + - + - Rezolvare. Principalele operatii ~i faze ale procesului
tehnologic de prelucrare mecani.caa pinionului sint prezentate
7 Strunjire interi- - - + - + in tab. 6.4
oarli de finisare

Observatie; Cu 1 ~i 2 sint not ate traseele tehnologice posibile. Cu semnul + sint nota- 1. Pentru suprafata gaurii <p 48 0+0,027 [mm]
te opera~iile (fazele) tehnologice aplicate la traseele tehnologice respec-
tive.
. Schema di.spunel:-iiadaosurilor intermediare pentru prelu-
Bro~ gaurilor asigura 0 precizie ridicata de prelucra- crarea gaurii <p 48 0 +0 ,027 mmeste prezentata in fig. 6.3.
re in limite1e treptelor de precizie 7. 8, precum~i supratete a. Pentru honuire ( cperatda precedenta este rectificarea
fine, cu Ra= 1,6 0,4 J-IlTt. Inainte de bro~are,gaurile sint pre- interioara in treapta a 8 - a de precizie ) :
lucrate de obicei prin strlmjire de finisare, prin largire ~i
strunjire sau prin strunjire ~i alezare cu alezor. ~ i-1 = 5 [f1Jll];
Brosarea gaur;i.lor se executa de obicei ca brosare Libera, Si-1 = 0 ( dupa tratarnentul termic Si -1 se ex-
la care gaura brof?ata nu capata 0 pozit:ie detenninata fata: de clu::ledin calcul );
alte suprafetie ale piesei,iar brosa se autocentreaza dupagaura Pi-1 = 0 :;;i i =0 , deoarece capul. de honuit se
e.xistenta. Deoarecela brosarea libera nu se corecteaza abate- autoreql.eaza ;
rile de pozii;,ie ale axei gaurii, abaterile spataale se exclu::l ~i min = 2-5 = 10 [/-00].
din rela\:ia de calcu1 a adaosului de prelucrare pentru brosare, Toleranta pentru operatda precedenta, de rectificare inte-
iar eroarea de instalare se considera zero. In cazuri mai rare rioara, conformtreptei 8 de precizie este :
se aplica brosarea coordonata ( ghidata ), cu instalarea piesei Ti-1 = 39 [J-IlTt] ( tab.2.15, cap.2 ).
intr-un dispozitiv .special care asigura pozitia axei suprateted. In fig. 6.3 se observa ea dimensauneaminimadupa rectifi-
L

Tabelul 6.3. Abater; spatiale pentru 9aurile executHte cu burghic F~g.6.1. Oeptasarea ~i inclirlareo a-
xe; giiuri;: 00 - poz i t i a nominalA (eo-
[0 i i; 011 - "XI' de-
~~"~-'-""

Tipul burghiului
"'11

-tr- recta) a axei gllu.-

plasatA fatll de pOlltia nomlnalA; O22
0> 0'1' 0 ''''8 incl in.tA s i dep l ssat a f a t a de
I.

~\\H~
Burghiu elicoidal Burghiu pentru gauri L\ pozitia nominala.
adinci
Denumirea ubaterii
Diametrul'gaurii, mm

!
3
1 ...61~ 10 r o
,
6
ls118. 30130.5013 ...61 ..;01 . ;sli~
10
.1 i\ \
01 KJ O2
Inclinarea specifica a axei gaurll o
Ay pe 1 mm lungime a gaurii, 2,1 11,7 1 1,3 10,9 1 0,7 1 1,6 1 1,3 1 1,0 1,7
~m/mm
-----,-----,-----,-----,-----,-----'-----1--
Deplasarea axei gaurii fate
de pozi,ia nominala Co' 10 15 20 25 30 10 15 20 125
~ 1.75 +0.15
b
mn 450

Observotii: 1.Abaterea spatiala totala dupa gaurire sa daterminJ cu relatia: Z " 6

f3 cc; 37'33"
p = Vc o 2 + (A .l)2
y
in care: l este lungimea. glurii, in mm.
2. Categoriile principale de abateri spatiale ale axei gaurii brute tur-
nate sau forjate sint: ~'
<;
B. pentru gauri turnate'fdeplasarea axei gaurii p datorita deplasarii Fig.6.2. Pinion
miezului (ve z i cap. 8,8.2), precum s i inclin~~ea axei gaurii I. l ~ ;g
1:').
( l-lungimea gaurii). Inclinarea specifica A ,in ~m/mm are valorilaY: CA

pentru diametrul 0 = 10 ...30 mm, I. = 10 .. 2~ pm/mm, pentru 0 30 .50 = ~

1:').
mm,t. = 5 ... 15 ~~/mm, iar pentru o>~O mm,A = 3 .. 10 ~/mm.
b. pent~u gauri perforate la matripre sau f~rjare liberi!, excentricitatea
p a gaurii fata de suprafats exterioara.
3. AEatarea spstiala remanenta a axei gaurii dupa diferite operatii de pra-
NOTA
lucrare a g'aurii se calculeaza cu formula: p = K'p f in care K este 02 =Testt un ~ x45"
coeficientul de mic~orare a abaterilor; P f - abater~a spatial~ a axei 175 . -Ruoo uto! ea supratetelor
gaurii pentru semifabricatul brut, respectTv pentru gaura obtinut~ prin
gaurire in Qaterialul plin. Valorile eoeficientului K slnt : dup~ prelu- 2~/ (0,,0/Od)
era rea de degro~are K=0,05;dupa prelucrarea de semifinisare K=0,005;dupa
prelucrarea de finisare K=0,002; la prelucrarile ulterioare abaterea
spat i a la a axe i gaurii se peate neglija.- b. calculul adaosului pentru rectificarea interioara (ope-
rat.ia precedenta este brosarea ) :
carea interioara (inainte de honuire este Rz 1-1 = 4 [f.Illl);
Si -1 = 0 ( d:t..rpa tratamentul
termic se exclude
din calcul ).
di-, min = di min - 2Apimin - Ti-1 Rectificarea interioara se executa cu l:::azareape suprafe-
deci : tele flancurilor dintilor intr-un dispozitiv cu role care vin
di-1 rai n = 48 - 0,010 - 0,039 = 47,951 [mm]. in cont.act cu flancurile, de aceea la determinarea abaterilor
spat.i.al,ese tine seamade Mtaia radial a a danturii fatE!de a-
Se rctunjest;e : di-, min = 47,95 [mm]; lezajul pinionului. Prin severui.rea danturii Mtaia radiala a
fost redusa la circa 0,05 nun. Pe de al.ta parte, la tratamentul
di-1 nom = 47,95 [nun]; termic de dilire!?i revenire alezajul se deformeazadevenir:rl
conic sau oval pf.re la 0,05 nun.
di-1 max = 47,95 + 0,039 = 47,989 [nun]. Prin unnare,abaterea spat.i.al.atotara de la operat.i.Llepre-
de rect:.lIlcare
. . _. '" 1a cota
.. 47, 95 0'+0 ce:iente de severui.re s:i tratament tennic este :
Deca,. +.
cperat.aa se executa ,+.
'f' 039
2 Pi-1 = 50 +50 = 100 [f.Illl); Pi-1 = 50 [zzm},
[nun] - - '-1
I

261 -:
 In unna rotunjirii efeCtuate este necesara recalcularea a-
daosului nominal pentru rectificarea dnterdoara, prin diferenta
dimensilmilor noori.na1.e:
Ap..mm brosare Apmm recftflcare i
~ nom == 47,95 - 47,75 = 0,20 [mm]. .
Ap' mm strufI}!re \ Ap..mm honulre I .. c. calculul adaosului pentru brosare (. operat.ia precedenta
.!~
j

este strunjirea de degro~are a g~urii ) :

. ~ i-' = 40 [J.UIl]i Si-1 =50 [J.UIl]. .
Aba~ spa?al~ remanenta ~ strtmjirea de deqrosare a
g~urii nu poate fi eliminata ,deoarece brosa se autocentireaza pe
I gaur~, de aceea se consddera ea .:
Pi-' =0 .
1, Eroarea de instalare la brosare Pi = 0, deoarece se apli~
brosarea li.ber~. Prin urmare : .
n in .;, 2(40 + 50) 180 (J.UIl].
,:'/1 i"
t"-
I ~l
Toleranta penti:u operatda precedenta, strunjirea de degro-
I
I
~e, conform treptei 12 de precizie, este 250 ~ ( tab.2.15,
I cap.2. ).
Fig.b.3. Schema Din fig.6.3 rezulta ea dimensiunea mirrima ~ strunjire
dispunerii grafico
a adaosurilor in- I este
tarmediero pontru
prelucraroa g!urii
i diM'min = di RlIIl( - 2A...lIIin
i - Ti-1 ,
deci dl_, min = 47,789 - 0,180 - 0,250 ee 47,359 [mm].
,48
o
+0,027 IIUII Se rob.mj~ dl_, min = 47,3 [mm]; .
~ di-1 nom = 47,3 (mm];
I dl-1 max = 47,3 + 0,25 = 47,55 [mm].
~a~ de strunjire de deqrosare a ~urii se executa la
cota 47,3 0 5 (nun].
I .',
Adaosul nominal recalculat pentru broarea g~urii
, ~ tl90l = 47,75 - 47,3 = 0,45 (mm].
d. Pentru struhJl.rea de c:la3rollarea gaurii ( inaintea ace-
.
Eroarea de fixare in dispozitivul cu actdonare pn.eumati~ stei operatii semifabricatul se afl~ in stare bruta,matri~ta):
pentru rectificarea interioar~ se oonsddera : Rz i-1 = 200 [J.IIIl]; S\-1 = 250 [J.UIll ;
Et = 50 [~] (tab.1.33, cap.1 );
E0 = 0 . Pi'-1 = Y p/
+ Pm'2 ( . formula 5.10 ).
Maosul mi.n:i.m pentru rectificarea ~terioar~: EKcentricitatea g~urii brute Pe = 0,8 [mm]( tab.5.1l.).
Deplasarea matritel.or Pm= 0,8 [mm]( tab.5.9 ). .
. I IIIn = 2-4 + 2 V 502 + 502= 149 [~] .
Toleran~ pen ~ operap.a preca:ienta - brosare - conform ~: Y 0,82 + 0,82= 1,128 [mm].
Pi-1 =
treptei 8 de precizie este: Erciarea de fixare in man:lrim cu acp.onare pneumaticl este
. Tj_, = 39 [J.UIl]. Efi = 500 [t-tm]( tab.L33 ).
OiIre.nsiunea~ ciupii brosarea gaurii ( inainte de reo- Eroarea de orientare ( bazare ). Eo = O.
tificarea interioar~ ) este:
~i' min == 2(200 + 250) + 2- Y 11282 + 5002.::::3368 [~]
dj., mln = 47,95' - 0,149 - 0,039 = 47I 762 [nun].
Se rotunj~: dj-1 IIln = 47,75 [mm]i Pentpl'calculul di.mensitmii nominale a g~urii brute din
diM'noGI = 47,75 [mm]; . semifabricatul rnatri~t sint necesare abaterile lilni.tii la ma-
di-1 lIa)( = 47,75 + 0,039 = 47,789 [nun]. tritare, conform ST.AS 767(}'-83. .
~t:i.a de ~ a gaurii se va executa la cota In cazul sem:i.fabricatului pinionului din fig. 6.2, fact.orul
47,75 0+o,03f-[nun]. . de coroplexitate aformei S = m / Il\i are valoarea S > 0,63

=l(lZ~i'-l +~-J ;6i~'f~~

2~n.,~ E/ 263
L

Tabelul 6.4 Procesultennologicde prelucraremecanicB a pinionuluidin fig. 6.2

Denumireaopera,iilor~i fazelor
( pentru definitia factorului S, vezi cap.S) , deci piesa se in-
cadreaza in grupa de cornplexitate S1,conform STAS 7670-83. ote-
lul 28TiMnCr12 face parte din grupa de calitate M1,conform STAS
Ma~ine-unealta I Orientarea I 7670-83. In aceste conditii, abaterile limi:ta la matritare
clasa II de matritare, pentru diametrul gaurii sub 50 nun sint :
in

Strunjireade d9gro~area gaurii Strung revolver [Supr afata c i Lindrics exter

ioer-a
,
universal cu stringerepneumatic
-t 2e+o,7.1 5 nun ( pentru gauri se aplica abateri limi~
schi.mb:ite fata, de cele din STAB, conform tab.5.5,cap.5
cu semne
).
gaurii Diametrul nominal al gaurii brute, conform relatiei (3.50),
Br-osar-ea Ma~ina de bro~at ISuprafatafrontal! A este
orizontala
Strunjire : ds nom dstrunj.max - ~ strunj.m,in- I As I ,
1. Suprafatacilindrica Strung normal ISuprafaiaglluri i , adica :
exterioara pa dispozitivcu buc~a extensi- dsnom 47,55 - 3,368 - 0,7 = 43,482 [nun].
2. Suprafa,afrontala A bila
Strunjire: Aplicind regula rotunjirii din 0,5 in 0,5 nun, pentru semi-
1. Suprafa,sfrontalA Strungnormal ISuprafatagaurii ~i fa,a fronta- fabricate matrita,te in clasa II, se obp.ne dimensiunea ncminafa
exteriosraa butucului la A, pe dispozitivcu buc~! eX- rotunji~ :
2. Suprafaiafrontala B tensibilll ' ds nom = 43,5 [mm].
Strunjire:
1. Faia frontala interioara Strung normal ISuprafaiagllurii~i suprafata Dimensiunea maxima a 'gaurii matrita,te
butuc frontalA exterioarlla butucului, ds max = 43,5 + 0,7 = 44,2 [nun].
2. Degajarela ~95 pe adincimea pe dispozitivcu buc~llextensi- ,
de 1,5 mm billl
3. Degajerela ~80,8 0+0,025 Dimensiunea Illinima a gaurii matrit;ate :
pe adincimeade 17,50+0,2 ds min = 43,5 - 1,5 = 42,0 [mm].
conformdesenului

Oanturare
Ha~ina de frezat
dantur~
I Suprafetagllurii~i 0 fai!
frontalil,pe darn
'Pe desenul
Maosul
piesei
nominal pentru
matritate se trece cota gaurii.
operatda de strunjire de d.e;r-0;:are
a gaurii se obtine prin recalculare in f1J!lCt.iede d:i.mensiunile
Ha~ina de I frontela
Suprafaia gaurii ~i faia nominale rotunjite :
$everuiradantur~ ~everuit e butucului,pe darn 2\ nom = 47,3 - 43,5 = 3,8 [nun]. I

Tratamenttermic : cementare, Adaosul nomirial total al gaurii f/J 48 0+0,027'nun, calculat ca

calire, revenire diferen~ a dimensiunilor norninale ale gaurii finite :;;igaurii
brute, este :
Rectificare: Ha~ina de, Pe suprafaiacoroaneidin,ate ~i
1. Suprafa,agaurii rectificat pe suprafatafrontalaexterioar~ ~ n~ t = 48 - 43,S = 4,5 [nun]. ,
2. Fa,e frontalilinterioari\ interior a butucului,cudispozitiveu ro-,
butuc le, DU aetionarepneumatic! 2. Pentru suprafata cilindrica exterioara f/J 129,240_ 16 nun
0
se executa 0 sin:jura operat-ie de stnmjire. I

Din tab. 5.3 se obtine :

Rectifieareafetei frontale Ha~ina de Suprafatagaurii ~i fa,a fron-
exterioarea butueului rectifieat tala interioarae butucului,
pe darn
Rz i-1 = 200 [J.lIl1] Si-1 = 250 [tan]

Honuirea9aurii Ma~ina do honuit ISuprafatacilindrie!exterioara

~i fata frontal!A
Abaterea spatiala Pi-1 = v 2 + P
P'em 2,

Deoarece strunjirea exterioara se executa dupa ce initial

Honuireadanturii Ha~ina de honuit ISuprafatagaurii,pe darn s-a efectuat strunjirea gaurii cu prirrlerea pe suprarata cilin-
danturli dr.ica exterioara, abaterea spa\:iala de excentrfcttate a gaurii
'-' "'_ I I I
a fost; redusa la valoarea : "

264 ':>1':<;
 Pe = 0,05- Pe sf = 0,05-0,8 = 0,040 [mm]

conform ol:servatiilor la tab. 6.3

Pm = 800 [J.llI'll

Pr:in unnare : Pi-1 = V 402 + 8002 = 801 [J.llI'll cap. 7 ADAOSURI DE ffiEC.IJC'm\RE PENllID SElfiF7\BRICATE
FmJATE LIBER.
La strunjirea exterioarcl bazarea se face pe suprafata gclu-
rn, in dispozitiv cu bu~ ~ibi1cl care asiJ;Jur~0 centrare
buna, deci: 7.1. INDICATII GENERALE
Ei = O.
Semifabricatele forjate liber cu dimensiuni mici ~i mijlo-
k?adar : 2\1 min "" 2(200 + 250) + 2-801 == 2502 (J.UIl] eii se utilizeaz~ in fabricatia in:lividual~:;;i de 5erie midi,
iar semifabricate1e cu dimensiuni rnari, latoate tipurile-de
M.aosul nominal. pentru stnmjirea pe st:rurJul normal (uni- .product:ie. Prelucrarea prin a:;;chiere a ;?emifabricatelor forjate
versal ) ..este : lilier se efectueaz~, de abicei, pr:in metoda obtinerii in:llvidu-
ale a preciziei dirnensiunilor. La instalarea semifabricatului
~i nom = ~i min + I Ain I , ( formula 3.23 ) pe ma,:;;ina-unealtase' face verificareainstalclrii,in:lividual ;
pentru fiecare semifabricat in parte :;;i,ca urmare,in relatia de
Abaterile lirnita la matritare la diametre peste 120 mm5int calcul a adaosului de prelucrare, eroarea de instalare este in-
+1 7] .
-0 ,9
' [mm. locuita cu eroarea de verificare ( cap.1 ). _
Deterrninarea adaosului minimde prelucrare la prima. opera-
Deci : ~inOlll = 2,502 + 0,9 = 3,402 [mm]
tie ( fazcl ) de prelucrare a fiecclrei suprafete se face p.nin::l
seamade mclrimile Rz, s, P, corespunzatoare 5emifabricatului
Diametrul nominal al suprafetei c:i.lin:1rioeexterioare bru- brut':;;i de erorea de verificare a pozitiei semifabricatului pe
teva fi : l1laflina-unealta. Adaosurile de prelucraretotale calculate nu :in
ds nOlll. = 129,24 + 3,402 = 132,642 [mm). elu:i adaosurile tehnolcqice supl:i.mentare, necesare pentro siln-'
plificarea configurap.ei piesei forjate ~i usurarea forjclrii
Se rotunjesta ds noIII = 133 [mm]. liliere. La stabilirea traseului tehnologie de prelucrare rneca-
I nicli se va avea in verlere cl semifabricatele nu se g~urese la'
Pe desenul, piesei matritate se inscrie cota r/J 133 +1,7
[mm]

-0,9
.j forjarea libera pe eiocane daca diametrul g~urii Dg< 40 mm:;;i
raportul H / D > 3,urrle H este i.n.llp.mea,iar D -diafuetrul exte-
rior. La arborii in trepte forjati li.ber pe eiocane nu se exe-
1
cuta forjarea in trepte la . 0 5em:i.diferen~ a doucldiametre ve-
J eine mai micl de 10 mm.
.,.I la calculul adaosului de pelucrare nominal pentru prima 0-
I
peratie ( faza ) de prelucrare sint necesare abaterile liroitil
1 la forjarea l.ib3rcl. Pentru semifabricatele forjate li.lY..rd:in 0-
teluri carbon ~i oteluri aliate abaterile limita sint date in
STAS2171/1-84 :;;i STAg 2171/2-84, respectiv in GOST7829-70 ~i
GOST7062-79~ . . .
Modulde aplicare a adaosului de prelucrare nOminal.pentru
prima operap.e de prelucrare :;;i a abaterilor limita la dimen-
. siunile exterioare este indicat in fig. 7.1.
Se observa in fig. 7.1 cl adaosul de F""~~.ucrarenominal,
'~I'~ -.~1'
calculat pentru prima operatde de prelucrare .~.1'p1 non se aplid{

266 I "C:, ~
- -- --, .--------
 .._._,~~':':i...
~"/.!i;*

recalcula adaosul de prelucrare pentru prima operatde ( de de-

qrosare ), tinirrl searna de dimensiunile rotunjite.
Parametrii Rz f?i S care caracterizeazcl calitatea suprafe-
~
~ telor brute ale semifabricatelor forjate liber pe ciocane sau
r---- I
v'[
prese sint dati in tab. 7.1.
>.:
fQ ~
a I
E' c:: Tabelul7.1. Calitatea suprafatai la semifebricate.forjate l iber
"'c;: <:f
Cl:
I
I Oimensiuneade Dela 50 Peste 180 Peste 500 Peste 1250 Peste 3150 Peste
gabarit maximA ptnAla pin1ila pin! le pin! la pinll la 6300
a semifabrica- 180 500 1250 3150 6300 pinll la
,S E: -, tutut , mm 10000
,S

~
E:
E'
a
.
"t)
~E'
"t) "t)
o
c::
Vl
~I
"t)Vl
Rz + 5, mm 1 1,5 2 2,5 3 3,5

Fig.7.1. Schema do aplicare e adaosuluinom i ne l pentru primaopor8~iede prelueraro a

unui arbore, prin metodaobtinerii individualoa preeiziei dimensiunilor 7.2. ABATElU SPATIALE IA SEMIFABRICATE BRl1I'E FOR.ThTE
LIBER
~. nom" d, nom+ 2Ap,nom
PentJ:u piese cilirrlriee cu sectitme uniforma, fclrcl trepte
d. min" ds nom- I Ai I
sau flaI1.ge ,curbarea tiotal.a a sernifabricatului brut se determ.i.rui
ds max" d. nom+ As cu relatia :
p cc= h . L. [Jlffi] (7.1)
+A. STAS
. ds " d" nom
+Ai STAS in care : he este curbarea specifi~, in J.Un/rran, iar L -lungimea
in continuarea dimensiunii nom:i.nale d, rom care pentru supratete totalcl a semifabricatului in nun. '
,. Pentru piese forjate liber cu sectitme variabil~ de tipul
exterioare de tip arbore coincide cu climensiunea ~ d, Dlax
Pentru suprafe1;e l.l1ter~oare

( a.l.ezeje ) adaosul de prelu- axelor in trepte sau cu flan!?e de capat; sau intermediare,al ba-
crare nominal, calculat pentru prima opera1;ie de prelucrare relor in trepte cu sectiune drept\ID":]hiularcl sau pcltrati'l etc. se
21)" nomse aplicii prin nucsorarea dimensiunii nominale d, nomca- va detenn:ina 'curbarea localcl in zona treptei pentru care se
re pentru suprarete de tip alezaj coincide cu dirnensiunea mini- calculeazcl adaosul de prclucrare cu formula ;
f:
ma d, min. Pe desenul semifabricatului forjat lll:ler, dirnensiunea
pentru forjare se inscrie; sub fonna Pc = 2' hc le [Jlffi], (7.2) I
in care lc este distanta de la treapta ( fl~ ) de prelucrat
+As STA5 pina .La capacul eel mai apropiat, in nun. Valorile curbclrii spe-
d. nom ,.
cifice i, pentJ:u formulele (7.1) l?i (7.2)' sint date in tab. 72.
+Ai STAS

abaterile As ~i Ai fiiIrl cu semnUl algebric conform SI'AS 2171-

84,iar in cazul cind abaterile limitil. sint simetrice,sub fonna: Tabelul7.2. CurbareaspecifjcA4c in pm/mm pentru semifabricate brute forjate liber
I

de t ipul, axelor, barelor etc.. ~.

,.
I
ds nom-+-
2
Td
Oiametrulsau dimensiuneaeectiunii transversale, mm r~
~.

Felul prelucrArii Pin1ila 120 Peste 120 Peste 180 Peste 250 Peste ti
pinll la 180 pinli la'250 pin! la .315 315pin1i k:
urrle TQ este toleranta de forjare.
..
la 500 f:
Dimens.iuni.Ie teoretice nominale calculate ale semifabrica- For[ar-e l iberll 3 2 1 0,8 0,6 ~e
telor forjate lll:ler se vor rotunji la cifre intregi, apoi se va
v 6r,
269 ~
tl;
~r.;('

---_ __ .._-_.-
 Piesele cusectduna variabil~ de tipul axalcr in trepte se Pdof= Ac.0 , [nun] (7.7)
pot ob1;.:inela forjare cu abateri de la coaxialitatea tr..>ptelor.
~imea acestor abateri Pn se poate 1ua ega1~ cu 1/4 d:in un::le: Ac = 1 3 mm/m.in functie de rigiditatea semifabrica-
to1eranta de forjare Ta;la diametrul treptei invec:inate mai ma- tului, iar 0 este diametrul exterior al semifabricatului, in me-
ri. Deoarece ~ to1erante1e de forjare conform STAS se stabi- , trio
lesc in f'lJI'l.C\:iede diametrul maxiIn.al piesei f:inite, abaterea " In cazul pl~cilor lii pieselor prismatice forjate, abaterea
de la coaxialitate Pn va fi ega1~ cu 1/4 d:in toleranta Ts la spatial~ de defonnare .Pdef' care se consddera in calculul adao-
diametrul treptei cu sectiune~. Axe1e in trepte care vor surilor pentru prima opera-p.e de prelucrare a suprafetelor pla-
fi prelucrate pr:in ~ere cu bazarea pe g~uri de centrare, ne, pe ini1l timea piesei, este : .
intre virfuri, pot prezenta 0 eroare de centrare Pc'tntr care
pentru semifabricatul forjat liber se deternti.na cu re.Lap.a co- PcHlf= Ac' L [nun] (7.8)
respunzatoare centruirii ~ trasaj :
unde: A" = 1. 3 nun/m; L - lungimea pl~cii, respectiv a piesei
Pcentr= 0,25' Ts [~] (7.3) prismatl.ce, .in metri.

in care: T=feste to1eraI'l.'ta, in~, la diametrul treptei cu

secf;.iune ltIaXitMla semifabricatul brut. 7.3. PRErlJCRAREAMEX::ANICA A SEMIFABRICATEWR .F'ORJATE
Prm unnare, la prelucrarea intre virfuri,abaterea spap.a- LJ:l3ER
U total~ a semifabricate10r de tipul axe10r in trepte se va
calcula cu relap.a : Parametrii ~ ~i S care se obt:in ~ diferite operatii de
~~ prelucrare mecanica a semifabricatelor forjate liber, precum lii
_.C2 2 2 treptele de precizie coresptmZ~toare to1erantei tehnologice la
Ps -y Pc+ Pn + Pcentr
[~] (7.4) dimensiunea suprafetei pre1ucrate sint date in tab. 7 .3.
In cazul prelucriirii pieselor de tipul axe10r scurte in
trepte, cu prin:lerea numai in universal, abaterea spap.aui. to- Tabelul7.3. Parametriiob~inuJ;ila pretucr-ar-ea mecanicll
a semifabricatelor
forjate t i-
' ber pe ciocano~i prese
tali1 a semifabricatului se va calcula cu relatiile : ..
- pentru treapta pr:i.nsi1in universal la prima operatie : Procodoul
doprelucrsre Treaptadoprecizio Rz, pm S, pm
Strunjire saufrezare :
Ps = Pc ; (7.5) - coj ir-a
17
- dogrollare 1250 _~3SO
.-.-
15... 16 250-- ~40
- pentru trepte1e care nu sint prinse in universal la - semifinisare 12... 14 125
- f inisare 120
prima opera tie - fin4 de neteziro 10... 11 40 40
6 .. 7 5 5
Roctificaro:
'Ps={p!+p! . [~] (7.6)
-lIla curat"
- degrollare 14... 15 20 20
- finisare 10 16 15
- netozire 6 7 5 5
.in care: Pc = 2Ac' 1c este curbarea tota1~,iar PI}= (1/4)' Ts es- 5... 6 2,5 5
te abaterea de la c:oaxialitatea treptelor, Ts fiirrl toleranta de ObservaJ;ii:1.Toleran~ole tehnologicecorespunzllto~r'e treptelor do prGciziaindicate
forjare la diametrul treptei cu sect:iune maxima. sint date in tabolul2.15, cap.2.
La piesele forjate liber de tipul discurilor gilurite, me- 2.Rectificaroa "la curat"se aplicllpentruprelucrareasuprafot:elorcare
lelor, cilindrilor cu gaur~ perforatii la forjare etc. abaterea vor constitui bazetehnologico ~i carenu vor maifi prolucratoulteri-
or.
spatiali1 pentru prelucrarea gaurii, cu bazarea la prima opera- 3.Pentrusuprafe~oto frontale, troptele doprecizio din tabel slnt date
p.e pe suprafata ci.J.irrlrici1 exterioaril, este e:Jali1 cu excentri- pentrucazulrospectllriicotei fat:1Ide 0 suprafa~1I ptolucratll.Oacll
pre-
citatea gi1urii forjate f~ de suPrafa~ exterioar~ Pe care se lucrareefrontal! se fecocu respectareecotei fat! doo.suprafa~1I bruta,
tolerant:ase detorminllcu relat:ia:
poate 1ua e;Ja1i1 cu 1/4 din to1eranta la diametrul gaurii brute.
Pentru scxpraf$le frontale ale discurilor, abaterea spa- T = Ts + Tpr
?-ali1 este reprezentatii de defonnarea PcHlf:
in care:'Ts este tolerant:ala dimensiune
pentrusemifabricatul
brut for-

270 ")""11
c r:
 jet; T - tot er-ant a la d imensiune dupl!prelucrarea unei fete frontale, Tebelul 7.4. Curbarea specific! P dupl!prelucr4rile mecanice ale semifabricatelor for-
care seP1a conform treptei de pr ecizie din tabel. jete libel'(de tipulcerborilor,barelor etc.), pm/mm

Diametrul sau dimensiunea sectiunii transversale, mm

Marimeaabaterilor spat.iate remanente~ diferitele faze Felul prelucrllrii
Pin! la Peste 120 Peste 180 Peste 250 Peste
tehnologice dQprelucrare mecarucaa supraretalcr derevolutie , 120 pinll la 180 pin la 250 pinilla 315 315 pi-
ale arborilor, la prelucrarea intre virfuri, se calculeaza cu " nl!la
relatia : 500
-~ ---~- ---2
P =J (2ac']c) ~ + Pcentr
(7.9)
Prelucrarea mecanicll:
-de coj ire 1,50 1,00 0,50 0,40 0,30
-de degro~are 0,70 0,50 0,30 0,20 0,10
-de semifinisare 0,05 0,04 0,03 0,02 0,01
iar valorile curbarii specifice Ac l?i ale erorii de centrare
remanente PceJltr' care se drrtroduoin relatia (7.9), sint date Dupl!tratament termic 0,10 0,08 0,06 0,04 0,02
in tab.7.4 ~~ tab.7.5. (c~lire) ~i lndreptare
Avind in vedere necesitatea verificiirii pozitiei semifa- Observe~ii: 1.la celculuL adaosurilor de prelucrare pentru opera~iile care urmeazA dupa
bricatului forjat pe masdna- unealta, in relatia de calcul a strunjirea de finisare a pieselor netratate termic, curbarea specificllse
.adaosului pentru prima faza de prelucrare, cu prinderea in pla- neglijeaz~, fiind micl!.
2.la calculul adaosului de prelucrare pentru rectificarea arborilor treta~i
tau cu patru bacurf,' (sau .universal) l?i sprijm pe virful papu- termicdupll strunjirea de finisare, se ve considera curbarea specific! ce
~ii mobile, se va :introduceeroarea de verificare (vezi cap.l). opare din cauza tratamentului termic.
Insumarea abaterii spatiale P~ a semifabricatului (vezi
relatia (7.4 cu eroarea de yerif~care Cv pentru prelucrarea Tabelul 7.5. Eroarea de centrara remanent~ Pcentr dupllfazele da prelucrara mecanicll a
suprafetelor de revolu~e se face utilizind formula : arborilor forja~i libel',pm

lungimea erbcretui, mm
Jp;+e~ (7.10) Felul Plnll la 500 500.1000 10002000
prelucrsrii
Diamotrul arborelui, mm
Valorile remanenteale erorii de verificare pentru diferi-
tele faze de prelucrare efectuate asupra acelei~i suprafete,la 50 80 120 50 80 . 120 50 80 120
o s:i.n3urafixare, se vor calcula cu relatia : 80 120 180 80 120 180 80 120 180
ev1=K'eV1 (7.11) Dups coj ire 500 750 1000 750 1000 1500 1000 1500 1500

in care : cvi este valoarea remanentaa erorii de verificare Dups strunjirea 100 150 200 150 200 300 200 300 300
de degro~aro
pentru faza i (i=2,3 );, K -coeficient de micsorare a erorilor
(tab.4.8,cap.4) iEv1 -eroarea de verificare pentru faza 1 (tab. ! Dups centruirea
1.39, cap.l). piesei strunj i- 20 30 40 30 40 60 40 60 60
te anterior
la prelucrarea gaurilor de tipul discurilor ,melelor, roe-
~elor etc. insumarea abaterii spatiale de e:xcentricitate Pe a Observa~ia: la calculul adaosurilor pentru opera~iile care urmeazll dupa strunjirea da
giiurii brute cu eroarea de verificare Cv se face cu formula: finisaro, eroarea de centrare remanenta esta mica (13 pm) ~i sa negli-
jeazll.

Jp: +e! (7.12) ficare cvi - CU relatia (7.11).

, Pentru suprafetele frontale ale discurilor melelor etc. I

Pentru suprafetele plane frontale ale discurilor, melelor
etc. insumarea abaterii spatd.al.ePdef cu eroarea de verificare
Cv se face algebric : Pdef + Ev
Valorile remanenteale abaterii spatiale Pe de e:xcentrici-
tate a giiurli dupiidiferitele operatii de prelucrare a gaurii
se calculeazii pe baza legii copierii erorilor (vezi observatda
3 la tab.6.3,cap.6),iar valorile remanenteale erorii de veri-
abaterile spatiale remanentedupa diferitele operatd.Lde strun-
~ jire frontalii se calculeazii cu relatiile ( 5.9 ) ( 5.11 ) din
~ cap.5, iar dupii strunjirea de fmisare frontalii, abaterile spa-
tiale sint neglijabile. .
la prelucrarea mecarricaa suprafetelor plane ale placilor
sau altor piese prismatice, abaterile spaticile remanente dupii
frezare se determinii cu formula (4.10) cap.4. I

272 l~ Pko~. vol. I 273

 dimensiunea rnaxi.IIa L1m x.
Dimensiunean~<1 a semifabricatului, pentru suprafete
exterioare este:

Lsnom = L1noca + ~1nOl1l = L1nom + ~1l1lin + IAi I, (8.1)

iar dimensiunile l:i.mi.ti ale semifabricatului sint:

cap.8 ~ DE ~ P.ENmIJ SElaF.ABRICATE
'IDRNATE L$ljIin = Lsnom - IAi I, (8.2)

LSlllaK = Lsnoll1 + As' (8.3)

8.1 rnDlCATII GENmALE
urrle: Ai fli As sint abaterile Iimiti inferioar~, respectiv su-
~ intoonirea traseului tehnoIcgic de prelucrare mecani- perioar~ la dime.nsiuneanondnal.aa semifabricatului brut, Iuate
ea se calculeaz~ succesi v adaosurile int:enne::li.arede prelucrare cu semnul, algebric conform STAS 1592-85.
pentru toate operatiile (fazele) de prelucrare ale fiedirei su- In mods:i.mi.lar, pentru prelucrarea unei suprafete iI'\teri -,
prafete; in continuare, plecirxi de la dimensiunile piesei fini- oare cu adaos asimetric (fig. 8.1,b), se obtin relatiile:
te i luin:::l in considerare adaosurile calculate se det:ermi.rui
dimensiunile intermediare, ajun;1irxipin! la dimensiunile nomi- Lsnolll = L'nom - ~1nom = L'nom - ~'min - A~, (8.4)
nale ale semifabricatului brut turnat. Dimensiunile norninalea-
le semifabricatului turnat se prevsd cu abateri limi~ irxlicate LSlIlax=' Lsnom + As' (8.5)
in STAS-urisau GOST-urilecorespunz~toare. , '
Mcdulde aplicare a adaosului de prelucrare nominalpentru LSIII1n = Lsnom - IAi I. (8.6)
prima operap.e de prelucrare a suprafe~or exterioare, respec.-
tivinterioare i de aplicare a abaterilor limiti la dimensiu- ?entru prelucrarea suPrafetei interioare, adaosul de pre-
nea nominal~ a sem.ifabricatului este irxlicat in fig. 8.1. lucrare naninal. este aplicat prin micscrarea dimensiunii nomi-
nale L'I'Iom adoptate egal~ cu dimensiunea rn:in:i.na
l L'mln peAtru
prima operap.e (fig. 8.1,b) '
oqt.? r 11 I i i i I i I ,\ a Valorile abaterilor l:i.mi.ti ale sernifabricatelor turnate
din fan~ fli ot;el sint date Cup! ST.AS 1592/1-85 fli STAS 1592/2-
-85 in tabelele 8.1 .. 8.4, in fUI'lCtiede dimensiunile piesei
.fli de clasa de precizie la turnare. Pe desenul semifabricatului
turnat este totdeauna .specificati clasa de precizie.la tumare.
g Criteriile informative de incadrare in clase de precizie a
c::
.... E<
.....
:2
Cl
pieselor turnate sint date in tab. 8.5, ~. STAS. In tab. ~.6
sint date tolerantele dime.nsiunilor semifabricatelor turnate
~
~I~I~I~I~
V) '" .
o
~i2e:c::E<
-.I~V)"'V)
,I C5<-I,~'
></"1:'c::1><0 t' Ii" '" c:h.I,t:a, GOST 26645-85, iar in tab. 8.7 - valorile recornarrlate ale
claselor de precizie 'la tumare, c:h.I,t:a aceldfli GOST. .
P.:ntru calculul adaosului .mirumla priIna operatd.e (faza)
aJ de prelucrare a suprafetei considerate, mtirimile Rz, S, ,P care
bJ
intervin in formula de calcul sint cele corespunzatoare semifa-
Fig. 8.1 Schema de aplicare a adaosul~i nominalpentru prima operatie de prelu-
crere a unui semifabricat turnat: a - suprafa~i exterioar! cu adaos asimetric; b su- bricatului brut turnat. Eroarea de instalal"!':~$ respectiv eroa- I

prafa~a interioara cu edao3 asimetrlo rea de verificare EVI se stabi.Leste ~ irilic.l.tille din cap.L,
, Adaosurile de prelucrare calculate nu inclu:::l adaosurile
v In fig. 8.1,a se observa di adaosul de prelucrare nominal tehnologice de turnare, necesare pentru suplimentarea grosimii
~1J'1om Icalculat perrtzu prima operap.e de prelucrare a suprare- peretilor semifabricatului turnat, determinati de con:li?ile
ta exteracare, se aplidi in continuarea dimensitmii nominale procesului tehnolcgic de turnare =i'ide cerdnta simplifidirii 0-
L'nOlll pentru priIna operap.e de prelucrare, adopta~ e;Jal~ cu
peratiei de execup.e a fonnelor de tumare. Aces1:e adaosuri

274 '}7'"
::.-:
 tehnologice de turnare se stabilese de tehnologii care proiec- 'l;;:
teaza tehnologia de turnare ~i se aplia1 suplimentar fat1 de ~ I I;:!
adaosurile de>. prelucrare propriu-zise, de la d:imenshmilenomi,_ VI '

nal.e ale sem:i.fab:dcatului. Astfel, la piesele preWzute cu gi1- : I I '"

uri se va tine seamade dificul tatea realizilrii la turnare a u-, ~ "'! ..
nor gi1uri ell diarnetre miei. Diametrele minimadmiseale gi1uri_ 1 '
lor turnate, in cazul._~ii in fonne de amestecde fonnare, ci g I I~
au valorile din{tab( 8. ~ ~';
Gilurile prevazufu-pe desenul piesei finite cu diametre mai
mici decit valorile din tab.8.8 nu vor fi executate la turnare, \' ci I I~
unnin:l sa fie obtinute prin gi1urire in plin cu turghiul, in ea- ': ~

I ~~:r~!~~;e.~~~~~i
la producp.a de masa, mal.nuoa, de 30 mm la prcducp.a de sene
~~~~~~ g1 I~I I I I I I I I I I I I;~
~ :
I l!i mai mici de 40 mm la ~rc;xfucp.a~vi<;luali1, ~ piese. turnate
~ fonne de amestec de m.s~p, sa f~e obPnute prm gi1ur~.
!.\l,
0 N
I I I I I I I I I I I~'I~,
: 8. E
E 0-
:i'l ,.
.
' N N

'Valorile minimeale gclurilor, obp.nute' la turnarea prin ~ g --: ,.; .

~'I I I~'I ~,
+I + 1+ I

alte prOCErlee sint ~toarele: . :;; ~:8 ~

la turnarea sub pres~une 1 Iran ,?,~ 8~ ~ eo +1 +1 ~,
- la turnarea cu modeleuser fuzibile 3 Iran :::::: ~-I--I--+--+--+-'-+-If-+-
g,'i', +1 +1~'I,~'Ig'l~'I I~~
VI ~

- la turnarea ~ cochili1 .. 5 Iran , ~ )~: 8 ] 8,

- la turnarea m forme-coJ~ 8 Iran. (I) ~ 8 u; r-, +1 +1 +1 ~ ':"
Pentru extragerea filri1dificultilti a modeluluidin forma; ~ 5 ",.
peretf.i mcdelului treb.rl.e sa prezinte inclinatii de fonnare pe I ~. c. 0 g ~ 8 ~ ~ gig ~
pere~...
;.; .I:""-'-.t"'"-"'.......
r..o~~';cul ara pe planul de separap.e . al f ormai,
. de tur- :3'
6 :co o~..o 'i', 'i', +1 +1 +1 +1 .-"'or-'"
+
nare, care detenninii existenta unui adaos tehnologic suplimen- .. ~
~'I
N' .

tar fat1 de adaosul de preiucrare. ~ ~: 8. ~, ~, g, a:l. ~,,'~, ~, ~, :i'l ~ :i'l,~,

ON VI 0 0 00 0 ...
...
-0 _ ...
~ Cl~: ,=?, ~I +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 + I +.
In fig. 8.2 se dii. un exemplu ~
de aplicare a inclinatiilor
fonnare, in care hasurat; se re-
de 13
L.
:8
53 -:....
~ ~, ~, 53, ~'Ig'lg'lg'l~'I ~"j
'i', 'i', ,?, 'i', ,?, 'i', 'i', ,?, 'i',.
~,g'l~~,
+, +? +?
prezintil sectiunea piesei fi - i
ni.te , iar irme;Jrit - inclinati-
ile de formare :;;i adaosurile de
"'.!!
~
:~
l;;: : '"
:!J l;;: ~
0, 'i', 'i', 'i'. 'i',
s :i'l, ~,
'i',
g, ~'Ig'lg'l~'I 8''':.1
+? + 0
~,&!,
'i', 'i'. 'i'. 'i'. 'i'.
0 0

prelsupr~~~
bricatului
~~~oar~~
'~ --rr-- se:ra:
existi1 un adaos de
i ]
M
C
go.'
~ 0
co to')
C
N
~ ~
..
:!J l;;:. ~
'i', 'i?, 'i', 'i'. 'i', (,.+'
,~~
0
~,
0
+I
~,
+,+,
0
~'I~'I &!'I~'~'I I
0 0
+.
g'l
0
+.
0
t'
0 0
+.
8,g,
..- 0
+.
'il
prelucrare milrit fat1 de adao- I :0
Fig. 8.2 Inclina~ii .do sul de pe fata inferioari1, da- ~: 0

formare ~i adecsur i do pr e- toritil ten:lln\:ei de. acumularea ),,:il 'Q; ., l;;: 0 0 0 8 0 g 8 0 g 8 ~ 8

tuer ere defectelor spre p4rt.ile
de sus +J
'R:;'~ V)~
C
0
.0
0
~
0
N
0
VI
NON
Cl "! "":
NON
11 In .- cc
--: Cl ""
.
al e p~es~ . A de tuma .- ..0. L. ...." ~. ~. ~
ID POZ~'?a - .. ';:~B ~ '. Cl . Cl .;.. .... Cl ~
0 .- ..-..... .- coo 0 c 0
re (vezi !?~observatiile'la
.
tab. 8.10). . <010 IQ

I
L. ~ C ..., .0 ~ ~ C ~ ~ e, N VI ~ e, N

j I ~~i I:
Inclinatiile de fonnare se aplici1 dupi1exeimpluldat in ; ~ Cl CL Q.

fig. 8.3, a!?i b, valorile inclinatiilor, fiiIrl prescrise in <. 1 I

funcP-e de iruUtirnea mode'lukui., conformtab. 8.9 1 - I =.. =.~. i:

276 I
t
lir,

-- ---_. .
r

Tabelul 8.1. (continuarel

0 1 2 3 4 5
I 6 7 8 9 10 11 12 13 14
501 .1200 +1,20 +1,30 +1,50 +1,80 +2,10 +2,40 +3,00 +3,60
-0,90 -1,00 -1/10 -1,20 -1,40 -1,60 -2,00 -2,40
IV 1201. 2600 +1,40
-1,00
+, ,"/:,0 +1,80
-1,10 -1,20
+2,10
-1,40 I
I
+2,40
-1,60
+3,00
-2,00
+4,20
-2,80
+4,SO
-3,20
+5,40
-3,60
2601 3800 +1,50 +1,80 +2,10 +2,40 +3,00 +3,60 +4,20 +4,80 +5,40 +7,20 +9,60 +12,0
-1,10 -1,20 -1,40 -',60 -2,00 -2,40 -2,80 -3,20 -3,60 -4,SO -6,40 - 8,0
Pine la 200
- +1,10
-0,80
+1,20
-0,90
+1,40
-1,00
+1,80
-1,20
201 500
I
+1,20 +1,30 +1,50 +1,90 +2,00 +2,40
-0,90 -1,00 -1,10 -1,20 -1,30 -1,50
501 1200 +1,30 +1,50 +1,80 +2,10 \ +2,40 +3,00 +3,00
V
-1,00 -1,10 -1,20 -1 ,40 I
-1 ,60 -1,80 -2,20
+4,20
-2,40
1201 ..2600 +1,50 +1,80 +2,10 +2,40 i +3,00 +3,60 +4,20 +4,SO +6,00 +7,20

2601 ..5400
-1,10 -1,20 -1,40 -1,60
I -2,00
j
-2,40 -2,60 -3,20 -3,80 -4,80
+1,80 +2,10 +2,40 . +3,00 +3,60 +4,20 +4,80
-1,20
I +5,40 +7,20 +8,40 +10,8 +12,0
-1,40 -1,60 -2,00
I -2,40 -2,60 -3,20 -3,60 -4,80 -5,50 -7,20 - 8,0
5401 .6300 +2,10 +2,40 +3,00 +3,60 +4,20
1 +4,SO +5,40 +6,00 +8,40. +9,60 +12,0 +15,0 +21,
-1,40 -1,60 -2,00 -2,40 -2,60 -3,20 -3,60
! -4,00 -5,50 -6,40 - 8,0 -10,0 -14,

Observ8>ii. 1. Abaterile limit~ date la clasele IV s i V de p~.cizie se referll la dimens.iunile exterioare. In cazul.dimensiunilor
intecioare, nbaterile in plus devin abateri in mirlUs, i er abaterile tn n inus devin abateri in plus.
2. In cazut pieselor turnate in forme executate pr;:' sabt cnar-e, velollrell ebaterilor limite se ve s t eb i I i prin in~etegere
intre producator ~i beneficiar, f8r~ a depa~i cu ~OOX veloaree abaterilor limit corespunzatoare clesei de precizie V.
3. In cazul unor abeteri care nu se incadreaza in valorile din tabel, piesele turnete vcr fi IInalizate ~i edmise prin
in>elegere intre producat?r ~i beneficiar, dsce' ebaterile nu afecteazil func>ionelitete" pieselor.

Tr:belul 8.2 HltrUri li.'~ la dlaenshlllUe pieselor tumeU dlh e>;.el (STAS 159212-85)

DfMnalunu IlOCIlnala 1'n Intervalul, IIl!I

Cl a Gabarftul IIllxilll
de . al ple"1 Pin. l 30 bO _ 100 200 300 500 SOO 1200 /1800 2600 13150 15400.
preclzle tu,rnate 30 bO 100 200 300 500 800 1200 1800 2600 3150 5400 630

Abeterl l imita, 11III

0 1 2 3 4 5 6 7 a 9 10 11 12 13 14

Pine' la 30 ;!O,2O
31 60 ;!O,25 !O,30
I 61 100 +0,30 !O,35 !O,40
101 200 !O,l5 !O,4O !O,45 !O,50
201 500 !O,4O !O,45 !O,SO !O,6O !"O,70 !O,SO
v .
Pina la 200 !O,4O !O,SO !O,6O !O,70
II 201 500 ;!O,50 !O,bO -+0 ,70 !O,eo ;!O,90 ;!1,OO
501 1200 ;!O,bO !O,70 -+080, !O,9O !1,00 ;!1,20 ;!1,50 ;!2,00
pfne to 200 !O,5O !O~6O !O,70 !O,SO
201 .500 !O,bO !O,70 !O,ao ;!1,oo ;!',20 ;!1,50
III 1--.

501 1200 !O,70 !O.80 ;!1,OO :1,20 ;!',50 :2,00 ;!2,50 ;!3,oo
1201 1S00 !O,80 ;!1,OO ;!1,20 :1,50 ;!2,OO :2,50 ;!3,OO :3,50 ;!4,OO
pine la 200 +1,20
-0,80
- +1,50
-1,00
IV
201 SOO +1,50 +1,80 +2,10 +2,40
-1,00 -1,20 -1,40 -1,bO
 Tebelul 8.2 (continuereJ

0 1 2
I 3
I 4 ~ 6 7 8 9 10 11 12 13 14

501 .1200 +1,80 +2,10 +2,40 +3,00 +3,60 +4,80

-1,20 -1,40 -1,60 -2,00 -2,40 -3,20 I --
IV 1201 2000 +2,10 +2,40 +3,00 +3,60 +4,80 +5,50 +7,00 +8,00
-1,40 -1,60 -2,00 -2,40 -3,20 -4,50 -5,00 -6,00
2601. 3800 +2,40 +3,00 +3,60 +4,80 +5,50 +7,00 +8,00 +10,8 +12,6
-1,60 -2,00 -2,40 -3,20 -4,50 -5,00 -6,00 -7,20 -8,40

pin; la 200 +2,10

-1,40
+2,40
-1,60
.
201 ..500 +2,40 +3,00 +3,60 +4,20
-1,60 -2,00 -2,40 -2,80
501 .1200 +3,00 +3,60 +4,20 +4,80 +5,40 +6,00
-2,00 -2,40 -2,80 -3,20 -3,60 -4,00
V '1201.2600 +3,60 +4,20 +4,80 +5,40 +6,00 +8,00 +9,60 +12,0
-2,40 -2,30 -3,20 -3,60 -4,00 -5,60 -b,6O -8,00
2601 .5400 +4,20 +4,80 +5,40 +6,00 +8,00 +9,60 +12,0 +14,4 +16,5 +19,0
-2,80 '-3,20 -3,60 -4,00 -5,60 -6,40 -8,00 -9,60 -11,5 -13,0
5401 .6300 +4,80 +5,40 +6,00 +8,00 +9,60 +12,0 +14,4 +16,5 +19,0 +23,0 +30,
-3,20 -3,60 -4,00 -5,60 -6,40 -8,00 -9,60 -11,5 -13,0 -14,0 -20,

Obser ve t i i , 1. Le elase le de precizie IV s i V ebater it e. limita maxime pentru cotele funct icnale indicate in mod expres pe desen vor fi
cu 20% mal mici fa~a de yalorile preve2ute la class ~i dimensiunils respective.

2. Abaterile limit~ la ~lasele de precizie IV ~i V se refer~ la dimensiunile exteri;are. In cazul'dimensiunilor interioa-

re, abaterile in ,plus deyin abeteri in minus, iar abeterile in minus deyin ebeteri in plus.

...

I 0-
Cl

".., ;;
n
~
C

< -
< -- -- - -. ..'"
0
N
cg.
gf
.....,
D<"
,.., _.
~ ~ ~ 0-
t;)
... .-
.. .,..
VI
1ft

s
~
N
", -~
s 0
V1 N
."
5'
ID<
~
IV

~ N
~ ~ :;'

N
0
." I\)
~
1ft
s s
IV

:
..
."
-,
:J

~
VI
~ .~
N
-e
...:;' s
~
I\)
~ ~ ~
:

~
."
;'
c
~.,

I>

,.. ~ ~:
.....
0-
~ 8
0
V,
&-
N
s
0
~
N
0
0
V,
0
0

8 ~
N
0
N
s
0
~ V,0
;;-
8 0 00 ~
N
0
N N
8
V,
0
0
I>
IV
0
0
~ V,0
IV
8 0
I>
N
0
0
V,
8
N
0
0
0
0

s ~
a
,.
:J
,..
I> "..-c~
x
_.D>
VI
is-
...
'If
.IQ

" .....
00"
VlO

j
.. 3'

I~
t;) e
1+
IV
'0
1:- 1:-
'0
le!.
0,
le!.
-.....
I~
N
1:-
'0
le!.
0,
le!.
-.....
le!. le!.
0,
le!.
-.....
le!. le!.
V,
le!. le!.
V,
le!.
V,
'e!.
~
~e!.
~ ..
le!. le!.
i,
le!. c
0-
0-
..;.
-s
0
'i.,
N '" "0- "0- "0-
N

,..
CD
.... I ~
1+
~ 1'+~
1+ I~ 1:- le!. 1:- 1:- 1:- le!. le!. 1:- le!. le!.
's . -.....
le!. le!. le!. le!. 10 10 le!. le!. 'i.,
N
v, ~ ~ IV
'0 0, i.n Iv '0 0, -..... '0 a, -.....
"0- "0-
i.n i.n ~ ... i, i,
...-.
co
..
I ~
...
1+
'0
1+
N
'0
11",
~
"'I
I~
V,
I~
Iv
I~
'0
I~
-.....
1:-
V,
I~
Iv
1:-
'0
le!.
0,
1:-
Iv
1:-
'0
le!.
0,
le!.
-.....
le!.
0,
le!.
-.....
le!.

"0-
le!.

"0-
10
i.n
10
~ ~
le!.
.._.
?;

-s
?
N
0'
..,
...-.
~ ~ N
:J
..,<
...
1+
V,
1+
N
V1
1+
N
'0
l~
-.....
1:-
VI
1:-
Iv
1+
"0
IV I~
-.....
1:-
V,
I~
Iv
I~
'0
I~

"0-
I~
Iv
1:-
'0
le!.
0,
.~
1+
'0
le!.
0,
le!.
-.....
le!.
-.....
le!;

"0-
le!;
V, ..
B

,
?
_.
.,
c

~ 0'
..
1+ 1+
'"
11 +
IN
1+
N
1:-
-.....
,:- 1+
N
1+
N
1:-
-.....
I,!. I~ 1:-
-.....
I~ I~ 1:- 1:- I~ le!. le!.
-.....
10
-.....
a
a ~ -t

:J
'0 "0
IV, '0 V, Iv "0
VI IV 1ft Iv '0 Iv '0 0, V,
~
"-t
Cl

C
...
1+ 1+ .. i'~ 1+ 1+ 1+ 1+ 1+ 1+
VI

..
1:- I~ I~ I~ I~ I~ 1:- I~ 1:- ? 0
IV N
-..... N N N
-..... N
-..... i.n , -t
1ft 1ft !'o' V, '0 V, Iv '0 V, 0 N 1ft N '0

J ,"
1+
1ft
1+ ... i ...
i 1+
w
1+
'"
1+
N
V,
1+
N
1+ ... 1+
V,
N
1+
N
1+
N
1+
-.....
1+
N
V,
1+
N
I~
-.....
1:-
V,
I~
-.....
I~
V,
I,!.
~O> a
;;
0
'0
tVl '0 '0
0 Iv '0
0 Iv NO
0

l
 Taoolul 8.5 Jndica~ii privind incadrorca in close de prccizio 8 pioselor turnate din
font~ ~i din o~ol (STAS 1592-85)
Tabelul 8.4 Abnteri li.it~ la grosiaea pero~ilor ~i norvurilor pentru piesa turnate
din o~el (STAS 159212-85)

Gros 1111 per-e]; !lor ~I norvur Itor nepr e tucr ate , mm

ClastI de Gllbaritul mllKlm Cl' i[,,,.i i \ ,,( I'IIIol iI/O dot 11100d"91'",
pr ec l zl III pIu" i gub IJ b 10 1(). 2020 . :10 :10 so !H). uolooo C\MU ""
- 1W procizie
turnate,
mm Abntor i l inll t 6, nun

Pinli la 30 :0,2 :0,3 Pioso mici de comploxitato mic~ ~i modio,turn8to prin procedoo de precizio
I (cu model" user f uz lb i Ie , formo cer em ice , cu lIodolo permanent e eta.).
31 .60 !O,3 !O.3 :0,4

I 61 ..100 !O,3 !O,4 !O,4 !O,5

Piese mic! de complexitate mare ~i piese mijlacii turnate prin procedeo
11
101 .200 !O,4 !O,4 !O,5 !O,5 !O,I> de precizie
201 .500 :0,4 !O,5 !O,5 !O,I> !;,O,I> !;,O,7

Pinli la 200 !O,5 !O,5 !O,I> !O,7 !<l,S III Pies mic! ~i m ijlocii de ser ie mare ;d de masli, ob.inute prin for-
mere mecanicli, turnare in cochilii S8U in forme cojl
11 201 ...500 !O,5 !O,I> !O,7 !C,8 -
. +0 9
, !;,1,0

501. .1200 !O,I> !O,7 !O,8 !D,9 !;,1,O :1,3 :1,5 J

IV Piese de serie, mici ~i mijlocii. ob.inute prin formare mecenic~ pe ma~ini

Pinli la 200 !O,b !O,7 !O,8 !C,9 :1,0 de formere ~i piese turnato in cochile.

201 .500 !O,7 !O,8 !;,1,O :1,2 :1,5. :',7 :2,0

III
501 .1200 !O,8 :1,0 :1,2 :1,5 !;",7 :2,0 :2,2 .V Piese de serie mic~, piese cu gabarit ~i complexitate mare, turnate in
forme executetemanual sau meconic.
1201 ..1800 !;",O :',2 :1,S :1,7 :!:2,O :2,2 :!:2,5
Pinli la 200 !D,7 :',0 :1,2 :1,S :1,7 :2,0 :2,2
.
,

201 .SOO !D,7 !D,8 :1,0 :1,2 ;!:1,5 :1,7 :2,0

IV 501 ..'200 :',2 :!:1,5 :',7 :2,0 :2,2 :2,5 :2,8 In fig. 8.3 a se observa ea inclina-p.a mareste grosimea
I

1201 2600 :1,S :1,7 :2,0 :!:2,2 :2,S :2,8 :3,0 perete1ui pentru suprafetele plesei care urmeazaa fi prelu-
.~ crate prin ~chiere;: in plus fat:! de adaosul de prelucrare pro-
2601 .3800 :1,7 :2,0 :2,2 !;,2,5 :2,8 :3,0 :3,5 priu'-ziS. !nclinatiile de fonnare pentru suprafetele care vor
Pinli la 200 :2,0 :2,S :3,0 :3,5 ;!:4,O' :4,5 :S,O fi prelucrate prin aschi.ere se aplici de la d.i.roensiunile nomi-
nale ale semifabricatului.
201 .S00 :::2,5 :3,0 :3,S :4,0 :4,5 :5;0 :6,0 .Dare piesa finita este de la incepUt proiectata cu incli-
501 .1200 :3,0 :3,5 :4,0' :4,5 :!:S,O :!:b,O :7,0 mri constructive, desigur ea nu se mai aplica inclinapi de
1201 ..2bOO :!:S,O
formare.
V :4,0 :4,5 :1>,0 :7,0 :8,0
2601 .5400 :!:S,O :1>,0 :7,0 :7,0 :9,0
5401 .1>300 !;,7,0 :8,0 :9,0 :10

282 283 .
 Tabelul 8.6 Toleran~ele dimensiunilor semifabricatelor turnate (GOST 26645-85)

Int&rval&le Class de precizia s dimonsiunilor semifllbricetelor, c:iJp~ GOST

dimensiunilor
nominele, mm 1 2 3T 3 4 5T 5 6 7T 7 8 9T 9 10 11T 11 12 13T 13 i 14 15 16

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.1J 21. 22.123

P1n~ la 4 0,06 0,08 0,'0 0,12 0,16 0,20 0,24 0,32 0,40 0,50 0,04 O,SO 1,0 1,2 ',6 2,0 - - - - - -

Peste 4 pin~ le 6 0,07 0,09 0,11 0,14 0,18 0,22 0,28 0,36 0,44 0,56 0,70 0,9 1,1 1,4 ',8 2,2 2,8 - - - - -
N
Peste 6 pinS' la 10 0,08 0,10 0,'2 0,'6 0,20 0,24 0,32 0,40 0,50 0,04 O,SO ',a ',2 1,6 2,0 2,4 3,2 4,0 5,0 - - -
(Xl
,,;.
Peste .10 pins la 16 0,09 0,11 0,14 0,18 0,22 0,28 0,36 0,44 0,56 0,70 0,9 1,1 1,,4 1,8 2,2 2,8 3,6 4,4 5,6 7 - -

Peste 16 pinS' la 25 0;,0 0,12 0,16 0,20 0,24 0,32 0,40 0,50 0,64 O,SO 1,0 1,2 1,6 2,0 2,4 3,2 4,0 5,0 6,4 8 10 12

Peste 25 plna'.la 40 0,11 0,14 0,'8 0,22 0,28 0,36 0,44 0,56 0,70 0,9
',' ',4 ,,8 2,2 2,8 3,6 4,4 5,6 7 9 11 14

Pest& 40 pin&" la 63 0,12 0,16 0,20 0,24 0,32 O,4p 0,50 0,64 0,80 ',a 1,2 1,6 2,0 2,4 3,2 4,0 5,0 6,4 8 .10 12 16

Peste 63 pina' la 100 0,'4 0,18 0,22 0,28 0;36 0,44 0,56 0,70 0,9 1,1 1,4 1,8 2,2 2,8 3,6 4,4 5,6 7 9 11 14 18

Peste lOO ptn~ la '60 0,'6 0,20 0,24 0,32 0,40 0,50 0,64 O,SO ',0 1,2 ',6 2,0 2,4 3,2 4,0 5,0 6,4' 8 '0 '2 '6 20

Peste '60 prna' la 250 - - 0,28 0,36 0,44 0,56 0,70 0,9 ',1 1,4 1,8 2,2 2,8 3,6 4,4 5,6 7 9 11 14 18 22

---------->--------------- ,.....
-.-.-. .--~.
-'--'--'- -'_.-"'-- ----_ ... ----- .. _---

Tabelul 8.6 (continuare)

i. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23

,
Peste 250 pfriala 400 - - 0,32 0,40 0,50 0,64 O,SO 1,0 ',2 ',6 2,0 2,4 3,2 4,0 5,0 6,4 8 10 12 '6 20 24

Peste 400 pfns la 630 - - - - 0,56 0,70 0,9 1,' 1,4 1,8 2,2 2,8 '3,6 4,4 5,6 7 9 11 '4 '8 22 26

Peste 630 pina la 1000 - - - - - 0,80 ',0 ',2 ',6 2,0 2,4 3,2 4,0 5,0 6,4 8 'A '2 '6 20 24 32

N
(Xl ,P"~te 1000 pfns la '600 - - - - . - - ',4 ',8 2,2 2,8 3,6 4,4 5,6 7 9 14 18 22 28 36
lJ\ .- "
Peste 1600 pin~ la 2500 - - - - - - - - 2,0 2,4 3,2 4,0 5,0 6,4 8 '0 12 16 20 24 32 40

Peste 2500 prn~ la 4000 - - - - - - - - - 3,2 3,6 1,4 5,6 7 9 11 '4 '8 22 28 36 44

Peste 4000 pin~ le 6300 - - - - - - - - - .' ,-

- 5,0 6,4 8 10 12 16 20 24 32 40 50

Peste 6300 pins la 10000 - - - . - - - - - - - - la 10 12 16 20 24 32 40 50 64

Observa~ii: Este edmis~ repertizarea .imetrica ;i nesimetrica a abaterilor limit~ ele dimensiunilor. Repartizarea nesimetrica unila-
teral8","fn material", este preferata pentru dimensiunile elementelor semifabricatului situate intr-o singura perte a for-
mei de turnare ~i ale elementelor care nu sint prelucrate ulterior prin a~chiere; repartizoreo simetrici este preferate
pentru dimensiunile tuturor celorlalte elemente ale semifabricatului, 8tit neprelucrate cit ~i prelucrste prin asch ier-e,
Tabelul 8.7 Cla$& do precizie 8 di~nsiunilor semifabricatelor turnat. pentru difurit.
Este necesar, prin urmare, ca dup<1
procedee do turner. (COST 2~5-8S) calculul analitic al adaosurilor ~i
d:imensiunilor semifabricatului, sa se
Tipul metalului sau aliajului efectueze toodific.n-ile canstructi ve
~. corespunz~toare ale configuratiei pie-
Dlmunslunoa maxl- AlIDJo noferoa- Alleje tIOferoa- fonU lIIa- h sei sau sti se corecteze adaosurile
Prooodeut .do mA do gabari t a ,a eu te~ratu' se cu t~Joperatu- lublll,
turnore .sea if ebr ieotului, re de topir. sub re de topire fontlle- calculate, tinind seamade necesitatea
IIIIU 700C pe ste 700C ; lieU, aplidrrii adaosurilor tehnologice de
fonte e8nu~;; o~"l
tmnare.
Clase de precizie a dimensiunilor Calitatea suprafetelor la semifa-
3-b
--
4-n
bricatele brut turnate este caracteri-
Turnarea sub
presiune
pYnl! la 100
peste 100
3T-5
3-6 4-7T 5T-7 z~"' ~ __pal;~~g:ii~ ~i S, irrlicati
in tan. 8.10 ~i 8.11.
Tur nare r" forme pini le 100 3-6 4-7T 5T-7
ceramlco ~i cu mo-
delou~or fuzibile peste 100 4-7 5T-7 5-8.

Turnares in eochil4
la prosiune joasA pinA la 100 4-9 5T-10 5-11
in forme metal ice, poste 100 la 630 5T-10 5-11T 6-11
turnere In fo.rmede poste 630 5-11T 6-11 7T-12
nisip intllrite
Fig. 8.3 Schema aplicArii inclina~iilor de formere:
Turnare in forme de a - pe suprafa~e care vor f. prelucrate;
nisip intllrite,tur- pini! la 630 6-11 7T-12 7-13T b) . b - pe suprafe~e care rAmin~neprelucrate
n~re centrifugal!, poste 630
turner in forme pinil la 4000 7-12 8-13T 9T-13
crude ~i uscate de pesta 4000 8-13T 9T-13 9-14
nisip-argilll
Tabelul 8.9 Inclinar-iido forl1l8reale IIIOdelelor;;i cutiilor do miezuri, la turnarea in
Observa~ie. Valorile mai mici ala claselor de precizie se refori le semifabricate sim- f~ din amestec do nisi~
ple ~i la condi~iila produc~iei de masi, automatlzata ; valorile mai marl -
la piese complicate ~i la exocu~ia in serie mic! ~i indivldualll; valorile
medii se referA la semifabricate de complexitate media ~i la condi~iila Garnituri de model din lamn Garnituri de model meta-
In3l~ime8 h sau h' a lice
produc~ioi de serie mecanizate. , .. ,
modelului, P'
IIlI1I P P' P
Tabelul 8.8 DiamotreLe minima ale 9iurilor brut turnate
3 3 130' ~
pinli la 20
.-
130' 230' 1 2
20 50
Piet>e turnate din fontii Pies'; turnata din o~el
1 - ,30' 045' 1
50.,.100
Grosirneaperetelui, Diametrul gaurii Grosimea peretelui, DiaJDetrul g4ul"ii
RIm turnate, mm IIlID turnate, IIlIlI 045' 1 030' 045'
100300
6 10 6..
10 pinl! la 40 25 300 800 030' 045' 020' , 030'

20 .30 10.15 40 . 60 30
800 2000 020' 030' - -
40 50 12 . 18 pests be 35._.40
Garniturile de model metelice sint utilizata la produc~;a de saria mare
Observa~ii. 1. ~i do mllsA, iar 9arniturilG de model din lomn se folosesc pentru prodJc-
Observa~ie. Datele din tabel se referli la g3uri cu lungimea l < 5d. ~ia individual! ~i de serie micli.
2. Pantru no~vurile de rigidizara a piesei turnata se iau inclinliride pinli
la 5 8

286
?"J7
 I
Tabolul a.10 Gal j""toa suprafe~elor (l/z'.S), in JIlI, pentru se<!lifabricate turnate in for-
ne do amestec do forMare T8belul 8.11 Calitatea suprafetei ;li precizia dimensiUnilor obt.inute prin IlIItodo spee i-
ale de turnere

Tr.,apta S in pm, pentru piesa din:

Hetoda de turnare de Rz, /Itn

Haterialul
!I Hotoda de formare
Gabaritul

Pin.!!la
maxim al semifabricatului

Peste Peste Poste Peste

turnat,mm
precizie Font/! Otal Metllle s i s-
li8j~ nefar.
500 500 plnll 1250 pin! 3150 pin! b300
la 1250 la 3150 la b300 III
In coch ils ;;i
10000 centrifugil 12 ..1b 200 300 200 100
"'-

'- '<,

-, "
Formare mecanicll cu modele ..-.- .....,.~--~ In forme coji 11 .. 14
~~ .-'-~2bO 1bO 100
-
'"

metal ice 400 bOO 800 -

Fonti! Formare mecanicll cu modele Sub presiune 11 .. 14 50 - - 100
din lemn 500 700 900 - - Cu modele u~or
Formare manual! cu modele
_ fuzibila 11 .. 14 50 170 100 so
din lemn bOO 800 1000 1500 200

Formare mecanici! cu modele 8.2 ABATER!

SPATIALE LA SEl1IFABRICATE 'ItlRNATE
metal ice 300 500 700 - -
O~el Formare mecanicll cu modele In cazul semifabricatelor turnate de tip carcasa, la pre-
din lemn 400 bOO aoo - - lucrarea g~urilor brute cu orlentarea dupi1suprafet.e plane bru-
Formare manuali! cu modele
te (fig. 8.4,a) al::atereaspatiaJ,a care se conaidera in calculul
din lemn 500 700 900 1300 170 adacsului, pentru prima operatde de prelucrarea gaurii brute
este:
Formare mecanicll cu modele p =p =.1& 2+0 2 (8.7)
ax V h m
metal ice 200 400 - - -
Hetale ~i Formare mecanicll cu modele
urrle: Pax este deplasarea g~urii fata d~ pozitia nominala, da-
aliaje din lemn 300 500 - - - toritA deplasarii miezului in formade tumare in plan orizontal
nefero8se
Formare manuali! cu modele
I ~i in plan vertical, in procesul de forrnarei Oh' ~III - abaterea
din lemn 400 bOO 800 1100 - .1 limita la dimensiuneanordnala care detet'1llirapozitia axed gau-
I rii brute in plan vertical (d:i.mensiunea h), respeCtiv la d:i.inen-
siunea nominal.ade pozitie a g~urii brute in plan orizontal (di-
Obser vat i i , 1. Oeoarece defectele de tipul incluziunilor de nisip, zgurll s i gaze .au
t end irrt a de ridicare spre pllrl'ile de sus ale piesei, la semifabricatele
mensdunea m).
turnete in forme de amestec de forma re pentru. suprafetele plane care in Abaterile limitA la dimensduni.Lede,pozitie ale axei gau-
forma de turnere 'se aftll in partea de sus, la sums (Rz+S) din tabel se a- rii brute se iau din tab. 8.1 ~i 8.2 dupa STAS,respectiv din
daugll: 0,5 , 3 mm pentru semifabricate turnete din fonti! ~i 0,5 .. 4 tab. 8.6 dupa GOST, in fun.ctie de dimensiuneanominalade pozi-
mm pentru semifabricate turnate din otel. Valorile mai mici se iau pentru
dimensiuni nominale mic; ~i precizie de turnare mare, iar valorile mai tie a axei.
mari pentru dimensiuni no~ir.ale mai mari ~i precizie do turnere mai sca- la prelucrarea uned. suprafete plane brute cu orientare
zuti!.
~ .0 qaura bruta (fig. 8.4 ,b), abaterea spat.ial~ totala care
2. Pentru semifabricatete turnate din aliaje neferoase, sum a (Rz+S) se va se consddera incalculul adaosului pentru prima operatie de
mari numai in urmlltollrele calOri, cu vlllorile: - pentru aliaje neferoese prelucrare a suprafet.ei plane Se determina cu relatia:
grele,' turnate in class III de precizie, cu 0,2 2.mm;
- pentru aliaje neferoase u~care turnate in clasa 11 de precizie, cu 0,2 P=Vp2,def +p2'
depl '\
(.?8)
0,5 mm;
- pentru aliaje neferoase u~care turnate in clasa I11 de precizie, cu 0,5 in care: Pdef este abaterea de la planitate a suprafet.ei plane
-.. 1,5 mlll.
de prelucrat a semifabricatului(defonnarea); Pqef = Ac .L, jJIn,Ac l,
fi:i.n:ivaloarea specifica a abaterii in J1.TIl/nnn, aar; L - dimensiu-
f
f~
I'

288 6
19 Pit os , \"nr, I 289 ~

_______________________________________________________________________________________________________ ----------------------------~I
... -_._------------
 Al::aterile de la parale1ismul suprafetelor plane brute ale
semifabricate10r turnate in forme de nisip sint 1/2 din tole-'
rarrta la d:i.mensiune.
In cazul piese10r de tipul corpurilor de revolutie turnate
L~, [ cu gaura, daca pentru prelucrarea suprafet:.elor exterioare de
revolutie bazarea se face du~ suprafata gaurii brute, atunci

jZlIIZtZi
i-
s
'.c.
~ l ~ l~~
~.~

abaterea spatiala care intervine in calculul adaosului pentru

suprafet.ele exterioare de revolup.e este deplasarea razei gau-
rii Pax' prcdusa din cauza deplasard.i.miezului din pozitia co-
recta) deci in acest caz Pn == P
~ ~Jarirneadepl~ii axei, ga~ii Pax la semifabricatul brut
--.-.....-- este:
aJ b) I I
Fig. 8;4 Schema pentru prelucrarca piesclor de tip cDrcssJ: a - prclucrGrea gaurii cu Pax = Oh ' (8.11)
orientarea (bazarea) dupA suprafcte plano; b - prelucrnrec supra(c,ei plane cu orients-
rea (bazarea) dupA suprafata gdurii . unde Oh este abaterea limit.1 la grosimea peretelui semifabrica-
tului turnat (vezi tab. 8.3 ~i 8.4 dupa S'l7\S). .
nea I!lalti.m!1
a suprafetei pentiru care se caf.cul.eeza c3c..osulf in la. pre1ucrarea gaurii brute CU bazarea pe 0 suprafata de
,..
deplasarea miezului care oorrcureazaqaura b:ruta.
mm; Pdepl ":'" revolutie exterioara (fig. a. 6), abaterile Sfiatiale care se
.. Deplasarea Pde l a miezului in formade turnare se va Lua e- considera la calculul adaosului pentru prima operatie de prelu-
gala cu toleranta ia d.i.mensiunea ncaunal.a de la axa gaurii pb..a crare a gaurii sint: deplasarea axei Pd = Pax' insumat.1dupa
la suprafata de prelucrat (toleran'~ cctei h in cezul, din fig. regula ~M.!cinii patrate cu incl:inarea axei ~urii A/l (vezi
8.4,b ), deci: . observatda 2 la tab. 6.3, cap.6).
PdGpL = Th = As - Ai (8.9) la pre1ucrarea suprafetelor frontale ale piese10r turnate
de tipul corpurilor de revolui;.ie, abaterea spatial-a a suprafe-
abaterile As ~i Ai fiind abaterile limita. ale di.me.l'1siunii h la tei brute de prelucrat se prez:inta sub forma defoi:"r!1al:'ii:
tumare care se iau din tab. 8.1, 8.2 clupa. S'1'AS, respsct.i,v tab. P daf = Ac 00. Abaterea ~tiala specifica Ac se va Iuadn acest
> 8.6 dupa GOST. Este de mentionat ea orientarea. dup2i 0 gaura caz !J.c = 0,7 3 J.IID/mm. .
\ bruta este admisa numaipentru prima operat.ie de prelucrare , Valorile remanente ale aba.terilor spatiale dupa diferite1e
la instalarea pieselor de tip carcasa pa 0 Si.lpraferl;.a pl2.- operatii de prelucrare se deterw.ina pe baza legii copierii ero-
mi, o~ ~i paralela cu suprafa1;ade prelucrat (fig. 8.5) , ma- rilor la 0 scara de nucsorare, cu relatia (4.10), cap.4. Depla-
rimea totala a abaterilor spatiale psrrtzu ~'Praata plarlli de. sarea remanenta a axei gaurii cr.zpa opera1;.iilesucce.sive de pre-
prelucrat se expr:ima prin al::a.tereade la pl.ani.tat.e (dc::fot1l1a.- . lucrare a gaurii se va deter mina conformpreciz.kilor cuprinse
rea) : 1 in observatiile de la tab. 6~3, punctul 3. .
Pdef = Ac' L (8.10) Valorile rernanente ale erorii de verificare Ev pentru di-
feritele operatii de prelucrare se pot determina cu relatia.
1 (7.11), cap. 7.
Valbrile abaterLL spaci.fd.ce de la pla-
nitate Act' pentzu semifabricai:.eturnate in
forme din amestec de Cormare (de rri.s.ip)
sint:- pentru carcase flc = 0,3 .. 1(5 f../ffi/rmn;
- pentru plliCi D.c = 2 3 J/'.n/I!ll1.
~ Pentru ~~rafetele plffi1ealsplacilor
se va ccnsxdera : Pc!ef = AccL, unde L este di-
mensiuneamaximaa placii r L"1 mrn ,
Fig. 8.5 Prelucrerea
suprafe~oi plana cu
a;ozarea pe 0 supre-
fa~A planA opusA su-
prafo>oi.d& prelucrat

._-_._--. __ ._- ."._-

 .;,,-~-:...

8 3 PR.EIlX::RAREA HEX::ANlCA A SEMIFABRICATEI.1)l< 'IURNATE Tabelul 8.12 Paramotrii Obti~i la prelucrerca mceanic~ Q somifabricatclor turnato

Prelucraree Treapta de precizie Rz, JIl!I S, JJ!Il

Parametrii de precizie a dimensiu-
nilor ~i de calitate a suprafete- J. STRUNJIRE, FREZARE , RABOTARE
Turnare In forme de amestec de formere
lor care intervin in calculul ada-

I
a. formsre mocenic! cu modela metelice
osului de prelucrare pentru dife- Jntr'o singurA faz6 11..12 32 30
Degro:;are 12 50 50
ritele operatii de prelucrare me- b. formere mecenicA cu modela din lemn
C)
carrica a suprafetelor exterioare Degro~8re 14 100 100
de revolutie ~i a suprafetelor Semifinisare 12 50
)lane ale semifabricatelor turnate c. formere manuel4 cu modelo din lemn
J Coj ire 1b 17 320 300
sint dat.i, in tab. 8.12. Pentru Degro;lere 14.15 250 240
prelucrarea g~urilor se va consul- Sem ifin i ser-e 11. 12 100 100
ta tab. 6.1 din cap. 6. d. pontru toste IQutodelodo for~sro
Finisare 10 11 . 25 25
Netezire 7.. :9 5 5
Turnero in coch il4 ~ i turnere centrifugal4
Intr'o singur! fezA 11 25 25
Degro:;are 12 50 50
Fig. 8.6 Abateri spa.iale la Finisare 10 20 20
corpuri de revolu~ie turnate Netezire 7 . 9 5 5
Turnaro in forme coj I, __
.
I Intr'o singur4 faz~
Degro~are
. )q_1
11.;,1
1. 25
20
25
20
8 .4. EXEMPIll DE CAI.CUL ] Finisare
Netezire
0:
.7 <1
Turnaro cu modele u~or fuzibile
10
5
10
5

Intr'o singur4 faz~ . 10 116 20

Perrtzu lxrtucul, din fa~ de la un tractor (fig. 8.7) este
I l necesar s~ se calculeze adaosurile de prelucrare ~i dimensiuni-
le intermediare. Semifabricatul este turnat din fon~ cenusf.e
Netezire
JI.RECTlFICMEA
7 . 9
SEMIFABRICATELOR
PRJN DIFERITE METODE
TURHATE
2,5 5

Intro singur4 faz!, , 7 5 10

in clasa de precizie IV, STAS 1592-85,in forna din amestec de Oogro;;are 8 9 10 20
formare (nisip). , Finisare b 8 5 i5
Se cons'idara 0 prcduct.i,ede masa, de aceea prelucrarea Netezire 5 . 6 0,8
piesei se executa pe mas.ini,de mareproductivitate: stirunq se-
~. m._
miautomatcu 8 axe prdncipal.e , agreg-atde g~urit vertical cu 7
posturi ~i cu capete de g~urit multiaxe, masina de alezat fW Observatii. 1.Pentru prese din font! cenu~ie, font4 maleabil!sau metalo ~i aliaje ne'
feroase, m!rimea S se vs exclude din rele~is de colcul a adaosului de
cu diaman.tordzontafa, bi.l.aterala, cu 4 axe principale. Proce- prelucrare, dup! prima operatie (fez5)-da prelucrere a fiec3rel suptefe'
sul telmologic de prelucrare mecanicaeste prezentat in tab. te. De asemenes, dup6 tratamentul tormic (c4lire) ~l piesolor din o~el,
8.13. miil'imeaS se exclude din calculul adaosului.
2.Pentru prelucrarea suprsfetelor plene, treptele de precizie din tebel
operat.i.i.Lede pre1ucrare 1, 2 ~i 3, mentionate in tab.B.13 corespund cazului cind so respoct! dimensiunee fat! de 0 bezA do m~surere.
I) sint prezentate in fig. 8.8... 8.12. In fig. a.B,a se prezin~
schemade principiu a functioffirii stirunqul.ui,semiautomatcu 8
prelucrat5. Dac~ preLuctarea suprafotelor plene sa face cu respectarea u'
nei dimensiuni fet5 de 0 bez! de m!surarobrutA, tolorente dimensiunil so
!;
dotermin4 cu reletie:
axe principale, cu prelucrare succesiva, cu irrle.'Care dubl~,
posturile 1 ~i 2 fiirrl posturi de iilcarcare (fixare, respectiv T s + Tpr
desprindere a semifabricatelor ,din mardr.inapneumatd.ca) , T = (8.12)
. 'f'~ 2
i-
I
in caro: Ts este toleranta la dimensiune pentru semifebricatul brut tur' r'
~
net; T . tolerante la dimensiune dup5 prelucrerea suprefotei plene ca'
re con~ituio baze de ml!surare;T Se ia conform treptei de procizie in'
dicate in tabel. pr . (
3.Pentru calculul sdaosurilor de prelucraro ale g8urilor din piesele tur' ti:
nate so vor utilize indicatiile din cap. b. f
l'
l
r,>
292 ,. 293 i'
.....-._...-_..... -.- ._---_._----.. .--j
 Tabolul 8.13 (continuaro)

"--;=r=<-
,~_
.~'w--';:--"='~~~-~--~";--T~w~-.~
.-.""""".~~.=._.~_____ ........u.:.r~l---~--
Postul 5
Strunjire frontal! a flan,ci cu rcspoctarea dimensiunilor
28,5:0,25 ~i Q154 .
Stl'unjiro& dsgajllrii <!>90,S+g" cu lo~irnca de>3 mrn, cu
ment iner ee d icensiun i i 23~0,25
Strunjirea to~irii 3x30o
5 9rrl!.'.'~ _ Strunj Ir"8 frontaUI cu men], i ncr oa dimensluni i 5b!O,~2
\"-"\-~-1-8< O(J35 Postul 7
1u.o5 [1125// c~.~. I
Ulrgirea d::l f in issr e a gliurii 4>69.S+g22
:A.r-4-.,-l----_X j...-. " .: \~ i'-- Strunj ir-c a suprafe~oi q,150_~.lG
, 6.,yr ....(>~) "\
1!y -1 Postul 2
/>:b7!-/,:- :. . i
Fixarec selllit'abriclltului, rcspectiv dc:sprind~rea din man-
drina pnc:ulllatic6
. '0::--..3
. ,J..:\ 8 H6
I Postul 4 .
1 / .. ~'f \1'1 --' Lllrgirea gllurii 4>70.3'g35 cu nent iner ca dimcnsiunii
29+gs

~7
~~/
Strunjirea

Stru~jirea
Strunjirea
Postul 6
d"gsj!rii

frontal!
te~irii
.p72.S+g0
C1en.i ner e a dimens iun i i 48:'jl',34
cu UI.ir.:os de 3 ma , cu :

cu men.inerea dimensiunii
3 X 300
2b:'jl,52
Strunjiraa frontal! a flan?ei cu respoctarea dimcnsiunilor
r- /
1T . ---
25_~.52 lli C138

Postul 8
Lilrgirca de finisare a gourii 4>71,S+g22
~ Strunjirea suprafo~ei </l132-~.16
t
26+IO,8~ 2 Postul 1 Agregat de gau-
Fixarea semifabricatului; re.pectiv desprinderoa Qcostuia rit-vertlcal cu
26 axe pri ne I-
Postul 2 -. pale lli mu ss
'Fig. 8.7 Butucul r ot i i din faj:li de la un tractor Geurirea a 3 gauri 01,,7 pe adlncimea do 18 mm, dispuse pe cu 7 posturi
circulllferin.a ~q2

Postul 3
Tabelul 8.13 Procesul tchnologic de prelucrare rnecanicll a butll<OUlui rot i i din f~:cl1' Gllurirea a 5 gauri <!>17'g1. str~punse, pe c ir cumfer inj;e
\1175
~-~r---------~--~---=~-i=''"~~~
Numlirul Fazele oper-at ie i Denumire ~i tip Pcstul 4
cper-atie i ut ilaj Liirgirea a 5 gi'!uri 4>17,a'g'o,

1. 2. 3. Postul 5
2 TOllirea a 5 gauri 2 x 30
1 Postul 1
F ixer e e semifabricatului, respectiv desprinderea din man- Strung semi aut o- Postul 6
drina pneumatic! mat cu 8 axe Alezaroa a 5 gaur i 916 'g. 035
principale tip
Postul 3 .11:7,112 Postul 7
U!rg iroa g6urt i cj>aa, 3 -g.)\ cu menj:i ner ca d imens iun i i 5'1
Strunjirea
23:0,1
suprafetei cj>108_~. , cu merrt i ner-ea dimensiunii 1 !.I
Fllotarea
_~=~
a 3 g.!iurl M8-H6 pe odlncimoo 14 mm
~~~.
I- __ -'- ~~~~~~=-~~'=="~~=~~".-~~-"-~

"".''':''>1',;
294
L

Tvbelul
8.13(contlnuare) I .b. Pentru Larqi.rea de finisare (operatd.a precedenta este
l&ghe..a de deqrosare j e
1 2,
,------- 3
-- 1 Rzl-1 = 50 J.11O. ; Si-1 = O.
:-.
Axeleprlncipalodin stlngs:
AlezsreaflnAa 9~urli 4>72:g:g~: cu respectarea
Ha~in8de alezat
aba-.flncudiamant,
I Abaterea spatialtl remanenta dupa. largirea de. deqrosare es-
te:

r
terii de la coaxialltate0,05 mm orlzontalAblla-
Strunjir~8frontal6interioar~curespectarea cote! teralA,cu 4 axe P = o,OSPsf , (8.13)
2b:O,52 ~i 8 conditieideb!taiefrontal!maxim admls!de pr!ncipale,tip
0,05 mm 270b in care P sf este abaterea spa1;.iala a axei gaurii brute turnate,
3 Axeleprlnclpaledindreepta:
Alezareaf Inlla gliurli <I>72:~:~;i cu respcctarea eba- aldttuita din deplasarea axei gaurii' Pax~i inc1inarea axei gtl-
terl! de la coaxialitate0,05 mm urii brute ay' 1:
At e z er-e e gAur Ii 4>90_g.D7 curespectarea
~! 8 condi~ielde bAte
cotei 4>:i2:~:~~
le r8d!al~de 0,05 mm I PSf=JPax2 + (Oy-1) 2 (8.14)
Strunjlrefrontalllinterioar!cu respactarea cote i 4>32:~:~1
s i 8 cond i t i e i de blitalefrontall!maxim admlsii
0,05 mm Pe baza relapei (8.11): P = oh' iar din tab. 8.3 se ob-
-- tine abaterea limita la grosim~x peretelui semifabricatului tur-
4 Sp4laree
comprlmat
piesei. Suflorea supr81o~elor interioare cu a&r - ) nat in c1asa a IV-a de pecizie la tUrnare: Oh = 1,0 nun.
Inclinarea specificli a axei ga.urii brut turnate ay = 3
5 Controlfinal - ~ 10 J..III\/rnm, iar 1ungimea ga.urii prelucrate este 1 = 59 nun
(fig. a.s .ej .
Asadar: a y -1 = 5-59 = 295 ~IIrn,
1. calcululadaosurilor de pre1ucrare ~i al dimensiunilor PSf=yi10002 +2952 "'10431lm ' (8.15)
intennediare pentru suprafata <l>90=g:g~~
Prelucrarile succesive ale Locasul.ui, pentru rulment in
scopul obtinerii cotei <l>90=~'~;: nun sint urmatoarele: Eroarea de fixare pentru largirea de finisare este:
- largirea de deqrosare 'in operat.i.a 1, pOstul 3;
- largirea de finisare in operatia 1~ postul 7; frad2= Kfrad1 + ind (cbservat.Ia I,la tab. 1.33) (8.16)
- alezarea fW cu cutitul 3 (fig. 8.12) in operat.i,a 3,
cu axele pri ;cipale din dreapta , Eroarea de fixare initialtl frad1in marrlrina cu actdonare \
(a) adaosul pentru alezarea f:ina (operatia precedenca este pneumatd.ca este:
larg:trea de finisare): , frad1= 580 ui,
~i-1 = 40 J,an (tab. 6.1, cap. 6); Deci: ef~ad2= 0,06-580 + 50 :::::85 J.11O.;
S'_1 = 0 (pentru piese din fonta S se exclude . =2'50+2yi522+8S2"'300fLm
2A'pl.ml.n (8.17)
r
din calcul d.upa prlma operat.ie de pre1ucrare);
Pi-1 = 0;
e I = 50 J,an (eroarea de Eixare in cazul, strin- Pentru Larqi.rea de deqrosarer
gerii pe suprafa~ prelucrata, intr-o marrlrina pneumat.i.ca); Rzi-1 + SI-1 = 400 J,an (tab. 8.10)
2A .. = 2-40 + 2-50 = 180 J,an. Pi-1 = Psf = 1043 J.11O.;
Toleranta o~:::tlei prece:lente (1&gire de finis are ), in frad1= 580 J.11O.;
treapta 11 de precizie, este T'-1 = 220 I./Ill (tab. 2.15, cap. 2).
Diametrul maxim al supraf~tei finite este: 2A pl.ml.n
. =2'400 +2/10432 +5802 "'3186 '11 m (8.18)
r
dimslC = 90 - 0,024 = 89,976 nun.
DilTlensiunea m.in:i.ma inainte de al.ezare fire (dupa largirea
de finisare): Pentru a asigura 0 'repartizare mai edill.ibrata a adaosului
di-1min= 89,976 - 0,180 - 0;220 == 89,576 nun. pentru posturile la care se executa lcll:girea de deqrosare l?i
Se rotunjester di-1min= dl-1nom= 89,5. mmi 1argirea de finisare se determ:i.nt\ adaosul minim total pentru
d. 1 = 89,5 + 0;22 = 89,72 nun.
largire', apoi se repartizeaztl 30% din adaosul total pentru lar-
()p?rap.a, de l~~~ de finis are se executa la cota
. I. girea de finisare ~i restul de 70% pentru largirea de deqrosa-
<1>89, 5+~,22 nun. re .

296 ..297 ~-.-

, .
 i

1/:?7~TP-!~c~~+p~'~~%/:
r/,),7k""'-: /$, -.
\::. '- LW
~\-::::::-i---:c-;

f' 8.!-.-:,---!;
I
I
~E;=2==C Q}

i
! . >.~/~~:j~3
~ a)

~~ __j '~1 :
71, -. . A ~.
1&
~li~f~7
_J

a}

i
~v~JJ.CJ~~.a
' '1q. !@.0~,--:-~--", -
~1 : '.~ .
I
~.--~--
1 U--I-_ ..)".
b)
I C-
I
Lr~V.
<"""JI
~J ~'~l;1[-~f~:>lJ
. ! -~

I +1'
o.~,~
~. 'i
it-W .----,.,.,.
:-;- .,
t\,~ L ;:zrt"e-T ~

fj
C}
-.Jfl-,t~'=~"~;"Y;,..L
~'"J~ %LJ-
~},.-. r'__
Fig. 8.8 Op"rQ~'" 1 do prolucrnro
a butuculul ro~ii: ~"O/',J~.;;
o . schema da principiu ft func~i'
I
r,.
:';'j tJ JP
-I)i
"'<\
b)
on~r 11 atfufloulul
8 axe;
ftClmldulomat cu i
~,
u,
, .
/~
------'.I)/( '-"
I

'''i
b fixorea sem if ebr ice tutu i la
_....~1~' ...
>

pos tut 1; ...~,._ c)

I ".~
L.---
c . prolucroroA In postul 3;
d - prclucrarea la postul 5;
e - prelucrarea la postul 7.

d}

cl

Fig. 8:10 Opera~ie 2 de prelucrere a

~ butucului ro~ii: a - fixares semifabri-
e) catului la postul 2; c - prelucrarea La
postuL 3

298
 Adaosul minim total pentru l<1r- - stnmjirea fetei frontale A in operatd.a 1, postul 6(fig.
,! ,gire: 300 + 3186 = 3486 JiIlI. 8.9) .
I
(

l . ~t--;
Pentru Mrgirea de finisare
vine: 0,3-3,486 = 1,046 ~ 1 nun.
Pentru Larqi.rea de deqrosare r
3,486 - 1 = 2,486 mm.
Toleranta operap,ei de Mrgire
re-

'j-
:
I
Inainte de strunjire,
re bruta,
Din tab. 8.10 rezul.tas
fetele frontale sint desigur in sta-

~ i-1 + Si-1 = 400 JiIlI

Considerind ea la turnare flaI1!:japiesei se afl~ in partea
de deqrosare , in treapta a 12-a oi
I de sus a formei, la valoarea din tabel se adauqa 2 nun (observa-
de precizie, este: Ti-1 = 350 JiIlI tia 1, tab. 8.10) adaca:
1I
0)
(tab. 2.15, cap. 2). I
Diametrul minim lnainte de 1&-
girea de finisare:
!',
! ~v(J) , '~~05 1-------
~

m tl t
I

di-1min=89,72- 1 - 0,35= 88,37 rrnn :' ,--1ZJ 0,051 [ 1 lJ')

Se rotunj~te: '"<s:
= di-1n"",= 88,3 mm;
di-1l1lin
di-1max== 88,3+ 0,35 = 88,65 nun
Operap,a de l<ll'gire de ~o~e 2
se executa la cota ~8, 3 0 ,0 5 mm
!}5> ~~".
( N-"'-"'h
e-,
Dimensitmea ncndnafa a g~urii
brut turnate va fi: '"
<;j!
~ +-1<.-------- I I ~-
dsnora= d1mali - 2A,,1m
in - IAsI, (con- ,I ~ 26!052

l ~,
11i
!
form relap.ei (3.50

semifabricatului
(8.19)
Abaterile limitti la dimensiunile
turnat in clasa
a IV-a de precizie au valorile:
-1 3+0,9 nun (tab. 8.1). '
,1 B. ~I ~ I 631
'\7

DEici : d =88,65 - 2,486 - 0,9=

snOCll

c}
= 85,264 nun.
Se rotunj~: dsnOlll= 85 nun.
Pe desenul semifabricati.1lui tur-
nat se inscrie cota 8~-13+0,9 nun.
Fig. 8.12Oper at
axe
i a 3 de prelucr,are
pe mas ina
----
---,
de alezatfin cudiamant,or i zont al a , cu 4,

{~ calculul adaosurilor 'de pre- ~ i-1 + Si-1 = 2400 1JIfI

~crare ~i dimensitmilor inter- Abatereaspatial~: Pi-1 = Pdef= Ac-D (8.20)
rnediare pentro gros:ilnea flaI1!?ei A = 3 lJIfI/nun ; D = 210 mm (din desenul
o ' ,
25 -0 52 mm. " , piesei, fig. 8.7). c
SUpraxete1e frantale ale flaI1!?ei ' Pi-1 = 3-210 = 630 J1I!I..
d} se pretucreaza inti'-o sin;Jur~ ~
\ Eroarea de fixare in directie axi.al.a ;
faz~ de stnmjire pe fiecare fa- Efax = 120 IJIfI (tab. 1.30, fixare in marrlrina
Fig. 8.11Oper ati a 2 deprelu-
crarea butuculuirotii: a-
- prelucrareala postul4; b -
- prelucrareala postul'5;c -
ta:
I
I
pneumatri.ca)
AdaoStll de pretucrare minim simetric (bilatercy.), este:

, 2A - , = 2-2400 + 2(630'+ 120)
.--pI.mu\, .
Dirnensaunea noadnala de turnare a f Lansei, presea t
= (630Q'JiIlI.
~
- prelucrareala postul6; d -
- prelucrareala postul7 hs nom= hmin+ 2Apimin+ IAinl (8.21) I'
\,-' ~
stnmjirea fet-ei frontaleD in operatda I, postul 5 (fig Abaterile limita la turnare in clasa a IV-a de precizie, &
t~.
8.8) ; pentru dimensiunea maxima de garerit peste 200 nun ~i pentru cea ~
mai mare ~time nominal.a a piesei turnate (130 nun, conform
I ~
[:
300 I
I
I
301
i~
,...,
fig. 8.7) sint: +1,5., 1 mm(tab. 8.1).
dardi.zate , ccrespunzatcare cerin:telor telmolCXjice.
l'..daoSlil nominal recalculat pantru alezare este:
rmutimea minooa flaI'lgei conform desenului de executie:
2.Ap nom = 18,0 - 17,8 = 0,2 mm.
h,nin = 25 - 0,52 = 24,48 mm.
A:;:adar:, h, nom = 24,48 + 6,3 + 1,1 = 31,88 nun.
b. Pentru f2za de lfu'gire (faza precedenta este ga.urirea):
Se rotunjestet hs nom = 32 mm.
La turnare, fl~ se realizeaza la cota de inll time ..,f Rz i-1 = 40 /.lffi ; Si-' = 0
32_ +1,5 mm. . ,I Pi-l = {C02 + (Oy'1)
'" Adaosul de prelucrare nominal , b~lateral
, este: I
(observatia 1 la tab. 6.3).
2

=
. ~ non 32 - 25 = 7 nun.
Pe fiecare fa1(ii frontal a adaosul, cste: 7/2 3,5 nun.
i,,
J
Dc'plr..si3J:ea f.l}{c~i gtlurii Co m 20 jJm.
Incl.inarea specifica a axei gaurii IJ." = 1,3 J.Ull/mm
;
I'
Cota nominala care trebuie realizaM la strunj:i.rea fetei
frontale D: 1 = 25 mm(din desenul p~esei);
25 + 3,5 = 28,5 mm. p i-l =/202 + (]-. ,-3---2-5);[ '" 381l-m
In documerrtataatehnologica se inscrie cota cu abateri li-
rnita tehnologice sub forma: Eroarea de fixare la largire:
!
28,5.<>,25mm. Gf rr.d2 = KOf rod1 + Eind = O,06G50'+ 50 = 53 /.00;
, =2'40+2{:382+53zz210Ilm
2A,'pL'lUn
3.calculul adaosurilor de prelucrare ~i dimensiunilor in- I Tolerant.a fazei precedente de gaurire
r

in treapta 12 de
I
termediare pentzu prelucrarea gaurilor $18 0 0,035 mm, I precizie este Ti-, = 180 f1lTI. .
Pentru stabilirea succesiunii fazelor de prelucrare a gau-
Diatlleb.-ulminim inainte de largire (la ~urire):
rilor pe agregatul de gaurire se utilizeaza tab. 6.2 din ca.J?'6.
Fazele succesive de prelucrare a celor 5 gauri .pl80 ,035 di-1 min = 17,87 - 0,210 - 0,180 = 17,48 mm.
mmsint:
- gaurire 5 galiri cu cap multiax (oparat.i.a 2, postul 3);
l~ire 5 gauri (operatia 2, postul 4);
I Se prevede gaurirea cu hlrghie standardizate .p17 mm, prin
urmare gaurirea se executa la cota $17 0+0,18 mm.
l-.daosulnominal recalculat; pentru operatda de l~e de-
vi.'f1.s:
- t~ire 5 gauri 2x30o (operat.i.a 2, postul 5) i
- alezare la cota fini ta 5 gauri (operatda 2, PQstul 6). ~ llirg = 17,8 - 17 = 0,8 mm.
De rernarcat ca perrtzu realizarea gaurilor ctJ180+0 ,035 mm in
treapta de precizie 8 9 este suficienta 0 singura alezare. Precizia ridicata de pozitiereciproca a suprafetelor bu-
a. Pentru faza de alezare (faza precedenta - lfu-gire de tucului rotii se obtine prin prelucrarea in aceeasd, oPeratie a f
finisare) . suprafei;elor respective 9i prin orientarea (bazaiea) corespun-
. Rz= 32 JlIfI i Si _, = 0 i Pi_, = 0 i . zatoare a piesei de prelucrat. Astfel coaxi.alitatea precisa a
i-1 , , $90_ Q59d- ,024 mmfi~
. 1 ocasur il or penttru rulm enp. d.72 -0,021
mm,
E i =
50 J.ll1l'
(eroarea de in:iexare a mesei rotati- 0 'P -0 051
ve a agregatului) i " cu abaterea de la coaxialitate rnaX.un admisa de 0,05 IDm, se asi-
. ~i ljIin = 2(32 + 50) = 164 JlIfI.
gura prin prelucrarea concomitenta a acestor suprafete pe ma-
Toleranta fazel. precedente de largire in treapta 10 de !?if,.ade alezat fin cu diamant, bilaterala, cu 4 axe"principale, ,
precizie: la 0 sdnqura instaJ.are a piesei de prelucrat. Orientarea piesei
T:_, = 70 {.an.,. pe gulerul $150 0_0 16 mm :;;i pe fata frontala prelucrata 0 a
Diametrul minim inainte de alezare este: flBn9ei asigura 0 ~taie radiala rni.nimaa suprafetelor de pre-
lucro.t.
, di-1 min = 18,035 - 0,;1.64 - 0,7 = 17,801 nun.
In ceea ce prive!?te corrli.1;.iade Mtaie fr.ont-ala a fetelor
S~ rotunj~e~ dj-1 d"i-' nom = 17,8 mm.
min= r"
Dl.ametrul maximare valcarea: frontale B l?i C, Cl! va.loarea admisa de 0,05 u'"", aceasta se res-
di-1 inax = 17,a + 0,07 = 17,87 mm. II pecta prin prelucrarea in aceeasd, op:"-I'atie fii prinderea acestor
fete frontale, cu cutitele 5 gi respectiv 1 (vezi fig. 8.12).
Faza de largire se executa la cota 17,80+0,07 mm,
Diametrul nominal standardizat in STAB 8054/5-80 al largi-
torului elicoidal cu coada cordca, folosit parrcru largirea ina- I
inte de alezare este 17,75 mm,insa pentru cazul productiei de
masa se admite executda largitoarelor la cote specfal.e nestan-

302
I .'

Tabelul 9.1 Adaosuri de prelucrare la dcbitarea. seerif ebr icat.et.or- din bar c , It'"

-::(

cap.9 ADAOSURI DE PREI:.IX:RARE INTffiMEDIARE IJJPA TABEI:E

.NCRMATIVESI STIlS-uri
'I

Adaosurile de prelucrare drrterreedinre sint adaosuri de

prefucrare pe operat.Li,(faze), necesare pentru compensareaero-
rilor de pralucrare generate la operatda (faza) precedenta de
prelucrare a fiecarei suprafete. SUma adaosurilor intermediare
pentru prelucrarea uned,suprafete date este egala cu valoarea
adaosului total de prelucrare pentru suprafata considerati. Grosimea semifabricatului La~ime8 taieturii B, in mm, la t;erea: Adaosul
Trel:uie sa se aiba in vedere ca determinarea adaosurilor (diametrul, latura) mm A pt.
La fer as- La ferl!is- Cu cu~it Cu frez6 Cu disc p~elu-
intermediare, deci ~i a adaosului total de prelucrare ca sumaa trau alter- striiu c ir+ pe strung ferastrau ebraziv era rea
acestora, sa se: efeotueze dupa verificarea tehnologicitatii nativ culer caplltu-
construqiei pi'esei ~i a semifabricatului ~i dupa alegerea jus- l u i , mm

tificata din punct de vedere t.ehni.co-econondc a semifabrica-

tului.
,
Detenninarea adaosurd.Icr :intermediaredupa tabele nonnati- 0 1 2 3 4 5 6
ve sau STAS-uriare 0 raspindire largc1la product.La:i.n::li vidualc1
;;i de serie mica, datorita faptului ea permite scurtarea dura- Pinii la 20 2 4 3 3 2 2
tei de preqat.i.re a fabricatiei, determinarea rapida a dimensiu- Peste 20 la30 2 4 4,5 3 2 2
Peste 30 la 50 2 4 4 4 2 2
nilor semifabricatului ;;i a dimensiunilor pentru operatiile de Peste 50 la 60 2 I, 4 - 2 3
prelucrare mecani.ca,Dezavarrtzrjul, metodei consta in caracterul Peste 60 la 70 2 5 4 - 2 3
aproximativ al acesteia, ceea ce poate conducein unele cazuri Peste 70 la 100 2 6 5 - 2 3
la un consurnmarit de material sau la nerespectarea condi.tdd.Lor Peste 100 la 150 2 6 - - 2,5 3

de calitate a suprafetelor prelucrate.

In tabelele 9.1 . 9.29 se dau valbrile adaosurilor de
prelucrare intermediare (pe - operatii sau faze), rezultate
urma sistematizarH datelor din uzllle1e const.ructoare de ~ini
~i recomandatepentru cOrrlitii medii de fahricatie.
La. honuirea gaurilor adaosul de prelucrare depinde de aba-
terea de formaa gaurilor inainte de honuire ;;i de rugozitatea
admisc1a suprafetei gaurilor dopa honuire. In tabelele 9.12 ;;i
9.13 se dau valorile adacisurilor de prelucrare pentru honuirea
gaurilor.
Existent.a unor abateri de formamari ale .gaurilor inainte
de honuire Irnpunenecesitatea de a se executa mai multe opera-
tii (faze) succesive de honuire.
Observatii: 1. Lungimea de debitare a semifabricatului l este: l=lO+2Ao ClO - Lungimea
in piesei finita). Pentru semifabricate debitate care nu se supun prelucr~-
rii fatelor frontale ala capetelor l=lO. .
2. Lungimea da material consumata pentru debitaree unei singure piese: L=
=lO+2Ap+B (8 aste lAtimea sculei de taiere).
3. Lungimea d<: material consufllat~pentru debitarea a n piese (dacll nu r~mi-
ne rest de material): Ln=nClO+2Ap+6)-6.
4. La debitarea din barii pe strung universal sau strung revolver: L =nCLO+
. +2A +8)+l , unde l este lungimca restului de material, nece sar e npentru
priRderee P barei ~n mandrin~ la Uierea ultimului semifabricat; l =30--',5
mm, pentru prinderea in mandrinAuniversalA; l =20-90 mm pcntru prP'r.derea
in buc~! elastica a strungului automat. p

5. L!~imea cutitului d<: retezat poate fi calcuLat6 aproximativ cu formula:

6=0,60 mm, in care 0 este diametrul materialului de retezat, mm.

304 '.' 20 Ptcos. \'01. I

305
~,
~
,-
(1
{'I
lab"lul '9.2 f.drJos:Jri.:J,., protucrOlr-etotal" pentru p iese prelucrlltodin b/ll'"c r-orunde , LD" Tabelul 9.3 (continuare)
~ m inat.eS~~ t raso (j:'~ntrubare indrt.'?tnto)
;j
'i .-Peste D~qro~are ~i strun- 2,0/1,3 2,1/1,4 2,3/1,8 2,7/2,3 3,5/3,2 4,8/-
j
120 jire intr-o faza
pinA le Semif inisare 0,50/0,45 0,50/0,45 0,50/0,45 0,50/0,50 0,6/0,55 0,65/-
Adaosul de prelucrare pe diametru, in mm, pentru repcrtul, d intr-elungimo
~ ~i diametru :
180 F inhere 0,3010,25 0,30/0,2'5"0,3010,25 0,30/0,30 0,35/0,3 0,40/-
:1 Fin4 de netezire 0,16/0,13 0,16/0,13 0,1710,15 0,18/0,17 0,21/0,2 0,271-
~
.'\
Pinij l.,81>8- 12 >12- 201Ptn~ 81>8 - 12 1>12-20 Peste De9ro~are ~i strun- 2,3/1,4 2,4/1,5 2,0/1,8 2;9/2,4 3,6/3,2 5,0/
~1

;"'--~-'-=-_----rrr [j-yj-~lI1~ln~.~n8.1~:2~'"~~~J'
:Plnlila20
'Peota20-453
1'::~-SO
2' 3
5
7.
-IT:. I
4
{,
10
1,5
2
2
3
_3 __ --..:...
3
4
0,8
1,5
7 __ ~2_.
1,5
2
_._=~~_."".
2
3
4.
180
260
jire intr-o fezA
pins la Sem ifinisere

Finisere
0,50/0,45 0,50/0,45 0,50/0,50 0,55/0,50 0,6/0,55

0,30/0,25 0,30/0,25 0,3010,25 0,30/0,30 0,35/0,3

14,0
0,651
10,65
0,401
10,40
C~,ervatii. 1. Pentru barel. din metale ~i aliaje n$feroase valarile Dci"osurilor din Fins de netezire 0,1710,13 0,17/0,14 0,18/0,15 0,19/0,17 0,22/0,2 0,27/
.10,26
tabelo Se var inmulti cu coeficientul O,8 .0~85.
2. Diametrul borei pentru arborii in trcpte 50 va determina dup~ treapta eu
dia:r.etruleel mai mare: la diametrul nominal finit al t rcpte i cu sectiune Strunjirea semifabricatelor matri~ete
'i

ti,
lil3ximaso aclouga adeosul total din tabel, iar valoarcD obtinutll se rotun"
jo~te pins la diametrul cel mai apropiat, conform STAS 333-87 (vezi tabe- Oe9ro~are ~i strun- 1,5/1,4 1,9/- - - - -
!., lul 4.1, cap. 4) respectiv STAS 1800-80 (tabelul 4.2, cap4); Pinil le jire intr-o fezil
18 Finisare 0,25/0,25 0,30/-:- - - - -
~ 3. Pentru berele laminate neindreptate, adaosul se va majora cu m6rimea ne-
Finilde netezire 0,14/0,'4 0,15/- - - - --
ce sars pent ru compensarea curb~ri i de 5 mm/m pentru bare cu f/J >36mm, res-
pectiv d~ 10 mmlm pentru '" <36mm.
Peste'18 Oegro~are ~i strun~ 1,6/1,5 2,0/1,8
jiro lntr-o fazs ,
2,3/- -- - -
pina la Finisaro 0,25/0,25 0,3010,25 0,30/- - - -
TsbcluL 9.3 Aj~suri de prelucrare pentru ~~rafete d~ revolu~ie exterioare ale arbori-
lor ey.ecuta~i din seQitabricate le~inate ~i ~3tri~nte 30 Finilde netezira 0,1410,14 0,15/0,14 0,16/- - - -
Peste 30 Oagro~are ~i strun- 1,8/1,7 2,3/2,0
jire intr-o fezA
3,0/2,7 3,5/- - -
fDiam~t-;~lTProcedeuL do pre-I Acaosut pe diametru pentru lungin:eearboreLui, in mm
~n;):ninaL"I lucrare a suprafe- i pine le Finisare 0,30/0,25 0,30/0,30 0,30/0,30 0',35/- - -
I I .....:.- I I
t 50 Fin& de notezire 0,15/0,15 0,16/0,15 0,19/0,17 0,211 - -
iij ~ei Pina la Poste 120/Peste 260/peste 500 Paste Peste

I I
120 la 260 la 500 la 800 800 la 1250 -
1250 - 2000
Peste 50 Oegro~are ~i strun- 2,212,0 2,9/2,6
jire intr-o teza
3,4/2/1 4,2/3,6 5,0/- - /~
I"

! 0 1 1 I 2 3
pinil le" Finisare 0,30/0,30 0,30/0,30 0,35/0,30 0,45/0,35 0,45/- - .:~ I,
6
t I~_
~ -~~-i ~.7 i 80 Fina de netezire 0,16/0,16 0,18/0,17 0,20/0,18 0,22/0,20 0,261 i, '
I' "
I
1
'\ '
.
Pest e
30
Degro~are;; i strun-
jire intr-o iaz5
1,3/1;1 1,71-
- I Paste eo
De~ro~are ~i strun- 2,6/2,3 3,3/3,0 4,3/3,8
jire intr-o fazil
5,214,5 6,3/5,2 8,2/-\: ,'\/
\Jo.
; Semifinisare 0,45/0,45 0,51- !
- pins la Finisare 0,30/0,30 O,30/0,3P 0,40/0,35 0,45/0,40 0,510,45 0,621-
,----
tllFiniscre 0,25/0,20 0,25/-
,
-
-
120 Finilde netezire 0,17/0,17 0,19/0,18 0,23/0,21 0,26/0,24 0,310,26 0,38/-
Po st;e301~,:gro~are ;ii .st~un-I",3/1,1 1 1;6/1,4 2'~- ~ -
Jlre lntr-o r8za Peste 'Degro~are ~ i strun- 3,2/2,8 4,6/4,2 5,0/4,5 6,2/5,6 7.5/6,7 -
pins la Semifinisare 120 jire intr-o fazil
50 Finisare
0,45/0,45/0,4510,45 0,50/- - - pina la Finisare 0,35/0,30 0,4010,30 0,45/0,40 0,50/0,45 0,610,55 -
Fin~ ~9 netozire
0,25/0,20 0,25/25
0,13/0,120,14/0,13
0,30/-
0,16/-
---
I -
-
-
-
180 Finilde netezire 0,20/0,20 0,24/0,22 0,25/0,23 0,3010,70 0,35/0,3 '-
-
Peste 50/Degro;;are ~i strun-I 1,5/1,1
jire intr-o faza
1,7/1,5 2,3/2,1 I 3,1/- - 'Observa~ii: 1. Valorile adaosurilor de prelucrare din tEobel'sint indicate: le numllrl!tor
~ pina La Semifinisare pentru prinderea intre virfuri; la numitor.pantru prinderea in universal.'
~ 80 Finisare 0,45/0.,45/0,50/0,45/0,50/0,50/0,55/- -
i IFina de netezire
0,25/0,20 0,30/0,25 0,3010,30 0,35/-
0,13/0,120,14/0,130,18/0,160,201-
-
-
2. Adaosurile de prelucrare din tabeL reprozintiladaosuri minfm~.

\ Peste 8ci1lDegro~are~i strun- ',8/1,2 1,9/1,3 2,1/1,7 2,6/2,3 3,4/-

- 3. Valorilo adaoGurilor dB prelucrare pentru suprnfe~e con ice oxtorioare'se
Vor lua ece leas i ea ~i pentru sup,nfft"le c i t in:'r ice exterioare, in
!
d
jire intr-o fazli
func~ie de diametrul maxim al suprafe~ei conico.
pins la Semifinisare O,50/0,450.50/0,45jo.50/o,50lo,50/0/50jO,55/-
I 120 Finisare 0,25/0,25 0,25/0,25 0,30/0,25.0,30/0,30 0,35/- 4. Adaosurit'e pentru strunjiroa de finisare sint date in cazul cind inainte
~ !Fina ce netezir.. 0,16/0,120,15/1,130,16/0,140,18/0,170,201- do strunj irea de f inisare se executii strunjiroa de dcgro~.are.
~ot!' ='~~--,,;.. ~~

3.05 307
i.
...
\ i
I_
;.;;:.o:t.:':"'~_

xemplu, in cazul unci piese cu lunq ime t o t al a l=300 n.m, lo s t run ]ire'a de
Tabelul 9.t. Adao,ur'j di) pro[ucraro pentru st.runjirea do f inisare ~i rcctificoroo Sl4'rn- 'f in isur e 8 unai t rept e cu lungimeu l=I,O mn" sbat er i to la lun!Jill,'",1 sir.t
feteler frontal plano alo erboriler, mm o ~i raspectiv - 0,16 mm.
4. Pentru supr8fe~ela frontale ale cepetelor sa va prevadea aceoa~i valenre
a adaosului, in func~i6 do diametrul d el capltului cu .ec~iune mal mare
~i do tungimoa total A L e piosai.
5. In c8zul arboriter-pinion, la rectificarco surrafo~ci frontale cord
constituie baze d a;;ez~re )i functiollolll nduosul do prt/luerarc nll ve d,,-
pA~i 0,05 '" 0,10 Inln,oecar oce in eaz contrar, so) poate produce modif j-
A I<- f-f- A
-tJ c aree poz i t i e i pot o i de contact la asembt er-ea final~.
Ap
Ap
i'-'
- L..
-A~ Tabelul 9.5 Adaosuri
tor , ~
do pre tocr er-e po di
tru pentru st.runjrr-ea <i! f in i snrc a
strunj irea de <i<>gro:;.ore (pe strunguri norlO"L(:)
giiuri-

-,t-
'\:I
-.
\:I
..:.... _.
\:I
-'.-' . :;- .- .
Diametrul
g~ur i i I
nominal el
in mm
_.-
Lung imea gaur i i , in mm
.--- --...~ ..., --.
----~----
.... . ........
Tolersn'
~a la
Peste Peste Peste Peste Pe st e Peste Pcste diametru
{ 25 25 la 63 la 100 la 160 la 250 la 40P la inainte
63 100 160 250 400 630 de strun
jirea de
finisaro
lT12, mm

Adaosul de prelucrare pe diemetru .2A , Inm

/
DiametruL treptei prelucrate lungimea totala a piesei L, mm Peste 10 1,0 1,1 1,1 - - - - 0,15
d , mm Peste 10 la 18 1,2 1,3 1,3 - - - - 0,18
Pin! la Peste 18 Peste 50 Peste 120 Peste 250 Peste Peste 18 la 30 1,3 1;3 1,4 1,4 - - - 0,21
18 la 50 la 120 la ,250 la 500. 500 Peste 30 La 50, 1,4_ 1.,4 1,4 1,5 1,5 - - 0,25
Peste 50 la 80 1,5 1,6 1,6 1,7 1,8 1,9 - 0,30
Adaosul de prelucrere Ap' mm Peste SO la 120 1,7 1,7 1,8 1,8 1,9 2,1 2,3 0,35
Poste 120 la lSO 1'.9 1,9 1,9 2,0 2,1 2,2 2 r:r, 0,40
i 3 Peste 1SO LA 250 2,0 2,1 2,1 2,2. 2,3 2,4 2,6 0,46
Strunjirea
2

d~ finisare frontald 8 cap8telor

4 5 6

~i treptetor
Peste 2SO la 315 2,3 2,3 2.4 2,4 2,5 2,7 2,9
!.......=-----
0,52

dupli strunjirea do dogro~are

Pins La 30 0,4 0,5 0,7 0,8 1,0 1,2 Tabelul 9.6 Djoonsiunile sculelor la prelucrarea gaurilor in material pt in, conform
Peste 30 pin.'!la 50 0,5 0,6 0,7 0,8 1,0 1,2 prociziilor 7 ...8. pentru diamotre do 3 50 /lltll
Peste 50 pinA la 120
Peste 120 pinli la 250
0,6
0,7-'0,8
0,7
0,8-{),9
0,8
1,0
1.0
1,0-1,2
1,2 1,3
1,2-1,4 1,4-1,5
Dialr.etrul Diametrul, mm.
-~~~-
Toleran.a la lungime, la g~ur ii ..-,-
strunj i rea de fin isa re , mm - 0,11 - 0,16 -0,22 - 0;29 - 0,4 - 0,5 prelucra- BUrghiullli DupA strun Lilrgito- Alezorului Alezorului pentru
te, mm j ir-eacu rului pentru 9a- ~~ura cu precizia 7
Oiametrul maxim al suprafe- Rectificarea suprafetelor frontale Pr iaut Al doi lea cu!:itul ura cu pre
tei frontale rectificate, mm burghiu burghiu cizia 8 Alezor de Alezor
d"gro~al'G finis.
Pine la 30 0,2 0,3 0,3 0.4 0,5 0,6
Peste 30 pins la 50
Peste 50 pin.!!la 120
Peste 120 pin.!!la 250
0,3
0,3
0,4
0,3
e,3
0,4
0,4
0/.
0,5
0,4
0,5
0,5
0,5
0,6
0,6
0,6
0,6
0,7
3
1

2,9
2 3 4 5

3
-~-~
~~....-- ._---
6

3
7

4 3,9. 4 I,
Abaterile la lungime, la 5 4,8 5 5
rect if icsro, mm
- 0,04
0
- 0,06
- 0,08
- 0,11
- 0,15
- 0,20 6
8
5,8
7,8 '
6
8
,--.
7,%
.6
8
Obse rvat i i , 1. Adaosul pentru strunj i ree frontal! 8 cspe te tor dupa dobitaree lam i nat a- 10 9,8 --- .. .._.-
,
10 9,96 10
lor este de 2 mm pentru Q <50 mm, respectiv 3 mm p6ntru ~ >50 mm. 12 11,0 11,85 12 11,95 12
~. 1.11 prl'1,110rMI!A pifJ~~lor in t.rapte, adaosu] ~& Va lqll pentru fi6()6fO 13 17.,0 12,85 1J 12,95 13
treoptll prelucratA frontal, In f unc],ie de dlametrul d al trepte I ~ I <.I" lf, n,o 13,Il~ 1', 13,9'> 11.

---- ,---,-- ~--.-..,..- --.---..- ... _-,_ - ._.__ .--..._ ...... -

lungimea totol~ L 8 piesoi. 15 14,0 14,85 15 1/.,95 15
3. Lo le rnrrte le l~ lung 1100 '0 st eb i leec pontru lungimoft m~.urot~ l. Do 0" '----._._. " ....,.. ... .-..,""'_.

30a 309
'i'
 n
,.
0:.:
~~ ~~~~~rn~~~~~~~~"~~
<.. "n r:.. (j 'l,)'() Cl .'.)
n ,. O~
o, 00,
., '"
-0
ID 01

0 '" 0
'" P.-
., .,
ru. t:
px .
< c
'" -t

]~ ! "J
:0 5.,
'"
rt.,rt
-t c .,"
C e
"'"
c c
ID
.,
""
-r
,."
1&

?
,...
0) ...
IT

o .".,o
'..."
Pi
lO

5'
Er
t> "'

-:
'"-,0tr...
,- "
'" ...0, ;:..
""0
... ...
" Cl>
C>
-t 0

" " c

..
r+
-t
C
~.
:0
-s

"

- -'

Tebelul 9.7 Dimensiunile sculelor le prolucraroa gaUrilor forjate,~i turnate conform prcciziilor 7 ;i 8, pentru diametre de 3D
150 Illll

Dillmetrul Diametrul, mm Dismetrul Dillmetrul,mm

gturi I g~urii
prelucre- Strunjirea de d"gro- Strunj iree Alezor , Alezor prelucrate Strunj irea de degro- Strunjirea Alezor de Alezcr de
te, mm ~Ilre de finisa- degro~are finisere Il1m . ;;are de finisare degro~are f inisare
re pentru pentru
Prill1a A dou8 alezaj H7 Prima A dcua al cze j H7
strunjire at.runj ir e sau H8 strunj ire strunj ire sau H8

0-,-"'- . 1 2 3 4 5 6 7 a 9 10 11
I
30 - 28 29,8 29,93 30 80 75 78 79,5 79,9 80 j
32 - 30 31,7 31,93 32 82 77 30 81,3 31,85 82 j
35
38
-
-
33
36
34,7
37,7
34,93
37,93
35
38
65
83
80
83
83
86
84,3
87,3
84,85
87,85
i 85
88 ~
40
42
-
-
38
4Q'
39(7
41,7
39,93
41,93
40
42
90
92
85
87
88
90
80,3
91,3
!l9,85
91,85
90
92 i
,
~
45 -- 43 44,7 44,93 45 95 90 93 94,3 94,85 95
48
50 45
46
48
47,7
49,7
47,93
49,93
48
50
98
100
93
95
96
98
97,3
99,3
97,85
99,85
98
100
I
52
55
47
51
50
53
51,5
54,5
51,92
54,92
52
55
105
110
100
105
103
108
104,3
109,3
104,8
109,8
105
110
I
58
60
54
56
56
58
57,5
59,5
57,98
59,92
58
60
115
120
110
115
113
118
114,3
119,3
114,8
119,8
115
120 I
65
sa
70
b1
64
b6
id
6b
1,8
6~,5
67,5
69,5
64,92
67,9
69,9
65
ss
70
130
135
140
125
130
135
128
133
138
129,3
134,5
139,5
129,8
134,8
139,8
130
135
140
I
72 68 ,'0 71,5 71,9 72 145 140 143 144,3 144,8 145

I
75 71 73 74,S 74,9 75 150 145 148 149,3 149,8 150
78 74 76 77,S' 77,9 78 - - - - - -
-
Observa~ii. 1. In cazul folosirii unui singur alezor, adaosul de prelucrere repartizat in tabel alezorului de degro~are ~i alezorului
de .f iniser-ercv ine unUi singur alezor ,

2. De~i edeosurile de pretucr ere pentru gaura turnet~ sint mar i , prime strunjire de degro~are se VB executa in doua S8U
mai multe traceri.
 !-
!

Tabelul 9.10. Adaosuri de prelucrare pcntru rectificarca suprefetelor cilindricc interioarc (dup~ STAS 709&-82)

Ap - adaos de prelucrere pe diemetru

, .. 1
I
Ai - abate rea inferioara la diametrul gaUrl 1 i
l).L---------------- . finite
!i
=~
~ V ///1
A

~ft-tTI d - diametrul nominal

v
al gS''':f ~~ f!~i~e
. ~I
t\',y""'t:'\..u"

\::)
~vM
~l
-
::lE: ~I
i
~I
0 ~-,
'Cl
l::JE::j1:JE'
dmin, dmnx - diametrul

cl g~uri i finite
minim, respect;v rnex rrn
1
!

II
I
L-L- 0min' mox - dillmetrul min~m, respectiv maXim!
I

~ lnointe de rec~ificarc
i
'L
TO - toleranta la diamctrul gaurii ine int e de I
rcct if icor e

g'aur ii finite
I
I
Td - toleranta la diemetrul

f
Diemetrul Lungimea gii'urii de ract if kat Toleran"1
nominal al le d iame+ i
gaurii fini- Pins la 18 Peste 18 Peste 30 Peste 50 Peste 80 Peste 120 Peste 180 Peste 250 Pesta 400 tru lna in!
te d, mm la 30 la 50 la 80 la 120 le 180 le 250 l,! 400 la 630 te de recl
tificore
Peste P~na' Adeosul de prelucrare pe diametru TD, IT10
Ap' mm ( conf orm f igur ii )
la mm

0 1 2 3 4 5 b 7 8 9 10 11

1 3 0,15 - - - - - - - - 0,040

3 6 0,20 0,20 - - - - - - - 0,048

r

~-~---,..-.------- -"'.'" ----_.

10
6
1

10

18
0,25

0,25
2
....--
3

0,25

0,25
='-

0,25

0,30
4
--
5

-
0,30
-
6

-
-
~-
~1-~~~1-
-
-
-
I
--------
9 J
...-.='"_ ...~"""'~..r.~~,.."...-"'_-

- I - II
I I
I
_~_~_I~~~
10
--=~"'..,.,..,.....,...-
j

0
~

0,070
.-=- -,....
I~
__ '

.cse :
!
:

18 30 0,30 0,30 0,30 0,35 0,35 - - I O,OIJ4

3D 50 0,30 0,30 0,30 0,30 I 0,.:..8 0,40 I - I 0, ~D8

50 80 0,35 0,35 0,35 0,35 I 0,4.0 0,1+5 0,45 I 0,120

0,1,0 0,40 0,45 0,45

II
0,45
I G,140
80 120 0,40 0,40 0,40

120 180 0,40 0,40 0,40 0,',0 0,<'') 0,40 0,45 I 0,50 j 0,50 0, ~&a

180 250 0,45 0,45 0,45 0,45 0/45- 0,45 0,50 0,50 I 0,60 0,185

250 315 0,50 0,50 0,50 0,50 0,5;) 0,50 0,50 0,551 0,60

315 400 0,60 0,60 0,60 0,60 0,00 0,60 0,60 0,65 0,230
0,60 I'

400 500 0,05 0,65 0,65 0,65 0,65 0,70 0,70 0,70 0,70 O,25C
I.....-.-____ !-. ~J~ ~_~,_~,J.-..""~.,
ObservDtii. 1. Valorile cdcosurilor din tabel se refera la rectificcres cilindric~ interioar~ Q pi~selor n3tratnt~ te~~ic{ GIJ c~cc~-
tie pieselor cu pcr et i soot ir ! ~i n ine l e l or de rulrr.en;.L
2. Pentru p ie so l c cere s int expuse 8 se dcforma datcr it a tretamentului tcrm ic , f orraei p iosc i Sf'U cct cr ietutu i c i.. C(';""fr

s int execut et e , edcosur i Le din t ebe l se pot aa jor e cu PlO's le SOX. Accens i ne jor er-e se v a u?l;ca dad, p io se le sir.': . cir,
productia individualo.
3. Bataia rDdinLK a supr ef e t e i de r ect if icat nu tr ebu ie ::;s Ger~~ctl::;ca 1/3 din ValCZiGO rc:,pec~jv~ a nd::o!.utu1 0') ~'fe~u-
crnre.
4. Diametrul minim"l\l p ie se i 'l'nnintc.de rcctificBre (D . ) se obt ine scnzind din dllj!l1c-:'rl..it r.;lniri, Lit pic>~'Jl i;r\itt:' (cn: :'
n
a~\osul do p-e lucrar e (Ap) st eb i Li t conform tobi::luluim~~ t ol er aat a l a diametrul p ic se i inainte de r ect if ic or c (iD)' 'ijf~'i-

co:
Dmin = dmin - Ap - TO

Di6metrul cal oul at se r otcnjes te in minus d;'n 0,05 in 0,05 r.:m

..
 Tabelul 9.8. Adaosuri de prelucrare pentru rectifienrea' suprnfetelor cilindrice cxterioare (STAS 7095-82)

Lima zero
- .-.- ,-.- _,J_!
r
"tl!
r-l

,~,W//~

1
[/////1
1-'1
:s
lA

<;

><
1
'-1.
t
'

S
><
A - edeos do prelucrare pe diametru
AP - nbateresupcrioara la diemetrul piesei finite
dS_ diomctrul nominal al piesei finite
d ' ,d
mm
- diamctrul minim respect i v mot<im al piesei finite
Om~n, Omax-diametrul minim respectiv maxim al p iese i inainte
max de rect ifieere '
I t:1 Cl TO - toleranta la diametrul piesei inainte de'reetificare
E:: E; f::
"tJ"tJ ~ (la strunjirel
L .,
1
i

;
Td - toleranta la diametrul piesei f in,ite(la reet ifieere)
-"

Oiametrul Lungimea piesei de reetifieat L, mm Toleranta RU90Zi1

nominal al la diame- tetaa
piesei fini- Pln~ Peste Peste Peste Peste Peste Peste Peste Peste Peste Peste Peste Peste PC5tC trul pie- inain
te d, mm la 30 30 le 50 la 80 la 120 la 180 la 250 la 400 la 530 la 1000 la 1600 le 2500 la 4000 la 6300 la se; inain t e de
50 80 120 180 250 400 530 1000 1600 2500 4000 6300 10000 te de rec recti
t ificare f icere
Peste Plnl;' Adaosul de prelucrere pe diametru Ap' mm (conform figurii) TO' 1T10, Rei f,1fi1
la mm
0 '1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

- - - - - -
1 3 0,25 - - - - - , -
I - 0,040
3 6 0,25 0,25 0,25 - - - - - - - - - - - 0,048
6 10 0,25 0,25 0,25 0,30 0,30 - - - - - - - - - 0,058 3,2
10 18 0,25 0,25 0,25 0,30 0,30 0,30 0,30 0,35 0,35 - - - - - 0,070 f---

18 30 0,30 0,30 0,30 0,30 0,30 0,30 0,35 0,35 0,45 0,45 - - - - 0,084
6,3
30 50 0,30 0,30 0,30 '0,30 0,30 0,35 0,35 0,45 0,45 0,55 0,65 - - - 0,100
50 80 0,35 0,35 0',35 0,35 -0,35 0,35 0,35 0,45 0,45 0,55 0,65 - - - 0,120 6,3

.~...--.----.--.---------~--.-~------.-------... --_.---'
--._---=

Tebelul 9.8 (continuare)

0 1 2 3 4 5 6 7, 8 9 10 11 1? 13 14 15 16

80 120 0,40 0,40 O,4D 0,40 0,40 0,40 0,45 0,45 0,45 0,55 0,65 0,65 - - 0,140
..---:)
120 lOO 0,45 \~,,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,55 0,65 0,65 0,70 - 0,160

180 250 0,45 0,45 0,45 ' 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,55 0,65 0,65 0,70 - 0,185

250 315 0,50 ' 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,55 0,55 0,60 0,65 0,70 0,70 0,70 0,70 0,210

315 400 0,55 0,55 0,55 0,55 0,55 0,55 0,55 0,55 0,55 0,65 0,70 0,70 0,70 0,70 0,230 r---

400 500 0,55 0,55 0,55 0,55 0,55 0,55 0,55 0,55 0,55 0,65 0,70 0,70 0,70 I 0,70 0,250

500 630 0,65 0,65 0,65 0,65 0,65 0,65 0,65 0,65 0,65 0,75 0,70 0,70 0,70 0,70 0,280 12,5

630 SOO 0,70 0~70 0,70 0,70 0,70 0,70 0,70 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75, 0,80 0,80 0,320 I
SOO 1000 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75 0,80 0,80 0,80 0,360
I
Obllerva~II. 1. Veloril. adeosului din tabel se refor6 la rectificeree pe ma~ini de rectificat exterior cu seu f~r~ virfuri, a pieselor
netretste termic, cu excep~i8 pieselor cu pereti subtiri ~i a inelelor de rulmen~i.
2. Pentru piesele care lint expuse e se deforma datorite efectului termic la care sint supuse, forma piesei sau mate
rielului, edeosurile de prelucrere pot fi majorete cu pin~ le 50%. Aceea~i majorere se va splice deea plesele sint din
produc~ia individuals.
3. Adaosurile de prelucrare din tabel sint valablle cu conditia ca bateie rediela 8 supr8fe~ei de rectificat S8 nu deps
~e8sce 1/3 din valoarea respective a adeosului de preluerare. ..
4. In cazul,di,vizeril opere~iei de rectificere in doua faze distincte, degro~8re s i finisere, se recomanda 75 ... 80X din
edaosut total pentr-u rectificerea de degro~ere s i restul adaosului pentru rectificarea de f iniaare ,
5. Diemetrul maxim el suprefetei ineinte de rectifieare Dme se obt ine insumind diemetrul maxim el p iese i d x cu adeosul
de prelucrare (A ) stabilit conform tebelului ~i cu toter~n~8 la diametrul piesei inainte de rectificere ~~, adiee:
p ,
Dmax = dmax + Ap + AO

l
Diametrul ealculat se rotunje~te in plus din 0,05 in 0,05 mm.
 Lebolul 9.'11 P.,L,o" . i ,.b pre l ucrure pent ru strunjirca intcrioarli de net ez ir-e (cu dia-
.-"""-_' ' , _.""".,_...-..-.~ Ie"_.-.__ =-- "'. _
m"nt )
............ -
~,~, ... -,'"-'"'~~,.--

Dialllctrul Heterialul prelucrat Tole-

nominal ----- ran~a
bl g1:ur i i At ia je nef er-oe se BBbbit Bron>: ~i fontli Otel la die '"
L
~
'"
finite d,
mm r;;::-~~~~rF
ina la Preala- Final1\ Preala- Fineli! Preale-
metru
Finalll pentru
L
0
:>
-.;
.:
., ...
0 0 0
~
\1)
~
0

I
bilii bill! billl bit! prelu- L
'U
C
t'1 N
0.
crsre8 '0"
E .,; .,; .,;
0 ~ 0
~
Adaos de prelucrare pe diametru, mm prece- u" 0 t'1 N
dentl! :; ~
1T9,mm
.,"
a
'U

Plna la
~
3) 0,2
1

0,1
2
0,3
3 4
0,1
5 6 7 8 9 -c

0,2 0,1 0,2 0,1 0,05

Peste 30
la 50 0,3 0,1 0,4 0,1 0,3 0,1 0,2 0,1 0,06
Peste 50
la BD 0,4 0,1 0,5 0,1 0,3 0,1 0,2 0,1 0,07
Peste Ba
la 120 0,4 0,1 0,5 0,1 0,3 0,1 0,3 0,1 0,08
Peste 120
la 180 0,5 , 0,1 0,6 0,2 0,4 0,1 0,3 0,1 0,10 !l
Pe s t e lBO ..,
la 250 0,5 0,1 0,6 0,2 0,4 0,1 0,3 0,1 0,11
Peste 250 '-8"
la 315 0,5 0,1 0,6 0,2 0,4 0,1 0,3 0,1 0,13
P~ste 315 .~
....
la 400
Peste 400
la 500
0,5
0,5
0,1 0,6 0,2 0,4 0,1 0,3 0,1 0,14
..~ . '"
I..
\1)

N'
iI'I
N
~,.
t'1
-o
0'
N
t'1
0'
-o
0
,
0,1 0,6 0,2 0,5 0,2 0,4 0,1 0,15 :J

L.
e
,~
I...
c
0
.s:
,.,;
-o
N
t'1
.,; to
0
-d
0

Ob ser vat i i , 1. Deci! strunjirea interioarli de netezire se face intr-o singurli fazil, filril ~0 E
"'- ~'"
a. 0' 0' 0 0' 0'

divizarea in prelucrare prealabilli ~i finalli, adaasul se determinil prin I... :J

';" 0

insumarea valor i lor din tabel de la prelucrarea prealabi lil ~i f inali! ,iil0> cc
~I
2. In cezul prelucrarii gaurilor de mare preoizie (ou tolerante de 10 '" e
'" 15 pm), adaosul pentru trecerea finalil de netezire nu va depa~i 0,05
mm pe diametru.
'"
Cl
I... ..'"
'-'

N
a

.t:
0>'
:>
L

Tabelul 9.12 Aru:osul 00 pr etucr-are l'i oper at i i Le re<:aaandate la honuirea gaurilo/" ::l
I...
'-'C
U"
--.~
8- :;
I...
Abaterea de Rugozitatea Opera~ia Adaosul pe Abaterea de Rugozita- ...
forma a suprafetei (f aza) de opera~ie formli a gAuri i tea supr e- .,
Cl
I...
"I...
E
g~ur ii ina-
inte da honu-
'R lnainte
~ honuire,
honuirs (fazA), JIIfI dupa honu ire , fetei dupll
/1lII honuire, ~
I...
Q.
"
" .,..
ire, jJm /Jffi J1I!l ..
Q. :>
t: iI'I t'1 N
0 -o
1 -8 .c: N
,
.: '""
2 ~ ~
Ion
3 4 5 0
~
~
Prima 150..200 1520
1..., "
'U
.,; .,;
to
.,;
100...150 3,2..6,3 A doua 20..30 6...10
0,81,6
0,2 0,4
a ...c" N,
~
N
t'1 ~ 0

A treia 12.15 4 ..5 0,1..0,2 j .,

N'
-: 0 a'
E
Prima 80.120 1018 0,81,6 ~
t'1

50...90 A daua 15.25 59 0,20,4

a:
........... A treia 8 .12 3 .4 0,10,2
.,
:>
.0
Cl
>-

316
~
I
~
,~
,.j Tebelul 9.12 (continuaro)
~~
;1 ._. "--. -=-~~..~~~=~ Taoolill 9.15 (cant inuare )
0 1
7J
'1
- 2
~
3 4 5

-r~~~
'.'j

ij
"I
;,1
ej
25 . 40 1 ,b 3,2
Prima
A dOUB
A treia
50...70
12...15
b 12
8... 12
4...16
23
0,4 0,8
0,2..0,4
0,1.0,2 r'"'"'
_L_~_' _. ,~~---.
2 3 4
-;--"-~'-~~;-~i
1
.
Prima 15 20 2...4 0,2...0,4
b .. 12 0,b3 .. 2,5 A doua 4 b
.
1...2 0,1...0,2
Somifinisare
de9ro~are
dupa

Finiscre dupa semifini-

I 0,25 0,25 0,30 0,30 0,35 0,',0 0,55 O,e

sar e 0,16 0,16 O,1b 0,16 0,16 0,16 0,20 0,2

Tabe lu l 9. 14 Adaosul" i perrtru bl"o;;urea gwr ilO!" dl"eptungh iulero ;d canalolOl' ~

".--,"",,,,",, - -_.
aro~area
-
gAurilor dreptunghiulare (pntrate) Bro~area canalelor dreptunghiulare
Obscrva~ii: 1. Oaell prelucrarea suprafe,ei plano Sfr face numni in dOU6 faze, degro~8ra
~i finisare, adoosul pentru faza de finisare se vs stobili prin insumsrsa
val or ilor din tabel,indicllte pentru sem if in iser c ~i f in iscr-e ,
Dimensiunea Adaosul pe 0 Abaterea admi- Lb~imea ca no- Adaosul pe Abaterea ad
maximA a gll- laturA a sli la prelu- lului, mm l~~ imea ea- misli la pro 2. Pentru rectificarea supraf cj e lor plane, voz i t abo lul 9.17.
uri i I mm dreptunghiului cral"ca inainte natutu i , mm lucrarea ,-
mm de bro~ar()(+), nainte d"
mm bro;iliroj r.1m

0 1 2 3 4 5 Iubo lul '1.16 do prol ucrure intcrtnc-:lil:ro(PI) f ozc) lu pretucrnrea

r,::i.ooSI.II'l l:l~:>'llfet:l)lor

De la
18
10 la
----
De la 3 la
- pll.ll~ado se:nifllbricntelor turnato prin mntodll s[l<tCir.lc

0,8 0,18 6 0,4 0,12

P<>sto 18 la Paste 6 la
30
Peste 30 La
1,0 0,21 10
Poste 10 la
0,6 0,15 r=-~'~--~--
t
_,.,.-z~~~-

Dimensiunoa maxim~ a suprafetei prelucrste,

- mm
50 1,2 0,25 18 0,8 0,18
Peste 50 la Peste 18 la ~aza Pi"nii Peste Peste Poste Peste Pasta Peste Pea-
80 1,5 0,30 30 1,0 0,21 de la 50 120 260 500 800 1250 te
Paste 80 la Poste 30 la 200G
120 1,8 0,35 50 1,2 prolucrare 50 la le la la la la la
0,25

~- 120 260 500 800 1250 2000 3150

Adaosul de prelucrar~ uniletcrcl (pc 0 fc,ii), mm

Tabelul 9.15 Adaosuri de prolucrare intermediare (pu faze) la prelucrarea suprefe~elor
plane pr;n frezare sau rabotare Degro~area pieselor: 0,7 0,8 1,0 ',6 2,2 3,1 4,6 7,0
- turn5te in cochila

I Adaosul de pretucrare ( pe 0 fa~a ), pentru dimansiunea

maxima a nuprafe~oi prelucl"ate, mm
- tornate in forme coji (OV 0,6 0,8 1,4 2,0 2,9 - -
Faza de pretucrare - turnato in forme
Pinli
la
Peste
50 la
Poste I Peste 1 Peste I Peste / Peste /peste
120 la 260 la 500 la 800 la 1250 la 2000-
ob~inute cu modele
us or f uz ib i Le
0,3 O~4 0,5 0,8 - - - -
50 120 260 500 800 1250 2000 -3000
Semifinisare dupa 0,25 0,25 0,3 0,3 0,35 0,40 0,50 0,6
o s i , ,
~~r'~~i" . =-==2 I, . 41~-l,,"""-"=--~t=~""-"=;;""'--=--!---~=~"'="'a
:; )&1 7)
3
;-'.'-"~====-""-=-
Degro~area pleselor
turnate in nisip :
."..IVC_._~_ t+:
!--
iL==.~.=.
Fini~~d~P5---Jr-O'16-41:-o~6li
se~lflnlB~ro
__~~_~~~=-=. ~.~_~~_
0,16[
~ ~_
O'.'j 0:"i-;;,~"'I--;,~~'i~2iJ
_ ~~~",=~,
I
I
~_J L
~ in clasa III de preci-
zie la turnare
- in clasa IV de preci-
1,9 1,1 1,5 2,2 3,1 4,5 7,0 10,0
z ie la turnare 1,0 1,2 l,b 2,3 3,2 1,,6 7,1 11,0 O'nervs): le: Pentru ract if icare a suprafotelor plene vazi t abe tul, 9.17

"

318
?1q
 Tabelul 9.17 Adaosuri de prelucrare pentru rectificarea $Uprafetelor plane ( dupa STAS 7097-82 )

Ap - odoo$ d~ prclucrnr~

A~ - ebe t e r e a super ic er n t~ dl;:H1n!:iun~~~

p iesc i finite

h - ln~l~imea nominala a piesei finite

hmin, hm - lnal~imeo minima, respectiv

ax maxima a piesei finite

H . , H - inal~imea minima, respectiv

mln max maxima inainte de rectificare

L, b'- lungimea, respectiv l~~imea piesei de

rectificat

rH - toleren~a la dimensiunea piesei inainte

de rectificare

rh ~ toleran~a la In8l~imea piesei rectifi-

cate

In~tf.imeano-
Lungimea suprefe~ei de rectificat L, mm
minala a Pie-~------r--------r~------r- -r r- ~ Toleran~8 Rugozita-
se i finite h, Pinilla 80 Peste 80 le' Peste 180 la la Inet~i- tea su-
mm Peste 400 la Peste 1600 la
180 400 800 mea piesei prefetei
3200 inainte de ineinte
.Peste Pine rectifice- de recti-
la pe doua fe~e
Adaosul de prelucrare Ap = , mm re TH, IT10 ficare Ra
( pe 0 singurt fa~8 ) mm mm
o 2 3 5 6 7 8 9

---------------_ .._----_ .. --_ .. _-------

Tabelul 9.17 (continuare)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

0,25 0,25 - - -
- 10 --- 0,058 3,2
(O,20) . (O,20) - -
0,30 0,30 0,30 0,35 - -
10 18 ---- --- --- --- 0,070
( 0,20 ) ( 0,20 ) ( 0,25 ) ( 0,25 ) - -
3,2
0,30 0,30 0,35 0,40 0,50
18 30 --- --- --- --- 0,084
( 0,25 ) ( 0,25 ) ( 0,25 ) ( 0,30 ) ( 0,35 ) -
0,35 0,35 0,35 0,40 0,50 0,55
30 50 --- --- --- --- --- --- 0,100
( 0,30 ) ( 0,30 ) ( 0,30 ) ( 0,30 ) ( 0,35 ) ( 0,40 )

0,45 0,45 0,50 0,60 0,60 0,60

50 80 ---
( 0,30 )
---
( 0,30 )
----
( 0,35 )
----
( 0,35 )
---
( 0,40 )
---
( 0,40 )
0,120

0,50 0,50 0,50 0,60 0,60 0,60

80 120
( 0,35 )
---
( 0,35 ) ( 0,40 )
---
( 0,40 )
---
( 0,40 )
---
( 0,45 )
0,140
6,3
0,50 0,50 O,SO 0,60 0,60 0,60
120 180 ---
( 0,40 )
---
( 0,40 ) ( 0,40 )
---
( 0,45 )
---
( 0,45 )
---
( 0,45 )
0,160

0,60. 0,60 0,60 O,~ 0,65 0,65

'80 250 ---
( 0,45 )
----
( 0,45 )
---
( 0,45 )
---
( 0,45 )
---
( 0,50 )
---
( 0,50 )
0,185

0,65 0,65 0,65 0,70 0,70 0,70

250 315 --- --- --- --- --- --- 0,210
( 0,50 ) ( 0,50 ) ( 0,50 ) ( 0,55 ) ( 0,55 ) ( 0,55 )

~;;":.~=",C'''''':i.''';,-.-,.-,...7'''',"-:'C?,J':';_='n.'-'''7':n7'='3,T;;::;;;';r!':."!i'""T;'1;"~;:m_"-r.::>0,,,c-::,,,,'~,~-,,'C)~c:=i""~P~,c.~.";!,:m-n~,.,.,,-.,":7'l:,,"';'~;?';~m~:;_'m'E:r_',c,,' f:
C"k@A1~~~.Ci.~~f>;!;:',~,'iJ
 Tabelul 9.17 (continu.re)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

0,65 0,65 ' 0,70 0,70 0,70 0,70

315 400 ----
( 0/>') )
----
( 0,50 )
----
( 0,55 )
----
( 0,55 )
----
( 0,55 )
----
( 0,55 )
0,230

6,3
0,70 0,70 0,70 0,70 0,70 0,70
400 500 ---
( 0,55 )
----
( 0,55 )
----
( 0,55 )
----
( 0,55 )
----
( 0,55 )
----
( 0,55 )
0,250

Observati i , 1. Valorile adaosur i Lor d'intaool se refer~ la rectificarea plana a piesolor netrotate termic, cu excepti~ pieselor cu pe-
re>i ptani c'Jb~iri~i 11 Inelelor de rulmen~i.
2. Adaosuril~ de prelucrare din taool pot fi majorate cu pins la 25X deca: a. piesele sint unicatei
b. piescla sint expuse 11 se deforma detorita trstamentului termic, formei S8U materieluluii
c. l~~im~n ests mei mare ,de 4 ...10 ori decit inal>imeai cu pins la 50X daca:
d. piesclc au l~~imea mai mare de peste 10 ori decit inel~imes. '
08C~ pies~lc reunesc condi~iile a, b ~i c, majorarea procentuale a adaosului nu 'ladepa~i 50Xi daca piesele reunesc
cond it ii Ie a, b ;i d, majorarea procentuala a adaosului nu 'ladep8~i 75X.

3. In cezul pioselor CU suprafate rectificate care nu sint parolele se 'lalue pentru inal~imeo h, distanta minilne intre
cele doua suprafete rectificate.

4. Inal~ime" "'~xima (H' ) a p iese i ineinte de rectificare se obt ine insumind inii'ltimee
lliaxim/!
11 piesei finite (hmaxl eu
adaosul de prelucrar:a~Ap) s i eu toleranta la dimensiunee piesei inainte de rectificare (TH):

Hmex = hmax + Ap + TH

Rezultetul cel~ulului se rotunje~te in plus din 0,05 in 0,05 mm.

~--....-:
.....
-.-~!----.---- ...
--.,,----..,.,.'
...

Tebelul q.18 Adeosuri de prelucrare pentru rir.Jire

G/(uri
,
Suprafe~e plane -

Lungimea suprafe~ei plane, mm Lungimea gaurii, mm

Oiametrul
Peste Pesto Pins III Peste Peste
L~~imoa Posto Peste Peste
.,I

2000 la 4000 la gaurii, 100 100 la 200 la

suprafo~oi 100 la 500 la 1000 la
2000 4000 6000 IIUIl 200 300
plane, mm 500 1000

Adaos de prelucrare pe o h~a, mm Adaos de prelucrare pe diemotru, mm

Pin~ la Pine'la
0,20 0,25 0,30 80 0,05 0,08 0,12
100 0,10 0,15
Paste
80 la
180 0,10 0,15 0,25

Paste Paste
100 la 180 la
0,20 0,25 0,30 0,40 360 0,15 0,25 0,25
500 ~, 15
Tabelul 9.19 Ad&osuri pootru lepuirca g~ilor
I Tabelul 9.20 (continuare)

I 6
D i 8llh:.ttr:.Jt l:1t\)r ii , mm Adeosul pe d isme tr-u , mlll 0 1 2 3 4 5
\
t 0,08 0,16 0,02.O,OB 34 M 7iM 5 I,J,K
Pinlila 50 , 0,010
O,OB 0,16 0,01.0,04 45 H 5 I, J
Pf,!ste50 pin~ la 80

Pestf,!
80 pin~ la 120
0,015

0,020
\
I 1,255

1,25.5
0,631,25
0,32.0,63
1020

1525
c8rbur~
de siliciu H40
8~ H, 0
H, N
i verde
0,32 .0,63 6.10 Cv H40;H28 l,H,N
Observatie: Inainta de lepuire suprafata g~urii trebuie pralucratll cu tolerante in ., ptel 0,63 .2,5
treepte 6 de precizie, cu rugozitatea Re = 0,8 0,2 pm ~l cu abateri de
form! (ovaliteta, conicitata etc.) de eel ~ult 0,005 0,01 mm.
" ! neelllit
0,63 2,5 0,160,32 812 H 20 L, H

I 0,32 .1,25 0,160,32 6 8 H14iH1O L, H

Tabelul 9.20 AcIaosurilede prolucrare ;.icaractaristicile baretor abrozivo pentru su-
pranetozirf,!(vibronetezire) 0,32 1,25 0,080,16 8 12 H 7 K, L

Rugozitetea Re' ~ Carectaristicile barelor

Hatf,!rialul Adeosul abrezive
piesei de Inainte de Dup/l de
prelucral supranefezirf,!suprenetezire prelucrere Haterialul Grllnula-Duri- Tabelul 9.21 Maosur; de.prolucrore in vede,...o danturldi de finisore prin frozere 0

JIIl\.. abrllziv' tia tetae rotilor dintate eilindrice

1 2 3 4 5 6
1
1,25.5 0,63 1,25 1020 8-6 H, N
1,25.5 0,32 0,63 1525 carbur/l 4 L,H,N \.
de silieiu

:
!
0,632,5 0,32 0,63 6 10 verde H40 L, H
0,63 .2,5 0,16 0,32 8 12 Cv H 28 L, H
Fontll
0,32 1',25 0,16 0,32

0,32.1,25 0,08 0,16

5.8

610
H 20

H 14
L, H
1::, L (
J-'-'-~
0,16 .0,32 0,04 0,16 4 .6 H 10 J, I:: 'I
(
0,08 .0,32 0,04 0,08 46 H 10 J, I:: i
O,OB 0,16 0,02 ..O,OB 3 .4 M 7 I,J,I:: !
1,25..5 0,32 0,63 1525
electro-
5,4 L,H,N 1 HOdulul, mm 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Adeos pe un 0,3 0,35 0,45 0,5 0,6 0,65 0,75 0,85 0,95 1,0 1,1
0,63 ...2,5 0,32 .0,63 6 ..10 corindon 44110 L, H
0,632,5 0,16 0,32 8 12
nob it
En H40iH28
- --
1::, L
I fl;'lncAp' mm

Otel
clilit
0,32.1,25
0,321,25
0,160,32
0,16 .0,32.
0,08 .0,"6
0,04 0,16
5.10
6 ..10
46
H2BiH20
H
M14;H10
14
J, K
J, K

J, K
I) Observatii: 1.,Freza de de9ro~are a~chiaza definitiv fundul golului dintre dinti, ur-
mind ca la finisare sa se a;.chiezematorial numai.pe flencurile dintilor.
2. Oeclldegro~aree danturii se face in dou6 treceri, prime treeere de de~
gro~8re Se executa cu adincimea de 1,4 m, iar a doue tracera de dagro~a-
re cu adincimea de 0,7 m.
0,160,32 0,04 O,OB 4 6 H 7 I,J,I:: \
I
!
( 325
324
 I
,\
;

Tabelul 9.22 ~rul de troceri rooollandatpentru mortezarea cu cu~it'roat~ 0 danturii Tebe Lut 9.24 Adoosuri pontru fini581"ea donturii oonico cu din~i drep~i IIIrabotarea
1 prin rulare
Hodulul m, mm
I
t: AdlIos.po grosilll
Hortezare De la 10 De la I> De la 2,5 Hodulul exterior, Adaos po grosimea Hodulul exterior,
pinli la 6 pini! la 2,5 pinil la 1,25 < 1,25 I DIm dintelui, DlIII !DIll dintelui, 11IIII

Degro;are
Finisare
3
2
2

2
1
1
-
1
I De la 2 la 3 0,5 Peste 12 la 16 1,4

Peste 3 la 5 0,7 Peste 16 la 25 1,6

Peste 5 la 7 0,8 Pesta 25 la 30 1,8

Tabelul 9.23 Adaosuri de prelucrare pentru ;everuirea ro~ilor din~ate cilindrice
Peste 7 la 10 1,0 Peate 30 2,0

Peste 10 la 12 1,2

J-'-'--' t Tabe tu], 9.25 AdooSuri doprelucrare pcntru frezarea de finisare ~i ~veruiraa
ro;ilar meleate .
donturii

Pinil Peste Peste Paste Peste Peste Peste

Diametrul ro.ii din~ote, mm Hodulul m, lUll ld 2 2 la 4 la 6 la 8 la 10 la 14 la
4 6 8 10 14 20
Hodulul Pinll la 50 Peste 50 la 100 Peste 100 la 200
BI, 1 Adaos pontru frezarea de 0,25 - 0,4 - 0,6 - 0,8 - 1,0 - 1,2 ~
IDII Tr~8pta de precizie a danturii dupilSTAS 1>273-81 i finisare, 11III 0,25 - 0,4 - 0,6 - 0,8 - 1,0 - 1,2 - 1,5

r 8 7 8 7 8 Adaos pcntru ;evaruire, 0,08 - 0,15 - 0,.

\3- 0,25 - 0,30 - 0,40'
- 0,40 -0,50
11II1I 0,08 - 0,15 - 0,20 - 0,25 - 0,30
Adaosul de prelucrare pe un flane Ap' mm
2 0,040 0,045 0,045 0,050 0,060 0,055
1I Observ8~ie. Adaosul este dat po grosimo8 dintelui.

3 0,045 0,050 0,050 0,055 0,065 0,060 ~

3,5 0,050 0,055 0,055 0,01>5 0,070 0,070 i Tabelul 9.26 Adoosuri do prelucrara pcntru Qantura IIelcului .
\
4'

4,5
0,050

0,055
0,055
0,060
0,055
0,060
O,Ob5

0,070
0,070

0,075
0,070

0,080 ~
I Adaosul po.grosimea dintelui, mm
Hodulul Ill,/lUll
5 0-,055 0,060 0,060 0,070 0,075 0,080 Pentru finisar., dup! dagro;are Pentru rectifieero mele c~lit
\\
6 0,060 0,070 0,070 0,080 0,080 0,090
I Pinli la 2 0,7 0,2
Observa~ii. 1. Inainte de ~everuire, din~ii se prelueroazil eu 0 subtiliere la pieiorul
dln~ilor prin folosirea unor froza-mele eu profil de generare cu pro'
tuber8n~li. ! Paste .2 pinli la 4' 0,7 1,4 0,2 0,4

2. Se recomandll ca adaosul de prelucrare pe flancul din~ilor si!se caleule- Poste 4 pinli la 6 1,42,0 0,4 0,0
ze cu rel8~ia: t
I'
Ap=O.005{rii. [mm). "
I\

126
I 327
Tobelul 9.27 Mno!\."rt de pretecr ere po un flanc al dintolui la roctific8roa prin rute- Tabelul 9.28 (continuaro)
ra dnntur ii cil indrice ell 0 piatra dblu conicllsnu cu dou! piottaler

1 2 3 4 5 6 7
Diametrul do divizare d, mm, pinA la :
400 1000
- 0,25 ... 0,30 ... 0,35 - 0,20 . 0,25 . 0,30-
Hodulul m, mm 100 200 300 500 1200 0,30 0,35 0,40 0,25 0,30 -0,35
.!
Adaosul de prelucraro po un flanc Ap' mm >,000 - - 0,35 . 0,45 . - - 0,30 . 0,40-
0,40 0,50 0,35 -0,45

< 2 0,10 0,12 0,16 - - Observof.ii. 1. Valorilo adaosului din tabel reprezintA adoosul de prelucrare total pe
un flonc, care Se epartiz.ezA po faze ostfol: - la finisere se indopAr-
3... 4 0,'2 0,'6 - 0,'8 0,20 - teazA adoosul do prolucraro in funcf,iode numArul de treceri ~i do avan-
sul do pAtrundore po tecoro;
5 ... 8 0,16 0,18 0,20 0,25 0,30 - la dcgro~aro ae tndopArtoazllrostul adoosulul do preluorDro.
2. Adaosurll. do praluorero pontru roctlflcaro canolurllor cu profil in
9 .. 12 - O,iW 0,25 0,30 0,35 evolventli se pot adopta orientatlv ca la rectificoraa danturii cilin-
drice (tabelul 9.27).
13... 15 - - 0,30 0,35 0,40

Tabelul 9.29 Adaosuri de preluc ara pontru rectifiesroa alozajolo.- rOf,Ho.-dinf,ato ~i

Tabelul 9.28 Ad&osul'i de prolucr
e pontru ectifiesr ea canolurilor la a
bori canolaf,i fusurilor arborilor - pinion duplitratemont torllic

Oiametrul nominal Adaos pe diamatru pentru lungima8 butucului rOf,ii

al suprafe~ei care ( lungi~ea arborelui ), in m~
i formeaz~ ajustaj,
PinK la 100 Pesta 100 pinK La 400 Paste 400
I IUI

-I
Pinli la 30 0,3 0,4 0,4 0,5 0,5 ... 0,e-
iI
t Pesta 30 la SO 0,4 . 0,5 0,5 0,6 0,5 . 0,8

I Pesto SO la 200 0,5 . 0,6 0,6 . 1,0 1,0 .. 1,6

I
Caracte-
,
I
i
Obsarvaf.ii. 1. Pantru finisarea cu cu~it. a suprafaf,elorcu duritata micli, adaosul sa
alire,t. do 2 .,. 2,5 orl.
ristica Of,el cementat - cAlit O~el imbunAtAf,itinainte de cane- 1 2. [n cazul rOf,ilor cu danturli clilitlisuperficial, valorila adaosurilor se
I
materia- lae iau conforll lillitelor inferioare din tabeL; iar pontru rof,i executat8 din
lului o~eluri inaLt aLiate de cemantare, conform LimiteL"or-superioar
3. La caLibrarea gliurilorcanolate cu bro~e adaosuL de preLucrnre pentru
Lungimoo Diametrul arborelui 0, mm diamatrul suprafe~.lor de centrare $. miro~to fa~lide valorile din tabel
de recti CU 30 .. SOX.
f icat l, < 25 26 . 40 41 ... 63 > 63 < 25 26.. 40 41... 63 > 63 4. Adaosurile pen~ru finisarea suprafe~oLor frontale so prevAd in limitale
mm de 0,5 O,7srdin valorile indicate in tabel.
AdeosuL do p.eLucrore pe un-flanc, Ap' ~~

<160 0,10 .. 0,15 .. 0,20 .. 0,25 ... 0,05 .. 0,10 ... 0,15 ... _ 0,20-
0,15 0,20 0,25 0,30 0,10 0,15 0,20 -0,25
160... 400 - 0,15 ... 0,20 . 0,25 .. 0,30 . 0,10 ... 0,15 ... 0,20 ... 0,25-
0,20 0,25 0,30 0,35 0,15 0,20 0,25 -0,30

'.
328
 I

'i
!
cap .10. CAIO'lUJ[, REIIDIlIlJI DE ASClIIEm! IA SlRlNJIRE

10.1 PRINCIPII SI NOTIUNI DE BAZA )

\
Pentru ca Cl.chiereametalelor sa aib1 Ice sint necesare
doua ~c&-i: m:i!icareaprincipal~ de ~erel?i mi.scarea de
. avans.. la rirdul. ei, mi9carea . de avans poate fi executata
printr-o ~e sau prin mai multe ~C&-i. I
:;
la strunjire, ~ principal~ de ascni.ere este roti-
rea piesei, iar ~ea de avans este ~ea de transla?e a Fig. 10.2. Clasificarea .trunjirilor intftrioare
cutitului. strunjirea poate fi: exterdoara (fig. 10.1) I?i inte-
rioar~ ( fig. 10~2). 10.2 ELEMENTE COMPONEN.l'E ALE RIDIMUllJT DE ASCHIElli!'

Aceste elemente sint:

a. adincimeade aschi.ere t care este defini~ ca rn.!trimea
~ui principal aflat in contact cu piesa de prelucrat,na-
surata .perperrlicular pe planul de lucru;
b. viteza de aschi.ere v care este definiti ca viteza la
un toomen.tdat, in direct-ia ~c&-ii de ~ere , a unui punct
de Cl.chierec:onsiderat pe ~ sculei;
c. avansul s care este determinat de obicei in mmla 0 ro-
tatie a piesei sau sculei.

tI I~~~I It 10.3PROPRIEl'ATILE ASCRIEI'OARESI DOMF.mUL DE

Ul'ILIZARE A MATER!ALE(LR PEllIRU SCULE

Materialele utilizate pentru confectionarea pfu-t,rii utile a

'0 '0 '0 '0
'0 <::> eo ~I co co
~ cu?telor de st:r'un;Jpot fi ~te. in patru grope
-
~
'0
co '0
co
'0
co co <p n-, I I I
, I 0-. ~
-.-n-,
li'1
I

~ ~ t:i ~ 0')
-e-,

n-,
'0
~ '"
0')
~
0')
li'1
N)
- oteluri pentru scule;
""i n, 0')
~ '0 - placute din carcurf, metalice dure;
V) I/) I/) V) .V) V) V) V) V) V) V) - materiale ncinaralo-ceramice;
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ - diamante irrlustriale.
v)
VI V) ~ 1/), V) V) V) V'J V) V)
I Din prima ~ fac parte otelu.rile rapide I?i cele slab
~, .... I '---v-'. '-----...r---J
,DEGROSARE
v-
FINISARE I ~ F1N1SARE'ci DEGROSARE ) aliate (STAS 3611;"80; STAS 7382-80) I?i otelurile
.scule ( STAS 1700-80 ). .
carbon pentru
" PLANA N PLANA i
STR.UNJ1REA SUPRAFErELOR i:i:i ::.: I Din a doua grupi:l,a carburilor rnetalice, fac parte' pl~-
ClLlNDRICE EXTERIOARE <: I
Lu
er: r cutele din carbur~ de wolframcu cobalt I?i pl~cut:ele din car-
~ r
b.Jri de titan I?i de wolframcu cobalt ( STAS 6373-86 I?i STAS
Fig. 10.1 Clalificarea strunjirilor exterioaro 6374-80)

330 331
 Materialele mineralo-ceramice pentru scule au drept can- In tal:el.ul 10.1 este datii uzura admisibilcl ha m.1suratape
stituient de baza oxidul de altnniniu. fa~ de asezare a cutitelor de st:run; pentru deqrosare :;;i semi-
Propriet~tile ~etoare ale materialului pentru scule finisare.
sint definite prin rezistenta sculei la un anumit regim de ~-
chiere.
In general, calitatile ~etoare superioare ale materia- .1 Tabelul 10.1 Uzura admisibil~ a cu~itelor de strung pentru degro~aro ,i ~ifinisaro
lelor pentru scule sint insotite de 0 duritate ridicata ;;i de 0 I
tuna rezistenta la uzur.1 ;;i' stabilitate termidi. Un alt factor Haterialul Rugozitatoa suprafetei Het9rielul p5r~il HArimea uzurii
important, care detenni.n.1 daneniul de utilizare a diferite10r
materiale pentru scule este rezisten\a mecantca ( rezastenta la
I
~
prelucr&t
Rz
prelucrate, pm .a~ch iotoaro ha ' mm
Re
incovoiere :;;i rezilien\a materialu1ui j , La prelucrarea prin
. aschi.ere, in special la degr~, tiU.:;;ulsculei este supus la /Oielur i 8uste)1 400 100 Oiel rapid ',5 2
solicibki d:i.namice,din care cauza sculele executate din ma- 1 nitice ~i ! 200 50 Carburi metal ice O,b . 0,8
, inoxidabile ). 100 25 O~el rapid 0,8 1,0
terial cu 0 rezistenta necorespmzatoare vor fi scoase repErle ~,~ . 50 12,5 Cerburi motelico 0,4 . 0,6
din :funct.iune( din cauza f.1rilnitarii tiii:;;Ului).
Otoluri cor.- 400 100 O~el rapid ',5 .'2,0
utilizarea. scul,e1or din ~uri carbon pentru scule :;;i din bon ~i fonto 200 50 .Carbur i matal ice ',0 ...1,4
oteluri 'aliate pentru scule este limitatiila cazurile cirrl nu mala8bi le 100 25 Ot-el rapid 0,8 . 1,0
pot fi folosite cc:tI'pletproprietiitile ~etoare, mai ridicate 50 12,5 Car bur i metatice 0,4 .. O,b
ale alter materiale pentru scule. . 400 100 Oial rapid 3,0 .. 4,0
ot-elurile rapids pentru scule Rp4;;i Rp3 au proprietiip. Fonta 200 50 Carburi metal ice .0,8 .. ',0
aschi.eroare superioare ote1uri1or carbon ;;i ote1urilor aliate cenu~ii 100 25 Ot-el rapid 1,5 . 2,0
pentru scule !'ji din aceasta cauza sint utilizate la executarea - 50 12,5 Carburi metal ice 0,6 0,8

cutitelor profilate , a frezelor , a bro:;;elor ete.

PMcutele din carl:::urimetalice se utiliz~ la confecp.o-
narea a numeroasescule ~etoare: cutite, freze, actincitoare
ete. Aceste materiale i:;;i pierd caracteristicile lor meca- In tabelul 10.2 este data. uzura admisibil~ a cup.te1or de
nice , necesare ~erii metale10r la 1000oC aioo'c, in strung pentru finisare. I .

timp ce ote1urile rapide 1:;;ipierd caracte:ristici1e ne:::amce Perioada de . func\:ionarea scuted , de la inceputul folosi-
la 550C . 600oC,iar otelul carbon la 25QoC. . rii ei pina la atin;Jerea unei uzuri egale cu limita de uzura,
Practica a arcltat cl pl~e din carl::mi.metalice pot fi se ~ durabilitate. .
folosite pentru o:mfecp.anarea oricclror scule ~etoare :;;i
pentru pre1ucrarea unei mari varietiiti de materiale.
Alegerea calitiip.i plclcu1;e1ordin carl::mi.metalice depil'rle Tabalul 10.2 Uzura admisibill a cutitelor do strung pentru finisare
de natura prelucrclrii (degro:;;are, f:inisare) !'ji de materialul
care se pre1ucreazcl. Hater ialul prelucret Rugozitetee suprafetei prelucfate, Hllr.imeauzurii ha ' I!IDI
In S'l7..S 6374-80 sint in::ti.categrupele de utilizare a pl~- pm
cutelor dure, iar in STAS R 6704 - 63 este datii corespan::ienta ,
pl~cutelor din carl:::urimetalice S'l7..S CU cele staOOardizatein Rz Ra
alte tclri. Oteluri austenitice ~i
inoxidabilo 25 0,3 0,2
10.4 UZURA
SI OORABILITA~ SCULEI ASCHIEl'OARE
..f Ot-eluri ~i fonte
lIIeleebilo 3,2
'2,5 0,'
In ilip..1l ~erii metalelor, suprafetele sculei a:;;chie-
Numai 0 suprafetll
toare care vin in contact cu piesa sau cu ~ care se dEqajcl Fonte cenus ii o,~ 1,0 lustrultll, farA uzurll
sint supuse unui proces de uzura. C.lrrl uzura atin;e 0 amnnitii. vizibill
IIm-:ilne,scula trel::uie reascut:ita.. liMimeauzurii OOmisibilea
sculei a:;;chietoare .se ~lirnitii de lizurcl!'ji se noteazcl
cu het .'

~.?
 I
10.5.' CALITATEA SI PREI:IZIA SUP.RAF'EI'EI PREWCRATE
II
Pentru cup-tele de si:r\.m:Jlli rabotezlt.valorile durabilitii-
t.ii ecananice (Tee)' in minute, sint date ~ tabelul 10.3.
In timpul prelucr~ii prin aschaere diferitele elemente
ale sisterm.tlui piesa-scul~-~:i.ni1-unealtii se deformeazaelas- Tabolul 10.3 Valorile durabil itllt.1Ioconomice pontru c:ut.ltelede atrung pi rubotezl,aln
tic. Da~ forta de aflchiere lli rigiditatea sint canstante, in
cursul prelucr~ii suprafet:ei considerate, nu apar abateri de
fo~ ale suprafet:ei.De multe ori rigiditatea sistemului varia- ! See~ tumla euptulul HaterlBlul de preluorBt
z~ in cursul prelucr~ii suprafetei. stu:li.in:iu-se efectele
variap.ei rigiditiip.i in ti.mpul prelucr!rii s-au putut trage
I Rotun- P!tratli Oreptun-
dl ghiularli
O~el ~I font! maloabill Fonti eonu.le

~toarele concluzii: I
i' Otol rapid Carburl metalica O~el rapid Icarburi metell~
- variatia rnacrcqeometrieisuprafet:ei la prelucrarea intre d hxb hxb
virfuri, definitii ea diferenta dintre diarnetrul maximl?i minim, Ourabllitatee Tt ~n ~in
nu depir.de practic de componenta tan:Jent:ia1~a fortei de
6 6x6 6x4
~chiere Fz' ci de comparientaradial~ Fy; . 8 8x8 8)(5 30 45 45 so
- diferenta dintre diametrele maxim;;i minimeste egal~ cu ~) 10)(10 10)(6
dublul ~etii de incovoiere maxima,care ia nastere sub actdu-
12 12x12 12)(8 45 60
nea componenteiradiale a ~ii de ~ere.Pentru ea abate- so 90
rile d:imensiunii suprafe\:ei ~ se g~~ intre limitele ctm-. 16 16x16 16)(10 .--" .\
pului de toleranta trebuiesc satisf~cute candi\:iile: 20 (20)!_~) 20x12 bO j ~'90"'\'
\..:,-,/
I

25 25x25 25x14 \, .. '

2 fy < T sau
,
fy < 0,5 T ,
32 32)(32 32)(20 90 @
(10.1)
40 4Ox40 40x25
50 5060 50x32 75 120 105 150
unde T este ~imea cimpului de toleranta, iar fy - ~eata ma- 63 63x63 63x40
x.imcl
datoritii CClrrq?Onentei
radiale. . '
Deoarece abaterile care apar in urmaprelucrMii nu sint
generate numaide incovoierea piesei, dublul ~ge\:ii de inco-
vcd.ere datoritii componenteiradiale nu trebuie sa depaseasca
0,5 T, adi~ :' stardardele pentru Cll\:itele de st.r\m3"sint urmatoarele:
STAS 351-66; STAS 352-66; STAS 353-66; STAS 354-66; STAS 355
fy < 0,25 T (10.2) -86; STAS 356-66; ST.AS 357-86; STAS 359-66; ST.AS 6311-80; ST.AS
6312-80; STAS 6313-80; STAS 6374 6385-80.

10.6. STRllNJlREA EX'l'ERIOARA SI Th'TElUOARA Ale:Jerea materialului ~r1;ii active a cu1;itului, pentru
realizarea unei prelucr&i in con:litii date, se face in ~
10.6.1. Alegerea sculei. Irrlustria constructoare de de natura: ~i proprietii\:ile fizico-mecanice ale materialului se-
llla!lini folo~ in marea majoritate a lucr!rilor de strunjire, mifabricatului. Materialul ~ active poate fi 0\:91 carbon
cu\:ite prev!zute cu pl~cu\:9 din carbUri metalice , excep\:ie pentru scule, 0\:9l aliat pentiru scule, 0\:91rapid, carb.lri me-
f~in:i smmjirea unor profile sau a unor aliaje speciale. talice materiale mineralo-ceramice ~i diamante :in:iustriale.
Valorile admisibile ale uzurii sint date in tabelele 10.1
~i 10.2. I 0 raspirrlire foarte larg~ 0 au cu1;itele armate cu placut-e
stabilirea limitelor de uzur~ treb.U.e sa ~ seamade din carWri metalice, care pot fi alesedin STAS ~3.Z4-.3Ji51-8Q..
faptul caprdn crestarea UZ'uriicu1;itului se mare;;te valoarea Daneriii.le de' utilizare a a;;chierii cu scule pre~te cu
componenteiradiale a fo~ de a;;chiere, care de1:ermiIW.
abate- pJacut-e din carb.lri metilice sint date in tabelul 10.4.
rile de form! ale suprafet:ei de prelucrat. Din aceasta cauz~,la Parametrii geometrici ai ~ ~etoal: e a cup.telor
prelucrarea unor piese nerigide, .cin:i ~eata de incovoiere a in ST.AS R 6375-85 lii STAS 350-82. Unele rec6-
sint r:CXIIlal'X3a\:i
piesei de~ precizia de prelucrare, t.reb.rl.econsiderate ' man:::lih:'i
concrete privirrl alegerea parametrilor geometrici ai
v~ori ale uzurii cup.tului mai mici decit cele recomandate cu1;itelor cu pl~cut-e dincarb.lri metalice, in func1;.iede CXIl1di-
pentru smmjirea de degr0liare. 1;iile de lucru sint prezentate in tabelul 10.5 Eji tabelul 10.6

334 335
 .:~~D(j.:Ji
~:",_~.,_..J"
L,'$

Tabelul 10.4 (continuars)

Tabelul 10.4. Domeniile de utilizers a pt~~otor din carburi aetalice

Simbolul plAcu~ei -> Descre;;tera tenacitl!~ii pl~cutei ->
->. Cre~t" duritatea plAcutei ->
.. utilizarea, v,s,t
Simbolul pl!cutoi -> Dascre~tera tenacitll~li pliicutei
-> Cre~te duritataa pllcu~ei
->
->
50 40 30
I 20 10 01

utillzareo, v,s,t Cu intrerupari Con-

50 40 30 20 10 01 A;chie tinuli

tmax -> Descre~te ->

Cu inct uz iun i
I F!rll incluz iun i
,
Strunjire 0" degro;~re ~ De finisare
smax -> Descre~te ->
Fonte cenu~ii cu Fonte Fon-
vrnax -> Cr"~t" -> ( duritat micA conus i i to
dure dure
'Cu Intrerupar I Materiale
prelucrate
-- - Oteluri cu rezis' Otelurl cAl ite
A~chie Continuli

-----
P Cu inaluziuni FlIriiincluziuni tenta scllzutll

Strunjlre De degro~are De f inhere Neferoese au duritate mlcil Neferoase dure

Oteluri laminate ~i turnate in piese Nemetalice cu dUritate micA Nemetal ice dura

Materiale Oteluri telurl

11
prelucrate cu rezi:s- pantru
tentli Automate - Oteluri
forjate
schutli -- Iabe lul 10.5 Par_tri geo.etrici ai ~rtii a~hietoare pentru CUf,itele cu pllkute

- Ut it lure
-- Fonte maleabile din carburi Betalice

Cu In-
A~chiere - Coot inuli treruperi
~i inclu-
Continuli
Tipul
Felul' escu]; ir i!

ziuni Forma suprafe~ei de O';/IIeniulde ut it izare Hodul de indep~rtare a

degajare a~chlei
Strun) ire - _ De degro;;are ~e finisare - /.Supraf atA Prolucrarea fontsi Folosirea unor mijloace
de ciegajare cenu;;ii,~ bronzulul suplimentare pentru in'
Oteluri laminate lii turnoto
pozit ;vil- ~i a altor materiela dep6rtcrea a~chiei nu
In p ie se-
plan! ~~
0<' ,
casant8 slnt noco,ore
I
"e'

M Oteluri O~eluri O~elurl allete cu

I 11. Suprefe.li Pralucrarea o~elului2 la prelucrarea of,elulul
i pantru refracta- Hn de degajara turnat Rm<800 N/mm pentru evacuorea
euteea- re pozltlvll' de a.emenes cu Rm >800 B~chiilor nu se cere
te ~I planll. foloslrea sfilrimlltoru'
Materiale otaluri Oteluri Oteluri e.fetetli in' H/mm2 in condi.ii' Lu i de asch i i
prelucrote - cu re- austenitice inoxide- gust.!!nege' . 0<0 la unui sistem tehne-
zisterita bile tlvl!. logic cu 0 slabil ri'
scazuta
~ ~' . giditate .Prelucrarea r!
Fonte cenuliii f onte i cenus i i ;;1 a
fontei maleabile
I!
Fonts Fonts
maleebile al iate 11 I ,Suprafa.li
ti;
- de degajare \ BR Prelucrarea de semi' NU'se folosesc sfllrima'
Fonte eu pozit ivli' finisars a o~alului2 toer e de asch i i f
o 0'
grafit Nsferoase ,,'0 'OJ ~ i,)';
curbil in;". Lr\ '.1. ~ cu R ~ 800 NI mm
nodJlar b.te.etli in' ri; 0<- t:}) fR~or izeazll I'

gustll n"ga- et .,... r!suclrea ~i sflirma- k'

tiv3
~ rea esch IHor c'
f..:.
r

336 I.
22 Pit'O~, \'01, I
337 ~
L
 Tabelul 10.5 (eontinuaro) Tabolul 10.0 Ceontinuare)

Folul ascu~ ir ii B. Unghiul de atac principal

T ipul
Kodul do Indopartara
Forma suprafo~oi do Oomoniul do utilizaro Xo
0 Condi~lile dct lucru
.dagajaro asch ie i
1030 La prelucrarea pieselor in eondi~iile unui sistem tohnologic rigid eu .'
IV.Suprah~1 Pralueraroa o~elului2 Pentru eV8cuerea adincimi de a~chiare reduse.
do degajere
negativil
-riS.. nt eu Rm > 800 H I mm
in eondi~iile unui
",chiHor ost. noco"
sar' folosire8 sflrlme- La prelucrirl In condl~ille unui sistem tehnologlc suficlont de rigid
~\ )f(:'!";~ 45
pLanA '. ", ~I
alstom tohnoLogic cu toruLui do a~ehii.s8U
~~/A o bune rigiditata ~i ascu~irea cu IT ,i Y bOo 75 La prolucr6rl eu ~ocurl ~i In eondi~llle unul .Istam tohnologlc eu
8.f,,~otlllatll stabilitoto la vibrs- corespunzfttoaro rlgiditato IIIlcll.
~il_
80 ..90 La proluor4rllo arbor llor lunal ~I 5ub~lrI ,I l. proluorllri OLJ millmulto
IV.Supr"{n~lI Pr.lucre"u o~lllulu~ Pontru ovnCUArO" ~(.)hl- ou~lta.
ddogoJoro IlURm > 800 N Imm Ilor oat. naoosara foLo-
negativll- .In eondl~iile unui siree sf6rimatorului do
planA. . :.!,
r, 1'"
'\II.
' sistom tehnoLogie'cu
rigiditate bun~,pro-
8~chii sou ascu~iroD eu
IT ,I Y cOfaspunz.ll-
c. Unghiul d~ otoe seeunder

b. fora ~~0('
lucrafa cu ~ocuri,a- toaro.
X, 0
Condi~iile de Luoru
fa~etll , daosur i neun iforme 0 .. 5 Pentru prelucr4ri de finisare. Valorile mari se aleg pentru velori mari ale
do prelucrare la do- razei la virful eu~itului
gro~aro.
V.Suprofa~A
de degajara
negatuiv-
eurbil inie,
Cu fai-etll
0.
lrl OC" .,;,:,.,.,~
Pralucraraa o~olulu~
cu Rm < 800 N I mm
clnd este necesaril
rllsucireo ~i sfArima-
rea a~ch iiLor.
Nu se folosesc
sUrimlltoare
de a~ehii
5 ..10

1~

30 .45
Pentru preluerarea de finisara ~i semifinisaro a pipselor rigide f4r4
pBtrunderea rapida a cu~itului.
Pentru prelucrarea de degro~are 8 pieselor eu rigiditate redusll,f~r4
plltrundarea rapida a eu~itului. Pentru preluererea pieselor rigide ~i eu
p6trunderea rapidll a cu~ituLui.
Pentru prelucrarea de degro~are a pieselor eu rigiditate redus6 ~i eu
patrunderea rapid! a eu~itului.
Tebe lut 10.0 Valorilo rec:oaandato ale unghiurilor do all8zare,c:iegajaro,do atee' O. Unghiul de inelinare al tlli~uluiprincipal
principal, do at8C secundar ~i a celui de inclinare al tlli~lui , i,
principal, pantru cu~itele cu pll\cu~edin carburi lletalice i. 0 Condi~iile da Lucru.
1
0 5 La preLuerarea pieselor cu adaos unloform, fllrll~ocuri , pantru materiale
A.Alogerea unghiurilor de 8~eZ8re ~i degsjare dure ~i in scopul evacullrii e~~ode a a~ehii~or .
aO yo
.. 10.12 La prelucrarea eu unghiuri de degajare n;gative, y<-So,-10o),unghiul X=7So
Nr. ,. Avansul, Felul suprafe~ei de degajare condi~ii grele de lueru ~i in sCopUl sf6rim4rii 8$chiilor
Haterialul de prelucrat IIUII/rot "
ert. 20 ...30 Le preluerarea.pieselor cu adllosneuniform, a~ehiere eu intreruperi,
::0,3 > 0,.3 I 11 III IV V eondi~ii grele de Lueru ~i evacuare cornoda a o~ehi;lor.
"

O~eluri carbon 12 8 15 15 15 -5 -5
1. de eonstrue~ii Rm ::1100Nimni2
1-'- ~i al iattt

2. Rm >1100 N/mm2
12 8 - - - -10 -10
10.6.2.Alege:rea.00inc:im:ii de ~ie.re.In majoritatea
cazurilor, adaosul pentru prelucrarea de deqrosare se inde~-
3.
Fonte c8nu~ii.
Ha s 220 10 0 12 12 - - - teazli intr-o s:in:Jurli trecere deoarece in ccnstructda rnoder-
4. Ha > 220 10 0 8 8 - - - f :na. de masini,sint adaosuri relativ mici.
In cazul strunjirii de finisare se aplic.!1aceeasa recoman-
5. Fonte maLeabile Ha 140 150 12
"

8 15 15 - - - dare t.inin:fu.-secent ea dupaprelucrarea de finisare suprafata

I

O. Aliaje neferoase 10 0 10 10 - - - treb..rl.e s~ ai.ba 0 l':U3'ozitateegal~ cu cea indicata pe desenul

de executf,eal piesei respective.

338
r :nq loo
 U.
I ~.

..CD

..... ,....,
... ...
.o
~
....
.
o
w

---'-':-'-~ ~- .

Tebelul 10.7 Avansuri pentru strunjiraa ext~ri08ra da degr;~re cu ~ite din o~el rapid ,S&I'ol"llate cu pl~e din carboJri t~lice

Cu~ita armate eu pleeu~e din e~rburi metalioe Cu~ite din o~el rapid
Hatarlalul de Diemetrul
pr",lucret p iese i, mm Ad1noimea de a~chiera t, mm

PIne le.3 Paste 3

pins le 5
Peste 5
pina la 8,
Peste 8
pine la 12
Peste 12 Pins la 3 I Peste 3
pine la 5
I Peste 5
p~n8 la 8

Avemsul,s, mm/rot

O;aluri earbon
Pine la 20
peste 20 '" 40
0,3 .. 0.4
0,4,._.,0,5'
J0,3 ..
- 0,4
-
-
-
-
- -
0,3 .. 0,4
0,4 ... 0,6
-
-
-
-
~i o~elur~ aliete peste 4L . 60 ,O.!.o5'L~1J, 0,4.' .. 0,8 --0,3 .. 0,7" ...... -- -- -
' . ,
o "b_.,O)l 0,5 .. 0,8 0,4 .. 0,6
pentru eonstruc~ii peste 60~00 O,~1, '0,5 .. 1,1 0,5 . 0,9 0,4 . 0,8 - 0,7 . 1,1 0,6 .. 1,0 0,1. .. 0,9
de m8~ini. peste100 .. 400
pest&400 .. bOO
0,8 . ;1,2
1,2 .. 1,4
0,7 ..
1,0 .
1,0
1,2
0,1. .
0,8 ..
0,8
1,0
0,5 .
0,1. .
0,1.
0,9
-
0,4 . 0,1.
0,7 .. 1,1
1,2 .. 1,4
0,6 ...
1,1. ..
1,0
1,4
0,1. . 0,9
1,0 . 1,2
pestebOO . 1000 1,2 .. 1,5 1,1 .. 1,5 0,9 . 1,2 0,8 .. 1,0 0,7 .. 0,8 - - -
peste1000 . 2500 1,3 ... 2,0 ',3 . 1,8 1,2 1,1. 1,1 . 1,5 1,0 . 1,5 - - -
Peste 20 . 40 ,0,4 . 0,5 - - -. - 0,4 .. 0,5 - -
Font! ~! al!llje peste 40 . bO 0,1. ,0,9, 0,5 .. 0,8 0,4 . 0,7 - - 0,1. . 0,9 0,5 . 0,8 0,4 0,7
de cupru. peste 1.0. 10p (0;8.-;.1,,4' 0,7 .. 1,2 0,6 . 1,0 0,5 .. 0,9 - 0,8 .. 1,4 0,7 .. ',2 0,6 ',0
peste
peste
100.. 400
400. 600
",0 . 1,4
1,2 .. 1,8
1,0"",2
1,2 . 1,1.
0,8
1,0
..
..
1,0
1,3
0,1. . 0,8 -
0,7 . 0,9
1,0 . 1,4 ',0
1,2
.
..
1,2
1,6
0,8.;.1,0
0,9 . 1,' ',2"",8 1,1 . ',4
peste 600. 1000 1,5 . 2,0 ',2 . 1,8 ',0 . 1,4 0,8 . 1,0 1,0 . 1,2 0,5. i .2,0 1,2 . 1,8 ',0 .. 1,4
pe ste . 1OQQ .. 2500 1,1. . 2,4 ',1. .. 2,0 ',4 . 1,8 1,3 ... 1,7 1,2 . 1,7 - - -
Observe}ii. 1. Valorile mai mari ele evensurilor se vor tue pentru adtncimi mici. s i pentru prelucrllrea metericlelor eu rezisten~e me!
mica; i ar ve l cr i l e mai mici se vor lu,", pentru edlne!m! mari s i pentru pr-elucr-areamater ie l et or eu rezisten~a aer e ,
2. Le prelucrerea suprafe~elor intrerupte ",slorile evensurilor din tabel se mic~ore8za prin tnmul~ire8 e~eoeficientul
K =0,75 .. 0,85. ' ,
 Tabelul 10.8 AV8tlS4ri pcntru strunjirea iterioera de degro;are pe strunguri norDale ;i strunguri revolver Cl! Cl4ite din o\:el repid SllU
eraate cu plDCU\:edin carbur i aetal ice

Lunq i- Materialul de preluerat

Dimensiunile sec' mee fn
tiunii :u~itului, console O~elur i leminate ~i oj:eluri turnete Fond ;i al iaje de cupru
seu suportului a cUj:i'
pentru strunjirea telor, Adincimea de a~chiere t, 111111 p'ine le :
iterioera mm
2 3 5 8 2 3 5
I 8

Avansul 5 , mm/rot

10 50 0,08 . . . 0,12 .. 0,16 . .

Diametrul 12 60 0,10 0;06 . - 0,12 ... 0,2 0,12 .. 0,15 .
.-
sec\ iuni i .16 60 0,10 .. 0,20 0,15 0,10 0,20 . 0,30 0,15 ... 0,25 0,10 ... 0,18
rotunde a ~2ri):....
--100 ,0,15 ... 0,30 'p, 15.. 0,25' 0,10 . 0,12
-
0,30 ... 0,40 0,25 ... 0,35 0,12 .. 0,25 -
cUj:ltului 25. 125 0,25 ... 0,50 0,15 .. 0,40 0,12 .. 0,20 0,40 ... 0,60 0,30 .. 0,50 0,25 ... 0,35
30 150 0,40 ... 0,70
-
0,20 0,50 '0,12 .. 0,30 -- 0,50 .. 0,80 0,40 .. 0,60 0,25 .. 0,45
40 200 1',25 .. 0,60 . 0,15 .. 0,40. - 0,60 ... 0,80 0,30 .. 0,60 -
150 - 0,10 .. 0,60 0,50 ... 0,70 - - 0,70 .. 1,2 0,5 ... 0,9 0,4 ... 0,5
40x40 -- - -
300 0,40 .. 0,70 0,30 . 0,60 0,60 .. 0,9 0,4 . 0,7 0,3 ... 0,7
Sectiunea
150 -. 0,90 ... 1,2 0,80 ... 1,0 0,60 .. 0,80 - 1,0 ... 1,5 0,8 ... 1,2 0,6 ... 0,9
cuj:hului 60xbO
prismatic
300 - 0,7 .. 1,0 0,50 ... 0,80 0,40 ... 0,70 0,9 ... 1,2 0,7 ... 0,9 0,5 ... 0,7

300 - 0,90 ... 1,3 0,80 ... 1,1 0,70 .. 0,90 - 1,1 ... 1,6 0,9 ... 1,3 0,7 ... 1,0
75x75 500. - 0,70 ... 1,0 0,60 .. 0,90 0,50 .. 0,70 - .
. 0,7 ... 1,1 0,6 ... 0,8
8')0 - - 0,40 0,70 - 0,6 ... 0,8 .
O'~servB!ii. 1.Valorile mni meri ale avansurilor se vor lua pentru adtncimi mici ;i pentru preluerarea materialelor cu rezisten~a Cl9i
mica,iar vul cr ite ma i mici se vor lUB pentru adincimi mar'i ;i pentru preluerarea materialelor eu r-ez ist enj e mare.
2.la prelucrarea suprafe~elor intrerupte valorile Bvansurilior din tabel se mie~oreeza prin ~nmul\:irea eu coefieientul
K = 0,75 .. 85.

',~'- .. ~."

Tobelul 10.9 Avonsuri pentru strunjirea ttarioara ;i extarioor~ de degro;are Cl! cuj:ite din oj:el rapid sau araate Cl! plaCl4e din
carbud ~"talice,po atrungur i Carusel

Meteriolul de prelucrat
Lungimoe tn
console a eu- Ot-el leminat ~i ot e l turnat Fonts
f.itului pen-
tru.strunji- imea de a~chiere
~/.:~;IC. t, mm, pins la:
rea interioa-
re de degro-
~are, mm,
3 5 8 12
I 20 3 5 8 12 20

pins la: Avensut s, mm/rot

200 1,3 ... 1,7 1,2 ... 1,5 1,1 ... 1,5 0,9 ... 1,2 0,8 .. 1,0 1,5 ... 2,0 1,4 .. 2,0 1,2 ... 1,0 1,0 ... 1,4 0,9 ... 1,2

300 1,2~ .. 1,4 1,0 ... 1,3 0,9 ... 1,1 0,8 ... 1,0 0,6 ... 0,6 1,4.~ .1,8 1,2 ... 1,7 1,0 ... 1,3 0,8 ... 1,1 0,7 ... 0,9

500 1,0 ... 1,2 0,9 .. 1,1 0,7 .... 0,9 0,0 .... 0,7 0,5 .... 0,0 1,2 .. 1,6 1, 1. ~.1,5 0,8 ... 1,1 0,7 .. 0,9 0,0 ... 0,7

, 700, 0,8 ... 1,0 0,7 ... 0,6 0,5 .. 0,6 . - 1,0 ... 1,4 0,9 ... 1,2 0,7 .. 0,9 - -
Observat,i i : 1.Valorile mai mari ale evensurilor se vor lua pentru adincimi mici ;i pentru prelucrerea meterialelor cu rezisten~e mai
mica,cele mici se vor lUB pentru edtncimi meri ~i pentru prelucrarea meterialelor cu rezistent-a mare.
2.La prelucrarea suprafe~elor 'ntrerupte valorile avansurilor din tabel se mic~oroaz8 prin ;nmul~ire cu coeficientul
K = 0,75 . 0,85.
 TabeLuL 10.10 Avansuri pentru stnnjirea iteriOllra de d&gro~re cu CU1:ite fixate 'in bare portCU1:it de tip c:oosoli

Heterialul de prelucrat
Lung i11I0 a Adtnciraea
bare i, Of.al Fente
port- de
scula in Diametrul exului port-scula, mm
console, lI~chiera I --
I
IMl

t,mm
80 110 150 ZOO
I 300 80 110 150
i
200 I
i
300 ~

Avansul 5, lira/rot

- - -- - -
--
-~ 5 0,0 -0,8 0,7-0,9 0,8 -',0 1,0 -',2
300 8 0,5 -0,05 0,0-0,75 - - 0,7 -0,.8 0,8 -',0
- -
12 0,4 -0,52 0,5-0,02 - - - 0,5 -0,05 0,0 -0,8 - - -
5 0,5 -0,7 0,0 -0,9 0,8 -',0
-- - 0,7 -0,85 0,8 -',0 1,2 -',5
-- -
500 8 0,4 -0,5 0,5 -0,05 0,8 -0,9 -- 0,0 -0,7 0,7 -0,85 1,0 -',2 . -
12 -0,3 -0,45 0,4 -0,55 0,0 -0,75 - 0,4 -0,55 0,0 -0,7 0,8 -0,95 - -
-
--
5 0,4.-0,0 0,5 -0,7 0,75-0,95 0,9 -1,25 0,0 -0,75 0,0 -0,95 1,05-l,38 , ,2 -, ,56
SOD 8 0,35-0,5 0,4 -0,0 0,7 -0,85 0,8 -1,0 -- a,s -0,0 0,5 -0,75 0,9 -1,10 1,0 -1,29
12 0,3 -0,4 0,3 -0,5 0,55-0,70 0,0 -0,8 0,4 -0,5 0,4 -0,00 0,7 -0,87 0,7 -1,0 -
5 - - 0,7 -0,9 0,9 - 1,5 1,2 -1,0 - - 0,9 -',25 1,1 -1,11> 1,4-1,9
1000 8 -- -- O,b -0,8 0,75-0,92 0,9 -1,2 - - 0,8 -',a 0,95-1,22 1,2-1,5
12 0,5 -0,7 0,55-0,75 0,7 -1,0 - - O,b -0,8 0,75-0,95 1,0-1,25
5 - -- 0,0 -0,8 0,8 - 1,1 1,1 -1,4 - -- 0,8 -',1 1,0 -1,37 1,0-1,7
1500 8 - 0,5 -0,7 0,7 - 0,84 0,8 -1,1 - .. O,b -0,9 0,9-',15 0,9-1,4
'2 - - 0,4 -O,b 0,5 - 0,7 O,b -0,9 - - 0,5 -0,7 0,8 -0,9 0,8-1,2
5 - - - 0,7 -1,0 1,0 -1,3 - - - 0,9 -',3 0,8-',2
ZOOO 8 -- - - 0,5 -0,8 0,7-1,05 - - - 0,8 -1,' 0,8-',3
12 - - 0,3 -0,05 0,5-0,9 - - - 0,7 -0,85 0,0-1,1
Obsarvetii.1.La preLueraree eu bare port-scul~ rezemet~ pe dou~ reezeme,de asenea la preluerare. aliejeLor nef.~-ase,Y8Lorile
avansului din tabel la IIlr.se cu 30 40%. 2.La aoliciterila cu ,ocuri,veLorila avansului din tabel ic~oreeili cu 20%.
3.La prelueraree o~elului III fontai cu CUf.ite cu pl~cu~. dura aa adept" veroifea inferloare a IV8nsuLui.
4.Valor!le liar! ale av~nsuLul sa lau la prelueraree o~elulu! cu R. < bOO M/lID lIia fontei cu Ho < 180,cu ~~ite din Of.el
rapid.

...,'" ..i .,-'...""

(")

"'''''
-,
.0'0:
0: ... 0
Q'
~ :z
C
~B
....
..o ...
o
,." ."o
o
... -,..
N ~ 0.'"

~
2--
.
'tJ'i
., ",.
o .
..0
~ _.::1
e ,. o
~ ~
c~-x
..,,,
n

.
c. ., co
S- '"
i.,
CO< ,..ct,-.
~..,
o !i C
.,0
,.
.,9
.,. ,..~
0
~o ~~.
.,
..,,.
Cl)

c
o o
s. V.
...
ca
.,

VI
-..."
-0 o
1..
VI
x
VI
"
"
x
0..

1---+--10
:r x
0
~ ~ ';'
,..
VI " ,.
..,
Ut .,
,. 0'
VI
8 ........
"
.,. <"
.
000 000 000
co ..,CO< ~("N ~.WN u,~w o
,. "
C
b VI

0
8
~
VI
-..I
0
0

I
...
0 ..
coo
- -
N
.. 8
;'

00 "0 .,It
~"tn N
V. .,
..g.
III
8 !:l.

j
.
VI
.,
,.
"., .. s I

.-
~ 0

---0
>BX% ~nx
~
"'..,....,.
g.:;
'" . . ., ...
0
VI
,.. 0'., 11
NO n o
C is -r
,...,._.-
....
s CO<
N
VI

0
~ 0-
.,~
~
- ~s...
00'-

0
I

Tabelul 10.14 Avansul pentru strunjiroa dO dogro~oro cu cu.ite cu muchie a~hietoaro d3 Rai
~li.antarl ( X,
~o), araato cu plilcu'e din carburi IIDtalic:e
Fz [N] , (10.6)
32 L
Unghiul de at ec principal
in care d este diametrul sectiunii circulare a corpului, cup.-
Soc.iunoa OiametruL
X = 45
0
I X:: 9CP
tului.
Hatorialul corpului piosei ,GIll Adincimea de 8~chiero t, mm, pinD la Forta principala de ~chiere se determini1cu unnatoarea
cu~itului p'iniila relatie:
3 5 3, 5
X1 Y1 n1
= /'
AvansuL s, mm/rot Fz C4 t s HB [N] , (10.7)
40 1,0 . 1.2 - 1,0 . 1,2
1,2 1,4
-
1,0 .. 1,2 in care Cft este un coeficient in fllI'lCtiedematerdalul, de pre-
Of-el carbon 10 x 25 bO 1,4 1,5 1,0 1,2
de cat hate 100 lIimat lucrat lil~ de ma.terialul sculei ~chietoare (tabelul lO .15) ;
ot:al al iat mare 1,8 . 2,0 1,3 .. 1,5 1,4 .. 1,0 1,0 . 1,4
pentru con-
t - adincimea de aschi.ere, in mm ; s - avansul de aschfere , in
struct;i 40 1,0 . 1,2 - ',0'''',2 -
, ,0 . 1,2
mm/rot; x1, Y 1 - expon.enpi adinci.mii lili avansului de asehi.ere
de ma~ini 20 x 30 CO 1,4 . ',5 ',0"",2 ',2 . ',4 (tabelul 10.21); HB - duritatea ma.terialului de prelucrat; n, -
'00 ,i ma;
mare ',8 .. 2,5 ",4 . 2,0 ',2 ',8 1,0 . 1,4 exponentul durit:atii ma.terialului de prelucrat (tabelul 10.22).
25 x 40 CO ',4 . 1,8 ',2 . 1,6 1,0 1,4 0,8 1,2 Tabolul 10.15 Valorilo c:oaficien~ilor C4 .i Cs
~i me'; mora 100';1; ma;
Glare 2,0 . 3,0 1,6 2,5 1,2 2,0 1,0 1,5
Tipul cut i- HateriaLul Dur it a- HatariaLul do prelucrat

16 )( 25
40
60
",0 1,4 -
1,0 1,4,
1,0 1,2
1,2 1,5
-
1,0 1,2
tuLui pilr!:ii
a;chietoBra
taa ma-
teria" Of,al, of-el aliat,alumlniu Fontil ~i aliajo do
',4' 1,8
100 ;I; 11I0;
a cu!:itului luLui ~i aliaja do aLuminiu cupru
lIlare 2,0 2,4 1,5 .. 2,0 1,5 . 2,0 ',0 .. 1,4 do pre-
lucrat C4 C5 C4 Cs
Fonts
20 x 30
40
CO
',0 . 1,4
1,5 .. 1,8
- 1,0 1,2
1,2 1,5
-
1,0 .. 1,2
HB
1,0 1,4 CUf,it Of,el rapid ;i ~ 170 27,9,0", 0,027.,
10" ;i mlli
mara 2,0 2,8 ',5 2,5 1,5 2,2 1,0 1,5
normal carburi aleta- > 170
Lica ~)', ~,027)'
'e,.".,. 10
@
5'1,
1,3
0,45

25 x 40 CO 1,5 2,0 1,2 1,5, 1,2 1,0 1,0 1,2

Cuf,it pen- Of,eL rapid si ~ '70 344,2 0,031 88,2 1,2
~i ma; mora 100 ;lilIIai l'
mare 2,0 . 3,5 1,0 .. 3,0 1,5 .. 2,5 1,2 1,5 tru canala" carburi mata-
re si rete- Lice > 170 44,2 0,031 88,2 ',2
zare
Pentru cup.tele cu oorp de sectdune ,drepb..trqbiulara, din
corrlitia de rezistent:a la incovoiere, se obPne relatia: ,Egalind intre ele ,parple din dreapta ale rela?-ilor
2 /.?:l
ItOyr,ei
""~ ~
" <::>Zl
(10.5) ~i (10.6) cu (10. 7) ~i det.enninin:ipe "s", se va obtine:
b h Rai :: .. ;.: ~~. - po..,ntru cup.te cu corp de sectdune dr~hiulari1
Fz [N] , :,,? ' J':> (10.5) (figura :10.3):
6L ~,::)~::>~0

In care Rai este efortul unitar admisibil la incovoiere'al

ma.terialului din care este confec?-onat corpul cut:itului,in
N/nun2 ; 'b - lap.mea sectduni.L cup.tului, in nun; h - Wltimea
sectduni.i, cutitului, in mm; L -lunpmea in consokaa cu?-tului, Fig. 10.3. Distanf,a in consol4 a cu~;luLui
in mm. Se recoman:ia L = 1, Sh.

Pentru cutitele cu corp de sectdune circulara, din ace- '

-I
'\

i,
" "

l~i corrli?i, se abt-ine:

34(-;
I.__..

S=
)'1
bh ( 1-1) it .
_--,-' -=L:-._. __ ~~
6 C1 ne": t"l ) [mm/rot], (10.8) s = to,13
C1,8

1\0,5
, pentru 1\ ~ 600

ID care: C este grosi.meaplc1cu'1;eidin carhlri metalice, in

[ N/mm2], (10.13)

mmi ~ - rezistenW de rupere la tracp.une a materialului de

in care: hjL est.e raportul dintre inal1;imea cu1;itului :;;i lungi-
prelucrat, in daN/mm2;t - 'adincimea de ~chiere,mm.
mea in conso.Laa cu1;itului i cind se Iucreaza cu cu1;ite de
stru.rq normale :;;i de planat acest raport are valoarea Pentru alte valori ale un::Jhiului de atac principal valori-
hjL = 1,00 0,5; . . le avansurilor calculate cu formulele (10.12) si (10.13) treJ:u-
-. pentru cup te cu oorp de sec1;iune circular~: ie amplificate cu expresia:
Y1
0,1 d3 Rai Xs (
s= , 0,71
C4L tX1
HB n [mm/rot], (10.9) J
l (--) (10.14)
;).
sin X .'
.
Daca se adopta pentru Rai valoarea Rai = 200 N/mm
2 ~
rela1;iile (10.8) :;;i(10.9) vor lua forma: .
I
- pentru cu1;ite de sectaune drep-ttIDJhiularc1:
~l -Co. urrle: Xs = 0,7 cin:i R. > 600 [N/mm2] ;
)
x, = 0,87 cin:i R.. s 600 [ N/mm2]

s=
hi
3,33hb(-)
h
L; [mm/rot], (10.10) "r Peritru prelucrarea fontei , avansurile calculate cu fonnu-
lele (10.12) ~i (10.13) se maresc prin inmul-p.rea cu urrnatorii
C4L tX1HBnl coeficien1;i de corectie Cs :
Fonta moale BB = 150 170 , Cs = 3,2 ;
Fontii cu duritate mijlocie HB = 180 200 Cs = 2,7 ;
- pentru cui;ite cu corp de sectdune circularc1: . Fonta duri{ BB = 210 230 Cs = 2,4.

Y11 20d3 c. Veri.f:i..carea din ~ de verlere al. foqei adm;se de re-

s= zi.st:enta mecani.suul.ui. de avans. Ace.ast.i1verificare se face com-
C4L tX1HBnl [mm/rot], (10.11) parirxi corrq:x:menta
ax:iaM a apas&'ii de ~ere cu forta admisc1
l de mecanismul de avans, trecuta de obicei.in cartea ~inii -u-
nelte.
Valori ale avansurilor ob1;:inutedin formulele (10.10) ~i In cazul in care mc1rimeafortei adrnisi{ de mecanismul de
(10.11) vor trel:ui. sc1 fie rnai mari deeit cele recCmarrlate in avans nu este t.recuta in cartea !llal?inii-unelte, ea se determi.na
tabele. r din con:li'1;ia de rezistehtc1la incovoiere a dintelui pinionului
cremal.ierei ( in cazul in care ci{ruciorul pr~ misceree de
:F~.
verificarea avansului din punct de verlere aJ. l:ezisten- 1 avans prin Olplul cinematic p:iIdon-cremalierc1 ) sau din calcu-
teiPJ~ din alia.; dui::. In cazul stnmjirii otelului neca- I lul ~ui conducator la incovoiere 10n:Jitu::iinalc1~i a piu- !
lit, cu cutitecu unghi de atac prinCipal X = 45 .' aoeasta ve- {
li1;ei la presiUl'l9 ~fid1 ( in cazul in care d1ruciorul pri- \
rificare se va face cu formulele : ~ ~ de la cuplul cinematic ~ carrlucator-piulitc1)
l cazul transmisiei IIW?d1riide avans prin interme::l:i.ulcu-
1
I
8,3 C1,B plului cinematic pinion - cremalierl1. este folosit la obtinerea
s= , pentru R. > 600 [N/mm2 ], (10.12) IIW?dlrii de awns la strunjirea lon;Jitu:linal.~. In fig. 10.4 es- I
to,l s, te data schana fort:elor ce actdcneaza asupra saniei l~ittrli-
nale.

;) .- -.~.--.---.--.-- ... _---_ .. -. --- .. -.~-

"lM\

-'"--,-_. -----_._ .._. __ ... _-.---_. -

 J)

r
Tabelul 10.1b Valorile coeficientului de foraa a dintelui My- din relatia (10.19)

I Fig.10.4 Schema for,elor ce actioneaz4 asupra saniei j,

,_..ilL.1 a longitudinale
Numlirulde Y Numllrulde y
-':t+-
,, dinti z dint.iz
Cl = 20 Cl = 150
Cl =: 20 Cl =: 15
14 0,088 0,075 30 0,114 0,101
15 0,092 0,078 34 0,118 0,104
Forta Q ce actdoneeza asupra saniei longitu:li.nale este 1b 0,094 0,081 38 0,122 O,10b
data de relatia: ' 17 0,0% 0,084 43 O,12b 0,108
18 0,098 O,08b 50 0,0130 0,110
19 0,100 0,088 so 0,134 0,113
Q := Fx + ( Fz + Fy ) J.L [N ] (10.15) 20 0,102 - 0,090 75 0,138 0,115
21 0,104 0,092 100 0,142 0,117
'23 0, lOb 0,094 150 0,146 0,119
25 0,108 0,097 300 0,150 0,122
Punind con:litia Q < Ft (forta tangent.ia.l~ pe care 0 poate 1 27 0,111 0,099 peste 300 0,154 0,124
suporta dintele pinionului) se obtine: [
I
I

Fx + J.L ( Fz + Fy ) < Ft (10.16)

~ d. Veri.ficarea. avansului din runct de vedere a1. rigidita-
tii piesei. Acea.sta verificare se face numai pentru piese lu:nJi
I.llirrl J.L = 0,1; Fy = 0,4 Fz si Fx = 0;2 Fzrezulta: LjD > 7.

In ca.lcule se va tine seama de ~eata de incovoiere a

X, n1 Y, piesei sub actdunsa componentei radiale Fy i a celei tangen-p.-
Q = 0,34 Fz = 0,34 C4 t BB 5 < Ft (10.17) ale Fz a a~ii de ~ere. '
adi.ca: , Companentatarqenp.al~ Fz se determina cu fonnula (10.7),
iar componentaradial~ Fy se va determina cu fOnnula:

Yll Ft
s= F ~ ("_ t x2 nz Y2
n [N ]
0,34 C';'L t X1
HB l [nun/rot], (10.18) y -s HB s (10.20)

~ficien?i C4 si Cs sint valabili numai pentru car.dip,i-

calculul fortei tarqenp.ale pe care 0 poate suporta dinte- le date in tabelul. 10.17; de eventualele modifidU-i se P.ne'
seama inmultirrl valorile C4 i Cs din tabe1. cu CO""....ficientii de
le se face cu relatia: ' corect.ie K15 K ,9.
Prin coeficienbJ..l K15 se tine seamade mt"luent..a propria-
Ft = rr m b y RQi (10.19)
tatilor materialului de prolucrat.
uride m este modulul pinionului cremalierei, in nun; y'- coefi- l?etltru otel lam:inat la cald, rec.optI nonnalizat i tratat
tennic ( imb.matap.t) K15 = 1,0 Pentru aluminiu i siluminiu
cient de fo:t:1Tl<1

ten+-'"
al dintelui, ale carui valori sint date in tabe-
ltlJ. 10.16; b - l~timea dintelui pinionului, in nun;Rai - rezis- ,
. ''r2 admisibil~ la incovoiere a materialului pinionului in
N/rnm
Il
I
iK15 = 0,20. Pentru duraluminiu, cu 1\ == 160 340 Njrm:n.2,
'K15 == 0,15 0,4, iar pentru ~ >350 ~rJnrrr.z, 1\15 = 0,55.
I Pr:in coeficienbJ..l K1lL se tine seamade influenta Ul"3hiului
de atac pr:incipal (tabelul 10.17).
,
":1::;0
 Tabelul 10.17 Valorile coeficientului (16 In tabelul 10.21 sint diite valorile exponentilor x" y,
._~=.
~4~~"_
x~, Y21 iar in tabelul 10.22 sint date valorile pentru exponen-
Unglliul do O~el ~I aliajs U~08re Font! ~; eliejs de cupru pi n, ~i n2
atac prin- --.
cipal, grade Fz Fy Fz Fy.
Tabalul 10.21 Valorilo ol<pOneflf.ilor
x1' x2_ Y1' Y2
Coeficiontul K16

30 1,08 1,63 1,05 1,23 Haterialul de prelucrat

45 1,00 1,00 ',00 1,00
60 0,98 0,71 0,96 0,87 Tipul cu~ iteior Otol,o~ol aliet, aliaje de Fonto si aliaje de cupru
75 1,03 0,54 0,91 o,n mogneziu, alu~iniu
90 1,08 0,44 0,92 0,70
.x1 Y, x2 Yz. )(1 Y, x2 YZ
\ Prin coeficientul K17 se ?ne seamade influenta razei r a
Cut-itnormal ~)j ~,75__ 0,9 0,75 ',0 0,75 0,9 0,75
CUf.itpentru canelere
virfului cup.tului. Valorile coeficientului K17 se deteJ::nd.na
cu ~i retezare ',0 ',0 ',2 ',75 1,0 1,0 ',2 0,75
expresiile din tabelul 10.18. )-
Prin coeficientul K18 se tine seamade influenta unghiului
de degajare (tabelul 10.19) Tabetut 10.22 Valorilo exponenf.iler "1 si "2
Prin coeficientul K19 se ?ne seama de influenta rn.:'kimii
uzurii (tabelul 10.20). Tipul sculei Tipu( lIIaterialuluide Durltatea lIa-
Tabolul 10.18 E~res;ilc pent~ calculul coeficientului (17
lI~chletoare prelucrat torlalulul de n, n2
- prelucret
Of-etcarbon Obl;nult, HB ~ 170 0,35 2,1
Haterialul O~ol carbon Obi~nuit, otel car- Font~ si aliajs de cupru of-alcarbon da calitete
supus bon do calitato, otat eliot, Toato t ipurile o~sluri al late HB > 170 ! 0,35 ', 2,0
prelucrarii aluminiu, al-iaje de magneziu do cut.ita
... Fontii ToatA game
Fz Fy Fz. Fy do ciJritilt.
i 0,55
- (r/2)O,1 (r/2)O,3 (rl2)O,07 '(r/2)O,2
1,3
K17

Observatie. r este raza la virf a cu~itului, mm. Rigiditatea piesei de prelucrat are 0 influen~ deosebita
asupra alegerii avansului. Incovoierea piesei in d:irec:Pa re-
Tsbelul 10.19 Valorile ooeficientului (18
zultantei componentelort:ar:qentialtl lii radial~ a a~ii de
i ~chiere poate duce la vibrap.i. inadmisibile 1 iar incovoierea
Components Abateree mfiri.iiunghiului de deg8jare y , grade
i piesei in cllrec?a componentei radiale FyI duce la abateri de
for~ei de I fo~ geometric.1< a piesei
asch ier-e I -8 -6 -4 -2 0 +2 +4 .+6 .+8

Fz 1,10 1,075 1,05 1,025 1,0 0,975 0,95 0,925 0',90 In cazul strunjirii,sageata xnax:i.IM
de incovoiere a piesei
Fy 1,40 1,30 1,20 1,10 1,0 0,93 0,85 0,78 0,72
JI se detennina CU forrnulele: .
- pentru prirrlerea intre virfuri:
Tebe tu], 10.20 Valorile coeficieotului (19
1 F L3
Componenta

for~ol do
maleabiLll
_.--...--. ......... _
OL, OlC, Otel aliat ~i font~
..... _-.,..-- ...... "....---
HArimoa uzurll ha' mm, pe feta de o~eZ8re e cutltulul .
Font! cenus ie I

I
f
48 E I
[ nun ]

....pentru prirrlerea in universal ~i virful ~~ii

(10.21)

mobile:
1
a~chiere 0 0,5 1,0 1,5 2,0 0 1,0 2,0 3,0 4,0 i
:j F L3
Fz 1,0 0,93 0,96 0,98 . .1,0 (l,81 0,82 0,83 0,9 ',0 f ( mm] (10.22)
Fr: 0,7 0,52 0,65 0,82 ',0 0,33 0,38 0,58 0,8 1,0 , .".'/: ..
, '\ 96 E I
. Jr"" ~~ Plc1!S. \'nl. I 353
 Tabelul 10.23 Expr iil..van~ilor tn functi. de rigidit.t pia ,
- pentru priIrlerea in universa!:
Procedeul de !'--
Felul pralucrlrii
3 bazara.a
F L piesei Formula~ pentru determiner avansulul tn func~ia de rlglditeta.
f= [ mm] (10.23) pla 1
3 E I y, 3
2,18 E fam D D
In relap.ile de mai sus s-au fclcut notatiile: f-~eata de Intra virfur i s = (-) [ mm/rot )
incovoiere, in mm; L - lun:Jimeapiesei ~ se prelucreazcl, in L
C t x, Han1 \
mm;E - modulul de elasticitate~ in N/mm l I -momentulde iner- I
4
tie al secp.unii piesei, I = 0,05 D4 , mm; D -di.ametrul piesei
de prelucrat, ,in mm;F - forta rezul tantii, obtinutii prin compu-
nerea componentei tan:lentiale lli radiale a ap.11sclriila ascaiere
(la strunjirea de~) sau numai forta radialcl de ~e-
In univarsol
~i virful pllpu-
.;s.ii
mobila
11

\J 4,3b E facia D

C /1 Ha ,
4
n
D 3
(-)
L
[ lJIIIl/rot
)

re (la strunjirea de finisare).

- ~eata
radiale a a~ii
'

Avansul ales treb.rl.e scl respecte unnatoarele corrlipj.:

de i:ncovoiere a piesei' in directia camponentei
de ~chiere nu treb.rl.e scl ~easccl 0,25
In universal
...V ~ . ,
O,13EfamD

C /1 Ha
4
n
,
D
(-)
L
3
[ IDIJI/rot)

din c1rnpul 'de toleran~ pentru prelucrarea piesei, la strun.ji~

rea de f~e; e. Verificarea dublului momentde .torsdune admis de meca-
- ~eata de incovoiere a piesei in directia rezultan~ , I nismul ~ii principale a I\la!l:inii-\melte. Ac::easti(verificare
componentelor Fz ~i Fy ale apclsclrii de ~ere treb.rl.e sa fie, se face numai pentru secp.uni mari ale ~ei, cu fonnula:
.in ft.metie de stabilitatea la vibratii a sistemului lli de con-
dip.ile tehnice pentru prelucrarea piesei, intre l:imitele 0,2 - Fz 0
0~4 mm, in cazul strunjirii de deqrosare ~i semifinisare. 21\= [N m ] (10.26)
~OOO
Verificarea avansului ~ sageata de incovoiere in direc- I

tia rezl.lltan~ cornponentelor Fz :,?iFy ale ~ii de Clllchiere

se face in cazul ~u:un.jirilor de deqrosare lli sernifinisare. in care: 0 este diametrul de a.chiere, in mm;Fz - componentaFz
a fortei de a.chiere, in N.
Rezultanta se determ.i.tm cu formula:
Dublul momentde torsiune, ca1culat cu formula (~O.26) tre-

F = V (F )2 + (F )2 [ N ]
.
(10.25)
1::uiescl nu de~~t a~ valoarea dublului lOCIIlIel1t de torsi\me ce
poate fi realizcit la I\la!lina-uneal:ti1respectiv.1, care se deter- ..
z y.
mina cu relatia: '
Pentru. ca1cule aprox:i..ma.ti
ve se poate lua cu 0 precizie
sufuciel'ltii. pentru 'practiccl: . 19500 NID 17

I
2~= [N m ] (10.27).
F = 1,1 Fz [N ] (10.26) n
Introducin:l in eJCpresiile (10.?..J.), (10.22), (10.23) valoa- in carez NIIIeste puterea motorului Ina:iinii-unelte , in kW;
rea for"tei lli tinin:i. cant de recoman::lMilede mai sus referi-
toare la valoarea ~etii,
vor rezolva. in raport cu s.
se obtin 0 serie de ecuapj. ~ care se j n -: turap.a arl:x:>reluiprincipal , in rot/min ; 17 - ran:lamentul
I'I\a9inii-unelte (0,85-0,95).
Verificarea dublulu! mcmentde torsi\me admis de mecanis-
. ,
~ mu! ~ principale se va face dupcl calcularea vitezei de
In tabelul 10.23 sint date expresiile lui s obPnute. in aschiere lli deci dupcladoptarea turap,ei pentzu aroorele prin-
urma rezolv&rii sistemelor de ecuap.i. cipal.

I ~

u __ . __ . __ _, _. _'0_____ I
 Avansul ales pentru stnmjirea de finisare se verificti.la:
I Din cartea mastni.I-unel'te, se va aleqe avansul imediat in-
- calitatea prescrasa suprafetei prelucrate este factorul , ferior celui calculat cu fonnula 10.28.
principal care determina mardmeaavansului la strunjirea de fi-
nisare. Valoarea avansului in fur1cP.ede ru;Jozitatea de supra- la strunjirea de fini.sare a
pieselor lun;Ji ( LiD > 7 ) se
fata prescrisa, se determina cu formula: face ~i verificarea avansului din plttl.Ctde vedere al rigiditEi-
tii piesei . Pentru verificare se apliC<1fonnulele (10.21),

r
(10.22), (10.23) in care se va Wocui valoarea lui F CU Fy
(;L C R e5e6 [ nun/rot ] (10.28)
0:>/ SR a r
In tabelul 10.25 sint date expresiile lui s.
in care : CSR este un coeficient ce depinde de un:Jh.iulde atac In practica proiectirii proceselor tehnologice, pentru
principal X ; e5, e6-exponent al rugozitip.i ~i al razei de ra- strunjirea de finisare se folosesc~i normative pentru aleqera
cordare la. virf a sculei ; Ra - rugozitatea,in J.lI!l ; r - raza la avansului in func1;iede calitatea suprafetelor prelucrate sau
virf ,in nun. in functie de precizia impusadimen.sitmiirespective. In tabe-
Valorile coeficientului' CSR ~i ale expcnerrtd.Lor e5 ~i e6- lele 10.26 ~i 10.27 sint date valorile avansului, pentru strun- .
sint date in taJ::elul 10.24. ' jirea de finisare in func1;iede calitatea ~
I suprafetei de
prelucrat.
Tabelul 10.24 Val~ile coeficientului CSR.;I~ ale exponenJ:ilor 85 ;oi86 In tabelul 10.27 sint date avansurile pentru strunjirea
Inter.ioara de finisare, in ftmct:ie de clasa de precizie ~
Unghlul d& atac principal X CSR 85 . ,86 alezajului de Prelucrat.
( unghiul de atac secundar X ,)

45(45) 0,0909 0,487 0,528 In tabelul 10.28 sint date valorile avansurilor pentru
stnmjirea de filUsare a aliajelor de aluminiu, in functie de
70(20) 0,0899 0,509 0,463 calitatea suprafetei '
qQo~50) 0,0893 0,597 0',297

Tebelul 10.26 Avansul s aaxi. edais do rugoziteten suprnfe~ei

abelul 10.25 For.ulele pentru deterainarea avansului in funcJ:i8 de r.igiditateapiesei
Ungh iurile de Rugozitatea RII211 III vir1 r, IIUJI
Procedeul de Felul prelucrArli atac ale supr Ilfo~e i .
prindere a CUf.itului Ra,}1m 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0
piesei Strunjire de finisare
1,6 0,07 . 0,11 C,14 0,16 0,18 0,20
Expres\ ile de calcul ele eVllnsului X = 450 3,2 0,11 0,16 0,19 . 0,23 0,25 0,28
6,3 0,15 0,22 0,27 0,32 0,36 0,39
0
X1= 4,5 12,5 0,21 0,31 0,38 0,44 0,50 0,55

V 0 3
2,4 E fadm 0 25 0,30 .0,43 " 0,53 0,62 0,70 0,77
Intr-e virfuri s = (-) ( mm/rot I 50 0,42 O,M 0,75 0,68 0,99 " 1,09
x2 n2 L
,CS t HB 1,6 0,08 0,11 0,13 0,15 0,17 0,18
X~ 450 3,2 0,11 0,16 0,19 0,22 0,24 0,27
6,3 0,16 0,22 0,27 0,31 0,35 0,38
0 3 X1= 450

\j
In universal 4,8 E f acG 0 12,5 0,23 0,3.2 0,39 0,44 0,49 0,54
11 i virful pllpu- s = (-) ( mm/rot'l 25 0,33 '0,46 0,55 0,63 0,70 0,76
lIii mobile x n2 L 50 0,47 0,65 0,79 0,90 ' 1,00 1,09
Cs t 2 HB
1,6 0,09 0,11 0,13 0,14 0,15 0,16
. X = 450 3,2 0,14 0,17 0,20 0,21 0,23 0,24
Y2
0,15 Eflldm 0 0 3 6,3 0,21 0,26 0,30 . 0,32 0,35 O,Y
In universal s = (-) ( mm/rot l Xl'= 450 12,5 0,32 0,40 0,45 0,49 0,52 0,55
n2 L 25 0,49 0,61 0,68 0,74 O,SO 0,84
X2 50 0,79 0,92 1,04 1,13 1,21 1,27
C5 t HB

356 357
f.
I
 ~.

Tabelul 10.27 Valorile avansurilor pentru strunjirea interioarl dO finisare 10.7. D~ VITEZEI DE ASCHIEm:
cu scule IIMI8te cu pllaJJ;fIwre aau cu CUl:ite din o\:el rapid

Rugoz Itatea Haterialul ,de Avansul 5,mm/rot, pontru raza la virf ~,;
In cazul stnmjirii lor3'itudinale,viteza de 8.Chierepoa-
suprafe~ i a cu~itulul, I' , IIUD
prolucrato prolucrat te fi, exprimati{cu relatia: '
Ra~ jlIII 0,5 1,0 1,5 2,0
Cv
3,2
O~al 0,4 0,55 0,55 0,65 0,65 0,70 0,b5 0,70 t-;;~~''= k1 kz k3 k4 ks ko kr ka ~ [m/min) (10.29)
Fontll pi all- O,25 0,1oa 0,40 0,50 0,50 0,50
eJe do cupru rr- t ~ Yv HB n
s (-.-)
1,6
O~ol
Fontil ;Siall-
0,20 0,30
. 0,30 0,45 0,35 O,SO 0,35 0,50 200

a)e de cupru
0,15 0,25 0,20 O,1oa 0,30 0,50 0,35 O,SO , in care: Cv este \ID ooeficient care depin:1ede caracteristicile
materialului care se pralucreaza lii ale materialului sculei as-
O~ol 0,11 0,18 0,14 0,24 0,16 0,28 0,18 0,38 chietoare (tabelul 10.30) ; T - durabilitatea sculei aschietoa-
0,8 ,re, in min. (tabelul J.0.3); m - exponentUldurabilitatii (tabe-
Font6 :sIel i- 0,10 0,15 0,14.:;0,20 0,15 0,30 0,18 0,35
aje do c:upru , Iul 10.29) ; t - adincimea de ~ere, in mm; s - avansul de
~ere, in mm/rot; BB - duritatea materialului de prelu-
crat, in lIDitati Brinell; x.., Yv .- exponenp.i adincimii de
~ere, avansului (~ul 10.30); n ':'"exponentul duriti{p.i.
ma~ialului supus prelucr~li; k, k9 - diferiti ooeficienti
care tin cant de conditiile difente de lucru in carnparap,ecu
cele considerate.
Tabolul 10.28 AVlIOsuri pentru strunjirea'do finisaro, intoriotor15':siexterioarl a
al iajolor do ahainiu Tabelul 10.29 Valodle exponontului C1JrGbH itatii 11

Adinclmaa do a~chioro Haterlalul Hatorlalul plr~li e~chlotoa.e

~,1IlII < 5' < 3 < 1
de prelucrat Tipul scule I Condll:IHe --
Carburi Motallce
Raza do vid a
eu~itului 1',.
. ~ 2 ~ 1,5 ~ 1,0 0,5 ..1,0 (
Muchio supl i-
lIIentorilde
Ofel rapid
Grupa da
ut Iliz6ro K
Grupa do
ut H iZllroP
al'chlere
0
I 1= 0
CUJ:it normal, cu rlciro 0,125. 6, ts 0,125
cut.it de strun- -
Rugozitatea suprafel:ol
de prelucrat Ra' jIIQ , 25 12,5 6,3 '3,2 1,6 6,3-3,2 jit plan, cut-it
-? '
Matarial
de pre-
Tipul prelu-
erarli ' '
Avansul s, mm/rot
O~el ~i
font!
Maleabilll
do strunj it
interior'
Urll r6elro 0,25 0,15
.
luorat CUl:lt do
canolat ~i
cu r6clro 0,25 0,15 -
Strunj 11'0eX- rotozat Url! rlicire 0,2 0,15 -
Aluminiu terioar4 0,4-0~7 0,2-0',4 0,1-0,15 0,Ob-O,10 O,OS-O,Ob 0,5-0,8
Strunj Ire In- CuJ:i t normal, /
torlosrii 0,3-0,6 0,1-0,3 0,06-0,1 0,04-0,05 0,03-0,04 - cul:it de strun-
jit plan, cut-it Uril r60iro O,t 0,2 -
Stri.onjireex- do strunjit
Ouralu- terioarii 0,6-0,9 0,3-0,0 0,25-0,3 0,12-0',15 0,07-0,10 0,b-O,1 Fontii interior
mlnlu Strunjli-o in- cenu;;io
terioarll 0,5-0,8 0,2-0,5 0,2-0,25 0,07-0,10 0,05-0,Ob - CUl:it do
canelat lIi Url rioiro 0,15 0,2 -
~ rotllzllt

358 ..
(
359
.-.- _ .. __ .. -- .!
L -
~;:::....:~-;

in care: p - este un exponent in funct~e de natura materialului Prin coefieientul kb ( tabelul 10.32) se ?ne seamade ma-
de prelucrat. Pentru o~l , aluminiu l?i aliaje de magneziupre- terialul de prelucrat.
1
lucrate cu scule din otel rapid p = 0,6, iar pentru cele prelu- TabeluL 10.32 Valorile coeficientului k6.
crate cu carbJri. metalice grupa de utilizare P lli M , P = 0,3.
Pentru prelucrarea fontei cu scule din o~l rapid l?i a tuturor tr' Valor He coef l-
metalelor cu carbJri metalice din grupa de utilizare K , p = Haterielul de pretucret cientului !cb
0,45. O~el cerbon : con~inut de C < O,b%' 1,0
Prin coeficientul k3 se pne seamade influenta ~hiului continut de C > 0,6% 0,85
\
tai;;ului securrlar X 1: OJ:el pantru eutomete 1,2
0,09
a OJ:el eliet cu Cr, ot-eLCr-Ni; ot.el Cr-V; ~~L Cr-Ni-V;
pentru X 0 (10.32) ot.eL eLiet cu Ni; ot-et Ni-Ho; 6~~i-~~ ot.etCr-Mo-V; 1,1
k3 = (--. ) 1 .;.
ot.et eLiet cu Ho; ot-eL Cr-Ho;ot.eLCr-Ni-Ho. _. -
X 1
Ot-et Mn; oj:el Cr-Ho; oteL Cr-Mo-Ho; ot-etCr-Ho-Ti; o\:elCr-Si;
in care: a = 10 pentru scule din ote! rapid ~i a = 15 perrtzu: ot.el Cr-Si-Mo; ote t Cr-Ni-Wi oj:el.Cr-Ho-Al; o~el Cr-At 0,9
scule annate cu
, pl~cute dure. Ot-el eLiet cu Cr ~i W 0,75

Prin coeficientul k4 se ?ne seamade influ~ta razei de . OJ:el rapid de .scute,sleb s i inalt at iat , otet de supape s i
o~el inoxidabil 0,65 ,
racordare a virfului cup.tului: '.
FootA ceou~ie,foot~ maLeabilA ~j aLiaje de cupru 1,0
r /J.
Aluminu ~i siluminiu 5,0
k4 (-) (10.33)
2 OuraLuminiu: Rm =
250 N/mm~ 6,0
Rm =
350 N/mm 5,0
. Rm > 350 N!mm2 4,0
in care : J1. este un exponent functie de tipul prelucr~ii l?i de
rnaterialul de prelucrat . Pentru prelucrarea de degro~e J1. = Electron RID = 160 N/mn,2 6,5
0,1 ; pentru prelucrarea de finisare a oteltllui ~i a aliaje10r
de aluminiu :i magneziu.J1. = 0,2; pentru prelucrarea de finisare Prin coefieientul k7 se tine searnade modulde ~e a
a fontei ~i a aliajelor de cupru, /J. = 0,08. semifabricatelor :. ..
- pentru materiale laminate la rece ~ = 1,12
Prin coeficien~ ks (tabelul 10.31) se ?ne seamade in- - pentru materiale laminate la cald, nonnall.zate ~i
fluenta materialului din care este confectionatli partea aschie- tratate termie (iInbunatip,te) -., kr :=1,0 ..
toare a sculei. . - pentru rnateriale recoapte ,': ' k, = 0,9
Prin coefieientul kg se tine seamade starea stratului .
Tabelul 10.31 Val~ile coeficientului kS ~fieial al sernifabricatului:
. / - pentru otel f~~ tunder
Heterielul de p:elucrat Haterialul pArtii a~chietoere Valoarea COoficientului kg = 1,0
- a sculei . k5 - pentru otel cu tmrler
O~el ri!pid 1,0
kg = 0,9
Toate materialele - p2..'ltru font.a ell crusta
Font6 ~i materiele 1:40 0,83 kg = 1,0
d./re 1::30 1,00 - pentru fonti cu crusta cu duritatea BB== 160
1:10 1,32 kg '= 0,7 . . ,. .
P30 0,7 _. pentru fonM cu crusta cu duritatea BB= 160 200
(P2Q-O:, ~9.,85 kg = ~,8 .
Prelucrarea o~elului 'P10 1,0
1,5
- pentru fonta cu crusta cu duritatea HB > 200.
P01
kg = 0,9

362 .31'>1
 TAbelul 10.29 (eontinuaro) Tobelul 10.30 (continuare)

I
Haterialul HateriaLul plir~ii a~ehietoare Hatorialul Hatarialul de Avansul Condif.ii do proluerare
do preluerat Tipul sculoi CondipiLo pArf.!i preLuerat S, In
Carbur; ~etslieo a~chletoaro mm/rot Cu rlieire F6rli rliciro
O~el rapid ~,~
a sculei
Grupa do Grups de Yv Cv Xv .Yv
Cv Xv
ut Illure K utll izare P:

Al iaje de eu ~i Urti
Aliaje rexistento Disconti- 20,5 0,15 0,45 - I
- -
Cu~ ite de la temperatura nuu
cupru toate t ipur He rlicire 0,15 0,2 - Cerburi
12b 0,22 0,40
lIIetaLieodin Fonte ~! aliejo s ~ 0,3 133 0,22 0,40
ALiaj" do Cu~ite do "u ~i fAra grupa de ut I- de eupru ~ ) 0,3 123 0,22 0,50 ,112 0,22 0,50
aLuminiu ;Ji toate t ipur ilo rtic,ire 0,3 0,3 - l!loro K40
D\agnoziu Alioje rexistente s s 0,3 102 0,25 ' 0,b9 '- - --
Cu~it Prelucrare
La temper-atirA 5 ) 0,3 74,6 0,25 1,50 - -
AL iaje
normal discontinuii 0,19 - - Al,iajo dEi t ita2 5=0,08 - - - 97 O,Ob 0,3
Rm = 1000 N/mlll . 0,4 I
razistonte Prelucrare mm/rot
~\
o-~,
"-'.
la tempe- contlnull 0,15, 0,29 _ Carburi
raturll lIIetalicodin O~el, alilljedo s.< 0,3 ' 257 0,18 0,20 (242) 18', /Q 20 '!
Cut.it de Prelucrare grupa do ut!- Al Id Hg s =0,3 '-:.:.7 " ...
I './

retezat continull - 0,33 0,33 lizareP10 ...0.,75.-

~ 0,18 0,35 ,.l.J>..L 0,16 '0-35
s > 0,75 285 0,18 0,45 ' 259 0,18 0:45
Pr.lucrare
Aliajo de continull Aliajo re~istento Strunjire
titan cu Cu~it' normal 5::0,080,4
IIUII/rot
~i
- 0,33 - la temperaturli continuil - , - - 190 0,20 0,25
Rm " 102
H/mm t= 1 4 mm
Valorile exponentului n ~i ale coeficientilor kl . k9' sint
date mai jos.
,Valorile expanentului duritatii rnaterialului de prelucrat
n sint ~toarele: '
. , pentru otel carbon cu HB~ 130 n = 1,0
Tabelul 10.30 Valor-ilo coeficiontuLui Cv' ,i ale axponent-ilOC"x., ,i Yy
pentzu otel carbon CQ HB.~:t3Q._, .._...._.. n ==,.1,75
pentru otel aliat, fonta ~i aliaje de CU n = 1,5
pentruoteluri refractare n = 0.
HatG.-iaLul HateriaLul de ,AvansuL Condi~ ii de preLucrare Prin coeficientul k1 se tine seaina de influenta secp.urri,i.
pl1r~ii preLucrllt s , in
a~ehietoaro laID/rot, Cu r.cire Firi rlleire transversalea cutitului. :
11 seute i .

Cv Xv Yv .cv Xv Yv" q ~
O~el, al ieje s ~ 0,25 96,2 0,25 0,33 52,5 0;25 O,SO k1 = --) (10.30)
do Al ~I ~g s> 0,25 ,~,8 0,25 0,66 42,0 0,25' 0,66 20x30
O~el rapid Font! ~aleabil6 s s 0,25 55,4 0,20 0,25 ,-4~.I6 0,20 . 0,40
pentru seule s > 0,25 47,4 0,20 O,SO 2~,S-" "0,20 0,40 in care : q este suprafata sectdunid. transversale, in mm2 i ~,-
coeiicientul in ~e de JlI.aterialulprelucrat. Pentru otel ~
FonU eanu~ ie
l'laLiaj. do
Semif i-
ni:llre - - - 34,2 0,15 0,30 = 0,08 iar pentru fonta '~i pentru neferoase = 0,04. e
cupru
Degro;laro - - - 32,4 0,15 0,40 I Prin coeficientul k2 se 1;ine seamade :influenta un;:rhiului
de atac principal: '

J 45 P
k2 (-)' (10.31)
X

360
I 361
,...--:--
\
~.

~
 Frin coeficientul ~ se tine seamade forma suprafe-t;ei de
degajare:' , ,
- pentru forma plarui ~ = 1,0
- pentru forma concava kq = 1,05
- pentru fa'l;a de degajare cu fa-t;eta kq = 1,15
- pentru forma pl. cu unghi de deqajare neqativ .("
t:ll"tl

(y = -5 . -10 ) Iil~A T = 5 . 12 kq = 1,2

0' , 0

Tebalul 10.33 Coeficien~ii de corec~ie ai vitezei de a~iere la st~jirea interioara

Diametrul gaurii care se

strunje~te,mm,pin la: 50 70 150 250 300 400
Coeficientul de corec~ie 0,70 0,75 0,80 0,85 0,90 1,0

_.-/
In cazul stnmjirii suprafe1;elor interioare viteza de ~- Fig. 10.5. Metode de prelucrare a suprafe~elor frontole
chiere se re:iuce, coeficien-t;ii de corectie fiind dati in
t.ab:!lul 10.33.
Puterea efectiva la strt.m.jire se calculeaza cu relap.a
In cazul strunjirii frontale (planare) (tabelul 10.34) ,vi- Ne == Fz v/ 6000 [kW],in care fO$ principala Fz se ia in ClaN,
teza de aschi.ere variaza :intre vmax Iilivmi~. Pentru calculul iar v - :in m/min.
recjimului de 8.Iilchierese ia valoarea maximaa vitezei de as-
chiere, in cazul, cirrl 0,8 < dID < 1.
10.8. RE3IMURI DE ASCHIERE urILIZIND PIAaJI'E MINEIDI.LO-
In cazul cin::l 0 < dID :S 0,8 , coeficieni;ii de corectae ai
vitezei de aschi.ere se det.ermina din taJ:kJ.ul 10.34 in ft.m.ctie cmAMICE
de schemade lucru ca CI.ltitului (fig. 10.5).
Datorita caracteristicilor fizice, oadcratate ridicata la
cald, rezisten-t;a mare la uzura, stabilitate chimiea, cutitele
cu placute mineralo-ceramice din oxid de aluminiu permit utili-
Tabalul 10.34 Coeficien~ii de corectie ai vitezei de a~iore la strunjirea frontala zarea la strunjirea fontelor Iili o1;elurilor a unor viteze de~-
chiere mai mari decit cele folosite la sCLilearmate cu placu-t;e
din carburi metalice. Placui;ele ceramice se utilizeaza la 8.Iil-
Tipul CUf.itului
chierea metalelor aproximativ din anul 1957.
Raportul CUf.itnormal CUf.itnormal inco Cu~it de'planat Cutcitde planat Avantajele sculelor cu placute din oxid de aluminiu sint:
dintre drept(fig.10.5,a) voiet (fig.10.5,b) (fig.10.5,c) (f ig.10.5,d) duritate superioara metalelor ~i unor carburi, rezisten-t;a meca-
diametrul
minim ~i Velorile ungiului de atac principal ~i secundar rrioa a oxidului de aluminiu sinterizat rmnine nemcrlificata la
eel maxim temperaturi ridicate, alumina.este cornplet stabila la corozit.m.e
diD X = 45 X = X 1 = 45 X = 10 15 X=1000115 Iili mai ales la oxidare, metalele umezescpu-t;insuprafa-t;aalumi-
X, = 10 X1 = 100 X1 "10 '
nei sinterizate Iilidin acest motiv nu pot forma 0 faza mixt:a
Valorile coeficienf.ilorde corec~ie oxid-metal intre .muchia aschi.etoare ~i metalul prelucrat, coe-
, ficient de frecare redus intre 'piesa de prelucrat ~i placu-t;a
0,0 1,43 1,42 1,83 ' ',16
0,1 1,30 ',19 ',70 1,06 ceranuca, ceea ce face ea durabilitatea acestora sa fie mai ma-
0,2 ',185 1,095 1,5b 0,% re, iar, consumulde energie mai mic cu coa, 20% la avantajele
0,5 1,09 1,01 ' 1,45 0,88 . tehnice enumerate se adauga ~i eficieni;a, eccnomi.casporita, de-
0,8 ',045 0,975 ',39' 0,845 oarece costul placutelor din oxid de aluminiu este mult mai re-
ctus decit al celor din aliaje dure. '

364
1FiC:;
.....
I'~
~ ca ciezavantaje ale utiliz~ii pliicutelor ceramice din cc ..
j
1 Al203 se mentioneazii : necesitatea ea granulatia materialului ..
.s
e
..
g
l
ceramic sa fie mid{ ~i unifoma prelucrarea sii se fad{ f~ii
I
~
L
0

~ :;;ocuri mec:aniceI pl!cut;ele treb.lie fixate puternic in suport ... .. u

., ..
>-
~ pentru a se prelucra microvariatiile dimens:tonale ale piesei; N
...
'" ...,
N
M
M
N
...
M
s
., e
.. .. ~ . e
..
~
~

urqhiurile de degajare ale.sculelor
transforme fo~e
se aleg astfel incit
active, pe cit posibil in compresiune, deoa-
si1 If ' ~I :c ~
M
. ..
e
:c
..
:c ~
L

o
..
e ~ ..
L

8
ij
i
4 rece rezistenta la incovoiere a materialului plts.~i este
t-

'"> '">
0
>
...
0
o
l-

"'
'">
t-

'">
>
M
~
...
>-
L
0
U
M'
>- .. e
...
'"
..
l mica,
I .. ., M'
>-
.,
,:.,' ... s
.,
~. M'.
"' 0
u

I ~
0
:2 '? ~ ~ .S
1 Principalele caracteristici fizico-mecanice ale unor mate-
~I I '"~
I
lOO
r-
u ., .,
15
riale pentru sculesint prezentate in tabelul 10.35 . I
..8
'j
...
0
> ~
(I)
>
~
>
0
>
0
> '"
> ~ ~ > > '"
I'
. 3
o

...
I
...a. cc
;;:
.. ...
..
0
::l
... ~ ~
TabeLuL 10.35 Carecteristicile unor .ateriole pentru scule C
...e e >
!
'ii 8.
....,
....,.. ~
"'
'" M ., ... .. .. ..
HicroLit Allaje dire Otel c Cl N
M
>
.. >-
...
N
M
N
'"
.
e e e
...... .. ....
c
..
Corac:terlstica corlndonlc
VK80 T15Kb TbOKb
rapid
I
..a. "e.. ..e
M

... .
'" e
M M
~
15
0
u
e,
0
u
0
o ...
t-
0
u
...
DuritQtea Roekwell A
Rezisten,a la.tncovoiere (N/mm22
93
450
88
1300
so
1100
91
900
83
3700
-8
.;
5o
... -8
:c
I-

"
'"
>-
>-
M'
...
..
.-
c
t-
0
u
:c
l-

(I)
>
:c
t-

en
>
>

'"..
.
'"> M
>-
...
>-
C
..
L
'"
...
..
0
3800
Rezi$ten,e le compreslune (N/mm ) 5000 3300 4000 4000

... ..
M' !3 M' ,:.,' 0 s s !3. u
renac:itatea la ro~u (oC)
Greutatea specificl(g/cm3).
1200
3,96
850
14,4
850
11,1
'100
8
-
bOO
8,8
1 o::l
,~
a. >Cl
~
~
Cl)
>
M'
>- ~
e-

0
>
..
~
>

'"
> ~ ~
>
~
> >
. I
,... C
..
'"
Conductivitatea termici(caL/cm.soC)
Coeficient~L de dilatatie termici
0,042 0,14 0,065 0,05
.. ..
Cl
to
- - ..~ . ..
U
x 10 (oC) ZOO 800C 85 bO 50
x
::l
....e
~
....
>
'8.
L-

... ..
M ,:.,'
>-
...
N >-
...
c N
'"...
N
~
... ... .....
C

.. . '"'"
M
Pliicutele aschietoare ceramice se fabrid{ fie d:intr-un 0+- M
e. en !3 c
..
1
0
amestec de oxid de aluminiu zr02 ' 1130 ete. supus sinteriz~ii, ...
.. ...e '"> e u
~ ..... c
"

x > ...
:c :c
t- ., ... >. .,
o
.
t-
fie din ~ (care sint materiale ceramice sinterizate, con- "'
v,' ..
L

v,' !3 L

.. '"
., ..c
0
-8 M > 0 0
stituite dintr-o. fazii format! din carhlrii metalicii :;;i una cera- > ...
,;..
v
>
lA
>
U U
L
\

...
mid{ ) sau din nitrura de silieiu(SiF4) ~i amestec cu oxid de ~ ~
M' ,:.,' 0
-o
,:.,'
..
M
~
,:.,' s .... s o ...
C

ziconiu, aluminiu sau itriu. . ..

0
"5
b
> >- (I)
>
~
>
0
>
0
> >- M> o >M '",;.. 0
I Cl>

Din prilIla grupii, obtinuta prin sinterizarea amestecurilor J

11 ...
I

de AlZ03 , zrOz ' M30 etc., fae parte p~ii~le: TM-332i VD-13i
VS-75 (URSS); SN.56; SN.60i SN.80 ; Hidalox D , 1;C 5 (R.F.G.);
.\
!
..
er-
IX)
N
s
N
er-Io
~ !2
to
er-
N
N
to
er-
N
N
to
i\
",I
~I'" ""1
U :;
...0
'->1
~I~
~

U)
'"
IQ
'"
:J: ""
cc 620 (&.!edia.) ; LXA;~180;CX3j Cl ; NPC-lli.;(Japonia) ; DlSAL l' .~.
L
x

,.;
%

,.;
% X X X

a:
.
xl

a:!
'
%

100;. DlSAL210/220 (Cehoslovacia)i V-34 i V-44; K060 (SUA).

I
cS ...
~ ..
.0 0
...
... S
0 s
~
...
.. N:
N{
!
~
U
.~
U
rnl~
(.J

Din ~ a cloua, ~ut! p~in s:ir;terizarea amestecurilor I eo

"" '"
% '"
%
<xl
""
.
ee
%
CX)
%
ml
%; ~i'~
.1-
~ ~

.. .....
formate din Al~03;Zr02 ~~ carhlrl. de titan, ~ol:.frametc., fac I
parte pliicutele: aNT-20 (cortinit); V-3; VOK-63 (tmSS); Wido- 1
..... .....
"5 . 'Cl '"
<-
-a
c.
OIe
N8.i::::g
N
"-

......... ~ .8 ~ . 3-8~ -8 ., ~ .
2 -8
....
-8
.~s
Cl );1'- )co.-
,.,.. ...,.,
......... .....
..0 ::l .. vu ,
lax - R ; SHl'-1; SH-1; SH-20; CC-650i (suedia): LX-21j NB 905;)
I
l5 i! c
...0 ~ C
- I:)
4) L:J
0 ..'"
V)
L-c:(
:J .. ,-
::l'"
......
-

" .,
:>
&aL.-cC
~.',.

. (1)
...;, s '" ..
...,:>
:::;g.
"'.s:: .~ 0
NB90M;HC-2; NPC-A2 (Japlonia) ;OISAL 300 (CElfOSIDVACIA); V-32; IQ L
:ca. U s 0
u.
..OLIJt-O
oC+,",IlIJWCO 0" ouucn
to-
.. 11 IS
" ..: u <'c
Ger Max460 K090 (SUA). I
I
I

366 i 3'~7
------_ ...- - ._-------------
 Din qrupa a treia obtinuta prin sinterizarea amestecuri-
I

lor din nitrura de siliciu (SifJ'4) , oxid de zirconiu , arid de Tabelul 10.38 Regi-.ri ell> e:;chiorol"ipar_trii geoMtricl oi scutei pontru
itriu, oxid de alumiruu fac parte pli1cutele : Silinit-R (URSS); ~chiere cu .atarietcoraaice
SL-IOO(R.F.G.); 0:: 680 (Suedia); Chion 3000; Quantum5000; S-8 R (N/mm2) Avansul s Viteze de a~chiere Unghiuri Heterialul
(SUA):SX4: SP4 (Japonia). Materialul sau, HB mm/rot v, m/min (groda) a~chietor
prolucrat recomandbt
R~rile priv:i.n::ialegerea pl<'icutelormineralo-cerami- I~
degro~are finissra
ce fabricate in URSSsint date in. tabelul 10.36.
Principalele forme ale pUlcute!or corirrlonice arnovibile Ot-elccnst.rucpii Rm=~OO 1200 0,05.0,4 550 .200 700 2bO 5.8 -5.12 oxid de Al
sint prezentate in fig. 10.6. Alegerea fannei pli1cutei se face O~ol cal it so HRC 0,05.0,4 100 ' 30 5 .0 -5..0 cermet
in flII1Ctiede tipul prelucr<'irii, capacitatea de functdonara
fiirrl apreciatii prin puncte, .confonnindicatiilor din tabelul Fontllcenu;;io 180 .250 HB 0,080,8 450 2bO 700 450 5 b -5,0 oxid do Al
10.37. Pararnetrii geometrici ai ~ui ~i regimul de lucru cu FonU dura pine la
cutite annate cu pl~cute ceramice sint dati in tabelul '10.38. 500 HB 0,080,6 250 50 35050 5..0 -5 cerlllet

Bronz peste 80 HB 0,050,2 - 400.bOO 5.8 0 .1 oxid de Al

Materialo pls3tice - 0,1 .0,5 - 200.400 5., .8 0 .1 ox id de Al
~
Placutele Cl!?chietOaredin oxid de aluminiu sint produse in
modobi~uit. in diferite taxi" sub diferite denumiri ca: Th\-332
(URSS);SPKsi widalox (RFG) i Ceroc (Franta); Sintox (An:}lia);
STUPALOX (SUA)etc. .
In tabelele 10.39 10.41 sint dati parametrii regimu1ui
de aschfere recamanda'ti pentru pl~CU\:elefabricate de fitma
Norton pentru placutele SPK(ROO)lili respectiv pentru placutele
fabricate in URSS.In cazul prelucrckii cu pl<'icutemineral.o-ce-
ramice alegerea vitezei de ~chiere este mai putin dependenta
, de natura opera'tiei de deqrosare sau finisare decit in cazul,
L
utilizi1rii altor materiale pentru partea aschi.etoare a sculed..
Fig. 10.b. Forme de pl~cu>e a~chietoare eorindonice Viteza de ~ere eSte in primul ritrl 0 flll1ctie~de pro-
prietatLle fizico-mecanice ale materialului de aschiat ,
Tob&lul 10.37 Alega,'" fontOi pUlco~ei .iooralo-ocrllllice In tabel~e 10.42 10.45 se dau vitezele de aschiere
recomar.datepentru prelucrarea fontelor si .ote1urilor cu pli1-
Forma pl~cu~ei
cute din materiale oxido-cerarnice (Al203) l?i carbido-ceramit:e

~~.~.~~~~.~".I
..~_~~~.~~:,
...)
T ipul prelucrllrii (AlP3 + WC), fck~ racire.
_~:~~:I,,::.~u~~:..
Copoc ItoteD d func~lon"ro lobulul 10.39 !logIlIUrI dct e~lore le strunJ iro cu S<.'Ul"
prevozute eu plllcu~o
corindonice (ci.pI fir Norton) ,
Strunjire finll 5 5 5 4
Strunjiro de finisare: - f~r~ $ocuri 5 5 5 4
Matorialul prolucrat "Iiteza de lI;ehiere Avansut' s, mm/rot Adincimea de
- cu ~ocuri 2 4 3 5 v, 1I/lIoin a;;chiere t, mm
Strunjire de semifinisare 3. 5 4 4
Bronz 195 0,25 3,18
Fontll 90 0,25 3,18
la aschferea cu scule annate cu pl<'icuteceramice, masdna-
uneaJ:ta treb.ri.e sa fie rigida pentrua inI<'iturainfluenta defa- 100 0,25 3,18
voraci.La rnult mai puternic<'iin acest caz a vibratiilor, s<'ia.:i.M 75 0,2 3,18
180 0,2 4,6
posibilitatea realizi1rii unor turatii ridicate corespunz<'itoare 1 O~el SAE 4140 285 0,2 3,18
vi.tezefor de aschiere recornarrlate~i sa dispuna de a putere 270 0,3 6,35
suficientii a motorului de actionare. 460 0,3 .3,18

\ .'
~ 369
368 74 Picov ':nl !

-------_.---'
~
...

Tabelul 10.40 Reg!_i et. a,chi.re la stru1jirea c:u acule prevazut. cu

~ pL~a corindonico tip SPK 00, 0, 00, 0,
~l 0,1 0, 00, 0,

~.:
~ 0 N 0 N 0 M

1] Felul Avansul Adinailloa t, 11IIII Forma plicu~.i Raze virfulul Fatota :

\!
~
A
pr.lucririi

Dogro~lIra
., IIID/rot

0,3 0,6 3,b ( x.12)

pat rat
romb 750
',2 ; 1,6;
2,0; 2,5; O,2x20 0
,..;
'" Cl
I ~I~I .. 0
:
N
0'
0
.:
M
0' .-
0,
"l.
0 .-
0,

romb 800 3,0 '"~ l.

,~
~ cera .s:;
.. ..
u
~
'l
~
~
1
Flnl r" 0,2 .. 0,4 cca, 1,0
patrot
triunghi
vaporas
cere
0,8 ; ',2;
1,6; O,2x200
..
.~
0

..
011

-8

" ..a
C
&;
N
0' '"
0'
...
11'\

0'
...
0' ~,I~I ~,I
:
0
~
0

~
I
.~

1
Strunj ira
fin.
0,' 0,2 cc ',0 triunghi
potrot
0,4;
1,2
0,8; 0,05x2Oo
B

..i
.. ..
Cl
Cl
'
0-

0'
N
0
,
N
r
0
N
0' ~,I~I ~I ~
0

8 ..
l.

I

e
Tabelul 10.4? Viuz. de a,chi.,.. r ta l. atrunjirea fonteLor c:u aaterial. oxido
i
L. l.
Cl
- cor.iea ( AlZ ~) 8 e,

~I si I.-
I

, ...0 0 0 0 0 8
....
Vitezo do aJchiere C
:i3 ...
0- 11'\

Hllt~rl.lul de pr.Luerllt Ouriuteo HB

Ffnisare
l.

s ..
&;
:
'" N

0"9ro;loro
.
I .- ~I ~I ~I
,j 11 >' 0 0 0 0 8
150 450 700 s 0 0 11'\ N

Fonti cenu,la 200

250
350
275
550
450
J0. N N

i Fonti cu grafit 300 200 350 a r

....
i
I
nodJlar 350 150 250
Cl
Cl
L.
~
...
I

:z:
0
N
.
...
:z:: ~
,
40()
!
I 450
100 175
..
'W ., ..,
0
M
.0 .~"
I
Fonti ciJra 500
, 75
50
125
75 ...
Cl ;::
I
r
0 M
I .0
I

" M M
.-...... ..
! 550 30 50 ...Cl > >
> >
a.
)~.

600 20 30
..
011
Cl
.,
s r;: .~
,~

Vitezele de &lChiere din't.abelul 10.45 , vor fi anplifica- '[ ~ ~ I

te de .OJeficientii de corectie care tin cant de durabilitatea

'[ ... ~.

>
>
..,
> ~
..",'
Cl "
sculei (Kr), de tip.ll prelucr~ (K r) si de probabilitatea -8 M
M
'? s '? s ~
...
lucrul.ui f~ii defecte in prel~Mi ~ ~ini unelte autanati- ~ ~ ~ M
>
~
>
0
>
:z::
l. > 0
zate sau cu oomanda mnnerica (Kd) ,~ I I I I 0 I 0

v VTab Kr Kd (10.34)
~
.-
.
.... .-..
C El
11
.-..
C G

.,"
.-
C
...
G
11
...~
C a
Cl

~r ... l.
-8 -8 -8 -8 -8' -8 -8
o

. .. .,
.-.;:" .-.~ ..... .-';: .~'" ,-..'" ...
:l '0

Valorile ooeficient:ilor de corectae sint date in tabelele

. I
.-
0
'"0.
l. l. l. Cl l. Cl l. ...
10.46 fli 10.47. ForteJ,e de ~ere la strunjirea cu pl~cut:e "5 .~.- L ,- l.
'-.(1 .~
.- o.

~
ndnerato-cerandce se det.ernci.nl
cu relap.a: ~
6. "
..
o. Cl
l.
5!!
... - ~~
L C E~ 5
.. " "'.. '-.. "'.. ....
:;t .
C
l. C
'"
C
;l'-
L. C L.
Cl

.~
..
"' ..'-
l. C

0- t-
"' .. '"
"' .. "''' "' .. ..
III

'"
oJ'-

--1
Fx,y.z=CF tXrX.TsYrZ.T
~
" ..
~., 4-
.. :. .O'-~
JC,y,.
(10.;35) Cl l. U SI'" 0 -8" .-....
s .. H~ N

.... so
::.
.. ....
.-
I., ::.U
.~.;:;..-
S
)fJ
0
,... , :::::i3
~.a~o
!!
Cl. 11'\ _~zgc.?~
-
t-
e, .S:ca~ .-a~.o c ..<,
OD>8.~~~
Valorile cOeficie.ntllor CFxT ~i a exponen\:ilor XFx.r.z ::co.
.0 ::IIXIN
c:::c ~::c

YF".y sint date in tabelul 10.48

371
370 \
_ . _ . _ ___ 0. __ "
~
11
L

I
CO
0 ~, I ~I 10 M
O
Cl)
Tabelul 10.43 Vitezo rocoaandato le strunjirea o~elului cu aaterialeoxido-

..
0'
0 ceraaice (AlZ03>
,~
e

~
e
,,'I M 0, I ~, I N ~
~.I
.
v Rezi$ten~8 Vit~Z8 do a~chiere v,m/min
~
~
0 0 0
Haterialul de prelucrat Dud tatea HRC la ru~ra Rill

L
I
M/mm Oegro~tlre Finisare
~ .~f--+
"5
x:
...
0 - 400 550 700

g O~el corbon ~! otelur! - bOO 400 550

~I I
tn
II
0 ... tn -- 300 400

~I...
N
tn de cementoro 800 :
... 350

,I'
III
0 o o 1000 250
0
0
~
~
G
'E ~ -. 1100 230 300
-
'""
o..
fi
., '
o
o
~
o
~.
o
...,
~I 0

0
Otolurl do imbunatatlre
-
1200
1300
200
180
260
230

-
0

200
;: Oteluri do nitrurare 45 1400 1bO
". 1500 140 180
45

..
o,
..
III

Otaluri termorazistante 50 - 100 100

I c
o
o
r-,
g
If> ~
g
...
o
....
tn
o
..
N 55 80
50
80
50
Oteluri rapido 60
30
E
<,
e
65 30

>'
o
g s
N
o
~ ...
o
s s .l

Tabolul 10.44 Vitoze do a~iora recoaandate La strunjirea foote;' si Of,<llului cu

plkut-e carbido-car ice <Al203 + WC)
~
~ ,
> ..
;: .l
Rezistenf.a Viteza de a~chiere v,m/min

...
Cl '"-o Haterialul de prelucrat Ouritatoa HB la rupe~e Rm
M/mill Dagro~8r'; Finisere
:J
o g ~
'"a. M
Font6 canusie cu grafit 200 -. 200 350 300 . 350 .

5. s -0

~
l8lllelar 200 150 , 300 200 .,. 400

~
>
>
250 400 - 100 .,. 250 . 150 .,. 250
Fontii dJra .
...
~
o
'"...
00
-ON 400 . 600 - bO .. 200

~ :z:
o
~~
>0 Fontli maleabila 1bO '" 280 - ZOO , 300 250 . 400

. Fontli cu grafit nodular 280 4000 - 110 200 150 300

c,
C E
.,.. t: E
::
I c c
... - 220 , 350 270 .,. 450
~o Oteluri de uz general 500 . bOO
.3 -8 -8 -8 -8 1-8 -8 pe~tru constructii si -. bOO .,. 700 180 300 220 .. 400

o..
Cl.
..
Cl e
L

.~
-
..
e
L
..
Cl
'"
Lo'
,-
Cl
L.. .-
.
L .. oteluri carbon de
calitate
.700 . 800 1bO 210 200 . 3bO

.." ..,
'2 c.,
-_:I "-
c
.....
C ., C
5.. C
:J.- :J. .
"
:J
c, L
en ..
:J'-
.. .- .n.,
o.. C
en
c, :J "L &,.. C
. -
en ...
..,
(I)"
G
L '-
..
L

"'

~~
Otel turnat
-
400 .,. 600
500 . 850
150 .; .250
90 160
180 .,. 3bO
130 200

~ c ,:. ... ... -

...... In .0 200 300 .250 400
.8,,0-
~"' ..
200 280
.. ,,'"
CO'-NO
u
'-::1 . ... Otal aliat 280 .,. 400 -.' 120 . 230
-
1bO 300

... -. ...., .,,,

120 200
.- u
:J _
u~
Cl Q)
Ux
<X>
~o~<X>
.. (li ...,..
~ on
.} 400 500 ,

:ca.
<-
0"'''
u
.._QI!
o~x
U
IX
:x:
U
IX
:x: Otel calit 50 bO HRC . - . 100 .. 150

372 , -,

-~-----~ .-----'- -- - ._----,... ."..

' " ..
 labelul 10.45 YitClzed.!~;;.chierer8COllendote le strunjiraa o~alulul' ,i a fonte! cu pUctl~e .inotralo-cer_ice urea va::60 lIiY-3 (URSS)

Avansul d& e~chiere s, IIlm/rot

Adfncirnallde DUritatea
ellchiare, HRC. 0,05 0,08 0,1 0,12 0,15 0,2 0,25 .0,3 0,35 0,4 0,45
t, 11111
,'.

Vitaza de e~chiare V, m/min

, .

A. Prelucrarea o~elurilor neo8l ite cu HB .179 .,. 260 (T = 50 lIIil1l)

- -.
--
~ 0,5 720-750 040-500 580-455 545-425 510-400 480-380 460-360 - -
0,5 ...
... 1,0 - 560-440 - 500-390 450-360 425-300 400-310 375-295 360-280 - -
1,0
... 1,5 - - 485-380 - 430-340 390-310 365-290 345-270 325-255 315-245 - -
:.-~
.;
1,5 2,5 - - 435-340 - 390-300 355-280 330-280 310-245 290-255 280-220 - -
B. Prelucrerea o~elurilor calito cu pleou~e VOK 60 Cl = 50 min.)

... 1,0 - - - - -- -
0,5
... 1,5
- 330-310 310-290 280-260 -
- -
--
1,0
... 2,5
25.; .40 - 380-310 320-300 300-280 280-260 -- -
1,5 - - 330-310 210-290 290-260 - - - -
... 1,0 -
--
0,5
.... 1,5
40 ;50 - 260-240 230-210 190-170 - -- - - -
1,0 - 270-260 230-210 290-170 - - - - -
0,1 ... 0,3
... 0,5
50 65 - 140-120 120-100 90- 70 - - -- - - - -
0,3 140-120 120-100 90- 70 - - - - - - -
C. Prelucrarea fontei cu HS 169 222 (T = 100 min)
0,5 - - 644-504 - 599-469 553-433 - 491-385 463-363 429-336 406-318 384-300
0,5 ...
...
1,0' - - 519-407 - 486-380 452-353 - 407-318- 362-283 322-252 262-221 249- 194
- -- --
--
1,0 2,0 370-300 367-283 350-280 322-252 282-221 260-203 237-185 209-164
02,0 ... 3,0 - 333-261 316-243 305-239 282-221 266-208 237- 185 203-159 186-146
3,0 ... 4,0 - - 305-239 - 264-230 277-217 - 243-190 215-168 198-155 196-146 167-133

~.. r------r------'--~~--------,_--~--------------_, ....- ..,...

-o:z:
.,
.,
Cl

<
< . ...
en
.,
c
....,
en

C
."
o
%
m
"'0
'l ... C .,
....
'" :> ~:l ~ :O~ 0-
., ID
e, Il.':::
v lA et
., ., g
0"-
r+~
> 000<11
~,,"b~
...
"'0
a <11 ... ., <11,..C "T1

.. ""8
...~..-n
o
Cl
.
...00""
:1
0"".." ... .,
C D -0
.
0

.....
Bg et

...o s,. ...... irA..

r+ _.

~! s,.
on -n on o all.
0 -0' :It
~
.,
..
-0 ., D>
N _.

....
C> Cl
r+:>
~

<11 <11
C ~
,.
_..,
:l - ...s-
r+

-
D<

.....
_ ..
:r
CD
x
'"
o
.,

~ [
III
sll.
x ... !~
0-.
C Cl = "tn ~ > ....
~&
s .
~----+-------+--_\ ..f--+-----; ..i--- ~ i ..<
~!.
... ...
-- "0-- 0--
b b b b -(~
. ~..
i.. ..co
,.
-
..
::I

0"
:>... ,.
;+
Cl
et
co
...~
e'
~
000
23 ~ '8 ~
o
~
.,.
C
-
-...
!.
o C :,.
.,
o
...,
..~ D<

o
g ~.
0 o
g.
'-.~
o
. -:
c..o
D<

Ir
11 ""
...co
S~-1--_+----~~~I-----+--__1
C
:>
.
o
~'.
t-
,..

-
Tabelul 10.48 Valorllo coeficiontilor ,i alo oxponon~ilor xF
CF ' YF ' Tabelul 10.51 lIogillUrldo a~chlere pontMl preluc:rare. pi.salOl' din bronz cu lIB < 110
x,y,z x,y,z x,y,z
Di CO:pOnOntelor for~ i do a~hio .
Oenumirea Adincilllee Valor.ile aV8lII5uluis, IlUD/rot
~ro~l"t .1 do
Componenta 10r,6\ de CF xF a scute i a~chlere O,Ob 0,08 0,1 0,15 0,2 0,25 0,3 0,4 0,5
YF
a~chier!.i x,y,z x,y,z x,y,z t, 11III
Viteza de 8Jchiere v, III/lIIin
121 1,1 0,5
Fx
Strunj ire ex" 0,5 104 9b 90 79 73 es 70 ss -
Fy 200 0,7 0,6 terioari cu 1,0 93 88 81 71 1,6 61 63 5b -
cutlt normal 1,5 88 82 76 67 b2 58 59 53
51
-
4b
Fz 262 0,8 0,75 din o~el ra- 2,0 84 78 73 64 59 55 57
pld cu sec>i- 3,0 79 74 69 so 56 52 53 48 43
unaa 16x16 Ill! 4,0 76 71 1,6 58 53 50 51 4b 42

10.9 RE13IMURI DE ASCHImE PmI'.RU ALIAJE NEFmOASE

10.10 S'IRUNJIRE1I.CANALEI.m SI ~ .
In cazul pre1ucriirii 'aliajelor neferoase cu cutite ob~-
ite calculul foqelor de a::;chiereeste mai dificil din cauza 10.10.1. .l!dinc:imeade ap;ere.In cazul caneMrii ~i
lipsei coeficienPJ.or 00 intervi.n in formulelede calcul. reteziirii adinc;:i.mea
de ~ere este e:Jal~ cu l~p.mea ~ui
Din acest IOCItiV,in practidi, se folosesc tabele cu regi- cup.tului .
muii de a;;chiere (tabele1e 10.49 1.51).
10.10.2. Alegerea.avansului. Pentru strLmjirea cana-
le10r ~i pentru retezare se 'folosesc cup.tedin otel rapid sau
Tabelul 10.49 Regi""'~ do o~ior e ,pentru prolucra~oe pioselor din .luainiu ~ ::'-
200 armate cu p~ din carburi metalioo conformSTAS 6311-80,
300 HI. . S1~ 6383-80, ST.AS 353-86 ~i STAS 354-67.
Valorile avansurllor pentru strLmjirea canalelor ~i pentru
Denum;rea 0- Adinc;lIlea Valorile Dvem~lui 5, 1Il~/rot retezare sint date in tabelul' 10.52~ .
pers>i"i lli do ,,~chi-
a sculel ere t, IIUlI 0,06 0,08 0,1 0,15 0,2 0,25 0,3 0,4 0,5
V;teze do a~chiere v, 11/1110
Tabelul.10.52 Avanauri pentru ~l~e lIiretezero

Strunjire eX- 0,5 '576 343 318 287 252 . 234 208 175 -
terioar! cu 1,0 317 287. 267 234 212 198 175 14b - Haterialul de prelucrat
cu~it norlllal
din o,ol ra-
1,5
2,0
287
.21,6
250
242
242
226
212
196
192
178
178
11,6
158
144
132
123 105
- Tipul Oiametrul de Lung;lIe.

pid cu sec>i- 3,0 241 219 206 177 162 150 133 111 95 ma~ini i pr~luerat, Ui~ului
unea 16x16 IMI 4,0 223 203 188 165 150 140 124 104 88 Fontll,ali'aje
unelte IIlGI ~>itulul, Oteluri carbon

.in11III do cal itete ~i oteluri turn8te do cupru ~i

Tabelul 10.50 RegillUri do ellChiore ~ru prelucraree pieselor din
.l..u R. = 200 _300 NI. .
ot.eluri aliate aluminiu

Denumirea Adincimea Velorile eva~sulu; s, ~/rot 5

oper at iei s i d9 asch i- 0 1 2 3 4
a scule! ere tl IU1 0,06 0,08 0,1 0,15 0,2 0,25 0,3 0,4 0,5 0,11 " 0,16
20-30 3 0',08 - 0,12 .a,Ob." 0,10
Vitoze do o~chlero v, 11I/11
in
0,10.~ 0,1b 0,16 - 0,24
Strung 40-60 3 " 5 0,12 - 0,18
Strunjire eX- 0,5 104 96 90 79 73 ea .70 b8 - 0,16 - 0,23 0,24 - 0,32
hrioer! cu . 1,0 93 88 81 71 bb 61 63 56 - 60-100 5 - 8 0,18 - 0,25
cu~it normol 1,5 88 82 76 67 62 58 59 53 -
din o>el re-.
pid cu sect i-
2,0
3,0
84
79
78
74
73
69
64
so
59
56
55
52
57
53
51
48
4b
43
-~ norll\al 100-150 6 -10 . 0,20 - 0,30 0,18 - 0,26 0,30 - 0,40

0,40 - 0,55
1,6' 150-200 10 -15 0,30 - 0,40. 0,28 - O,3b
unea 16x16 mm 4,0 76. 71 58 53 50 51 4b 42
I
! .,.,.,
376 .U.
 Tabolul 10.52 (contiouare) k, 1-coeficientul prin care se tine searnade adincirnea canalului
la retezare i canelare:
0 1 2 J
'. 5
10 0,02
Strung Pinl L. 2500 10 15 0,40 - 0,55 O,~5 - 0,'.5 0,55 ' 0,65 kll "" ( ..,".) (10.37)
Corus6l Put. 2~OO 1S 20 O,bll - 0,'10 O,l.S - O,ba O,W - 0,70 h
Ha~ini 80-150 - 0,12 - 0,20 0,07 - 0,10 0,12 - 0,25
do
alezat
200-300
500-750
-- 0,11. - 0,24 0,,10- 0,18 0,22 - 0,40 h - fiirrl adincimea canalului, 'in nun.
0,18 - 0,32 0,12 - 0,24 0,28 - 0,55 k'2-coeficientul prin care se tine seamade tipul mainii-unel-
1000 ' - 0,22 - 0,34 0,14 - 0,26 0,35 - 0,60 te:k'2 Cl1,0 pentru ma!'jinicu ~care principaM de rota~.
Pentru retezarea ~i canelarea pieselor d:in bronz, alama ~i
din al\.Ullini.u,regimurile de ~chiere sint date in tabelele
10.54 10.56.
10.10.3. calallul. vitezei de ~: Formula de
calcul a vitezei de a!}chiere pentru retezare ~i canelare este: Tabolul 10.53 V.lorn. cooficientului Cv2 ,I al. exponantuhli YZ

CY2
v= k1 ks ko k10 k1, k12 (10.36) Tipul prolucr6rii
,
T" s
Y2 HB n
(~",) Haterialul sculei Haterialul de prelucrat
I 200 Cu rliclra Flrli r4cira

in care; T este durabilitatea sculei aschietoare, in min. (ta-

belul ' 10.3); CY2 - coeficient ce depirrle de caracteristicile CY2 Cv2
YZ Yz
materialului care se prelucreaza ~i ale materialului sculei as-
chietoare (tabelul 10.53); m - exponentul durabilitaPi (tabe-
lul 10.29) i s - avansul de ~e, in mm/rot; Y~- exponent O~al,allaj" de Al lIiHg '21,8 0,60 - .
pentru avans (tabelul 10.53) i HB - duritatea Brinell a materia-
lului de prelucratj n - exponentul duritat:ll, cu acel~i vale- O~el rapid Font6 cenu;lie ~i aliaje
r:i. ca la strunjirea lon:Ji~a; k, ~ determini1cu formula
(10.30); ks se alege ccnform . tabelul\ll. 10.31; kt, - se alege
deCu - - 20,3 0,40

conform' tabelului 10.32; k7 - se adoptii ~ in:llcatiile de la , )

strunjirea lon;Jitudinalaj k,o - coeficientul prin care se Pne Carbur i IlletaL
ice,
seama de variapa vitezei de' ~ere la canelare =iliretezare I din grupa de utl- O~el,aliaj de Al,Hg 72,8 0,35 54,2 0,35
are unnatoarele valori: ) lizare PlO .'
Carburi metalica Aliaje de Al si Hg 6O~O O,SO 59,8 O,SO
D-d ) din grupa de uti-
'k,o = 1,0 pentru 1,0: !
llzIIreK40 Fonta IIIaliaje de Cu - - 36,9 O~4O
D

D-d
r
I 10.11. STRUNJIREA ffiOFlLATA
k,o =, 0,97 0,93 pentru 0,25 0,5;
o Ra::Jimurilede ~chiere pentru strunjirea profilata pentru
citeva ma~iale mai des intilnite in construcl;ia de ~ini
D-d sint date in tabelele 10.57 10.60.
k,o = 0;86 0,89 pentru 0,05 o,i; ~. Vit.eza de ~ere rezultata din tabelele 10.57 10~59' .
D va . fi amplHicata cu valorile coeficientul.\d. de corect.ie date .
in taJ:elul. 10.61. .

~ 378
. . .. ----'1
 Tabelul 10.54 Regieul de o~hicrc pentru retczarea ~i canelarea pieselor din bronz cu HB > 110

Haterialul Elementele Diametrul de prelucrat , mm

sculei regimului de

a~chiere 3 4 5 6 8 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80
1
Cu~it din
otel,rapid s, mm/rot 0,018 0,023 0,027 0,030 0,040 0;045 0,060 0,060 0,065 0,065 0,065 0,070 0,075 0,075 0,075
cu sect iunea
de 16x16 mm
~i lungimOll
v, m/min - - - - 91 67 77 77 75 75 75 73 71 71 71
t5i~ului n, rot/min - - - - 3510 2760 1630 1225 953 794 595 4b4 377 323 283
1-2'mm

,Tab&lul 10.55 Regi~l de lI}Chiere pentru retezarea ,i caoolarea pieselor din ala.i R. = 350 550 "/2

Mater ialul Elementele Diametrul de prelucr"t , mm

sculei regimului de'
a~chiere 3 4 5 b 8 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80

Cu~it din
o~el rapid s, mm/rot 0,020 0,025 0,030 0,035 0,040 0,045 0,065 0,065 0,070 0,070 '0,075 0,080 0,085 0,085 0,085
cu sectiunea
de 1bx16 mm
~i lung ime.
11, m/min - - - - 105 96 76 76 73 73 73 67 64 64 64
t8i~ului
1-2 mm
n, rot/min - - - - 4170 3050 1610 1210 '930 775 581 428 340 291 255

'-- --_._-...--------_ -----_ ... .... _-- ... - - -- -' .--- ._--- .. ',-.-- ---

rabelul 10.56 Ilegi~lde,a:_chiore pe~t":' retezarell ,i 'canelarllapiasolor din Ill_ ~ = 200 300 ",.2
Haterilllul Elementele Oillmetrul de prelucrat , UI -
scute i regimulul
a~chiere 3 4 5 6 8 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80

Cutit din
o~el rapid s, mm/rot 0,020 0,025 0,030 0,035 0,045 0,045 0,065 0,065 0,070 0,070 0,075 0,060 0,085 0,085 0,085
.cu sec~ iunea
de 16x16 mm 11, m/mln - - - - - - 190 190 182 182 182 167 159 159 159
,i lungimea
tei,ulul
1-2 UI
n, rot/min - - - - - - 4050 3120 2320 1910 1450 1062 843 723 633
. "

Tebetut 10.57 RegillJri do a;chiara pentru strunjirall profilati a piaselor din ala.lS cu R. = 350 450 N/.2

DialDetrul de prelucrat D, IQIII

Deoum iree .. Elementele
ope~etiai regimului 5 10 15 . 20 30 40
sau 11 de
sculel a~chiere LII~imllll
t!i;ului B, lUll

10 10 15 10 15 20 10 15 20 25 10 15 20 25 10 15 20 25

s, mm/rot 0,017 0,03 0,018 0,040 0,024 0,018 0,048 0,030 0,022 0,015 0,065 0,038 0,027 0,020 0,083 0,047 0,034 0,02
v, m/min 64 54 60 50 52 56 48 50 51 52 42 50 49 46 40 42 47 44
n, rot/min 4070 1715 1910 1060 1100 1190 730 795 612 827 445 530 520 488 318 334 374 350
Scurii Diallletrul de prelucrat 0, IIm
prof ilats
din o~el 50 60 75 100
rapid
Ll~imea t8i~ului B, II!II

10 15 2Q 25 10 15 20 25 10 15 20 25 10 15 20 25
s, mm/rot 0,1 0,052 0,039 0,024 0,115 0,061 0,043 0,028 .0,025 0,07 0,048 0;027 0,017 0,073 0,00 0,04
11, m/min 38 41 41 43 37 39 40 42 32 38 39 40 34 34 30 38
n, rot/min 242 260 260 274 296 207 212 223 153 161 166 170 106 108 94 121
 ~ ,.
- ,'.'"

lli_trul de prolucrot ll, 11III

.
DeI1UllIrea Elellentele
..
operll~iei regillului 5 10 15 20. 30 40

SIIU 11 de

sculei allchiere L8~ illallt8i JUl",; B, am

- .'

10 10 15 10 15 20 10 15 20 25 10 15 20 25 10 15 20 25
.J
n
.,J

s, mm/rot 0,017 0,03 0,018 0,04 0,024 0,018 0,046 0,03 0,022 0,015 O,Ob5 0,038 0,028 0,020 0,063 0,047 0,034 0,022
v, m/min - 105 l1b 98 100 107 92 95 9b 104 84 90 91 92 79 84 86 90

n, rot/ml" - 3340 3090 2080 120 2270 14bO 1510 1525 1650 890 953 965 975 628 670 085 715

Dillllletrulde prelucrllt D, IIIm

Scula
t
prof ilate
din o~el 50 60 75 100
rapid
L'~illea tliJUlui B, IIm

10 15 20 25 10 15 20 2S 10 15 20 25 10 15. 20 ZS

a, mm/rot 0,1 0,052 0,039 0,024 0,015 0,061 0,043 1;1,0250,125 0,07 0,046 0,027 0,017 0,083 0,06 0,042
v, m/mir. 76 82 84 88 72 79 80 88 70 76 79 87 84 73 75 75
n, rot/min 485 512 535 560 382 420 425 4b7 297 323 335 370 204 232 238 23<3

.-,:J,~----"'s:---_--:.~-"--~~-._.r--~~-
-----.-.. ~-_r---
,.. ---- .. ....:"."-r ... -- .. ~. ...... -- _1""

.'-
Tnbe lul 10.59 RegillUri do c~chiere pentrustrunjirea profilata it pieielor din IIlaaa cu ~ = HB >110

I
Oiametrul de preluerat 0, IlIm.,

Oenumirea Elementele
opera;iei regimului 5 10 15 20 30 40

SIlU 11 de

seulai e~ehiere La~imea t'i;ului B, 11/1I

10 10 15 10 15 20 10 15 20 25 10 15 20 25 10. 15 20 25

s, mm/rot 0,017 0,03 0,018 0,04 0,024 0,018 0,048 0,03 0,022 0,016 0,065 O,Ob5 0,028 0,020 0,083 0,047 0,034 0,022

v, m/min 39 35 40 32 36 37 30 32 33 35 28 30 30 32 . 26 29 29 31
n, rot/llln 2440 1112 1270 678 764 785 476 510 525 556 297 318 318 350 207 231 231 245

Oi_trul de pr.lueret 0,
Scula
p~of ilete - -
,.:
in o~el 50 60 7S 100
,pid
L'~i.ea tllJUlui .B, m

10 15 20 25 10 15 20 25 10 15 20 25 10 15 20 25

- . a, Irot 0,1 0,052 0,039 0,024

v, 11/11 in 25 28 e9 30
0,015
23
0,061
26
0,043 0,025 0,125 O,~7
28 30 22. 25
0,046 0,027
27 29
0,017 0,073
20 22
0,06
25
0,04
24
n, rot/lllln 159 ~78 184 191 122 138 149 159 94. . 106 115 123 63 70 80 76-
 di.,metru exterior al filetului sa iau ebatcr ita din et ass normal in cezul Tebelul 10.65 Oi[~nsiunilo gnurilor la strw'ji.ca interioara pantru executarea filete-
vn lori l.or-maxima a pasului; din grupa A pontru a douo vat car-e ve paramotru- lor la t<tvi
lui ".".m.d.
Exemplu: in STAS 510-74 pontru diametrul exterior d = 24 111111, sa dllu pentru
PH& '1fl"~t(" ". '.' vol,)!' i (in dr~rHIIolln>rll ~-n\J Uguut rubl' 10It din !;hI'., "q
"--'-~~---
,....- ~
.......... =--'-~-

lOll l;uotel'1l"J:
Die",,,- OIUlnO- Abotoroo, Oialllo- Diamo- Abat"rca, Diumo' 01011I0- Abato'
- p ., ~ mm - din t ebo lul 10.62 se iau abatorile 00 III rubric "Norm a l";
- r 1,5 mm obntor-i lo '0 Iou din rubrlcn A; trul fi- trul 10 IUIII tl'ulfi- tr'ul lu mm trul f 1- trul la roo,
.. P 1,0 mm I.lbuturilu:/u i~1'J din rubr icu 0;
- P " 0, 7Sm"l - ebut er-ile se ieu din rubr ica C; strunj iro lotului struojiro mm
lctulu i, strunj ire letului
Tabolul 10.63 Dioeosiunilo tijoi la prolucraroa
~evi cil indr ice
f;loteler prin strunjire.s6U frezaro ps
r toli interioa-

rA, flUII
tol i interioa-

I'll, mm
tot i interioa-

rli, mm
- ...
Di8/lletrul Oiametrul
f iletului
Abateroa Oiametrul o ialllet,rul Abaterea ... .
la strunjirea la diametrul f Hetulu i 10 la strunjirell la diametrul
in ~ol i oxterioara,mm 1/8 8,8 + 0,12 1 30,5 + 0,34 2 114 62,95 + 0,40
exterior, mm toli exterioarll,mm exter-ior ,mm + 0,34 2 1/2 72,45 0,40
1/4 11,8 + 0,14 1 1/8 35,2 +
118 3/8 15,2 .0,14 1 114 39,2 + 0,34 2 3/4 .78,80 + 0,40
9,48 -0,10 13/8 43,98 .0,46
1/4 12,86 -0,17 1/2 18,9 + 0,14 1 3/8 41,6 + 0,34 3 85,10
-0,12' 1 1/2 47,'Sl -0,17 5/8 20,9 -+' 0,14 1 1/2 45,0 + 0,34 3 1/4 91,20 .0,46
3/8 16,36 -0,12 1 3/4
112 53,34 -0,20 3/4 24,3 + 0,28 . 1 -3/4 51,0 .0,40 3 1/2 97,55 .0,46
5/8
20,64
22,61
.-0,12
-0,14
2
2 1/4
59,21
65,33
-0,20
-0,20
7/8 28,3 + 0,28 2 56,9 .0,40 - - -
3/4 26,11 -0,14 2 112
7/8 74,74 -0,20
29,88 -0,14 2 3/4 8.1,12
1 32,92 -0,20
-0,17 3 91,42 -0,20
1 1/8 sr ,55 -0,17 3 1/4 93,56 -0,24 Tebelul 10.66 Di=nsiunile gliur.ilor la preluc.area f iletelor trapszoidala pantru strun-
1 1/4 41,53 -0,17 3 1/2 99,91 -0,24 jirea interioar~

Tabelul 10.64 Di~nsiunile tijej la prelucraraa filetelor tropezoidale prin strunjire Diametrul Pas mare Pas normal Pas fin
sau fre2~ro .
f iletului;
";; -
mm Diemetrul de Abaterea, Oiametrul de Abetorea, Diametrul 00 Abatare8
Abaterea la diemetrul de Abaterea III diametrul de
Oienletrul strunjire, mm mm strunj ire , mm mm strunjiro, mm mm
strunjire exterioara , mm Diemetrul strunjire exterioara, mm
f iletului,

mm Clase ~ p;ecizia f ilatului , Clesa de precizie 10 - -- 7 +0,15 a + 0,10

12 - 9 +0,15 10 + 0,10
14 - - 11 +0,15 12 + 0,10
mm 16 - - 12 +0,20 14 .0,10
Hliritl! t<ormal~ Fini! H~ritl! Normal!l Fini! 18 - - 14 +0,20 16 + 0,10
20
22
-
14 +
-
0,40
16
17
.0,20
+ 0,25
18
20
.0,10
+ 0,10
.0,25 .0,10
10 - - 0,10 - 0,06 55 - 80 .- 0,40 - 0,20 - 0,12
24
26
16
18
+ 0,40
.0,40
19
21 .0,25
22
24 + 0,10
+ 0,25 26 + 0,10
12-14 - - 0;12 - 0,07 85 - 120 - 0,46 - 0,23 - 0,14
28
30
20
22
+ 0,40
+ 0,50
23
24 + 0,30 27 + 0,15
+ 0,30 29 .0,15
16-18 - - 0,12 - 0,07 125 - 180 - 0,53 0,26 - 0,16
32
36
24
26
+ 0,50
+ 0,50
26
30 + 0,30 33 .0,15
40 30 + 0,50 34 + 0,30 sr + 0,15
20 - . 0,14 - 0,084 185 - 260 - 0,60 - 0,30 - 0,185 44 32 +0,60 36 .0,40 41 .0,15
SO 38 + 0,60 42 .0,40 47 + 0,15
22-30 -0,28
32-50
- t', 14 - 0,084 270 - 300

-
. - O,bS - 0,34 - 0,215
~
55
60
43
48
+ 0,60
+ 0,60
47
52
+ 0,40
.0,40
52
57
+ 0,15
+ 0,15
-0,34 - 0,17 - 0,10 - - - 65
70
49
54
+ 0,80
+ 0,80
55
60
+ 0,50
+ 0,50
61
66
.0,20
+ 0,20
~~-=~.<,.~. ... . - -_. -

~
--_ .... _ _-_ _-_
.. ... ... --, ., ..... _ .... _-,._. _ .. _ ..
 Tabelul 10.68 N~arul de treceri la strunjirea filetelor aetrice ~i trapezoidole cu cu-
~ite din oiel rDpid
j

F-''" - --
Haterialul de prelucrat

Tipul Pasul Oiel carbon de con- Oiel aliat de con- Fonta, bronz Fig.10.7 Direc~ie de avans a cu~itului
f iletului f iletuLui ,mm strucj ii struciii ~i oieL a-perpendiculer6 pe axe semi-
turnat \' fabricatului;
b-in direc~ie fLancului fiLetului
Filet ex- Filet in- F Het ex- F Het in- Filet ex- Filet -

II
terior terior terior terior tarior interio
I
Numar de treceri pentru opera~ia;

0 F 0 F D F D F 0 F 0 F

1,25 - 1,5
1,75 .-
"'04 "-
-\5 -~,-
5 3- 5 3 6 4 4 2 5 3
TabeluL 10.67 Il<.a2lruldo treceri la strunjiro8 fHetelor _trice ;d trepozoidele cu cu-
6 3 6 4 7 4 5 3 6 3
Hetric 2,0 - 3,0 6 3 7 4 7 4 9 5 6 3 7 3 f,ite prevazute cu pl~o din carburi lletalice
'- 3,5 - 4,5 7 4 9 4 9 5 11 6 6 3 7 3
5,0 - 5,5 8 4 10 5 10 5 12 7 6 4 8 4
6,0 9 4 12 5 12 5 14 7 6 4 8 5
Pasul .Haterialul de perlucrat
4,0 . 10 7 12 8 12 8 15 10 8 6 9 7 f iLetu-
6,0 12 9 14 10 14 10 17 12 9 7 10 8 Lui ,mm 0iel carbon de construc~ii ~i aLiat FonU
TrapezoidaJ 8,0 14 9 - 17 10 17 10 20 12 11 7 13 8
10,0 18 10 21 12 22 12 26 14 14 8 17 10 Filet metriC' exte- FiLet trapezoidaL FiLet metric exte- Filet tr epezo i-
12,0 21 10 25 12 25 12 30 14 17 8 19 10 rior rior dol
16,0 28 10 33 12 33 12 39 14 22 8 28 10
20,0 35 10 42 12 42 12 49 14 28 8 35 10 Num6rul de treceri pentru oPeratia

Observa~ii:1.NumaruL de treceri din tabel este recomandat pentru preLucrarea filetelor D F 0 F 0 F D F

metrice de clasa 3-a de precizie ~i pentru filete trapezoidaLe de precizie
. -
-3-
medie.la prelucrarea fHeteLor metrice de clasa a 2-a de precizie s i file- 1,5
2,0
~2
2
2
2
-- -- -
2 2 -
te trapezoidale precise, pe linga numaruL de treceri indicat in tabeL sa
iau supl imentar 2-3 treceri de finisare t~ viteza de 4 m/min. 3,0 3 2 5 3 3 2 4
2.Numarul de treceri pentru preLucrarea fiLetului trapezoidal este caLcuLat 4,0 4 2 6' 3 4 2 5 3
pentru filete cu un singur inceput. La preLucrarea filetelor cu mai multa 5,0 5 2 7 4 4 2 6 4
inceputuri,numarul de treceri recomandat in tabel se mare~te cu '-2 tre- 6,0 6 2 8 4 5 2 7 4
ceri pentru fiecare inceput al filetului. 8,0
10,0
-- -- 10
12
5
6
-
-
-- 9
iO
4
5
12,0 -
- - 14 6 - - 12 5
Detenn.inareaavansului. la filetare, .:avan-
10.12.3. 16,0 - 18 6 - - 14 5
sul longitudinal al -cutitului este eqal, .cu pasulfiletului.
Avansul transversal se stabilete in functie de pasul fi-
Observa~ii: 1.0 simbolizeaz! degro~area,iar F finisarea;
letului triungbiular; pentru filete cu pasul p ~ 2,5 nun avansul 2.Num!rul de treceri din tobeL este valabil pentru preLucrarea filetelor de
de patrundere (transversal) are directie perperrlicular<l pe axa clasa 3-a de precizie. La preLucrarea filetelor de pracizie mei ridicate,
semifabricatului atit perrtzu trecerile de deqrosare cit ~i pen- pe ling! num!rul de traceri indicst in tabel, se adopt! suplimentar:
- pentru fiLetele de class 8 2-a , 1-2 troceri de fini5are; - pentru fi-
tru cele de finisare iar pentru p > 2,5 nun trecerile de degro-
I
letele de class 1-a, 2-3 tracari de finisare. '
~are se realizeaz<l cu avansul, pe di.rect.i.a flaJ."l 3.la prelucrarea filetelor metriee interioaro numaruL trecorilor de d~gro-
cului filetului, _ _' ~ar8 S8 mareste cu 1-2 treceri.
4.La prelucrsrea filotelor in o~ol se 10lososc placute T15K6, iar in font!
iar trecerile de finisare cu avans perperrlicular pe axa semifa- VK8.
bricatului, figura 10.7. /
Ma.r:imea'
avansului transversal se stabile!?'te in funqie de cu\:itul mai are 0 deplasare in sens axial, astfel:
inaltimea filetului ~i numarul, de trecerirecornanda.te. Pentru pentru filete pe piese necllite 0,12 0.15 [nun]
finisare avansul transversal se aleqe jumatate din avansul pentru filete pe piese c<llite cu 1\ = 1050-1250 [N/nun2],
transversal pentru trecerile de deqrosare, 0,05 0.08 [mm] .,
La prefucrarf.Le de deqrosare dupa fiecare trecere longitu- pentru filete pe piese c<llite cu 1\ > 1250 2
[N/ll'JIl. ]
dinal<l, pe ling<l deplasarea in directie perperrliculara pe axa~ 0,03 0.05 [mm]

388 389
 10.12. 4. D.:;1:~c:.':l.inare.;.a vite:7..ei. de arpii
Pentru preluc-
rarea filet.e1or triunghiulare l?i trapezoidal.e cu CUp.te din
P.!i.""e.
I
. I
Pentru prelucrarea filetelor ell scUle eu plaeute din car-
buri met.alice:
_ pe piese din ote1 necali.t , ~ == 550 850 [ N/mm2
]
otcl rapid, se fclo:.>e~terelai;ia:

c, iO,23
C\. x, (10.39)
v
r:rne Py
[m/nUn] (10.38)
r ~. v=
~,2 pO,3
ICv
.}
[m/nUn] i

pentiru care coefic::e

i ntii :;;i exponentd.i,
sint explicati in rela- I 1-:1 - .sb 1.1.,\1',.\ f" I. 'c'

tiile din tabelul 10.69.

Tabelul 10.69 Viteza cia 6~.chiere la f iletarea ot-elul!.!iOLC 45 co cut.it din ot-el ,.""id
i - pe piese din ote1 clilit, ~ = 1150 1450 [ N/IllTU
2 ]

Cv iO,97
v = ---------- [m/min]; (10.40)
Tipul Pasul ~,08 pO,21

file- f ile- Felul traced i Schema filet6ri; Formula v;tezei de

tului tulu; 8~chiere in care: Cv este un coeficient care depinde de natura materia-
lului :;;i semifabricatului, ~ - coeficient de corect.i,ei i - rru+
- roarul de treceri, T - durabilitatea cutitului, mini P - pasul,
Treceri de degro~8- 14,8 filetului, mmrt;- adincimeade ~chiere,nun;x, y, m -exponenti

Tri-
:s 2,5 re ~ i f inisare

-
~Ist v = TO,.11 pO,3 to,7 Coeficientil Cv din relatia 10.39 ~i 10.40 sint dati in
tabelul 10.70.

30 Tabelul 10.70 Coefi~ientul Cv la filetarea cu cut-ita prevazute co placu~a din carlburi

un- Treceri do degro~aro v = TO,08 pO,25 to,4 aetallCO

ghiu-

ler
> 2,5

Treceri d9 finisare
-D,\t v
41,8
TO,13 pO,3 to,45 Grupa de o~elur; care se prelucreazA
Rezistent-a
la
rupere Rm,
Tipul pllicut-ai

NI mm2 P10 P01.4

- ~
Trecar; de degro~are 18,8
= -
~\Sl
~ 4,0 v 050 352
TO,18 to,7 Ot-el carbon, ot-el cu cram,cu cr~~ -
280 343,2
Tra- ~ i fin; sare nichel ~i cu crom-siliciu-mangan, 750
850 237 271,0
.c nec.tite

-\fIst
pG- Otel carbon, otel cu er om ~i crom -
32,0 1150 181,5 201,0
I
nichel, clllite
Trecer; d~ degro~8re v = TO,14 pO,2 to,O
zo- 1150 242 122
Otel cu crom-siliciu-mangan(cromansil)
> 4,0

_1~Jst
idal 1450 348,5 175
47,8 ..
-
Trecer; de finisoro v = TO,18 to,S Obser-vat ie , Pentru tHete interioare, pina la diametrul de 100 mm, ca urmare 8 condi>
.iilor inrautli~ite deformaro a a~chiilor, v;teza de a~chiere ~e reduce cu
15 - 20% .in compar-at ie cu valoarea rezultata cu relat-iite din tabelul 10.69
_.

391
390
 In cazul in care conditiile de lucru sint schirnbate la I
- pentru fonta maleabila:
prelucrarea filetelor cu cutite prevazute cuplacute din carbu- 150 I1v
ri metalice viteza de ~chiere stabilita cu relatiile (10.39 liii (10.44)
Km = (--)
10.40) se corecteaza cu coeficientii de corectf,e din tabelul
HE
10.71

Tabelul 10.71 Cocficien~i de corec~i. ai vitezei de a~hicra in c8zul prolucrarii fi-

l' in care coeficientul K1 care caracterizeaza grupa ote1ului liii
letelor ~trice cu scula prevazute cu plaou~e dura exponentul l\" sint dat.i, in tabelul 10.72. .
Coeficientul ~s tine seamade natura materialului partii
1.Pentru o~al carbon de construc~ii,o~ol cu crom-siliciu-mang8n,o~el turnat,
~chietoare a scul.ed, :?i -este prezentat in t.abelul 10.73.
*

PlAcu,8 P10(T1SKb)
piese turnato din o,el
PlAcu~a P01.4 (T15KbT)
I Tabelul 10.72 Coeficientul K1 ~i cxponentul "v din rela~iile (lO.42) ; (10_43) ;(10.44)

Coefioient 1,0 ~ooficient 1,25 1

. I Haterialul
<:laprelucrat
k1,in func.ie de materialul
.eu~itului .
nv la prelucrarea cu eu~i-
te
OurabiLitatea sculei T, min. 20 30 45 so 90 100 I
I din aliaje din o~el rapid din olieje
Coefieien~i 1,25 1,15 1,Ob 1,0 0,92 0,87 ~ din o~el rapid
dure
dure .
I
Uzura seulei pe fa,a de a~ezare,mm 0,35 0,5 0,8 1,0 1,2
I O.el : carbon ( C ~ O,b% )
-1,0 1
Coefieien,i 0,5 0,73 1,0 ','7 1,3 1,0 1,0
pentru Rm, N/mm2: ~ 450
2.Pentru fontA eenu~ie 1,0 1,75 1
450-550 1,0
Natura aliajului dur .K40 K30 VK3 K01 K30 > 550 1,0 V 1,0 1,75 1

Coetieien,i 0,83 1,0 1,14 1,20 1,25

.45 O.el carbon eu preluerabili-
Durabilitatea seulei T, min. 20 30 bO 90 120
tate prin a~ehiere ridicatA
Coef icienti 1,45 1,27 1,1 1,0 0,87 0,79
1,2 1,1 1,75 1
Uzura scul.i pe ta,a de a~ezere,mm 0,5 0,8 1,0 1,5 s i inaltli
',2
0,95 1,75 1
- o.el aliat cu crom 0,85
Cootieien,i O,b2 0,85 1,0 1,1 . 1,35
0,8 0,9 1,5 1
- o,el carbon(C > 0,6%)
- o,el aliot Cr-Ni, Cr-Mo
Coeficientul I<y se stabil~te cu relapa: 1
0,7 0,8 1,25
si Cr-Mn
x, Km I;s ~ (10.41)
- o,el aliat Cr-Si,

in care Km este coeficie.ntul care 1;ine seama de natura nate- Cr-Si-Mn, Cr-Ni-Ho, ,
rialului de prelucrat :;:i se datermina cu relatiile: I
0,85 0,8 1,25 1
, Cr-Ni-Al, Cr-Vn
0,9 ',5 1
pentru otel: I\ 750 - o.el aliet cu mangan 0,75
.~ =K (-) (10.42) 1,25 1
. .~ 1 I. - o~el aliat Cr-Ni-W 0,8 0,85
1\ 0,8 0,85 1,25 1
" o.el aliat er-Mo, Cr-Al 1,25 1
- o.el aliat Cr-Ni-Vn 0,75 0,85
pentru fonta cenU!iie: ) - ote t rapid 0,6 0,7 0,25 1
190 l\" - fonU cenus ie - - 1,7 1,25
~ =(-.) (10.43) - fontA maleabila - - 1,7 1,25

HB

392 393

~-----_._-"----- -", .. _- .- .._- _. .. -

'
t

Tobelul 10.73 ~ficionlut d~ corec~ie K din relatia (10.41)

~s

Haterialul'~'-'-----~~' .------~- .__

Fig. 10.8. Filet cu s i fl!rilcanal
de ie~ir8

da

prelucrat
-----
OL,OLe
Coeficientul

P40
0,35
Kms

,---_ ..
P30

0,65
1n functie de materialul p~r~ii 8~chietoare

_.
P20
0,80
"-~----'-'--'---..-.-
PlO

1,0
P01.4

1,4
K40
Q sculei

0,4
t-.
!
I

Qp~ a) b)

Oteluri re- K40 P30 P10

zistente le I I I I
coroziune lIi De~irea sculei se stabil~te cu relatia:
refractar 1,0 1,4 1,9
y = H ctg ex [nun] (10.46)
HRC 35 ...50 HRC 51 .60
in care H este inlltimea filetului, nun;p ., pasul filetului,nun;
Ki - nl.lll-mul
de inceputuri ale filetului; T - tiItpu.l pentru re-
O~el aliat P10 P01.4 K30 K40 K30 I K40 tragerea cup.tului !?i schirnbarea sensului. de rotatie pentru I

1,0 1',25 0,85 0,83 0,92 I 0,74 care ser~:

- pentru filete cu p 5 3 nun T = 0,015 nUn
Font! cenu- K40 K30 K20 K01 KOl T = 0,02 nUn
~ie ~i
- pentru filete cu p > 3 mn-
maleabi III 0,83 ',0 " , 1 20 l,12

Otel,fontli, O~el rapid K20 no 10.12.6. Determ:inarea puterii. Pentru puterea nece-
cupru ~i
e l i aje de 1,0 2,5 2,7 I
saza, atunci cin:i se. pralucreaza filete cu scule preVclzutecu
aluminiu scule din carbJri metalice, se re<::amand& relatiile:
i
-- 1..:..,..--.-.-.,:
\
- filetarea ot.elului:
= 24,2 10"3 pl,7 V i-O,71
N ~ [l~J] ; (1O.47j
Coeficientul. 1), tine seamade metodade prelucrare a file-
tului ~i are. valoarea l, 0, daca operatille de deqrosare !?i de
I - filetarea fontei:
fmisare se fac cu scul.e diferite !?i valoareaO, 75, daca eele
I
I
i-o,82
I
doua operatd.Lse fac cu acel.asd,cutit. N = 16,8 10"3 po,s V KN [Jr:,'Jl , (10.48)
Pentru durabilitatea sculelor se recorn.arrlti
valorile: ,I
- cutite radiale din ote! rapid T = 80 miri, I in care ~ este un coeficient al puterii, functie de duritatea
cutite radiale cu pla:cuta:PlO T = 10 min. materialului !?i se stabil~te cu relatiile:
- cutite trapezoidale din otel rapid T = 70 miri , 1 .- filetarea ote!ului:
)

10.12.5. Verifi~Jea turap.e.i se face cu relatia:

i ~ = (-)
Ra.

750
0,75
; (10.49)

n=
1
[rot/min] (10.45) I filetarea fontei:
pT Ki

in-care 1 este lung:iJnea canalului de i~ire

pa:rtU p.i.erducey, fig.10.B.
f, sau l\ID}imea I KN= (--)
HB 0,16
(10.50)
I 190

.\
I
394 .....395.... .
,
__ . J
in care ~ este rezistenta la rupere, iar BBduritatea Brinell
pentru materialul care se prelucreazc1. - 1. ANAllZA COHOITIILOR SI SCOPUL PRELUCRARII

10.13. RIDIMURI
DEASQilERE
LA PREllJCRAREA PE STRUN-
GURI UNIV:EnSALE GRELE 1" 1.
2.
Forma, dimensiunile, rigidit&tea piesei
Carecteristicile tehnice ~i rigiditetea strungului
3. Propriet6~ile meterialului semifsbricatului
Prelucrarea pe Ina:iini-unelte grele .care au diametrul ma- 4. Precizie ~i.rugozitetee suprafe t e i piosei
5. Corin~o pentru productivitate
xim de prelucrat deasupra patului rnai mare de 1000mm. prezinta
o serie de particularitati referitoare la: dimensiunile ~i gre-
utatea piesei, construct-ia sculei aschi.etoare, mar.imeafor1;elor 11. ALEGEREA SCULEI SI A PARAHETRILOR ACESTEIA
de ascmere , stabilitatea la vibrap.i a sistemului tehnologic
MUIDS, rigidi.tatea piesei ete. In eele ee urmeaza se prezinta 1. Tipul cu~itului
Partea a~chietoare
relatiile recorna:ndatein literatura de specfal.i.tate /121/ pen- 2.
3. Caseta port-scula ~i fixaree ei -.
tru determinarea parametrilor re:Jimului de aschi.er'e la prelu- 4. Corpul 'cuj, itului ~i f ixarea acestu ia
crarea pe stirunquz-L grele, cit ~i re:Jimuri sintetizate in tabe- 5. Materialul par~ii a~chieto8re \
le in ftmcp.e de diametrul. maximposibil de prelucrat pe un a- b. Geometris parf.ii a~chietoare
numit strun;. REgirnurilede aschi.ere prezentate cuprin::iprinci-
palele operatii efectuate pe strun;1urile de acest tip: stnmji- Ill. ALEGEREA REGIMULUI DE ASCHIERE
rea exterioarc1 cu avans longitudinal, strunjirea frontal~ ~i
strunjirea interioara. . 1. Adincimell dB a;>chlero, t
Succesiunea alaJerii sculei el!?chietoareEli a regjJl1udlor 2. Vorltioero: l ~ tmox
de aschi.ere este data in schemabloc din fig. 10.9.
3. Avansul s sou !J
R
. Se recomandaca pe baza analizei desenului de executd.eal
piesei sc1 se stabileasca atit rigiditatea cit ~i dimensiunile 4. Verificnro ~. F z ~~ Fz mol(
de gabarit ale acestora, precum:;;i caracteristicile reale ale v ~i corectarea vite20i
5. Viteza do a~chiere
strur.qului pe care UIllI8aZa a se executa prelucrarea.De asemenea b. Tura~ia n
din desenul de executie sau din stan:::iardese stabilesc proprie- 7. Ver ificarea n < nmax pontru mase a data
8. Viteza de avans
0
,
tatile rnaterialului de prelucrat, precizia necesara, rugozita- 9. Verificarea Ht s Ht lIlal(
tea :;;i alte cerinte pentru piesa supusa prelucrarad ,
Regimurile de aschi.ere recoman::iatein prezenta lucrare a- 10. Ver ificarea Nac ~ Nmu
sigurc1prelucrarea pieselor in cor:rlitiile costului minim al 0-
peratiei. Daca operatia considerata constituie un 11100 ingust"
in product.i.e, se reco~ intensificarea regimurilor de a!?chi- Fig. 10.9. Schema bloc pentru determinarea regimurilor de asch ier'e la strunjirea pe
ere in scopul mi:iririi productivitatii. strungurile grele

10.13.1. Alegerea sculei ~etoare. Tipul cutitu-
lui se det.ermiIW.p.nind seamade caracterul fazei sau operatiei
tehnolcgice, pe baza recomarrlar::iJ.ordin tabe1ul 10.71.
Varianta constructiva a cutitului cu fixarea rnecarrica a
placutei, lipita sau cu casete fixate pe corpul cutitului, se
al.eqe din tabelul 10.75 in functie de operatae , rigiditatea
sistemului MUSDP :;;i starea supraretei, sernifabricatului.
la al.eqerea variantei constructive a cutitului din tabelul
10.75 se vor avea in vedere urrnatoarele principii:
- la strunjirea . in o::>rilip.i deosebit de grele, se aleg
constructdd, fara alezaj pentru fixare;
.
- se recaman:laconstzuctd.Lcu elernente de sprijin,care au
,
o rigiditate ridicata la temperaturile mari dezvoltate in pro-
cesul de ~chiere;
-. va:d.antele constructive sa aaiqure pozitionarea sigura a
placutei din carJ::m-i metalice, atit pe suprafata de sprijin,
cit !?i pe suprafata de liInitare in sens radial;
- sa se asigure rapiditatea inlocuirii pli:icu\:eiuzate.
In tabelul 10.76. se dau recomar.dari. pentru aleqerea va-
riantelor constructive ale cutitelor asamblate, iar in tabelul
10.77., pentru alegerea materialului pat-tii aschi.etoare,
Parametrii geometrici ai pari;ii ~etoare a cutitelor
sint prezentatd, in fig.l0.l0, iar valorile ret.~J;andate
pentru
acestf,a sint date in tabelul 10.78

396 ?J,1'7
 "-'~-"-l
~~I-"

~;
~:j
'tulu; in f~~ct;c de felul

--,.--
prelucr!rii (fazei)
.
Tabslul 10.74 (continuare)
~;
f~~'
e :I'
0 1 2 3 4 5
Pare- Unghiul
"."' ..
~[,!
metrii de atae I
prelu- Cuiitul reeomandat pr inc i- Obser-
~~
Falul prelucr~rii erarii pal X t vai ii
Strun-
. f~
rD

ill
gred9 jire
exteri-
0 1 2 3 4 5 w;

-
oarll de
---.------ f in ise-
re cu
~ 0
rj;
f,,;
cuiit
lat ri:;
LlD< 5 45 ~:Il
",'.1
~ [
Strun-
jire
-EfJ=1- J~
r;.;j

LJ
exta- ~'~
rioarll
~ LlD=5.. i)
,

e
...... 60
15
Strun-
re in- i f,i
terioa- I iii
rll de
de tre-
cere
I
{'
/ 60
~:
~'
L/D>25 90
I
i ri~}['

r
Strun-
j ire
exteri-
oarll 8--3- .l[j 90 L:b.
i
If,;
I'
r
L
Hirll
opr itor --- LID este Strun-
jire
I
H

tD
S":
det pentru interi- I' ( I .
oarll . . 1./ , 90
".
strunjirea pinll la
opritor { !J,,:
fArll ! r"':
I

Strun-
[J 60 0
lunotll;

pentru
h~
I':
jire
conic~
axte-
rioarll fEE--- -
strun] Iroo

ot e lur- il cr

cu
Strun-
j ire
fronta Wtl 90
t
~
~
!
f
c'

t-
~ ,.
fCJ
90 III l
HB. < 330 I
tN
\ ,
P
- - "~'=--~ ~
~ li'

399 ~
 .... --::..:..:--.:..:....::....-----.-------.---.-------- -- -_._--- ._. ----_ .... _ ... _---

Tabelul 10.74 (continuar )

0 1 2 3 I. S
,(

Vedere A

~
).
L< 40
mm

r! 900

Reteza-
<y.
re,
strun B13 L=40
400
mill
900

jiro t ~O
canale CUTlTE LATE DE
smuNjiT
-'-I EXTERioR

L>400
mill
~r 900
I
i tini sare l

- ~.~~
CUTlTE DERETEZAT

cutit CU

g
10.13.2. Ala:.Jereacrliricimii de~. 1dincimea SFARlf.tATOR DE
de aschiere in cazul stnmjirii pe ~i grele se alege in' L ,ASCHii
ftmctie de adaosul de prelucrare respectln:i corrlip.a i.mpu.sii ~~'
privinci stabilitcitea la vibratii: be

Zt
tmax s Ct D [rran] (10.50) .~

in care: D este diametrul maxim posibil a fi pre1ucrat pe

oC> I ~>;;>=,'"
'>0
strun;Jul respecti v, in rran; Zt - coeficientul, respecti v expo- fx4P
nentul adinc:i.mii.de ~chiere. .
Valorile coeficientului Ct l?i ale expanentului Zt in func- Fig. 10.10. Parametrii geometrici ai cutitelor pentru strunjirea oxtarioar3, frontat6 ~i
1;ie de diametrul D sint date in tal::elul 10.79. interioari 1n cazul prelucririi pe ma~inl-unelte grata

'1.:", ., "q., ~o\ ! 401

400
;:'''i,,:;,,:.:..~,.,

"t

'
':0,7:) Yar i ant.e cons.tr-uct

.. - ----------
..,......~ ..-..
ive de cut,ita "s ..
..IDlte procase pentru strunguri gralo

. i ..,.-... -
" Tabelul 10.75 (continuarel

Lipul constructiv al p~rtii asch ie toar-e s i modul de fixare al plllcute; Case t e ~i. f ixarea I or
o.~,._-.,~ __
Pentru H '" 80 mm
Tip Tip 2

T ipul 1 Tipul 2

Pontru 11 = 50 mm ~ i U = 63 mm
,
lip J lip If
i
I
I

~ ~
~
cs=;J q
~

Obser-vat ie t H - In~ltimea see t iun i i cuti tut u i,

Tip 5 Tip 6
10.13.3. lIJ.e:Ierea avansului de ~ere. In cazul
strunjirii pe strungurile grele valoarea avansului se calculea-
za in funct.i.ede tipul pre.lucrari.L cu relatiile:
- pentru strimjirea de deqrosare ~i semifinisare:

~
- ,,
s =
X

in care:D este diametrul maximposibil a fi prelucrat pe strun-

gul respectiv (parametiu al ~inii-unelte), in mm;Cs' Zs -co-
Cs. D
O,4tO,35
Zs

(mm/rot] (10.52)

eficient ~i respectiv exponentul avansului de asehi.ere pe

i'-,.,-"o'~._._._"'''''''~ . .~ _
strunguri grele, date in tabelul 10.80;X-unqhful,de atac prin-
cipal, in grade; t- admcimeade aschi.ere, in mm;
402
403
 TabeluL 10.76 Variante construct ive de cut it asa:eblateprcpuse pentru strunguri grele

.TipuL conform ModuL de Domeniu de foLosire: + tipul recomanda t ; (+) tipul ada i s

tabel 10.75 fixare a Forma Raportul Inal~ imea Rigiditatea norma la 'a sistemului MUSDP ~i 8.chiere
, cont inua
pUicu~ei dintre h ~i b pliicu~ei h
mm Strunjire,de- Strunj ire,de- Strunjire,fini-
gro,8re t=15- gro.are i se- sere t=1-5 mm,
45 mm,s=0,e-3 mifinisare t= s=0,2-0,6mm/rot
mm/rot 4-15mm,s=0,S-
1,S mm/rot

Rigiditete scazuta a sistemului MUSOP i a~chiere

discontinue I
Strunjire, Strunjire,de- Strunjire,
degro.are gro>are,semi- - finisare
I
..
finisere

1 Fixare cu adincitura h = b 16-12 + .. ( .. )

mecen ica pentru brida

2 cu 8Lezaj h > b 14-20 ..

() (+)

3 fara alezaj h < b 12-15 + ..

4 cu alezaj h < b 6-8 - ..
5 Lipire pl8cufii fsr. h > b 18-22 (+) (") ( .>

6 alezej h < b 10-12 u. ( .>

I (+)

Observ"~ii: Rigiditatee este normala pentru piese cu L/D < 8

Se utilizeaza in cazul ~n care pe strung se aplica 1n acela.i timp .i strunjiree cu t>15 mm
In cnzul foLosirii ~um.i pentru strunjirea de finisare : h = 6-8 mm
1.Toate pLocu~ele cu fixere mecanica se u~eez8 pe placu~e de rea.em : pentru h> 14 mm,din o~el de scuLe ceLit ,i8r pentru
h<14mm - din carbur i metal ice.

Tabelul 10.77 Haterialul pOr~ji ,,~hjetoare " ou~itelor

Grupele de utilizere " carburilor metal ice

.
.:.----~-
.
-- ... .. ---.-..
----- - "-. -_H, ..~igiditatae normale a sistemului MUSOP , 8.chiere continua
-"'-

Strunjire finisare t; Strunjire finale t=

Strunj ire degro~are ,re.tezere t= 15 ...45 mm, Strunjire degro~ere
sau semifinisare t= 1.5 mm,s=0,2 ...0,6 0,03 .0,06 mmis=3 .
Duritatea materis- s=0,8 ..3 mm/rot
'.
5 .15 mmis=0,5 1,5 mm/rot 12 mm/rot
tutui de 'preLucrat
,:.. mm/rot
o HB
lJ1
.
-
.

Rigiditatee scazuta B sistemului MUSDP sau e~chiere discontinue

Strunj ire de9ro~8re , Strunjire de9ro~are Strunjire finisare

retezare sau sem ifinisare. I

I

270 P40(P30) P30 P20 P10

P20(P10)
P01

P01
Ii
270-390 P40{P30) P40(30) P30 , H30 i
I
Observe~ie: GrupeLe de.utiLizar~ fara perenteze slnt cele recomandete,lor cele d1n paranteze cele edmlse.
 .. Ii. !:').{'~_\ VH'()I'~le par~'l ..et.n i l or g~trici - pent.ru stn.mjirea de finisi:xe:
~."",
-...
,".~-
..-~--~ ..
- ----- ...--~---- =r=-- ..."" g

i". .te;" HH Ps ns 0 5
;.i~(ll L u'; < 270 270 ... 390 > 390 s=C SF
v r R'
'2
[rrun/rot], (10.53) I

:'/llr::' (.1'
-r-
in care: CSfI Ps' ns reprezinta coeficientul !?i respectiv expo-
.. _._._ . 1- ..

r n
UCYrOPDreIRct.zareIF;nisareIStrUnjireIDCgr~~8reIStrunjireIA!Chier~
...'r:.;i:1 flnal~ " flnal3 d,scont,- nerrt.ii, avansului, de aschi.ere , 0.a-~iin tabelul 10.81;
I f;nisare nu!

,_:,:;:,,~~:,--~-:::~~:~:1.
:;,.1
~~.._ .. :._L
gr"",J I 6
_I
6
III
8 )
IV
15
V
8
I VI
20 5 Tebe Lut 10.81 VlIlol"ile cocf ie ientulu i C~F ;01 "le exponent; i tor p si n din rel"t iu
orade 101 ) 15 152 5 -5 -5 8 (10.53) pentru s t.r-unj i reu ib finisnro S S

Yf grode 5 -5 -5
-----_._-_.- .~~~--=-~="""'.~'.

H = 40 mm 0,8 0,6 0,5

H = 5D mm 1,0 0,7 0,5
H = 63 mm 1,2 1,8 0,6
H " 1;0 mm
,._--_ .. ---
1,4 1,0 0,6 - RugozitateB suprafe,ei C
sr . Ps ns
--- prelucrBte
H = 40 1/,10 70 606 40 40 50 10 60
H = ~,o:n" 80 70 45 10 60 10 70
";, I! :-: (..
3 In!!' 1'10 BO 50 10 70 10 80
H " CO mm 120 100 60 BO 10 100 =.~=-=~.. --.+ ..
'0
!i = 40 mm 1,2 0,7 1,2 0,8 1,2 0,8 1,2 Ra = 10 ..- 5 )1ffi 8 10-2 0 0,45
11 ~ SO mm 1,5 ,,5 1,5 1,0 ',5 ',0 ',5 2(, '10-3 0,33 0,35
~ = &3 ffi" 2,0 ',0 2,0 ',2. 2,0 1,0 2,0 R
a = 5 .. 2,6 Jim
i': "- 80 mm 2,5 1,2 2,0 1,4 2,0 1,4 2,5
..... :-.<'"-...., .-, .."'-=~-><=z.:.a"...."
i : 1. Pentru grupa de ascut ire I se recomandl! combinerea
:>,,,r..,,,;,; fetei de degajare
curbilin;; eu sfarmare de e.eo;i (la avensuri mici a.eoi8 este sfarimat6
do scobitura d pe faj:a de degajare, la Ilvansuri mari - de sf~rim6torul Unghiul de atac
de a.chii aplieat). ,
2. Pentru grupa de ascuj:ire I11 se recomand4 fata de degajare cu scObitur! principal XO
SbU plan~ cu sf3rimator de'a.ch;i.
3. Pentru celelalte grupe de ascu~ire suprafa~a de degajare oste plan!. Ra = 0,63 .. 0.32 )1ffi X = 5 24 10-3 0,33 0,2

X =10...150 145 10-3 0,4 0,35

.:'el"l 'iO.79 V"lol'ile eoeficientului Ct s i ale expooentului Zt din ret at ia (10.51)
\1
..,:,,,,-.~"'~""'-:t:~..-:=-'C.O~_ =
J~8~etrul maxin! po ;bil a fi prelucrat pe Ct Zt
~~ru~Q~ri 0f.mm

D " 'i00 a
--- 0,6 0,5 Rz -rugoziilatea suprafetei prelucrate,in mm;r - raza de racor-
1250 ~ D !: 2500 0,9 0,5 dare la virf a cutitului,in mm;v- viteza de a!?chiere,in m/mini
o > 2500 2250 -0,5
- pentru retezare, canela-re:

- ',-lul 10.80 Vat or i le coeficientului Cs :;i ale exponentului Zs din reletia (10.52)
Zs Xs Dm;n q
s CSR D b (----) [mm/rot], (10.54)
Dp
~~5metrul mexiln pes il a Tipul cut.itului
fi prelucrat pc str j, , conform tabelului Cs Zs
. D, mnl 10.56 in care:b - este latimea cutituluifolosit, in mm;Dmin - dia-
metrul final, in rrun; Dp. - diometn:J-,Piesei de prelu~at, in ~;
.
'~~

D 100 6 14 10-2 0,6 CSR' x q - ~eprezu:~ coef.ioi.errtul, avansulw., respect1.v

' ~~'
2500 > 0 2: ;0 5 195 10-3 _ O,b S
; exponentll acestuia, datJ. ill tabelul 10.82.
L~.....":-;.,,,-_._~
__.. ",,~
D 250 - 2350 -O,b

<i()"
407
---------"'
I
I in care: Ra i este rezistent:a admisibila la incovoiere a pl.acu-
Ii Tabelul 10.82 Valorile cocficien~ilor CSR ~i ale cxpooeotilor X ,z ~i q dio rela~i8
(10.54) la rotozoro ~i canolcro s s tei din carb..lri metalice in N/mm2; I

. - coeficient de corectae in fun.ct.ie de ~hiul de atac

, - principal:
I Diametrul maxim
po s ib i I 00 pr-e-
Lli~imea cut-i-
tului b, 0min I Op CSR -Xs
lucrE.lt pe strung in mmm 's Xs q
k3s = Cs X (10.59)
0, m:n
1--'
15 > b :; 10 o . ID s 0,3 -- in care: Cs 9i Xs sint coeficientul respectiv exponentul un-
I
I 250Q > 0 ~ 1000
Om~o/OP >
UllO P ,
135
3
115 1(;
10
0,0
0,0
0,5
0,5
0,1
0,25 ghiului de atac principal ;;i sint dap. in tabalul 10.83;
j 40 ~ b ~. 15 o . ID s 0,3 195 1(~ I
, Om~n/OP
mlO p > 3 235 10
,
O,b
O,b
0,3
0,3
0,1
0,25
Tabelul '0.83 Valorilo coeficientului Cs ~i ole exponcntului Xs din rel8~io (10.59)
15 > b ~ la o . s 0,3 14,5
o ~ 2500 mm p
ID
Dm~n/DP > 17,5 ,
3
-0,0
'O,b
0,5
0,5
0,1
0,25
Rigiditatc8 sistemului MUPSD C Xs
s
40 ~ b ~ '5 O. ID s 0,3
Om~.o/OP > 0 3
25,0
30,0
-O,b
-0,0
0,3
0,3
0,' normaUI 17,5 0,7
mlO '0 ' 0,25
sclizuU 5 0,4

Avansur.i.Lecalculate cu relatiile (10.52), (10.53 ) ~i - coeficientul de corectie ce depirrle de raportul dintre

(10.54) vor fi corectate in functie de conditiile concrete de di~etrel7 .maxim al piesei de prelucrat Dmax.piesa
9i diametrul
lucru prin amplificarea cu urmatorii coeficienti de oorectie: maximposib~l de prelucrat pe strung DIIl3X.IIl.U.:
- coeficientul de corectie in ftmctie de duritatea . mate-
rialului de prelucrat: D .
a. pentzu strtmjire de deqrosare s k4s = 1' 1 r- max.plesa ) 0,2 (10.60)
Dlllax.lll.u.
210 ns
k, = (--) , (10.55) ., coeficientul de corectd.e in flmctie de raportul, dintre
-.- HE grosimea h a pl<lcutei~i ha - grosimea opti.maa acesteia:

in care: ns = 0,5 pentru HE::s; 210 ;;i n = 0,8 pentru.HE > 210: h 0,5
b. pentru strunjirea de finisare: S kss = (-) (10.61)
ha
HE 0,8
k',s = (--) (10.56) Valorile de corectf,e in functie de dimenai.uni.Iesectdunid,
210 corpului cutitului B ;;i Hi

c. pentru retezare: .. k os' = 075 (B'H)o,3 I

(10.62)
'180 ns
k" = ( __ ) , (10.57) - coeficientul de corect.ie la retezare-canelare in fl1I1Cfie
1s HB de lungimeamaxima~ax a semifabricatului:

in care: ns = 0,45 pentru HB::s; 180 :,?i ns = 0,8 pentru HB> 180;
- coeficientul de corectie in functie de rezfstenta la in- k7s -= 2 , 5 ( ---~)'
Iinax 0 4
(10.63)
covoiere a materialului placutei pentru strunjirea de deqrcsa- Dmax
re semifinisare 9i retezare:
I

in care: ~ax este Lunqimeamaximaa semifabricatului: Dmax-

kzs = 5 10'7 R2 _
al
"

(10.58) diametrul maximal acestuia.

408 \\ ',09
 Dupa.dot.errninarea hvc;;'.'u.lui (:; a'ic~.,j.l;ce, irezul.tat;pr.in fo-
Los.i.rearela1~iilor 10.S3 ~j_ l(1.5!1 :;..,-.;va ca.lcuj.a avansul, real in care: Cv este un coeficient ce depinde de avansul d(~ l;.le, ~
sreal cu relatia:
(tabelul 10.85); b-latimea aschi.ed., in mm;Dmin-diametrul
IfcL,,;:~:
al suprafetei prelucrate, in mm;D-diametrul piesei, in T.lm; ":;'J'"
s r e at ~...j,. exponentului avansului de lucru (tabelul 10.85).
I
S
c-
...... lllt!,ljrot] (10.64)
Tabetut 10.85 Valorile coef ie ierrtul.u i Cl! ;;i ale expooerrtul.u i Yvdin rel"tcia (10.6~')
in care: s este valoarea avansului oh~imrta eu relatia
sau (10.64); ks - coeficientul de coreGW-eal avansului:
(10.52)
Avensul de lucru s,mm/rot Cv
- v; _.-':'-="'- .'=::.""""""'jl

~
......""""'"'-'-""",
s s 0,2 150 0,4
ks == k1s ~2s k3s k~s ]':;s k6s le7s (10.65)
s > 0,2 90 0,75

Din gamad8 avansuri a ma;;in.ii-tme1.tese va adopta valoa-

rea imediat inferioara celei obtinute cu relatia (10.64). vitezele calculate cu relatiile (10.66) !?i (10.67) VOl: i:i.
corectate in functie de conditiile concrete de lucru pr iri 2:,:--
plificarea cu urmatorii coeficienti de corectie:
10.13.4. D2:te:m:i.:n.31."'G3. "l.dt=2.e:l. de ~ere. Viteza de
ii.?chiere in cazul strunjirii lorqitudinale de degro:?are:?i fi- - coeficientul de. corect.Ie in funct:ie de duritatea m~~t.0:~
n:lsare pe strunguri grele se ca1.cLlleazacu relatia: rialului de prelucrat;
a. pentru strunjirea de deqrosaze l?i finisare:
Cv
v== [m/mm] (10.66)
) k =( 210) n,
HE
'r to,1 S Yv v
"
(10.6[;)

in care:Cv este un coeficient care depil'ldela strunjirea de de- in care: n, = 1,1 pentru FIB$ 210 l?i l\. 1,5 pentru H8 > no i
gro~are ~i de finisare de avansul de lucru (tabelul 10.84); m, b. pentru retezare:
Y; - exponentii durabilitatli !?i ai avansul.ui. (tabelul 10,84).
k = ( 210) n;
V, HE (10.e?,)
Ts;,clul 10.84Valorile coeficientului Cv s i de c}.1'"aantilor III ;;i Yv din relatcia (10.66)

f"'"' p,.loo,',;'
Grupe
carburii
de ut i l i
metal ice
za:& a .. J'- - --.~
v
QI
v;
in care: l\. = 1,8 pentru toate valorile duritatii;
- coeficientul de corect.ie in ftmctie de duritatea plE:.ctJ.--
--..
1
_, Strunj ire
finisare
de
0,2
.-.-.....~""""~
!: s< 0,4 I - -~---
455 0,33 0,2
tei din material dur, aUt pentru strunj:ire de deqrosare cit 0i
pentru finisare sau retezare, se determint!icu relatia:
!
P10 I 0,4 5 s< 1,0 275

r- 0,25

,
0,4
Strunj ire de
0,4 5 s< 1,0 220 0,25 0,4 k V2 = 1 ' 15 '10-39 'HRA20
L_~~gro;;ar~ P30 I ',0 !: s< 3,0 230 0,25
'--'~. ~ ...
-"- ""~'-.T~"'~_ =~,~--*= b.
O,b I
I (10.70)

in care: BRA - reprezirrta duritatea placutei din mat.ed.al du.c

In cazul canelarii-retezarii viteza de aschi.ere se calcu- in unitati Rockwel A;
leaza cu relatia:
kV3 - coeficientul de corectd.e ft.ll1C'tie
de unghiul de atac
v- ----- Cv
~ ~ principal, X :
- [m/roin) (,10.67) I '
.....0 25
T'
01
b' s
s; ( - __
Dmin 0,1
)
k
v)
=C
vk
X-XVk (10.71'
'
r
f.
D r
,:
t) 411 f
 Tura1:ia piesei pentru prelucrarea diametrului D se deter-
Valorile coeficientului CYk ~i ale exponentului XYk sint mina cu rela1:ia:
date in tal:ielul 10.86.
1000 vn
n= [rot/nUn] (10.75)
Tabalul 10.86 Valorile cocficientului Cvk ~i ale exponentului ~k din rela~ia (10.71)
D

Rigiditatoa sistemului MUPSD CYk xYk in care: vn este viteza de aschiere calculata cu rela1:ia
:.."~.-. (10.73); D - dit:unetrul suprafe1:ei prelucrate, in nun.
normal 11 4,25 0,35
sclizutli 1,9 0,15 La adoptarea tura1:iei de lucru din gamade turapi a ma-
~inii-unelte se va tine cant de faptulca aceasta nu tre.b.lie sa
Obserya~io. X se ia in radioni.
de~eas~ v~oarea l\n"x' admi.sa pentru metoda.utilizata de fi-
- coeficientul de corectde in func1;iede dimensiunile de xare a paesea cu masa G, kg. Valoarea ~ ~ pentru masa G
qabar'Lt; ale piesei ~i cele maxime,posibil a fi prelucrate pe a piesei, se deterrn:i.ruldin fig. 10.11. ax
masdria-unea'Itia
:

Q 101Kgl
kV4 -
-c VD .( Dmax.p
--
Dmax ) Il
(10.72) T
24
Fig. 10. 11. Turo~ia admis4 n, in
func~ie de masa piesei Q: 1- prinde
in care: linax este lungimea piesei de prelucrat, in nun; Dmaxp - 20 rea intre virfuri ~i prindere8 in
J universal ~i virful p!pu~ii mobile;
diametrul maximaJ. piesei supuse prelucr.n-il, in mm;c;,o' T'] - 16 2 prinderea in universal ~i lunetA
coeficientul respeCtivexponentul coeficientului de corecp.e de.tip deschis
kv4' da1:i in tabelul 10.87. I I
12

Tebelul 10.87 Valorile ooeficientului CVo-,i ale exponentului V din rela~ia (10.72)
8

.~ I 30
, ,
60 90
, ,
115nlrot/mtnl
DIIl8Xp
T ipul pre(ucrari i , C'VD 'I
Dm8x.mu
0,1 1.,0 0,75
s in j iro oxtorioarll 0,2 3,3 0,65
0,3 .- 2,b 0,55
0,4 2,1.
-~
Obsorva~ie. Dmax.mu esta diametrul maKi. posibll de prolucrot po ma~in8unealt5.
0,45 lO.~3.5. Debamrinarea cx:anpooente1or forteJ.or de
dri.ere F:(, Fy ~i F x in cazul prelucxarii
as-
pe

. , st:ruN:jurt g:t'ele

la prelucrarea ot-elurilor moi, cu sectdurd, de ascni.i, foar-

.Viteza de aschi.ere , Utilizata pentru calculul tura1:iei,
este determ.inata cu rela1:ia: . '. ~ te mari, in special daca se Iucreaza simultan cu rnai rnulte cu.,..
t-ite rnontate peacelasf, suport de lucru al strungului, se verf'-
vn = v Kv (m/mm] (10.73) fica daca suma companentelor t:angen1:iale'ale fm:tei de aschiere
~ Fz care actdoneaza pe un suport nu depa:;;e!?tevaloarea limita
in caret v - valorile vitezei de aschiere abp.nute cu relap.ile f ~ Fz maK adrnisa de strun:J. . .
(10.66} sau (10.67); Kv - coeficientul total de corectde al vi- Cornponentele for1:ei de aschiere Fz' F ~i Fx se C:e"tEmnl.na
cu relapile: Y
tezei: ;.
Q s t (10.76)
Kv = Kv1 k".z k".3 k".4 (10.74) Fz 10 [N]

on, 413
412 ./
 Fy 10 Fz Ky [N] (10.77) Tob<llul 'O,8B (I'<X'lt hr.'''' ( i
r--"" " ._-",-". "" '-1
[l\T] DoterminarOB (ortei de a~chiare specifico a I,
Fx 10 F'z Kx (10.78)
Q fdaN/mm2] t
"\
urt::ie: Q este va.loarea forl,:ei de C4,?chierespecifice, in daN/nun2
dai.1i in funct.i.e de avansul s 91.de dur.itc,tea lIB a rnaterialului
de prelucrat in tabelul 10.88; s - avansnl de lucru adoptat din
qema de avansuri a IUa9:ini.i-lmelte; 1<..,si Kx - coeficientii com-
ponentelor radiala l?i respactiv axiaia ale fortei de aschi.ere , l::mg
dati in f1.IDcti9de rapcrtrul, sit, r/t 9i de avansul s (nun/rot),1
in tabelul 10.88. Valorile Calculate ale fOl."i-elorFz, Fy 9i. Fx 140
vc: fi corectate cu coeficientii de ccrect.i.e pantru ~hiul y
100
9i uzura ha (v, tabelul 10.88). I Y sa:.:-
Sumacomponentelor tangentiale 2: F z va fi utilizata pentru 0,1 0.14 0,18 0.2 0,3 0,4 ~ 0.6 0.8 1,0 1,2 1,6slmmrrot J
-----"-.
vcrificarea daca momentulde rorsdune Ht. nu de~89te momentul
de t.orsdune maxim~ max admis de stnmg,dat ~ cartea Ina9inii- Coef jc ienj i pentru uzur a f e te i do ase zer-e he! ' rr;m
unelte. :~.
Sumacomponentelor axi.al e :E va fi utill21ata pentru ve-
I Forta de a~chiere
I I C--1-~~~1
L
F)(
0,5 1,0
rificarea din punct; de vedere al fortei admise de mecanismul de
avans al tna!i':ini.i-tmelte. i
suma componentelor radiale :EFy,:lCl fi utilizata la verifi- Fz 1,05 ',10 1,15 I ,.
carea din punct; de vedere al rigidi ta:tii piesei. Fy ,Fx ',20 1,50' 1,80 I
"~

-------j tr
= 90 = 0 =
Tebe lu i 10.88 COlllpo!lentelefortei dao a~chi<>r'o
11. P30
I
X
_,
A
,
y 100
._._..
i
.'..._..~:
r
\'
I
I. P30, X = 60 ,1
0
=~~'~=~~:=~~~
=:=
Kx ~j Ky
I r. 1(.
Y, V,P+
I
vt: Vtf7 tp V,-J
rJ
v,v
) ..J
'1-' ~
I J
"'-'
J I /---;
"I ... Kx ~
~
f

Ky
Nomograma pentru coeficien~ii
r~
K)( f:
I Vf;~.I'l;P: V~Jv,~ v~.,v:+ '}In! ) V$, ) ;

I
,
It

t
~
,~
i'
L
OP4 o,08I~12?Jqz 0,3 0,4 0,6 \0 1~ sit ~
I 0,04 !I
~
t"
'

IL. ~ .-
0,3 0/. 0,6 ~O ~!;
~
Cooficienti de corec.ie pentru unghiuL y
"~
I"

Forta de a;chiere I .-----iI

1 Coeficienti de corectie pentru.unghiul y
-a,., !i ~
~
I Forta de a~chlere
- 10 0
00
10
I I
- 180

I
00

I
100

---!-----~
0.. t
~
rc
Fz 1,, ',0 0,9
I
1,2
! 1,0 D~
Ir Fy ',7 1,3 ',0 0,7
Fz
Fy
FX
',22
',19
1, l'
',13 1,0
0,9;'
0,<"" ~
l'
.I
Fx 2,0 1,4 1,0 0,6
2,08 1,47 1,0 O,U; .
P,~
!....~-.
----- I .,--L_,,~._.__ .
~
.111 ~ ,'il 415
I
i
I
Tebelul 10.88 (continuaro)

=-- --- ~ Oeterminarea for~ai de 8~chiere specifice a I

Q {daN/mm2]
cap.ll RIDIKlRI DE ASCHIERE IA PREUX:RAREA PE STRUNGURI
SElITAI.ID:liATE KlLTI<l1l'ITE

11.1 CONSIDERATII GENERALE

.Reco~ile incluse in acest capitol se vor referi la

0,1 0/4. 0,180,2 0" 0,4
Coefician~i pentru uzur8 fe~ei de 8~oz8re ha ' mm
ForJ8 de asch ier-e
0,5
pre1ucrarea pe acele stzurqurd, monoaxesemiautomatecare sint
prevazute cu doua sau mai multe sani.i., cu posiliilititi de man-
tare pe fiecare sanie a eel PUt-indoua cut-ite . Se intilnesc rnai
0,6 0,8 1,0 12 1,6 s{mm/rot] frecvent strunguri monoaxedotate cu doua smrii portcup- te; una
cu posibilitate de avans transversal, iar cealalti cu avans
transversal ~i longitudinal.
Se poate constata ea toate scule1e ~chi.etoare, in:li.ferent
de sania pe care sint dispuse, vor lucra la 0 aoeeas.i,turatie a
arborelui principal; totcx:1ata, scu1ele di.spuse pe 0 aceeasd, sa-
rue. fli, aflate simultan in lucru se vor deplasa cu 0 aceeasd, vi-
teza de avans. Se impuneuneori con:iitia ca viteze1e de avans
ale diferitelor sanii sii se afle intr-un anurnit raport una fat:a
de cealalta. Incazul prelucrarii pe st:rurquri semiautamate mo-
noaxe cu sanii multicutite, ca de altfel ~:j.la prelucrarea pe
alte categorii de ~ini-unelte semiautornate~i automate, eta-
pele de proiectare a regimului de ~chiereinterferii cu cele de
1,0 1,5 proiectare a reglajului fli cu cele de nonnare a pre1ucrarii,
datele din prezentul subcapitol relevllrl cu prec&iere aspectel.e
legate de stabilirea parametrilor regimului de ~ere.

11.2 ErAPELE DE PROIEX:TARE

1. stabi.lirea sdleme:i..
de prelucrare
.,,05 1,10 1,15
Fz Se cansiderci ea schema de prelucrare este 0 reprezentare
grafidi corespunzatoare pozitiei finale (la sfir~itul cursefor
1,80 de lucru) . a sculefor aschi.etoare, rntr-o .asemenea schemade '
1,20 1,50
FY ,F x prelucrare, semifabricatul va fi prezentat asa cumarati la
sfi~itul fazelor respective.
Nurnarul de scule aschi.etoare figurate pe schemade pre1u-
crare trebuie sa coincidii in principiu cu J'lU11l&u1suprafetelor
prelucrate la operatda respectivii. Nu se exclude insii posibili-
tatea ca una sau mai multe scule ascnietcare sii ac-1;"j.onezeasu-
pra mai multor suprafete , ceea ce va determina 0 rsducere a
mmarului. total de scule aschi.etoare , Este de asemeneaposibil

416
.' ,
ca 0 aceeasf, suprafa~ sa fie o.bl;inutt1 prin participarea a mai stnmjirea frontalc1, adincimea de aschiere va corespunde~-
multor scule. se accepta realizarea unor portdimi,ale acelei~i rimii adaosului de prelucrare, fiiJrl deci egal~ cu diferenta
suprarete continue de catre mai rnulte scu1e, dam aoeasta su- dintre lungimea initial~ ~i cea final~ a cotei de referin\:i!
prafa~ va ei supusa ulterior ~i altor prelucrard , evitiIrlu-se pentru. suprafata prelucratt1. In cazu1 prelucr&ii cu avans
astfel aparitia uncr rizuri inelare la Intersectda supratetefor transversal a suprafetelor profilate ~i a canalelor arnplasate
prelucrate cu scule separate (apreciirrlu-se ca fiind foart;e . pe suprafetele cilindrice adinci.meade aschaere se considem
I

dificil~, de exemplu, 0 asemeneareglare a scu1elor a!?Chietoare egal~ cu l~timea p&tii active a cu\:itului, riasura~ in lungul
la dimensiuneade lucru, incit sa rezulte 0 continuitate per- axei de rotatd.e a piesei. In situatia in care adincimeade CC?-
f~ a suprafetelor prelucrate). chiere este vard.abi.Lacont.inuu:;;i in acel.asi,sens, pentru unele
2. Alegerea roa.;;;:inii-unelt.e calcule se poate lua in cons:i.derare0 adincimemedie:
I

Pentru 0 alegere ratianal~ a ~inii-lU1elte, se implme

luarea in considerare a unor factori tehnico-economici,cum tm8x + tmin
sint cei pri virrl fonna ~i d.imenziln1ilesemifabricatului, forma t= [mm] (11.1)
~i dimensiunile suprafe~lor de prelucrat,. con:iitiile tehnice 2
de cali tate impusepiesei prelucrate volUIitulI prcx:1uctiei ~i-
I

nile-unelte disponibile in sectia de .prelucr&i mecaniceetc.

3. stabil.irea metodei.de instalare a semi.fabricatului naca adaosurile de prelucrare au valori mari stabilirea
I

la rezolvarea acestei ecape, se ?-ne, cant de forma~i de adincimii de ~chiere corespunzc1toare fi~ei treceri se poate
dimensiunile semifabricatului, de tipul ~inii-unelte stabili- realiza pe baza recomarrlarilor existente la prelucrarea cu 0
te anterior. In prdncipdu, semifabricatele pot fi instalate sin3ur~ scuta,
intre virfuri, pe dornuri sau/~i in dispozitive de tip mandri- 7. stabilirea. avansurilor de lticru ;1
re. In cazul semifabricatelor caracterizate printr-o rigiditate .' . Factorii de care se tine cant la stabilirea IMrimii.avan- ;1
~.
scazut.a, se va acorda atentie unei sprijiniri suplimentare, fo- sului de lucru sint: tipul ~i caracterul prelucr&ii (deqrosa- f

losi.n:i una sau mai multe Iunete , Intrucit momentele de rotatie re, semifinisare I finisare) I rigiditatea semifabricatului ~i a ;1
at:incj valori relativ mari, se va prefera antrenarea in mi.scare sistemu1.ui de fixare a acestuia, cerintele de precizie ~i de' :"1
a semifabricatelor cu ajutorul dispozitivelor de' tip marrlr:i.n!. rugozita~ a suprafe~lor de obp.nut n\.lIllMul I ~i pozitia scule- "

4. stab:i.J..i.rea
scul.elor a:;rlri.etoare, a dispozitivel.or .Lcr aflate simultan in lucru, rigiditatea sculei ~i a sistemu- ti
~ verificatoare1.or lui ei de prirrlere, natura materialului semifabricatului, IMri-
meaadincimii de aschiere, Pentru stabilirea mkimii avansuri- ~
In cadrul acestei etape, se stabilesctipul
risticile
~i caracte-
climensianale ale sculelor parametrii geometrici 9i
I
lor de calcul la prelucrarea pe strunguri monoaxemulticutite, 'I,:'1
constructivi, precum~i materialele ~ilor active ale scule- se pot; folosi recarnand&ile cuprinse in tabelul 11.1. Atunci ~
lor. In general principiile de alegere a sculelor ~chietoare cind atzunqu'L dispune de avansuri cu valori fixe I este evident

versale) r~
I

de la prelucrarea cu 0 singur~ scul~ (pe masdru-unal.te00-

valabile ~i in acest caz. Afinnatli similare se
(
I
m mardmeaavansului adoptat (in cOnfonnitate cu recorna.rrlMile
din tabele sau pe baza unor calcule) va treb..ti sa corespl.IIrlii
o ~
t
j;'i

pot formula ~i in leg~tur~ cu disPozitivele ~i verificatoarele uneia dintre aceste valori. ~

8. Verificarea mariJnii avansurilor L
ce vor fi utilizate. I:
5. st:abiJirea. IOOdului de instal.are a sculelor Folosind relatiile cunoscutede la prelucrarea cu 0 singu-
Instalarea sculelor se poate efectua in suporturi portscu- r~ scul.a , se catculeaza marimile fo$1or de ~chiere, fiini
le normale (pentru una sau doua scule aschietoare) ~i in supor- posiliila ca atare, realizarea .unor verificari
I specifice (din
punct.ul, (k, "le::k:;,:? aJ. ::mEdtarii corpului sculei, al rezisten-
turi spc:cieJ.s (preva~'\.lte cu Jocasur-i. pen+ru 3 1.5SeD!''"). 11.:>-
tei placut;.ei din carbur'i,metalice, al foqei admisede meca- 11(
~
dell 0'2 in..stalare va tt-elm sa iniGplineasca cerintele unei ~
orientari corecte a scu1ei, ale unei regl&i comodea sculei la niSmulde avans etc.). ~ 1

Atunci cin:1 valoarea foqei efective generate de deplasa- 1

dimensiunea de lucru ~i ale unei fiY..ari suficient de rigide a ~
scu1ei. . rea cu avansul adoptat este mai maredecit valoarea fortei ad- ,1"1
6. stab:i.li.rea valorilor adincimilor de ~ mise de criteriul de verificare cansiderat, se vor studia posi- t
la strunjirea lan;ituiinal~, adincimeade aschiere se con-
sider~ egal~ cu narimea adaosului de prelucrare pe raz~ adaos I
bilitt1\:ile de evitare a unei asemeneasituatii. Astfel, daca
.fo$ total~ de avans este mai maredecit forta admisade me- ~
t~
irrle~t intr-o sin3ur~ tirecere la faza respectdva, la canismu1de avans se vor examinamai intii posibili~ti1e unei
I
11
~
~
~
-'I ~.,
... _-_._ .
 Tabe lul 11.1 Avansuri de eeteet rocomandete la .strunjirea pe strunguri &ealiautomate rnon=x

1. Pentru scule a~chietoare montate.pe sani ite longitudintile

Oiametrul Hr. de Adtncimea de a~chiero t, mm, ptns la;

Caracterul de Tole- cu~ ita
prelucrerii prelucrat!. ran~a, pe ea- 1 2 3 4 5 6 7 8
mm mm rucior,
ptnii le Avensul 21, mm/rot

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

2 0,25-
-0,37
0,23-
-0,35
0,20-
-0,30
0,18-
-0,27
0,15-
-0,22 - - -
Pins la
25 - 4 0,25-
-0,37
0,22-
-0,33
0,20-
-0,30
0,16-
-0,24
0,12-
-0,18 - - -
Strun-
~
N
jire
longi- .
6 0,20-
-0,30
0,18-
-0,27
0,15-
-0,22
0,12-
-0,18
0,10-
-0,15 - - -
o tudi-
nalli 2 0,42- 0,37- 0,34- 0,30- 0,27- 0,25- 0,20- 0,18-
-0,63 -0,55 -0,50 -0,45 -0,40 -0,36
.-0 '30 -0,27
Degro,era 0,1- S '0,42- 0,37- 0,34- 0,25- 0,20- 0,20- 0,20- 0,18-
-0,2 .-0,63 -0,55 -0,50 -0,37 -0,30 -0,30 -0,30 -0,27

9 si 0,35- 0,32- 0,30- 0,25- 0,20- 0,17- 0,15- 0,15-

.
peste -0,52 -0,48 -0,45 -0,37 -0,30 -0,25 -0,22 -0,22
Peste 25
2 0,8- 0,7- 0,55- 0,4- 0,35- 0,30- 0,25- 0,2-
-1,2 -, ,0 -0,82 -0,6 -0,52 -0,45 -0,37 -0,3

Peste 5 O,SO- 0,47- 0,45- 0,4- 0,30- 0,27- 0,25- 0,2-

0,25 -0,75 -0,70 -0,67 -0,6 -0,45 -0,40 -0,37 -0,3

9 ~i 0,40- 0,37- 0,35- 0,30- 0,2- 0,17- 0,15- 0,15-

peste -0,60 -0,55 -0,52 -0,45 -0,3 -0,25 -0,22 -0,22
Sem if inisere - - - 0,2-0,3 0,i-O,3 0,2-0,3 - - - - -

~----------.---.-------------------~-
Taoolul 11.1 (continuare)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

-
De9ro~8re - - - 0,45 0,40 0,30 0,25 0,25 . 0,15 0,15 0,15.
Strun-
jire
conica
~i Semif inisere - - - 0,40 0,35 0,30 0,25. 0,25 - - -
profi-
leta
Finisare - - - 0,25 - - - - - - -

--. Strunjiro conics cu

sanie suplimentar& - - - 0,30 0,25 - - - - - -
2.Pentru scule e~chieto8re mont~te pe saniile transversale
Adincimea de a~chiere t seu latime~ de prelucrare b, mm, p'na'le:
Felul Cerecterul
cut,itelor prelucr&rii 2 5 8 10 I 15 25 35
I Avansul 21, mm/rot
-.~
....

De9ro~8re 0,50 0,35 0,20 0,12 - - -

De strunj ;>ten
Finisare 0,40 0,30 0,20 0,12 - - -
--
Degro~lIre - 0,50 0,40 0,35 0,20 - -
De caneLst
Finisere - 0,40 0,35 0,30 0,20 - -
-
Degro~!lre 0,50 0,35 0,25 0,20 0,15 0,12 0,10
De prof ilet
Finisere . 0,40 0,30 0,25 0,20 0,15 0,12 0,10

L
 ~
~
r~
mcxlificari a schemei de prelucrare, de exemplu printr-o altii ~
I,
repartizare a fazelor de prelucrare ~i numai dare acest lucru !
...
...~c
II :>~
0

'"..
o 0
0

..
N,
Cl
o.,~
.
ID

r.; ~
8'
CJ

Cl
IQ"'"

v-
c
nu este posibil, se va proceda la 0 mlcsorare corespunzatcere
a avansurilor. Datoriti existentei simultane in lucru a mai t
t1i

I~"..
1;:'
O)~ --,.-
O-U
(,) q
.. ~L multor scule~chietoare, stabilirea mfu'imilorsolicitarilor ~~
o ~. C C) e .., 0
2 .il '
..cli
C) 'r-
~
.,.. create de mi.scareade avans in diferite cornpon.ente ale sistemu- ~"i
l~
Cl"'
~ ~!!~-8~ lui tehnologic, in vederea verificarii corectitudinli .avansu- K
... .!'" ~
,.. ~
,..
0 0 0

.. OCl~ ..J
... SI .,
Cl
E ~
f.) .
~ -C
J C)
> ,,.. ....
.,.. 0
lui adoptat, este mai dificila decit la prelucrarea cu 0 sin- r'
:
Cl
+'+' - IQ ..
tQ CJ .
.,.,.. --' -cJ.-
0)
.qura scul.a !:?ipresupune luarea in considerare a unor schememai ~
.-
.sa 5';:
u..a S ..::J
Le Cl
.. C
complexede lucru. De exemplu, relatii pentru verificarea avan-
~
... 0
..
N ~
,..
0 0 0

..' ...,
i
:J tit
0
(,)

,-83
L sului din punctul de vedere al defonnatiilor admisibile la pre- ;\
"~
0
0.. CJ')CI
u"
Cl
.
lucrarea cu mai multe cutite a umri,semifabricat fixat intr-tm
.~'g.~~ & .dispozitiv de tip marrlrina sint prezentate in subcapitolul t
:>.a
~ g
11

N
0

..
0, 0 0

0
..
0,
"'~" ..
o 0 ,-
-cc-so
13.2.8, astfel de situatii intiLnin:lu-se mai frecvent in cazul l:

.. 0';:
.! - O.&:

.. .-
cGCI
-~
......
a strungurilor revolver automate ~i semiautomate. r
....
Q..
..c
l-
a
0
n.
2~
Cl
o 11
0
N
N ~
~
.. . . ~
....
~Ct"O+"-

.; !!
--' ,,1...
e''''' c ......
!
.~.;; .....
Daca fortele de avans inregistreaza 0 variatie intre anu-
mite limite, ca urmare a modificarii adincimii de ~ere, se
f

f
i;
-8'" II+' ~ ::I''''' Cl L va lua in considerare sftuatda corespunzatoare fortei maximede f~
+' 11
... EtII:)OCQ
., 0 a 1;
-8
..
+'
..
11

0
.3
5~
U.
.a s
.

.-
0
0.. ~,
.. . 0

~
.-'
.

.-
.,
tII.,I
::J
L
0
I)

c ....~ ..
't)

_
C).-
avans.
9. ca1cu1ul l~or curselor de lucru
Pentru uri anumit interval de timp, in cadrul umri,ciclu de
!f
t':
3 Cl
0
:: 8.8'~'!l
i..

I- I-
a.. 41 t; ...."0.8 ';: Lucru , diferitele scule se pot afla intr-W1a din urrnatoarele
.,
:>
c
11 -8 -'
!!1 :> .. ~- '"... '"
III '"
-o, s .~5.2~.ij
't)~
Cl
stari:
~:>

O)L. - 40J __
> N C
a) Repaos,daca scula nu efectueaza nici un fel.de mi.scarej
"- 0 0' 0 0 0'

a ....a I-
(,)

...
';:~:J~.8
c.. 11
-8~t:-9"
b) M:i:?carede apropiere sau de retragere in raport cu se- r
..
,~

..
Cl

0 a ~a !!1
.3 ~ ~, :8, ~
0'
s
0'
.. .. -
.- et
G-""

0
61')C

,
mifabricatul, efectuatii cu 0 viteza suficient de mare, cores-
punzatoaze avansului, rapid:
~
r
j
..
Cl :E ,a
N .0' 0 0 ..--' ::1''''-
o 0"" I-M ~
0
o .,..
c f--
C
::I c_ ....
. 0 I c) M:i:?carede lucru, cu 0 viteza corespunzatoare avansului
~
-8
e,
-x
c co a e .
a ( de lucru; cind sculele se deplaseaza relativ lent, asigurind ~,

~
0
'"
N
~ 8, ~ aL ....
....c
rn'
'"
~ ,:
0 -o, I'-
0 .- 11 0
CJ) ,.. G
indepartarea adaosului de prelucrare. ImJimea cursei de lucru t
.. N 0 0'

"
et
;;;3 ..
'&.Q.
L ~ It..
este deci mardmea distantei parcurse de scuta cu viteza a- ~
Cl
- I
0
...
.3
11
+'
.. '" 0
~ ~ '" '
., > -
I)
00
._'- ....
1)'-
.-
I decvatii avansului de lucru.
In cazul general, expresia lungi1nii. le; a cursei de lucru
~
t
~ ""...
co
.-
0, 1'-,
0 0' 0'
0
...
ClLClIO
-ID::IO'-
~_"&..l-
..a Cl C
.
\,
la 0 faza oarecare i este de forna: tr
..; a - 11
. Cl > Cl Cl
.,
., ., --' L-
11
I ~
e .- (11.2)
~...
0
-o
...
..
0
...
'"
1'-, ~ 0
0
... , .-
0

...
.,.. "'0
"0, --' ::I
.., a
L
1/)'"
10
\ le; = Is; + Ip; + la; + Id; [mm] ~:
r~
'" 0' Co. a C....t'\l
r~
l
0 o U . 11 4Q e
-'-'-> (,)
I- -;::2~<:-8;;: in care l~i este lungimeadi.stanted, de siguranta, pentru evita- ,.
::IL&- Cl
rea ciocru.rii sculei de semifabricat, la sfir!:?itul ~ii de f
'"
0
~ s 0
0
0
N
.,
C.''''
N:J"'tJ
Cl i~
..
N '"'
.. 0' 0' ,..' .-' G"'" L to) C
> III 0 L
+'_
o ' CI_0'-C) I)
t.- 1 . apropiere cu avans rapid; 1 " - I1.1IJimea de patrundere, cores-
~
_0_
et "'C > .....
fJ punzatoare acelei distant-eP' parcurse de muchia ~chietoare a
L. C. Cl
sculei, ctupa 0 ant,nnitidirectie, cu ovrteza egala cu viteza de ~
&..._
--
~.,
O ....
all:J
S!-CL.&...
..E
c;Jo_

.....-
....
S
C:J~~g-~
> U Cl Cl! ., 0
avans de lucru, din momentul contactului efectiv intre muchia
aschi.etoare :;;i semifabricat ~i pina in momentulin care muchia t
II~
a..:>
~::J .....
o
'&.
.,,'
C<
'" ..
0
~ '" , .-
'"
aschi.etoaze a sculei efectueaza preIucrarea cu intreaga adinci-
~ao
a 41)

..
a

t.. >.,..
Q.
C<
0
0- 0- 0-
~
'" ..
.... 1 me de ~chiere; Iq; - l~ea distant:ei de ~
(dupa desenul pieseJ.); Id" - lun:.Jimea
distan\:ci de ~i.re
efectiva

;.
('
Cl '''- J!
.. 0 ..
> i
ao .
:Eaa I Citeva recornandari 1 pentru calculul sau pentru stabilirea V~
8 \,.
I:
~:.
) 423
I';

42,Z .1 ~
"
 Tabelul 11.2 Vw:imile COIJIponentelorlungimilor cur-sel.crde lucru pentru uncle preluerari reaUzate pe strunguri semiwtoostc
rnoooaxe C\J sBni i mult i~ ite

Componentele lungimii
F-elul Condi~ii Schi~a preluerarii cursei de lucru, in mm Observa~ii
pre lucrer i i de pre lucrare
ls Lp ta ld
.0 1 2 3 4 5 b 7

la = l desen
, ,

-
-tt(~ t
--
.-
Cu ie~ire
l ibera a .t:~~i:;~-t.-~~
----
0,5
2 tg X
conform
desen
1.. 5
-
fiE,
cu~itului

+
I '5 [,''!1
--
StrunJ ire t on-
gitudinlllllex'
terioera (cel-
cul separot aL
lungimil cur sei
de- lueru)
- I-
la =Idesen
-------
t
- P'Ina la
un prag -ES --. -._----- 0,5 .
2
--
tg
conform --
Quen
0
~ X

- --- t)< .,
,
I~
/
IpL t-= !:..Jls
I
I
I
I

~-

.. -._p._-- ---~----.--- ...--. .--.---""""".-.----------~---~--.---.----::-----'--~

Tabelul 11.2 (continuare)

5 6 7
3 4
1 I 2
0

- ldesefl...
----'
\
--. - -------
I

Strunjira lon'
gitudinela ex' r;'ina le -U -I- .- .---- B- 0,5-"
t
-- ld 'bpr' - b 'proiec~i8
tg~~ului prin'
terioera (cel' t"eapta de
/,1, 2 tg X
-(0,5 ... cipel pe exa

ff--r
cul seperet el r:iemetru !- 1 ;, - ,) . 1) de rota~ie
lungimi i curse i mare ; 1
de lucru) _ '-- - ~ 11 I
_.bpr
ID I 1~+l/5
- - I

f "
\\ -"G...
[;~runjire plana
(';:Illcul
Sepljtat
al lungimi i
cursei de lucru)
Cu ie~ire
libera a
cu~itului
I
\

I
- ----
Cl
-'-
Cl
.9--
~
--!

f:6t
~,V +
0,5 ...
..2
--
tg
t

X
-2
0
0,5 ...
. 2

Cl
-
~
-I'

.
 TebeLul 11.2 (continuere)

2 3 4 5 6 7

: o - d
Strunj ire plana Pins la 0,5 .. t . tg -- o
- (catcul aeparat o treapta 2 1.":(,-90) 2
al lung illl
ii cilindrica
O'..Irsei
de Lucru)

I-poz;.ia in i-
II)Pentru fiecere .i.!llee cut itu-
treaptll cite un lui A;
cuJ;it t t (1 3) 11- inceputul
Strunj Ire lon- b)Lungim de -,-+ ::onforlll11I1I (a- strunj I r I I ten-
~itudlnel"a _ s!guranJ;_ per- tg X tg % deaen colo un- gitudinal.;
arborilor curae dJpi 0 de este Jll-pozi~ia fi-
direcJ;ie oblica +(2 5) posibil ) nola a cu~itu-
lui A

Strunjire plena Pontru fiocere 2 4 o confcrm o

8 erbcr ilor suprafeJ;& cite desen
un cuJ;it

--~---- -------------.-- -r:

- ------------------

labelul 11.2 (continuere)

0
, 2 3 4 5 6 7

lmax I I
--------~ -- I-pozi!,ia lnl-
--.-.--~ - ~l~ t t
tieli a euj itu-
lui A;
Strun ire ton-
gitud nala 11
a) tu divizarea
treptei de lun-
gille maxilla
~
~ l- -~-
r-V:f
~~A --( , ~
--+
tg 6
--
tg
lllax
--n X
13 11- inceputul
strunj irii ten-
erbor lor b) Lungimea de
siguran~a par-
eurse d.Jpii 0
[ 4- +, , ~~ +(2 5) - gitudinale;
lIl-pozi!,ia fi-
nala a euf,itu-
direct.ie oblici! -tr, lui Ai
n-nuIIlarulde

r
m g~
~B cut-ita cara
prelucreezii
traapta de lun-
gime Ilaxi.ii
 fiecare sanie in parte.
componentelorlungi.mi.icursei de lucru sirrt cuprinse in tabele- REducerea nUlllarului limitativ de rotai;ii Nr l im poate fi
le 11.2 ~i 13.9. Intrucit unele dirrtre marimile componentelor obi;inu~ intr-o astfel de situai;ie intr-unul din ~toarele
curselor de lucru pot lua valori intre anumite limite, este po-
sibiM adoptarea unei valori intregi a Lunqirni.i,cursei de moduri:
a) Prin m~rirea numth--ului de scul.e utilizate la prelucra-
lUC1U,facilitindu-se atit unele calcule ulterioare, cit ~i re- rea suprafei;elor care solicita timpi mari de lucru;
glarea propriu-zis~ a ~inii-unelte. "
i
.
b) Printr-o ITlodificarea repartizarii sculelor a~chietoare
10. calculul lunJimilor cursalor de aschiere pe sanii, urrnariIrlu-sediminuarea incarcarii saniilor mai,soli-
CUnoscindu-semarimile componentelor lungimii cursei de citate :'li cre:'lterea inmrcarii swiilor mai pui;in solicitate.
lucru, poate fl. determinata Lunq.irnea cursei de aschi.ere, prin Daci1 saniile lucreaz~ succesiv, folosindu-se insa 0 sin-
aceasta ini;elegirrlu-se acea por1;iunea cursei de lucru in ea- gur~ turai;ie la nivelul aroorelui principal al strunJului auto-
drul caraia scula contril:::uieefectiv la irrlepilltarea de mate- . II\3.t,nUlTlilrul
total real de rotatii Nrt se deterrnirlliprin insu-
rial sub form~de aschi.L, mareanumerelorde rota1;ii aferente fiecarei faze, executate de
Ltlrqimealea j a cursei de aschd.erela 0 fazi1oarecare i se
va detenn:inaca atare pr'In luarea in considerare a lungimii catre fiecare sanie:
n
distani;ei de ~trundere ~jt a lungim:Li de ascni.ere I, 9i [rot] . (11.5)
Nrt=L: NIl
(uneori) a Iungi.mi.i distahi;ei de dep..~ire Idi' Ultima ~~- i=l
nenta (Idi) se va lua in considerare nurnaiatunci cirri distan1;a
de de~ire este parcursa de cut.i.t,cu inl~turare de aschi.i.,
nefiind deci vorba despre 0 i~ire libera a cui;itului: Atunci cind 0 anumita secventa se, executa simultan de ea-
, tre doua sanii, la calculul n\lli13ruluitotal de rotat.i.i, ale ar-
leai =.lpi + lai + ldi [nun] (11.3) oorelui principal se va lua in considerare mnnai, numarul eel
mai mare dintre cele doua numerede rotai;ii aferE'nte saniilor
11. Calculul InlIl&ului de rotai;ii ale a.rlnrelui in cauza,
principal pentru cursele de lUCI:U 12. calculul IIUlIIilluluide rotapi ale arborelui
Pentru calculul n~ui real Hri de rotatd.i, ale arbore- principcil pentru cursele de ~
lui principal, aferent fieeareia dintre fazele i, se va folosi In cadrul unei faze oarecare i, nnmarul,de rota1;ii Na; ale
re1atia: . aroorelui principal pentru cursa de ~ch:i.ere se calculeaza pe
lei baza raportului intre lungimeacursei de a:;;chiere Ifai la acea
Nri :::: [rot] (11.4) faz~ i, in mm,i avansul de Iucru Si la respectiva faz~ i,
Si in .mm/rot: 1 1-., ,~'\,
.t,... I' ...,.'';
I 1

ce i /..
,\I., "'''.", '".

let fiind lungimea cursei de lucru, in nun iar si - avansul

I
N = - [rot] {11.6) .
ai
Lucru, in mm/rot., Si
Dare se va Lucra succesav cu doua sau mal multe avansuri
de lucre diferite, n~ total de rotai;ii ale arboretui. prin- 13. Calculul coeficientilor timpilor: de ~
- cipal pentru acea sanie se va calcula prin insumareanumerelor coeficientul timpului de ascrrlere 'T i se deterrn.:i.na
pentru
de rotai;ii corespunsatoare por1;iunilor parcurse cu avansuri de fiecare faza i folosind relai;ia:
lucru distincte.
In cazul strun:;Jurilor serniautomate multicu1;ite I? care Noi
toate sa-liile Iucreaza simultan, numarul; de rotai;ii de Iucru (11.7)
T,
1
=
ale arborelui, principal, aferent operai;iei telmologice, se sta- Nri aax
bile:;;te ea fiirxi eel mai mare dintre numerelede rota1;ii stabi-
lite pentru fiecare sanie. Acest, 'iiuinarde rotai;i.i.'exercita 0 in care N este numarul de rotai;ii ale Clt'oorplui principal
a
influen;;a determinanta asupra duratei ciclului de 1ucru, avirrl pentru cursa de a:;;chiere la faza i, in 1:0;_, iar }fr ox -
caracter li.mi.tativ ~~,n9t.~-se caatare ell Nr l i.' . numarul, maxim de rotatii ale arborelui pr:incipal, dintre cele
In cazul mentionat anterior (la Iucrul simultan cu .toate aferente diferitelor scule care Iucreaza simultan la faza i,
sani.Ll.e},se constata uneord exi.stenta unor. di.ferente inari in rot ..
intre numerele de, rota1;ii ale arbore1ui principal ..pentru Se poate determina valoarea coeficientuJui timpului de

428 429
I

aschi.ere Tj1i'i Cl! ajutorul relatiei: pentru prelucrarea suprafete!or exterioare, diametrele suprafe-
t.elor finale - pentru prelucrarea suprafete!or interioare !?i
le8i diametrele max:i.me, in cazul suprafete!or frantale sau conice.
T.1 = (11.8 ) 17. calculul raportului Dei lIi,jDci II1IlX
le; max a1 di..anet:rel.or
Se'calculeaza acest raport numaipentru fazele de strun-
1eai fiind lungimea cursei de aschiere , in nun, iar 1 l~--" jire frantal~ !?i strunjire conica, ~ raportujui.
mea maxima a cursei de Lucru executate sirnultan
in nun. ~
1
a faza i, Dei lli,jDei pl8X este neoesara atunci cin:i se folosesc coeficienti
de ccrectae a vitezei de ~chiere, de regulc1relatille de de-
14. stab:ilirea. durab.Uitatilor cxnvenp.ooaJ. -eOancmi.- terminare a vitezei de ~chiere fUnd valabile pentru strunji-
oe ale sculelor ~ rea longitud:inalc1.
La prelucrarea mecarrlcacu 0 s:L~~ scul.a ~chietoare, 18. Dete:tminareavitezei de asdli.ere
pe masfni.-unel.telmiversale, durabilitatea economimpoate fi Pentru determinarea vitezei de ~chiere se apeleaz~ la
deterrninata relativ simplu ~i se elaboreaz~ ca atare normative relatiile folosite in cazul prelucr~ cu 0 sin;Jurc1scul~, dar
cu durabilitati economicemedii, specifice diferite10r metode luindu-se in considerare durabilitatea conventional - economicl
de prelucrare mecardca, T vi' In lipsa unor relatu corespunzatoare de calcUl, se pot
La prelucrarea pe ffiCl.9ini-unelte automate ~i semiautomate f~osi evident =ii valori ale vitezei de ~chiere tabelate =ii
cu mai multe cutite simultan, nu se pot realiza asemeneanorma- recoman::iatepentru diferite con:1itii de lucru, raportate, de-
tive, deoarece influenta diferitilor factori asupra valorii du- sigur, la 0 anumiti durabilitate conventional-ecanomicli T~,
rabilitatii optime este mult mai pran1.mtata. To~i, pentru a . 19. stabi.lirea turat-iilor cxnvent:icnal-ecxu:mioe
facili ta proiectarea regimurilor de aschiare la prelucrarea cu arlxlrelui prircipal
mai multe scule simultan, s-au intoanit nonnative cu durabili-
II tati economicemedii, valabile pentru situatia cin::i respective-
Pentru fiecare fazc1de prelucrare, se det.enninl1.
turatiei conventional - economicea arborelui principal Ilconv i:
valoarea
le scule ar lucra imeperrlent, f~~ a se tine deci searnade nu-
marul, de scule ce Iucreaza simultan. Intrucit 0 astfel de dura- 1000 . veonv I
bilitate economi.ca rne:1ie nu asaqura 0 prelucrareeconomidi, [rot/min] (11.10)
atunci cirrl se Iucreaza cu mai multe scule simultan, ea mai
neony I =-
1f Del
este numita ~i durabilitate cx:nventianal- ecx:n:::np.di, notirrlu-se
cu Tconv' . in care vcooyl este viteza conventional-econanica la faza i, in
In acest sens, pentru stabilirea durabilitap.lor conven- m/min, iar Dei - diametrul, de calcul, in mm.
tional-econornice Tconv i' pot fi desigur folosite recanandarile Scula aschi.atoare pentru care rezulta, turap,a conventio-
referitoare la prelucrarea cu 0 singura scul~; in mcd orienta- nal - econonuca cea mai r~ se n~e scul..! limitatiw. din
tiv, se pot utiliza datele mentdonate in tabelul 11.3. punctu1 de verlere al vitezei de aJ?chiere. Este de dorit ea tu-
15. calculul. durabilitatilor sculelor, exprimate in rap.ile conventional-economiceale arborelui principal, pentru
timpi efectivi de a:pri.ere sculele care Iucreaaa simultan, ~ fie cit mai apropiate ca va-
Durabilitatea exprimata prin timpul efectiv de' a!?chierea1 loare; daca aceasta corditie nu este Urlepliniti, se poate re-
fiecarei scule se determina cu ajutorul relatiei: curge eventual la 0 schimbare a materialului ~ active a
sculei aschfetoare, De exemplu, la piesele in trepte, .suprafe-
Ti = T; " Teony ; [min] (11.9) tele cu diametre mari se pot prelucra cu ajutorul unor cUtite
cu plc1cutedin carl:uri rnetalice, iar cele ~ diametre mici, cu
! ajutorul unor cup.te din ote! rapid.
in care Ti este coeficientul timpului de a!?Chierela faza i !?i ! 20. calculul valarilor mef; cientilor expcnentiali
Tcony i - durabilitatea conventional-economi~ a scutei ~c:hie- , ! ai vitezelor x:elati.ve
toare, pentru faza i, in min. .. Pentru sculele ~chietoare care lucreaz4 la turat-ii con-:
16. stab:ilirea. diametrelor de calcul ventional--economicece ~c turap,a canventianal-econcmicl1
In calitate de diametre ce vor fi folosite pentru a sculei limitative cu rnai puF.n de 50% la prelucrarea otelului
unele calcule ulterioare (Dei), se vor considera diametre1.e !?i . cu mai putin de 80% la prelucrarea fantei, se determ.ini1
caracteristice suprafetelor exterioare ale sernifabricatului, valorile coeficient-ilor exponenp.a1i ai vitezelor relative.

430 i 431
 T bclul 11.3 (continuara)
Tebelul 11.3 Valori medii pentru durabilitateo ~'vcntioool-ccooomic~ Toonv
-----------~-.'"""- ..
=,...
"',..,..."-~ ..
--... ..~....
~.-

C. Prelucraree mecanic6 prin frezaro

1-.
A. Prelucrarea cu cutite pe toate tipurile de ma~ini-unelte DiometruL f rczo i D, mm
M<lterialul
HaterlaLul de '., pllrtii Tipul frezei B._75 100 150 200 300 400 T~;;~
prelucrat a~chietoare
Haterielul p~r~ii Ourabil itateo conventional-economic'! TcOlw ,min
Tipul cu~itului
a~chiotoare
O~el Fontii Freze frontaLe ~i disc iOO 120 130 i70 250 300 400 500

O~el
Freze de crestat
s i deb i t at
LlO t , 90 100 110 120 - - -
Tconv ' min rapid
Cu.ite normale de strunjit exterior, .Rp3,Rp4 40 50 Freze cilindrice 100 170 280 400 - - - -
cu.ite de strunjit plan P05,P10,P20,P30,K30,K40 30 30
I

Freze semirotunde 60 80 100 - - -. - - i

Cutite pentru strunjit canale,
de retezet ~i profilet
Rp3,I1p4
P05,P10,P20,P30,K30,K40
20
30
30
30 Freze unghiulare 100 150 170 -. - - . -
Cu.ite profilate Rp3,Rp4 30 - Freze frontale ~i - 90 120 200 300 500 600 800
Carburi cilindro-frontale
I metal ice
B. 'Prelucrare mecanicA cu burghie, adincitoare ~i scule de fiLetet Freze disc cu
cu trei Ui~uri
- 130 160 200 300 - - -
b~~~.~~_

C05tul me~inii-uneLte (

Tipul scutei
Materielut
plirtii Diametrul
Sc~zut SeU mediu
I Ridicat Valorile Zi ale acestor coeficienti exponent.Laki, ai vitezelor I
a~chieto8r8 mm Materielul de preLucrat relative sint egale cu inversele valorilor exponentilordurabi- .
\ -- litap.i din relap.a de determinare a vitezelor de a~chiere:
O~ol Fontll O.ol Fontl1
1
----.--- Zi ::~ (11.11)
rni
Tconv' min
- -- Pentru stabilirea valorilor coeficient:ilor. exponenci.al.L.ai
0 1 2 3 4 5 b vitezelor relative, se pot folosi datele din tabelul 11.4.
Rp3 10-20 15 25 15 .25 21. Determinarea miirimilor auxiJ.ia..--e
Burgh;e
el icoidele
Rp3
Rp3
21-40
41-60
30
60
50
150
30
50
50
100
Rezolvarea aeestei etape se efectueaz~ obicei numai de 'i
pentru aeele faze de prelucrare pentru care s-au .s'tabilit ante-
)(40 10-20 - 8 - 8
, rior coeficientli exponentiali zi ai vitezelor relative (adica I
Rp3 25-40 25 75 26 60 pentru acele faze in cazul carora tura1;ia conventdonaf-economt-
PlO 20-40 40 20 25 15
ea nconv i d~~te turatia sculei limitative nconv li.! cu. eel
Adincitoare K40 mult 50%la prelucrarea ote1ului:;;i cu eel mult 809., la prefu-:
crarea fontei). In contdnuare.:se determ:in8.asa-numi.tal.emill:imi
P30... 41-80 60 30 40 20 auxiliare Wni, cu ajutorul relatiei:
K40
Piepteni de fiietst - - 110 - - - 1000 zi
- Wni (11.12)
Terozi . - 90 - - -
Filiere rotunde . . 90 - - - nCon~.i

432 2R I'tcos. \'01. I 433

...... _ ..-_ _.---- . I
in care I\:onv i este turap.a ccnventdonaf-eccncmioa la faza i, Tabelul 11.4 (continuare)
in rot/min.
Abordarea. probl.emai,poate evidentda unul,din utllIi1toarele o 1
- - 2 3
trei cazuri: -_. ---
4
-
a. Atunci cirri pentru teate fazele in discut.ie existii 0 a-
ceeasa valoare a coeficientilor exponerrtda'Li, ai vitezelor
Alia]e I Cutite do oric 9 ful, exct us iv
cele profilate
4 -
-
-
-
Zj de cupru Burghie ~i adi ne it oar e 8 -
relative, calculele se efectueazi1cu relatia de mai sus , se de- Alezoare
------_. 3,33 -
t.ermina apoi sumarnm-imilorauxiliare W{I.1 ~i, plecirri de la
aceasta, se calculeazi1 turap.a economica de lucru, COllIl.lni1
Alioje
de aluminiu
I Cu,ite de orie fel,
cele profilate
exct us iv 3,33 .,

Tebelul 11.4 Valori -..efi

i ale coef icient.Hor exponent.iali al vitezelor nolet ive
de e~iere, tn report cu nature meterielulul _ifebricetulul, c:tI pentru toate sculele ~chietoare:
tipLIl :sculei e~ietoere IIicu nature IBOterieluluiplIirt.ii
active
:sculei
ncom= 1000 [rot/min] (11.13 )
1

Hatarialul p!r;ii a~chiatoar. (2: Wnt) .Zj

Materlalul Felul sculel 8~chiatoare Rp3,Rp4 POS,Pl0, 1::30,1(40

de P20,P3O b. Dacc'1pentru toate fazele analizate se constati
prelucrat
existenta a doua valori distincte, z, I?i Z2' ale coefipientilor
Coeflciantul exponent-Iel z exponentiali ai vitezelor relative, pentru stabilirea turap.ei
economicecomunese poate aplica 0 metoda sirnplificati, expusa
0 ,- 2 '3 4
in continuare.
Se stabilesc mai inti:i turatiile conventional-economice
Cu;ita normale, de strunjit plan,
de strunjit interior
8 5 - cele mai mici, aferente fiecareia dintre cele doua valori dis-
Cut.itede eanelat ~I ratezct 4 5 - tincte ale coeficientului exponeJ:lp.al.lll.irrlu-se apoi in consi-
Cut.iteprofilate 3,33 - - derare numai cele doua turatii conventional-economice(~le mai
Burghi8 5 - 4 scazuca dintre cele calculate pentru fiecare valoare a coefi-
O,el
Adineitoare '
Ale:zo/lr8
3,33
2,5
4
1,5
-- cientului exponential z.), este posiliil si1 se constate re una
Frez8 frontale
Froze disc
5
5
5
3
-- dintre ele 0 de~el?te pe cealalti cu mai mult de 50% sau ea
1

valoarea .unui.ad:intre c6eficientii exp:mentiali 0 de~el?te pe

Fraze eil indr Ice
Freze de filatat
3
2
-- -- a celuilalt coeficient exponential,cu mai Min de 100%; intr-o
--.
Freze mele Dodul ~i de eanelat 2,5 - - astfel de situatie, calculul m.kimilor auxiliare W~ise face
considerird 0 valoare comunaa coeficientului exponentd.al, zi ~i
Font!
Cut-ita normale, de strunjit plen,
de strunjit intarior
8 - 5
anumeacea valoare corespunzatoare turatiei oonventdonaf-econo-
maleabi U! Cut-ita de eanelat ~i r8tozat 4 - - mice' celei maimici. Daca insi1 una dintre cele doua turatii
Burghie ~i &dineitoara 8 - 2.5
- convenp.onal-economice cu valorile cele mai scazute (fiecare
Alezoer. 3,33 - aferenti cite unei valori a coeficientului .exponential Zi al
Cuj:ita normele, de strunjit plan, 10 - 5 I.
vitezei relative) 0 depa;;e~te pe cealalta cu mai put.in de 50%

Fontll
de strunjit interior
Cut-it8de canelat ~i retezat
Burghie ~i &dineitoare
6,67
8
-
-
5
2,5
I ~i totcdata atunci cind valorile coeficienp.lor exponentd.al
afla intr-un raport mai mare decit 2: 1, se calculeaza mazimi.Ie
L se

. cenus ie Alazoar8 . 3,33 - 2

I auxiliare Wnicu relatia (11.12) pentru fiecare fazi1de prelu-
Freze frontal/l 8 -- 4
- crare, utilizindu-se succesiv fiecare coeficient exponential
Frez8 disc
Fraze eil indric8
8'
4 - - j (z, ~i ~ ) ~i se vor detennina sumeledistincte ale nm-imilor
Fr.ze mele aodul ~i de filetat / 3,33 - - I auxiliare,pentru fiecare ooeficient z. Se vor retine 9i se vor
inscrie eventual in documentulti?hnoicgic (de exemplu,in fi9a
pentru calculul regjJnurilor de ~chiere -tabelul, 11.6), sub

434
... 4;?5,.. dd_ _
 ~
1 forma de fractie: la numarator surna LWni a valorilor ~imilor
~-1 accepta in acest caz adoptarea, in calitate de turatie reala,
~ ..j
auxiliare, caj.culata pentru valoarea cea mai mica clintre cei a turap.ei imerli.at superioare din gama de turatii ale ~i-
~:~
:~~
doi coeficienp. exponentd.al.LZ1~i zz, iar la numitor - aceeas.i, nii-unel te, cu respectarea corrlitiei ea aceasta si! nu depa:;;eas-
suma, calculatiS. pentru valoarea cea mai mareclintre cei doi eo- 'd} cu mai mult de 20% turatia de calcul
.~ eficienti exponenp.ali. 24. calculu1 vitezei efective ~ a~cirl.e}:'e
,1
;:,1
c. Daca pentru fazele analizate exista trei valori dis- In raport cu turatia real.a ~IIU a arborelui principal !'jii
:\1
H tincte .ate coeficien1;ilor exponentdal.L ai vit.ezelor relative tinind cont de diametrul de calcuJ. Del' se carculcaza vi.teza e--
z, 4- Zz '4= Z3' stabilirea turatiei canventional-economicecomune fectivtt de aschi.ere vcf i:
~1 se poate efectua printr-o unificare prealabil~ a coeficientilor
exponent.i.al.Lcu valori mai apropiate. stabilirea gradului de 1rDci ~u
"
'; apropiere se real.izeeza prin calculul raportului intre valorile ve!i = [m/min] (11.14)
q vecine ale coeficientilor exponentiali ~i in ordine cres- 1000
catoare, In continuare, se stabilese cele mai mici turat:ii can-
0,
r'
ventdonak-eocricmi.cepentru fazele ale caror coefieienti expo- 25. Verificarea puterii
cc,
;j
nentiali sint Susceptibili de lIDificare l?i., se ~~ drept Cunoscirrlu-se ~i.mea componenteiFz a forl;ei de asehi.ere
,l valoare unificati coeficientul exponential Zi aferent celei rnai (inN) ~i valoarea vitezei efecti~e V~fi de aschi.ere (in
"
M mici turatii conventional-economice. se cantinllii apoi calculul m/miri}, poate fi cal.culata puterea solic~tata de procesul de
~l ca ~i incazul punctului precedent (b), cirrl existau numaidoua ~chiere la: prelucrarea cu fiecare scu~a:
i~
valori diferite ale coeficientilor exponentiali ai vitezelor
relative. Fzi vefi
22. stab:iJ~ bIrat;iei. de calcul N.= [kW] (11.15 )
"1
Citeva elemente privirrl detenninarea turap.ei de c;:alculau 6000
fost deja prezentate in cadnll p.mctului 21. ~ cums-a rnai
mentdonat, pot exi.sta dou11situatii: 'Prin instimarea valorilor puterilor de aschi.ere oorespunza-
a. Daca sculele ~chietoare au aceeasf, valoare a coefi- toare fiedireia" dintre sculele care Lucreaza simultan, se de-
cientului exponential al vitezei relative, se recurge la calcu- termin.a putere a total~ absorbi~ Nat, care se va compara cu
lul sumei ~:imilor auxiliare lllni aferente sculelor ~i apoi, puterea NIIIU a ~inii -unelte, disponibila la nivelul arborsahri,
apelirrl -La relatia (11.13), se determina turap.a ccmunacores- principal, aceasta din urma stabilindu-se prin luarea in
punzatoare sumei respective; aceasta vafi turatia econceucaa considerare a puterii nom:inaleNn a electromotorului IUa.l?:i.ni.i
-u-
arborelui principal; . nelte ~i a randamentului r; al tra...'1SInisiei: ' ,
b. In cazul in care sculele ~chietoare sint caracteriza-
te prin doua valori distincte ale coeficientilor exponentiali 'Nmu = ,,Nn (11.16)'
ai vitezelor relative (ceea ce con:iucela obtinerea a doua surne
diferite ale valorilor rnariIrd.lor auxiliare, sumerep.nute sau Va trel:::ui ca puterea total~ Nat solicitati de procesul de
consemnatein dbcumen.tultehnologic sub form.!ide fracp.e), pe ascruere s~ fie mai mica decit puterea Nmu a ~inii-unelte; in
baza relap.ei (11.13), se datermina turatiile arborelui prin-
cipal, aUt pentru valoarea inscr~ la' lU.lItIW:~tor,
eit '~i
caz contrar, se va recurge la
modificare a repartizarii faze-
lor de prelucrare, la 0 mm-ire a puterii electromotonilui sau
I! pentru cea de la numitor. se caicuteeza apoi media celor douii la o,diminuarea turatiei arborelui principal.
turatii, aceasta ,considerirrlu-se drept turap.e econcmicade
!,. 26. Calculul raportului intre tura\;:ia eie--ti va a
calcul. ' , arOOrelui principal ~i turapa conventiar:al-eco-
i
23. Dete:rminarea bIrap..ei reale a arlx:lrelui pr:iIcipal nalddl '
paca turatia de calcul coincide cu una dintre turatiile Valoarea acestui report; se determi.....a pentru fiecare faza
realizabile pe Ina:ilina-uneal U, aceasta va fi ~i turatia real~ a de prelucrare, cu ajutorul relap.ei: .
arborelui principal (n.w). Atunci eirrl turatia de calcul nu
este identica cu nici una dintre turatiile oferite de Itla!?ina- l~u
tmeal~, se recurge la adoptarea turatiei imediat inferioare. ~i (11.17)
o excepp.e de la aceasta irrlicatie 0 constituie cazul in care nconv i
gradul de incarcare al ~inii-unelte este foarte mare; se
\

436 1'l7
I
~' /'

in care 1\;0 este turatia reala a arl::orelui pr:incipal, in

rot/min !?~nCOj'w i - turatia conventional - economiCc1 pentru 0 Tabelul 11.5 (eontinuare)
faza oarecare a.,
27, Determinarea valorilor (X)efi cl en?J.or' de corec-
"tie ai durab:il.itatiJ.or ecxn:mi.ce
0 1 2 3 4 5, rJ) 7 8 9 10

CUnoscindu-sevaloarea raportului Kvil din tabelul 11.5 se 1,55 0,65 - 32 19 8,8 5,7 4,3 3,0 2,4 1,93
determ:i.nacoeficientul de corectae Kyi al durabilititii econo-
1,60
1,65
0,63
0,62
-- 40
50
23
29
10,0
11,6
s,
7,2
4,8
5,3
3,2
3,5
2,5
2,7
2,00
2,12
mice, 1,70 0,60 . 64 34 13,4 8,0 5,8 3,8 2,8 2,2
28. rmab:i.li.tatea de calcul a sculelar ~ 1,75 0,58 - - 42 15,5 9,0 6,5 ' 4,0 3,0 2,3
1,80 0,56 . - 50 18 10,0 7,1 4,3 3,2 2,4
In scopul eval.uardzi, duratei de utilizare a fiec&'ei. scule 1,85 0,55 - - 62 21 11,2 7,8 4,7 3,4 2,5
~chie:toare !?i al est.iJMrii consumuluide scule; este necesara 1,90 0,53, . - -. 24 12,5 8,5 5,0 3,6 2,6
determinarea asa - numitei durabilititi de calcul Tcalc i. In 1,95 0,52 - 28. 14,2 ,9,3 5,3 3,8 2,7
2,00 0,50 - - 32 16 10 5,7 4,0 2,8
'acest; scap, se va folosi relatia: 2,50 0,40 - - . 40 21 10 6,4 3,9
,
Tesle \ = Kfi Teonv i [roin] (11.18)

atunci cind raportul K...i (dintre turatia efectiw n.u a arbore- Verificarea utilizarii corecte a uneia dintre cele doua
lui principal!?i turatia canventianal-economiCc1 I\:onv i) este relatii anterioare este legata de cunoast.ereafaptului ea prin
subunitar !?i relatia: rrd.csorareaturatiei (deci a vitezei de aschi.ere), are Ice 0
crB!?tere a dttrabilitatii !?i invers, adica la cresterea tura-
tiei, durabilitatea sculei aschi.et.oareva 1nregistra 0 scadere.
Teonv i
Daca 0 aceeasf, scul.a aschi.etioare este folosita la mai
Tesle i = [mm] (11.19)
multe faze succesive de prelucrare, durabilitatea de calcul
KTi Teale se determin.acu ajutorul relatiei:
pentru situatia cind raportul K...i are valori supraunitare.
1
,Teale =
1
" [minJ (11.20)
Tabelul 11.5 Valorile coefieientului KT do corec1:ie a OJrabHitllJ:,iI 'relative 1 1
+ + ... +
Coefieientul t;, Coeficierotul exponenpal al, vitezei relative, z Teale 1 Teale 2 Tesle n
de eorec~ie a vi-
tezei de aschie- 10 8 6,67 51 4 3,33 2,5 2 1,5 in care T,.slc 1r Teale 2' ,' t Tesle n sint durabilitatile de calcu-
re, pin.'!la:
Coefieientul KT de eorec~ie 8durabilit!J:,il relative
, ale sculed,pentru fiecare dirrcre fazele realizate succesi,v, du-
Cre~- Oescres- (deserestere sau erestere) rabilitati detenninate anterior pe baza relatiilor (11.18) sau
tere tare (11.19).
0 1 2 3 4 5' 7 8 9 10 29. calculul raportului Kdi ':intre durabilitatea
~ unei scule oarecare ~i durabilitatea sculei
1,00
1,03
1,06
1,00
0,98
0,95
1,00
1,34
1,80
1,00
1,25
1,60
, 1,00
1,21
1,48
1,00
1,16
1,34
I',00
1,12
',25
',00
1,10
' 1,22
',00 1,00
1,08 1,06
1,16 1,12
1,00
1,04
1,09
limitative
.Raportul Kdi intre durabi.Li.tatea Te8~e i
dintre sculele utilizate s:i.multan~i durabihtatea
a' fiecareia
Teale .in a
1,09
1,12
1,16
0,92
0,90
0,88
2,40
3,2
4,2
2,00
2,5
3,2
1,78
2,14
2,7
1,55
, 1,80
2,1
I1,42
',60
1,80
1,33
1,46
1,65
,1,24 1,20
.1,33 1,25
1,45 1,34
1,14
1,19
1,25
sculei limitative este dat de relatia:
1,20 0,85 5,7 4,0 3,3 2,4 I 2,0 1,82 1,57 1,42 1,32
1,25 0,80 10,0 6,4 4,4 3,2 2,5 2,10 1,75 1,60 1,40 .'_ Tea le i
1,30 0,78 13,4 8,8 5,9 3,7 2,8 2,40 1,93 1,70 1,48 Kdi - (11.21)
1,34 0,76 18 10,0 7,0 4,3 3,2 2,65 2,08 1,80 1,55
1,38 0,74 24 12,5 8,6 4,9 3,6 2,9 2,25 1,90 1,62 Teale min
1,42 0,72 32 16 10 5,7 4,0 3,2 2,40 2,00 1,70
1,45 0,70 42 20 12 6,5 4,5 3,5 2,50 2,10 1,75 . Durabilitatea de calcul minimacorespunde in general scu-
1,50 0,68 57 25 15 7,6 5,0 3,9 2,83 2,25 1,82 Lei,pentru care s-a stabilit anterior turatia ccnventdonal.-eco-
nomi.ca cea mai., redusa, dar, daca valorile coeficientilor

4J6
 exponen:t;ialiai vitezelor relative sint diferite, este posibil 4. stabilirea sculelor
ca aceasta afinnap.e sa nu mai fie valabil~. ,~

Este evident ea pentru sculele limitative, Kd = 1. Din analiza schemei de prelucrare,

se constata posibilitatea folosirii a
11.3 EXEMPliJDE CALCUL AL PARAMEIRIIDR RillIMUUJI DE patru cup.te prevasute cu pUicute din
ASaITEm: LA 'PREr.I.X:RAREA PE UN STRUNG carl:uri metalice tip P20 ( N, - cup.t
SDUAUTOl1AT MULTIC'UrITE drept pentru deqrcsarej Nz - cutit la-
<0
c:::::. teral dreaptaj N;i - cutit frontal
c-.,
Se considera a fi necesara obtinerea piesei cu dimensiuni- , 'G.
stinga ~i N4 - cutit frontal dreapta).
le :irrlicate in figura 11.1. Fonna~i dimensiunile semifabrica- Toate cutitele au sect.iunea cozii
tului utilizat pentru obPnerea piesei din figura 11.1 pot fi de 32 x 32'mm2.
Observate in figura 11.2. \ - 5. stabilirea modului de
:i.nstalare a sculelor
1. stahi.lirea schemei Saniile st:rungU1.ui serniautornat
de preluc:rare sint prevazute cu suporturi portscule
la stabfl.Lrea schemei de avind. Iocasurd, pentru instalarea unor
prelucrare s-au avut in vedere cut-ite dispunirrl de cozi prismatice,
11,.
posibilitap.lest:run;Jurilor se- fixarea acestora efectuirldu-se cu l?U!U-
rniautomate manoaxe multicup.te Fig 11.2 Semifabricat pentru hlri.
din dotarea sectiei. obtinerea piesei din 6. stabilirea adinc:i.m:i.lor
Pe sania longittdinala se fig. 11.1 de~
LJ')~ <::>
c::; r-...
:g vor menta doua cutite (N, ~i Nz), Se aprecaaza a fi posibil~
"" "- ""
<::> cu ajutorul carora se vor pre- inlaturarea adaosului de prelu-
c:::.
c:::.
'G. U, > I
V'I ~
lucra suprafetele cili.n:irice ex- crare intr-o s:in:Jur~trecere, ceea
c-., 'Go
'G. terioare, in timp ce doua dintre ce presuptme egalitatea adincimi-
suprafetele frontale se vor ob- lor de ~chiere cu marimile adao-
tine cu ajutorul a doua cup.te surilor de prelucrare pe direci;ii-
30 I /" , (N, l?i Nz) mantate pe sania le respective: 0 exceptie p con-
+ Hater/at; OL 50 transversala (figura 11.3). stituie faza nr. 2, la care adici-
70 STAS 500-80 , 2. Alegerea. mea de aJ?chiere inreg'istreaz~ 0
mainii-unel.te varia-p.e de la 1:anin =
Fig. 11.1 Forma intermediari a unei Prelucrarea va avea loe pe un \ (160 ~ 150)/2 = 5 mm la:
piese, in vederea ob~inerii st:rI.nY:Jsemiautomat monoax:tip 'j t~ =(166 - 150)/2 = 8 mm.
unei ro~i din~ate lA740, prevazut; cu doua sanii
multicutite, cu posibilitatea ~
, 208 - 200
obPnerii unor turatii cuprinse t1 = 4 mm;
intre 56 ~i 710 rot/min,' pentru 0 gamade avansuri longitu:ii.na- l' 2
le de 0,125 0,8 mm/rot.
3. stab:il:irea met:odei de insta.lare a sem:ifabri-
I'
tz = tz max + tz min 8+ 5
catului
Pentru instalarea semifabricatului, se ' vor folosi un
1
t,
t 2 2
t
dcrn cu gauri de centrare, virf rotativ la capatul, din dreapta, I = 6,5 mm;
virf fix mentat in arborele principal- al strungului l?i in.:i.ma de
antrenare la capatul din stinja. In calitate de suprafet-e de
orientare, se vor utiliza supratata frontala a degajarU din
partea stinja fii suprafata gaurii axiale, arnbele suprafete
II Fig,.'11.3 'Schema de prelucrare
t3

t4
= 74 - 70 = 4

= 34 -' 30
mm;

= 4 mm.
fiind prelucrate anterior. ~ ;.

I
l'

440
.r~
h
i.:'
o
441
!
 ..
",,", ,..,'- ~.'---

Valorile determinate ale parametrilor regimului de ~chie- 9. Calculul 1ungimilor curselor de 1ucr:u
re, precum~i alte conditii de lucru, sint trecute in formula- , Valorile 1~imi1or curselor de 1ucru se deterrnina prin
rul pentru cal.cul.ul.regimurilor de aschi.are (tabelul 11.6). luarea in considerare a compOnenteloracestora:
7. &'t:abilirea avansurilor de calcul
Este necesara stabilirea a numaidou.1valori ale avansuri- 208 - 200
10r, tinind cont de faptul ea sculele sint montate in tarrlem,
I lcl = IS1+ Ipl + lal + Idl = (0,5 2) + ctg 70 +
pe fiecare din cele doua sani.L, Alegerea proprdu-zi.sa a valcrf,-
lor avansurilor se efectueaza pe baza datelor din tabe1ul 11.1: I,
I
+ 38 + (1...5) ~ 45mrn;
2----

166 - 150
Sl = s2 = 0,30 nun/rot; I
I lc2 = ls2 + lp2 + 1a2+ Id2 = (0,5 2) + ctg 900 +
(
2
S3 = S4 = 0,40 mmrot. + 40 + 0 ~ 42 nun;
8. Verificarea avansuri..lor
Verificarea corectitudinii stabilirii avansurilor de lucru
lc3 = 1$3+ Ip3 + 1a3+ Id3 = (0,5 2) + 4 tg 0
+
se poate realiza utilizindu-se relatiile de la prelucrarea cu 0 208 - 170
singura scuta, Astfel, pentru verificarea avansului din punctul ~
I + + (0,52) ~ 21 mm;
de vedere al rezistentei corpului cut.i.tufui., se va lua in con- 2
siderare mai intii situatia cutitului N2, pentru care adincimea
de aschi.ere va aj~e la un moment dat la 0 valoare maxima 208 - 150
~ax = 8 mm; lc4 = 1S4+ 1p4+.1a4 + Id4 = (0,5 2) + 4 tg 00 + +---
2
33, 3 -b-b ( h) + 0 :>: 31 nun.
S __Yr L
adm2- z
C4 'tXFz'HBnFz'k -'k 16-k:17 -k:18'k
15 19 10. Calculul l~or curselor de luc:ru
Lungirnea cursei de ~chiere leai la 0 faz~ oarecare i se
=0,751 33,3'32'32'0,5
obtine prin insumarea 1ungimii de patrundere lp;:;;i a lungiroii
) -
de aschi.ere la" Pentru cele patru faze considerate, lungimile
35,7 '81:1900,75'1,0 '1,01'0,87 '0 19 '0,96 r curselor de a!?~hierevor avea deci valorHe:
-,
1,77"mm/rot; > Sadopt= mm/rot. !.
= 0,3
! lcal = Ipl + lal = 1,45 + 38 = 39,45 mm;

Pentru celelalte cut.i.t;e din set, solicitareacorpului 1cll2= lp2 + 1a2= 0 + 40 = 40 mm;
cutitului va fi mai redusa, datorita valorilor mai mici ale
adincimilor de ascrriere , deci cu atit mai mult corpurile cuti- 1c~ = 1~ + 1~ = 0 + 19 = 19 mm',
telor vor rezista la soiicitarile create de micarea de avans.
Verificarea avansu1ui din punctu1 de vedere a1 rezistentei leot. "" Ipt. + 1.t "" 0 + 29 29 mm.
placutei din carburi rnetalice se ve. efectua de asemenea pentru ,
~-;ituatia ce1ei mai mari soliciti1ri, adi.ca atunci c_indadincllnea 11. Calcululmno&ul.ui de rotatli- ale arbore.lui
de aschter'e are 0 valoare tmox = 8 mm: principal penb:u curse1.e de luc:ru
Nl~rul de rot..atii ale arborefui, principal se determina ca
3,:l'C1,6 13,3-131,6 report; intr.c lungimoa 1~~1a corsot dli) Iucru r;J. mtirimoi'l_ evensu-
S&dm2
- = 3,54 nun/rot> sadopt= 0,3 mm/rot. lui de calcul si pentru f1ecare dintre fazele i:
to,3 '~n 8,3 '53
I lcl 45
Se constata ea valorile' adoptate pentru avansurile de
lucru indep1inesc conditiile de rezistenta a corpului cutitului
! Nrl -
0,3
= 150 rot;
51
i a p1acutei din carburi rnetalice.

-,
t\4? , 443----~-~ ------

______ ..11
 lc2 42
Na~3 48
Nr2= - = - = 140 rot;
0,3
'T3 = -- == - = 0,320:
s2 150
Nr1
1e3 21
Nr3= - = - = 53 rot; Nas4 73
'T4 = -'- = - = 0,486.
S3 0,4 'I i . Nr1 150
1e4 31
14. stab:ilirea durabilitat:iJ.or canventional-eoo-
Nr3"" -- '""- = 78 rot. nc:mice
s4 0,4 )
Valorile medii ale durabilitiitilor corwentdonaf-economice
12. calcu1ul nllmarului de rotap.i ale arborelui pentru sculele ~chietoare utilizate se stabilesc pe baza date-
princi,.'Oalpmtru cursele _de a!idri-ere lor din tabelul 11.3:
In acest caz ,' numarul. de rotatii ale arboreluiprincipal
se det.ermiria prin 1uarea in considerare a lungimii leoi a Teonv=' Tconv2
= Teonv3
= Teonv4
= 30 min.
cursei de aschi.ere ~i, a marimii avansului Si:
15. calcu1ul durabilitatilor sculelor, exprimate in
timpi efectivi de ~
lea1 39,45
:.= --
NOl'1 == -- :::: 132 rot; Prin luarea in considerare a valorilor 'T i ale coeficienti-
s, 0,5 lor timpilor de ~chiere ~i a durabilitiitilor oonventdonat-eco-
nornice Teenvi' se dete.rrn:i.rui
durabilitatile:
1ea2 40
Na~2= -- = -- ::::133 rot; T, = 'T,.Tconv1
= 0,8830 =:= 26,4 mini
s2 0,3
T2 = 'T2'Teonv2
= 0,886 30 =26,58 min;
(
lc~3 19
Na~3= -- = -- ::::48 rot; T3 = 'T3'Teonv3
= 0,320'30 = 9,6 min;
s3" 0,4
T4 = 'T4'Teonv4
= 0,486.30 = 14,58 min.
le84 29
Na~4= -- = -- ::::73 rot. 16.stabilirea diametrelor de calcul
s4 0,4 \
,.
Din schemade prelucrare se poate observa cl diametrele de
calcul coincid cu diametrele semifabdcatului la nivelul sec-
, 13. calculul <X>eficientilor timpilor de ~ tiunilor respective. vain avea asadar e
calculu1 cosficientilor timpilor de aschi.ere se va erectua ~
avindu-se in vErlere rapoartele intre numerele de rotatii 'No;; i i, Dc1= 208 mmpentru cutitul N,;
ale arboz-el.ui. principal pentru cursele de, aschi.ere la fiecare , ,
faza ,i ~i nurnarul maxim de rotatii Nri mill<' determinate ,
I
De2= 166 mmpentru cutitul N2;
anterlor:
1 De3= De4= 208 mmpentru cutitele N3~i N4
i
Na~1 132
'T, = -- = - = 0,88; ,1 17. calculul raportului Deimi'/oei !!lax al d:i..anetrelor
\ .. Raportul DetllirIDci1\8l< se deterrnina !'l1tru fazele de strun-
Nr, 150
I J.u-e transversala:
-Faza la care Iucreaza cutitul N3:
.

. 'T2 = --
Nas2
= -
133
= 0,886; I.
.Nr1 150 ,
-i'

444
445
" ... , .,11
 ~
t~~
','.0
.

170 19. stabilirea blrap.ilor, oonventianal-econanice

Dc3 min/Dc3 n.ax = = 0,81; Valorile turap.ilor conventdonak-eccnomlce se determi.rui
208 luiIrl in considerare diametrele de calcul Dei ~i vitezele de
asehi.ere calculate anterior:
~

~
-Faza la cure Iucreaza cu1;.itul N4: ~;
1000'v1 1000'101,8 t}":
150 neonv1= = = 155,78 rot/mini
Dc4 min/Dc4 mex =-- = 0,72. 1f'De1 1f'208 f.r':
r;
208 ~,')

18. Detenuinarea vitezei

de ~ere nconv2=
1000'v2
- =
1000'101,8
= 247,16 rot/mini L
Viteza de aschi.ere pentru cutitele N1, N2~ N3 l?i N4se de- 1f'Dc2 1f'166
termina cu relatia folosit~ la prelucrarea cu 0 singur~ scul~
(relatia 10.29 din cap. 10): 1000'v3 1000'112,3
C =
ncOIlv3 = = 171,85 Fot/min;
~= v ~~~~~~~~~= 7f'Dc3 1f'208
Tm.tXv.sYv. ( HE) n
200
1000'v4 1000'112,3
ncon \i4 = = = 171,85 rot/min.
242 45 1f'Dc4 1['208
....... - ... - _ ....._ _._. __ ._-_. __ ._--. ' (
32'32 )0,06. ( )0,3.
30,125.4,18.0,3,20.(190/200)1,75 20'30 70 20. Cal-culu1 valorilor men cl en:tilor expanentiali
A:;>a
cum s-a putut o:mstata, exponentul m al durabili~tii,
15 0,5 folosit la calculul vitezei de ~chiere, are 0 valoare uni~:
. ( __ )0,09.( __ )0,1'0,85'1,0' 0,9'1,0'1,0 = 101,8 m/mini m = 0,125.
20 2 In aceste corrlitii, coeficientul exponential al viteiei de
~chiere va fi:
242 90 )
v = . 1 043' (_ ) ,3. 1
2 30,125'6,5,18'0,3,20.(190/200),,75' 70 Z = - = 8.
m
15 0,5 ,
. ( __ )0,09,( __ )0,1'0,85'1,0'0,9-1,0'1,0 = 128,9 m/mini 21. Det.erm:inarea marimilor aux:iliare
52 Dintre turap.ile calculate, se observa ea cea mai scazuca
I corespunde sculei N1 (I\:onv1 = 155,78 rot/mm); urmatoarele tu-
242 90 rap.i care d~esc cu mai pu1;.in de 50% turatia ndnima cores-
v = -1043(_),3. purxi sculelor N3 ~i N4 (n~v3 ~ nconv; = 171,85 rot/min). Marimi-
3 30,'25'4,18'0,4,2'(190/200),,75 ' . 70 le auxiliare aferente fJ.~eia I dintre aceste turatii conven-
p.onal-eoonomice vor fi:
15 0,5
. ( __ )0,09.( __ }o, ~. 0,85'1,0'0,9'1,0'1,0'0,845 = 1000 Z1 1000 8
5 2 Wn1= ( -- ) = ( ) = 0,2883'107;
neonv1 155,78
= 112,3 rn/mini ..
1000 z] 1000 e
v4 = 112,3 m/min. Wn] = Wn4= ( -- ) = ( . ) = 0,1314'107
nconv3 :171,85

, "r 1111'"

I
..._--",." .' ._, ..,-- ._.', ..
 22. Det.eJ:lIlinarea \..urap.ei de calcul 3,57' 4' 0 ,4,75'190,75'1,0'1,08' 0,87' 0,9' 0,96 ,'91,48
mzirilnilor auxi.l.i.are pentru turatiile
SUma care depasesc cu Na3= Na4=
0.::::J. mult 50%tura.tia minima va fi: 6000
= 4,53 kW.
D-lni = 0,2883'107 + 0,1314'107 = 0,4197'107
Puterea totala absorbita va fi:
Turatia comunava fi asadar t
/
, 3,42' + 5,84 + 4,53 + 4,53
Nat =' Ne1+ Na2+ Na3+ Na4= =
1000 1000 I
ncom= -----
(0,4197'107),125 = 148,6 rot/min. = 18,34 kW.
_" (Dlni)
1/zi
I
I
Puterea ma;;in.ii-\n1elte:
23. Dz'~ turap.ei reale a arborelui principal I
'furatia imediat inferioari'l. turatiei retesi.te din calcul Nmu= Nn = 0,8'24 = 19,2 kW.
(nco~= 148,6 rotymin) este l\... = 140 rot/min.
. 24. Calculul vitezei efective de ClChiere se cbsarva ea Nat < NIIIU
Se decezntina vitezele maximede aschi.ere pentru fiecare
din cele 4 cutite: I
I
I 26.Calcu1ul raportului intre turap..a efectiVcl a
7f'Dc1'~u 1f'208'140 arborelui p.r:i.ncipal ~i turap.a exnventional-eco-
v"f1 = = = 91,48 rot/mini nanica
1000 1000 Se calculeaza acest raport pentru fiecare din cele 4
cutite:
\
7r~D~2'~u Tt166'140
vef2 = = = 73,01 rot/mini 140
1000 1000 K.-1= ~ = = 0,898',
nconv1 155,78
7r'Dc3'~u -:1208'140
Vef3 = Vef4 = = 91;48 rot/min. 140
1000 1000 K.-2= ~ = == 0,566',
nconv2 247,16
25. Ve...--:i.ficarea
outeri.i
Valorile puterilor de- aschiere corespunzatoare fiecarui 140
cut_it vor fi: ' K.-3= K.-4= _ ~u
--~~-= . = 0,814.
nconv3 171,85
C t Xl' Y,. ( ) nr
Nl ~ P7.J'V(JfJ '" ll'~ '-1. 'Sl ,,- HB "k],) 'k1" 'kl1'klll'klQ 'VtjfJ _
27. Detena.1narea valorilor coeficien\:.Uor de
6000 ' 6000 '
oorectde a cturabilitatii .~
Valorile ooeficientilor de corectie ai durabilitati!or e-
"<
~I 57'41'0 3,75,(190,0,75'1 0'1 01'0 87'0 9'0 96'91 48
I . I I I I I .. , conomice se stabilesc pe baza datelor din tabelul 11.5:.
I "

- Pentru 1\,1 == 0,898, KT1== 2,57; .

6000 I, - Pentru K.-2~ 0,566, KT2;:..64;
3,42 kH; - Pentru K.-3== K.-4= 0,814, KT3= Kw.= 5,72.
28. Durabilitatue de calcu1 ale sculelor <iChietoare
?
..If 57-8'0 I 3,75'190,75'10-1 08'0 87-0 90'0 96'73 01 I , I I , I '-Se'determina dUrabilitcltile de calcul pentru fiecare din
Na2 == cele 4 cut-ite: .
6000 I
=5,84 kW; = KT1Tconvl
TcaLc1 = 2,57'30 ='77,1?llni
29 Picos , \'01. r

448 I: ,449
I
'-~":":';.':-'-'--- :....-._ .... -
 --
!

Tabelul 11.6 Fi~a pentru calculul regimuriIor de aschiere

Bnitatell: 'E Tip strung semiauto- Deuum ire: Tip semifabricat;/

ntreprinderea
de pompe Fia pentru - calculul
regimurilor de aschiere
ClOJ
c

a
::J
I
mat monoax multicutite

Model1A730
lcl
III
QI
- r oata din lata

Nr, des en: 70.019.000

+-
c
c
.D
u
Forjat in mutrita

Material:
---,,
OLSO
Seclia : c
.- '0: ~ 0

Pr e lucr-ar l Condlpl de racire: rara !Nr. desen ansamblu: 'E Stare: normalizat
mecanice '"
a j70.019.000 <, Vl
QI

L
I

... E
,;E
.<; )0
"S
I
0 C

0
E
.Y QI
QI
~u u
QI
C
o -
C
~ )0
It::::!
r-... E
e..
<, e.. :::J
<- .~
"- QI C
o

lE ...
Cl
.~ u E 0
Cl. 0 Q.J"~
t:l - De-D u- Scula E
. E :::J
QI
u
.:= +-
s: TI
u 0
QI u
.cc QI~
'" .- ,0
:>- "DE
a .
c, u t-Y x >
<lJ mire a s c h i- E ~E V>- Cl. QI OJ
u- -.> 0 OJ
'x:::J 'c; ~ c
t 't::::! fazA
etoare
QI+-
-;:) . -
U
::J V>-E 0 C+- E
0..t= OJ
@
....-
OJ C
"OE '~ "'"E
a, c
e..
- 0- ~~
0
u 2~
~ r-... III
d
- "..;::-
.- <-
-
0
e.. +-'0
ou :EE "SE 0 .2 ~::J o a
.. !: . ~ "0OJ E u
.- <- QlE
oQl
.+=. +-.-
<E ~.2i
Cl! OJo 0
+- OJ
III c:c ',::: E c 3
- t- ~t-Y

~- e
c,
"5 "0 "Du a .~~ Cl! u .!2 c .~ N 0 E :.::
.--'= e Cl .~ u :0 Ea .~ ;3; .... OJ .n_
<lJ
.;
l...; '-=
u'"
C<I)o
loa
C
III
a
0
III
L- e..
Z
c..
z U Ih OC
~o
0
e..
::JU
0
0
e..
:::J
0 E
a J':!
;;
0'0
c,
u
Wo 'c
u ''';:
E
'a
- 0
N>
J':!
c
11
>
::.::
Cl::>
c: u
::J-
<: ~ w
::J ::J
w Z
L
Z w
0 aQl Cl a
::J'-
t-E
0._
w . L > 08

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
1. Strunjit
Cut it

--
le:!
t::::!
.r::::
Iongitu- 32x32 cu
dinal placutA 4 0,3 45 39,45 150 132 0,88 30 26,4 208 101,8 155,73 8 O~
-167
91,48 O,!rn 2,57 TI,l

i3 0 (208- din car-

.2 220)x38 burl me- -
. talice
r:::: 020
--
c 2. Strunjit Cupt
longltu- 32x32
dinal 6,5 0,3 42 40 140 133 0,886 30 26,58 166 128,9 247,16 8 73,01 0,566 >64 >192(
.S!!
c::: 0 (166-
.1S0)x26 -
&{

--------.---------------_~_---------------------
Tabelul11.6 (continuare)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
3. Strunjit Cupt
plan 0 32x32 cu
t::::! (208- . pll'iculil
Q 1S0)x4 din car- 4 0,4 21 19 53 48 0,320 30 Q6 208 0,81 112,3 171,85 8 0,13140107 91,48 0,81~ 5,72 171,6
t!
QI
buri me-
::,. talice
V) P20
4. Strunjit Cupt
.t::
plan 0 32x32 cu
(208 plllcutl'l
<lJ -170)x4 din car- 4 0,4 31 29 78 73 0,486 30 14,58 208 0,72 112,3 171,85 8 0,1314'107 91,48 O,81~5,72 171,6
c:t:! buri me-
V) talice --
P20
Intocmlre Data Numele Semnatura Echipament tehnologic 2:Wn1 = 0,41970107
fia Concenut Soinu t.
Verlficat Nooit o. =
Dcom 148,6 rot/min
Anrobat Serban C. nmu = 140 rot/m in
 Teatez = KTZ"Teonv2 > 64"30 = 1920 nUn;

TeateJ = Toste4 = KT3"ToonvJ = 5,72"30 = 171,6 min.

29. Calculul raporbJlui intre durahilitatea fi.ecarei
salle :p. durab:i.litatea sallei limitative ;

Raportui Kdi va fi: cap.12 RmnflRI DE ~ IA l?REIlX:RAREA

PE S".IlUnRI lIlGl'IAXE
TOllle1 77,1
Kd1 =
Tcate
= --
77,1
= 1
'
r
lIIin 12.1 NOl'IUNI GlliERALE PRIVIND ~
T
.01ll02 1920 I PE SIRUNGURI MULTIAXE

Kd2 = = 77,1 = 24,90; Deoarece sint masird-unel.te complexe lii de mare producti-
Tcat o lIIin vitate,stnmgurile automate multiaxe se recc.marrli1 a fi utiliza-
te numai la prelucarea pieselor in prcductia de serie mare =li
TeateJ 171,6 de masa. Pe stl:'ull;:JUrilemultiaxe pot fi pre1ucrate semifabrica-
_ t.::J:
KdJ "" Kd4 "" -;--:;,{- = 2,22. te sub forma de bara, cu diametrul cuprins intra 16 ~i 60 mm sau
T eaLe .in t-eav&de diametre cuprinse intre BOlli 125 nun.
Unele ccnstructdd, de st.n.rrguri pot fi dotate cu dispoziti-
Diferitele valori rezultate in urma rezolVc1rii etapelorde ve de al:i.rr.entareautornat.19i de prin:lere a semifabricatelor sub
calcu1 al parametriior re;Pmului de ascaiere au fost trecute in fo~ de rocap. (forjate, turnate sau matritate). In funct:ie de
tabalul 11.6. modul,de alimentare cu.semifabricate, ~ile multiaxe pot .
fi cu ciclu automat (daca alimentarea cu sem.i.fabrieate se face
automat) l1i semiautomate(atunc:l cin::i pentru a1imentare este ne-
cesara :i.ntervenp.a muncitorului). .
strungurile multiaxe pot realiZa pre1ucrarea pieselor ~
urmatoarede principii : pre1ucrarea succes;i.w, pralucrarea in
parale1 ~i pre1ucrarea paral.el.-suocesdva, .

strungurile cu prelucrare SJlCO"Siw alcatuiesc marea ma-

joritate a ~ilor multiaxe, ce executa piese din bar! sau
din semifabricate sub fo~ de 1::uc2p.; indiferent de .~
axelor principale (patru, ~e SQ.U opt) ,principiul succesiv de
pre1ucrare :irnpunetrecerea suceesdva a semifabricatului 'prin
posturile fixe de pre1ucare, astfe1 ea la rotatda complet.1a
tamb.lrului cu arbori principali este ~ut.1 0 pfesa,
~ Constructi v, strun::jurile multiaxe orizontale ( fig. 12.1.)
se compundintr-un batdu 1 pe care sint asezate blocurile 2 lii
3, in care se gasesc sistemele de c:an.arx'iii:;;iactionare ale
strurqului , Arborii principali (in l'1lIItIE1r de 4,6 :;;i 8) sint mon-
tap. intr-un tarnb.Jrunic Tep' In t:impul prelucr!rii, tamb..lrul cu
arbori -principali este iniobil, rotin::1u-se mmai, arl:orii prin-
cipali, cu aceeaai, turatie in jurul axalor' prop:cii;semifabrica-
!.. tele sub forma de bara sint sustdrnrte de dispozitive1e de ghi-
dare ale baralcr Db. Da~ sint utilizate semifabricate din l:u-
cati, locul lor ~ Iuat; de sistemele de cllimentare autanat.1

453
.....:....-._--------._-. __ ._-- -_.-._ ... -
----_ ... _-_ -
...
 speciale SA ( fig. l2.l.b, d), amplasate in vecWtatea zonelor
de lucru.
In postul 1 are loe intrcducerea unui, semifabricat ~i in-
ceperea.prelucrard.L lui. Duj;:a aceasta fazc'i, taml::urulTap se re-
~ cu un pas l'?i semifabricatul incepe ~ fie prelucrat la
postul 2. Intre timp in postul 1 a fost introdus un nou semifa-
bricat. D.1pc'i prelucrare are loe 0 now ilrlexare a tal:urului TBp
~i semifabricatul trece la postul 3 ~.a.m.d. se observa cl me-
tcda de prelucrare utilizaM impunetrecerea semifabricatului
""
.c
r
i pe la fiecare post de lucru in modsuccesiv.

'"
~~
I . La fiecare arbore principal este cite un semi.fabricat.Scu-
lele sint asezate pe suporturi speciale,ClUnar fi: s&Ui trans-
versale SI'i' sau sania lan;itu::li.nalc'i SL.. LT'l timpul prelu~ii
sania IOn;J~tu:linalc'i se dep1aseazc'ispre taml::mul Tap pe ghidajul
ei. Sculele fixate pe s&riile transversale sau pe sania 1011-
-, .. gitu::iinaJ.i1executa mereu aceleaJi>ifaze. Dupi1 prelucrare sculele
., ..8.
--.. C> X
"t) t,J)(
X
Cl
or se retrag :,?itan>l:urulcu axe principale se rot~ cu un pas.La
.;; co o rota-p.e cornp1eMa tarntmului Tep rezulM 0 singurc'ipi~
~:J
:JU~
a :J
Proiectarea proceselor tehnologice pe aceste st.run:Juri ne-
:;.a cesiM 0 distribuire atenta a fazelor de prelucrare la mlll~rul
de posturi al automatului. Din Gele expuse se poate observa cl
.....
~ 11
'''-

:J"
L ~
t.inqJulde prelucrare trebuie sa fie aproximativ acel~i la toa-
'"
ell"
:J~
te posturile, deoarece taml:mul portarbori principali se rotes-
t~
L. -,
C> C> te numa.,i dt..tptice s-au t:lnalizat teate fazele de prelucrara.asa-
V)
W) >< )(
., ., dar ,faza cu durata rnaxim.1 poate servi la proiectarea regimuri-
I;: ~ ... ~
Cl

8. il lor de aschi.ere la celelal te faze.

V)

~
. ~
or
:J~
Intrucit toate axele principale ale st.r\ln3Ului au aceeasa
x,'-&e
.-..a turap.e, pentru ie:Jlarea lirei cu rop. de schirnb necesare asi-
8 gli2
... gurc'irii vitezei de ~chiere , tura-p.a axelor se va determinain
i
! !I . .. +' +'
'-CL' furlctie de viteza de ~chiere ma.xl.rta admisibili1 a unei faze,ca-
..
C>
11 )(
re de obicei este ~i faza cu durata rnaximc'i.
IlliS .0-
c ,Ct~
"

Prelucrarea care neoesi.ta viteze de ascruere mult diferite

0... ! i -.. s8.""'U
s ~:J de Viteza limiM se vor realiza cu dispozitive ce oferi1 ~i
~ I.J 8~&.:; de rotatie suplirnentare.
U ~~ go
Pe st.rm-.gurile milt.iaxe cu prelucrare sucoesiva pot fi pre
~~i"'!;
e.. .,
!~
:J :J
lucrate piese de forre complexi1,care implicl strunjiri obil'?nu-
. ite, strunjiri excentrice,g~uriri cu capete multiaxe, copieri
~>#-
a
~'
w.,,, . hidraulice dupi1~lon, filetc'iri, alez&i ete.
Avansul s&rl.ilor poate fi realizat cu cametmiversale,came
sehimbabi.Iesau cameproiectate l'?i executate in modspecial.
.-
N

...'" st:nm:Jurile multi.axe cu prelucrare in paralel sint desti-

nate prelucrc'irii pieselor de forre simpli1, ce poate fi Qbtinu-
"-i U prin profil~i transversale sau l~b.rlinale. Fieci1rui ax
principal ii este afectat cite un grup de 2 4 scule , aoalasf,
~.
pentru fiecare ax principal ~icare real.izeaza preJ.ucrarea com-
r pleU a piesei in t:ilnpul stabilit pentru un ciclu. ~ile

454
L cu prelucrare in paralel sint denumite ~i str\.In3UI"ide profilat
:~
il
A
:1 :;;i retezat, cu mai multi arborf, princ1paU.
'I Intrucit strungurile multiaxe cu prelucrare in parafel, sint
in numar' foarte redus, in lucrare nu se fae referiri la prelu-
crarea pieselor pe aceste ~ini.
strungurile 1Wlt:i..axe cu prelucrare m:ixt:11 pemit prelucra-
rea pieselor de c:ampleKitatemedie.Metodade prelucrare este de
fapt 0 variantii a prelucr&'ii succesive i la rotirea cu un pas a
taml:urului cu axe principale se obtin doua ,sau trei piese in
Ice de una. CU alte cuvinte, metcda mixt:.1de prelucrare COI'l.Sti{
in executarea in paratel, a dou&sau trei piese ~ metodasue-
oesdva pe strl.In;Jurile rnultiaxe automate. Spre exarq;>lula stzun-
gul cu 8 axe principale din figUra 12.1.d ,inc&carea semifa...,
bricatului se face sirnultan la arborii 1 ~i 2. In acest caz,in-
dexarea nu se face cu un pas,ei cu doi ~i urghiulari.De data
aceasta, la fiecare irx:1exarerezultl1doua piese in Ice de una.
se poate mentiona ea <lecele mai rnu1te ori, piesele ce se
pre1ucreaza prin procedeul mixt smt i.dentice , dar pot fi exe-
cutate !1i piese diferite ea foma i d:imensiuni.
SL~e de canarrla ale st.runjurilor rnultiaxe di.fera . de
la un tip constructiv la altul. la mcrlelele,mai vechi sint fo-
losite seturi de camesch:iml:e.bile;pentru pralucrarea uned,pie-
se, in funct",..ie de lun;Jimeade 0JrS.11 neossara, se alege camapo-
trivitii. . cu prelucrare in paralel.
Exi.st1ist.run:Juri dotate cu came universale care r&nin ne-
schilnbate. IJ..Jn:Jimea curselor de lucru se realizeazt1prin modi-
ficarea raportului de transnitere a mecanismelorce l~ came-
le de organe.1.ede execup.e.
In continuare se prezinta metodica proiectarii .regirnului-
de a~ere la acest ultim tip de st:ruN:Juri.
In figura care urmeazase prezintl1 schita principalelor e-
lemente ale strun:Jurilor multiaxe.
12.2 El'APELE DECA!CUL AL REGDilRILCR DEASCHIEm:
Pentru deteI:m:i.nareare:Ji.murilorde a:pri.ere la prelucr~i-
le pe ~ile multiaxe sint necesare unniitoarele date ini-
. ?ale:desenul de executie al piesei,succesiunea fazelor de pre-.
lucrare, narimea adaosurilor de prelucrare pe fiecare faza in
Parte, rr.aterialul piesei ~i proprieta1;ile mecani.ceale acestnia
, cerante de precizie i de ru::Jozitate a suprafetelor.
calculul reginn.irilor de ascaiere pentru pre1ucrerile ce se
desrasoara pe str\.m,;JUrilemultiaxe i.n:puneparcurgerea etapelor
ce vor fi prezentate in continuare. ' - filetele se executAcu tarozi, filiere capete de fi-
12.2. I Ale:Jerea sb:urxJului autaDat Alegerea I!la!1inii,
~l.melte se face pe baza ~torilor factori tehni~ei:
456
forma ~i dimensiunile semi.fabricatului, forma ~i dimens.iuni.Le su
prafetcior de prelucrat! ~~7 tem:rl-cec;te.cal~tate ~e
piesei, volumul productaed, , mas'irri.Le di.sponibile:m sectia de
prelucrare.
A;>a dupa cums-a aratat., exista st.runjuri mUltiaxe ce per-:
mit prelucrarea pieselor din l:era ::;i str\.lr;JUrice au in dotare
sisteme de alimentare cu sernifabricate in hlcaP. ~ A::;adar,in
funct-ie de tipul semifabricatului se va ale;:)'e::;i tipul st.runqu-
lui. Deoarece fiecare tip de st:r\m:J IlU.lltiaxare 0 dimensiune
diametrala max:.ilna a sernifabricatului ce poate fi prins in dis-
pozitivul de pr:in:iere , este lesne de intcies ea ::;i acest para-
metru al semifabricatului va hot&'i tipul strun:Jului.
Semifabricate1e sub form.1de bara sau \:OOvasint orientate
:;;i fixate in dispozitive cu wc::;a elastica, avansarea lor fa-
eirrlu-se pire la opritor Semifabricatele sub form.1de bueati
sint prinse in consolc1in marrlrine cu trei bacuri sau , dare au
rigiditate scazuta, in marrlriM.~i virf.
Forma~i dimensiunile piesei influenteazc1 asupra uned,ale-
geri corecte a I'I\a!?inii-unelte. Pentru, piesele de oompkexi.rat.e
ridicatii se vor alege st:run:Juri cu prelucrare succesiv~; daca
complexitatea este de nive1 mediu, atunci, se' pot al.eqe masdrri>
unelte ce functioneazc1du~ principiul mixt de prelucrare. In
sfi~it, piesele simple pot fi prelucrate pe strunguri multiaxe
'
12.2.2 stabi1.:ixea ~unii fazelor de prelu...""'ra~
Proiectarea tehnolcgiei de prelucrare pe strungurile mul-
tiaxe automate cu prelucrare succesivc1 sau mi.xta se face p.-
nirrl seama.de urmatoarele r~i:
- se, va ur:t\'l&'i0 incarcare uniform.1a axelor princi-
pale ale st:.rlID:Juluiprin :impunereaunor timpi de prelucrare ,pe
posturi, aproximativi eqal.i,prin utilizarea acekorasd, reqimurf
de ~chiere. In acest caz fortele de a.!?chieresint unifonne ::;i
deci sculele se vor uza in modegal; ,
- fazele de deqrosare sa se execute la primele posturi
iar cele de finisare -la ultimele posturi. In cazul in care
st:run;Jul are posturi cu rigiditate diferitii , se recornarrlaca
degro~ile ~ se execute la posturile cu rigiditat.ea maxi.rr1i1;
- suprafetele exterioare se vor executa cu scule fi-
i xate in sania lorgitu:lina.l~ centzafa sau pe cele transversale.
- gaurile ax:i.alese executa cu scule fixate pe sania
longitu:linala (direct sau in dispozitive speciale) iar g.1urile
I
transversale - cu dispozitive montate pe s&U.ile transversale;
I
letat rnontate pe sania lan:Jittrlinala sau cu ajutorul cutitelor
sau rolelor de rulat filete, montate peScIDiile, transversale;
- stnmjirea lon;Jitu:llnala se va executa pe eit posi-
,bil cu ajutorul o..xp.telor tan;Jenp.alei
457
----------------------------------------------------------------------.--------~
 ~'--'" ;.,::-,-~~,:~':,~:,~

La stabilirea succesitmii fazelor de prelucrare se va tine in care Ip este 1un:P.mea de prelucrare la faza i, mm;1este
seama ~i de recanard11rile din literatura de speci.al i.tate /27/ , 1ungimeacursei, rapide de apropiere, JTDn; 1, este lUTl3iIooa de
intrare in aschi.ere cu avans de 1ucru, mm;12este 1l.IDJ:Unea de-
/59/ , /73/.
~irii de cltre scuka a suprafe~ prelucrate, mm.
12.2.3 Alegerea sculelor,dispozitivelor ~ verifica- calculul se va efectua in conformitate cu dat.e1e din tare-
toare1or In general principille alegerii sculelor ~chietoare 1e1e 11.2. ~i 13.9. .
pentru a fi utilizate la prelucrarea pe st:rur;Jurile autatate In unele situap.i,~ ~ cumse va putea observa iri con-
multiax sint aoaleasa ca la prelucrarea pe st:rur;Jurilemonoax. tinuare, va fi necesara 0 recalculare a lungimii. cursei de lucru
De obicei, sculele pentru prelucrarea pe astfel de ma:;;inisint in fUI1.Ctiede nm-:Unea avansului adoptat ~i de numarul,de rota-
executate din ote! rapid; in manentulde fa~ ex:i..stii terrlin~ p.i al arbord.l.cr principali. Recalcu1area are drept scop efec-
folosirii tot mai l<n:gi a sculelor annate cu pl~ dure.
Intrucit in majoritatea cazurilor, pe st.run3Urile multiaxe
. tuarea unui reglaj ccrespunzatcr al strt.IrqUlui. ,r
I
12.2.5 Al~ prel.:iJn:i.nar a parametri10r de lu- ~
~
sint prelucrate piese de mare corrplexitate,in multe situatii se
~
recurge la executarea de scule speciale profilate combinate, cru Adincimeade ~chiere este irnpu.s<! de narimea adaosului de
prelucrare, care poate fi repartizatli aUt pe faza de degro~- ~
care ~ pennitli realizarea simultani1a rnai multor suprafete. Se G
poate afirma ea, pe lin;J~ sculele starrlardizate sint folosite re cit :;;i pe cea de finisare. se recomarrlii ca faza de deqrosa- ~
~i scule speciale. re ~ se execute la primele posturi de lucru ale strun;Jului au- l
~
. Oispozitivele portscule au rolul de a orienta I?i fixa scu- tomat, iar eele de f.inisare la urttatoarele posturi. ~
la in ve:ierea prelucr~ii. Finnele pro:luditoarede stzunqurd,pun Gaurile cu lUli:Jirnea mai marede circa 4 6 ori narimea di- i:
la dispozip.e utilizatorului 0 serie intreagc1de dispozitive a- . ametrului, se vor prelucradin mai multe faze(la mai multepos- I:
~
nexa de fixare a scuJ,elor, atit pe saniile transversale, cit !ii turi), prin divizarea lUIY:Jirni.i.Prelucrarea unei g~uri se va fa- ~
pe sania lClr3'itu:linal~oerrcral.a. In raport de necesiul1;i,se vor ce cu \ID. l:urghiu cu diametrul rnai mic decit diametrul final al ~
alege dispozitivele necesare , in:licate in cartea tehnidi a g~urii, li'lSirrlu-se un adaos de prelucrare pentru fazele finale ~
r
st:run;Jului ales. Deasemenea,pot fi utilizate dispozitive pen- de finisare a ~urii. Pentru asigurarea unei precizii de prelu-
tru diferite prelucr~i speciale cumar fi: frezare rotatdva, crare ridicati1 se va avea in va:!ere ca divizarea adaosului de
pralucrare ~ se execute !ii la prelucr~ile exterioa:re. ~
strunjire sferidi sau conidi,frezare pl~, frezarea unor cres- ~
tlituri, prelucr~i de gauri cu dispozitive multiaxe, prelucrare o evaluare corecta a avansului de lucru :iInplidimai intii ~
poli.ganal~, gaurire transversal~, copiere hidraulidi, strunjire o alegere preliminar~ a sa ~i apoi determinarea avansului real
excentridi , filetare 11 di..1po1
~ n cu ajutorul unui.cutit ac- utilizat la prelucrare. r~~
p.onat de \ID. dispozitiv adecvat sau filetare pr.in deformare Alegerea avansului prelim:inar(spr) se face din tabele pen- ,N
plastidi. In calitate de verificatoare se pot alege :instrumente tru fiecare faz~ de lucru in pa:rte. In tabelele 12.1 12.6 M
W
din categoria cclor universale ( ~lere sau chiar micrometre), sint date recc.man:ickipentru alegerea avansurilor. 11
sau din categoria calor speciale ( calibre, sahloane ete). Treb.lie metlp.onatcl avansul sculelor la strun:JUrile mul- ~
fj
tiaxe este realizat in exc1usivitateprin intermediul camelor (
12.2.4 calculul lurq.im:iicurselor de lucru Iln'qiroea ai caror tachep. actioneaz~ un sistem de pirghii, ce au un ann- ~
cursefor de lucru treb..ti.e determinata cit mai corect, deoarece. mit raport de transmitere a ~ii. ~
ri
ea influenteaz~ atit asupra productivi~t:ii cit ~i asupra dura-
bilitiitii sculelor.
La strungurile automate nn.tltiaxesculele care pre1\lcreaz~
piesele in ~e paralel~ cu axa lor,. sint monta.tepe supor-
r~
La elabJrarea succesiunii fazelor de prelucrare este nece-
I'
turi portscu1e amplasate pe un suport (sanie) central. Avansul
sar a se separa curSele de lucru efectuate de ditre sculele fi- urric al acestui Supcrt este asigurat pr.in intermErliUlunai, came ~
~
xate pe sania l~tu:tinal~ de cursele sculelor l'OCll1.tate
pe ~- ~i al unor mecanismecu pirghil. o.in acest motiv ~i
g pentru
niile transversa1e. Deasemenea, se vor analiza separat:;;i cur':" ~
fiecarescu1~ d,e pe sania central~ s-au adoptat .inipal. diferi-
sele realizate de ditre scu1ele aC\:j.onateindeperxlent, pr.in in- te valori din tabele, va fi necesar a se utiliza un avans uruc, ~
termed:i.uldispozitivelor speciale.calculul It.nY,PJnii cursel.cr de t~
Pentru calcu1eleulterioare se consddera avans preliminar eel
lucru se face in func\:ie de datele din desenul de executie al mai mic avans adoptat pentru sculele aflate pe sania lon:Ji.tu::li- ri
r
piesei !ii de schitele de prelucrare la fiecare post de lucru in nal~. Acest avans este denumit l?i avans lim:i.tativ ( Sl ill] j, K
parte~ Relap.a de calcul este : ~
le; = Ip + la + 1, + 12 (mm], (12.1) ~
t~
458 AC::n.
~
 Tabelul 12.1.Avansuri reoosondato pontMU strunjiri longitudinalo ~i retez~ri Tabelul 12.1 (continuere)

0 1 2 3 4 5 6 8
7
A. Strunjiri longitudinale
10 0,12 0,10 0,06 0,05 0,12 0,10 0,18 0,15
Lungimoa piosoi , mm i " 12 0,14 0,12 0,08 0,06 0,14 0,12 0,20 0,18
Oiametrul Adincillloa I 15 0,16 0,14 0,12 0,08 0,16 0,14 0,22 .0,20
inifial al < sub 20 21 .30 31...45 46 . 60 pe st.e 60 peste 20 0,16 0,16 0,12 0,08 0,16 0,16 0,24 0,22
semifabricatului allchioro
mm 1111I Avansul de lucru , mm/rot Observaj.ie. Pontru llij.imiale cuj.itului mai mari ca 5 mm
~o edopti un avans ca la profilere.
6
8
1,5
2,0
0,05
0,10
-
0,05
-- -- -- r
10 2,5 0,15 0,10 0,05 - - \
Tebe lu], 12.2. R~ri pontru IIVNlsuriLo sculolor do profilat
12
14
16
2,5
2,5
2,5
0,20
0,25
0,30
0,15
0,20
0,25
0,10
0,15
0,20
0,05
0,10
0,15
-
0,05
0,08
I ~

I
18 2,5 -' 0,33 0,28 0,25 0,20 0,12
20 2,5 0,35 0,30 .- f-
24 2,5 0,38 0,35
0,28
0,30
0,25
0,28
0,18
0,22 , "tJ
-l

28
32
2,5
2,5
0,40
0,42
0,38
0,40
0,30
0,35
0,30
0,33
0,25
0,28 I ~ -
t:::l
.- .- _._.-t
36
40
2,5 0,45 0,42 0,38 0,35 0,30 - t! ~ ,~~ .~ ~'-T'
~~
2,5 O,SO 0,45 - 0,40 0,38 0,33 l7"- "-
45
50
60
70
2,5
2,5
2,5
2,5
0,55
0,58
0,62
0,65
0,48
0,50
0,55
0,58
0,42
0,45
0,50
0,52
0,40
0,42
0,45
0,48
0,35
0,38
0,40
0,42
" a
( .
l '"
a
l-
-
80 2,5 0,70 0,62 0,55 0,50 0,45
prelucraro fliri roll de sprijin prelucrs;o cu rollide spjin
Coeficientul do corec~ie a avansului
in func~io do raportul dintre adlncimea de e;;chiorereallilIiCOlidin tabel A. Prelucrare f!ri role de sprijin
Raportul dintro adineimeo 0,2 0,5 0,8 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 Oistsnj.a tI pontru 11=10IIIJIj pentru a=20 mm
roali ~i coo din tabel ,
Llij.imoll de Diaaetrul 0 , mm
Cooficientul de coroc~io 1,35 1,16 1,05 1,00 0,89 0,81 0,76 0,72 a~chiore b,
1IlIlI, pIn! la: 10 12 14 16 20 >25 10 . 12 14 16 20 >25
CoeficiontuL do corec~ie 0 avansului in func~ie do materialul ce se prelucrollzli
! 15 0,055 0,100 0,100 0,100 0,100 0,100 0,020 0,050 0,100 0,100 0,100 0,100
HatorillLuL O~el do O.IIlpen- Atom! Ouraluminiu ! 20 0,035 0,065 0,100 0,100 0,100 0,100 0,025 0,050 0,090 0,100 0,100 -
do prelucrtlt construc~ii tru rulmenti 25
30
0,020 0,040 0,075 0,100 0,100 0; 100
- 0,020 0,045 0,080 0,100 0,100 -
0,030 0,050 0,100 0,100
0,020 0,030 0,090 0,100
- --
Cooficiontul do corec~ie 1,0 0,5 1,0 sub 1,5 40 - -
0,020 0,030 0,080 0,100 0,020 0,040 0,080 - - -
50 - - - 0,020 0,040 0,100 0,020 0,050
.- - -
- .- - - - - -
--
B. Retozliri ~i caneLeri transversale 60 0,020 O,OSO 0,025
Haterialul co so prelucreaza
70 - - -0,025 - 0,020 - - - -
O~ol do O.el pen- Alamli Ouraluminiu B. Prelucrare firi rol! de sprijin (In func~ia do diametrul d de prelucrare)
construc~ ii_ tru rullllenj.i
Oiametrul
Adincimee (lAj.illlea)
de e;;chiere,mm 5 6 7 8 9 10 11 14 16
barei,
3 5 3 5 3 5 3 5 sub 15 0,020 0,025 0,045 0,065 .0,100 O~ 100 ~,10~ 10,100 0,100
mill 20 - 0,020 0,025 0,035 0,035 0,035 v,07;) 1 0,100 0,100
Avensul do lucru,lIIlII/rot. 25 - -- 0,020 0,025 0,030 0,045 0,085 0,100 0,100
30 - - 0,020 0,020 0,030 0,055 0,095 0,100
0 1 2 3 4 5 6 7 8 40 - .- - - - 0,020 0,030 0,045 0,075
50 - - -. - - 0,020 0,030 0,045
6 0,08 0,05 ' 0,04 0,03 0,08 0,05 0,12 0,08 60 - - - -. - - 0,020 0,030
8 0,10 0,08 0,05 0,04 0,10 0,08 0,15 0,12 70 - - - - - - - 0,020

460 461
 --r-
i

;It ..
, VC><
0,..
=r _.
~gg:S~Dl~~ ~gg:S~Dl~~ "0 -3
-.et QJ
:J'1t

~ 0"

~ 5' g-

...
o 00
, , , , , , ,b 10'0
N V1
NN
0 o V1
'--- ~
-.
. . . , ~S . ::::Dl~S
00 0000 :J
'bb loo'Ob 0- "'0
e
_.....~
:J
0."
TO.,
t--
~
e

0000 r-
, .cbbb ...
o ...
o~ ...
o ...
o g.~
::::Dl~gr-e
!'"
100000
~Dl~Sg
:J
<0
e
;.
-..
-...
a., .
-. ..
It
~ :-- <:> 30
e Cl>
i' .. ;a , .,
00000
................. ,., s.~

000000

<1
,'0"'0'0'00 11
ia '000000 e 0> rH
~~S~~ ... ~~t1f~~~ 0"
~ !!r_ .
.,.. ..
N
"

0
B - Cl.
~"O
.. .. .. ..
000000
... .. 00000000
;a
~ e .,
:J _

::::
~!st;;gU18'!. bbbob~o~
'00000_

~~~tI1~ ~8
..0 OC ~.
;';.

It

00000000
S r--

~
ooobbbo:' B booo~bo'-
00000000

::::~n~SgU18g Dn~~t;; U188 0

-"g
......
~ ...00000000 .. ..
.. ... .. ... ... ............
00000000 ..,- ......... ....
.
N
OOOOO~
!SSg:~888g
... 00000 ...
__
~Sg:t;;88gg
...
--
N
N

Tebelul 12.3. RCKXlC1IIfldari

pentru olegereo ovam.ului la opero1:ii de g"Curire

Diametrul burghiului , mm
Heterielul
de 2 3 4 5 6 7 8 9 10 12 14 16 18 20 22 25 30 40
prelucro!lt
Avsnsul , mm/rot

otel pentru automate

( AUT 12 , AUT 20 ) 0,06 0,08 0,11 0,14 0,18 0,20 0,22 0,25 0,28 0,30 0,30 0,30 0,30 0,28 0,25 0,22 0,18 0,13
Alomo
O;el de calitate
OlC 15'; OlC 20 ; 0,05 0,07 0,10 0,13 0,16 0,18 0,20 0,22 0,25 0,27 0,27 0,27 0,27 0,25 0,23 0,20 0,16 0,12
OlC 30 ; OLC 35

O~el de celitete
OlC 40 "'" 0,05 0,07 0,09 0,11 0,14 0,16 0,18 0,20 0,22 0,24 0,24 0,24 0,24 0,22 0,20 0,18 0,14 0,10
OlC 45
O~el 01..50;
15Cr08 ; 0,05 0,06 0,09 0,11 0,14 0,16 0,18 0,20 0,22 0,24 0,24 0,24 0,24 0,22 0,20 0,18 0,14 0,10
20Cr08
otel 35Cr10 0,05 0,06 0,08 0,10 0,13 0,15 0,17 0,19 0,21 0,22 .0,22 0,22 0,22 0,20 0,19 0,17 0,13 0,10
otel 4OCr10 0,04 0,05 0,07 0,09 0,12 0,14 0,15 0,18 0,20 0,21 0,21 0,21 0,21 0,20 0,18 0,15 0,13 0,09

O~e( al iet cu
Cr ~i Ho 0,04 0,06 0,08 0,10 0,13 0,15 0,17 0,19 0,21 0,22 0,22 0,22 0,22 0,21 0,19 '0,17 0,13 0,10
0,15 0,20 XC

O~el pentru rulmen~i '0,03 0,04 0,05 0,07 0,09 0,10 0,11 0,13 0,14 0,15 0,15 0,15 0,15 0,14 0,13 0,11 0,09 0,07
DurelUllliniu 0,09 0,12 0,16 0,20 0,25 0,30 0,33 0,37 0,42 0,45 0,45 0,45 0,45 0,42 0,37 0,33 0,25 0,20
Coef icient de corecpe a avansului in funcl:le de adincillee gaurii
Adincimaa g8urii in func~le de diametru 2,5 d 4 d 5 d 6 d 8 d
Coefici.ntul de corec~ie 1,00 0,90 0,85 . o,ao 0,75
 Tebe tut 12.4. AVGllsuripentru operateii00 Ukgir ,rrm/rot Pe baza eelei mai mari dintre valorile Ni calculate, atit
pentru sill1iile transversale cit fli pentru sarua longitudinaUi,
Dismetrul lArgitorului,mm din cartea tehnica a strungului multiaxe se edopta numarul, de
Mod de prelucrare rotatD- de valoare apropiata de Ni max' notat Nap' care poate
sub 10 1015 15.20 2025 2530 peste 30 fi realizat de cacre IT\Cl!'?inA
cu ajutorul lant-urilor cinematice,
Flirliprolucrare atunci cirri arborele de COIT\al'XJa se rot~e cu un unghi de 3600
frontalli 0,30 0,40 0,45 0,50 0,60 0,75 Din aoal.easd,tabele se extrage fli numaruf, de din-p. ai rotilor
de sch.:i.rnb
( e, f, g fli f), necesare asigurarii numarului,de ro-
Cu prolucrer
frontal! 0,20 0,25 0,30 0,35 0,40 0,50 taW Nap'
12.2.7 Determ:inarea avansului efectiv Avansul efec-
Tabelul 12.5. Avansuri pentru operateiidb alezare,PDlrot tiv pentru fiecare faz~ in parte se stabi.Ieste pe baza noii va-
lori a numarul.ui,de rotatii NIIp:
Materialul Diametrul alezorului,mm
- Pentru sania longitudinalcl avansul efectiv sef este
de egal cu avansul preliminar;
prelucrat 3 5 8 10 15 20 25 30 40 50 - Deoarece Nap' este, de regul~, diferit de Ni calculat
CU rela-p.a 12.2. :;;i iritrucit, este necesar a se respecta. egali-
O~el carbon
O~el aliat:15Cr98 0,15 0,25 0,35 0,45 0,55 0,65 0,75 0,85 1,0 ',2 tatea avansurilor ( efecti v fli eel prel:i.minar ), se .impmlere-
2OCrOa calcularea lurqimii. curselor de lucru la sculele aflate pe su-
Alamll porturile de pe sania longitudinalc1, pentru efectuarea reglaju-
Ot:elaliat:35CrOa lui;
4OCr08 - Pentru saniile transversale,av-ansul efectiv sef poa.-
O~el pentru 0,10 0,15 0,25 0,35 0,45 0,55 0,65 0,75 0,85 ',0 te fi calcu1at prin folosirea relap.ei:
rutmen~i
DuralU!lliniu
lci
sef = [mm/rot] I (12.4)
Tabelul 12.6. Avansuri reco!llendatepentru opera~ii de t.";lire,
mm/rot Nap

Scuta cu cere sprelucreezli Recalcularea avansului pentru saniile transversale se face

Materialul de cu soopul,de' a observa apropierea sau distantarea valorilor ob-
prclucrat , Cu~it Burghiu llirgitor Adincitor 'tlnute, de cele ale avansului preliminar adoptat. Dacadiferen-
conic
tele sint mari, atunci pentrusroriile transversale este indicat
Ot:el 0,05 0,'0 0,'2 0,30 0,20 .0,40 0,020,04 a se recalcula nu avansul ci lurq:Uneacursei de lucru,cu scopul
Al iaje de cupru 0,05 0,10 0,12 0,30 0,20 0,40 0,02 0,04 de a se efectua un reglaj corespunzator-al suportului portiscul.a,
Al iaje de atuain+u o,oa 0,15 0,15 0,40 0,30 0,50 0,03.0,05 In acest caz se va utd.Liza expresia:
,
lci = spr-Nap [mm] , (12.5)
b) Pentru sculele aflate pe saniile transversale, ncmarul,
de rotaPi ale axelor va fi dat de expresia: ' ,. ~ care spr reprezdnta av~
an mm/rot.
preliminar adoptat din tabele

lci
(rot], 12.2.8 calculul tura:pilor axe1.orprinc:ipale k?a du-,
Ni = (12.3)
~ cums-a mai aratat , strur'qurile multiaxe cu prelucrare sue-
Si
cesdva sau rnixta au aceeasd,turatie la arborii principali. cu
in care lel reprezintii l~imea curselor parcur-sode sculele alte cuvinte, alegerea turatiei de lucru a arbor-i.Ior- principali
aflate pe s&1.iile transversale, nun; Si . este avansul adoptat devine 0 probl~ esentiala atit l~tru asigurarea unei produc-
pentru eceste scale I mm/rot. tivit.c'1ti maxima,cit !ili a unei durabilitati ccrespunzatoare a
t.uturor sculal.or ,
:~oPicos . vol. I

465
464
I

Tura"tiile arborilor principali depirrl de vitezele de as- dat de expresia:

chiere ale fiecl.rei faze de lucru !?i de diametrele supratetel.or ni
ce se executa la respectivele faze. Pentru calculul turatiilor I K rs =--- , (12.8)
din tabelele 12.7 12.10 se aleg vitezele de ~chia"e' vtebl nAP
pentru fiecare scul.a, in functie de avansul de lucru, diametrul
piesei " adiricimea de aschiere , etc. unde ni este turatda rei~iti din calculul efectuat pe baza
Turatia a:xului principal la faza i se calcul.eaza cu re- vitezei de aschi.are economice( recoman:latein tabele ) la faza
latia : ce necesiti rota"tie suplimentarii.
Din cartea tehnicii a automatului rnultiaxe, se alege un eo-
1000-Vteb eficient al rotapei suplimentare K 'rs ' apropiat cu eel obti-
n1 = [rot/min], (12.6) nut cu relatia (12.8) sau eel mult egal. se noteeza totodati !?i
d.1 m.lll\~rul
de dinti ai rotii de schimbz i din lantw- cinematic eo-
respunsator
in care d; reprezinti diametrul suprafetei ce se prelucreazA Se oal.cukeazaapoi turapa efectiVc1a sculei:
la faza i, mm.
Intr..lcit toate axele principale' trehrle ~ aibe aceeasd, nef = nApK'rs [rot/min] I
(12.9)
tura"tie, in f'l.lnCtiede cea mal.mi~ tura"tie calculati ( cu ex-
ceptia fazelor realizate cu dispozitive ce oferA lTlili~i de re- EKisti prelucrAri cumar fi: alezarea, filetarea , adinci-
tatie suplimentare: gAurire rap:i&, filetare, alezare), se ale- rea, lArgirea la care este necesar ~ se utilizeze turatii mai
I

ge din cartea Illa!?iniitura"tia cea rnai apropiati. Acea.stitura- mici decit ale alter faze ~i deci rnai mici decit ale arborelui
tie se numestietura"tie limitatiVc1 ( nUm).se excltrl din anali- principal. La aserneneaprelucr&i coeficientul rotapei supli-
zAtura"tiile calculate pentru fazele executate cu ajutorul dis- rnentareKrs calculat cu relatia (12.8) va fi suJ:::onitar.Mic-
I I

pozitivelor care impri.na~i suplimentare sculelor respec- ~orarea tura"tiei portsculei dispozitivului are loo prin rotirea
tive ( gAuriri, filetAri, adinciri, alez&i etcj , acesteia in aeela!?i sens cu sensu! de rotire a axului principal.
Din cartea Illa!?iniise adopti turatia oea rnai mi~ sau eel ~ I in asemeneasitua"tii, in loo ~ se adune turapile pie-
mult eg-alAcu tura"tia limitatiw .(.nAP). se alege 1;:otodaM 9i sei, respectiv ale sculei, ele se scad. si la astfel de prelu-
nt.1I'r"6rul
de din"ti ai ro~or de SChimb a, b, c !ilid ce realizea- crAri se alege din cartea tehnicii 0 valoare K 'rs egal~ sau a-
zAtura"tia respecti va, ropiati cu cea calculati cu relatia- (12.8). se noteazAdeaseme-
rea ~i numarul,de din"ti ai rotilor de schirnbZ I
12.2.9 ca:lculul vitezelor efective Vitezele efec- Pentru fazele de filetare trehrle avute in vedere eele de-
tive de lucru pot; fi o~inute pe baza tura"tiei axelor principa- w deplasAri ale sculei ( miscerea de ~ere!?i lTlilicarea
de
le nAp: . revenire); deci prelucrarea filete10r impli~ calcularea coefi-
cientului ~ atit pentru fazele de filetare propriu-zi&1, cit
dj-nAP !?i pentru e de retragere a sculei. Tura\:ia cu care se face
Vef= [m/min], (12.7) retragerea sculei de pe pi~ fiirrl rnai mare , coeficientul de
1000 retragere Krs va fi mai mare in acest caz,
Pentru evitarea suprasolicitArii sculelor de filetat in
12.2.10 ca:lcul.ulbJratiilor pentru scule.le cu m~- momentulcllpl~rii cuplajelor electranagnetice, se recomandlica
(:,kl tmpl1JllCllUu~ Ponttu Ob~itlj;U'I:'!.tl unor viteze optdmo , in u- diferenta dintire viteza de d~ a sculei l1i coo de file-
nele cazuri, la prelucrarea diferitelor suprafete interioare, tare sa nu de~eascl 0,5 . 1,0 m/min. .
sculele vor trehli sA aibe Irli9~i suplimentare. In vederea a- In unele situat-ii, coeficientul rota"tiei suplimentare K'rs
sigurArii unei viteze de asehi.ere optime, la prelucrarea giiuri- se obpne prin utilizarea unor relatii de deperrlen~ intre a-
lor cu diametru mic este insuficienti turatia arborelui prin-
I
cesta !?i raportul de transmitere a Irli9ciirii prin lira cu rop
cipal adoptati. In asemeneasituatii se recarna.ndii utilizarea u- . de schimb,necesara realizArii ~ilor suplimentare; relap-
nui dispozitiv auxiliar de gAurire rap:i&, la care portl::urghiul ile de calcul ale coeficientului K'rs depirrl de schemele cine-
se ro~ in sens invers sensului de rotatie a arborelui prin- matice ale fiecArui s~ !ilise gAsescin ~e tehnice res-
cipal. In asemeneacazuri a!?adar este necesar a se determina
I I pective.
I
\ID coeficient de rnultiplicare a turatiei arborelui principal

466 , 467
 Tebelul 12.7. Vitaze de a~iere reccaandate pentru strunjiree o~elurilor pentru automata
(HJT 12 lIiNIT 20 ) c:u scule din o~el rapid

A. Strunjirea cu cu~ite tangen~iele

Avensul de lucru , M/rot

Adincimea de
I!~chiere , mm sub OJ 10 0,'2 0,14 0,'6 0,18 0,20 0,25 0,30 0,35 0,40 0,45 0,50 0,60 0,70 O,SO
pine la :
Viteze de e~chiere , mm/rot

',0 62 60 57 56 54 53 50 48 46 44 42 41 38 37 35
1,5 58 56 54 52 51 50 47 45 43 41 40 38 36 34 33
2,0 56 54 51 .50 49 48 45 43 41 39 37 36 34 33 32
2,5 54 52 50 48 47 46 44 42 40 38 36 35 33 32 31
3,0 52 50 49 47 46 45 43 41 38 36 35 34 32 31 39
4,0 49 47 46 45 .44 43 39 37 36 34 33 32 31 30 29
5,0 48 46 45 44 43 42 38 36 35 33 32 30 20 29 28
6,0 46 45 44 43 42 41 37 35 34 32 31 30 29 28 27
8,~ 44 43 42 41 40 39 35 33 32 31 30 28 27 26 25

B. Strunjire profiletK
Avensul de luoru , mm/rot

subO,031o,035 1 0,04010,045 1 0,050 1 0,055 1 0,060 '0,065 1 0,070 I 0,075 1 O,OSO I 0,085 1 0,090 1 0,100 0,110 10,120 10,140
Vitaze de e~chiere , m/min
73 I 70 I 67 i 65 1 .61 581 1
50 56
49 4a I 4754 .44 I 52
41
1
40 37 I I I I
, Cbserva~ie. Viteza din tebel se va corscte estfel: pentru scule cu profil complex lIiedinc viteze se va inmul~ i cu un coeficient
de val eare 1:=0,65 ;pentru prelucraree de finisare ( pentru uzare minima a scul.i ), K = O,SO.

C. Retezare
Avensul, rm/rot 0,040 0,050 0,060 0,070 O,OSO 0,090 0,100 0,110 0,'20 0,140 0,160 O,1SO 0,200 0,240
Vitaze de
ellchi.r~ v100 70 63 57 53 48 45 43 41 39 35 33 31 29 26"
m/lDln

Tebelul 12.7 (continuareJ

.'

Coeficien~ii de corac~ia a vitezei de a~chiere

la -oper8~ii 00 rotezero ;i strunjire profilate ;i canelere in func~ie de matorialul care so prelucreaz8

Katerielul I\UT 12 OlC 15 OlC 20 OlC 30 OlC 35 OlC 45 Ol 52 15Cr08 20Cr08 35Cr10 4OCr10 RUl 1
prelucret ~.IJT 20 OlC 40

Ouritatee Brinell . 150 ..235 135 .200 150 .210 170 .230 170 .230 190240 150 210 150 .220 170 .230 170 .240 190 .270 170 .230
-.
Coof i- Scule prof Hete 1,00 0,60 0,65 0,65 0,60 0,55 0,65 0,70 0,75 0,55 0,50 0,30
.cient
de co- Scula de cane-
rectie let ~i retezet 1,00 0,75 O,SO O,SO 0,75 0,70 O,SO 0,80 O,SO 0,65 0,60 0,70

Coeficien~ii de corec~ie a vitezei de a~chiere

la oper"~ ii de retezare, strunjire profill!t! lIicenelare in funcjie de durabilitetee sculei

Durabilitatea sculei, 30 60 100 120 180 240 300

in minute de allchiere
Coof i- Scule prof Hate 1,27 1,11 1,00 0,96 0,89 0,85 0,80
cient
de ee- Scule de cane-
rec~ie lilt lJiretezat 1,41 !
1,15 1,00 0,95 0,84 0,77 0,73
j

Coefieien~i dO corec~ie' e vitezei de e~chiere

In func~io da dicmotrul !emifcbricatului

Diemetrul somifebricntului pIns le 12 mm 13..... 18 mm pe s t e 18 m!ll !

i
Coeficientul de eoroc~ie 0,80 0,90 1,00

Ob~erva;ie Oeee preluerarea se face cu scute orlllctecu ptacute o.Jre , v iteza se poste Clad de pinli la doua or i,
 Tabelul 12.8. Viteze de asch ier-erecaJl8ndate pentru strunjirea at iejelor ncferoase C:u 'sect.edin ot-el rapid'

A. Strunjire cu cut-itetangent.iele

Adincimea Avansul de lueru , mm/rot

de r--
0,0500,060 0,070 0,080 0,090 0,100 0,120 0,140 0,160 0,180 0,200 0,250 0,30010,350 0,400 0,45010,500 0,6010,701,80'
a~chiere
mm Viteze de e~chiere v100 pcntru prelucreree duroluminiului , m/min

0,5 223 210 210 190 190 182 170 102 154 148 140 120 122 116 110 -
94
-
90
-
85
-
80

75
1,0 208 193 185 177 170 102 153 144 138 132 120 l1b 110 104 98
2,0 187 174 1b5 158 150 145 137 128 124 118 112 105 97 95 88 84 80 70 rz bS
3,0 170 163 150 148 142 137 128 120 116 110 105 97 90 87 83 80 77 72 b7 64
4,0 167 156 148 140 136 130 123 110 110 100 102 93 87 83 80 70 72 bS b5 bl
5,0 lb2 150 143 137 130 125 118 112 107 103 100 90 85 80 76. 74 70 65 b2 59
6,0 157 146 139 133 127 122 115 11O 104 100 96 88 82 78 74 70 67 b4 61 58
8,0 150 140 132 126 122 116 110 104 96 95 90 64 78 , 74 70 67 65 so 58 55

Viteze de e~chiere vl00 ' pcntru prelucrerea elam~i , Cl/min

0,5 130 125 120 116 112 110 105 lOO 9b 94 92 87 84 80 7b - - - -

1,0 122 116 113 108 104 102 98 94 90 88 86 80 78 75 73 70 OS 65
2,0 115 . 110 106 101 98 95 91 87 84 82 80 76 72 70 68 66 65 b1 -
3,0 110 104. 102 98 94 92 87 84 82 80 77 73 70 67 b4 62 61 58 - -
-
4,0 106 100 98 94 92 88 84 82 80 77 75 71 OS 65 62 61 59 57
5,0 104 98 90 92 90 87 83 80 77 75 73 70 07 63 61 so 58 50 -
6,0 102 9b 94 90 87 86 82 78 76 74 72 OS 65 62 60 59 57 55
8,0 88 93 91 87 84 83 80 76 74 72 70 65 63 60 58 57 55 53
B. Strunjire profileta
Heterialul Avensul de lucru , mm/rot
de
prelucret 0,020 0,025 0,030 0,035 0,040 0,045 0,050 0,055 0,060 0,065 o ,070To ,075 0,080 0,085 0,090 0,100 0,110 0,120

Dureluminiu 147 132 120 112 104 98 93 90 85 83 79 I 76 74 72 70 Ob 63 60

Alema 110 100 90 84 70 73 70 Ob b4 61 59

I 57 55 53 52 50 47 45

~,,:,:~~,-.-~-;.-, -.-'- -_.------ -' ._-----.----

.. '.

Tebelul 12.8 (continuare)

C. Retezere

Hllterielul .Avensul de lucru , ltJ:l/rot

de
preLucrat 0,03 0,04 . 0,05 O,Ob 0,07 0,08 0,09 0,10 I 0,11 0,12 0,14 0,1b 0,18 0,20
Ouraluminiu 150 128 114 105 96 90 8b 81
! 78 74 sa b4 60 58
Alemli- lOO 84 75 ss b4 60 5b 53
I 51 50 45 42 40 38

Coeficient.i de corect ie e vitezei de a,chiere'

in funct.ie de durabi l itatea seute i
\

Durebil itatellin min de e~chiere 30 60 lOO 120 180 240 300

CoeficientuL
Scul~ de caneLet 1,27 1,11 1,00 O,9b
I 0,89 0,84 0,80
de corect.ie Scule prof ilate !
;i de ccneLct ',41 1,15 ',00 0,95 I
I
0,84 0,77 0,73
-
ObserV8t.ii: 1.Coef iciant.\i de ccrect ie pentru retezare se adopU din t abe lul 12.7.

2.Ls a~chierea cu scuLe armate cu pL!cu~a dure, vitez8 Se poate mari de 1,5 .2 ori.

l
/
 Tebelul 12.9. Vitozo do a~i ro pantru oporat.iido gluriro Ji centruiro 0 0 ,
a otoLurilor peotru autOllata (N.JT 12 Ji NJT 20) "'.
0
, I , , I ~::'J~rS~~~ "'.
0
f.- ~- -
Diemetrul
Avensul , mm/rot
0
~.
'" I I , I I I ~~~reg~~ ....
Il\

0
,

0,04 0,06 0,08 0,1.00,12 0,14 0,16 0,18 0,20 0,22 0,24 0,28 0,30 0,35 f.- I-- f.-
burghiului S ,
mm Vlteza do a~chiere' , 'm/ain ' I I , I ~~~regPf~~~ s.
0 0
I-- I-- f-.-.-
30 23 16 14 12 . .
2
3
4
3b
40
27
30
~I 19
24 21
17
19
15
17
14
15
.
14












'""'.
0
I I 1 2~~~~~t;~S '"'"
0
,

5 43 33 27 23 20 18 17 16 14 13 I-- I-;- I--

b 4b 35 29 25 22 20 18 17 15 14 13 ~ ~ ,
8 40 32 28 24 22 20 19 17 16 15 14 13 0
, I , 1 t ~~~~~~~s~~ 0
10 44 35 30 27 24 22 20 19 18 17 15 14 12 I-- I-- I--
12 47 38 33 29 26 24 22 20 19 18 16 15 13 ca ca
14 35 3', 28 25 2~ 22 21 19 18 17 10 N. , , , ,', ~~repj~~I::;~~~ N. I

10 'S7 32 29 27 24 23 22 21 20 19 17
I--
0

---- I--
(')

-
111
20




J8
40
33
35
30
31
211
29
25
26
24
25
23
24
22
23
21
22
20
21
1a
19
~
:> Il\
N
, , , ,g:~~~~~I::;~~:s!~
Il\
N ' ,
25 44 ,39 34 32 29 27 26 25 24 23 21
\ ~ C
o 0'

30
35
-
- -
-
-
4b
48
42
43
3b
38
34
35
31
33
30
31
28
29
26
28
25
20
24
25
22
23
..
8
...
Cl
E
:J

..
IQ
I--
N
I--
N
I--
g
!! -a N
~~~:;;~~~~~~~:n N

.. o
I I

0
Coofieientii do corecl-i. 8 vltezoi do a;chiore l.- f--'- I--

..,~ .. .,..
in funcJ.ledo moterialu'Lprolucrat B ::I .. co

.... ....
C

I
0 0 N
co 0 N El
~~g~~~~~~~~~ 0 N El
<, '"
OlC 15 OlC 20 OlC 30 OLC 35 OlC 45 .s o t 1
lii <, 0'

...,-
Hater ialul AUT 12 E
:> I.-
,

E
:!l
prelucrat AUT 20 OLC 40 i -.;
. i E
. ., I-- - I--

.. .. .,..
~
Duritate HB 150235 135 200 150210 170230 170 230 190 230
\

..Cl "0" ..
::I
<I)
'<'"
0
Cl , ,~re~~~~s~~~~~:g ..
..u :>
ca
M

..
0

-
.c:

-
'I.. .c:
I.-
0,80 0,75 ,
::I 0
-.;
0
:> ..u :>
0
::I I-- u
v.
I--
Coeficientul 1,00 0,90 0,90 0,85 +'
e .~ -8
-o
-e- i.. -8 ..
-0 IQ
~
de corecJ.ie 8 .--.;" -8 I~~~~~~~~~~~~~~ .t;

I
0 0.. 0

Heterielul Ol 52 15Cr08 20Cr08 35Cr10 4OCr10 RUl 45 ... .

:; I--

..
~
.,
N cD :;
., I--

.,co ..~ ..., ~

.,
N
I--

preLucrat r Cl
..." .."
Cl c
Cl
>
.. ;;;~gPl~~~~~~:;:l:r,~!;l:8 ' 0

Duritete HB 150 210 150220 170.'230 170..240 190 270 170 230 ..
,il
"I..
u
:>
<:
I--
0 > ~
f--
0 >
I--
-.;.. ..
N N
,<",. ~
Lt'I

Coeficientul 0,85 0,85 , 0,85 0,75 0,70 0,40

01

.s o, 0
:G~~~~~~~;:;~:g~~~;e 0
de corecJ.ie !
r ..
Cl

.!!
<. l.-

..
0
re~I::;~~~~:g~!S~gJ:::~;:;
f--
..0
I--
0
Il\

CoeticienJ.ii do corecJ.ie in tunetie de,edincimea g~urii preluerete '[ I--

0
I--
0
I--
t-

Adineime8 funel-ie do diametru 2d 3d 4d 5d Od Bd lOd [ -8
<I)
0.
0
~ ~ ~ ti ~ ~ ~ ~ I' I. I 1 " '
eo
o. s
0
t. Cl
N
..."
I--
~- I--
O,SO re> ~
Coetieientul do corec.ie 1,00 0,90 0,80 0>0 0,65 0,60
r; 0
> o.
0
~t;~~~R~~ I 1 I , , I I
-0
=,
0
Il\
r-.

Coofiei"nJ.ii de corecl-ie in funcJ.iede durebilitateo burghiului .. N

I--
~
I--

""
I--

r
0
, '
i:' " 1'<'" =; NMOa.nO
10..0 r--,..... aJ I I I 0. ~
Durebilitatea , min doa~chiere '30 60 100 120 180 240 300
"1
.,
::I
.a
0 0

Coeficientul do coreet-ie '.

1,27 1,09 1,00 0,90 0,89 0,85 O,SO F, I- - ::I
::1-
," ,",,-
.,.c:
::I
e
g
-:>
...-
:>-
I.. :>
>:~~
.. NM'4"Ltl..o(Q~~:!;2~~~P:~ Cl.c: E N

r
E 01 E
ObservaJ.i,,: Pentru centruire, v iteza de 8~chiere 'se adoptllce la g~urire. e
IQ '" e


8.
IQ

C;.6

r{.
C;~
l':

"'\'

472 473
"

,--_ .. _--_._---------------------"
 ,
r
~,
i."

~
D
..
L
co

..g"
c f--
0
<l'I

0
I
I
I
I , I ,.
~o-N"'''-O-etQ)N
tr)....,.-..T~lI'\Lf\"'''O

0
g
2
0'
12.2.11 calculul viteZei efective a sculelor cu m:i.:?-
earl suplimentare Folos:in::ivalorile turatiilor efective (not)
ale sculelor cu mi~ca.ri suplimentare, pot fi calculate vi tezele
~
~'"" :
<l'I
-et I I I I ~g~~~~~rn~~ 'efective ale acestora: . r
'f::"
~ 0

~ r-- \',."1

0
i:
N ..z I I ,~~~~~~~~~~R .... 0-
dj-net ~',

0 0
..z Q) vot = [m/mm] , (12.10)
r-- 0' ~ ~.
"
Jlco LA
~~S::;~~~tA~~~~
N
1000 !

i;
,..,
I I

... ""
0
.g" (:~
1-
.....
0
I t ~~:::~:;;:g~~:t;R~~
.,
"5 0-
..
c I ~
12.2.12 caI.culul avansului efectiv pentru sculel.e cu
sup]imentare Folosin::lvalorile coeficientului K' r s ' "
"t
0' .,
0 0 Q)
i pot; fi calculate avansurile efective ale sculelor cu mi.!?ca.ri
~
Q)

.-....
o 1J

...,
r- co suplimentare: t
I
Cl
IJ'\Q)O.l)O...:tCO..-....:t!'-MCO..s
Q)
N I M,.........;t....;t
II'IU"\ 1.1'\..0..0..0,.....,..... co Cl
t
0' e
1J
le; ~
r- i = [nun/rot],
.!l ~ I
sof (12.11) ~
<l'I
::1~~~~~r;;53~~R~~r2 co 0 .0 ,-
., N8p-K'rs
N

-:
L.
~
N 0-
o
.,
il
I
0'
f--- '0 ~
N
N ~~~::1~~~:b~~~~~o: .,
1J
'0-

'"...g.
in care ,lej este ll.lI'Y:1imeacursei de lucru la faza considerata
mm;I:J'8,p este m.lll~rulde rotattl aleaxelor principale, la faza
t
0 ... t
.. r--
c
0
c
" 0 0
'0
Cl considerataj K'rs este coeficientul rotap,ei suplimentare, rea-
lizat de automat cu ajutorul lantului c:inematicde rotap,e su-
i~
0
Cl
N e
,.....OlllCO"'CO~CO-U'lCO--DNO
M..,:...;z-..tll'\l.t\-D-CJ,.....,.....,...., 000'" 0 '0-
~
0 0
.: .,
<-
<, 0'
<,
e
~ .-c pl.imentara a sculei din dispozitivul auxiliar.
t
P
~ f
~
.r-- ., S~~~~~R~f::g~~8~
, / L.

Q) C> '"
L.
CD
L.
f
~~ '"" 12.2.13 Ver:i.ficarea :re;rimuluide ~ la pre-
L

" J: i
-8'"
<- 0 0
0
.3 -
.J::
.,"" lucrarea pe stJ:-un;uri ,multiaxe, datorita n1.lIl1ID:ului
mare de scu- ~
~
., .. ~~~rn~R~~~gs~~~~
.0
~).

-8 S
0-
0
.: " le aschi.etoara care Iucreaza simultan, se impune verificarea
"0 e ~~~ e
.,
0 1J puteril data de ~ina-uneal:tc1 Nmu in raport cu pirterea necesa- ~
- CD o
r~ Nncc
~
C
>'" ... ~~~~~~~c3~~8S2~~.-.-...-.-
<r
N ..
.-
N

>
~
c: '

Puterea necesara Nnoese de~ prin insumarea puteri-

t':
<C
r--
0 > .,
g
e-,
N
-8 lor calculate pentru fiecare faz~ de lucru in parte. Verifica- [
.: Cl
rea imptmesatisfacerea corrli.tiei:
~
N
~~~g~~~t;:~~~~;! ... ...
0 o ~
0
c
\
~ L
0 ~
0 o...ol"')oo..oLl\OI.l'lOV'lOOCO
0
Nnoe< Nmu - 17 (12.12')
"O"'O,.....COO'-O"'O-_NN~IJ'\I./'I
I _ __ .-~<r-..-
1J
.S f
0
...
... in care 'Nmu este puterea motorului electric de antrenare, kW;
r--
Q)
0
OCOLl"\OLl'\NN
,.....,.....coc-~::~ .
c
e
., ., o.,
L.
17 este randamentul transmisiei ( n = 0,75). .
.-....
I I I I I I I

-: .-. .-.,
0 o
... o Dad se tine seama ea motorul electric al ~ui poate
.,
.L
I-- ~' .
0 ~ or;
0

'0 fi incarcat mai mult cu pina la 20% pe perioade scurte de tilnp,
.0
Cl
-:
.
,....,U"\IJ'\lf\OO.
a)C-~::~;:!~, I I I I I I
U
.. .,
"
o '"
0
L
0
0
.-... relatia de verificare devine:
f---
-s: <l'I(X)O

~~~
.......
co
Cl "0
co .,

1J

"5
..c
c
.~
o
,

Nnec < 1,2eNmu,-17 (12.13)

.:
0 -N~ , I I I I I I I I I I

.- "
~ c:
e '8u
.,.. c
.!le

.- 12.2.14 E3.aOOrarea f.i..e.ide calcul al regimului. de

~:l~"
0

...-
L.

.c e
" .,
~ ".-
Cl
'+-
0 .
';:
.,>
~ Fi:?a de calcul este un documenttelmologic care per-
..
M-.:tLn..oC:OON"J...oCOOLn04-1 u
e e mite inregistrarea rezultatelor obtinute in unna calcul~il pa_
.
0> .-.- .....-.-NNM tfI
co L. L.
0.3 u,
., rametrilor de Lucru, Un exemplude fi~ de calcul este prezen-
<3 tat in tabelul 12.16.

474
475
---'
 12.3. EXEHPW
DECAlCIJL 12.3.2 st:ab:ili.rea. soccesiunii fazelor de prelucrare
Avirrl in vedere posibilitatile ~ui "automat,s-a con-
Pen'cruprelucrarea piesei din figura 12.2. se cere efectu- ceput 0 succesiune a fazelor de lucru care respecta recomanda-
area calculului parametrilor reg.irml1.ui de aschi.ere l?tiind. ea I rile date anterior. Din tabelul 12.11, in care se prezinta sue-
programul anual este de 20.000 oocati. cesaunea; se poate coserva re pralucrarf.Le de deqrosare s-eu
Din analiza desenului de executd.ese deducefaptul ea fa- impus a se executa la primele trei posturi de lucru.Deasemenea,
zele ce1e mai importante pentru prefucrare sint cele de profi- s-a elivizat gaurirea cu hlrghiul de szl24 nun in doua faze distin-
lare e:xterioara !?i de prelucr.n-i interioare cu scu1e care i9i ete (szl249i szl23,8nun) cu Lasaraa unui adaos de prelucrare pen-
transmit dimensiunea. Materialul piesei are 0 prelucrabilitate tru faza de"sernifinisare (l~ire) !?i cea de finisare (alezare) .
b.ma pe strunguri automate. Gaurirea la postul II se face cu hlrghiul avirrl diametrul
12.~.1 Alag-area tipului de autanat Din analiza cu 0,2 nun mai mic, perrtarua se evita frecarea sculei de supra-
desenul.us,de executd.e a piesei se observa ea reduqia face par- fata gaurii care se executa la primul post , care poate aparea
te din categoria pieselor cu rigiditate spord.ta, avirrl Iunqimea din cauzanecoaxialitatii sculei cu gaura executata initial.
mica !?i diametrul de pirui la de doua ori Iunqimea, Precizia re- Iargitorul utilizat la postul IV zeal.Izeaza sernifinisarea ina-
lativ mare :;;i rugozitatea pot fi asigurate pe un strung multi- inte de alezare !?i inlatura treapta fonnata datorita folosirii
axe,in conditiile asigurarii 9i a unei productivitati rielicate. burghie10r cu diametre diferite.
Pentru prelucrare poate fi adoptat un strung cu pre1ucrare sue-
ceaiva, cu 6 axe principale, tip 1B265(URSS) ,care permite pre- Tabelul 12.11 Succesiunea fazolor do prolucrare (pontru oxemplul considOrot>
lucrarea pieselor din sernifabricate de tip bara.
Nr. Oenumirea fazei Sanio core lucroazA PostuL Schema de prelucrare
f aze i

1. GlIurire 1&24x35
Tellire 1x45 sanio longitudinolA

70 2.

3.
Strunjiro profilot!

Gaurire 1&23,8x70
sanio transversal! 1

sanio longitudinal!
I

II
4. Strunjire profilot! sanio transversal! 2 ~
'"
l.i)
:Cl'"
CO>
I "C" -.;}
b.
l.i)
-o
0. 5. Gaurire 1&13,8x108,5
b. \3. ssnia longitudinal!
.,
III
6. Strunjire profilatA sanio transversali 3
~

7. L4rgire 1&24,5x70 sen ie ,longitudinalil

13 IV

8. Strunjire profilatA 5anio transversal! 4 ~

Fig.12.2.0esenul piesei la oxemplul considerat I

476 -v-r
 -~

!I' b
Pentru fazele de gclurire, lclrgire , alezare ~i filetare au
i~

I
Tabelul 12.11 (continuare)
fost alese dispozitive auxiliare aflate in dotarea strungului
t.
,
Nr. Denumireo fazei Sonia care lucr08Z! Postul Schema de pralucrar ~
f eze i IB265 x 6K.
Astfel, pentru gclurirea cu bJrghiu. de diametru 13,8 mms-a

9. Alezare ~24,5x70 sania longitudinol~

ales un dispozitiv de gE\:urirerap~, pentru fazele de liirgire
( ~24,45 mm)!ili alezare s-au ales dispozitive ce au avansurd,
irrlepenciente; deasemenea, la filetare a fast ales un dispozitiv
I
0:,

~
adecvat opera'tiei. wJ
!.~'
V ~
~
~ 12.3.4 Stabilirea lur:gimii curselor de lucru Illind ~
t,
10. Strunjire profilet! ssnia tran.versalA 5 in considera'tie datele din tabelele 11.2 ~i 13.9, s-au calculat
<,
It.n1o9'imile
curselor de lucru, atit pentru sculele montate pe sa- ~
/ nia lOIBitudinalE\:centralE\: , cit ~i pentru cele de pe saniile ~
1,. Torodaro H1bx38,3' 58nio longitudinal!
transversale; rezultatele sint prez.entate in tabelul 12.16. f
Din analiza datelor aflate in tabelul 12.16 se observa m, ~
VI
exceptind fazele de lclrgire ~i alezare, la care 0 parte din cur- P~
sa de luc:ru poate fi realizatcl !ilide catre dispozitivele auxi-
~ ~
12. Retezare sania transversal! b
. t liare, cea mai mare valoare a cursei este de 42,5 mm.
Se considera m ~irea de la incep.Jtul gE\:urii centrale
~
, peace favoriza re:fucerea lungimii cursei la faza de filtare cu
2,5 mm;in acest caz, prelucrarea se realizeazcl in l:une con:ii-
'tii chiar daca lungimea cursei saniei centrale este de 42,5 mm.
I
~
~
~
~
~
t
Fazele de stnmjire profilatA care asiqura precizii ridi- 12.3.5 Alegerea prel.im:inara a parametrilor de luc:ru ~
Pentru stabilirea adincimilor de ~chiere s-a tinut, seamade ~
te s-au prevazut, a se executa spre sfi~itul traseului tehnolo- r~
gic. Datoritcl ll.lI"qi.rnilor
de cursa mari, la fazele de lclrgire lii r~ile in acest sens: pentru prelucr~ile exterioare cit I
alezare se vor folosi dispozitive care asigurcl sculelor un a- ~i pentru cele interioare s-a aplicat metOOadiviz~ii adaosu- ~
~
vans irrleperrlent. In acest modse poate pastra 0 lur.gimede cur- I lui de prelucrare pentru a se asigura 0 reducere a fort:elor de
sa relativ mica pentru sania l~tu:linalcl
depirrle prcx:iuctivitatea de prelucrare.
centralcl, . de care
.
~chiere !ili 0 egalizare a eforturilor lafiecare post de lucru.
Valorile adincimii de aschi.ere sint irrlicate in tabelul 12.16.
I.~

!.,'

Alegerea prelim:inar~,a avansului s-a efectuat pe baza da- ~

catoarelor
Alegerea sculelor , d:i.sp6zitivelor :p. verifi-
12.3.3
La pralucrarea re:h.lcp.ei sint folosite atit scule
profilate, cit lii scule stan::1al:dizate.
~
telor :i.n::llcatein tabelele 12.J. 12.6. se oonscata ea avansul
limitativ este s = 0,15 nun/rot,' i'ecomandatpentzu alezare,ce se
executa la postul V.
I(
~
}
t

Astfel pentru fazele de prelucrare a gclurilor axiale s-au

ales: un hlrghiu comb:inatcu ~itor, douabJrghie elicoidale-
dreapta STAS 4566-87jRp3, cu diametrele de 23,8 Ili 13,8 mm, un
( 12.3.6 Det:enn:i.riare
princ:ipale penb:u mj prile
~ui
de lucru
de rota.Pi ale axelor
Pentru fazele realizate
~
r
!.
Mrgitor elicoidal STAS 4141-89jRp3, un alezor 4>24,5 STAS 1265-
;.(
cu sculele pe sania l~itu:linala , mm&ul de rotatii s-a cal- ~
87jRp3 ~i tD1 tarod de ~ire-dreapta M16x1,5 STAS 7447-86jRp3. culat (,"U re1atia (12.2):' . ~
['I
Sculele sint montate in portscule adecvate alese din setul
de portscule al stru:z"x3Ului. le 42,S
max ~
Verificatoarele necesare efectuarii re;:rlajului ItIaIlinii!ili N.I = = = 283,3 [rot] SI
~
cantrolului final sint din cateqorda calor universale ( ~ler Slim 0,15
150 x 0,1 STAS 1373-88 I micrometrude exterior 25 50 STAS N
1374-88). Pentru controlul suprafe~ interioare alezate poate Pentru ~e transversale, Illlll\W:ul
de rotaPi s-a deter- I

ftl'
fi utilizat un calibru tamponobil;muit, T;-NTSTAS 2981/1-89, iar j,
minat cu rela'tia (12.3): r
pentru cantrolul filetului este recornardatun calibru tampon I
~
filetat cu ooada conica STAS4136-89. "n
I
~
,3'1'''fi "-,,, ~
il
~
\1 6 4 6
}j 133,33 rot NIV= --- = 160 rot
~:<. NI = -- = Sef I 11 I11 = --= 0,0198 nun/rot < 0,045 nun/rot
j 00,045 0,025 " 303
.;-~

~ 9
6 Din acest motiv a fost necesara recalcularea lungimii cur-
fl = -- = 133,33 rot Nv = -- - = 200 rot sei de IucruLa saniile transversale de la posturile I, H, HI
rl Nil
00,045 0,045 eit 9i la sania lo~itudinala, folosin:l rela1;.ia (12.5). Valori-
~:'',1 le obtmute inuma calculului sint prezentate sintetic in ta-
:~ 6
NVI=
14,5
--- = 181,2 rot
belul12.16. Noile lungimi ale curselor vor fi utile in proce-
:j
~}
NIII = -- = 133,33 rot sul reglllrii strungului pentru prelucrare.
f1 0,045 0,080
12.3.8 calculul tura1;.iilor axelor p:rinc:i.pa1e Mai
Se observa ea numarul,de rotap.i maximeste eel calculat intii s-au adoptat vitezele de aschi.ere pentru fiecare faza in
:1 pentru sculale aflate pe sania longitu::linala (Nmax = 283,3 rot). parte, folosind tabelele 12.7 /iii 12.9. Valorile alese sint arii-
~ Din tabeJ.ul 12.12 aflat in cartea tehnica a strungului au- tate in tabelul 12.16. Folosirrl rela1;.ia (12.6) , s-aucalculat
:; tomat, se ~idera ea prin lan1;.ulcinematic se pot ~e doua tura1;.iile axelor prineipale, rErlate in aee1~i tabe1. Analizind
~
.~ 'I.>aloriapropiate de N'V8x/iii anume:NAP = 271 /iii NAP = 303 rot. valorile tura1;.iilor perrcru fazele realizate cu scule ce nu au
Pentru asigurarea uruu proces tehnologic adecvat se ale:Je a do- mi.scare de rotap,e suplimentara, se observa ea cea mai mica tu-
ua valoare: NAP = 303 rot, realizabile cu rotile de schimb: ra1;.ie este la faza ee utilizeaza hlrghiul combinat cu te:;;itor
e = 24 din1;.i, f == 40 din1;.i, g = 47 din1;.i/iii h = 30 din1;.i. (n, =,259,8 rot/min).
In tabelul 12.12. se prezinta numerele de schimb ale rop.- Din cartea tehnica a ~'trtln]uJ.ui reiese ea, folosi.rrl ro~e
lor de schimb, precum/iii numarul,de rotai;ii ale axului prinei:- de schimb a = 22 dirrtd., b = 63 dini;i, c = 47 clinp. /iii d = 41
pal, pentru strun:;;ul automat cu 6 axe tip 1B265- 6K(URSS). clinp., se obtine turap,a nAP= 252 rot/min , turap.e apropiata
de cea calculata, dar mai mica (vezi tabelul 12.13).
Tabelul 12.12. Numarul de rotatii" ale axului principal ~i numarul de din~i
ai ro~ilor din~ate ~espunzatoare la strungul automat cu 6 axe
tip 1B265-6K(URSS) Tabelul 12.13 Turatiile axelor principale n ~j numerele de dinti Dj
ro~ilor schimb do lo str~l
o~ tip 1B265-b( (URSS)

, Roti dintate -00 Numilrulde dinti

ai rotiler de schimb Ro~i do schimb Num4rul do dinti
i' elf = 24/40 elf = 40/24 ai rotiler do schimb
a/b = 45/40 a/b = 22163

1----...
Numarul de rotBtii ale axului principal
747
- 267
9
30
h
47
Ture~ i ile oxelor pr inctpate nAP I rot/min c d

632 228 33 44 1590 - b1 27

569 205 35 42
1360 - 58 30 0

513 184 37 40 1230

1065
-
332
56
53 35
32
461 100 ' 39 0 38
438 ' 158 40 37 970 301 51 37
395 885 276 49 39
142 42 35
355 128 44 35 80S 252 47 41
303 1:)9 47 30 704 209 44 44
271 97 49 28 614 191 44 47
560 174 39 49
510 159 37 51
465 145 35 53
12.3.7 Determinarea avansului efectiv utilizirrl 400 125 32 56
nUmarulde rotai;ii ales din cartea tehnica a rnaJ?iniir s-a cal- 304 113 30 58
culat avansul efectiv pentru fiecare faza in parte, cu relai;ia
. 102 28 60
(12.4). Datele obpnute'sint prezentate in'tabelul 12.16.
-- 92 2b 62
0

82 24 64
Se poate observa ea la saniile transversale
o avansul efec- - 73 '22 6b
tiv rezurta cu valori foarte mici in raport cu eel preliminar:

, ~
480 ,t
!
~'\.::ji~.~.,
..'.,.'

I
12.3.9 calculul vitezelor efective ~ ce a fost J
I
Turatia corectata va fi:
stabili~ turatia axelor principale,este necesar a fi calculate
vitezele efect.1..vede lucru ale sculelor ce nu au mi~cari de ro- nef f = K'rs f nAP = 0,6-252 = 151,2 rot/min.
tatie suplimentare. utilizin:l relatia (12.7), s-au calculat Pen-
tru aceste scule vitezele efective. Datele obtinute in urma - pentru retragerea sculei, la calculul. coeficientului Kr ...
calculului sint prezentate in tabelul 12.16. se tine seamade recamarrlarile de la punctul 12.2.10. $

12.3.10 calculul turap.ei la sculele cu mj~risu-

plimentare Pentru asigurarea vitezei optime la faza de g~uri- Tabelul 12.15. Valori oLo cooficientului rota~iei suplimontare ('r
re cu b.n:ghiul cu diametrul de 13,8 mm,a fast necesar calculul ;linumlirul de dinlOi ai rof-itorde schimb pontru s
strungul de tip 10265 (URSS), pentru filetorea cu dispozitiv
coeficientului rotatiei suplimentare:
Num6rul de ,dinf.i i 42 46 49 56 58 60 62 64
484,3
n9 = e i rotHor
------- = 1,921 de schimb j 72 68 65 58 56 54 52 50
Krs 9 = nAP 252
Cooficientul K' rs O,bO 0,53 0,38 0,33 0,28 0,23 0,17 0,11
Folosirrl datele din cartea tehnicti a automatului ( tabelul
12.14. ), se constata ea prin utilizarea rotii dintate cu z = 43 In acest caz, adopti.n:i0 vi.teza de retragere a sculei de
dinti se obp.ne un coeficient al rotapei sup1imentare 9 ,=2 <., 11 m/min , se obtine turatia de retragere: n = 218,8 rot/min.
care va fi fo1osit in continuare in calcule ~i care este a-
propiat de eel calcu1at cu relatia (12.8). nrs 218,8
Turatia efectiVc1a sculei va fi, asadar, urmatoarea: = 0,868.
Krs df =
nAP 332
n"f 9 "" n"PK'r. !l = 252 5
0 ..504 rot/min.
Folosirrl re1atia din cartea telmi~ a st.rl.ln;JuluiIB265- 6K
Faza de filetare impli~ doua m~i: 0 mi~e de file- s-a calculat coeficientul rota'tiei suplimentare cu care se va
tare propriu-zielt{ ~i 0 mif}ca:r:O de retraqere a Bculei; efectua retragerea SGulei de filetat:
- pentzu prelucrarea filetului, coeficientul rotatiei i k 42 72
suplimen~~eva fi : K'r~df'" 0,938 ,,,0,,,,,,,,,, - 1'''~0,938---,,--,,---,- -1 "" 0,79
1 72 22
j
198,9 in care i ~i j reprezdnta numarul,de dinti ai rotilor de schimb
Krs f = = 0,78. utilizate perrcru obtinerea rotatiei suplimentare la filetare,a-
252 1es din tabe1ul 12.15; k ~i' 1 reprezin~ rn.mWulde"dinti ai
Tabelul 12.14. Valori alocoaficientului rot8~iei supLimentare K' s
ro1;.ilor care realizeaza majorarea turatiei la retragerea tare-
l'inua5ruL de din~i ai rOf.iLorde schimb pentru st~ungul dului. Se a.Ieqe din ,~irul de valori:
de tip 1B265-bK La utilizsrea dispozitivuLui de giurire rapid3
Nuro5ruL de dinf.i
si rof.ilor de schimb 29 36 43 53 55 73 k 11 72 11 71 70 69 68 67 66 65 64
--; --; --;
Coeficientul GlIurire 23 24 25 26 27 28 29 30
rotef,iei rapidli 2,48 2,20 2,00 1,81 1,87 1,59
1 ~II
supl imentare ,
K'rs Alezare - . 0 0,19 0,22 0,41 63 62 61 60 59 58 57 56 55
--;
31 32 33 34 35 36 37 38 39
Din cartea tehni~ se adopta K' rs f = 0,6, coeficient ce se
abt:ine cu ajutorul rotilor de schimb: i = 42 dinti ~i' j = 72 Turatia real.a pentzu retragerea tarbdului este :
dinti (tabelul 12.15).
nef df = K I rs dfnAP = 0,79-252 = 199 rot/min.
 TabeluI12.16. Fia de calcul al regimului de aschiere pentru prelucrarea pieselor pe strungul automat
cu ase axe tip 18 265x6K (URSS)

FI~A DE CALCUL AL REGIMULUI DE A~CHIERE

Tipul strungului Strung cu 6 axe Denumlrea piesei: Reductic Caracteristicile materialului :

Model 1B265 - 6K Desen nr, Simbol (STAS 1350 80) : AUT 20 Durltate Brinell: 167 241

Firma constructoare Kiev Ansamblu Dimensiuni brute (STAS 1800-80): 065x4000

Putere motor: 30kW Racire: Emulsie Stare normalizata Rezistenta min. la rupere : 450 . 600 N/mm2
i i i I i i I
Lungimea
ea I i
Numarul de . Turatia I
SCULE

.
A,SCHIETOARE
curselor
.
rotatii
axelor
ale
prin-
~.~
g :..
.:. ''';
'[~
axelor
principal e, I.~.. .
...:I.
2:1
11 S \ de lucru
-8f!
g" fCl . cipale . .. d c:I S rot/min g.S
e~
';;.1.. ~:
! .- ~.~ -8S
'to
'i~ 1i~
3i .~
~.!!
~
c- . Calcu Efee~
I~.~

sge
~

! +I Il g C a 1eu Er cc.. N "'"

El c

i
.- IS ..
8'~ 'r'>
!I2t Cl I).....
N . C
...
..
,+-....J 11
Denumirea sculei STAS calculata efectiva -1
~II
Ole>"
<> I..
c..e"
lata tivi'tI~1i ~
u ,>
:; :; f! .::! ~.!!!lata tiva
CJ)40
.'::! .~
ne nap > ~ ~
.. >
:J .... 0
.......
(nr. desen) Ne Nap ....I Cl III +!

I
SL 1 Burghiu combinat cu tesltor 42,5 42,5 12 I 0,22 283,.J 0,15 45,45L~ 19
I 303 252
STl 2 Cutit profilat 6 6
-
21+341 0,045 133,3 0,019 13,6 T-65 34,8

3 Burghiu elicoidal dr, 023, 8mm 4566 79/Rp3 36,5 42,5 11,9 1 0,22 283,3 0,15 347,7
n
SL
303
~5,45 ~2b_
252 i 18,S_+-_ I I
S1'24 Cutit profilat 6 6 17+561 0,045 133,3 0,019 13,6 65 481,1 34

SL S Burghiu ellcoidal dr.013, 8mm 456679/Rp3 38,5 42,5 6,9 1 0,3 283,3 O,L'> 45,45 1 21 484,3 21,8
m 303 252 . I I I
813 6 Cupt prcfilat 6 6 17)2+~ 0,045 133,3 0,019 13,6 I 65 481,1 34 I 2,0 +25:

SL 7 Urgitor elicoidal024, 45mm 8054-80/Rp3 70 42,5 5 1 0,22 283,3 0,15 45,45 1 33 429,6 19,35.1-_ I I
IV 303 252
ST48 CllIit proftlat I 4 4 6,9 I 0,025 160 0,013 7,5 1 71 492,6 i-
3;,2 I
SL 9 Alezor 024, 5mm 1265-80/Rp3 70 42,5 0,05 0,15 283,3 0,15 45,45 20 259,8 19,39
V 303 252 _.
-1 I I
STS 10 Cutit profilat 9 9 30 0,045 200 0,029 13,6 65 486,8 33,64

SL 11 Tarod Ml6xl,5 dr, 1112-85/Rp3 44,5 42,5 0,81 1,5 283,3 0.15 1 45,45 1 10 198.9 I 252 0,6 1-100,8
f--- 303
VI SL 11 - - - + 252 10 I 0,79 I -53

ST612 Culit retezat 14,5 14,5

5,2 0,08 I 181,2 I 303 I 0,047 I 24,2 49 I 366,9 I 252 I 433

Pentru reallzarea turajlel axului Pentru reallzarea nr-.d e Pentru dispozitlvul

principal de gaunre I
rotatll ale axului principal
{l.c
._ .~
..c::
...l..I
a b c d e r g h zl j
SL sania Iougltudlnala
~ VI
22 63 47 41 24 40 47 30 . 73 42 72 ST sania transversala
; I I .~~~~ ,

484 485

---"
:.;,.;t,;',,

rilor revolver, a indrurnarilor pentru aceteasf, etape de la pre-

lucrarea pe strungurile semiautomatemulticutite: va fi mentio-
!
p
~

I
nat ca atare subcapitolul in care se gasesc aceste irdrumari.
Detenninareaparametrilor re:Jimului de aschi.ere , precum~i re-
zolvarea altor problemein di.recta le:Jatura cu acestea , se pot
realiza concomitant <"''U compl.ctareadocumentataed,tehnologioo a- ~
-decvate (fi9a de calcul, plan de operatf.e, desene ale camelor). ~
cap.13. REGIlUUDE ASClITERE
PE S'1'RIJtnlRI
LAmwx::RAREA
REVOLVER :AlJl'CIoOOE 13.2. Elenente comune
r
L~~
13.2.1.Al8jerea tipului de st::rurqautanat cu cap re-
13.1. Calsiderapi generale volver.la al.eqerea tipului de stirunq automat cu cap revolver,se
au in veClereforma ~i dimensiunile piesei de obtinut, dimensiu-
!
R
st:rt..trv:Jurile
revolver automate sint stninguri monoaxeauto- nea diametrala a semifabricatului, lungimeamaximaa piesei, ti-
mate prevazuce cu un cap revolver, in care se pot menta un l"ll..1IMr pul ~i numarul,de prelucrcki necesare,caracterul productiei ~i, ~
~
il.
de scule diferite, ce vor executa succesiv mai multe prelucrcki desigur, dotarea secp.ei de prelucrcki mecanice.Pe baza cunoas-
terii planului de prod.uctie anual ~i a productivitatii specifi- ~
cu avans longitudinal. In ceea ce praveste proiectarea reqimu-
rilor de ~ere, este posibila aparitia uneia din unni1toarele ce a strungurilor analizate (productivitate indicata in cartile ~
trei situatii: telmice), se stabile~te masura in care este suficient un sin:Jur k
1. Realizarea suocesdva a diverselor prelucrcki, cu cite 0 stnmg automat cu cap revolver sau sint necesare mal multe ast- ~
sin;Jura scul.a, existind posibilitatea
aschi.ere adecvat pentru fiecare fazai
folosirii unui reqim de fel de ffia!?ini-unelte;
.~ v
2. Realizart?.aprelucrckilor in mod.succesiv, cu cite 0 sin- 13.2.2. stah:ilirea succesiunii fazelor de prelucrare. ~~
gura scul.a, utilizindu-se insi1 0 turatie urrica pentru toate fa-
zele' , -
la stabilirea succesiunii fazelor de prelucrare , se va avea in
veCleremai intii 0 repartizare cit mai uniform a prelucrarilor
I
-

3. Prelucrarea se efectueazi1 in modsuccesiv,existind faze

la care se lucreaza sirnultan cu mai multe scule.
Desigur ea pentru prima situa1;.ie, proiectarea re:Ji.rnurilor
pentru diferitele faze,utilizindu-se atit sculele aflate ne ea-
pul, revolver cit ~i cele situate pe sani.L, Se va aocrda aten-
I

tie unei suprapuneri cit mai complete a fazelor de Iucru, pen-

I
~
~
de a!?chiere se va face in modasemanatorcelei de la _ prelucra- tru diminuarea duratei prelucrarii. stabilirea succesiunii fa- ~
rea pe strun;ruri universale. In le:Jatura cu ultime1e doua situ- zelor se poate concretdza prin intciCmireaunor schite oorespun- ~
atii, se pot lua in discu\:ie trei variante de proiectare a re-
girnurilor de ~ere: a)schimbarea sculelor sa: se efectueze in
zatoare fiecarei etape d~ prelucrare , infa~ind piesa asa cum
se prezinta ea la sfir~itul fiecarei etape ~i sculele in pozi- I
modfortat, la intervale impusede timp; b) schimbarea sculelor
sa: se efectueze irrlividual, attmci cind fiecare dintre scule a
ajuns la limita de durabilitate; c} schimbarea sculelor sase
efectueze s:i..multan, pentru toate sculele sau pentru grope de
i;.ia aferenta sfir$itului cursei de Lucru, Intrucit la elabora-
rea succeshmii fazelor de prelucrare pentru strunguri automate
cu cap revolver intervin unele elemente specifice ~i care nu-
constituie obiectul acestui capitol, se recornan:1iiconsultarea
,
~
~
8
scu1e, in momentulin care scu1a limitativa a ajuns la limita suplimentara a unor lucrcki referitoare la aceasta problema.
~
de durabilitate. - f
L"rliferent de rnetcdade schimbarea sculelor, un mmar de 13.2.3. lUegerea met.crleide instalare a san:i..fabrica- ~
etape de proiectare a re;Jirnurilor de aschi.are prezinta aoal.easd,
caracteristici: vor fi evidentiate in continuare aceste etape ,
tului. Stabilirea modalitii:t-iide instalare a semifabricatului se
poate efectua 0 data cu al.eqerea succesiunii fazelor de Lucru,
r
In mod.ob~uit, pe strungurile revolver automate se. folosesc, D
urmirrl ca detalii aferente diferitelor procedee de detennina- ~
re a turatiilor sa: fie meni;.icnateseparat, pentru fiecare mete- pentru orientarea ~i fixarea semifabricatului, dispozitive de
d4 de sch.:i.mbare a sculelor. tip ma:rrlrinacu buC9aelastica, dar se pot folosi ~i marrlrine ~
se cuvine subliniata exiatenta unor elementa connmecu cu doua !?i trei bacuri, pentru semifabricate individuale matri- t
cele aratate la prelucrarea pe -s~i semiautomate.monoaxe tate sau turnate de precizie , cumeste, de exemplu,cazul unor ~
t
cu sanii multicutite (capitolul 11) , fapt pentru care se reco- strunguri de tip SA.~O-C. i
mandaparcurqerea, la rezolvarea unor etape specifice strungu- ~

------ s, ---- -- -----------------------------------',

487
I
t
 13.2.4. Alegerea sculelor, portsculelor ~i Verlfica-
toarelor. Este recomarrlabili1utilizarea sculelor stan:iarcli.zate L ::l
11>
L. ~
o
N .~ '"~ '"
N ~ lG ~, lil, ~ '"
or-

:J L Q 0 o o o o o o o o o o
~i numai atunci cin::lnu este posibil sau suficient se va recur- Ul +.I
e c CI)"""
N L.

,...
ge la proiectarea ~i executarea unor scule speciale. Se mentdo-
neaza necesitatea asiguri1rii unor parametri geometrici :;,;icons-
(IJ

""
cu -' E
> a. Cl e eo
0_
o
o
o
cc
o
o
o
o
ex)
0_
o
~
o
a,
o
.-
o
o
.0
o_
D
<Xl
0_
o

tructivi ai scu1ei ~chietoare, care sa t.if1a cant de cerintele

prelucri1rii pe strurqurd, automate, astfel de cer inte fi.irrl, de
s
exemplu, evitarea inf~i1rii aschi.i.lor cantinui pe semifabri-
catul aflat in mi.scare de rotat:ie, d:i.m:inuarea timpului de inlo- B '-
:J :l "
t.--tJ
L. ._. 0
~~
00
ON
NN
00
~~
0'"

00
-~
<00

00
...
'"
00-
o
-0
-0

~:2 cg...~ .. ....
--
~~ q~
N ..

00
00-
-0
'"
o-0-
::~
00
t..
cui.re a sculelor uzate etc.. Se stabilesc, de asemenea,atit ~ tI1
CC:::J
~ l...
....
.... ~ "'.-e t5_ g_ LI'I

portsculele ce vor fi utilizate ( urmardndu-se, in acest sens,

..

~ ~)~ 1i 0 ...
0 ...
;;:'-;1. .g-~- ~~ N
0...
0 ... 8A ~::
--
NLI'I
0...
0 ..
0- .
0..- ..

r~ile finnei constructoare a ~inii-unelte) ,cit :;,;ive- ~" 00 00 00 00 00 00 00 '00 00 00

rificatoarele necesare. ~
...
.... lG ~ ~ gj",
-0
::l~
t
--to e-, 00 -000 0 .. 0 .. ON
13.2.5.stabilirea JOOC.Iului de instalare a sculelor.De ~M

..
0'" 0'"
.." o
'a 0 ...
0 ... o
-0
0 ..0...
o-a -
-0 -0
o'0
-
-0
o ' o'0
-
-0 -0
O' o0 -
-0

o
fapt, rezolvarea acestei etape are loe concomitentcu cea a e- ....... "
00 '0 00 :q '0

tapei anterioare, modulde instalare a sculelor fiin::i dependent

8.
..,
11>
.",
........ --t -0
LI'\
N --t", .-N
11\ '1'1
N"" '-N
u\: IfI
N
...
"'N '" . '"0..0....
N

de portscu1ele canstrui~:;,;i livrate de intrepr:in:ierea con- """ 0.,.0 .

00
0...
00
0... 0...
0... 0...
0..
00 00
0..0...
00 00
0... 00
0...
0"'0'" 00
0... 0...
0...
00
0..
00
..
structoare a ~inii-unelte sau de alte intrepr:in:ieri speciali-
zate; daca se apreciazi1 ea portsculele aflate in dotare nu sint
>0

g eI
<,
I I I I I I I I I I I
El
'"0'" --t --t0'" NO'" ~ <ON
'"
corespunzi1toare, vor fi concepute:;,;i realizate altele, plecin-
du-se de la modali'tat:i prestabilite de instalare a, sculelor.
.:0..
0. .,
'" .. ..,
"'CO
::..~
N

o0 -
- .... 0'"
o
-0

N
0'"
-0
O o
-0
o-0-
N
.........
0...
0...
,1'1 NLl'I
ON
-0
o-0 -
1'10
o-0 -
o
N
0..0..
00
N
0

o
-0
..

s..
0..
c~
:;, .. '0 '0 '0
~ : 00 0

c .., ..
.. 0
'" '" . :~ NN If\
~~ '"00
-LI'\

'"
LI'\

13.2.6.stabilirea valorilor adinc.i.milar de aim.ere. ...

. III
:;,
...
0.. (1)0.
~N
0...
0... 0...
0... 0...
N ~N
0... 0...
0...
N
0...0.. 0..0...
~N
0 ...0.,.
.'\1 N
0 .0"" 0..0..
or-N

- ..
In cazul, semifabricatelor cu diametre sub 20 nun, se reconarda 0 'l;J
VI

:;,
00 00 00 00 00 00 00 00 00 00

adincime tmax = 3 4 nun, iar pentru valori mai mari ale dia- 1 ..2c ....
c
metrelor, tmax =4 5 nun. la prelucrarea gtll:urilor cu scule 8. 8. '"0<0 ION ION
care lucreazt~ pe principiul gi1uririi, adincimeade ~chiere se ..:;, ~..~~ ;!~ 000
0...
..-
... ~~ o
-0

ON
- "7'.
-0<0
00
0.... 0""'0
0...
.- It-
11'1<0
00 .-.-

2 ~
"
0..
00 00 00 00 -0 ~ C! . .... I ..
0"'0'"
.. 0"'0'"

determi.oo in modasel1ltU~torcelor aratate la prelucrarea cu 0 en

IQ
VI
,..:,..:
I

s:in:;Juri1
scuta, Rugozitatea suprafe'tei asigurate in mod curent ~ C
'" ...c ""cO "'.0 '"N'" .... '" Mu-\lcOcO
0... ~~
CO C <Xl 0 <Xl <Xl
-8 ~ 'U
:;,
0... 0..0... 0........ 00 0... 00
0... 0...0... 0...
0.... 0...
0 ...
pe s'trun3Urile automate este R" = 12,5 .... 6,3 IJIlI.Daa1este ne- 0.. '"
00 00 00 00 0"'0'"
00 0"'0'"
00 00 00

cesara ob'-,..inerea
unei :t"U3'ozitit..i
mai s~te,adaosul total pen- 2 ]' I I I I I I I I I I I I
tru strunjire se repartizeazi1 pe faze de degro~e:;,;i faze 'de
aa .." ~~ "'0 ~;:: - -~
N--t ., ~~
f:inisare, acestea din urma realizirrlu-se cuavansuri micsorate,
-- S!~
--
<00
0'"
N...N.. ..... ~ 000

Ii
>
co c
...
:;,
~
...o'" 00 00 00 00
c...
00
~..
00 - - 0....-
00
..

~q
.. 0...
00
- ..
00

13.2.7. stabilirea avansurilor de luc:ru. Valorile a- !co .. "',... .......

vansurilor de lucru, stabilite pe baza practicii uzinale pentru
diferite tipuri de pre1ucri1ri, sint :in:iicate in tabelele 13.1, I! .~
..
o
Cl)
o..l-o<Xl
.
0>
Cl
00
00 -- ~~
00
<Xl 0
0...
00
- ...
....
NLI'I

00
0...
00
0...
0-0-
0...
00
0... 0...
00
0...
00
-0 eo 00

--
.0
0..0...
00
eo
~~
00

13.2, 13.3, 13.4 ~i 13.5.Daca prin prelucrare treb.rl.e si1 se ob- ~

t:.lna 0 anumita rugozitate a suprafetelor, este necesar ca la .... ., ~- e .0

:~
.0
~'" :~
.0 -0 .0

. ....... :~
. ........ :~ . ........ :~
.... .
<Xl 00 . eo -<tco
stabilirea avansuzi.Lor-sa se ia in considerare ~i recam.andarile 1 .. E
.~ ..
:J

~ .
Cl L.. E
"- ." "- co "-. "-
din tabelul 13.8.
Pentru realizarea unor crestaturi prin frezare (cumar fi, I :3
~
Cl

~
......... <0 <0 <Xl .... eo

de exemplu, cazul executiei canalului pentru ~lni~,in

pul unui ~),
ea-
se folosesc dispozitive auxiliare , de crestat
'"
I-
.3
.,
.. '"
E
:;,
c
e
~
~~ 3
.......
:;, OLl\....t'N
_ ... M"4'

UU
on'"
NMOO
(,)0 '" -4

<'" :;, o 8. ~
.. --'...J.-J-I -J --' -..J -I
....
'"CO
cu 4:rez~ feri1stri1u, in cazul carora avansul recomarrlatare va- :>: < 0000 0000

lori arprinse intre 0,0015 ~i 0,01 mm/dinte,citeva precizarf in

aoest sens fiirrl date in t.al:elul 13.4.
489
!fJ:""j
L.,
~
m
t
~
.,
~ .
Cl
'10
Tabelul 13.2 Velori alo avansurilor pentru te~ire
..~
,'
e
I-

., 1-' et>
~
N
~
N
c
'"
>
c

.,
"0

..
C
L-
:J
It)
C
~
:J
l..,

C
t..
on 0
N !...
~ ...
,.
O_
D
~ = '"
~
E "
C
:l

g>
Cu~it
I Burghiu
I lorgitor
I Adincitor conic
o ~ 2i. -;; ~ ... "0
p

o Avonsul s, mm/rot
~ '"O_ -0
"" D_ 0_ I-
o
., '"
N
..
I
D O C>
o 0,05 0,10 0,10 .0,30 0,20 0,40 0,10 0,20 I
~
M > Cl
o
"I-

.~
1 1

.3 "Cl.
II l- C Obsorvatio: Valorila avonsurilor din tabel se aplic5 pentru piese din oteluri ~i din
~
.,
:l

., '"0 ... "' ...

..
II L
aliaje de cupru. Pentru aliaje de aluminiu, valorile din tabel se inmul-
~~
-.
O-~ ON E

...
~ -0 0
.- 0...
0.. -8 " tesc cu coeficientul ks=1,25.
'- .
:J .... '0-
:J L"'"

VI . L
C C :J <,
~ 8..~~ '"00
0
L.

N'"
00

"":0:
00

N -T
00

.DcO
,-C
:I
"0
c
..
:l
..c
I-

8. Tabelul 13.3.Valori ele avansuriLor pentru odincire

I~
"" 0"'0'"
0.
00
0.. 0.
00
0. 0.
00
0.
.,:ij
"-
+' o :; r.'
~ ....
.. "

,
c
"0
c
>
Dismatrul adincitorului,mm ~
~.. 10
.~ I I . 25 30 I
...,., I
NO
N '" M
MO
o
'"
NO
f'J
o
MM e c
C Pinl! la 10
1
10..15 15..20 20 .25 Poste 30
, "-
o -
-0 -0 -0 0...
0
-8 8 "0
~
... "'o..
o o
...,
I
N
00
III
Avansul s , mm/rot
~
CC
~~
0_0_
NN
.",
0...
0.. 0
...:~
0..
NN
0
0
..
" 2 I-
8. co...o 0,15
1
0,20
I 0,22
I ' 0,25 1
0,30
1
0,40 ~
., 00 00 00 00 o
I- .," ~.,
,
III
o Observatie: In c8zul in care se realize8zl! ~i prelucraroa fetei frontale, cu dintii de f
.. o... .," coc
.o
..o
I- Cl pe partea frontoll! a edincitorului frontal, valorile avansurilor din tabel
I;..
::l .".. "'N
. "'''' '"
N'"
NN .,.. ...n ..> .,:l
e
I- se inmultesc cu coeficientul ks=0,7.
{
i
"0
... " ~O
0
0...
NN ~N
0.0_
0_0_ Cl

... .~~
Cl .- Q -0
.
00
:I e ...
c
co
.;: :IC ..
.-
00 00 L.
+' " ..
0>
C
Tabelul 13.4 VaLori ale avansului la prelucreree cu freze disc
0 L. ...:~ (~N ~~ "'Lt>
8.. ~ 2
C
:I +J "- ~
0...
0...
..
L. "'Cl. I::J O. 0. C

"''"
0
0. 0. 10
Q
~
b

..:I
00 00 00 00
. e s> c>
"0
III

I-
Q C>
Q
Haterialul Aluminiu
Otel pentru
constructii de m8~ini O~l r
t
'c8..
" C
:l
Alaml! Bronz Otel de crom- f
rr
Cl
o
., 0.. ~~
"'''''
0.
"' ... o-N
0. O~
0.
!l
o '"" ., ..
...
III
automate Rrn =400 Rm =700 nichel

......"~
L
L.
:I
I-
~~ '-!C! q~ 00 .,...e ., .."
Cl
L. 650 N/mm2 850 H/mm2 ~
'Cl
'"'" ..
I-
(
'"
C
Cl
> '"
C C
N";
00
,...:~
0.
0.
N"I
00.
vl~
0 0..,
.
...
~
.,c ..
:l
Pasut 1,52,5 12,5 1...2,5 0,8 2,0 0,6 2 0,6 1,5 ~
.,:I dint ilor,mm
"0 I- :l
"'" 0"0" 00 00 00 "0 I-
~
o
...::l .,c 8.. 8..c
:l r

,
L.
g> I I I I I I ., 8.. :; :;
Avansul,
mm/dinte
0,0015 0,0015 . 0,0012 0,0010 0,0010
0,0035
0,0008 0,0010
2
..
I-
11>
.. 0-
00 ::Z1 -0'"
0.
0.
~,.,
e- ~
C
Cl
>
Q
.'"
> c N
C
Q
..
Cl
0,0030 0,0030 0,0025 0,0015 ~
0"'0'"
~
II I..
t- 00 00 00 Cl

.,::l ...>
"o C>
... Pentru striere , avansurile recoman:1atesint iIrlicate in
"'0... 0- 0 <lOa .. tabelul 13.5 l
tt
00
0. 0- .
-T '"
00.
00
0.
00
..-
III

~e
I-
o ., ,,,
Cl
13.2.8. Verificarea m.k:imi.i avansurilor. Verificarea
I
00
> C
C> .. avansului din punct:Ulde vOOe:re' a1 ~ cdni.sibile a semifa-
L.
... Cl
f
~ "".o.. o <0-
o...
brica.tului. ~ verificare se va efectua in cazul in care
... '8
-0 -0
a. actdunea sculelor (cutite, role'de striere) ar putea contrib.ri. f
o
"'~:I
"
I

.-e ., e I-
-

e
et>

M'"
:~
."
ex>
"''''
M.."
'":-0
."
<lO
>
o
Q
I-
:l

"
C
c 10

"
L.
la crearea unei, deformarti,inadmisibile a sernifabricatului, ~ [
t
'"> N .~ o directie perperrriculara pe axa de rotatda,
f
.3
. ...
Lt>
a ~.,
+'
.-.-
I- .."
Cl
C
:l
...
I-
La prelucrarea cu un singur cu\:it, verificarea se reali-
zeaza ca 9i in cazul s"trurgurilor Universale, presu.ptmin:lserni- f
t
r-, .'!.:: '6 ...
> ., fabricatul fixat la capatul, din st~aintr-tm dispozitiv de
.,'"
I- U
cS cS o :c
"
:l
..c
I-

tip marrlrina.
f
B'" iI
o
'"
:c
Lt>
N
"0
8.
1,
491 ~
490
i
 Tabelul 13.5 Valori ele aVOIl"",luipontru striero' In calitate de valoare admisibil~ a st1getii, se
consadera jurnatate din nm-imeaciIrpului de toleran~.Pentru va-
A. Le prelucrarea cu Bvens transvorsal lori prea mari ale ciIrpului de toleran~, se limiteaz~ valoarea
s~etii admisibile la eel multO,l mm. '
Diamo- Li;imea rolei de striot,mm
trul
piesei
de pro
1,5
I 3
I 5 I 8
I 10 I 13 I 16 T 20 ra prelucrarea oancanitenta cu doua cut:ite a unar semifa-
bricate cu diferente mi.ci.intre di.ametre , utilizirrl schemade
lucrot Avansul s,mm/rot
prelucrare din fig. 13.1, se va folosi urmatoarea expresie pen-
3 0,030 0,020 0,010 - -. - - - tru verificarea rrm-imiiavansului din punctul, de vedere al sa-
5 0,045 0,035 0,025 0,015 -. getii admisibile:
6 0,055 0,045 0,030 0,020 -
-

8 0,070 0,055 0,045 0,030 0,015 .
10 0,080 0,065 0,055 0,045 0,030 0,015 '1
13 0,095 0,080 0,075 0,060 0,040 0,030 0,015
16 0,100 0,100 0,090 0,075 0,060 0,040 0,030 0,015
20 0,130 0,115 0,100 0,085 0,070 0,055 0,040 0,025
30 0,160 0,145 0,130 0,120 0,095 0,080 0,060 0,040 Fig. 13.1. Strunjirea cu doui cu~ite
40 0,180 0,160 0,150 0,140 0,120 0,100 0,075 0,055 simultan
60 0,210 0,190 0,175 0,160 0,140 0,120 0,095 0,070
B. La prelucraroa cu evens longitudinal
Pasul rolei de striot,mm
0,6
I 0,8 I 1,0 I 1,2 I 1,6 I 2,0

Avansul s,mm/rot

0,35 I 0,27 I 0,20 I 0,17 I 0,12 I 0,10 6 f aan E 12:

(13.1)
Observa~ie:Avansurile din tabel ,jnt dato pentru pioso din o~oluri pentru outomate ~j
o~oluri carbon pontru construc~ii de ma~ini.Pontru alto matorialo, se oplici nFz 2 xFz xFz 3 . xFz xFz
1,12 CFz HB [3 II (t1 l1 + t2 l2)' ll' Ct1 + t2 )
cooficiontul de coroc~ie k , avind valorile: ks=O,75 pentru o~eluri ali8t~
ks=1,20 pentru alame; ks=1,30 pentru aliaje de aluminiu.

, Detenni.narea1tlOtnentelordeinertie Iz' (existente in rela- in care: fadmeste sageata admisibiM, in mm;E - modululde e-
tiile de calcul al ~etii de incovoiere) se real.izeaza foIe- lasticitate,in daN/mm2; t" t2 sint valorile adincimilor de as-
sirrlu-se relatiile prezentate in tal:elul 13.6. chiere ccrespunzatoare celor doua cutite, in mm;HB -duritatea
Brinell a materialului semifabricatului, in daN/mm2;11' 12 sint
distantele de la suprafata frontal~ a man1r:ineip~ la planele
Tabelul 13.6. Rotof.if pontru c:olculul _aotelor cb inerf.io pcntru diforite transversale care tree prin vi.rfurd.Leeelor doua cutite ( fig.
forme ale secf.iunii transverse le 13.1) (in rran;cFz'xFzY'Fz l?i nFz sint Coeficientul l?i exponentd.i,
corespunz~tori expresiei fortei de aschfere l?i ale c.kor, valori
se determina pe baza tabelelor valabile la prelucrarea cu 0
sin3ur~ scula,
Forma -~~
sec; iunii
~- .~
~
ora prelucrarea cu n cup..te, d:isp.Ise de 0 ao=ea!li parte a
semifabrica.tu1ui, se poate utiliza relatia: '

Ir(04-d4)
Homentul 1(d4 ;: 5s4 8
4
de iner~io -- =0,05d4 64 -- =0,06S4 .:.-=0,0804 6 f adm E Iz
s ~
64 48 13 12 (13.2)
'"O,05(04d4)
1,'2 CFz HB
nFz 2
lmax (3
j
m
i :,t
xFz M
lj - lmax ;1
i
tj
xFz
)

492
4'13
I. ~
~
~
~
~
~
(
. in care, in mod suplimentar fata de rela1;ia (13.1), s-au folosit neoesara Fnec a for1;ei axiale: I~

nota1;ii.1e : l~)( - distan1;a dintre suprafata frontal~ a rnarrlri- ?~

Fnee :s; Fmu
~
ne.i ~i sectiunea in care este necesar ea s~eata efectiv~ sa nu (13.4)
depaseasca valoarea admisibila, in mm;1i - distan1;ele specifi- Ir
ce diferitelor tronsoane, in raport cu suprafata frontalil de Valoarea Fmuse calculeazil cu rela1;ii adecvate pentru fi-
ecare caz in parte (1;inin:lcant de rez.isten1;a elernentului elas- ~
prirrlere a man:.irinei, in mm. f
la p:.r:clucrarea conccmitenta cu Clocli cut:ite a unor tron- tic de siguranta al mecanisrnuluide fixare) sau se ridica din- fI.
soane cu diferen1;e mari de d:iametre (fig 13.2) ,rela1;ia de veri- tre caracteristicile tehnice ale strungului. MMimeafor1;ei ne- ~!
~
ficare a avansului are forma: cesare Fl)ec se stabileste in raport cu solup.a ccnscructdva a F
dispozitivului cu hi~ elastica: de exenq:>lu,
pentru varianta ~
~.
din fig. 13.3 (specifica strungurilor r~ de tip SARO), l:
f'
expresia de calcul a for1;ei Fnee este : i
~.;
,
i.

Fig." 13.2. Strunjirea cu douli cut it e simultan a ;.!

(Q+Oa)
unui semifabricat cu diferente mari intre
Fnec = ,[claN], (13.5)
t~
trepte F
ctg( ex + IP1
I !.
in care: Q este for1;ade stringere aplicatil semifabricatului, r
claN;~ - for1;anecesara deforrrm-ii elastice a f~cii b.l~ei e- f;
lastice, pentru a lua contact cu semifabricatul, claN;a-semiun- fj
.ghiul conului bucsed,elastice, in grade (ex = 150 ); '111 - un-
ghiul de frecare pe canul b..l~ei elastice,in grade( 11I1 = 8,50 ). \:

3 faGn E Iz
(13.3)
nFz xFz 3 xFz 3 xFz 3 Iz2
1,12 CFz HB [t, l1 + t2 l2 + t1 ([1 - l2) (-- - 1) I
121

in care; in afara rela1;iilor cunoscute, s-au notat cu Iz1 9i Iz2

momentelede inertie pentru seqiunile piesei corespunzatoare k._~=f=i.--.-.
Cl
celor doua diametre (fig. 13.2.):
F-u
4 4
'17 (d1) tt- (d2)
Iz1 = ~i Iz2 = (mm4]
64 64

verifi.carea avansului din pmcb..tl de vedere al strirxJerii Fig. 13.3. Se ham a pentru verificarea avansului din punctul de vedere al stringer!!
semifabricatului in bue~8 elastica
sanifabricatului in ~ elastica. In cazul semifabricatelor
fixate intr-1.m dispozitiv de tip rnarrlrinilcu hlC9il elastica 9i Valoarea for1;ei de stringere Q poate fi determinatil folo-
daca se utilizeazil mai multe scule care Lucreaza simultan pe sirrl relatia:
direqie axial~, se efectueaz~ 0 verificare a for1;ei de stringe-
re, pentru a evita depl.asarea sau rotirea semifabricatului sub
n F zi Di' 2 H 2 n
actiunea for1;elor de ~chiere sau a momentelorde torsiune din
tirrpul prelucrU-ii. For1;aaxi.al.a Fmu dezvoltatil de sistemul de I
+
--t ) + ( :!: Fxl + Fxg )2 ,[daN], (13.6)
l 1=1 D D l=1
acp.onare a b..l~ei elastice va treb.ri. sil depaseasca valoarea
I

495
4')4
~
~
~
~ in care: K este un coeficient de sigurantii (se cons.idera K =1,3
.
o
L.
<,
. . 1,5); Jl - coeficientul de frecare de alunecare dintre semi.- "!.o E

fabricat :;;i suprafata actdva a bucsei, elastice (Jl = 0,25 pentru '"
hi <Xl
0,
f~cicu suprafzrta acti v<1neted.c1;J-1.= 0,3 .. 0,36 pentru f.!ilci cu o
canale circulare; J-I. = 0,4 0,5 pentru f~ci cu canale circu-
lare ~i 10N3'itudinale, adicc1f~ci cu ziIlIti obi.~1Uiti!?i J-L= 0,8 "
".
'Ill
0..

.~. "" ~
N
~
-r -o
~ ~
'" ~ ~ ~ o
N
-8
pentru f~ci cu dinti ascutiti,ce pot patzunde in semifabricat) e o o o o I-
.3 III o 0 o 0
o
F~i sint c6mponentele"t.an3entialeale fortelor de aschi.are spe- .,
L.
N >
cl.fice cutitelor care LucreazasiInultan, claN;n -numarul,de ou- ~
tite aflate s.imul.tanin lucru; Dj - diametrele suprafetelor ci- '"" L.
o
lllrlrice la nivelul carora actdoneaza fortele FZi' in mm;D-di- N
r-- <Xl 0
~ ""~ '-
ametrul semifabricatului, in mm; Mt - momentulde torsiune al 0. 0. "":
"'"
c
000 o 0
sculei lucrirrl pe principiul unui,h.!rghiu ( b..lrghiu r lfugitor, "'-
Cl
>
alezor, ~itor ), in claNmm;Fxi -componenteleaxiale ale for- "
telor de aschi.are in cazul cutitelor, in claN;F x - forta axi.a- I-- ~
L.

l~ ce apare la prelucrarea g.!iurii cu hlrghiu , l~itor

claN.
etc. ,in ~ I'" AI
N
e-

o
~..
>
Pentru 0 ruC!?<1cu trei f~ci, forta, necesara defo~ii e- e
lastice a acesteia este:
3 .
..J
-8 "" ~
o
U"\
0
t./"'t
0
..4)
0
..0
0
...0.
O. 0
,....
0
co
."."
N

L.
::>
Db gt Jmax '" ;, "'. 0" 0'" 0" 0'" 0'" 0'" 0'" 0'"
~
Q., = 588 [ daN 1 (13.7) 1-
1 3
...
o
Cl>
"
. 1--I
N

I
-8
b
"'. !Cl
"
o III
"
in care: Dbeste diametrul exterior al bucsed,elastice in drep-
tul f~cilor, in mm; gt - grosimea f~cii ru~ei elastice,in mm
..
"
.!!
N
M
o
M
0
...,.
0
~
0
""
0
Cl>

...coc
jmax- jocul maximdintre bucsa elasticc1 dest.insa ~i semifabri-
.,.-1 "'.
..J
0'" 0" 0 0'" 0'"

..o'-
Cb
cat, in mm;(jmax::::0,2 mm; Ib - Lunqimeaf~cii,considerati de .,
L.
f-- ....
la mijlocul portiunii conice l?i pinc1la punctul de incastrare.
N
...
Cb
~ ..".,"
In calculul ~imilor componentelorFxi :;;i Fz i ale forte-
I-
III
AI o L.
0.
::l
10r de aschi.are, precum:;;ipentru determinarea rrarimii momentu- ...2c "
lui de torsiune ~,se vor utiliza relatiile aplica.bile in cazul, X. , c "
pre.lucrar-i.Lcu 0 s~<1 scuta. . '''' ~ "
la strunjirea profilata cu avans transversal , este nece-
.cl
E

-.;
M
co
0 0...
~ 0
or: ~ or-.-.-.-
N
..
M
...
"-%'

..
U"\
.
sara verificarea avansului din punct.ul,de vErlere al rezf.sterrted, ~ . '"
N
000 o o 0 0 0
~
'"-
~. ....
Cl ....
~i rigiditatii semifabricatului. 0 astfel de verificare este o {l
posibil.!i, pentru doua schemede prelucrare mai larg intilnite, I-
,Cl

pe baza datelor din tabelul 12.1; valorile stabilite pentru a- N

U'*\ ....Q I' ex) 0"- .,..
L.

~ 0. 0 0 ,0. 0
vansul transversal nu tretuie sa depaseasca valorile maximead- ., s"
c o o
"'. 0 0 0 0

.....
mise, valori precdzate in tabelul, 12.2. ~
T.a retezare, valorile :nax:imeale avansului sint 1imitate e-,
'"
de rigiditatea 9i rezistenta atit ale sellifabricatului, cit !?i
M
Cl>
L. "
,<U
U
Cl
ale sculei ~chietoare: 0 verificare in acest sens este posibi- ::l .a- ..0 co ~ N -.:t co 0
co
'"
...:r
_ .- .- N
1<1folosindu-se datele din tal:elul13.7. l\
verificarea avansului din penctul, de vedere al rujozit.a- ...
III
..
" E
L. E
"...
'Pi suprafetelor de ol:Jt.inut.Dacc1este necesara realizarea prin .,
Cl>
E
">
L.

prelucrare a unei anumite rugozititi a suprafetelor,se va efec- '" .8

tua 0 verificare adecvata a mar.imi.i, avansului ales. 0 asemenea

32 p;"{ e. \"11, ,
497
496
 _....
:o;;;;~;.

verificare se poate face, in modorientativ,pe baza relatiilor:

- perrcru 01;.61 :
\
s ~ 15,7 RsO,93 r 0,1>
[ ~~/rot ]; (13.8)
.
Cl
<J
"t ....
"
U'\N
-OMO
o
.", .
-a
.LI'\

-
:-.!'
NOMO
o "0 ...
:U"\

e '" o"0 "0 "'0 "'0

--leD
.. f--j f--
0 o 0

- pentru fontii: s ~ 16,03 RaO,909 r 0,909 [ mm/rot ):'(13.9) '" 0'"

L

'-L
t:
"'-
"! ...,.
No...na
oCO
'" co
MOL/"l'O
in care: paramet.rul,de rugozitate Ra se ia in mm,iar r repre- "
L.
<J
-o .... o "0 ...o "'0
"0 "'0 "'0 "'0
o o
zinta raza la virf a cutitului, in mm. Cl)
I-- I---l I--
0 0

Deoarece r61atiile anterioare au un caracter orientati v,

filnd valabile doar pentru strunjirea lon;rituiinalii,se recoman-
da ~i consultarea datelor din tabelul 13.8.
N

'"
....
"
M
o ..., 00
ONO
"'0'"
0"'0
I"''''
...
00
0)

o
0.."
o
'"
0...
0
N'"
....
00
o ' ,
-a 0
'1'1'"
N 00
o-00- -
o o o

15
''''c:"1" I-- I--
-0.-';;
13.2.9. Calculul lungimilor curselor de lucru. In c:... ... '"oCJ'
N
'"oon ......
o N
.... . "''''''' . ...,'"
.-".~...
.....00
ceea ce prdvest.e calculul lungimilor le; ale cursalcr de lucru, Cl
C
L. 0
.~ L
01'10
-a
o -a
00
0"'0'"
0... 0.
o 0
o ' ,
NOO
Cl - -
r~ valabile afirmatiile din subcapitiolul 11.2.9. Pentru u- li o
-00
o
'00

t1~I
C
o
I--
ne1e prelucrari specifice strungurilor revolver,modulde stabi- ~ L Vl- E I I I. I I
.: ..., " ....,
<J E E
-o
lire a mm-imiicomponentelorcurselor de lucru este precizat in
Cl)
on o . N
....
0 "'...,
tabelul 13.9. . .......,, ~t-'" N
N u
IU
"0
c
"1 0
"'0-
"'0
0.0
0
0..- ..
00
'".... ~
o o
o
....00
o -
-a '
0
NON
o
o
'0 '
0
' ....

I~ l-- ~ t--
L. r
~
I' . j'
.c
13 . 2 .10 CUlculul lungimi1.orcursefor- de ~ri.ere lellj ~
V
J
ex

..,"
N
o
.,'" ..
o
.. ",. [0' ~.
o oM '-.CO "''''''1.1\''' .M 0 .....0
Se efectueaza respectirrlu-se indicatiile din ~itolul
..
0

..J '"5.' Cl
",' ONO
"'0'"
ONO
"'0'"
-OMQ
0 "0 .
NO~~
0 "0 ... 0
MO~-
"'0
11.2.10. '" _. -8 0"0 0"0 "'0"'0 "0"0 "0"'0

:.1
" .,.. : 1__ 0 __ . _~ Cl ::.-_ ~ __ C_)__ .~ __ ~ __

"o .'(
~> Cl Cl E
...... ",
" ...,
u.. on
13.2.11. Calculul IlWIIffi:ului
de rotatli ale arborel.ui o
0"' ..... ~ ."'-1'
.... N In
'"..
L.
0< g .~
a_cSoM.... ::; o.:g .... .~ D.lS '-.
.1.1\ (Q

principal pentru cursele de Lucru -s 0

-0
o""a
'a .
o -a
o
o-0
o
-
-0
o
"'0 "'0
o
"'0 "'0 "0 "'0
Atit pent.ru determinarea duratei ciclului de lucru,cit ~i ."" I-- "" I--
0 0 Cl 0

pentru stabilirea vitezei de a!?chiere este necesar calculul

I

prealabil al nurniiruluide rotatd.L ale arborelui, principal pen-

tru fiecare fazii de lucru si ulterior calculul, .nurMrului total
t
:0
e
'"
-i
~
'".... ''''0
Cl'0
o
'"

o

'0
N .",
0-0 .... NO,.....
-a
o '0
o
.t/l

o "'0 .
o
"'0
0
"'0
.,....
....

o
.U'\
MOO_
o ...
"'0
.r-...

0
:N : .....
.- .. o ...
..- ...
"0
~_N_
"'0
Cl 0
"'0
~
de rotatii necesare arboreiui principal pentru fazele de lucru. I--- I---! I-- t
Poate fi detenninat astfel numarul,real Nri de rotatli ~ :0 :0 !1
I'"N a- co -. I1
N
...,' ... ~0""'0
. '" 1 NO)
0 .- -N
ale arcorerui, principal pentru 0 faza oarecare i cu relatia ~ ~ "0"
00
.... D... 0. LnOON
o ...
- ..
In "'0 .
Mi1
(11. 4) din sul:.capitolul 11.2.11.
" 00 00 o 0
o
"'0
0
"0
0 ..0
o
C- C?

2 "
e
0
~
:0 I---! I--
o
~
"I<tl
L N
'"0'" ''''. '" l~
13.2.12. stab:iJ.irea durabilitiitilor cx:nvenP-anal-e- cno"
.~ M ... 0 NN 0 Ln .N .LI\
'" M Lt\_I.I\N ...oor-LIlN
15 c:.~ -o .... '00 0..- .. 0... - .. o "'''- ... o .
o::m:miceale sculelor ~etoare. Durabilitiitile conventio-
nal-economice se pot stabili fie pe baza recoman::lm"ilor din ea-
Q
~
Cl
-....
o ..
...
x'" I---! I--
o o' 00 o 0
o"'0 0"'0 o
'0 '0
0
i~
11.

pitolele 'referitoare la prelucrarea cu 0 sin:Jurii scuta, fie,in ~

mod.orientativ, din tabelul 11.3. ..
o ....".
c on
oJ"
N .N
Cl ....
.0) ,
...,on
0....-
..
'"
0...
0)
.-:,
.0
:~ :~"'LI\ ..
:;!! :~
r- ...
", ...
ril

In tabelele ce cuprind recornarrlaripentru stabilirea vi- ~ Cl)

N
.... N 00 ...
0
o
00 Cl 0 o...
o
o~o
Cl
0...
Cl
0- ...
0
0
h~
t,
..

".. .,
tezei de aschi.ere, se precizeaza, de reguM,cl irrlicatiile sint 0)

..
valabile pentru 0 anumita valoare a durabilitapJ. conventio- '"~ Vl flCl flCl '"
ill
'"
Vl
(
..~ ...~e ..
.. a. g... Cl
nal-economice. Este convenabila 0 asemeneaadoptare a durabili-
tatii conventional-economice,incit sa se i.JnpurU1 0 schi.mbtrea .s"
- ....
., " ..
...
.....
"'-.-
Cl
.....
o..
~"' ..." ... -;:z:
o
.. ~ ID
... '"
o
..
~.
co
:O:-Vl
02: 02: o" '"
o '" 2:
sculelor de 2-4 ori in cursul unui schimbde lucru,ceea ce face
neeesara adoptarea unei durabilitiiti conventdonal.-econcsni.ce e-
I-

. . ~ ~ :;;: ~
5

~...
.!
e ~ " :i
!6 ~8 -.;
... :,;liI
gale cu 120 sau 240 de minute. <> a.
oJ"
V ..; ~ or.
.... o
N
1~~~
:

l~.:
498 t;1
499 {il
~:
-'
 Tabelul 13.8 (continuere)

Felul prC!lucriirij

Strunjiro longitudinata Gaurire Strunj ire plane Strunj ire inte-

Dieme- Hoteria-
exterioarli
"-
I Rugozitllt~a Re' Jm.
7 i frontalii rioare

trul tul pie-

de sei 12,5, 0,3 3,2 12,5 6,3 3,2 12,5 0,3 3,2 0,3 3,2
pretu-
crere Adincimea de esch iere I t, mm
. mm
2 . 4 1 2 <1 - - - 2 ... 3 1. 2 <1 1. 2 <1

Avensul recomendat, mm/rot

O~et 0,08 0,06 .. 0,05 0,08 . 0,05 0,04 ... 0,03 0,02_ 0,02 .. 0,03 .. 0,025 ...
0,20 0,15 0,10 0,12 0,08 0,07 0,04 0,04 0,03 0,06 0,05
U1
o
30 . 50 Heferoase 0,15 0,15 . 0,15 .. 0,12 .. 0,08 . 0,00 ... 0,'2 o,ea 0,06 . 0,06 ... 0,04 ...
o 0,30 0,25 0,20 0,17 0,15 ,,0,10 0,08 0,06

Tebalul 13.10. Viteze de a~iere pentru frezerea cu freze disc

O}ot pentru constructii de ma~ini

a,el O,ol
Heterilllul Aluminiu Alllmii Bronz pentru .Rm=-400.. 450 RI!I=500... 650 Rm=700 . 850 crom-nichel
IIutomate
\ H/mr.l2 H/mm2 H/I!I1)I2

Viteza
de II~chierc 150 ... 200 100 ... 200 100 1aO 60 . 90 4J SO 30 . 60 20 ... 50 20 ... 30
m/min

_."._----"~_._---_._.."._ ... " ". -------

labelul 13.9. Stsbilirea asriailor cocpooentelor curselor de lucru

Schi;a prelucrarii Felul Cond i]; i ile Compcn~ntele cursei de lucru, mm

prelu- de prelucrare Observe. i i
crarli ls lp la ld
1 2 3 4 5 6 7 8

cen- - 1 ... 2 - d - -
! V /j
le

if/:>"~;~
-- s
tru'
ire 2
- ctg X

_. "/
--- . '/ >-..
// 1/ / :

'0
'( ~
t't:;t1-)
_/'.J l
- J
la Is f

Flira gaura de 1 ... 2 d Oupa de- - -

centra re an- - ctg X senul
terior reali- 2 piesei
zate

Gau-
rire Cu gaura de 1 ... 2
centrare praa- 19auriit
labile, al ce-
rei diametru D-d
exterior sa -(-)x
fie mai mare 2
declt drame-
trul gaur ii ctg a
ut ter ioare

,... -"",.,""'".- ..'.-,... ..-~....,..----~-,....-.-.~-.... ----,...,~-~---------_... _._-----_. -'-

....
 Tabelul 13.9 (cont inucc e )

2 3
I f, ! 5 6
I 7 8 l
-----i
Cu -gaurs
centrare pr e e-
dc
1 ' ... 2
D-d
a
Dup;;
desen"l
I
I
i,
II
I
i
!
i
Gau-
olobil);, ovind
diametrul eX- II --
2
x
I p io se i
!
rire terior
mic declt d i-
mei
x ctg X
I I
!
I
ametrul gau- I
r i i ulterioare

Larq i- Cu - r ee I izarea 1,5 ... O-d Oup" de- -

re ~i anterioara a 2,5 -x senul
al ez e- une i te~ i r 1 2 p ie se i
re sau a unei
centruiri (ctg x
-.ctg a) I I
U1
.Q iI
N

Largi- Fare realizarca 1,5 ... D-d - -

!
re enter ioarl! a u-
ne; te~iri sau
2,5 -x
2
Dupe de-
senul
piese i
I
I
8 unei centru- !I
ir i ctg X I

Strun- Fare te~ire, 0,5 .. Dupe de-

jire prns la un prag 1,0 .enul
longi- piasei
t.ud i-
nala

\
\ -

-J/II" __ ~. __ """"-' __ ' __ _- ----- -- ---' .. '

----t-
2 3 4 5
\ I
6
Tabelul

7
13_9 (cont inuar e )

Cu real izerea
unei ~tesiri ~i . .)

pregat t re a p ie-
1,0. "
2,0
d -d
_s_~
2
x
Dupa de-
senul
piesoi
Idg -

d -d
1~=I,:ng~mea
de e jer r i I
I
sei pentru eXe- - ~- ht=~n~l \ imea
cutarea une i x ctg X 2 te~lr 11
dcgajar i ulte- h ) x
t
rioers x ctg X

Strun-
jire
longi-
tud i- Cu avans coeb i- lsr= - O-d - Al II-lea in-
nala nat 1=- . dice (r) se
0,5 ... ar 2 refere la
1,0 curse de evens
I =0 la axial= pe direc\ia
s
radiale
ldl-b ldl- conform
oosenului
p ie se i

Strun- Cu Bvans combi- 0,5 . Oupa de- ldl= -

jire nst 1,0 senul Idl - lungi-
ccmb i- pie.ei ',5 ctgo mea de depa-
nata ~ire pe d i-
(lon - ldr =1,5 recpe longi-
gitu
dinal;;
- tudinala

- - .--l-- -- -- 1-- I-
si co-
nici!)
ldr -
lungi-
mea de depa-
cl: "tJ
Cl 'iire pe d i-
rectie radio-
-'- lii
 Tabelul 139 (continullre)
, 2 3 4 5 6 7 S

t::l ~~r~~,
It i/
.~-, ,--1 It
I
Cu aVllns radial 0,5 ...
',0
D-d .
mtn
---
2
- - -

.!::!
~II ----} Sr .
_____
J -
Strun-
Ii profi-
j ire

lata Cu eliens tan- 0,5 ... - 0,5 ... -

gen\illl ',0 ~IY-d2 ',0
2
.- ---3.L
I la ls'----J
.. ~
Strun- Cu realizarea u- 0,5 ... - D-d - I -
j ire nei degajari ex- 1,0 --
trens- teriollre 2
vers.-
" ~~
-t' -- - fsr
le
r

L.-_~J
- - -
~~-"~=B
Prero- Cu realizeree 0,5 ... C-d
tezllre u,:,oite~lri la ',0 --
ptesa co se ve 2
detes"

...t:: ~'--
-t' I~ ,
I_._._~.

Tabelul '3.9 (continuare)

, 2 3' 4 5 6 7 8

Fare prer~tezarei 0,5 ... b tg t' 0 0,5 .. -

~,E..~"-
.:~ --
sem ifebr icat ',0 ',0
sub forme de 2
bare
.--~
.~::,-'-
~ "F \ I
, __ I

r ' -. Cu realizarea 0,5 ... b tg t' d 0,5 ... -

" . I
11'
' Ilnterio8ra a u- ',0 -- 1,0 I
nel prerete- 2
(J1
Cl
Vl
~~t:J -rr-
w .
zar 1 i semifa-
bricat sub for-
,.....' - .--

$~-~B-
Rete- me de bare
zare

b f-
-::1-1-
Semifabricet cu 0,5 b tg t C-d 0,5 ... -

t::ll
ti~lf- ~
r~,:-:~V~T
, I - g8urii axials ',0 --
2
',0

I
~L~ bV//V"'-::; f--
'tl

l.
L__ ,'-- ..';,,-,,'"'"'

r I 1 I - i -sa
CD
calculul in continuare al parametrilor reginullui de aschi
I-
Cl ere poate decurge in mOO cliferit, in raport cu metcda adoptati
i s de sch:iJnbarea . sculelor a;;chietoare.
;:;1""
c:
o
o
13.3. Meto:lede stab;] j re a tural;iilor
; I I I I I I
13.3.1.Metoda enpirica de stahi 1j re a turatiilor arborefni.
" pr.inc::ipal.Fa~ de cele aratate anterior ,aplicarea meto::1ei empi-
~I~I~
0..

"',
o
O..
Lf'I

ON
rice nu presupune calculul pealabil al lungimilor curselor de
a;;chiere; de asemenea, calculu1 lungimilor cursefor de lucru ii
calculul ntll1l.&uluide rotatli ale arborelui principal pentru
-o "c .- ::J.-
c ))
"5c:
~
'r'"

Cl)
cursele de lucru sint elemente de calcul f&~ inf1uen~ asupra'
:lCO 4) n )IU
0..""
4) Cl)
'" 0.."'" alegerii parametrilor regimului de lucru, ele' fi'ind ins~ nece-
.50.."'"
-8 '0. .5 -a '0. :J
C>"O
Q.l_
0..
sare pentru proiectarea in continuare a camelor. .
s-e ,13.a. In cazul acestei meto::ie,seado~,pe bazaindicati-
LI"'I I iJ

~I t. .
N
x
CJ) ...
N+-'O
U
01 ..ox\

-ON
N
:
+'
0
01
+'
U
II
I
ilor din tabelele 12.6, 12.7, 12.8, 12.9, 12.10, 12.11 (din ca-
pitolul 12) ~i 13.10, valorile recomandateale vitezelor de ~-
-0 ~. "O'N
I chiere pentru 0 durabilitate T = 100 de minute, valori corec-
~
N
~
N I tate t-inind cont de corrlit-iile concrete de 1ucru.Dacase adopta
N N

I o alti valoare a durabilititli convent-ional-economice(T = 120

0..
...z I ~ ~ ,..:X
~ minute sau T = 240 minute)~ se vor folosi ~i coeficientli adec-
vap. de corectd.e a vitezei de aschiere , in raport cu durabili-
[ tatea adoptati (valorile coeficient-ilor fiind de asemenea pre-
>CI
I-
cizate in tabelele mentdonate), Vitezele de aschiere se pot
1')1"8 Cl calcula !?i utilizind relat-iile empirice prezentate in tabalul
I-
Cl
+' .. Ii 13.11. ' .
a ::J 14.b. Se determi.nacliametrele de calcul, pe baza ilidicati-
U

.. I ilor din subcapitolul 11.2.16. "

NI_L."""o

D 4) D
".
l-
IQ e>
__ ~ .....
1... 4) Gl0
'Cl
I-
-.
L.
:>
"
C I }'IQ
ca::J
o IQ
N ''-
~
"
C
I 15.c. Cunoscirrlu-sepentru fiecare faz~ valorile diametre-
lor de calcul Dci ~i cele ale vitezelor de ~chiere Vi' se sta-
.- Cl
u.. ... -
C''-
I..
.-
u..
<0 x,..-
. 4)L.
HO
Cl
C> L.
L.
QJ
.
'--
CJ Cl)
> 41)
L. 0 :::J ca
u..I-C() I
1 . bilesc turatlile de calcul, corespunzatoare nci:
1

I n=
Cl
1000 Vi
( rot/min ] (13.10)
1[" Dci
;"-r,:b-~

00 Se ajunge astfel la un llir de tura:1;:iicu valori care

i
uneori clifer~ destul de mult intre ele.
I
' I
16.d. Se determi.nascula limitativ~, stabilirrlu-se turatda
...."'1 de calcul cu valoarea cea lnai scazuta (nc min) ~ cu except.La tu-
ratiei de filetare ~i uneori ~i a celei de la alezare.
~. 17.e. Cunoscirrlu-se turatiile dispon:i.bile de pe strungul
lp . a I ' automat, se va adopta 0 turatie nadot l' care sa depaseasca
eventual turatda minima (tnratfa sculef limitative) cu eel mult
15 20' %. Dactipentru realizarea tarturor fazelor de strunjire
este posibil~ utilizarea doar a uneisinJure turatli a arbore-
lui principal, aceasta turap.e va fi toanai turap.a n8dopt1 .a-
,
doptati pe baza consdderatd.LLcranterioare. Sestabilesc de a-

506 ~""**1

------------------- ----- -- ------ --- --"

 Tebe lul 13. 11. (continuare)
semenearot.i.Ledintate care permit obtinerea turatiei nlldopt1
,
--.--.~--.~~
2 3 4
18. f. Dacapentru st.run.;Julautomatexlsta posibilitatea a-
Pentru 9~0 ,05 mm/rot.:
legerii :;;i a unei turatii cu rotirea semifabricatului in sens 12,1
invers, pentru fHetare,se va recurge la stabilirea acestei tu- v100=--
ratii, in apropierea valorilor reie:;;ite din calcul pentru file- Strunj ire folo
sind cutito do ",0,4 10,1 25,S
tare ~i sigur dintre turatiile disponiliile din gamade turatii cenelet ~i de Pantru s>O,05 mm/rot: v 100=--- "100=--
Se vor determina de asemenea,din cartea ~inii, numerele de rotezat 12,15
v100=--- sO,S sO,S
dinti ale rotHor lirei pentru obPnerea turatiei de filetare.
PentJ.'Ucele mai multe st.r"un:JUri revolver automate, alegerea tu- ",0,50
ratiei pentl:Ufiletare se efectueaza in coralatde cu turatda
pentru strunjire, rotHe dintate montate in lira pentru obtine- Pentru $~O,2 mm/rot: Pentru $<0,2 mm/rot: Pentru 5<0,2 mm/rot:
rea turatiei la strunjire fi:in:i prezente ~i in lantul cinematic 2,40,4 .4,20,4 7,70,4
pentru. obtinerea turatiei la filetare. v 100= v100= v 100=---
19.9. Atunci cin:l ~ automatpennite folosirea in- sO~7 sO,4 .sO,7
tr-un ciclu de lucru a doua turatii pe stin:;rapentru strunjire. Giiurire Pentru 5>0,2 ~m/rot: Pentru s~0,2 mm/rot: Pentru s~0,2 mm/rot:
se va lua in considerare mardmeaturatiei Ilz din gamade tu- ~i contruira
ratii a strungului automat, turatie care formeazade obicei 0 3,30,4 5;750,4 10,30,4
perech7 cu turatia nadopt l' implicirrl utilizarea acelorafii roti v100= v100= v100=
de sch.irnb. . sO,S sO,9 sa,s

Tabalul 13.11.l1el81:11pentru calculul vitezelor del a;chiere, Y100' lIlI.in LArgire 4;670,3 8,140,3 11,9'fOO,3
cu largitor v100= v100=--.-- v100=-------
to,2s0,5 to,i?sO,S to,2s0,5
HateriAlul prelucrat
Folul
O~e l pentru autoamte 1,920,3 2,390,3 4,780,3
pr-ctucr-ar i i AUT 12 ~i iUT 20 eu . AlaJllii Ouraluminiu Alezaro v 100= v100= v100=
Rm<1>50 N/mm
to,2s0,65 to,2s0,65 to,2s0,1>5
3 4
1
- 2
Pontru $<0,2 ~m/rct:
39
r.
Pentru d~10 mm:
O,13d2,3
"100= v100=-- --
Filetare 0,,68d,,2
Strunjir to,1I>sO,2 57,2 71,1 cu tared v1oo-
. pO,S
longitudinal.li Pentru s~0,2 mm/rot: "100= "100= de mo~ina Pentru d>10 mm:
31,8 pO,9
v100= to,1s0,25 to,1I>sO,36 4,31~,78 -
t,'j6s0,3 v100 -
pO,S
Pentru s<0,05 mm/rot:
21,5
v100=-- Filetare 0,27d1,2 0,9d1,2 1,2d1,2
cu f iliora v100= v10 =--- v 100=---.-
sO,35 15,1> 21
Strunjire fo Pentru s~0,05 mm/rot: p1,2 p1,2 p1,2
\/100=--- v1oo=--
losind cu~ite 12,6
prof ilate v100=-- sO,S sO,5- Observa~ii: 1. Formula detli pentru filetare Ct; tar~ de me~in(l este valllbil4 pentru
o~etul'i carbon cu Rm=500 .800 N/mm ~i pentru diametre d=5 30 mm, d
sO,S fiind diametrul nomInal al filetului; ppasul filetului;
2. La recalculeree vitezelor de s;chiere pentru elte durabilit4~!, volorile

509
50B
 tlXPOH$[',t,ull,Ji
me l durebil
it~tii so voradoptsInmodul urm~tor: cazul in care acestea di.spunde numaidoua turatd.i, pe ciclul de
m~G,2 p"ntru cutitedestrunjitlongitudinal;>1 pentr-u
burqh ie ; lucru la nivelul arborelui principal (0 turatie pentru strunji-
m=O,286 pentru cutiteprofilate,p<lntrucutite de eonslat~i pentru
cu~ite do retezst; re ~i una pentru filetare) ,numerele de rotatii echivalente pen-
m=O,3 p&ntru l4rgirseul4rgitor; till fazele de strunjire sint eqal.e cu numerele de rotatii reare
m=:.OJ~p;;;;ntru eLazaro; stabilite pe baza relatiei (11.4) (Ne;= Nri = le/se;)'
m=D,5 pentrufiletarocufiliere;
m="\J,9 pentru f il e t er-ee eut er oddemll~in1!
a ot e tur i l or carbon ;
m=O,5 pentruf!letereaeutaroddema~in1! a dureluminiului. 15.c. Se deterrnina apoi turatda de calcul nei, pentru toate
fazele de lucru, folosindu-se relatia (13.10).
In masura in care turatda ~ se poate utiliza pentru acele 16.d. Prin analiza ~irului de turatii de calcul nei astfel
faze care solicita turatii mai inalte, se va recurge la adopta- ob\:inute, se s'tabi.Lest.e scula care necesita cea mai redusa tu-
rea ei (n2 = nadop(2).In cazul in careriu este posibilc1 utili- ratie a arborelui principal al strurqului (ne; min), excluzind
zarea turatiei ~, turatia uni.ca utilizabilc1 pentru fazele de din analiza turatia de filetare ~i cea de alezare.
strunjire, gc1urire etc. (cu exceptda filetc1rii) va fi n"dopt1. 17.e. Pentru scula stabilita anterior,dar ~i pentru sculele
care solicita turatii apropiate de n i mi' farc1 insc1 ea turati-
13.3.2. Metode de stabili.re a bJratiilor pe baza oo- ile respective sa depa~easca mai mult d; 1,5 ori turatia minli~
eficienPJ.or timpilor de~. In cazul s~ilor revol- (ne; min)' se calculeazc1 asa- numitii coeficienti Ai ai timpului
ver automate, care dispun, la nivelul arborelui principal, de 0 de CUichiere:
sin;Jurc1turatie pentru strunjire ~i de 0 turatie de sens con-
trar pentru filetare, este posibilc1 stabilirea celor doua tura- leai Nei'
(I
tu prin luarea in considerare a coeficientilor tilnpilor de CUi-
chiere. . .
13.a. Pen.tru aceasta, dupa determ:inarea numerelor reale de
rotatli ale arborelui principal pentru toate fazele de lucru i,
A; =

in care: leai este Lunqdmea

lei
=
2- N'e;
r (13.13)

cursei de ~chiere la faza i, in nun

se stabil~te inc~ ~-nurnitul numar' de rotatii echivalente la le; - lun:rimea cursei de lUCJ::U/la faza i, in nun;Nei -numarul, de
filetare, cu 0 relatie de fonna: rotatii echivalente ale .'arrorelui principal la faza de lucru
respectdva, in. rotjme; - sumam.nnerelorde rotatii echivalente
lei ale arborelui principal pentru toate fazele de lucru r inclusiv
Nefiletsre = [rot], (13.11) pentru fazele suprapuse; 1'1' ~i - sumanumerelor de rotatii echi-'
s; k valente ale arborelui prdncdpaf pentru fazele care,avind durata
mai scurta r se suprapun peste acele faze, a caroc insumare con-
in care: lCj este lun;r.i.mea
cursei de lucru la filetare, in mm; duce la st.abilirea duratei ciclului de lucru (diferenta moi ~
si - avansui de lucru la filetare ( egal cu pasul filetului) ~i N' e i reprezinta, deci, numaruJ.total de rota'~i echivalente Nte
k-raport de nucsorare a turatiei la filetare (uneord,~i la ale- ale arborelui principal pentru fazele de lucru care deterrnina
zare), in report; cu turatia de baza I\" utilizata la strunjire: durata ciclului de Lucru),
18.f. Pen.tru acele scule in cazul carora s-au calculat va-
n, iletare lorile coeficientior )..i ai timpului de aschfere , se determi.nt1
K= (13.12) din tabelul 13.12, valorile corespunzeitoa:reale coeficientilor
I\, JJ. i de corectrie a tura\:iilor. Folosind valorile acestor coefi-
cienti JJ. i se vor calcula turatiile corectate neor;:
I

nfilet re fiirrl turatda utilizata la filetare.

"Valorile raportului k de micsorare a turapei la filetare neori = nci JJ.i [ rot/min ] (13.14)
in raport cu turatda de baza !\, sint de obicei precizate intre
caracteristicile tehnice ale ~inii, existin:l.de altfel !?i va- nei fiind turatia de calcul la faza i.
lori recomarrlate de finnele constructoare. 19.9. Scula pentru care se obt-ine cea mai redusa valoare
neor; se considera ca scul.a Limi.tatdva, Pen.tru sculele de fi-
14.b. Efectuarea in continuare a calculelor va solicita letat ~i pentru alezare, turatiile nu se mai corecteaza, consi-
cunoasterea numerelor de rotatii echivalente l?i pentru celelal- derindu-se in acest caz neor; = nei. Dacc1 se ajtmge la situatia
te faze ale pralucrarff, pe strungul revolver automat , dar r in ca pentru aceste scule turatda neor; = ne; sa fie mai mica decit

510 511
-'
 --_.- -------------.---~--.---" ... ". -_ ..--- - _ ..
"

Tabolul 13.'2 (continuoro)

cele ale altor scule analizate,se va relua calculul cu un raport
de mi.csor'area turatiei k mai scazut, posibil de realizat pe Volari Cu~ito prof ilate LlIrgitoare Cu~ite narmalo
st.runqul, automat. >. ~i 0 ~i cu~ite de retezat ~i burghie
20.h. Se statd.Iesteapcd, turatda n' a arborelui, principal Caef icienti i JJ s i a
(turatie unica pentni toate fazele, cu excepp.a filetMii) , cu
ajutorul relatiei: 0,55 1,18 1,16 1,13
0,60 1,15 . 1,13 1,11
0,65 1,13 1,11 1,09
n' = nc; Jlo [ rot/mm ], (13.15) 0,70 1,10 ',09 1,07
0,75 1,08. 1,08 1,06
0,80 1,06 1,05 1,05 '
in care: nei este turatia de calcul a arborelui principal(tura- 0,85 1,05 1,03
',04
tia calculata initial) pentru scula limitativa, Jl.o este de 0,90 1,03 1,03 ',02
aceasta data ales din acel~i tabel 13.12,dar pleciIrlu-se de la 0,95 1,01 . 1,01 1,01
o valoare a coeficientului de corect.ie e determininata cu re- 1,00
1,05
1,00
0,98
1,00 _1,00
0,99 0,99
latia: 1,10 0,97 0,97 0,98
I. TH 1,15 0,96
e ,.,; T (13.16) ',20
1,25
0,95
0,96
0,95
0,97
0,96
0,94 0,94 0,95
To J To ',30 0,93 0,93 ' 0,94
1,40 0,90 0,92 0,93
in cares T = ;..TH este durabilitatea necesara a sculei limita- 1,50 0,89 0,90 0,92
1,60 0,87 0,89 0,91
tive. Pentru Tt! se poate Luain considerare 0 valoare egala, de 1,70 0,86 0,87 0,90
exempIu, cu 120 min, acceptin::lu-seinlocuirea sculelor uzate de 1,80 0,84 0,86 0,89
2 . 4 ori in cursulunui sclri.robdeIucru ( 8 ore ); To -dura- 1,90 0,83 0,85 0,88
2,00 0,82 0,84 0,87
bilitatea pentru care sint indicate in tabele valorile viteze-
lor de aschi.ere (de exempluTo = 100 mm).
21.1. Cunoscin::lu-se
turatia n", se alege din gamade tu- Proie....'tlrea regimului de ~ere pentcu fazele de lucru
ratii a s1:r'l.ID';Jului
fie turatda ime:li.atinferioara acesteia, fie care se executa cu mai lllIl1tescule simultan.Daca exista secven-
turatia ime:li.atsuperioara, daca aceasta din urma nu de~eflte te de Lucru pe strungul automat cu cap revolver, in cazul dire-
. Cl! mai mult de 10%valoarea n '-. 0 data cu stabilirea turatiei,. ra Lucreaza simultan mai multe scule ( faze de lucru suprapuse
se voe rddica din cartea ma.'iinii ~i numerelede dinti ale rop.- total sau partial), la proiectarea regimului de aschi.ere SE: va
lor de schirobcare asigura obtinerea t:uratiei astfel detennina- tine cant de urmatcaral.e consideratii:
te a arcoralui, principal al,' st.r\.IDjului. 1. Pentru scu1ele~chietoare montate pe aoal.asf, di.Spozi-
tiv portscule ( pe aceeasi, sanie sau in sceeasa portscula fixa-
ta in capul revolver) !?i lucrind s.imul.tan,avansul se va adopta
Tabelul '3.'2.Coefici~tii de corectie D turD~iilor (pentru scule din o~el rapid)
irl. flmqie de scu1a care necesita, lucriIrl :i.nd.eperrlent, avansul
tebnologic minim.-Pentru scule lucrind simultan, dar montate,de
Valor; Cutite prof i late Largitoare Cutite norlllale exemplu, pe una dintre sani.i.Letransversale ~i pe capul revol-
" ~i 0 ;;i cut it.ed6 retezat ~i burghie
ver, se pot adopta valori diferite ale avansului de lucru,exi.s-
Coet icien~ii JI ~i 0 .i tind posibilitati distincte de realdzare. a acestor avansuri.
0,05
2. Lur:gimeacursei de lucru se stabUeste -irrlep:mdent,pen-
2,35 2,11 1,82
0,075 2,09 1,91 ',63 tru fiecare scuta m;;chietoare; in cazul scu1elor aschietoare
0,10 ',98 ',78 1,58 montate pe acel.asa suport, marimea di.stanted, pe care suportul
0,15
0,20
',72 , ',60 1,46
,,38 se va deplasa cu 0 vi.teza corespuozatoare avansului de Iucruva
1,58 ',49
0,25 1,49 ',42 1,32 fi egala cu lungimea maximaa cursei de lucru.
0,30 1,42 1,35 1,27
0,35 ',35 1,30 1,24 13 .4. VERIFIClI.REA FUI'ERII
0,40 ',29 ',25 1,20
0,45 1,25 1,22 1,17
0,50 1,22 1,19 1,15 Calculul puterii necesare aschi.erd.i,pentru fiecare fazii

:n I'Icos . \"01.
513
512
 .....'-.-.-.-~j
f~
f:ir~2
3(JO
.,
~'
OIl'

~
1"45
0
:cl
III
0
e ....
o
~ S? o
~ ~
0
S? o
~ '"o "'10
0 0. 0. '"0, ~
o o o 0 o 0 0 Cl fit.
';;:E
'" E I"
0- f{i'
c-
1"/ )~~'&
'0
.-!'O
l( _

"v
~i
f!1.'
'Go fr';
~ G fj
... :;: ...

o
e
1'Jt

.... '" ... 0,

o
8, 0 0 0. "! ~I I~.
~
~IOap fi.'etat 70.019.048
,-
u
""
N N
'" ~ N '" ...
0
'" f..:"
r"
0- '& Hater/a I:AUT 20 {it;
Vi ~ 17 - Tolerant" mS STAS 2300-88 Cl
o
631 t. .3 lI'I

25 .D
:!1
"'I ..
<0 0. :;) :cl
.- ....'" ~
F 19.13.4. Oop f l Let e t ,0.019.01,6 1.1 N
[l
.,
....,
.- .... n."., ~........'"-
""
n-
u :c ~
r::
~ .- -o ., ... ~
O'.()
~ -'
<, 0' 0'-0
!: t-
V
a> ~
~ c ... ~
...J
Z :z: ...a> :z: ;:!
... ..'" h
r
:cl Z Z...J
in parte se efectueaz~ folosindu-se relatiile valabile la pre- '" ...J
:z: -' III

~o -' -'~ v..

c c :z:
...J
...
N
U
..,..
'" '".v :z:
~ ..V V
~ .. V '"'"~ V
lucrarea Cl! 0 singurc1scul.a, In continuare, se insumeaz~pute- -' .D
la> ..
rile pentru sculele care lucreazc1simultan , fiirrl necesara sa- o
Ol~
e N<, e '"
GI
.- 0 :5u III
.-

0 ~o GI
.-

0 :z:
Q.. .....

~~~
]-3
.. .. . ].a
..
].a
. ~
-'
,,, -8 ~
tisfacerea unei conditii de forma : "'~ .,
:;) :cl .. '".. " +J .. .. ,.,
.= .. .t=
~3~ ~~.;~ ~~ ';; ~ ~:::.; -8
)CQI

:J "
p HO .- )10
"":cl""
u ~ 0
~~
L..-
~)~.
L. 0
~~ ~ ~
L..-- L. 0
~l-..-~ 2)~- ~ L.. 0 L.
.....
t,
...1l"... ill'l
'~
{
.r., Nef j :::; 17Nmu (13.34) :cl :cl :;)
cc . to
o 0:;)
o...z:o.CQ o O:cl
o...zo...Q:l
...J
o
o..:o...a:l
...J
O:J 0
0-
o
c, e i~
)=1 -' t:
r:
...
fi .
I-
P ,~ 0) eo
~ ~
in care: L Nef j este sumaputerilor calculate pentru scu- "[ '".. ""
o
a:
"'&:
0.11
o '" 0.
s
o
'"0.
~
o
CO
'(3 o '.
It;:

j=l ...> ....

ce 0-. Cl<
~ ~ se
~
1 -a :;
v
o
..,
IQ

ON
D
Cl
t:::
..,
o)N
'" .,
D
o
t:::
""
<,
...'"
'"
~
Cl
e-,
<,
....,
Cl o
s
R ~ ....
Cl
-0

01')
o

~
1"
!,'

\,'
.-...
.o-~ ;;:; <,
lele care Lucreaza simultan,17este rarrlamentuls~ui auto- ~ '" ..''l
.. ~ ~ -0 -e
'" ... ......0.
... ... .-",U.... ...
D o :cl
., '"o...
:;) Cl Cl Cl
mat ( r1:::: 0,75) !?i Nmu - puterea mctcrului,electric pentru Lan- o J:: ... J::" ...
10""

tul cinematic de antrenare a. arborelui principal al st.rungului ,! . Z

.~ -J
....
J:: :;)
Ill. oA
'":cl
c, .... ..
Cl> "::J I::;~
.... ...
,~
...
+'0
i.'
1 g> C1.~
a :;) co :cl :cl :J :;) e- ::J 11
automat. ..

0'-.D co
'-
" U cc U en U U u..2': U

r
13.5. EXEl1PW DE STABILIRE A PARAMEI'RILOR ....,'"
... .. ... .. .. !:
REGlMUllJI DE ASOIIERE IA PREUJC'RAREA PE UN g
L.

>~ v
>N > "'. ..
o.
....
,<0 "
>on ... H
,., -0 -oGl -0 .. ~ -0 .,
c,
t~
S'IRUNG REVOLVER AUTOMAT '0..
c, ., ..
.~ ~
N
o
> .-
"oA
L. .-
... .-....
> .-
GI
>.-
-
...
"oA
> .-
~.~
a>

"'".
o..-
"......
a>

- >

b
r:\.'
-a
N N
g.[ N
g.[ '-Ht;
e~
Se cansider~ piesa din fig.13.4. (Dopfiletat 70.019.048)
U 0
.3 U
0.0
III 0.
0.0
'" 0.
U U U
0.0
., Cl.
e
III

"'5
L.
U
to
"'0
a>
rr
In continuare sint prezentate etapele de stabilire a parametri- ...c
Cl

::;
lor regimului de aschi.ere,
~
'" E
...
r-, o '"x .. .
,eo , E
e E 1;
1. Alegerea t:ip.1lui.de strung automatcu. cap revolver. A- UJ rn
III x
-0 '" ""-s
..
. .
-00'
-S


"~
~'" f;:
e
...~
~ -s x

.- .,
l'.~,
virrl in vedere forma!?i climensitmilepiesei, .caracterul produc- '"
L.
.-t.n ~ co .'" .

.~
.- -.J
N

... "~ 8. fl ..
Cl

t;iei !?i dotarea sectiei de prelucrMi mecanice, se ateqe ,pentru E'-

'''-''''
...-
c: X
:J
e x....
4)
...
l- <Ll .
.. :cl v
e
Cl)

N
<0
kI.'
'" :cl '" III
.....
..-:l . L.
realizarea piesei, strungul automat SARQ- 25. .3
c: N
'"
0 <0
..
e
'"
> III
c
""'&.
I. :;) -0 .
...
..~ e
'" GU
. .. ,"
"CO
~.--)(l]
"'~CI

""G}CO
'"
I- a> Cl
L. <0
. ~L.
"'<0"-
0)
~
~x
e
u...-- ...-
'-N
:co)
<0

"'"
V
CY.
r"r~
2. stabilirea succesitmii fazelor .Pe baza irrlicatiilor din '0

1l (
literatura de specialitate, se propune succesiunea fazelor de III

prelucrare irrlica~ in fig. 13.5 ... 13.11 ~i in tal::elul 13.13.

I-

....-
:cl k
,a>
EN
:;)
:z:
..
v

'"
N

'" I<l
N

'"
... ...
N
.;;
N
u-ll..o ... ~A
f-

r::
i.:
514 t,
~,t
~.
515
~
 +-.
+

Fig.13.S. Avansarea ~i tamponarea semifabricatului

Fig.13.8. Te$irea 1x4So la ~11/8 $i g3urirea la ~4x3

I
I
\
.Fig.13.9. Strunjirea degaj~rii la .9,8 $i preretezarea

fig.13.b. Struniiro~ la ~1bx1? $i centruirea

;:r~;;,':l'
- -- 11- , I -1 ., ....._

= _~-_'V

I Fig.13.10. Filetarea H12x1 pe lungimea d~ 15 mm

I
t
Fig.13.7. Strunjirea la ~11/8x15 $1 -gaurirea La ~bx7
I
I
Fig.13.11. Retezarea

1
I
516 I
\
517
L
~L;.,;.L~
..",,~.. -

.,
"0
-0

r~ "'.. r-:,
'"
-<),
3. st:abilirea metcrlei de :instalare a semifabricatului.
rientarea :;;i fixarea semifabricatului se vor executa cu ajuto-
0-

".
N

... ::I .- ~ I "I

l- ~ ~ o [::: o N
eo
o N
r-- ~
t'l r;:; rul, unei mandrine cu b..la;;.:i
elasticl. Preciz.:iri in raport; cu no-
.,.,0
E ~ f_ ~- ~ '" '" tarea bucsed,de stringere :;;i a celei de avansare a semifabrica-
'"
L. ::I 0
Z v, ~
...~ tului sint cuprinse in tabelul 13.13.
:J
.,
.,
0 o
~ o
~I~ N '"o.
2 c ..
co"' ....
~2 ~ N
Cl o a. o 4. st:.ab:ilirea sculelor, portscu1elor ~i ve.ri.ficatoarelor.
+" > e o 0'10' 10 010 o o
C
8. "" E Sculele :;;i portsculele aferente fiecarei faze de prelucrare
sint prezentate deasemeneain tabelul 13.13.In calitate de ve-
... e 6 6 rificatoare, se va folosi un 9Uh1er L = 150xO,1 pentru can-

-,
.-E -0
'" E E 6 E E
E E

~
Ol
c .. E
E E
E
e '" 6 r-- 6
'"" o- trolul dimensiunilor liniare :;;i un calibru inel filetat fix T
.3~ r-, E 6 N 6
'" '"to.
-8 ~:J '".,.. '"
..
-T '"~ r-- ~ to
~ N 0-
lfl2x1 pentru controlul. filetului exterior.
~ ~
""I..I "'". "
11 11 \I 11 11
N ~ N ~ "I N Il
e-,
'".o " .o
::I ~::I '"
'".o,
.:J 0 ''-
"
~ ..-'o
" N " -r
'""o
-0
5. st:.ab:ilirea moduluide :i.nstal.area sculelor. Apelind la
2 co 0 V)
u~
co
o o ~"
."
"
"
0
o
principiile aplicabile la pre1ucrarea cu 0 sin;Jur~ scul.:i , s-au
E
e
6
stabilit adincimile de aschi.ere pentru fiecare faz~ : vaJ.orile
6 respective sint men~ianate in tabelul 13.13.
"..
" E 11 0 E E
>.!~ 6
~Ii N +
~
Ill- e 0>" 0'0 N +
6 +"0 "0
," 6. st:ab:i.l.irea avansului de lucru. Pe baza recOman::llu-ilor
--" ~
0-<) N 0.
'"
.~ ::I
-o ~~
NO)
~O>
N" to.
N
~ din tabele, dar tinirrl cant de conditiile concrete ale prelu-
. +"
'[
L.
o
0"
...
, U
~~ 0- ~ ~ cr.:irii piesei, s-au stabilit vaJ.orile avansurilor de lucru, va-

.3 E
e '"
."o ~ ~"
+~ +'", 00 0-. "'.
I"
a. lori irrlicate in tabelul 13.13.
"I 6 ,,~ 8

"It~
+"
-8 -8 to
~ ~ '"0>-<)
-0 E
~ e-
o E ,!!..
~ O>~

~ I ~o;I{;
~ Lf't E
N ... ... ~ o
~'-
L.
D'"
~"
N
o r-- "-to
~ ~'" ", ~,
'6 .7. verificarea m.l1r:iJni.i
avansurilor.
.. . .-
'" 0
] , D,

. ~.,
~
.. N-T .. N
", +
'+ ............m ..-
...~"'" verificarea avansului din pmctul de verlere al saget:ll 00-
'- 0.1 t: o o
.iJ
Cl 0> 0"
a :J
o " .: ";" o
...... '"
"'It1
N '"
8~
" misibile a semifabricatului. Se poate ar.:ita cl1fazele la care e
'"'?
J ~'-
.~
g>
'" .
~
'" ~,
~"
e ~ o ~ 'e" "0
+ to

"' 3.t!..I"
"I
~
N

:u
O'J+
.N
u"-
~
~-<)
,--
0
~
11
<,
0'"

<,
~N

-o-
+
N

'''''
1J
+?


posibil.:i deformarea elasticl a semifabricatului presupun parti-
ciparea unui singur cutit, ceea ce permite utilizarea relati:ei
de .La prelucrarea cu 0 singur~ scul.:i. Frin inlocuirea valorilor

I
-8
.3
" ., +"." -8 U?n -8 "... -0
.., .., +
Ol~ ~
b ~,..g lI) K~
O>N
.9 -8 " .... -..;r - ~~ e 00
~ '0
" to, ccrespunzatoare , se obtLne:
~ N
+' .. "I .. N .. . 0>
f"r.-
~
]. .-
"-
0... :g o
;!:,
-

0
.::t._ .- ~
-
.
'0>
"""A
~~
0)
~
... " ~
"0'"
0
~ "'"
~
-

+a.~
. 0 ~~
00 I - pentru faza 2.1. (strunjire ct>16x17):
I
r'
~ ~o.
rV'
'11'I

.9 u
N
. -- on
::e . ..~
"IN
.,
~ Ln..
~~
~
"IN
. 4
e .-" o
It1 0'-

...
I
Ln... ~... 0,75 0,132,1~0 0,1-16 163
8 ~ 8 ::.t e ~.:!.:. ~
Cl '0
'"ef';")" s =
0,13 E fad'!!0 (_)3 (-) =
.!! 11 11
N
11
.
11 N
N.
11 11 N ,!.- 11
N
.-
~N
I
3,57.2,45,75 240,75 31
c- ~ N' L
J.... N
.r .r
N M ,...;:
-,0 _0::;, _u " .r:
". 11'I
o '"
-,0
11.-
oD-'
-,0+
.:.0
" ,
i
CF t
xF
(HB)
"F

::I \ 1,572 mm/rot> sadopt = 0,1 mm/rot;

] ~ t:J>.
~x X
i '"'- i
...'"" ..
N to
3 ;9. :: Cl
,.., '.," I

~
-T
to
r--
x
-o o
x .,." ..
X
N
1
- pentru faza 3.1. (strunjire )11,8 X 15):
'"'- $ <)
'"-rx " 1) to,
..
'"'- x: I
~
t'l E
::I
c
Cl
c,
'"'- '"'-
....
$

..'"
.- o 010-
'-
.~ ... .,'" .,. '"
N "
'-
I
0,75 1040,1.11,8
0,13.2,1 .. 1',8 3

.- .,'""
"'- 01 '-

::I Cl
01

.,'-
c
::I
::I
L. c:
.....
::I '-:J
..01
'- .. . '" ~"
C
::I
N
I s = (-' -) = 0,36 mm/rot ,>sadopt = 0,1 mm/rot

"-
..8 +" '- 3,57.2,,0,75 2400,75 31
., (I) U
C

'" (/) ""

Cl t-
'"
'" .. ::I'"
Cl (/)
'-
0..
'"
u.
t-

~ N ~ N ~ N ~ ) Verificarea avansului din puncb.ll de vedere a1 so1i.c:itiU'i-

'- "..
N
-r ~ ~I-<i ~ lor sp:ci fj ce strunjirii profilate (fazele 5.1. ~i 5.2) scoate
z'+-
N N
'" '" '"
in evidenta respectarea prescrip~.iilor existente in acest sens.
I
5Hl I ",' q
 Verifi.carea evansului, din p.mctul de VOOere al ruJozita-
Tabalul13.15 Rozul tatelounorcalculeaferente stobilid i turof.
i i tor pr in
tii suprafetelor de obt:inut,executata pe baza datelor din tabe- IaOtoda empiricll
lul 13. 8 ~i prin luarea in considerare a avansurilor adoptate
(s=O,l mm/rot pentru strunjirea langitudinal~ 9i g~urire,s=o,02
mm/rot pentru strunjire transversal~ :;.;is = 0,03 mm/rot pentru N,'. Oenumirea Viteza Viteza Di8lllatrul Turaf.ia
de Turaf.io
fazei fazei eoroctlltli,decalcul, calcul,
rDcom8ndatii, odoptaU,
retezare) Ipuna in evidenta posibilitatea realiz~ii uned,rugo- m/min m/min mm rot/min rot/min
zitati Ra = 6,3 t-an pe suprafetele prelucrate.
2.1. Strunj
iro
Q 16x17 54 38,55 20,9 587,1 622
8 9i 9. Calculul lungi.m.:Uorcurse.lor de lucru;;i al lun- 2.2 C<lntruire 28 23,52 8 935,8 622
gimilor curselor de ~ere. Se prezinta sintetic rezultatele ----.--- ---
obtinute in tabelul 13.14. 3.1 StrunJ
iro
" Q 11,8x15 54 45,36 16 902,4 622

10. Calculul .llll1lIliru1ui

de rotap.i ale arixn:elui principal
I _
3.2
.....

4.1
_._ _-
..
GlIul"
___
ro 11
Te sire
. __

lx45 .
6x7
._......u<'" .. _ ..... '
25
-.,.,..... ...
"~ _-- ....
- -....
21,0
....- ....--~.---. _._-- 6 1114,0 622

pentru cursele de lucru. Calcu1ele efectuate au oondus la re- la Q 11,8 54 45,36 11,8 1223,6 622
zultatele mentionate in tabelul 13.14. 4.2 G~uriro Q 4x3 21 17,4 4 1403,74 622

~e1or
11. stab:i.lirea. durabiiitatuor <Xnventional-ecancm:ioeale
Cl.d:rietoare. Se adopta 0 durabilitate conventional-e-
i 5.1
5.2
Strunj
ire 0098-
jarala 11 9,8
Preretezare
71
71
43,73
4b,4b
11,8
29,9
1179,6
707,5
622
622
conomi~ pentru toate scule1e a:;.;chietoare Teonv= 240 min. 1
A. stab:i.lirea. turat:iilor prin met:.crlaempirica. Pentru sta- I
6 FiletereH 12x1
pe lungimeede 9 6,12 12 162,33 178
bilirea turatiilor prin metoda e. npiri~ , se pl.eaca de la valo- I 15 mm ,
I
rile recomandate ale vitezelor.de a:;.;chiere, corectate in raport
cu corrlitiile concrete de lucru. Rezultatele cil.culelor efectu- \ 7 Retazara 70 53,9 .18' 953,16 622
ate in acest scopsint prezentate sintetic in tal:e1ul 13.15. I
studiirrlu-se 9irul turatiilor de calcul pentru strunjire,
se constata ea valoarea cea mai s~ta

ale st..nIn3ul-.ll. SAR0-25:;.;i

corespun:je primei faze
(587,1 rot/min.). Consultirxi tabelul cu...turatiile
acceptin:l 0 ~ire
disponibile
a turatiei. de
I . 15.b. Turatiile de calcul nci vor fi calculate in ~=ul
eel mult20%,se adcpta turatia n =622 rot/min (c:lepa:;.;ire
Corespunz~tor acestei t'l.lratii pentru strunjire,
tia pentru filetare: r'-t ilotere= 178 rot/min.
cu 6%).
se adopta tura- i
I
i
metodei empirice, fiind precizate in tabelul 13.15
6)

16.b. Scula care necesita turatia cea ~

(coloana nr

redusa (NC2 1 =
I 587,1 rot/min) este cup.t:ul utilizat in cadrul primei faZe de
B. Stahj, j rea turatiUor pe baza coefi.cientilor timpllor ( strunjire.
de.~ I

13.b. Nur!arul de rotatii echivalente la filetare se sta- 17.b. SUma numerelor de rotatii echivalente ale arborelui
bil~e lui.n::iu-se in considerare un raport de miC:orarea tura- \I principal pentru fazele cu durata maiscurta ~i care se supra-
tiei k = 1/5 '(raport recolllan:3atin cartea tehni~ a st.run:Jului , pm peste acele .faze, a diror insumare conduee la stabilirea
SAR0-2S,):
I duratei ciclului de 1uc.ru, va fi:
!
lc6 . 1 12,93 1 N'ei = 40 + 77,3 + 10 + 50 = 177,3 rot.
No filotare - --- . 64,65 rot
S6 k 1 (1/5) . coeficientii Ai ai, tilnpului de aschiere se vor determina
14.b. Pentru fazele de strunjire, Iu.nnerelede rotatli e- pentru strunjirea de la faza nr. 2.1 :;.;ipentru preretezare (faza
chivalente vor fi egale cu numerele de rotatii reale , rffininind ne.s.z.) in acest din urma caz fiin:i vorba despre 6 d~ire
I a
deci cele ar~tate in tabelul 13.14. :turatiei' minime cu mai PUtin de. 50%: .
Suma numerelor de rotat:ll echivalente va fi' ca atare:
l "e2.1 17 170
Uei = 170 + 40 + 150 + 77,3 + 10 + 82,7 + 50 + 72,5 + 65 A 2.1. = ~
18
-------
1045,1 - 177,3
= 0,185 ,
+ 327,6 = 1045,1 rot. lc 2.1 III el' - H' 81.

.')?O 52J.
,
I
I

He 5.2 1,45 72,5

}. 5 - lea 5.2 ------- = 0,060
. 2. - t:N . - NI .
et et 2 1045,1 - 177,3
le 5.2

lS.b. Pentru cele doua faze merrt.i.onare

, se determi.na din
tabelul 13.12 coeficientii J.1. i de coreqie a turatiilor: (

cap.14 REGIM.IRI DE ~ LA FREZARE

J.1. 2.1 1,41
\,'
J.1. 5.2 2,25 I

14.1 PRINCIPII SI NOTIUNI

DE BAZA

Operatiile de frezare se pot clasifica ~ tipul frezei

Turatiile corectate vor fi ca atare: folosite, deosebindu-se schemele de frezare :indicate in fig.
14.1. .
La frezarea frontala (fig .14.1 ,b), pentru realizarea unor
neor2.1. ne 2.1 J.1. 2.1. 587,1'1,41 827,8 rot/min, reg:i.muri de ~chiere cu productivitate superioari:i, diarnetrul
frezei D treb.ri.e si:i fie mai mare decit Hitirnea de ~chiere (lun-
girneade contact t1) !?i anume: D = (1,25 1,5)tp
neor5.2. = ne 5.2 J.1. 5.2. = 707-2,25 = 1591,8 rot/min. La frezarea pfesel.or din otel este necesara aplicarea fre-
zarii nesimetrice: pentru piese din oteluri carbon de construe-
tii :;;i ote1uri aliate sernifabricatul de prelucrat se va pozi-
19.b. Drept scul.a lim:itativa se va considera cutitul care tiona deplasat in direqia pi'itrunderii dintell.li frezei (fig.
lucreazi1 la faza nr. 2.1. 14.2,a), ceea ce asigura inceputul ~chierii de catre fiecare
dinte la 0 grosime mai mica a ~chiei; pentru piese din oteluri
20.b. Coeficientul de corectde e va fi: rezistente la ternperaturi inalte .fili oteluri rezistente la core-
ziune, semifabricatul va fi pozip.onat spre i~irea dintelui
A 2.1 TN 0,185 . 240 frezei din aschi.are (fig.14.2,b), ceea ce asigura i~irea din-
e = 0,444. telui la 0 qrosdmern.iirimi:i a a:;;chiei. Nerespectarea acestor re-
Te 100 guli are drept consecinta micsorarea apreciabili1 a durabili-
tiltll frezelor frontale.
Pentru e = 0,444, din tabelul 13.12 se va aj~e la coefi- Diametrele recornandateale frezelor sint date in tabelele
cientul de corect.Le J.1.a =1,18. 14.1 :;:i 14.2. Aceste recomarrl<'iriservesc perrtzu alegerea dirnen-
Turatia n' a arborelui pdncipal va fi: siunilor sculelor din starrlardele corespunzatoare.
. Pararnetrii adincime de a:;;dllere t !?i l~ de ocnt:a.ct t1
n' = ne2.1 J.1.a = 587,1'1,18 = 692,77 rot/min. au fost notati pe schernelede frezare din fig.14.1, in care se
poate observa ea paremetrrul,t se masoara Paralel cu axa frezei,
21.b. Acceptirrl 0 de~~e a turatiei n' cu eel mult .10%, iar pararnetrul t1 - intr-un plan perpendicular pe axa frezei.
se adopta din cartea strunqului, automat SARD-25 turatda n = 706 Regimulde aschtere la frezare se determini:iin ordin.ea ur--
rot/min. Se observa ca daca s-ar fi luat ( de asemenea conform. matoare: - se stabil~te mardmeaadincimii de ~chiere;
recornandarilor) turatia imediat inferioari1, s-ar fi ajuns la a- - se alege din tabele avansul pe dinte sau avansul pe
ceeasd, turatie pentru fazele de strunjire, ca !?i in cazul uti- rotatiei
lizarii rnetodei empirice (n = 622 rot/min). - se cal.cul.eaza viteza de aschlere :;:i tura1;ia
Corespunz~tor turatiei pentru strunjire n21 =706 rcc/min (rot/min) ale frezei;
se adopta p2l1tru filetare 0 turatie de circa 5 ori mai mica: - se deterIllirlliputerea efectiva necssara la frezarei
n6 "" 156 rotymln. - se verifica posibilitatea utilizarii regirnului de
a;;chiore caf.cuIat , pc1M;>inade frezat; aleasil,fiicin-

522 523
 Fig.14.2 Poziiia
frezei frontale
le frezarea sa-
mifobricotelor -'!L
din o~el;a- pat-
runderea dinte-
lui frezei pen- .... "-
-e-,
tru c1= (0,03 .
Frez a Fr o r o Freze disc O,05)0;b-ie~ireo
dintelui frezei
Cl! tn dru: ii cnmdr o-tron i ala pentru c2 =0
cu c:PZOj
~} i"
b)

~ ~ ....

. f~11f1Ja~m;, .:
.....
"IL.... '.. XC ....
\

I'
Tabelul 14.1. Dimensiuni rocomandate pentru freze cilindrice ~i fraza disc, mm

Lungimoe
de contact If------------
Tipul frazolor

a) f
hJ c) dJ
t , mm
1 Fr-eze c ilindrice
I Froze disc

(fig.14.1,8 Laiimea de frozore, mm

Fre: a ti ern strau Frez a aluidr o-tr ont atn- Freza uriqtuular a si I I I

c u eo ad a fig.1~.1,c) 50 100 150 I 10 20

....
r'. ~t'.
2 63 80 100
5 80 . 100 125 50 63
10 100 100 160 63 80
20 I - 80 100
- -
L
:4 ' i.
. ~d
'~-i...
50
100 - I ,_.
160
250
180
315

eJ f) gJ h) Tabelul 14.2 Di8Jtetre re<:;Oillandate

pentru freze frontale, ICIlI

Freze pro nt at Adincimea

de a~chiere 4 4 5 b 6 8 10
x , mm
L~~imea de
frezare t1, 40 60 90 120 180 250 350
mm
-
Oiametrul" 50 . 80 100. 100. 200 315 400 ..
frezei O,mm 80. 100 125 200 250 350 500
Observa~ie: Parametrul determinant pentru alegerea diametrului frezel din acast tabel
este l~~imea de fre~8re (lungimoa de centact ) t1 ~i nu edincimea de a~chiere t.

jJ jJ k} du-sacomparatda cu puterea fumizata de masfna-uneal.ta.

/)
1idinc:imaa de a.,.<rlUere.la frezare se va urmard,ca intre:JUl
Fig. 14.1 Scheme de frezare: a-cu freza cilindrica; b-cu freza cilindro -frantaLa cu a-
: adaos de prelucrare sa fie detasat, intr-o singura trecere.
!
lezaj;c-frezare canal cu freza-disc; d-frezarea unei suprafeie plane laterale (prag) cu Da.~ adaosurile de prelucrare sint mari ~i puterea mas.irri.i,
freza-disc;e-debitare ~i crestare cu freza ferastrau;f-frezare suprafatB plana cu freza l -unelte este insuficienta sau rigiditatea sisternului tehnologic
cilindro-frontala cu coada; g-frezare canal cu freza cilindro-frontala cu coad~;h-fre-
zare cu freza unghiulara; i-frezare cu freza profilata semirotunda convexa;j-frezare cu este scazuta , se pot efectua mai multe treceri de deqrosare,
freza profilat3 semirotunda concava; k-frezare canal de pan~.cu freze pentru caneLat,pe
ma~ina cu avans penduLar; l-frezare canal 'de pana cu freza pentru canelat, pe ma~ina de
frezat verticala.
525

524
 Dacllcondi:tiile de precizie a dimensduni.Iorsint ridicate,
cu tolerante in treptele 11.. 10 de precizie, iar rugozitatea
suprafetei t,re.J:::;uie
s~ fie in limitele RII= 3,2 .0,8 J.DlI,adaosul
Relatia (14.2) reprezinta modelulmatematic pentru calcu-
lul vitezei de aschi.ere la frezare :;;i are caracter general in
sensul ea poate fi utilizata pentru orice procedeu de frezare,
I
f
de prelucrare se va inde~ in dew faze distincte: frezarea
de deqrosare :;:i frezarea de finisare. Adaosurile de prelucrare
de peste 18 mm pot fi Waturate intr-o s:i.n:Jur~trecere cu ea-
pete de frezat cu cutite dispuse in trepte pe inaltime.

Avansul.la frezare se deosebesc avansul pe dinte sd' avan-

cu oriee tip de frezt1.
Pe baza vitezei de aschi.ere se cal.culeaza turatia sculei
n cu relatia:

1000'v
I
~
t~
sul pe rotatie al frezei s, ~i avansul pe minut(vitez~ de a- n= (rot/mm], (14.3)
vans vf ), intre care exista relatia: 1l' D ~
D fiind diametrul frezei,apoi se determi.n11avansulpe minut v,

I
v, = a, n = Sd Z n, (mm/mm] (14.1)
cu relatia (14.1).Se alege din gamade turatii a ~inii de fre
zat valoarea turatiei cea mai apropiati de cea calculatil,res-
z fiirrl mnnarul,de dinti ai frezei, :tar n - turapa frezei, in pectiv din gamade avansuri pe minut,valoarea cea mai apropiatii
rot/min. .a avansului.
la frezarea de deqrosare se alege avansul pe dinte Sd (mm In continuare, se recalculeaz~ viteza de ~chiere in fun.ctie de i/'

/dinte) ,deoarece acest avans caracterdzeeza mi1rimeasarcinii pe

un dinte al frezei. La frezarea de finisare se alege avansul pe
turatia adoptata.Dacllturatia scu1ei se alege la valoarea ime-
diat inferioar~ din c;JaIna de turatHI iar avansul pe minut - la ~I
o
valoarea ime:liat superdoara din gamade avansuri, se va recalcu-

I
rotatie a frezei s, (mm/rot), deoarece rugozitateasuprafet.ei
este influentata direct de avansul pe rotatie. In functie de a- la avansul real pe dinte sau pe 0 rotatie a frezei, deoarece in
vansul pe rotatie,adoptat pentru finisare, se cal.culeaza avan- aceste con::litii avansul real poate diferi cu rnult de eel ales
sul pe dinte Sd = sr/z, mtrrime care este neoesara in calculul initial. Acest fapt prezinta :impO!.tan~ deosebita in special la
frezarea de finisare, la care valoareaavansului pe rotatie in-
vitezelor ~i fortelor de ~dhiere.
Avansul ales la frezarea de deqrosare seva veri:fica in fluenteaz~ direct rugozitatea suprafetei~ Dacll la utilizarea t
functie de urmt1toarelecon::litii de restrictie: pract.ica a regimului de aschiere calculat apar vibratii, este ~
I
- rezistenta mecanismuluide avans al masdrri.i,de frezat i necesar s~ se mi.csorezeturtia scu1ei ~i avansul pe minut cu 0 N
- rigiditatea dornului portfrez~ (la freze cu alezaj). treapti in gamade tuiatii,respectiv in gamade avansuri pe mi- f
nut.
Viteza de ~ere se catcul.eaza cu relatii empirice care Puterea efectiva la frezareNe se calculeaz~ cu re1atia: ~I
exprdmadependenta dintze viteza de aschiere economlca:;:i para-
metrii procesului de aschi.are, relatii care au fonna general_~:
q
Ne=--
Ft'v

6000.
(kW] (14.4) I
v=
Cv D
-------Kv, (m/mm] (14.2) r~
T"' t1X si
tU zP in care: F~ este componentatangential~ a fortei de ~chiere, in
.ClaN;v - vrteza de aschi.ere, in m/min(recalculata dupi!alege- ~
E
in care: v este viteza de ascrriere economi.ca,in m/mm; Cv - rea turatiei). -,
o constanta pentru con:::litiile date de frezareiD-diarnetrul frez- Verificarea regimului de aschiere stabilit iTnplicllsatis-
ei,in mm;T- durabilitatea eoonomi.ca a frezei,in mini t1 - lun- facerea conditiei:
gimea de contact dintre tai:;:ul sculei lii piesa de prelucrat,ra- (14.5)
portata la 0 rotatie, in mm;sd -avansul pe dinte, in mm/dintei Ne < !') Nm.u'
t- adincilnea de aschiere , in mm(la 0 frezare cilirrlricll teste
l~tilnea de ~chiere); z -numarul,de dinti ai frezei; ~ -coefi- in-care: Ne este puterea efecti~ necesara ~chierii,in kW; Nm. u
cient de coreqie a vitezei, detenni.nat ca un prcrlus de coefi- _ puterea .motorului electric de aq.ionare a lantului cinematic
cienp care tin seamade corrlj:~iile de aschtere specifice;q, m,
! principal,in kW;!') - rarrlamentul~inii de. frezat.Pentru corrli-
! tii de lucru obinuite se adopta 1] = 0,8.
x, y, u, p- exponentd,detenninati experimental. .
(:
I
I
I

!'i?(; 1 527
I
i.::
j Daca corrlitia data de relatia (14.5) nu este satisfacuta, Tnbelul 14.3 (continuere)
Ob$erva~ii: 1. Velorile mai mari ale avansului se vor lua pentru lungimi de contact t1
~ atunci, se va nucsora viteza de aschi.ere ( iar nu adincimeade ~i latimi da a~chiere t mei mici, iar valorile mei mici ale avansului ,
~ ~chiere sau avansul) pina la valoarea vmu calculata cu rela- pentru lungimi de contact s i lIltimi de asch iere mai mori.
2. La frezarea otelurilor termorezistente ~i a otelurilor rezistente la
t1.a: coroziune avansurile sa vor lua din coloana " frezare otel de construc-
~ v 1) Nmu tii ", fllrllsll depa~eascil 0,3 mm/dinte.
~ Vmu [m/mill] (14.6)
Tebelul 14.4.Avansuri la frczarea de degro~8re cu froze cilindrico, frcze frontalo ~i
Ne froze disc, cu plOcute din carburi metolice
~
~
j ~
14.2 FREZAREA Cl}FREZE CILINDRICE
~
~
"j
Puterea mas in i i Frezarea oielului Frezerea tontoi ~i eLiaje-
j Alegerea avansului.La frezarea de deqrosare (tabelele 14.3 de f rezat, 1<.11 lor de cupru
~ ~i 14.4), valoarea avansul.ui,este limitat.a de rigiditatea ~i-
nii de frezat, a piesei ~i a dispozitivului de fixare,de rezis-
~ ten1;a mecanismuluide avans ~i de puterea mas.ini.i, de frezat. La
Avansul pEt dinte sd mm/dinte, pentru marca p.Llicutei :

frezarea de finisare (tabelul14.5), avansul este determinat de

~ P10 P30 K20 K40
rugozitatea prescrisa suprafetei prelucrate.
l~ v~ica.rea avansului. "' -- ~~-
.. ....
a~ 1. Ava."1.SU.l ales se verifica in ~ de rezistenta IOOCa-
0,20 .0,29
. j 5 . 10 0,09 .. 0,18 0,12 0,18 0,14 .0,24
;'d nismului de avans, tinidu-se seamade urmatoarel.econsdderat.i.Lt.
;~ Forta rezultanta de aschi.ere R la frezarea cu freze ci- Peste 10 0,12 . 0,18 0,16 0,24 . 0,18 .0,28 0,25 ..0,38
;~
lin.:kice cu dinti elicoidali se poate descompunein doua compo-
'~ nente: componentatangentiala Ft (foq.a. de ascniere prancipata) Obser-vat i i : l.Valorile avansurilor din tabel, pentru frezo c iLindr ice , sint recomandate
~i componentaradiala FR(fig.14.3) .CoIilponentatangentialaexe- pentru Ulj:imi de fl,nare t < 30 mm ; daca t > 30 "111&, ve lor ile din tabel
~J
:1 cuta lucrul mecanic de aschi.ere ~i determina puterea efectiva se 'vor inmulti cu coofici~ntul 0,7.
2.Avansurile din tabel se pot folosi ~i la frezarea supr-af e te t or plane cu
::'".j necesara la frezare; cu aceasta componentas poate calcula mom- freze disc;la frezarea canalelor. cu freze disc, valorile din tabel se vor
entul de torsitme ~ = Ft'D/2, care solicit.a dornul pcrtscula inmulj:i cu coeficientul 0,5.
~ la rasucire.Componenta radiala FRproduce incovoierea dornului. 3.la frezarea cu freze cilindrice ~i freze disc, ~u avensurile din tabel se
"~
asigura rugozitatea suprafotei Ra = 3,2 . 1,6 pm.
-:;;
Tabelul 14.3. Avansuri la trezarea de degro~are cu freze ciliodrioo din o~el rapid
, Tabelul 14.5. AVBnsuri la frezarea de finisare cu freze cilindrico din oiel r~id, in
mm/rot
Freze cu din~i rari ~i frez$ Freze monobloc cu dinti
Puterea ma- Rigiditatea cu dinti demontabili din otel de s i
s in i i de. sistemului rapid'
frezat, kll piesii - Rugozitatea Materialul Diamatrul frezei, mm
dispozitiv Avansuri pe dinte sd' mm/dinte
suprafetei prelucrat
Frezare oj:el Frezare fonU Frezare otel Frezare Ra, p.m 40 .80 90 . 125 160.. 200
de construcj:ii ~i aliaje de de construcj:ii fonta ~i "~
, cupru eliaje de .Otel de construc~

medie 0,08 0,12 0,10 .0,18 0,05 .0,08

. cupru

0,06 . ,0,12
3,2
~ii ~i o~el aliat
Fonta ,al iaje da
. 1,0 2,7 1,7 3,8 2,3.,,5,0

cupru ~i aliaje
Pina la 5 ,mic! 0.06 0,10 0,08 ..0,15 0,03 .0,06 0,05 ..0,10 de. aluminiu 1,0 .2,3 1,~ .. 3,0 1,9 ... 3,7.
Pestc 5 mare 0,25 0,40 0,3 ...0,5 0,1 .0,15 0,12 ...0,20
pins la medic 0,12 0,20 0,2 ...0,3 0,06 .0,10 0,10 ..0,15 OJ:el de oonstruc-
10 mica 0,10 0,15 0,12 .0,2 0,06 .0,08 0,08 0,12 ~ii ~i oj:el aliat 0,6 . 1,5 1,0.: .2,1 1,3 . 2,8
1,6 font~, aliaje de
; mare 0,4 0,6 0,6 0,8 - - cupru l'i aliaje
Peste 10 medic 0,3 0,4 0,4 . 0,6 - - de aluminiu 0,6 1,3 0,8 1,7 1,1 .. 2,1
mica 0,2 . 0,3 0,25 0,,4 - -
..
r: ?f5 :_1 j' ~"IoS. vel I
SZ9
 Tebelul 14,b Raportul componentelor for~ei da e~chiere la frezero

Metoda de frazare FH/Ft Fv/Ft FR/Ft Ft/Ft

Flg.14.3 Compo-
Frozo cilindrico, froze-disc, freze-deget1), froze unghiulere ~i profilate
'V nentele for~&i
de 8~chior. la
frazares cu fra- Contra avsn5ului 1,1".1,2 0 0,25
0,4" .0,6 (0,2.O,4)tg"
~~VJR
L --~..:..A__.-/ /-, 1 v( 1 Z8 cilindric!:a-
la frezeroa :on-
tra evensulul ;b-
In sensul avansului -(0,8" .0,9) 0,7 0,9

la frazares in ObS9rV8~io: Freze-deget care lucro8zA dupA schema frezArii cilindrico,clnd dintii fron-
/1 sensul evensutu] tall nu participA la 8~chiore.

Hia a)
!
Daca ins.1 se descompunafo$
R 11 b)
rezultanU de ~chiere R pe
) lul prelucrat.
Valorile coeficientului CF f}i ale exponentilor din relapa
(14.7) sint date in tabelul 14.7.

Tabelul 14.7 Valorilo coeficien~ilor ~i exponen~ilor in formula for~Bi db e~hioro Ft

la frezare
directiile orizontali1 'ili verticali1, se va obtine componentaori-
zontali1 F H care solicitii rnecanismul de avans 'ili componentaver- ~
tical~ Fv; la frezele cu dini;.i elicoidali apare in plus 'ili com- Tipul Matorialul CF, xF uF qF wF
Matorialul YF
:p:mentaaxiali1 Fe (fig. 14.3). .
In fig.14.3 se observa ea in'tirnp ce la frezarea contra a- de prelucrat frezei tliisur i tcr
vansului conp:menta FH are sens contrar cu sensul ~ii de
avans, astfel incit preia jocurile din mecanismulde avans, la
frezarea in sensul avansului componentaF~ are acel~i sens cu cil indricli otel rapid 682 O,Bb 0,72 1,0 O,8b 0
carbo metaL. 1010 0,88 0,75 1,0 0,87 0
mi.scarea de avans fji nu poate prelua jocurile. De aceea, freza-
rea in sensul avansului se poate executa numaipe maf}inicare frontal! ot-el rapid 825 1,1 0,80 0,95 1,1 0
sint echipate. cu mecanisme speciale, de compensarea jocurilor carb. metal. 8250 1,1 0,75 . 1,0 , ,3 0,2
~~~~. '

frez!l-disc ~i o~el rapid 682 ,O,Bb 0,72 1,0 0,86 0

Raportul companentelor foqei de ~chi"&e la frezarea cu ferlistrllu carbo metal. 2b10 0,90 0,80 1,1 1,1 0,1
freze cilirrlrice, freze-disc, freze-deget, freze unghiulare fji Diel
freze profilate este dat in tabelul 14.6. carbon cu frezli c i Iin- ot-el rapid b82 O,Bb 0,72 1,0 D,ab 0
Rm= 750 H/mm2 dro-frontall'i carbo metal. 125 0,85 0,75 1;0 0, ;)-0,13
Valoarea medie a companenteitan;Jel'l'f;,iale
Ft se calculeazi1 cu coadll
cu urmatoarea relai;.ie:
profillltS s i ot-el rapid 470 0,86 0,72 1-0 0,86 0
unghiulari'i
x
C t F YF UF
F 1 Sd t z
Ft = ~F'
[N] (14.7)
qF WF c i Lindricli otel rapid 300 0,83 0,b5 .1,0 0,83 0
D n carbo metal. 580 0,90 I 0,80 1,0 0,90 0

frontalli oiel rapid 500 1',14 0,72 0,90 1,14 0

in care rt , este l\.ID3"irnea
de contact (vezi fig.14.1),in nun: Sd - FontS carb , metal. 545 1,00 0,74 , 0,90 1,0 0
avansul pe dinte,in rmn/dinte;t-adinc:imeade aschiare (respect:iv cenu~ie
li1't:imeade aschfere la frezarea cilirrlricl) I in rmn;z-~ de cu freze-disc,
0
HB=19O freza-degot, ot-el rapid ,300 0,83 0,b5 1,00 0,83
din'ti ai frezei; D -diametrul frezei, in nun; n -tura'tia frezei, frezll-feras-
in rot/mini ~F - coeficient de corectde in func\:.iede materia- trliu

530
t 531
'1
~ Tabelul 14.7 (contiouare) F < Fma~
- pG.
(~1 ,,,_,-,,,,,._ 'L
H -
[N] (14.11)
qj k + Jl(kz + Jc,,)
.-:~ C il indr ica,
f r0211-di se,
fj frezli-degat, o.el rapid 300 0,86 0,72 1,00 0,86 0 - pentru mas.irri,de frezat cu rnasa av.ind ghidaje in coada
;;';4j' Font ,1 frezl!- ,
nJn[osb ilil ferllstrllu de rindunica: .
cu 1----'
"J Ha"'1!)) frontala ot;ol rapid 500 1,10' 0,80 0,95 1,10 0 /-I Fma~- f.I.G
f~1 carbo metel. 4910 1,10 0,75 1,00 1,30 0,2
FH~ [N] (14.12)
~'i I\lin jo fe
~~ cupr-u
ciL indricll, k + Jl(kz + 2ky)
frozll-dise, o.el rapid 226 0,86 0,72 1,00 0,86 0
,',
;:~
uterogE: )El frezll-deget,
cu f rez!!- in care:Fm este forta maxim admi.sa de rezistenta mecanisrnului
t!~.:~~:_
"I
~:~
,140 fer!istrau de avans ';;r Il\B!?iniide frezat, in N;G -greutatea elementelor in
i~
::1 Observotii: 1.Fort;a tangen.ial!i Ft la frezarea aliajelor de aluminiu so calculeazll la
mi.scare (masaIl\B!?iniicare se depkaseaza impretma cu sernifabri-
;;:~
.-.!
fal ca ~i pentru ot;el carbon,apoi so corecteazli prin inmult;irea cu coefi- catul) , in N; k- un coeficient empiric care tine searnade influ-
~~ cientul 0,25. enta incliruU'ilor rnasei datorf.ta momentuluide bascula:r.e, a ea-
:it ?'.Prin mlirirea uzurii dintilor frozelor pln6 la valoaroa admisA, forta tan- rui valoare se ia k = 1,4; Jl - coeficientul de frecare raportat
~~ !lcnt:illl~S! mllro~te: la frozllrea o~elurilor mo i (Rm ~ 600 U/mm2),de 1,75.
!:;'i
1,9 orl; In toate eelelalte cazurl, de 1,2 . 1,4 orl. la ghidaje (pentru ghidajele ma:;d ..nilor de frezat Jl = 0,2); kz =
!s-
".~

~~ Fv/FH; = Fa/FH;Fv-comp:mentavertdcala a fortei de aschi.ere ,

;;!
perpendicular<1pe planulgbidajelor ;JPa -componentafortei de ~-
KmF se det.erndna astfel : chiere' perpen::licular<1pe directia avansului,intr-un plan para-
~~
;.
!~
- perrtzu frezarea otelurilor carbon de constructd.L :,?i a lel cu planulghidajelor mesei.
;').,;f otelU1::i.1or.
aliate:
Tinin::i seamade valorile rapoartelor componentelor fortei
8 de aschtere date in tabelul14.6irezult<1 ea la metoda uzual.a de
~] I(
'mF -
__ (
__
I<m
)n
frezare contra avansului (cu freza cilirrlrica elicoidala) se,
(14.8) pot adopta urmatcaral.e valori rnerlii:kz = 0,1; k, = 0,25 tgw.
;'1
'.: 750 "
Forta, maximadmis~de mecanismulde avans '.Frv8~ se detenni-
unde ~'l este rezistenta de rupere in N/mm2; exponentul n = 0; 3;
nadin cartea ~inii sau se calculeaza in funct~e de rezisten-
ta ultirnului element al mecanismuluide avans .adi.ca a surubul.ui,
- pentzu frezarea, fontei cen~ii:
conducator , respectiv a piulitei.In acest soopysurubc), conduc<1-'
BB
tor pentru roicarea de avans a mesei se verifidi la flarnl:xl.j liar
ISnF = ( _ )n, piulita se verifica. la solicitarea, de presdune de contact.
(14.9) Prin urrnare, considerirrl la meto::iade frezare contra avan-
190
sului:
unde 11. = 1,0 perrtzu freze armate cu carl:uri metalice, respecti v
II = 0,55 pantru freze din o-t;.elrapid; FH (1,1. . 1,2)Ft' [N] (14.13)
- pentru frezarea fontei maJ.eabile:
prin aplicarea relatiilor (14.7), (14.13) 1i>itestarea condi\:ii-
BB
lor (14.11) respectiv (14.12) se realizeaz<1 verificarea avansu-
~F ( _ ) ". (14.10)
lui in f\.Il'lci;.ie
de reaistenta mecanismuluide avans. In prima a-
proximatde ,greutatea G a elementelor in mi.scare pXlte fi n~li-
150
jata in calcule. .
. 2. Verificarea avansului in. :Eunct-rie de ri.-girlitatea dornu-
unde n = 1,0 pentzu freze'armate cu carb..lri metalice , respecti v
n 0,55 pentru freze din ote! rapid.
=
lui portfreza se face cons.ider.inddornul ea f:U..nd 0 bara i..TlCaS-
Fort-c_de avans FHtrehri.e sa satisfaca urmatoarele condi- trata la capatul, dinspre arborele principal 95.. sinplu rezemata
i;ii: - pentru masdni, de frezat cu masa avirrl ghidaje dreptun- la cel<1lalt capat , '
9hit!lm-e: ' , , Forta care solicita domul la incovoiere este rezul:tanta R
(fig. 14.3):

532 I.
533
 ..

R={F~'X:;F~i (14.14)
Vite:2:ade ~er:e.la frezarea supratatel.or plane cu freze
.j cilindrice din 01;:e1rapid, vlteza de aschi.ere se va calcula cu
rela1;:iile din tabelul 14.8 l?i se va corecta prin inmultirea CI1
Introducin:l l"RI"F't == , rezulta: coeficientul de corec1;:ieKv( care tine seamade corrli1;:iile spe-
cifice de aschi.er'e; .
R = Fe .ji--;.-e2 [N] (14.15)

x, = ~v Ks1' (14.20)
unde raportul E =0,40,6, conformtabelului 14.6.
FO$ Ft care produce sageata admisibila faooa dornului
este: in care: ~v este coeficientul de corectde in functie de mate-
4
4E flSdm
d rialul prelucrat; Ks 1 - coeficientul de corectae in funct;:iede
Ft = [N] (14.16) starea suprafetei semifabricatului.
13 Coeficientul ~v se determina cu rela1;:iile din tab2lul
14.9 pentru o1;:eluri,fonte cenu~ii !?i fonte maleabile,iar pent.ru
in care: E este modululde elasticitate al materialului dornu- al.Lajedeoupru !?i aliaje de alurrtiniueste dat in tabelul 14.11.
lui,in N/mm2: d - diametrul dornului, in mm;1- distanta dintre Coeficientul Cm !?iexponentul n, pe.rrtru relat-iile din ta-
lag.n-ele de reazemale domului, in mm. belul 14.9 sint da1;:i in tabelul 14.10. Coeficientul Ks1hl
~eata admisibila a dornului se poate lua flSen= 0,2 nun la fU1ci;.iede starea suprafe1;:eise:nifabricatului este dat in tabe-
deqrosare l?i 0,1 mmla fini..c:are. lul 14.12.
Pentru ca sub ac?-unea fo$i de ~chiere sa nu se produ- la frezarea suprafetelor plane cu freze cilirrlrice armat.o
ea 0 incovoiere eiastica inadrnisibila a dornului, este necesar cu placute din carburi metalice,viteza. de asehi.ere se va calcu-
\ ca: la cu rela1;:iile din tabelul 14.14 !?i se va corecta prin inmul-
tirea cu coeficientul de corectle ~:
I R$ Fp (14.17)

\ adica: .x, = ~v Ks1 Ksc' (14.21)

Y'i+e2
J.
'CF tXPsYPtUJI'ZD-qrK
1 d mP
~ Ff
(14.18)
in care:Kmv este coeficientul de corec1;:iein func?-e de mate-
Avansuladmisde rigiditatea dornului portfreza se va detennina rialu1 prelucrat (tabe1ul 14.9) ;Ks1 - coeficientul de corect.i,e
CU relatia: in funq.ie de starea suprafetei, semifabricatului ( tabelul
14.12) iKsc -coefici~tul de corectae in func1;:iede grupa de uti-
Yt lizare (marca) pIacu1;:elordin carburimetalice (tabelul 14.15).
Ft'Dqp
[nun/dinte] (14.19) Freze1e cilindrice cu pl~cute din carburi metalice nu sint
Sd.dm~
J1+2CF't:PtYrZ'KmF standardizate in STAS, insa sint starrlardizate in GOST 8721-69,
fiind prevazute conformGOS'r cu p1~cute elicoidale din carburi
in care se va lua: metalice (marcile T5KlO, Tl4K8, T15K6, VK6~i VK8).
,11+e2=l, OB... 1,16
I 14.3 FREZARFAFRONl'AIA
.Metodicaverific.n-i:i. avansului in functd.e de rigiditatea
dornului portfreza va fi deci \.U:1l'Atoarea: ktlncimea de ~e la frezarea frontal a se alege pe cit
a. se verifica daca este satisfacuta corrlipa (14.17)i este posibil ~ala cu marimeaadaosului de prelucrare, in scopul,
b. dam nu este satisfacuti corrlitia (14.17) ,atunci se de- ir.d.epfutarii acestuia intr-o singura trecere.I.a frezarea de de-
termina avan=ul,pe dinte admis, cu relatia (14.19). gro~are cu frez~ armate cu placute schimbabile din carburi me-
Se precizeaza ea verificarile avansului se efectueaza de talice,adincimea de aschiere teste limitata de lungimeapl.acu-
obicei nurnaila frezarea de de:Jro~are!?i nu sint necesare la tai (fig. 14.4). la frezarea de finis are adincimeade aschi.ere
frezarea de finisare, cirrl r~:i.mulde aschfere este mai usor , t = 0,51 nun

534 .t'. r;~r:; .

 '''\

I 'Sav
,(

I,l 'l'aY.:ellJl
11. 8 Rcllltii de cal.cut pentru vitezA de a;s<::hicre
la frozllrclIcu f reze cilindri- Tebelul 14.9.Coefieientul do cor-ectie 8 vit.ze i do o;;chioro in funcJ;iedo Rlcl:criu-
ca din o~cl rapid lul proluc.at

:; ..,..'....,.. 'N~_-~- .._~____ ~ ,.."

Haterialul prelucrat
-
M,Her ialul Avon.ul Viteza do a~chiero 1--- ..Fornul n .de cal crul

C:C' r.rolucrut Sd' mm/dinte v, m/ruin nv

~ 750
f':~ ~
.~....... ...,.~~ .. - O~el' Kmv = C (--)
m R
00,45
m
62,S
~
>.'1 luri carbon s 0,1 v = nv
construct,ll 1,33 t 0.3 0,2 to" zO,l I::v Fontl cenus ie 190
t~ cu
1 d Kmv = (--)
~
.'l
r,1 =750 N/mm2 41 0,45 HB
> 0,1 v = K
L_ TO,33 t 0,3 s 0,4 to,l zO,l y
~
i~
:;u
n
'--

ta conu$io
:5 0,15 v =
TO,25
1

57,S 0,7
d

t 0,5 0,2
1 sd
to,3 zO,3
Kv
FonU maleabil3
Kmv = (.

Observa~ii. 1. R ~i Ha reprezintli rezistento la trllc~iune irtN/lnm2,r<lspectivduritetea

___J \

~ cu B~inell is materielu!.ui preluc.at.

'l Ha" 190 26,9 0,7 2. Coeficientul Cl.. prelucrabilitate Cm s i exponontul ny slnt dati in t sba-
> 0,15 v = I:: lul 14.10.
~ TO,25 to,S s 0,6 to,3 zO,3 v,
,
!; 1 d Tabelul 14.10.Valorile coeficientului Cw ;i exponentului "v
78 0.0,45
~
','
;~'
:s 0,1' v "
TO,33 t 0,3 0,2 to,1 zO,l "
K .----.. ..- i" ._- "'"----" .....
~. =-
\

,ii mel eub i UI Coeficientul Cm Exponentul nv

LI
~ 1 sd .
ti cu
Hatorielul preLucrat
pontru freze
din :
pentru f rczo,
din :
I
~ Ha= 50 0.,45
1-
;
150
> 0,1 v =
TO,33 t 0,3 s 0,4 t
I::
o,1 zO,l v
o~el carburi oj e t carburi I
:1
i, - 1 d
O.eluri carbon ( C < 0,6 % ) -
rapid motal ice r/lpidmetaL ice
~--
1, 115,5 0.0,45
Aliaje de :5 0,1 K - cu Rm < 550 N/mm2 1,0 1,0 -0,9 ',0
" = TO,33 t 0,3 s 0,2 tO,l 2"
cupru Y

"terogena
1 d cu Rm > 550 IUmro2 ',0 ',0 0,9., 1,0
G= 100 ..1[,0 74,3 0.,45
0,1 1/ = I:: O.eluri cu crom 0/S5 0,95 1,115 1,0
rO,33 t
1
0,3 0,4
lid
to,1 zO,1 v
O.eluri carbon cu C :> 0,6%, ote tur i Cr-Ni, Cr.-Ho-V 0,8 0,9 ',35 1,0
I
Silumin pi aliajo 208 0.,45 Ote Lur i Cr-Hn, Cr-Si, Cr-Si-Mn, Cr-Ni-Ho', Cr-Mo-At 0,7 o,a 1,35 ',0
do aluminiu :5 0,1 v = K
pentru turnatorie TO,33t 0,3 s 0,2 to,l zO,1 v O.eluri Cr-V 0,85 0,8 ',0 1/0
1 d
cu
R m= 100...200 N/mm2. 133,5 0.,45 O.elu.i cu mangan '0,75 0,9 ',0 ',0
cl..;ralum in G~ > 0, . v " ----------------- K
R m= 300 ..400 tVmiD
2 TO,33 t 0,3 0,4 tO,l, 0,1 v Oteluri Cr-Ni-W, Cr-Mo 0,8 0,85 1,0 ',0
1 sd z
- I Otelur i Cr-Al 0,75 0,8 1,0 1,0

Ob'erv6~ii:'. Notaj:iile folosite sint date la'relatia (14.2). Ourabilitatea T se alege O~eluri -Cr-Ni-V 0,75 0,85 1,0 1,0
din tbbelul 14.13. ,
2. Rela~iile din tabel $int'velabile pent.u frezarea o~elului ~i fontei ma- O~eluri rapide pentru scule 0,6 0,7 1,0 1,0
leabile, cu r~cire,respectiv f.ezarea fentei cenu~ii, aliajelor de cupru
~i de alu~iniu f4r4 r&cire. Fonta cenu:;ie - , 0,95 1,25
3. Coefieientul de corect.i.e1::,,- 'vezi rela~ill(14.20).
Fontll maleabi la - ,
- , 0,85 1,25
-- I I_~l
~---
536
"i1'7
J

.),~ --_ ..._----_.,----_._.-.-

L

1:,:-t.,L14.11. Cccf i c i cntut UJ cor cct ie I( at v itcze i do n:;chiero pentru at iuje do cu- Tabolul 14.13 Valori aedii ale dur&bilit~~ii frezotor, T in .in.
pru ;;i e L 'ie jo do al uiniu ,'IV

......
'
~.........
"'-
...
'"'---.---~ ..
~-~-..-~ . I Q

'" Oiametrul 1rezei, 0 ,m

I\L i a ]e O~ cupru K Al iaje de atun iniu Kmv
mll
i~
!.- ....-"~
R
....-.-,--.~-~~ -I"~- Tipul

f r e ze i 20 25
.'
40 63 80 100 125 160 ZOO 250 315 400 500
! Aliaje et~rogcnc: Silumin ~i oliaje pentru turn6torie
~ ha > 1~O 0,7 (c~lite), R = 200 .300 N/mm2,HB >60
f In 10,8

I
1
1i0 reo.
Ali.je Cu-Pb et~rogonu
_.140 I,D

1,7
Ouraluminiu

500 N/mm2, HB > 100

(c~lit) , Rm = 400 .
OurabiLltatea T , min

I
I At iaje omoqe ne 2,0 Silumin s i aLiaje de turn~torie, Freze -- 120 : 180 240 300 400 500

I
I'
Aliaje eu Pb

Cupru
< 10X, omogene 4,0

8,0
R
m
= 100 ..200 H/mm2, HB < 65

DuraLurniniu , Rm = 300 .400 N/mm2

11,0
frontale

! Aliaje cu peste 15% Pb 12,0 HB < 100

(
Freze eilindriee eu din~i
damontabili ~i freze mono

bloc ClI dinti rari

- 180 240 -
<.-~ro~e
iL-_ .--1.____
Dur elum i n iu, Rm " 200 ..300 IIImm2

r
1,0

..!
eilindriee
moncbt oc eu diriti
oo~i
- 120 180 -
Fr eze+d isc I - 120 150 180 240 -
Froze
Id.>dul 1/. 12.Cooficientul 00 corect.ie KIll
suprofe~ei s~ifabricBtului
v iteze i 00 lJ~ehi"ro tn func~io do staroa cil indr-o-
frontelo
80 90 120 180 --
cu coedll

r~--~. - -
r-
Froze 60 75 120 150
Starea supr efe t e i sOlnifabricatului hrhtrllu \

~
I~ --_. Hour ial cu crust~ I
Froze
prof iLet
~i unghiularo
- 120 180 --

I I~I Tur no t d in To"" "0 ot e l. I"")'" Obsorva~le: Valoril durbbllit5tllor djn tabel slnt date pentru' c8zul frez~ril eu 0
singurl! scut a , la froZllr08 eu ma i multo f reze s imut t en (cu "joc" do i t ez eau pe 1118~ini

r f.Mn cru~UI lGllllnot For Jnt -............. _-" .,-.-... e.:-. __ ............... cupru SlIU
de f rez at eu lOa; multo IlXO pr inc ipet e j , durablliUtile T trebuie mejorllte.

Ob i snu i t eo ineluziuni aluminiu Ale:Jerea avansuluLLafrezarea frontal~ de deqrosare avan-

ir-----------.- ---- ---------- .------1-
turonto surile sint limitate de rigiditatea sistemului.tehnolcgic. La
deqrosare se va alege avansul pe dinte sd din tabelul 14.16
pentru freze frontale ~i freze-disc din otel rapid, respectiv
I 1,0 0,9 0,8 0,8 ..0,85 0,5 ..0,6 0,9
din tal:::elul 14.4 pentru freze frontale annate cu pl~cute din
L~.__ ......-_._~ _.~_"~__ J carbur-i,metalice.

5:38 539
 .. dl" cc.rb\lr I
. l lli{"lIl<:lO!
fabelul 14.15 Coaf icientul do eorect ie':: in 1uoct- le do t lptJ P ...
10belul 14.14 ~cla~ii db calcul pentru vitezo de o~hieru la frazoreo cu froze cilindri-
Il\etalIce se
ce cu pl?icut-o din carburi motDl ice - ---..- ..
-.P"'- ". -,~,_#.,..
-, --;:-~o Uo It ' p,rC'

~----.-
Ill.
(ao pentru 0

[
CODficientul
Haterialul -
Hetor.ielUl
. prelucret
l~t-imoa
dD
frezare
Lungimeo
do
contact
Avansul
sd' Viteza de a~chiere,
v, It/min
dD prelucret
fj pl~cu~ol:

P 20
------
--_ ..
__
I' 10
... -----
" .....
I' 01
.-----.~
Otoluri carbon de P 40 P30
t, mm t" mm mm/dinte
390 d0' i"Y to,OS
construCf.ii
0,47 0,68 0,85
-'----"--'"
1/10
1,:W
..... _-"-
s 2 10,19 0,28 01 hy P 10
( 40 P3D
1,33 t 1 sd z ' Oteluri termorezistente --
~ 35 Z:;--;0;f7-Z6~5------- ~i rozi.tente
coroziuno
la
1,00 1,40 1,90 -" .... ~
... -~.,-.
~1.. 1.2
> 2
11~r. "
O~
luri carbon ~ ~~ 7~"
do cons t r uc],i I TO,33 t
., 0,38 6"u,~u
....... ~;~~0-;j7 . Ot-elur!
liRe" 3O. !l0 ..-_ .. - ..
(.20 r. :1.l I r.
...--'-'
I,
nu
R "'/50 N/mm2 P 10 P 01 (30 (40 --_ ..... ~.--.-
m
::: 2
TO,33 t 0,19 0,28 to,OB 0,1Kv
clilito
1,00 1,25 0,8S 0,83 1,0
- _.-' ,-
(l
.-
:'l~~;
__
, 5 Z
d p
> 3S r. 01
( 10
.- -
> 2 I
TO,33 .
t
700

1
0,38
0,17

3d
0,28 to,8
--
z
0,1
K
v
Fontll canu~ le,
font6 maloobll6,
~i neferoase
K 40

0,85
1:30

1,00
I: 20

1,00
-
1,30
.. ......
1,10
.--
2 (i) I. 2,1 .

923 0,37
.,~ 0,2 fr"~" - di,..o din
TO,42 t 0,13 sdO,19 to,23 zO;l~v
1 r 'f cu

Fontli cenu~io
:: 2,5

> 0,2
TO,42 t
588 0,37

0,13 s 0,47 to,23 zO,1~v

Tabolul 14.16 Avansuri la frezarea
Of.el rapid
do degr0$8ro froze frontal ~I

rro~"
.- -----_
(1,';-..['.,;(1
..

1 d Froze cu dinf.i reri pi t;<.J din

cJn' i
HB= 190
1180 0,37 fraza cu din.i demontablLI
:; 0,2
TO,42 0,40 s 0,19 to,23 zO,1~v
Puterea
ma~inii
Rigiditatea
sistemulul
din Of.el rapid ----_ .. "

> 2,5
t
1
7S0 0,37
d de
frezat,
piesil-
-dispozit iv
.
Avensur ! pe dInt"
I
" It",/dlr,t
d:"-,...
O~"L tJ<>
___' '[-r:(~t;-;;-
~1.I~jll r'~
O~el de Fontli ,I
> 0,2 k.W db . con~trtJ'-~ t. I '.VjlrtJ
TO,42 t 0,4 0,47 to,23 O,l~v construct ii lIlilljo
1 sd Z

.' medie 0,06 .. 0,07

cupru

0,15 . O,!/.)
-"'-
0,0' ... ..0/'"
-_ ....
E):-~~~~~
I.~;J
Obser-vat i i r 1. Notat-iile folosite s int dat o la formule (14.2). Ourabilitaten T se vs la
80 min.
Pin'" la 5
0,10 . O,2Il
0,03.,.0/'" f ~<;~~''':':~:::~
2. Relat-iile'din label slnt valabile pantru frezarea f~r~ racire a ot-aluri- mici 0,04 . 0,06 -"'-"~ I()/ltn, .()I;)~
lor ~i fontalor. ), 0/)3, .. 0,1' t-_-__--
#

3. Pentru coef ic ientul de cer-ect ie I:v vezi relet-la (14.21). , mare 0,12 .. 0,20 0,30 . 0,~ .M_- ,0, 1~., .(l,-:J.J
I
Pe s te 5 medif) 0,08 .. 0,15' 0,20 0,40 O~~
fJ
..:__~...
'if
J
t_ '-" ....-- ., .
~ pinJl la 10 o 04. ,,0/':-' 1?~-~:::.:.(~
-:
frezarea frontal~ de finisare, avansul este lirnitat de
La
\
micli 0,06 ... 0,10 0,lS 0,lS
.__ -_. --' ---
.----_._ .. -'-'."--'" ) .....
rugozit.atea sllprafetei prelucrate i :32 3lega din talelul 14.17 --_....
In general, la frezarea de deqrosare cu adiricimi, de aschi,-
ere mari, peste 3 mm, se folosesc freze frontale cu dinti rari,
L
I
! Peste 10
mare

media
0,20 ... 0,30

0,.15 . 0,2S
0,40 ... O,l/)

0,30 D,~ -'

...

~,.,.,~~'-
t.:~~~-:~~-I
,
i I -'-
.--
iar la frezarea de finisa:te se utd.Lizeeza freze cu dinti marun-
ti, care asigur~ suprafete cu rugozitate redusa,
II
i
micli
Valorile m . l
0,10 .. 0,15 0,20 O,"!/)
~- ...
-
~lm~ dD frezara
Observa~ ii: 1. lli-" arl a e mai m' il
evansur ~ _,,/d""" . ~,.
~ o~ se vor lUAI potntru IVJir,/,I.s>\
verificareaavansului.Avansul ales se verifi~ in funci;ie , me,., " lA<;,; do "','" veter H' l "., .lo .,~ . ,," '" ,0'''''
de rezistenta mecanismuluide avans al IUa:?inii de frezat, cu
ajutorul relatiilor (14.11) ~i (14.12), in care rapoattele kz \: La Jrezarea otet diil frezare
urll e se vor lua url
0,30 mm/dinte.
mal lIlar!. .1 r.zht,,(,t"
or term orez)Stont8
.
n ccl oena "o~el d8 c/.Aj.trVC~i 1" I
[4 ///'/LI'/"',
fM 4
.,- tI"~('"

--' ~/.AY'''i/'1,
~i k, se determi.na pe baza urmatoarelor consdderatdd, I,
l'
~'
540 , i
. 541 ...J
 I
I

hbelul 1/. 17 I\"as"'dr i f re znr-e e ru f in i sar e cu freze frontalo

,.(1 ~; froze-disc din ot.el \
ropid ;;1 cnroor i mot a],ice, in nm/rot .

:,'-
,
----------,,~--,.....-.---_._---_ .. _. ----.-- ky=
Ftr
(14.23)
i Rugozit~tea
suprafet,el
Freze frontalo ~i frozo disc cu din~i eplicati
FH

! Ra' 1-'' din carburi lOotalica din OtaL rapid

11

~-.--------
6,3 -- 1,~0 . ,2,70 urrle F\r este componentafo~ de a;;chiere perpen:licularcl pe
direc1;J.aavansului, intr-un plan paralel cu planul. ghidajelor
3,2 0,50 ... 1,00 0,50 .. 1,20'
mesei.

r
1'----
L._
1,6 0,40 ... 0,60

0,20. :.0,30

0,15
0,23 .. 0,50

--
--
----
r , f
let.e tut 14.18 lIaportulcOlllponentcLor fon, e i de a;;chiero la freurea frontalli 12 9

r~---
I. l ~
12
~~ 15
Fig.14.4 Llmltorao adinclmii de a~chiero la
frazaroo frontall in func~io de lungi-
moa placu~.i

Matoda do frezaro FH / Ft Ft"! Ft FR / Ft Fv / Ft

II Simetricil 0,30 ... 0,40

-
0,85 ... 0,95 0,30 .. 0,40 0,50 .. 0,55
II
(
11
16
22
f
8
~~.
Nesimetric6
~ contra av~n5ului I 0,60 ... 0,80 0,60 ... 0,70 0,30 ... 0,40 0,50 ... 0,55
I ~
Nesimetricii
in sensul avansului 0,20 ... 0,30 0,90 ... 1,00 0,30 ... 0,40 0,50 ... 0,55 I
Obsorvatie: Valorile ropodrtolor din tabel ~e refcr~ atit la freze frontala clt ~i la
freza-deget care lucreazA ciup~ schema frez~rii front8la~ ~
Pe baza valorilor rapoartelor din tabelul 14.18, la freza-
Forta rezul,tanta de aschi.ere R, la frezarea cu freze fron- rea frontalcl nesimetrica contra avansului se pot adopta urma-
tale, se descompunein componenteconform fig. 14.5. Rapoartele t, toarele valori me:iii: kz = 0 75; ~ = 1. Pi"in urmare, consi.de-
I

rirrl la frezarea frantalc1 nes:imetrica contra avansului:

c6mponentelorfortei de aschi.ere la frezarea cu freze frantale
;;i cu freze--dEqet, care lucreaza dupa schemafrez~ii frontale,
sint date in tal:elul 14.18.In rela1;.iile (14.11) ~i (14.12), a- (14.24)
plicate la frezarea f'rorrcal.a, se va considera: FH"'O,7F~

Fv
kz (14.22)
:;;i utilizirrl con::li1;.ii1e(14.11), respectiv (14~12),' se verifica
FH avansul in :Eunctiede rezistenta mecanismuluide avans. Comp6-
nenta t:ar3'entialclFt se calculeazc1cu rela1;.ia (14.7) utUizirrl I
t-Tde Fv este componentaverticalc1 a fortei de aschiere , perpen-
exponenp.i din tabelul 14.7.
di.culara pe ghidajele mesei;

5.43 '
f',,1')

- - _.------

 TDbelul 14.19 Rola~ii de culcul pentru viteza de a~hiera la frezaroa cu frczo frontale
din otel rapid
------
Hotcrialul do prelucrut Avansul sf Viteza de 6~chiore v, m/min
mm / din e
73 0,25
.-
Oteluri carbon de < 0,1 Kv
construttii TO,2 to,1 srfJ/2
t 0,15
1
cu 2
Rm= 750 N/mm 46,2 00,25
> 0,1 0,4 t 0,15 Kv
1,2 tO,l sd 1
Fonts cenu~ie 52,2 00,2
HB = 190 - TO,2 tO,l
sd
0,4 t 0,10
1

z '
1 Kv
--
101 00,25
< 0,1 Kv
Font a maleabi UI 0,2 to,1 0,20 t 0,15
sd 1
HB " 150
b4,5 ~0,25
> 0,1
s 0,4 ta' 15' 0,1 Kv
TO,2 tO,l
d 1 z
13b 00,25
< 0,1 K
TO,2 tO,l 0,20 to,15 zo, 1 v
ad 1
Aliaje de cupru
eterogene Bb,2 0,25
~ HB = 100140 > 0,1 K
TO,2 tO,l 0,4 t 0,15 zO,1 v
sd , 1
Silumin ~i aliaje de aluminiu 245 00,25
_pentru turnare ~u < 0,1 K
Rm - 100.200 N/mm ,HB<b5 O o
T ,2 t ,,1 0,20 t 0,15 zO,1 v
ad 1
:duratuminiu cu 2
Q) Rm - 300 400 N/mm , HB<100 155 00,25
> 0,1 K
_TO,2 to,1 s 0,4 t 0,15 zO,1 v
d 1
Observatii: 1. Notaj:iitefotosite slnt date 'la retaj:.ia(14.2). Ourabilitatea T pentru
Fig. 14.5 Componentele fo~tei de 8~chiere la frczarea frcntald: a-frezare simetricsj b- frezele frontate se slege din tabelul 14.13.
frezare nesimetric~ contra avansului; c-frezare neslroetricA in sensul 8Van-
2. Relaj:iiledin tabel siot valabile pentru frezarea oj:elului ~i fontei ma-
sului leabile cu rscire, respectiv pentru frezarea fontei cenu~ii,aliajelor de
cupru ~i aluminiu far3 r3cire.
3. Pentru coeficientul Kv vez! relatia (14.25).
Viteza, de a~ere.la frezarea supraretelor plane cu freZe
frontale din otel rapid, viteza de aschi.ere se va calcula cu re-
latiile din taJ:::elul 14.19 1?i se va corecta prin inrnultirea cu , la frezarea suprafetelor plane cu ,freze frontale arrnate
coeficientul de corectie K.;: cu placute din carl:1Iri metaldce PlO (Tl5K6)pentru oteluri,res-
pectiv K30 ('111<6) pentru fonte CeIlllliiii:;:i fonte rnaleabile,viteza
K.; = ~v Ks1 Kx (14.25) de aschi.ere se va calcula cu relatiile din ta:telul 14.21 :;:i se
va 'corecta prdn inmul:tirea cu coeficientul de corectie K.;:
un::1e: ~v este coeficientul de corecl;.ie in funct:~e de rnateria-
lul prelucrat (tabelele 14.9 ~i 14.11); Ks1 - coeficientul de co K.; = I\nv Ka1 Ksc - ~x ' (14.26)
recl;.ie in ft.mctie de starea suprafetei semifabricatului (tabe-
lul 14.12) ;Kxcoeficientul de oorectde ,in ft.:nctie de unghiul de unde:~v este coeficientul de corec1;ie pentru materialul prelu-
atac principal X (tabelul 14.20). .~:~ crat (tabelul 14.9): Ks1-coeficientul de ccrect.ie in functie de

<::; Picos , \'\\1!

544 545
starea suprafetei semifabrimtului (tal::elul 14.12)iK c -coefici- 14.4. FREZAREA CO FREZE-DISC
entul de ccrect ie in f"t..mctie
de grupa de utilizare (riurrca)plii-
cu~elor din carbcrf, metalice (tal:::elul14.15)i K~ - coeficientul AlEge.reaavdnSului.la frezarea cu freze-disc din otel rap-
de corectie perrcruunghiu1 de atac principal X {tabelul.14.20). id avansul se alege din tal::elele 14.16 ~i 14.1.7. Pentru freza-
rea de deqrosar'e cu freze disc cu pliicute din carb.lri metalice
Tabalul 14.20 Codic'1.ntul 00 cor-ectie in funcne 00 ungniul 00 atoo principal
t eze i 00 asch ier-
la fr-ezareafro,\taUI
XII vi-
j avansul se alege din tabelul 14.4, insii la frezarea canalelor
val.or'Ll.e din tab;!1 se vor ~cora de doua ori. Pentru frezarea
de finisare cu freze-disc cu dinti armati cu placu1;edin car-
b.lri metalice se alege ,avansul in mm/rotdin tabelul 14.17.
Meterislul O~el rapid Csrburi matalice J
Pentru frezarea cu freze-disc a pieselor din aliaje de aluminiu
sculei avansul Sd se va lua 0,10... 0,15 mm/dinte.
viteza de ~ere. la frezarea suprafetelor plane (pragu-
Unghiul XO 90 be 45 30 15 90
..
75 00 45
-.
30 15
\ ri) :;;i a cana1elor cu freze-disc din ote1 rapid, viteza de a:;;-
cni.ere se va calcula cu re1atiile din tabe1ul 14.22 :;;i se va
corecta prin inmultirea cu coeficientul de corectie Ky dat de
Coeficientul
KJ( p
ntru 0,89 1(00 1,05 1,18 1,34 0,87 0,93 1,00 1,10 1,25 1,0
relatia (14.21). .
oJ;el Pentru frezarea suprafetelor plane ~i a cana1elor cu fre-
ze disc armate cu p1eicutedin carburi metalice,viteza de a:;;chi-
CoftficientuL ere se va calcula cu relatii1e din tabelul 14.23 !?i se va co-
!Cl( pentru 0,85 1,00 1,15 1,08 1,80 0,87 0,93 1,00 1,10 1,25 ',0
fonta recta cu coeficientul de corectae Ky, calculat cu relatia
(14.21).

Tabelul 14.21 ~etat;i de calcul pentru viteza de a~hiere la frazarea cu fre2e frontale
artiatecu pl~e din carburi setalice
-
14.5. FREZAREA CU FREZE CILINDRD-FRON'l'ALE eo COlIDA,
MateriaLuL Avsnsul sd" VitezlIde s~chiere V , mm/min
1
I
FREZE FERASTRAU SI FREZE PROFILATE
preluerat mm/dinte
. ~ Alegerea avansuiui. Pentru frezarea suprafetelor plane cu
I
freze cilindro-frontale cu coada (fig. 14.1,f) ,avansul se alege
din tabe1u1 14.24 (freze din otel rapid) ~i tabelul 14.25 (fre-
Oteluri carcon de 332 0,20
construc!:;i cu2 - v = ze cu placute din carb.lri metalice).In tabe1ul 14.26 se dau va-
Rm = 750 N/mm rO,20 t O,10 0,40 t 0,20 Kv lorile avansurilor recornandate pentru frezarea canalelor cu
$d . 1
freze cilindro-frontale cu ooadadin ote1 rapid (tig.14.1,g).
Fonta cenus ie 464 0,20 In cazul freziirii canalelor de pana cu freze per{trucane1at pe
cu - K ~
v "
Ht! = 190 rO,32 to/15
0,35 t 0,20 v masdrri,de frezat canale cu avans perrlular (fig .14.1,k) :;;ipe
sd 1
ma:;;inide frezat verticale intr-o trecere (fig. 14.1,1) ,avansu-
rile se vor 1ua din tabe1ul 14.27.In tabe1ul 14.28 se dau avan-
994 0,22
1 surile pentru frezarea cu freze feriistriiu, iar 'in tabelul 14.29
s 0,18 v ; ..-- K -avansurile pentru freze profilate din otel rapid .
Fontlimaleabi lii TO,33 to,17 S 0,10 t 0,22 v
cv 1--- d 1 Viteza de a:;;chiere. calculul vitezei de aschi.ere pentru
HB = 150 695 0,20 frezarea cu freze cilindro-frontale Cl! coada , freze ferastrau I

> 0,'8 v =
rO,33 to,17
----
0,32 t 0,22 v
K freze profilate 9i freze unghiulare se efectueaza cu relatiile
sd , date in tabe1ul 14.30.
-~-
I

~ .. In scopul calculului corrp::menteitan!j"entiale Ft a forl;.ei.

Gb~erv~tii: 1. Nota~iile foLosite sint date In rela\:ill(14.2).Ourabilitatea T Sv VII lua de aschi.ere la frezarea cu freze cilindro-frontale cu coada,
din tabeluL 14.13.
2. Frezarea o~olurilor,fontolor cenu~ii ~i fontolor m&leebilo cu froze freze ferastiirU"9i freze profilate,se vor folosi formula (14.7)
.frontale cu placu~a din carburi metalico se executa fara rscire. 9i datele din tal::elul 14.7
3. Pentru cooficientul de corectie Kv vezi relatia (14.26).

1'i47

...
 Tabolul 14.22 Rola~ii do calcul f><!ntruvitczlIdo Ill'(:hiero
cu fro~e-disc din o~el rupid Tobolul 11 23 Roladi do calcul pontru vitum do a~chioro la 1rozarollcu frozo'diso cu
placuto din oarburi metalico
~~~'"
--
Matorialul
prelucrat
Tipul
frezei
Avansul
SS' Viteza do a~chi~re, v, mm/min
- Matorialul
prelucrat
I T ipul
frezei
Ope ra];ia Avansul
sd,mm/dinte
Vitoza do asch iore v ,
m/min
I
mml into
!- ' ----"-_. --.--.-----
1340'DO,2
Disc cu --- 75
.~-----
0,25 FrezarE> < 0,12 v " Kv
TO,35.t 10,4. lid0,12
troi Ui~uri
monobloc
- y =
rO,2 t 0,3 s 0,2 to" lKy
z '
r I Ot e], Freze'
supr af o t e
plane
1 d carbon disc ~i 74'0,2
O~eluri carbon
I de cu z 0,12 = K
0,25 pragur; v
de construc~ii 2 86 constructii 3 tili;;uri rO,35.t 0,4'5 0,4 v
0,1
cu Rm = 7?0 N/mm Disc cu
din~i
S v =
rO,2 ,
t 0,3 s
d
0,2 tO,l zO,l
K
v
cu
Rm= 750 N/mm2
din
carbur;
v =
1
1500'0,2
d

. K
demontab ili 0,25 metel ice < 0,06
55 Frezare rO,35.t 0,3'5 0,12.tO,1 V
> 0,1 v = 1 d

Disc cu
rO,2 t 0,3
1
104 0,25
K
s 0,4 tO,l zO,l v
d I
J
canalo
~ 0,06 v "
678'0,2
TO,35.t 0,3'$ 0,4.tO,1
K
V
Fonta cenu~.ie
trei t eisurt
monobloc
- v =
rO,15 K 1 d
to,S s 0,4 to,lzO,lv
cu
HB = 190 Disc cu
1
122
d
0,25
j. Frozo'
disc cu < 0,06 v = _.-
150'0,2
0 3 1 15 Kv
, - Fonta trei Frezaro 1 ' -sd --

!,
dinti y = cenu.ie tai~uri canalo
demontab ili 0,15 t 0,5 s 0,4 to,1 zO,lKv
1 d din 750'0,2
Disc carburi ::0,06 v "
Aliajo de 144 0,25
metaL ice TO,45.t 0,3.s 0,33.tO,15 K v
monobloc
cupru
eterogene,
v =
0,2
,
t 0,3 K
s 0,2 to,l zO,l v
d Observatii: 1. Nota~iile folosite slnt det in relatia (14.2>" Durabil.itatea T se va La
din tabelul 14.13.
1 d

HB '" 100 140 158,5 0,25

;; 0,1 ' v :: 2. Frezarea 0iolului .i fontoi cenu~ii cu scuLe armate cu carburi metal ice
Disc cu TO,2 t 0,3 s 0,2 tO,l zO,{v se face fAr! racire.
din~i 1 d . 3. Pentru coeficientul de coreciie Kv vezi ralatia (14.21).
demontab ili 102 0,25
> 0,1 v = K Tabelul 14.24. Avansul la frezarea suprafetelor plane cu freze cilindro - frontolo cu
rO,2 t 0,3 s 0,4 to,1zO,lv
1 d coadi.din otel rapid .
Disc 259 0,25
Silumin s i monobloc - v =
al iaje de rO,2 t 0,3 s 0,2 to" zO,l K v
aluminiu 1 d Elementelo frezei Materialul de prelwcrat
de turnare
285 0,25
cu 2 :: 0,' v =
Rm=lpO 200 N/mm Disc cu rO,2 t 0,3 s 0,2 tO,l
~1 ~ur8luminiu 2
u dinti 1 d z 'lv Oiametrul Numilrul Oiel Font~ ~i aLiajs de cupru
Rm -300 . N/mm demontabili
Ha < 100 0, mm dedin~i
185,4 0,25 z
> 0,1 v =rO,2 v Avansul sd,mm/dinte, pentru lungimea de contact ti, mm
t 0,3 0,4 to,l z '1 K ) ,
1 sd Pinil la 3 Peste 3 Poste 5 Pln~ la 3 Peste 3 ?este 5
la 5 la 8 la 5 la 8
Observaiii: 1. Notlliiila folosite sint date in relaiia (14.2). Ourabilitatea T pentru --
freze'disc se va lua din tabeluL 14.13.
2. r;ela~iile din tabel sint valabite pentr-u frezarea otelulu i cu racire, 16 4 0,08 0,05 . 0,12 .0,10 - .
-
-
respectiv pentru frezerea fontei cenu~ii, aliajelor de cupru ~i aLiaje- 20 5 0,10 .
0,06 0,07 0,04 0,15 0,12 0,10 0,07
lor.de aluminiu fllra racire. 25 5 0,12 0,07 0,09 .0,05 0,18 0,14 0,12 0,08
-
-
3. Pentru coeficientul Kv - vezi rela~ia (14.20). 32
40
6
6
0,16 0,10
0,20 0,12
0,12 0,07
0,14 0,08 0,08 0,05
0,22 .0,14 0,15 0,10 "

0,25 0,16 0,18 0,12 0,12 0,08

50 6 0,25 0,15 0,15 0,10 0,10 0,07 0,30 0,16 0,20 0,12 0,15 0,10
548 c.-.~ "-""""

S";"t
 :J<:.:;:;:',":'\;:j1:.i.
1i(,
r
W
Tabolul
--.--~---,."
Tipul
14.25 Avonsuri
..,-
"ilindro-frontolo
D iame-
tru
-
Ln frezorea suprofotclor pLane oLu piosulor din ot~l
cu coadd, din corburi "~tolice (fi9.14.1,f)

Avensul sd' mm/dinte,

--.....:~~-
pentru adincimea de frezare
cu

t , mm:
1
froze
Lebe lul 14.2(, AV''''5u/' i la f r-ezar eu do <k9ro~ ra u canololor
cu coada , din otel rlJf>id,STAS 1683-80
(f ig. 14. 1,g)
cu frezu cilindro-frontale
~
~
froze i 0,
/l)1ll
Do la 1 Pe s'te 3 Pasta I; Peste 8 Pesto 12 "-'-F-~~-~' r:t
~
~- la J la 5 la 8 le 12 la 20 Adlncimaa canalului t, mm t,
20
f--.-
25
0,06 0,10

0,08 . 0,12
0,05 0,08 0,03 0,05
- - r Oinmetrul
frazei, 3 5 8 12 20 32 Paste 32
i:
I":

r'
0,06 0,10 0,05 0,10 0,05 . 0,08
- 0, r;
Cu pli'i"u~o
elicoidale
32 0,10 . 0,15 0,08 .0,12 0,06 ..0,1.0 0,05 0,09
- I mm Avansul pe dinte sd' mm / dinte , pentru o~el ~i
40

50
0,10 .. 0, 18

0,10 . 0,20
0,08 ..0,13 0,06 ..0,11 0,05 ..0,10
0,04., .0,07
- 6 0,013 0,010
~
~
1,.10..0,15 0,08 0,12 0,06 .0,10
0,05 .0,09 ,;'~
!-.
60 0,12 0,20 0,10 ..0,16 0,10 0,12 0,08 .0,12 8 0,017 0,013 0,011 t~
0,06 ..0,10 ~.
Frazere de finisera 10 0,022 0,01'1 0,018
o iametrul f reze i ,0, mm 12 0,029
,-,

0,025 0,022 0,015

r,'
10 .. 16
Avansul sr ' mm/rot 0,02 0,06
20 ..22 25 .. 35 40 .. 60
16 0,038 0,033 0,029 0,020
~
0,06 0,12

Observaiii.
0,12 0,24
1. La fraz~rea do d&gro~8re a fontei, 8vansurile din tabel pot fi majoreta
cu 30 . 40% ;Ie frezaro8 de finisere a tontei Sa p4stroaz5 avansurile
0,03 0,06
20 0,042 0,037 0,032 0,028 0,020 ~
~f
re comandete in tabel pontru frezeroe da finisere e o~elului. 25 0,054 0,047 0,041 0,036 0,031 0,022
~;
2. La frezsree de de9ro~are limitele Superioare ale avansurilor se vor lua
in cazul prelucr~rii pe ma~ini de frezat de putore mare ~i pentru 0 l5-
32 0,070 0,061 0,053 0,046 0,040 0,028 ""
I"
t':'
~ime mic! de frszare; limitale inierioare - pentru 0 l!timu mare de fre-
zare, pe lIIa~ini de puter,e media.
3. La frezareo pentru avansurila recomandata pontru finisere so obtin rugo-
ZitBti Ra =
1,6 0,8 pm.
40

50
0,091

0.108
0,079

0,049
0,069

0,083
0,060 '

0,072
0,052

0,062
0,045

0,054
0,0:31

0,034
f
f",'~,
A'.">i

~~
Tabelul 14.27 Avansuri pentru frezarea canalalor de panA la piase
pentru can6Lat din o~eL rapid, STAS 1680-85
din
~i 1681-85
o~el, cu frezo
(fig 14.1,k ~i
b3 0,120 '0,106 0,094 0,081 0,069 0,060 0,037
r\!
14.1,l) [~
Avansul pe dlnte sd mm/dintsi pentru piese din fonts ~;,' ,',
Dianletrul Frezarea pe ~a~ini ~:~"

frezei, Frezarea pe ma~ini de frezat verticale,intr-o .__ .,- ~1

cu avans pendular,
0, mm singurl! trocere
pentru adincimea de 6 0,022 0,020 0,016 t,~,,"(;
o~chiere pe curs8 Pstrundere axial~ pe adin- Avans Longitudinal pe lun'
8 0,027 0,024 0,018
ffl'~
cimea cenalului da pana gim&a canalului de pans
I ~
':':1

6
-
t, mm

0,3
AvansuL pe dinto

0,10
sd' mm/dinto

0,006 )
10

12
0,035

0,047
0,030

0,040
0,021

0,033 0,024
K~
m~
S 0,3 0,020
10 0,3
0,12 0,007 0,022 ~~
0,16 0,008 16 0,061 0,053 0,046 0,032 t~7
12 0,3 0,18 0,009
0,024 \ -,
16
18
20
0,4
.0,4
0,4
0,25
0,28
0,010
0,011
0,026
0,028
0,030
,20

25
0,067

0,086
0,059

0,075
0,051

0,066
0,045

0,058
0,032

0,050 0,035
~
0,31 0,011
25 0,4 0,032

I
0,38 0,012
28 0,5 0,036 32 0.112 0,098 0,085 0,074 0,064 0,045
0,45

~
32 0,014 0,037
0,5
36
40
0,5
0,5
0,50
0,55
0,015
0,016
0,037
0,038
40 0,131 0,118 0,103 0,090 0,078 0,067 0,047 *:i,f;.:
'-- 0,65 0,016 0,038 ;
50 0,160 0,140 0,125 0.108 0,093 0,081 0,051
;~
~
'f;

R
j
.C;~'j
Observa~ie: Avansurile slnt date pentru o~eluri de constructii cu <750 N/mrn2; pentru

I
frezarea o~elurilor cu rezisten~4 mal maro, avansurile msa vor mic~ora cu 63 0,180 0,160 0,145 0,128 0,112 0, lOO 0,62
20 - 40%

j
550 I
'I
551 I ~'~:t
'.'"
 Tebe lul 14.28 Avonsuri pontru frezo fer~str8u din otel repid (f i9.14.1,.,)
TabeluL 14.29. (cootioubrc)

Oiamo' Opera~ie Freze ferl!str~u Obsurva~ii. In cazut fl-czllriicu f rezo prof i late valor i Le svensur i lor-din t ebe l cores'
truL pi" Frezo ferAstr6u cu din~i rori pund pentru f rozo convex" cu prot it cu vor ia],10 linli;pont ru froze convexe
sei 0, cu profiL cu v8ria~io brusc~ .eu pentru freze concave,ovansurile so vor
Avonsul sd,mm/dinte,pentru adincimea de crestorc (debitaro) t ,mm
mm
3 5 6 10
1 I mic~ora cu 40%.

40 Crestare 0.009 .. 0,007 .. 0,01. .. .

15 20 30
1 ";:be=-:~ Rola~ ii 00 calcut pent.ruvitozo de a~hioro la frezareo cu rozc cil in- f
.0,005 .0,003 ..0,007
. - - ."~ ~Jdro'frontulo.cu coedli,frezofOFnstrllu,fre2eprofilote lIifroze unghiulore
50 !i
Crestare 0,010 0,008 . 0,012
.0,006 .0,004 .0,008
- - - - MoteriaLuL Tipul Haterialul Vitoza de a~chiero v,m/min
prelucrat frezei tl!isur i t or
63 Crestare 0,013... 0.010 0,015
.0,008 .0,005 .0,01
0,015 .
.0,01
- - - CH indrc-~ O~eL' rapid 46,7DO,45
O~"L {rontaLlic" v= kv
Oebitare - - 0,025 0,02 - - - carbon
coadli TO,33 t 0,50.s 0,50 to,1 20,1
1 d
.0,015 .0,01 53,ODO,25
i'rez6 Ot e l 'rapid
80 Crestare - 0,015 0,025 ... 0,02 . 0,015 - - de con' farlistrau v=
rO,ZO t 0,30 ~do.,Zo.to,Z ,0,1 kv
.0,025 .0,01 .0,01 .0,007 1
strucj; ii
Oebitare - - 0.03 0,025 . 0,02. - - cu
Profitata
convexil
Otel rapid
v=
60,20,45
..0,015 .0,01 .0,01 rO,33 t 0,30 sdo.,20to,i zO,1 kv
1
100 Debitar,, - - 0.03 . 0.027 ... 0,022 0,023 .- R = .
=7~0 N/mmZ Prof ilata Ot-el rapid 46,00,45
0,02 .0,015 0,012 ..0,013 concavlisau v=' kv
125-
,ZOO
Debitare - - , ,
0,03 0,028 O,OZ.
unghiularli TO,33 t C,3O sdO,20 tO,l zO,1
1
.0,02 0,016 0,01 C itindro- C&rbur i meta- Z34 '0,44
Observatie: 1.Velorile din tabel se recomand3 pentru frezarea otelului. frontal! cu lice P 10 v= --------- kv
coadli,pll!cu' rO,37 t 0.,24 O,Z6 to,1 0,13
2.la frezares fOhtei, aLiajelor de cupru ~i aLiajelor de eluminiu avansuri' 1 "d z
le pot f i majorate cu 2Q .30%. ;0 lipite

TabeLul 14.Z9 I:.vansuripentru fr!l'zeprofilate concave lIiconvexe lIi f reze unghiulare Frezlide ca' OJ:el rapid 12,00,30
din otel rapid neLat cu doi v= kv
din):i 1,26 t 0,30 0.,25
1 sd,
Oiametrul Tipul frezei Fontllea- Cil iodro- O~el rapid 72,00,70
p iese i 0, 1----7-
Avansul sd' mm/dinte,.pentru adincimea de frozora t , mm nu~ie {rontallicu V='
1 To.,Z5.t10,50'dO,20 to,3 zO,3 kv
mm Pinlila 3 Peste 3 la 5 Peste 5 La 8 HB=190 coada
Peste 8 la lZ Peste 1Z
La 20 Froze fares' Ot-el rapid 31,50,20
35 ProfH8tli~i 0,08 trAu v=
0,07 . kv
t 0:50.sdu,4O to,Z zO,l
,
unghiuLarli ..0,04 .0,05
, ,
coada rO,15 1
40 Prof ilsU ~ i 0,09 ALiaje de Cil indr-o- Otel rapid 1030,45
unghiularli 0,05
0,07 .
.0,05
0,06 ..,
.0,03
,
- cupru ete' frontallicu v=
TO,33 t 0,30 0,20 to,1 0,1 kv
50 Prof ilatli~i 0,10 .
i rogeno
HB=100 .
coad3 1 'd . Z

unghiularll 0,08. "'. 0.06 . , ,

0,01> .0,05 0,03 ..140 Frezliferas' Ot-eL rapid 113,30,25
\ tri!u v= kv
60 Prof Hatl! ~i .0,10 TO,20 t 0,30 0.,20to,2 0,1
o,oa ... couda
unghiulerli 0,06 0,05
0,06
..0,04
0,05 ...
.0,02
,

I Silumin s i Cil indro- Ot.el rapid

1 sd
185,50,45
Z

75 Prof iletii;;i
.unghiularli
0,12
.0,08
0,18 .
.0,01>
0,07 . 0,06 . - I al i aje de
Al cu
{rontolli,cu
coad~
v=
TO,33 t 0,30 0,20 to,1 0,1 kv
:.0,05 0,03 '1 sd z
R =100 ..
90 ProfilaU s i
unghiulara
0,12
.0,08
O,lZ .
0,05
0,010 .
0,05
0;08
0,04
0,05
. 0,03 I
i
.200rUmmZ
HB<65
Freza ferb'
trliu
Ol'el rapid
v=
2000,25
TO,20 t 0,30 0,20.0,2
, 1 sd z
0,1 kv

552
I
I
\ 5S:~
.J
 14.6 FREZAREA FILETELOR zul prelucr~ii materialelor cu duritatea mai mare sau in ea-
zul filetelor cu valori mari ale pasului.
Prin frezare se obl;in filete cu precizie mijlocie 9i se Pentru prelucrarea filetelor scurt.e cu freze pieptene se
pot prelucra cu ajutorul frezelor- disc pentru filete lungi 9i recon~ relatia:
al frezelor pi.eptene pentru filete scurte.Freza - disc se folo- I

seste pentru prelucrarea filetelor interioare

pasul p > 5 mm, iar freza pieptene pentru filete
9i exterioare cu
exterioare 9i
r- C 'do,s
v
[rn/min] (14.29)
v = ------------------
rf5sdO,4'pO,3
interioare cu pasul p :s; 6 nun.
Tot in categ-oria operat.i.LIor de frezare se va trata !?i
prelucrarea filetelor exterioare cu filiera,precum !?i prelucra- in care Cv estecoeficientul care tine seamade natura materia-
rea filetelor exterioare 9i interioare cu ajutorul capetelor de lului de prelucrat 9i este dat in tabelul 14.32.
filetat (~a-numita filetare in virtej). Durabilitatea frezei pieptene se recornarrla:
a. Stabilirea avansurilor - pentru Df = 20 nun T = 90 mini
Pe ling~ avansul longitu::linal executat de frez~ 9i eqal, cu
pasul, filetului,este necesar in~ un avans de ~trlnrlere a fre- - pentru Df = 40 nun T =' 120 mini
zei p~ la adincimea filetului.
In cazul prelucrarii filetelor scurte cu freza pieptene a- - pentru Of = 60 mm T = 180 min.
vansul de patrundere se asdqura complet la 1/6 -3/8 rotatii ale Diametrul freze10r se r~ astfel:
frezei !?i se recornand& 15% din avansul circular (pe dinte). - frezele~sc Of =60 - 80 nuni
la prelucrarea cu freze pieptene avansul pe minut (vite- - frezele pieptene cu~: 10, 12,'15,18,20,25,30,
za de avans) se calculeeza cu relatia: 35,40 mm; .
- freze cu alezaj: 45, 55, 65, 80, 90 mm.
vf = 7r'd'1), [mm/min] (14.27)
c. stabilirea turatiei
in care d este diametrul exterior al filetului, mm;1), - tura- Turatia arborelui pr.incipal al frezei se stabi1~te cu re-
tia piesei, rot/min.. . latia: .
Avansulpe minut v, se poate determina lili cu relatia: ,
1000 v
Vf=Sr'~=SdZ~ [Imn/min]
,

in care: s, este avansul la 0 rotatde a frezei,mm/rot; n, -tura-

tia frezei, rot/mini Sd - avansul pe un dinte al frezei, mm;z-
(14.28)
I
i
I
~=---
1( Of
. [m/rnin],

in care v este viteza de aschi.ere, rn/miniDf -dicunetrul frezei,

(14.30)

nUI!1.Mulde dirrt.Lai frezei. \ nun. .

Avansulpe dinte la prelucrarea cu freza pieptene este dat Se al.eqe turatf,a inferioarti din garna de turatii a maairil.L
in tabelul 14.31. de frezat fHete 9i apoi se recalculeaza viteza de aschi.ere ~i
In cazul prelucrarf.L cu freze-disc, metodaspecifid file- ~ durabilitatea sculelor a~chietoare.
telor lungi, pentru avansul pe dinte: Turatia piesei se catculeaza cu relap.a:
- clasa de precizie f~ lli mijlocie
Sd = 0,02 - 0,04 mm/dinte; Sd Z ~
- clasa de precizie grosol~ [rot/rnin] (14.31)
~=
Sd = 0,05 - 0,07 mm/dinte. 7rd ~
;:

F:
b. Viteza de ~
la prelucrarea cu freze-disc a filetelor lungi viteza se
Se aleqe 0 valoare apropia~ din gamade turatii a ~:inii !:
~i apoi se recalculeaza avansul pe dfute . f;'
.I:
recoInaIXM: .
- pentru prelucrarea otelului carbon v = .30 ':" 55 m/nun]
~
1( d .1), \.

- pentru prelucrarea otalului, aliat v = 28 - 40 m/miri, sd = [mm/dinte] (14.32) ~

(;
Recornarrlarea
este ea valorile rnici sa se foloseasd in ea- z~
~
I:
r.r-r."
554

---------_.,,-- --_ .... __ ...

~l
~~
M
d
14.7 FllEI'AREA CO FILIERA
!J
....;..
~
~,I
;~
N

I I! I~-I I I I
0 0
t--
'" 0
'I

~
~
I I I t--,
~
0
a'
0
a'
e-'

0 cu filiera se pot pre1ucra filete in c1asa de precizie

mij1ocie.
g
:1
~i
0
t--

.. I
..,
Cl
I
-,. I!,I ~,I I
'"
~
~
~
'"
o.
I
f;:;
a,
I ~,I r::
0,1
'..--
a. Vitezade a;;dri.ere
In cazul folosirii filiere10r rotunde ~i a pieptenilor
';j 0 0 0
disc montzrt.i,in capete cu deschidere automata,vitezade aschi.e-
~
,I
Cl.
re se stabil~te dupa tal:e1u114.33.
?l;;,j

,
~
e
e

I .....
..,
~
v I~I~,I '" I ~
0,
0 I
~
0,
0 I ~,I on
-o
0,
0
Pentru durabilitatea sculelor aschi.et.oare din relatiile
vitezei de ~chiere se recomanda:
on - perrt.ru filiere rotunde ' T 100 - 200 mm;
....
~.I!,I !I
'"~ 0-
80 - 160 min.
~I
0 N
:;)

~...
Q.
~
I -o
0
o I 0
o I '"
a,
0
- pentru capete de filetat
b. Stabi.lirea, puterii necesare
Relatiile
T

pentru calculul puterii sint date in tabelul

-8 ...
~
. I!I ~I . I
0
r-,

I I ~-I 14.34.
0 0
e-,
.;, ~ '"
0 '"
0 0
E
~ o c. Momentul de ,torsiune necesar la filetarea cu filiera
E :;)
~ 0 0'

)4)'
N
co
.,
:;
..,
,.,
este dat in tabelul 14.35.
In tarelul 14.36, sint date regimuri de aschi.ere pentru
..." '"~ ~ ...
a eo eo

.,...
0
.3
....

..
:;
~
v
o 0,
0 0
a,
0

L
I N
0,
0 I !-I on
0
0'
filetarea, cu filiera din ot81 rapid Rp3 pentru 0 durabilitate
T = 90 min.
Q. C>
Q.
III
... "...
.".
f;:; r::
.-...,
e

"...
Cl -8
.,
",'
.;..
~.
t--
-o
0
0 0
-o
0 '"
0
a'
"sc
.6
"'"
I 0
o I ~I 0
0'
Tabelul 14,32 Valorile coeficicntului

-
Cv din rcl"J:ia v,itez"i 'de ascb iere

,- ,.,.---"-' .
~
.. "
0

.". IQ ~ ,,' Materi~lul do prelucrot j Cv

I ~,I
e-
'"~ -8
s
I
:;)
-8 ~ ~, ~ :3 ;3
"5
..
~
(,
N
..~ .:
0 o' 0' 0'
.'!.
0 0' O,ol
carbon cu Rm =-;;-~'~:;r--~-~---2-'---~
Otel carbon ~i' oiel crom - nichel c~ Rm =750 N/mm
---~25
22,2
:;:--

..~ .. -c 0 Otel crom-siliciu-m6ngan cu R =750 H/mm I' 19,1

~ ....
0
~ ;Sl '" Oiel alint c~lit ,i ravenit c~ HRC < 42
I
0 10,2
:; ~
I ~I
N
'il. ...
.. c:
.., 0 0 0 0 '"
0

11 Cl
V o' 0' o o' 0'
N '.J

.."
L. "'" X.
I--- T~beluL 14,34 RclaJ:ii de calcul ~i coeficien~ii de corec~ie pentru puterea efectiva la
'"
Pt! ~,I I I ~,I
0
... filatareu cu filiero rotunda sou capote de filetat cu deschidere outoaat3
",' '" ~ '"
-o
il
"
..
:;
c
~ 10,0
0
a' I 0
0'
0
a' Denumirea sculei Materialul Materialul de Lichidul de Puterea, in CP
]
...
"
Q ..:
Cl
>
sculei praLucrat rilcire '.

I ~.I~I I
L.

I ~,I
0

.. I
N, ;Sl '" 0
Filiera rotunda OSC 12 OlC 45 Emulsie O,06d1,6 pO,b

H I~,I!,I
N
~Cl ~
0 0 '"
0
Na =
,.c
0,0 a' a' a'
L.
TO,S
0..

~ .-"- '"=; eo ,., SuLfofrezol 0,151d1,3 pO,3

I ~I
IX> Cape t e de file- OlC 45
Otel
.."c
I I
N
0 0, tat cu deschide- rap-id NG =
TO,5
:; 0 0 0
ra automatA
,---
8. ....
..,
Coeficientii do corectia in func~ie de natura rnaterialuLui
~c
0
:;) IX>
--
~... 0... Denumirea scule; OlC10 OlC20 OLC35 Ole4S 41Cr10 20Cr-Il, Font~ modificatB

<
IJ
>
.,
Cl.

-o
s... UN
~,-
"'~ ..,
....
;;;
..;
U
C ....
"Z
Ill ..
....u ..." .0
Fit iere rotunde 0,6 0,7 1,0 1,0 0,9 1,0 1,4
:; "'" -- I---
u +--
~ ~
~ ..l U~
'..l... :;)
-
..
C
~
"..
0 N 0

"'-
Cl
u e Capele de file-
:; eX>
0 on :z: ......
"a
",... ..a tot cu de~chidd- 0,4 0,6 0,9 1,0, 0,9 '1,1 1,4
.8 ..,
Cl
'- "''-
.. '"0..l
L
u
I "
::c ~ ~
U
...
UU
..la
0 ...
C
0
u.
C
0
u,
re autclr,atli
>-

~.
..5""?
556 ,.
 Tabe lul 14.33 'i"k,;,i de catcut l'icoef icient i de eorect ie pentru deteminorc,,~ vit eze i Tabelul '4.35 Reln~ii dO calcul ;i cooficien~i dO coroc~io pontru DODOntul do torsiune
de Il~chiere la f iletorea cu fit iere necO$ar la filotaro
---.-r----'~'--~.-" Denum iren scule i Haros ote- Hateriolul da L ichidul da Momentul de torsiune,
Denumirea M3terialul/Materialul de prelucrot Lichidul de Viteza de o$chiere lului prelucrat r!!cire daN X cm
scule i scute i ,
.,~,
...
__
.;:.
..I
rileire ~
Fit ier!!rotundil OSC 12 OlC 45 Emulsie
OSC 12 ~el carbon Emulsie 2,7 d',2 "1 'H =4,5 d',' p':5
, v=
eu IIm"'750N/mm2 TO,S p',2
r--- Cepete de f i le- O~el OlC 45 Sulfofrezol
OSC 12 O~el crom ~i cu crom- Emulsie 2, 16d',2 tat cu dasohida- rapid H =4,0 d1,l p1,5 t
F ilere nichel v= re automatA
rotunda cu 11 =750 H/mm2
111
rO,5 p 1,2 ~
Coof ieien]II do coruct III In fllnc~ 10 do nllturn neter tatutut I
DSC 12 ~
O~el crom-silieiu-man- (mulsle " l'd',2 -----------.--- -,---- .'-----"r-
gM v= Donumirea scul"i OLC10 OlC20 OlC35 OlC45 41Cr10 2OCr'Ni Fontll mod ificatll
eu IIm=750 N/mlB2 rO,S p ',2 t
DSC 12 Duralumlnlu pi electron Emulsle 12 d',2
F illor11rolund~ 1,0 1,0 1,0 ',0 1,' 1,1 0,8
" ~
~
v= Capete de f ile-
rO,S p 1,2 tat cu daschida- 0,7 0,8 0,9 1,0 , ',2 ',2 0,,8 ~
re automatll ~
OSC '2 Alom! Emulsi. 9 d1,2 ~
I&'
v=
TO,S p 1,2 ~
O~el ra- O~el carbon
ra ~i durabilitatea ~ui sculei,forta de Cl!?chiere~i vibra-
Sulfofrezol 7,4 d',2 p,ile din tirnpul prelucrckii.
pid v=
~
~
ou Rm=7S0 H/mm2 rO,S p,,2 In tabe1ulul i4.37 sint date valorile raportului astfel ~
Cepete de O;el rapid Otel crom ~i cu orom-
meit retragerea capului in pozi:t;.ie:initialli (in ~ie lon- ~
Sulfofrezol 5,9 d',2 git,uc1inalli)sti se facti fckti retragerea radi,alti a cu\:itelor.
f iletat " nichel . v= 'Ii'
ou des- ou 1111I=750 N/mm2 TO,S pl,2 In mod practic se recornan::1ti pentru'raportul dJd=1,3-1,6.Rapor- I~

chidere tul diametrelor in caZul filetckii melcilor este dat in tabelul

&utollletliOtel rapid O~el crom-siliciu- Sulfofrezol 5,9 d',2
mangen '
14.38. .
v= b. stabilireaavansurilor f1j
cu RID =750 N/mm2 rO,S p ',2
Avansulcircular al piesei la 0 rotap,e a capului pcrtcutd, ~I

Coeficienti de corec:.~iefunctie d~ natura materielului

II
te se stabil~ cu relap.a:
~
Oenumirea sculei Marca otelului Bronz $i alamli Font/! modif i- 1r d ~ ~
~
caU sr = [nun/rot], (14.33)
---- nc cos f3m
Filiere rotunda OlCl0 OLC20 OlC35 OlC45 41Crl0 20Cr-Ni
~i capte de fi-
letat eu de set,i- 0,6
dere automatb
,
0,7 ',0 ',0 0,8, 0,9 2,0 ',7 in care d este diametrul exterior al filetului, nun;1\,- turatda
piesei, rot/ndn; f3m - unghiul de inclinare al elicei filetului,
12
~
~
~
..

"~j
.~
stabilit cu relatia:
p' I
14.8 FITEI'AREAIN VIRl'EJ f3m arctg (grade) (14.34) ~
7r ~n
Filetarea in virtej este 0 varianta a frez~ii filetelor
~
sau a frezarii cu capete de frezat.Se pot executa filete metri-
ce sau trapezoidale, precum!?i melci. Prelucrarea se executa in
tr-o singura trecere.
in care: p este pasul filetului, nun;ct.n -diametrul mediu al fi-
letului, nun.
la un cap cu z cup.te avansul circular pe rotatie i pe
I
~
cutit: \
a. statii J ; rea raportului intre diametrul cercului descris sr 11" d ~
de virfurile cutitelor de pe capul de filetat d:; ~i diametrul
filetului d se face in functie de rugozitatea suprafetelor,uzu-
sd =
z no z cos {Jm
[nun/rot] . (14.35) I~~
~;
558
559

 Tebelul 14.36 Fileterea cu fil iera pentru filet I!letr-ic
.o1:elului ;;i.bronzului, fotosind scuta din Rp3, pentru T=30 min

Diame- Filet metr ic

trul

f i te-
I
Normal Fin 1 Fin 2
I
Fin 3 I Fin 4
i
tul I

mm Pasul Viteza Tura1:iePesul Viteza Tura1:iePesul Viteza Tura~i8 Pasut Viteza Tura~ia [Pasul
i Yi t ez a Tura-
f iletu- v, n, f iletu- v, n f iletu- v, n, f iletu- v, n, If iletu- v, 1:i8
lui lui lui lui lui n,
p, p, p, rotl
mm m/min rot/min mm m/min rot/lllin mm. m/min rot/min IMI m 111I in rot/adn mm m/min min

i
C 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 II 13 14 15
U1
m 3,0 0,50 2,0 212 0,35 3,0 320
I

I
I
o 3,5 0,60 2,1 192 0,35 3,1 285
I
i
4,0 0,70 2,2 175 0,50 3,2 255 !
4,0
6,0
0,80
1,00
2,3
2,4
146
127
0,50
0,75
3,3
3,4
210
180 0,50 4,6 240 I
8,0
10,0
1,2
1,50
2,5
2,6
100
84
1,00
.1,00
3,5
3,6
-140
115
0,75
0,75
4,7
4,8
190
150
0,50
0,50
8,0
8,1
320
260
I 0,35
[ 10,5 335
12,0 1,75 2,7 72 1,50 3,7 100 1,00 5,0 135 0,75 8,2 220
14,0 2,00 2,8 64 1,50 3,8 85 ',00 5,1 115 0,75 8,3 190 II 0,50
0,50
10,6
10,7
285
245
16,0
18,0
2,00
2,50
2,9
3,0
57
53
',50
',50
3,9
4,0
rr
71
1,00
',00
5,2
5,3
105
93
0,75
0,75
8,4
8,5
170
150
I 0,50 10,8
10,'1
215
I 0,50 I 190
20,0 2,50 3,' 49 1,50 4.1 65 1,00 5,4 85 0,75 8,6 135 I 0,50 I
I
11,0 175
22,0
24,0
2,50
3,00
3,2
3,3
46
44
1,50
2,00
4,2
4,3.
61
51
1,00 5,5 80 0,15 8,7 125 I 0,50 I 1" ~ 160
1,50 6,0 75 1,00 8,8 115 I 0,75 I 11,2 .150
27,0 3,00 3,4 40 2,00 4,4 52 1,50 6,' 72 1,00 8,9 'OS ! 0,75 11,3 132
30,0
36,0
3,50
4,00
3,5
3,6
37
32
2,00
3,00
4,5
4,6
48
41
1,50
2,00
6,2
6,3
b6
56
',OD
1,50
9,0
9,1
96
81
I 0,75 !
i
11,4 120
11,00 11,5 100
42,0 4,50 3,7
45,0 5,00 3,8
28
27
3,00
3,00
4,7
4,8
3b
34
2,00
2,00
6,4
6,5
49
46
1,50
',50
9,2
9,3
70
65
, 1,00
I 1,00 I 11,6
11,7
86
83
48,0 ~
3,00 6,6 43 2,00
I
I
9,4 62 I 1,50 11,8 79
52,0 3,00 6,7 41 2,00 9,5 58 I 1,50 11,9 73

Te:-e lul 1~.36. (ccotinuare)

Coeficien1:i de corec1:ietn func~ie de rezisten~a la rupare a meteriaLului

Rm , N/mi 450 550 750 850 9S'()

O~el 0,60 0.70 1,00 0,80 0,70

ObserVIl1:ie:Pentru fitetaroa fontei se va corecto viteza cu Kv = 0,50

Fileterca cu filiera pentru filet ~ithworth ~i gaz a o~elului carbon cu R =700 N/mm2 ~i bronz cu HB=9O fere racire, cu me~~rielul
filierei Rp3 ~i durebilitotea T=9O min. Pentru elte condi~ii se vor corec~e velorile vitezei cu coeficien~ii C~ mai ]os.

Filet normal, in ~oli ~ithworth .Filet pentru t ev t , in ~oli

Diemetrul Oillmetrul Pesul fi- Viteze v, Tura1:ian, Avsnsul 10illmetrut Oiemetrul Pesul fi- Viteza v, Iur ej i e n, Avansul
'. !'
.1
nominel, 0 0, mm letului p, m/min rot/min . vf' mm/min nominal 0, 0, mm letului p, m/min rot/m in \If ,
~oli mm ~oli mm cs/min

-
. ,
3/1b 4,76 .1,58 1,55 110 117 1/8 9,728 0,907 3,0 ice 102
\ I
\

\ 1/4 6,35 ~,?7 ',B5 92 116 1/4 13,175 1,337 3,7 ~ 117
\ I
\
5/16 7,94 1,41 2,00 80 113 3/8 16,662 1,337 4,6 85 113
\
I
 ...:j~,;i~

'"- T&belul 14.37 Raportul ds/d pentru pr-etucr area filctulul

"f
e
"c
...
5o
~
~ .-,
\... ",-,
~ Filetul de Pasul filetului, IIIID
prelucrat
0 1 2 3 4 5 b 8 10 12 1b 20 24
.,; 0
,., I'-

8~'-
I '"
0- 0-
minim
....
... ... ,,-
did,

.3
-o
'"
M

'"
0
'" Hetric 1,29 1,21 1,25 1,23 1,18 1,15 - - - - - -
.8
.,
I-
Trapezoidsl 1,32 1,37 1,33 1,35 1,31 1,39 1,37 1,34 1,34 1,32 1,29

CO
",
s .:
M
",- -o '" 0 ~ Tftbalul 14.38 Raportul ds/d pantru prelucrarea aolcilor
11'I
0) 0-

Unghiul elicei,grade
.-ds/d Unghiul elic&i," grade ds/d
... 0- 0- 0-

0)-
~ ~ ~ 0 .. 5 1,1 15 ..20 1,4-1,5
~ N N N
5 .10 1,2 20 25 1,5-1,b
L........ ___10..15
._, 1,~'1,4 2~ 30 i.s-r,s

~
'"... - N_
... ..
'"... O-_
0-

~
- In t:abelul 14.39 sint prezentate valorile recomandate pen-
-o
N '" ::;: ...
M
1'--
:J 8
I'-
8
... . tru avansul pe cutit la capetele cu tangen\:Ainterioar~,' in ea-
zul cutitelor cu placute din carb.lri metalice PlO.'
... 3
...
-..
M
-.. ~
~ ... ...
.. .. ..
"
....,
Cl
Tabelul 14.39 Avansul pe cu~it la filetarea in ytrtej

Ii 0

".. "'. Proprieta~ile mecanice ale o~elului Avansul circular pe un Obssrvat.ii

'if de pretucret cut.it sd' mm
,.,
~I
Cl
-o 8. ...>
a
...
N
...... ... ~..
11'I
N
... !::;
~ ...
-o
...
N
...
N ~
...
..
:l Rezistenf.a lO2ru- Ouritetea Brinell
~ Cl
0 ~ a., pare Rm, H/mm HB
'"'"
o

... ...
....,
<:
..
N
550
b5.:l
153 .161
179 ..192
1,0: 1,2
0,8 1,0
Velori"le mai mari 1I1e
8ven$ului pe cu~it se
...Cl >
'""-
0
'"
...
0-
s ... ~ '" M ~ "-N N
'" ...Cl 750 210 220 0,6 0,8 iau pentru prelucrarea
..
N
Cl
..'"
0

0
850 235 .250 0,4 O,b pieselor rigidtt

-8 0
... .,
'" s
a
~ 0
"', 8_
0
N ~ 0 0
~ >
N ,., M ... M' M'
"', Cl
.... .. c. stabili.rea vitezei de ~
N M
'" '"
~. ..0
0
c
0
La.filetarea in virtej cu cutite prevazute cu carl::m'i
....
:l
...
'" 0 , metalice, .a filetelor metrice ~i trapezoidale, viteza de a.l?chi-,
.;,. ...
... ...c c )
"-...
0-
0-
~
N
N
'"...
I'-
0-
N N
M
'" 0)
0
.... erese cal.cul.eaza cu relatia:
N N
-i
N
0)

N M'
-o
M'
-e.
M
N
... 0, .c. 0
.... .,
'" '"
.."
0 L.
Cl
'-0
Cl
c, K~
-
r....
N
...
I'-
co. '"
D.
0-
...
M
N.
N
....
0

11\
Q)

"'
-o . '" ...
"'.
0

Q)
'"
... ... ...
.. 6!.
I'-
-8
0

.-...
....
.....c
:l
v
rrn SdZ pY
[m/min] , (14.36)

'"
e-- N N N
'" -e
'" c
Cl
N
e
a.. in care: Cv este un coeficient care tine seamade natura mate-
e
.-.... <, rialului. Pentru otel cu rezistent:a la rupere 1\ = 750 N/rran2 l?i
.
0
2: >
..
0

... to ... ... "" ...

., cutitele capului de filetat din placute metalice PIO,Cv = 2330;
..
N
N
<,
CO
,.,-.. "--..
0)
... <,
... ..
<,
.. ,., <, 8 e
.. ... ... T - durabilitatea cutitelor, pentru care se recomarda 80 min.'
<,
... N U >
11\
... 0<:
"
0
8
563
592
,to
it

~
'1
,\j
Pentru exponent.i,s-au determinat experimental valorile:m 'T e. Determinarea p.rt:.erii
~ x = = 0,5; K" - coeficient de coreq.ie al vitezei care se de-
Y
t.ernuna cu relatia: r~iletarea intr-o sanqura trecere necesita 0 putere:
- pentru filete metrice:
Kv = ~v Ksv ~v,
(14.37)
0,1 po,s SdO,4 zO,5 vo,a
in care: Kl1it este coeficientul care tine seama de natura mate- Nn = (kW) (14.41)
rialului !?~se calculeaza cu relatia: dO.l

~ - pentru filete trapezoidale:

750
~v = Ko (-) , (14.38) o , 028
.
p1,2 sd0,6 zO,5 VO,8
~ Nn = [kW] (14.42)
dO,7
in care Ko are valorile:
In cazul prelucrarii unor filete cu ~i mari din mai mul-
!.
- pentru otel carboncu C < 0,6% Ko = 1,0; te treceri, puterea calculata cu relatiile (14.41) 9i (14.42)
se amplifica cu raportul intre i.n.al timea ~chiata la 0 . trecere .
- pentru otel carboncu C > 0,6% Ko = 0,9, 9i inaltimea totala a filetului.
iar exponentul ~ = 1,0; In tal:el.ul 14.41 sint recomarrlatevalori pentru reqimul,de
'K
HV
coeficient de cor~ie in functie
- de grupa de utilizare a aschi.ere in cazul prelucrarii unor filete trapezoidale cu-un
placutei, dat in tabelu1 14.40; Kmv - coeficient in functie de cap cu doua cuti~.
metcda de filetare: .
- filet cu pas mare, executat cu cutite de degro!?are!?i
finisare' J(
.~" = 1" o
. 14.9 REGIMiJRI DE 1\SCHIERE rA ~ PE MASINI
- filet executat direct cu cutite de finisare ~;v = 0,75.
DE EREZAT or MA! KJI..:l'E scmE SDilr..:rAU
Tabolul 14.40 Coeficicntul de corec~io Ksv
In cazul pre'lucrar'Li, prin frezare cu mai multe scule si-
Matorialul
-
de prelucrat Grupa de utilizare a placu!:ei din car-bur i metal ice
multan, conditiile concrete de lucru pot c:orrlucela aparitia u-
ncia sau a mai multora dintre resticpile urmatoare:
P40 P30 P20 P10 P01.4 1(40 1. exista 0 aceeasf, l~ime de deplasare cu avans de lucru
pentru toate sculele;
O.el carbon de con- 0,35 0,65 0,8 1,0 1,4 0,4 2. se:i.mpune ea toate frezele sa .lucreze cu 0 aceeasd,tu-
st rucr i i
ratie de lucru; '.
3. este necesar ea turatiile de lucru ale frezelor sa se
d. calculul turatillor afle mtr-un anumit raport;
4. apare necesitatea ca pentru toate sculele aschtetcare sa
Tura~a piesei se ~culeaza cu relatia: se lucreze cu aceeasf, viteza de avans, in mm/min.

Sd Z ne COS f3m 14.9.1 cazu1 vitezei de avans unioe

np == [rot/mm], (14.39)
~d Proiectarea reqimului. de ascniere presupuneparcurgerea
urrnatoarelor etape:
iar turatia capului portcutite Cu relatia: 1. Se determina elementele generale aferente unei anumite
pretucrard.:
1000 v - aleqerea schemeide prelucrare;
nc'=-- [rot/min] (14.40) - akeqerea Iflilliiinii-unelte;
~ ds stabilirea metodei de instalare a semifabricatului;

564 565
 -o ... - stabilirea sculelor ~chietoare, a dispozitivelor 9i ve-
01 O'
..,.
o--O"..[)"'l
......
...
00"-(0 ..,.
0
r- s 0
. M
.: rificatoarelor; .
a) O' 0'
...
"'.
E 1 ~I I
0
fh~g~
.-.-.-r
N
- stabilirea modului de instalare a sculelor.
2. Se determi.ruivalorile adincimilor de aschiere, respec-
c:: g!!e~S ,., s 2
I
M
eo
s: o .---.- o o tirrlu-se in principiu rec:omarrlMilede la prelucrarea cu 0 sin-
"
c I-
-o Q'o'-..:t'tJl
.0

.,
L-
0
...
0'
0
.... guri'i scul.a , ,
~
o ~::~~ 3. De asemenea,urmardndu-ser~ile valabile la pre-
:; 0 0
0
N 0
N
S .... .... lucrarea cu 0 s:ingura scuta, se ~ valorile avansurilor
. E
,,. .....
e ..,. .,'"
.-.- ..- Sq, in nun/dinte, pentru fiecare dintre frezele care vor lucra
MI./'\ .N
c t--lI)...:tN

~I! 15 Z
0

'":::
O ....
.-.-.,
Cl

..,...., ;j ..,. samurtan, Se verificl avansurile la oondip.ile de rezisten~ a

L-
c

c::... M ~;:2;jg;
-
. ... 0
N
... .: O
<0
0' mecanismului de avans ~i de rigiditate a domului portfreza.
... 0
o N.--.-- ...... .,
.o
4. Se determi.ruiavansul pe rotatie sri pentru fiecare fre-
L-

-3 -8 ...> zi'i:
if :; Cl

N
-e
o
~N
........
,""NO
.-
..
..-
..,.
-8
.-
Cl
~._.-
c ...,
CD U N
.- 0 I) L.
).t
D
(14.43)
il N ... ....
o
.- 0_-
t..",",

't- 0 >.c:.
0
Sri = Sdi Zi (nun/rot],
s
e
0 ..,. Ca-N- .,:>
0 c
~ <,
:z:
'"...
N o
or-..o...:t
N __ ....
"
.... L- Ii 8-8 c: : Zi fiind nlIlMrul de dinti, ai frezei.
&. ,
5 "6 .,"
U .,' 5. Pe baza diferitelor recoman::1&-i sau a datelor din tabe-
i3 0<
...
C

c
M
o
~ ..
N'"
NOr-
L.

a ~
.0
s lul 11.3, se stabilesc durabili tap.J.e convenp.onal-economiceale
Cl NNN_ U
u
ID
"0 I-
frezelor.
0>
I- L.
.,c u
1 ..
C
0 c
~
,., s":, , 6. Apelirrl la rela1;ii1e valabile in cazul prelucrarii cu 0
u
-o _M.-M "0 !5
E
"
!
...
L.
".
" ......"
L.
o
e

..;,
.:
o

..,.
..0-..2''''''--
e-- .-

..o...:t"..oM
-8
:;
"cC>
U
c
"0

.,
.,e
...
:>
u
0

L.
c
C
Cl
0>
.,
.-., :,
Ii
c:..."
0
"
.,
:;
...
."u
singuri'i soul.a , se calculeazci1 vitezele de ~chiere conv~tio-
nal-economice Vi. . ..

-.;"
0 C>
7. Se detenn:i.na avansul conventional - econanic Sll i' in
'"...
0">
.... o t-U"'I

... -8 IS
...- .-
...
.....
~ I-
Q.
~ '--1-.
N"-'--'-
u
::J
"
.... U l-
u .. nun/min,considerirrl ea fiecare freza Iucreaza irrleperrlent:
..
L.
il
.,..
u :;
! .. -.;
Cl
0
8. X -8
.n
11
..."
....,
M
$S~~ u :>
.. a....
.."
l-
[nun/min] (14.44)
" uS -.;....0 smi =
o NNN.--
5 nconv i Sri

.D'
L.

U
e:.... N
..
:;
c
:;
~e
Z
0 L.

., .-
G
Cl

Cl

... :; e Cl
...
0 0
c:> 9. Cunoscirrlu-se valorile avansurilor pe minut Sm i ~i cele
L.

""">
-.; 0 --e
2:
~
N<4"...:t'OO,.......o
_t;O..oU"'lM_O
N_'--'-'-"-'-- "
c
-8
....
,Cl
u
... e > ale coeficientilor exponentiali ai vitezelor relative (coefici-
!5 e 0
:> -8 e' ~
la calculul vitezelor de ~chiere, Zi = l/mi) ,se
"..
I-
-.;... enti utilizap.
.,..c .-.
t> L.
0
...." r-a
eo:
e
...
I-

C>
...
., L.

..
e'
calculeaza nErimile auxiliare W i :
~ x:
... .
Cl
c '"
0
co ~8~~;j;;;~
NN-
0
C
0

..
C
0
0 0 ...
N
Cl Cl

.,
e- .-.-.-
l-
II 0 0'
...
:>
-8
c
..." -8 s:
..
0

!
.~ c
Ol
e
-
c .-
Cl c>

-
Zj
.. c " c
..
.8 e .... Cl

:, ~~~;j:~~~ .8.~ ..0 ... -8

G
1000
., e
-o
NNN-'--'-
.; U L.

..
G
....

U

-.;
.- U
-
o Cl
e u u
.;: -8
G
L.
g-
Cl

.,e
N
Wi (-) (14.45)
... smi
...
L.

.s 0 " N .3
L.

.3 .... >
1Cl
.-.... S L.
0
~o!;!~f;)~~
N ___ .-_ ...
0
...
Cl Cl Cl
..
o u
.r: 8- c
Cl
10. Se det.ernrl.resuma~i a nm-imilor auxiliare ~i,cu aju-
.... ... torul acesteiil, avansul COIm.m scOm:
-8
~
.... ....
0
:>
.., 0
0
.: ~~~;!~~~ .,"
....

..." .."
Cl

... e -.; 0 NNr,..-'-'--'-- ., 0

u 1000
.-.."
0
>
0 s:
u '"
-o Cl /
o
-8 [nun/min]
, (14.46)
-8
.
L.'
Scorn
C
i!~~;j:~:n~ GIG
"5 1.
~ -.;... ~
co
o
NNN.-- .....--.-
......
UN
...
:>
...
0 ... :>
., "
....0
"e "c"
:J
..
:;
'!3~ ......
-o co cs
" ..
.,
Cl

"a.
E
" ...
l-
0

X
Zi
.8
.
t-
C>.
'" -
. " a.
....
..,..,...:t&J'\ N
x: ""x: u
(~ir

567
566
 Observatie. Atunci cirri frezele Iucreaza sdmul.tancu valo- 17. utilizindu-se relatiile de la prelucrarea cu 0 s:i.n;Jura
ri diferite ale coeficientilor Zi ai vitezelor relative, inain- scul.a, se determina mardmi.Lecomponentelor tangentia1e Ft i ale
te de a se determina mm-imileauxiliare W i' se va recurge la 0 fortelor de aschiere, in N. . '
anal.iza a valorilor celor mai scazute ale avansuri.Ior Sru i' Din- 18. Se calculeaza puterea efectiw. de aschi.ere pentru fie-
tre valorile srnse stabi.Leste astfel valoarea mirrimaSrnmin' care frezi:i:
Dacl valorilea;'ansurilor Smipentru celelalte freze depasesc Fti Yeti
cu mai mult de 50% valoarea SilllOin'narimile auxiliare Wi se vor Nofi [kW] (14.50)
calcula cansiderindu-se pentru z i 0 valoare urdca, ~i anumecea 6000
corespunzcltoare frezei care Lucreaza cu avansul minimSrnmin'
Daca insa valorile avansurilor SUli pentru celelalte freze depa- in care Ft i este marimea co:mponenteitan:Jentiale a fortei de
~esc valoarea Srn mi CU mai pup.n de 50%, se determ:i.na valorile aschi.ere, determinata prin luarea in considerare a avansului e-
auxiliare W i in ~ separat,cu valorile a. corespunzcltoare lor. fectiv de Lucru, in daN, iar Yeti -viteza efectiva de aschi.ere ,
Se vor obpne ca atare doua valori pentro avansurile coxmme in m/min. .
(Sopjll1
l?i 500m2), in cansideratiile ulterioare urmirrl a se lua 19. Se realizeazcl 0 verificare privirii asigurarea puterii
medi.aaritmeticcl a acestora (S"OII) .Astfel de situatii se intil- necesare pentru aschtere de cat.re puterea electromotorului ma-
nesc inscl relativ rar in pracb.ca uzinala, ~inii de frezat:
1l. Prin luarea in cansiderare a narimii avansului COITl\ID
scorn'din gamade avansuri a ~inii de frezat se adopta avan- i s Nlllu
LNef T] (14.51)
sul smu' in mm/ndn,comun.tuturor frezelo~. .'
12. Pentru fiecare dintre freze, se calculeazcl turatiile in care lliefi este surnaputerilor efective necesare ~chierii;
necesare de lucru 1\.00 i' N;nu
- puterea motorului de actionare a ~ii principale; T] -
randamentul transmisiei .
.In cazul in care:
smu
nneci = fret/mm] (14.47)
sri . E Nefi
= a > I, (14.52)
13. Se adoptcl,din cartea ~inii defrezat, turatiile ~ui TJ Nmu
pentru fiecare dintre freze.
14. Se determ:i.naavansul efecti v S,. efi' in nun/rot, pentru se va efectua 0 mi.scar'e de a.ori a avansului corounseem~i,prin
fiecare frezcl: - urmare, ~i a turatiilor de lucru ~ui ale rezelor.
20. Evaluarea durabilitatii frezelor pe baza numarului de
piese prelucrate ~i stabilirea intervalului de timp dupclcare
Smu se va efectua inloo.rirea fiecclrei freze presupune detemdna-
SI' efi - [mm/rot], (14.48)
rea prealabilcl a norrnei de tirop pe bucata Nt, pe baza campanen-
~ui telor acesteia (timp de pregcltire-incheieie, timp de baza ,timpi
in care smueste avansul comun ales din gamade avansuri a ma- ajutatori, timpi de deservire tehniccl ~i organizatorica,timp de
~inii-unelte,in mm/nUn./iarI\nui- turatia realcl de lucru pentru oclibna :;;i necesltati fir6l?ti), in min.
fiecare frezcl, adoptata din cartea ~inii-unel.te, in ror/min. , 21. Se calculeaza durabilitatea efectivcl a fiecarei freze,
15. Se calculeazcl avansul efect.i.v pe dinte, sdefi' pentru f
Tefi' folos:ind rela~ia:
fiecare frezcl:
Zj

SI' ef i vconvi Teonvi

[mm/dinte], (14.49) [m:in] (14.53)
Sdefi- Tefl
Zi Zi
Vefi
16. CUnoscirrlu-se turatlile reale I\u ~i diametrele de
calcul ale freze.lor, se determina vitezele ~fective de aschiere in care Vcon'li
este viteza conventional - eocncmica considerata
. vefi' in m/min. initial, in m/mini Tconvi-durabilitatea conventdcnal.-economica,

r: .: <:) 569
.---_._-_._--_ -
... -_ _-_._-----------------------"
...
 ~ .",:",;~,::: .: :.::.?2;.X:{;::;".

I
in mini Vot1 - viteza efect.iva de aJ?chiere,in m/mini Zj - coefi- folosirii relatiei (14.56). i

I
!
cientul exponential al vitezei relative de aschiere,
22. Pelltxu fiecare frez~ se dete.rmi.nii
za numarului de piese preluerate:
durabilitatea,pe ba- za.:
5. Se recalculeaza. avansurile pe dinte pentru fiecare fre-
I
I
Sr
[mm/dinte] (14.57)
!
Sdi =- f
Tllfi Zj
\ t
qi -- [roc] (14.54) ~
Valorile avansurilor pe dinte se verifica tinind cent de
~i
conditiile de rez i.stenta a mecanismuluide avans ~i de rigicti- I
p
tatea dornului portfreza. ~
~
in care ~ i este timpul de hazelaferent fieci1rei freze. 6. utilizind relatii adecvate, se detennimi lung:i.meacursei r
de ascrri.are lObipentru fiecare frezi1, in mm.' V
23. Se calculeazel intervalul de timp dintre doua schirnl:ari 7. Se cal.cul.eaza coeficientul timpului relativ de aschi.ere ~
~
consecutive ale fiecarei freze: pentrufiecare rreza. cu ajutorul uneirelatii de forma: o
N
~
ti = qi Nt [minJ (14.55) leai ~
Ti (14.58)
in care Nt este normade tirnp pe rocati1, in min. "leaimax ~
~
r
in care leai este lung-imea cursei de aschi.ere la faza i, iar
14.9.2. cazul unei turatii uni.oea tuturor frezelar leai msx este valoarea maximaa lungimii cursei de aschtere , din- ~
!J tre cele determinate pentru frezele mentate pe acefasd, dorn. ~
o exernplificare a unei asemeneasituatii se poate conere- S. UnTtEirindu-se
datele din tabelul 11.3, se stabilesc dura-
bilitatile ccnventdonaL- economiceTeonvi pentru fiecare frez~. ~
tiza prin cazul utilizelrii mai mu1 tor freze rnontate pe aoefas.i,
dorn portfreza. Schi.mbareauneia dintre freze recl~ 0 inlocu- Se c~lculeaza z Teonvi a acestor durabilitati conventio- ~
ire ;;i a eelorlal te scule, pentru a nu fi afectati1 precizia re- nal-econonuce. ' M
glarii frezelor la dimensiunile de lUCIU.I.a 'prodectarea regimu- 9. Folosind recomaI'ldiirilede la preluerarea cu 0 s:in;Jura
lui de aschi.ere , se va presup.me ea teate sculele sint caracte- scul.a, se detenninli viteza de aschi.ere pentru fiecare freza Vi' ~
in m/min. ~
rizate prin a~i valoare a coeficientului exponential z al ~
~
vitezelor relative, situatie de altfe1 frecvent intilniti1 in 10. CUI1oscindu-se valorile vitezelor,de aschi.ere Vi ;;i di- fi

practdca (prelucrin:fu.-se de obicei unul sau mai nn.tltesemifa- ametrele de calcul Dei ale frezelor, se calculeazel turatiile P
conventional-economice (de calcul) nei ~
bricate di.spuse in 9ir ,cu freze avind partea actiw din acelaJ?i ~
material) 11. Se stabil:9te freza perrtru care a rezultat turatia
Etapele de proiectare a regimurilor de alichiere sint: conventional-ecanomica rn.inima(scula limitativa), mi1rimileafe- ~
1. _Se determi.ni1elementele generale ale prelucri1rii, adici1 rente priminct indicele lim. V
eele rnentio...ate la p.mctul 1 din subcapitolul 14.9.1. 12. Se determina valoarea aproximatdva a ccef.icf.entul.uf de ~
corectf,e pentru durabilitatea frezei limitative: ~
r
2. Se s+abi.Leso valorile adincimilor de aschi.ere pentru
fiecare frezi1. f
r
3. Unnarirrlu-se recomarrlarile de la preluerarea cu 0 sdn- TliITi :E 'l'co;wi [I'f,
gJl:'a scul.a , se ale;r valorile avansurilor pe dintesdi, in KT = (14.59)
mm/dirrte, ~
Teonyl im ~
4. Se calculeazi1 avansul pe rotatde s, I' pentru fiecare ~
frezel in care T l imeste coeficientul til11pului relativ de a;;chiere ~
sri = Sdi Zi [mm/rot], (14.56) pentru freza limitativcl. 1
13. In funci;ie de valoarea aprox:i.rnativaKl a coeficientu- ~
~
Deoarece sculele sint montate pe acela!ii darn, e1e treb.rie ,lui de corec1;ie a durabilitatii sculei limitabve ~i de valoa- 1
M
sa a:ib.1un avans-unic pe rotatda, sri ~ din acest motiv, se adopta
ctrept avans comunsr valoarea avansului minimrezultat pe baza
rea z acoeficientu,lui e>fPOnentialal vitezei relative, din ta-
belul 11.5 se det.enn:i.nll
valoarea aproximatiIvaa coeficientului ,
~
~\'
~

570 1';71
I
.~
.~
 K", de corect.ie a vitezei de aschi.ere, (mm/rot], (14.64)
Sri = Sdi Zi
14. Se calculeaza turatia ~nuna de lucru a frezelor:
Zi fiind numarul,de dinti ai frezei.
ncom=
nconvl
irn ~ [rot/min] (14.60) AtWlci cind pe acefasi, dorn sint montate rnai multe freze,
drept valoare unica a avansului pe rotatde se adopta valoarea
15. Se adopta, din cartea masani.Ldefrezat, turatia cea mirrima,dintre eele obtinute cu ajutorul re1atiei anterioare.
mai apropiata de valoarea ncoOl' aceasta fiirrl turat.i.a real.!:in ' 5. In cazul frezelor pentru care s-a adoptat 0 alta valoa-
rnu
16. Se dete~ mar.imea avansului unic pe minut: re a avansului pe rotatie decit cea unica, se recalcu1eaza ma-
rimea avansului pe dinte. In aeeasta etapa, se pot efectua de
Srn = sr ~u [mm/min] (14.61) asemeneaverificarile privind .rezf.stenta mecanismu1ui de avans
9i rigiditatea dornurilor portfreza. Daca este necesar , se pro-
17. Din cartea !lla!?iniide frezat, se adopta valoarea avan- cedeaza la nucsorarea avansurilor pe dinte 9i se reiau calcu1e-
sului unic efectiv pe minut, smu'
le, incepind de la punctul 3. .
18. Se recalculeaza aV~'Urile pe rotatie i pe dinte: 6. Urmarirrlu-serecornandarile valabile la prelucrarea cu 0
singura scu1a,se stabilesc valorile vitezelor de asohi.ere,
Sf'lIU
7. cunosorndu-se valorile de ~chiere 9i eele ale diame-
Sr [mill/rot] (14.62) trelor de calcul ale frezelor, se determ.i.n1:i.
turatiile de calcu1
~u nci ~ Dacape acalasi, dorn sint montate mai multe freze, drept
turatie comuna se va fo'Los'i, cea determinata pe baza relatiei
S
Sdi' = _~r (14.60), prin urmard.rea indicatlilor din subcapitolul 14.9.2,
[mm/rot] (14.63) pma la punctul 14 Inclus.lv.oaca pe dorn se afla 0 sin:jura fre-
Zi
za, turat ia de calcul a acesteia se deternUna dupa indicatiile
expuse la prelucrarea cu 0 singura scula .
19. Se determina vitezele efective de ~chiere pentru fie-
8. Pentru fiecare freza instalata pe acel.asf, dorn portfre-
care freza: se stabilesc lnarimile componentelortangentiale ale
za, se calcu1eaza avansul pe minut srnl.:
fo~ei de ~chiere pentru fiecare freza, folo~ind relatiile de
la prelucrarea cu 0 singura scuta, CUnoscindu-seaceste date,se
srni = sri nci [mm/mi.n] (14.65)
efa4:ueaza verificarea le:::rata de asdqurarea puterii necesare
a9chierii,prin puterea moto~ui electric al ffia9inii de frezat.
sri fEnd avansul pe rotatie determinat pentru freze1e montate
pe aeel~i dorn portfreza, in mm/rot, iar n i - turatia de cal-
14.9.3 cazuI unor scule ~etoare instalate la mai multe cul, in rot/min. C
pozitli de lucru
9. Corespunzator avansurilor srn i determinate C1..l relatia
(14.62), se calculeaza valorile marimilor auxiliare Ni:
o astfel de situatie apare, de exemplu, atunci cind mas.ina
!
de frezat dispune de mai multi arbord.principali, unii dintre
acest.La lucrind cu 0 singura freza, in timp ce pe altii sint
t
I
Zi
1000
montate mai multe freze.Se prespune, asedar , 0 combinatie a ea-
zurilor din subcapitolele anterioare. Ni = (--) (14.66)
Etapel.e de proiectare a reqimurd.Icrde aschi.ere sint. urma- snd
tear-ele:
10. Se determina suma~ W i a In.1riroilorauxiliare calculate
1. Se determina elementele generale .specifice operatiei de
la punctu.l anterior.
frezare, adica eele mentdonatela punctul 1 din 14.9.1.
11. Dispunirrl de valoarea sumei tnarimilor auxiliare t se
2. Se stabUesc valorile adincimilor de aschi.ere pent.ru
fiecare dintre freze. caloul.eaza In.1rimea avansului comunscom:
3. Se determina valClrile avansur.i.Lor pe dinte Sdi' in
mm/dinte , pentru fiecare freza. 1000
) scem= [mm/min] (14.67)
4. Se calcuIeaza, pentru fiecare freza, valoarea avansului
pe rotatie sr i : l/z
(k Wi)

572 l
~
t:"7"':'{
~~: .,
 Observa.tie. Atunci cirri frezele instalate in posturi dis-
,i tmcte de lucru se caracterdzeaza prin valori diferite ale coe-
ficientilor e.}q.xmen~ia1i
ai vitezelor relative de eschlero , se
vor lua ill cormiderare indicatiile mentionate la observat.i.ade
~~oo . ~
la punctul 10 din subcapitolul 14.9.1-
_.- -
2f
12. Din cartea masdrrl.L de frezat, se adopca avansul real
smu' in mm/nun valoare COIIIllIlli tuturor frezelor.
I
~I'
,~t
-
c:::.
><.:J7
13. se calculeaz<l turatiile de lucru ni pentzu fiecare ar-
bore principal: .

s 75 350 75 450
n, =
I-
mu [rot/min] (14.68)
s'rl
f
14. Din cartea ~inii' de frezat, se stabilesc turatiile ~I
efective I\.ui pentru fiecare arbore principal. - Ac
c
15. se recalculeaz<l avansurile perotatie ~i avansurile pe w'"
dinte pentiu fiecare freza, pe baza indicatiilor de la punctul Haterlat: FC 200
18 din subcapitolul 14.9.2. ~I Ilurtt ate : 190HB(daN/cm2)
I
16. Se detemdna viteza efectiva de a!?chiere vefi:

7r Dci ~i Fig_14.6 PiesA

de tip carcasA
~i supr8fe~ele
care urmeezA
a fi ob~inute
prinfrezare
Vefi- [m/min], (14.69)
I
1000
Posibilitatea prelucrilrii suprafetelor respective pe 0 rna-
DC;ifiird diametrul de calcul al frezei, in nun, iar l\nui- tura- llW de frezat lon:.Jitu::1inal,prevazuta Cll 3 capete de lueru,
i;l.a efecti~ a arbore'Iui, princiPal pe care este instalat<! freza corrluce la ~area problemei in cazul I ..
prezentat in acest
respect.iva, in rot/min. capitol, eel al prelucrilrii Cllvitez<l urrica de avans. Sint men-
17. se stabilesc marimile companentelor "tanJentiale Fti tionate in contdnuare etapele parcurse i.. vederea :detenninarii
ale for1;elor de aschiere, folosind indicatiile de la prelucra- regimului de Cll?chiere:rezultatele diferitelor calcule sint in-
rea Cl] 0 singur.:l scul<l. . scrise intr-o f~ de calcul aJ. parametrilor regimului da as-
18. se verific<l masura in care puterea necesara procesu
chiere (tabelul 14.42).
1. stabilirea schemei de prelucrare: se consider.:l a fi po-
lui de aschfere este asigurati prin puterile motoarelor electri
ce de actdonare a arccrd.lor principali. sibil<l prelucrarea prin frezare a suprafet:elor plane in canfor-
mitate Cll schemadin fig. 14.7.
2. Alegerea ~:inii'-unelte pe baza corrlii;iilor concrete e-
14.9.4 EKemplu de calcul al paramet:rilor reg:imului de a.!?- xistente: se va executa prelucrarea pe 0 !lIa!lina de frezat lon-
chiere la frezarea cu mai multe scule simultan gitullnal de tip FP 16.
3. stabilirea metodei de instalare a serrifabricatului: se
. Se va lua in cansiderare cazul unei piese de tip carcasa I
va recurge la orientarea .~i fixarea. semifabricatului direct pe
exeeutata din font<!cen~ie Fc 200, pentru care uncle suprafet.e masa masdni.i.,Cllajutorul unor bride ~i al unor ~i.
plane exterioare pot fi prelucrate pe 0 ~in.:l de frezat lon:Ji- 4. stabilirea sculelor ascnietoarerse vorfolosi trei fre-
tudinal: in fig. 14.6 sint mentionate doar acele dimensiuni ale ze frontale annate cu placu1;edin carl:uri metalice de ..tip K30;
piesei care intereseaz.:l din punctul de vedere al prelucrilrii. doua dintre aceste freze (N2 ~i N3) vor avea un diametru exte-
SUprafetele care urmeaz<la fi prelucrate au fost eviden-
tiate prin basurare incruci:?ata. se presupune a fi necesara de-
[ rior de 315 nun lli un ntnMrde dinti z2 = z3 = 16 dinti,iar
za Nl va avea un diametru exterior de 400 mm ~i un numar' de
fre-

terminarea numai a parametrilor regimului de aschi.are, f din~ z, == 20 (unghiul de atac principal X = 60 ). In calitate
de verificator se va folosi un l?lJblerL = 300/0,1.

574 j .......__ .. . __J=;7F> .._ --.-.-.-------.-----_.

..J

--------------- ----- - - - -- ------ _._ .._--" ._---,-

 I ' Se poate scrie asadar r
j
464'400,2
=
Fig.'4.7 Schoma prelucr~rii simultano
cu mal multe froze a unoi
pioso so do tip cerC8S~
V1
360,325,15 ,3,351000,2.
1,0-0,85'1,0'1,0 =

= 93,73 [m/rnimJi

464'315,2
\
v2 = 1,0'0,085'1,0'1,0 =
2400,3~50,15 0,3,35130,2

= 97,56 [m/min);
5. stabilirea modului do in5tnlnre a sculolor: fre~ele
frontale sint prevazut.e cu alezaje prin intermediul carora are 464'315,2
lac fixarM lot" ~ dornllrj" CQ !'lt~vor. mc.nta I la dndul tor, in v :5 = (--_._----
arbor-el.e pi.":incipala1 fiecarui cap de frezare. 1,0'0,85'1,0-1,0 =
. 240,325,150,3,35150,2
7. Determinarea valorilor adinoimilor de a:;;chiere: pentru
toate suprafetele necesar a fi proluq:ate, adinoimeade a~ohi- = 94,81 [m/min).
ere va fi t = 5 mm.
8. Stabilirea valorilor avansului pe dinte: avirdu-se in
vedere atit r~ile de la prelucrarea cu 0 s:i.n:Jurascuta, 12. 'IUratiile conventional-economicese vor determina ape-
01t:;;i con::ii. tiile concrete de prelucrare, se adopta S d = 0,3 1ind la relatia:
mm/dinte. .
9. calculul avansului pe rotatie: tinirrl cant de numerele
1000 Vi
de dinti ale frezelor, se poate scrie:
nconvi = [rot/min]
7rDci
5, = 5d, Z, = 0,3'20 = 6,0 [nun/rot]
Inlocuindvalorile cunoscute, se ajunge la:
52 = 53 = Sd2z2 = 0,3'16 = 4,8 [nun/rot]
10. Pentru freza N1 se va lua in considerare 0 durabilita-
te T, = 360 min, in timp ce pentru celelalte doua freze Tz = T3 1000:94,73
= 240 min. , nconv1 ----------= 75,38 [rot/min] ;
11. calculul vitezelor de aschi.ere se va efectua cu rela- 11"400
tia:
464D.o,2 1000'97,56
1
[rn/rninl nconv2 = -----= 98,58 (rot/min];
Vi ~v Ks' Ksc Kx .7r315
TO,32to,155doO,35 t o,z
1 1 1 1 1

Pentru frezele NZ~i N3, lungirneade contact tl se va lua 1000.-94,81

ceva mai mi.cadecit valoarea maxima,intrucit freze e vor lucra nconv3 - ---------- = 95,80 [rot/min].
relativ pup.n tilnp cu 0 lungirnede contact la aceasta valoare. 7r315

37 Pfcos. vol. I
576 577
 13. Avansurile canventional-ecancmioe vor fit
, SIIlU 325
noec1 = -- = -- = 54,16 [rot/min]
SIIl1 = nconv1 s1 = 75,386,0 = 452,28 [Dl/lUn); :.[n. 81 6,0
8m2 = nconv2 82 .., 98,584,8 == 473,18 [JllA,ladnl; 1.11

Sm3 = nconv3 s3

14. Mn'imile auxiliare

= 95,804,8 = 459,84

Wj aferen:te eelor
[Ja/Slinl.
trei avanauri cx:n
t . [.n nnec2 = noee3 = --
325

4,8
= 67,70 [rot/mm]

!;j" .
vent-ional-ecanomice vor fi:
J 18. D:in cartea masdni.i,
-unelte, se adopta pentru fiecare cap
Z1
1 I de forta turatiile:
1000 1000 0,32
W, = (-) = ( )
~u1 = 56 rot/mm; 1'\lIu2 = I\nu3 = 71 [rot/minJ
== 11,935;
sm1 452,28
19. Avansul real pe rotatie va fi:
1
Zz Smu 325
1000 1000 0,32
= (--) sr1 = -- = - = 5,8 [mm/rot];
Wz = (--) = 10,364; J 56
473,18 ~u1
sm2

1
)
S
Z3 sr2 = ~ _ 325
1000 -~- 4 [mm/rot]
1000 0,32 1\,u2 71 - ,57
W3 = (--) == (-) == 11,333.
sII3 459,84
20. Pentru avansurile efective pe dinte, se vor obtine va-
lorile: \
15. Prin insumarea marimilor aux:i.1iare Wit se obtina:

L.: Wi = W1 + Wz+ W3= 11,935 + 10,364 + 11,333 - 33,632 . , sr1 325

Avansul comuriva fi deci Sdef1 =--=---= 0,29 [rnm/dinte]i
Z1 20

1000 1000
SCOlD = sr2 4,57
33,632,32 324,66 JIII/min] : sdef2 = sdef3 = -- = -- = 0,285 [mm/dinte]
1/z
(L.: Wj) Z2 16

21. Vitezele efective de aschi.ere vor fi: .

16. Avin::l.in vedare posibili~tile de vari.a\:ie o::mt:itJJ! a
vitezei ~ii de avans .in cazul ~inii FP 16, !le ldqJtI va-
loarea smu = 325 mm/min. . . , 1f Dei 1'\ntri
Vef i [m/min]
17. Turat-iile necesare ale frezelor vor fi daci:
1000

578 579
~
;]
:-':1

~
x 400'56 mul.arul, "Fi;;a de calcul al parametrilor reqimului, de a;;chiere"
Vetl = 70,37 (m/mm]'; (tal:?21ul 14.42).
ri 1000
~
d
1l' 315'71
II Tabelul 14.42 Fisa do calcul al par"""'trilor regimului d~ asch ier-e la frezaroa cu riai
~ rulte scule s imultan.
f~ Vot2 = Vof3 70,26 [m/mm] r
~ 1000
II -
~ FlSA DE CALCUL AL PARAMETRILOR REGIHULUI DE ASCHIERE Denumire reper:Carcasa
22. ComponenteleFti ale fortelor de aschi.ere se vor de- I
termina cu ajutorul relatiei:

uF YF YF ' -qF I "um~r dosen: 70.019.063

Ft! CF t sd t1 z D [daN]
Ha?ina-unealtli: mas ine de frezat longitudinal F16 Oispozitive:brida, $uruburi
Verificetor: $ubler L=300/0,1
Ft1 54,5,9, 0,29,74'1001, 400-1,0 Ilr.crt Hlirimeade calcul Simbo'L Freza "1 Freza N2 Fraza
464,10 [daN]
"3
3 4 5 6
Ft2 = 54;5,9'0,2850,74'1301'16' 315-1,0 605,07 [daN]
\
1 Scule a~chietoare Frezli,frontal~

Ft3 = 54,5'5,9'0,285,74'16'315-1,0 = 698,16" [daN] D=400mm O=315mm D=315mm

2=20 d'int.
i 2=16 2=16
dinti ' dint.i
23. Puterea efectiVcl, calculata pentru fiecare frez~, va fi: K=000/K3O K=60o/K30 K=OOo
'/K3O

Ft1 Vefl 464,1'70,73 \

Nefl = = 5,44 kW 2
3
Adincimea de a~chiere,m~
Avansul pe dinte re,comendat, mm/dinte
t 5
0,3
5
0,3
5
0,3
6000 6000 sd
4 Avansul pe rota~ie, mm/rot s 6,0 4,6 4,8
5 Durabilitatea conven~ional- economica,min Tr 360 240 240
6 Viteza d& a~chiere conven~ional-economicA,
m/llin v 94,73 97,56 94,81
Ft2 vef2 605,07'70,26 7 Turatia convent.ional economica, rot/min n 75,38 98,58 95,80
Nef2 = = 7,08 kW 8, Avensul conven.ional economic, mm/min ' sn 452,28 473,18 459,84
6000 6000 9 Coeficientul exponential et vitezei
relative z 3,125 3,125 3,125
10 Marimea auxiliar6 W 11,935 10,364 '11,333
11 Sum a l1Iarimilorauxiliare W 33,032
Ft3 Vef3' 698,16'70,26 12 Avansul cornun, rnm/min 324,66
scorn
Nat3 = 13 Avansul acioptat,mm/min 325
= 8,17 kW 14 Tura.ia necasar&, rot/min
smu
nnec 54,16 67,70 67,ilO
6000 6000 15 Turat.iaadoptatli, rot/min nmu 56 71 71
16 ,Avansul real pe rota. ie , mm/rot srof 5,80 4,57 4,57
17 Avansul real pe dinta, mm/dinte sOOf, 0,29 0,285 0,285
18 Viteza afectiv! de a~chiere,mm/min 70,'Sl 70,26 70,26
Pe de al fa parte, puterea disponibil~ va fi: 19 Componenta tangential! a for.ei de
Vet
asch iere , deN Ft ~64, 10' I 605,07 698,16
Nmu = Nn ry = 13'0,8 = 10,4 [kW]
20
21
Puterea efectiv~ de a~chiere,KW
Puterea nominala a motorului capului de
Hot 5,44 " 7,08 8,17

frezat,kW Nn 13 13 13
Se constata ~. pentru toate capetele de frezat; puterea
disponibil~ ~~ puterea efectiw de ~ere. 22 Puterea disponibilA a capului,de trezet KW U 10,4 10,4 10,4
,
Diversele rezultate ale calcu1elor au fost trecute in for- _.,.l,,_..u-~

580 581
..i
 cap .15. REGDUUDE AS,. 1 !<REIA RABOmRB SIiIt\i.dUl.iIIi!
I
l=~IV~O" Dir: principala
Dir. e fecfIva
15.1. NCYl'IllNI DE BAZA c]
b)
aJ
Prin ratotare se pot prelucra supraf* plane arizcntale, ,
,,!,.i:'
Fig. 15,1. Robotoro longitudinolll
, verti.cale,inclinate sau canale de diferite forme ti dDmnsiuni. , :.

Operatia de rabotare ~tl1 denumiri spec:l.f:tc:e; 1n fmctie " '.1

de ~im: ratotare lan:Jitulinal4 pe ~ini de rabotat lcn:Jitu- 1 {
;.1.

dinal (raboteze), fig. 15.1; rabotare t:rImtIvmIalI pG JIlUIini 4e

raOOtat transversal (~:i.n:Juri), fjq. 15.2; IIIOt'tezara pa DIaIPni )
de rabotat; verticcil, fig. 15.3.
ill tabelul 15.1 sint prezentate J1Ii::ic4rileprincipale f! de 1
avans in cazul celor trei tifUrl de preluc::rki. '

Tabelul 15.1. HifCiril. _ure preluc:rlrii prfn r~

\I
I

'~
I
Hi~carea principall AYanaurU.
Ha~ina '\
direcf.la executl df.-.cf.fe eQQltI I fJ a--1
I
H, 11
a)
orfzontel
piesa
11ebote zii vel"tfoal IQIte
scula
'net triat 1
orlzontllll
orfzontat

@''
pfa
Yel"tfoal
Seping scula
Yel"tloal ~I~
a~~' .,
I
air . ...r; , /

IOUl. ".,1+. ' ." prin cioo! / '

tnellnat /'-..Dlr, efectlvo:: '
Dir. principal (f
longttudfnll c)
verticall b)
Hortezii tranlWl"ul piou
inclinatl
ciroul8l" Fi,9.,.15. 2. Rabotare transversali!

r.n""l
562
~
~
~ a. 1Idinc:imea de aschi.ere, 1Idincimeade a!lchiere se ateqe
~
?~ ti.nin:l seamade urm.cltoarelerecoJl\CU"rl&i: '.
~ - pentru rabJtarea de deqrosare adincimea de aschi.ere ~
-e
l .
r fie egala cu adaosul de prelucrare;
I~ ,..
I.
I
- se pot executa treceri de semif:inisare numai cu carrlitia
ea nurnm-uJ. lor sa fie minim;
- dad d:upc1 rabJtarea de finisare suprafata p'lana treOOie
sa se prelucreze prin rectifieare, adincimea de ascruere la ra-
botare nu trel::uie sa depaseasca 3 mm;
I . - dad prelucrarea de rabotare se executa cu ajutorul cu-
titelor late, adincimea de aschi.ere nu treb.ri.e sa depaseasca
0,2 - 0,3 mm.
I In tabelul 15.2 sint date valori orientative pentru adin- ,
- .11;0 0
cimea de ascatere in cazul prelucrard.L unor oteluri .~i fonte,
I

a}
.Ps 1 valori corelate cu avansul de lucru
bl la degro~ea pe ma.:;:inide rabotat lan:Jitu:linal adincirnea
cl
I de Cl!?Chiere pentru prelucrarea aliajelor de 'aluminiu se reco-
IllClI1dii t = 6 7 nun, iar pentru ma:;;inilede rabJtat
Fig. 15.3. Rabotare vertical~
j ) t > 2,5 nun; se recornarrli1
(:;;ep:i.n::juri , transversal
t = 0,2 5 nun in cazul
finisariiacestor materiale cu ajutorul. cutitelor late. Peiltru
15.2. RIDIMURI
~ITllDINALA
DE ASCHIERE LA RAl30TAREA
SI 'IRANSVffiSALA
I
I
aliajele magneziului se rec:oman:lli
iar la finisare t = 0,2 ... 0,4 mm,
la da.Jro~ t > 12 14 mm,
i In cazul rabotfu"ii otelurilor inoxidabile ~i refractare se
i
In fig. 15.4. sint CiefWti parametrii r83'imului de ~chie- recornan::la pentru deqrosare t == 1,5 . 2,5 mm, iar pentru finisa-

I
re la rabotarea suprafetelor plane ~i a canalelor. re t = 0,4 . 0,7 nun.
Pentru rabJtarea aliajelor titanului se z'ecomandaadinci-
la deqrosare t =' 6. 6,5 mm, la fi.nisare t =
r
:~o I
I
J
I

1
mea de ~ere
0,2 . 0,4 nun, in cazul folosirii cutitelor late ~i t = 1,5 nun in
cazul folosirii cutitelor obi.nuite.

b. AvaIlSUl.Avansulpentru operatda de rabJtare (ion;:Jitu-

I dinala sau transversala) depinde de natura operatiei (degro~e
I sau finisare), de felul suprafetei, de natura materialelor cu-
I
I
titului i piesei, de adincimea de a!lchiere, de calitatea
prafetei i de precizia dimensfonal.aimpu.~.'
su-

In tabelul 15.3 se dau valorile pentzu avans la rabota-.

f
I rea de degroare a suprafete!or plane pe ma~ini de rabotat Lon- .
gitud:inal a pieselor din otel:;;i fonta, cu cut--i.tedin ote! ra-
j pid l?i cu placute din carb.l.ri metalice. Valorile din tA.belul.
\ 15.3 sint date pentru durabilitatea opt.iroaa scufei, ~i pentru
i
I
un volummaximde ~chii de~ate. In cazul sch.imJ::lro:'ii
o:!Irli.ti-
i ilor de lucru avansul determinat din tabelul 15.3 se modifici1
Plan de Plan asctuere cu un coeficient de corectde determinat cu relatia: ,
lucru K = Ks.Kx .Kl.Kd.Kr (15.i)
a} b)
in care: Ks - este un coeficient de corectde care tine seamade
Fig. 15.4 Parametrii regimului de 8~chiere la rabotarea suprafe~elor
starea suprafetei. de prelucrat; Kx - coeficient dB corectde ca-
re tine seamade unghiul de atac principal; Kl - coeficient de
I

584
I
l 5S:::
JI
I ~-
"

I
~
~
~
~
~

-
corect.Lein functie de Lunq.imea in conso.Ia a cut.i.tul.ui; K~ ~
I coeficient de ccrectd,e in ftmqie de duritatea :;;i rezistenta IQ ~--~ ... ~" ~)8.~. !8,5t 5t ~)a,
........
I'&
I materialului de prelucrat; K, - coeficient care tine seamade ..
0 00000

, ~

rigiditatea sistemului te1mologic. I--

i .. "'''''''
.......
000"'''' 1'-0'"
TBbelul
--~--
15.2. Valori ori~ntfttive pentru adincimeB de o~chicre la rabotoro 00 "'1.."...... ~- ...
o...
co..... co.~...:t
........ h

-4'.
:u.-_
-~F""'~'~~'"~~=~-., ... ' ............
00

.-=~.<ElIIIQ~~.

Materialul Adincimea de -I-

I.. .
Avansul s, Volumul de m~terial
de prelucrat o;;chiere t, mm mm/cd deto~at, cm Imin Ii !
Q.
..
N :It S);;. ~ ..~...~ ...0:..~... ~,:2,~ ~
.......
I
6,50 1,2 69 ......
-00 N ....
.-
OL 42 4,75 '; [
I
If

,
1,5 62
4,50 I
1,8 74 .; ~
I ~:;;:fit :q,~. ~~cti, ... ~..

I
; "l ~,~:1t
Fe 200
18,00
16,00
0,6 148 ; ~ I ......... ...-.....-00 "' .....
~~~~
.........
-00
~,,:,','
f
0,9 197
i ~
I .. .
12,50 1,2 204 ',.'.",
11,00 1,5
~--------.-.--.-
225
; 10 I .........
:2,:8, ~ OOl'-oOml'-
"1. N... - ... o-...co..
on"' ...
",,,, ..
N.O...,...
... ~ .. ~ .. ~ ...0:.. g..
Coeficientii de corectd.e sintcla:ti in tabelul' 15.4.
Avansurile pentru finisarea suprafetelor plane la. prelu-
" j
f
.I
J
~ - ......
00 ...-..--00
f
.2 ~
crarea pe Ina9.inide ral::otat longitudinal: sint date in tabelul
15.5. ~ i I
I
i~ '"..0'
I-
:!!
..
It
~)i~)lt~pt~)~,~.
"' ..... .............
.-0 ..:l
iii
"' .......
t't,
N"' ...
'"...
.... co ...
~
"'N"' ...
.....
N ...-.0'- CO.
..-.....
00
~
I
Avansulpentru d~a~area suprafetelar plane pe masdrii,
rabotat, transversal (!?ePin3")sint date in tabelul 15.6, .Lar
pentru finisarea suprafetelar sint date in tabelu1 15.7.
de
I 'I.
.. s
o ~)a)j~, ~..~... ~.. ~~ ...
"'''' ... .-.- ........... ..
~ :8.~,
IQ. ~...pt~..~""~
...
~~
',I,.
~

t Q
c: Cl N",N .......
..-.- 0

In tabelul 15.8 sint date avansurile pentru degra~area ;;i \ I-- :u U

e
:u

I,
finisarea pieselar din hronz pe ~ini de rabotat lon:ritudinal,.
in tabelul 15.9 avansurile pentru prelucrarea dedegro~are =?i ~
~
a co"''''
..0-4 .....
","oN"""
g!.~
.. ~,~t~ .~
....................
~~~
NN"'N'"
<~t
~}l:~t
e-- ..- ....
0:
0 ',,'
finisare a pieselar din aliaje ale nichelului pe masini, de ra- 1 a ~

I t? -
b::>tatlQn:3i.tu::tinal,iar in tabelul 15.10 valori ale avansuJ.u:t
~
pentru prelucr.n-ile de deqrosara =?ide f.lnisare ale altar mate-'
riale. . ~'. :
Avansul,la prelucrarea canalelor se alege in funqie' de
~
i Q8
..
Cl

Cl i~
tipul canalului, dupa fig. 15.5. .:J
~3 ~
.
QC

Q
:61'-~
'Q
~
0$R~2
000

I
Ul os "" o ... ~


- N 000
.vt e- .,- .. J\
U"\

v,~~S!

l
i~ I
....... "'001'-
'" 00 I'-
1\

~
Plan de
.;;

.I"'
&
r8
tuc r u
i G
t

Dir.
recto
qen er are
QV.
de ot-.
recto
a v.
de
i
,.;
u\
..
~:J
.-I .-~
..~-:::- -
:J
O:J
---
-",
.
Q

6 ...

~
i i
N

..,
..
. 8
R '";Q?i:/
e-
Y1t::: ,..
I , 'I ,
o
o
~
I'- 0
0
. ~N

Vlt:: A
~
t
f
J
t
~
f

a)
re qtare
b) J ~:J
~
:'-8ti
g .CI

5 ....
o
..s
'Cl ~
....
Cl

o
~
L
~
i k. Lt.. Lt..

Fig.15.5. Avansul lB preluerarea eanalelor

587
586
t
,
Tabelul 15.7. /i,uJ..'1suri pentru r ebot er-ea de f in i sare a suprnfeTelor
plane pe MB~;ni de rabotnt t~Bnsversal

...-.~~ ~o.. C I'l -o

Rugozitateo Hsterialul Unghiul Raze la virf

..

N...... ~
.....- M N ~ ~

,uprafetei r1 mm
dtj-
de etac >
prelucrete prelucrat secundar 1 2 3 IV'-'
~
N

Ila' JlIIl
- X1' grade
.~ Avon.ul s, mm/cd i
~ ~ ~ ~ ~
~ 0 0 000
12,5 o~cl
Fontl!
4... 0
5... 10
0,80 .. 0,90
0,70 ... 0,80
1,05 ... 1,35
1,00 ... 1,20
a~ ...I ~
'. : . .
> ..... ~ ~
. ~ ~
0( 0 0 000
0,3 o~el 3... 4 0,20 ... 0,35 0,40 ... 0,60 0,60 ... 0,80
Fontli 3... 5 0,30 ... 0,40 0,50 ... 0,70 0,80 ... 0,90

3,2 o~el
Fontli
2.. 3
2... 3
0,12 . .'.0,18
0,15 ... 0,25
0,25 .. 0,35
0,30 ... 0,40
0,40 ... 0,55
0,50 ... 0,65
.
>0.
H'
.~

c

~
~
..-
M
or
00
~
.. ~
oD
.-
...

. >
-8 e
I ;
~.
~ r--,----+------------------------1
Observ8~ii. t , Valorile aV3nsului ", dete in t ebe l , corespund prelucrllrii cu cuiit'j:,
normale din o~el repid Sou csrburi metalica. Daca sa utilizeazi! cut ite lata pentru f.H
i ..... 00 00 00 ,... -o

~I
nisare, avansul s se slage la (0,060 ... 0,75) din Iunq imea tlii~ului scut e i , 2. la rai;.o-
taree o~elului cu Viteze mai mari de 50 m/min, svansut se poat e filiiri cu 25%fat/! de .'Va:- ~ ..
-~ 1 ~ ~ ~ ~ ~
lorile din t abe l , 3. La rabotarea materialelor greu a~chiebile (ct e lur I refractare'-~i
rezistente la coroziuna, oteluri c~lite, fonte dure etc.) avansul se mic~oreaz~, valo-
~ ~ ~ ~ ~
Cl

li
rile din tabel corectindu'se cu coeficientul 0,7 ... 0,8. ~ 0 0 0 '0 0 -8
!
o
c
N ~

-
, 0 11
Tabelul 15.8. Avansuri pentru dbgro~erea ~i finis~rea pieselor !l Q,. 0- -o 00 e- I'l
din bronz po me~ini dB rabotat longitudinal
1-; >-

~.
N.
...
c .-.-

.-.-

..0 M

..
co
~
0
~


.-
..0
g
"
Ouritstea Adincimea de
il i > 1.,
Hater islul materialului
d prelucrat
'a~chiere t, mm
Avansut la 1:
,,-u i., "!.
I-
o
o
.-. .- .-8
de 00, ,D, "4', 0.
3 6 12 ~] ~ ~ ...
HB, daN/mm2 24 fin isar-e:
It ..
."
prelucrat iil ....
110-1 MPa) S, IrJIl/cd, i I ~ ~ ~ ~ ~ C
Avansul la degro~ar7 s, mm/cd >
0( .-.-.-.- 0
, "'0
'-
.1)
Bronz 50
Rabotarea

3,5 ... 4,6

cu cutite din o~el rapid

2,8 . 3,4 2,5 ... 3,0 1,6 ... 2,4

"'IsJ ... ~ ~
~
."
I-

85 2,0 ... 3,0

Rabotarea
1,8 ... 2,8

cucu~ite
1,6 ... 2,4

din carburi metal ice

1,2 ... 1,8
16... 22
12". :18
- Jli
.;..
.
g

h.
:')0
0 g
.. -
0
:J
C
!
:s
0
-
c
Cl
:>
Cl

.s
Bronz 50 2,2 ... 3,5
.n.,.. -8 -
., c-
0'"
_
.,.-
~.
0 I-

.
1,8 ... 2,8 ',6 ... 2,6 1,5 ... 2,0 o
16... 22
85 2,0 ... 3,0 ',0 ... 2,4 1,5 ... 2,0 1,2 ... 1.,8 12... 18 "$ - ~ != ~~ !~ ~
'-
:J ,... ,...

i.. .-. ._.

a..
- 0.. 0...
._....
Q.J

....
.
- . . .., Z +I.
..
.! .
Observatie. Avansurile la finisare sint dato pentru cutita IHta care lucreaz5 cu ~din-
elm! de asch iere t = 0,2 ... 0,4 mm. Pentru cut i t a ob i snuf te , 8v~nsul de finisore
~

~
~
-.

1i.
x
'- '-
.J

-c
G~

.~
n
_.",

<x
'-'- '-

G
__

cc Cl

.~

Cl 11
_

<x
. ....
11 L

.,.-
> Cl
c
" = 0,5"",0 Mm/c.d,
8:::
590
591

.......
-.----.------. --.--------------- __ --.J
I
 Tabelul 15.10. Avansuri pentru degro~area ~i tinisarea unor
;Q 0' -;!. ...
N !!!
materialo pe .D~ini do robotnt longitudinal '"
"', '"
N
o o o o
0<)
o
N
~
0
eO ,:., ... 0-
a,
'"
N
N
)(

..., N. "":
... ... 0, X I-- I--
Haterialul
Dogro~are Finisare
" " o 0 o o o
do Adinc'imea de '" ~
prelucrat
Avonsul s, Adincim9a de Avansul s, f---- f---- ~- ~
:z:
o
a~chiere t, mm mm/cd esch iere t, mm mm/cd N

N
...,
N
N
-o
~ ..-..- o
c f--- I--

La prelucrarea cu cu~ite late 0<)

o
N
o
N
0
~
c;>
...
o
0-
0
,.:.
.,...
<0

""I
.g ..
'"'" ><
..- ... ~
.. 0,
Aliajolo 2,5 .. 3,5 3,0 .. 3,2 Dvansul so ia 3/4 din lungimea E
E
N
M
"', o
0""
0
0'" .
"'I'"
I..
0>


o ...
+'Hfi
oluminiului b,0 7,0 2,0 ... 2,3 tlIi~ului sculei o 0' o >"
N
.. u
~ <0
r--
Esto limitat do rugozitatoa ...
...
f--- 11 >< r-- It-- f---1 -8
..c:
Aliajele
magneziului
12.. 14 2,2 ... 3,0 suprafe~9i ~i rigiditatea .0 ~
'"
-8 .. 8,
sistemului tehnologic ...
:::0 :::0 .:0 ~ ~ ~ ~ ~ '"
N u
..-
+.I .3
.,c: o
<0
a. .t:.
"'1"
~ -0 0 ' , , eo, ,
0 et et 0
:::0
8, '" .c
..
C
Al iajele Cu cut-it let o X I ,
"
I' I
N co -.3' ..0 0>
titanului b,O . 7,0 ',5 ... 2,5 0,2 ... 0,3
c .c
1.1) 0 0
c f-.- ~f-
12,0 ... 20,0
.s...
N "'N"-~OO
'"
U
I..
a.
L.. :::0
~
Of.cluri
., :::0
:J
..u
0 0 0 et 0
:J
... -8
~ca )~I--- 3J--l] o 0,

.. t---l ~ ~
....
N N
refractllre ',2 .. 2,5 0,5 ... 0,75 0,4 .. 0,7 0,25 .. ,0,38 c
c :::0 E
ca
u .,
x
'"ca :J
,

co
> g
E..
U
"!. co_.. M.-, 0- ...
..0 co cs :z:
f-- r--
,.,"
E

'"
+.I
o et c) 0
0."
et
..-
:::0
o
o
...,

IU!
iii
G>
E ... c cO N 0.. r:...J:, Cl c <0
...
.~
U"l
N 1 ~
In tabelul 15.11 sint prezentate avansurile pentru rabot.a- ..,
... o x '" ... ..- 0,0,0,., v 0',

rea lo~i tu:ti.nala l?i transversala a canalelor pe piese din otel

o
N
>
cc o o o ,
et c ....
.- N I!I N
... o

cu scule din otel rapid, in tabelul 15.12 sint date. avansurile

.,"
>
~ o '"
...fd t---
L

... o
pentru rabot.area .l~itudinala l?i transversalcl a canalelor pe +'
N
U

piese din fonta cu scule din otel rapid, in tabelul 15.13 sint ... '" -8
,,,,.
N ..

date avansurile pentru rabotarea l~itu:linalcl ~i transversala

",~
~"1J ~x. o
.... o
o 0
,.!.
....
a canalelor pe piese din fonta cenusae cu scule arrnate cu pla- ,~ a- -o ,

~'I:~
.-... 0""
'g L '" c.i
cute din carbul:i metaHca. +.I
t;,) C)
g
Pe TlI&?:i.nile
de rabotat longitudinal se prelucreazcl :.;;ipro- '~ " ..., ~ s,
o o ..-
o
g N
=,
fil.ul ghidajelor masdni.Lor-unel.te , In funcp.e de dimensiunile ~~
... c
1- I-- -. o
co:O o
'"
0,
o
U
8 "
;;i profilul gbidaje1or, sculele folosite ~i avans si l1. de lucru ... r--
."'".. ..."
N . .., N
N e--
sint prezentate in fig. 15.6.
Pararnetrli regimului de aschiere (adincime de aschi.are, .
Q)
..-
N o o
...
o
a, :::0
o
o
~~
..il ~
x -o
, 0, .3
<0

~
.... g),
avans de lucru, vitezcl de aschi.ere) sint dat.i, in tal::elul 15.14. o o 0 .... o

o

..c....... ...'" '"

:::0
Prelucrarea suprafetelor profilate ale ghidajelor cu lati- " f--- f-- r--
L
~ f-----j 81--
mi, de paste 150 mm, cu avansul realizat dupa scherneledin 8,0

.. lR ~
.~:;c
J'~
fig .15.6, e ~i f, se face prin rabotare de trecere cu avans pa- Cl !!
N
0 +.I
o
o
o ~ ~
.
<0 0<)

ralel cu suprafetele profilate cu valoarea s

= 1/1,1 mm/c.d.,
c: ""
~ U"l N
~x N

o . 0.0
cO
0 .
c;>
0
<;>
C
Zg ~
in care 1 este Itmgimeamuchiei aschtetcare a sculei.. " "
'>,~ ~ VI

'"
N U"l '"
,-- '8
I
'~
<0. o 0 0... 0... N
Avanslll ales d:in "b-::tbelele p=ez2"-rt.:::::e se: v2rifica perrcru ...'"
racotarea .de deqrosare , din punct de vedere al rezistentei cor- :=
0' o 0 o 0
.:!c 0 I u -o
~ '"
" ..,,
0
0,
...
pului cutitului ,al rezistentei pl~cutei din carJ::m-irnetalice '"... m
.,
'J). ~

....
~i al fori;ei maximede tract:iune, iar pentru rabotarea de fini- .~ N
'"
..s
.3 r--
.," ,~
:J

.sare verificarea se face din punct, de ve:iere al rugozitcltii Im- .. :::0 e .t:. .t:. :::0 '"
'"
puse suprafetei prelucrate. ..
.0

"
..... E
C
g'. 8
o
'" ..
:::0
e
...u
.a
N
'" ,
N
.t:.
,."
'" ,
..., .t:.
~ c o
o ~
Verificarea avansului. din punct de vedere al rezistentei :::0
...J
U
., ... '"
VI

corpului cut:ib.Ilui se face considerind eel solicitarea prdncipa-

la este de incovoiere, -cu relatia:
38 Ptcos, vol. I
593
592
______ .. ..--1

------
--- -----.--------
..
 Tabelul 1S.12. Avansuri pentru rabotare. longitudinalli ,I transversall a ~lelor pentru
pie din font. cu acute din Olel repid

Adinc;mee .axlma a canatutu; l1' II!lII

5 e I 12 20 2S > 25

Lungilllea in Lungiaea til~ului principal b, = t, R

~~----
..
consota 2 3 4 S 6 > 6

a cu;itului Sec~lunea eu~itului b x h, IIlIXIIII

-------
le' 11I11I 10x10
--
12)(12
I 16)(10 20)(12 25x16 32)(20 32x20
Avensul s, IIIIl/curai
d.bla
211 0,4O-0,SO 0,42-0,52 0,44-0,54 0,46-0,58 0,52-0,62 0,56-0,66
2,5h 0,27-0,34 0,28-0,35 0,30-0,36 0,31-0,39 0,35-0,42 0,39-0,45
3h 0,20-0,25 0,21-0,26 0,22-0,27 0,23-0,29 0,26-0,31 0,29-0,34
3,Sh O,1S-0,19. 0,11>-0,20 0,17-0,21 0,18-0,23 0,20-0,24 0,22-0,21>
4h 0,13-0,11> 0,13-0,17 0,14-0,17 0,15-0,19 0,17-0,20 0,18-0,21
Coef icient.1 de corect-ie e evensului
1. In funct.ie de cluritatea aatariatului de 2. In funct-i. de ungniul de clegajare
pr.lueret

Dud tat HB,deH/I,,2 [10- 'HPal 1 grede

s 170 I 171 - 200
I > 200 8
I 12-'5
Coaficlent de corect.ie Coaf ie Ilmt de cor.ct-Ia
1,Ob
I 1,0 I 0,90 1,00
I 1,06

CbllOrVlt.I In eazul nt>otiril d.gajlrilor llt.ral. la c.l. tn fonai de L aau T Ivamurll. 11 corect zi cu 0,8.

Tebelul 15.13. Avansuri la rBbotarea longitudinala ~i trftnsversala a canalelor pentru piese din fonta
cu scute "rltate cu plscut.e din carbcr i metel ice
Adincimea maxima 11 cllnalului, 11, mm
! ..
25 30
I 35 40
I 45
f
> 45

Lungimea tai~ului principal b, t, mm

a
consola

cutitului
I
~ 5 -L 6 -L 8 ~ 10 ~ ;2 L-
> 1;:- -1
I :;ect iunea cut itului I b x h, mm x mm
mm
~- 20x12 II
25x16 I=ZX20 ~OX25 50,32 > 50x32
....L.-

AV6nsul s, mm/cursa dubla 1

.----------------------~--------------~j
2h 0,46-0,58 0,50-0,60 0,58-0,68 ~,I 0,72-0,80 O,321~CO O,92~~Z ~

2,5h 0,31-0,39 0,34-0,41- 0,39-0,46 I 0,49-0,54 0,55-0,&6: 0,59-0,82

I ,
3h O,23-0,2~ 0,25-0,29.
I 0,29-0,34 . 0,36-.0,40 .
!, 0,41-0,.50 0,46-0,60

0,37-0,49
3,5h Of 18-0,23 0,20-0,23 0,23-0,27 0,28-0,31 i
4h
I. 0,15-0,19 0, ',?-O, 19 I. 0,19-0,22 0,23-0,26
I 0,26-0,32 0,31-0,42

I,.
"

~---. In f unct ie de d"ritatea matcrialului

-,
Coeficienti de corectie ni nvansului

-rI 2. In func,ie de unghiul de d~gajsre

I "",eo". KO, ,.",~2110'"., ' ,,,0. J

~ ~ 170 I 171 - 200 > 200 . ~ 0 10 20!

! Coef icient de corecl:,e I ! Coet lcien: oe corecl:ie 1
L~~_~~ __~_I 0,90 __~_~ __ 0 ,8~~_!
__ .__ .,......It.... ~~ ..:_~ ~~ ~ .1
 Tabelul 15.14, Regillluride asch ier-ele reooterea suprmetelor pr-efi late (ghidejelor) pe p iese din font;;
, i
Rugozitatea Adincillea Avansut Viteza
Schema prelucrnrii Felul pre lucrer i i suprefej.e i de asch iere s, pr incipale
RB, t, de aschiere
Jml IIIIll mm/cd vp' II/ilin

1 2 3 i 4 5
A. Cutite din otel rapid
!

patrundore cu sp1 cu - I 0,2-0,3 15-20

i
Degro- crusta i
~8re tracere leter.alii 10-20 1,0-1,5 20-25
prin: cu sp2 12,5 !
I
patrundere cu fari - I
! 0,2-0,3 20-25 '.
lip 1
crusta
I trecere laterele I
cl I
cu sp2 10-20
I 1,0-2,0 20-25

'y'! ~.

,
i,
Semif inhere pentru razuire 6,3 3 I 0,4-0,8 8-10
!
~ I
(~iibliruire) sau rect ificsre
~
I
e
~
J

B < 100 II1m 0,15-0,20 ! 4-0 6-B

Finisaro in locul pr-eale- i
rezuiri i seu recti- bile 6,3
f icsrii pe lungimea B > 100 mm 0,15-0,20
, 5-7 4-0
muchiei o~chietoare iI
~ - / a cutitului I
,
Oef ini- B < 100 mm
- f tive 0,05-0,08 I 2-4 6-8
1,6 - 3,2
B > 100 mm 0,05-0,08 I 3-5
I 4-6

Tabelul ',5.14 (centinuerc)

0 1 2 3
I 4 5
B. Cutite eu pliicute din carbur i metal ice

t~
cu crusta 50 - 20 1,5 - 2,0 15 - 19
Oegro~ere -> 12,5
farllcrusta 20 2,0 - 3,0 20 - 23
.--@
l
Selnifin isa- prima trecere 6,3-12,5 3 -0,7 - 0,9 23 - 28
,~
re pentru
razuire seu
2 rect ificare e doua trecere 3,2-6,3 1 0,3 - 0,4 25 - 30

Semifinisare pentru
I
-3,2-6,3 2
I 6,0-12,0 11-14

is'-
razuire Sau rectificsre
Cutite
lste
Preslo- 3,2-6,3 1 6,0 - 8,0 11-14
bile
: /77 Finisere tn
locul riizuir ii
b SaU rectifics-
rH Oefini- 1,6-3,2 0,1 4,0 - 6,0 6-11
tive

d~
I Oegro~are > 12,5 10 - 15 0,6 - 0,8 9 - 12

0'-
Semifinisare
prin rezuire
Prime trecere 0,3 10 - 15 0,8 - 1,2 11 - 15
sau rectifi-
care
c A doua trecere 3,2 3 0,4 - 0,8 15 - 19
 ~....,
l abo tut 15.16. c,:,.! ir.~(:\' .lr. "~': :''';. c ....~.ir. ~v -;'1 fu'.=~r k~ :3~ vilf:2n cl.:! ~$ctr!(;/(~ \l

s p

~
'- I--
~ 0
11"_
0
S3.
r-~~"--""~"~-~'-~,~,'
-~""""I'" ,--n, , ", , ",,'" r' """"'"' ""'""~'"'~'-"'' ~T"-"~--"'.""""'' ' .' -' ~ '1

s:
~ 0
I I j1 I
..s ~-
vf)~ I'v Vp~ . K~ \
~ S:: i, m/nlO 1lI/f'lln I 1
2
&~
...
-
0
~
0
e-
0
w:
.. J
L_~~T"'~~'"''~_'"''''_'''~''' """""'1" "",0'", ,-,' ,,, '.'" c" CO' " '0"" ',OM'"',, "--" T~
__
I'
~J-."_~,~~_~,,,,_,,_.,,,,,.,,,,,
~
..
~
-
~ ~-
0
Cl)
11".
0
- i--

l
I
,30
it
25

35
II :
1,:(1
1,1 eo
~l;) 1?5
I
i ,0
75
1,O~3'
1,000
1,038
:J

.x
...
Cl
~
.t:
"'.
M
2
0.

-
I
!
'(,a
4~.
':0
1 ,152
1,13;>
1,112 I
20
85
':J
1 ,027
1,011l
1,011
8 8
0
....
N
... .. .... II: 55
60
1,l'9J
fl7
1, S i
I 95
1,O
1,005,
1,000 1
.. -
::J
"'" :;
>0.
- .... .!
-;:;.
' i--
"'"
M ~=~,,~~~~--- "~,.,,",. ' .. =,," '-........... "." """~--'-.' -, '.~-",-,~=.'
~~~--.,,~~~~-~~~,~--

C '-
., ..
::J
il .~
:; 0 N

- 8 ... la
-
.... il
11 0
'"0.... 8 ...-
G
... ....-
-
-8
....
"0
N
.. ~ ..I
~G 1'1
"'"
,~
L
8
..
Teb e Lul i5.1? CC"~ficif.!nt"t .v:.
de c~,,~~:-ti.l; ir, ~V1Y:.r1f: ch ~!ng'!i\.'l o,"J

.. Pi 0-
e...
.... .-..
> G G ;,~t{f11t,rrni )
~::J::J
d~:"~lilji'rfl I';t,

- ....il
Cl :;
.. .r:
N
-3
G
.-
to

c
11\
0 8
:
"'"

-;:;. .a..
L
~ r~~=~=~~"~~'=---"'''=''=~ "'" ~ =,.. -.~~.-~-~-~=~
..~~~~~~==~-- .-.--.~-~
..
wp ~-.~ ~,,-'" .
8! .....- ....

...
.. i.0..
:0

(j
;;:
-;:;.
..~
o
Q. :;
"
! r J
.-,-8 ~
c
0
f--
..
I----- ~::J u
ro.;[,c:-'" c"
I corcc t ie
. Ky pontru: . ,

-~~~~'~::t~~-~~:-~'
~i --"-I-----:~::-~~:eri
Cl 0

..
0 ~ ~ c C

8 ....
N
-0 ~ " j 'to
. U:::~::rede ,._.._.-
-8 -8 ~ ....~ ....- ... .. en f----'-
I
... ..... ~ l! s:
..
"5
c: 8 ~
t.,n"',e ~i p l as t ico frn0ilc

.. ..:
c
g
.-.. ..
U ::J
2
....
..,.
.. -
..
11" -
..- --
c
::J
c
In
N-

o
....
Q.

....

Cl
~ --,--,-

-20
~.-~_~r,,' -'-'~""""

I
.~.~.--._ __._-~r.,

1,:1'1
,-,.~.-- ..-.~.-.~ ..-, -.

.-
8
c..i
-c
..: I--
&
g>
.3
]
I
.-
~
I-- ~


u
g
-18
-16
-14
1,36
1,33
1,30
1,33
1,30
1,27
1,24
I "

. -3 8 -12 1,27
..
oD
'"
N
ISu -8 "'" -
.. -10 ,'1,24
1,21

~
11\
.... .... -8 1,21 1,18
',15 ',',
.. s
.~ ...g
I
.! -6 '1, ',8 1,12
I--
g
.. Co:
::J
.a
N
'Cl
-
....
..::J
-4
-2
1,15
1,12 1,09
1,06 .
11\
o
1'1 '"
N
.. - ..-
M

-C
C
...::J
-C

...;
2
4
i,C9
1,06
1,03
1,03
1,00
0,97
'

N 6 1,00 0,94
8 0,07 0,91
G
U
"5 "5 8 10 0,94 0,88

.~
~
..a
:;
.. ...Iii-
-0
Cl
:;
... ..I
Q'
12 0,91 0,85
:;
.. .. 14 0,68 0,82

..... .
"i ..
"5
"
.....
~-::J 16 0,85,

I
::J 0;79
G::J~
:;
... -

)0
:-~u
:::J
~ ......
~ il.!!
:J
.. ~
-.. .a..

~
~:J
:>
"Q.!
....-

~.a L
~:J

:;

..:>
-}
... I
18
20
23
0,82
0,79'
0,75
0,70
0,73
i
..
0,68
..
~ ~
0
Co>
0
Cl L 26 0,70 0,64 ~
G
X
0:: X
11
- U

t. 30 ~l~_. ~,=.,.=,~_~_._.~ __ ,,"~-=_,,_, __

0,58
~~~' ~_J
~

f:
i;
i
598 599 t
! I:
~
~i
~t
.~ Tabolul 15.15. Valorile expcrimcntolo ale for.ei specifice do e~hiere Pz,
:};~ exponentului u ~icoeficientului Cm pentru calculul for.&i do ascb iere la reoot.are

~ --~- -c:

)~~ \
Grosimea 6;ichiei mm
Haterialul do Expo' 11,
Pz
~~ prelucrat
. 2
daN/mm nentul 0,05 0,063 o,oa 0,1 0,125 0,10 0,2
0,8 .
.
0,25 0,315 0,4 0,5 0,63 1 1,25 1,6 2 2,5
!10'lHPIl)
~~ .u Coefieientul
:.~~ Cm' deN/mm 2 (101MPs)
, . :"1
0 1 2 3 4 5 6 7 6 9
~~
~~:}
----.--- - 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
::-;-i
,-: OL 34, 37, 42 178 0,17 2% 285 237 263 254 243 234
OL 50 199 0,26 434 408 384 362 343 321 302
:.~~ OL 60 0,17 351
:,~
.-,\
OL 70
211
226 0,30 555
338
518
324
482
312
451
300
422
288
392
277
360

~j OlC 15 182 0,22 352 335 317 302 288 272 259
~
,if., OLC 35 222 0,20 339 323 308 295 282 208 257
OlC 45 X 213 0,14 338 327 316 307 297 287 278
rt~ OLC so X 229 0,18 365 350 336 322 310 296 285

~~
~~
~"f

15 Cr 08
18 HnCr 10
229
210
0,17
0,26
381
458
3b6
431
352
1.05
. 339
382
320
361
313
338
301
319
~j
40 Cr 18 207 0,25 438 413 389 368 3/.8 327 310
y~
~~f
30 MoCrl'li20 260 0,20 473 452 .431 412 394 375 359
33 MoCr 11 224 .0,21 420 400 381 363 347 329 314
~~ 35 MnSi 12 226 0,20 412 393 375 358 343 326 312
41 MoCr 11 250 0,26 545 513 482 455 429 403 380
,;i 50 VCr 11 222 0,20 484 456 426 404 381 358 337
12N iCr 180 235 0,21 1.41 420 399 381 364 345 330
~~
-(:1
O~eluri TiNiCr 255 0,18 437 419 402 38b 371 355 341
~i
O~eluri rezistente
;~
la uzur!l 330 0,22 638 606 575 548 521 494 470
~l
Fe 150 85 0,21 178 170 161 154 147 140 133
Fe 200 102 0,25 210 204 192 181 172 161 153
~ Fe 250 110 0,20 253 238 224 211 199 187 176

.~
"~
;:1 Fgn 420-5 160 0,17 200 259 246 237 228 219 210
Fgn 500~7 178 0,17 296 285 273 263 254 243 234
~ Font.'!durA 206 0,19 364 340 333 319 306 292 280
~
~::l
~ Fonta maleabi la 1la 0,24 242 229 216 205 194 183 174
a
.~
Bronz turnat 178 0,17 290 .285 273 263 254 243 234
225 217 208 2
'Al
i iajo do Al,
turnate 64 0,25 135 128 120 114 108 101 9b
91 85 81 76 72 08 b4 b1 57 54 51
Alame 78 0,18 134 128 123 118 113 109 104
lOO 90 92 88 85 .81 78 75 72 b9 Ob
Al iaje de Mg . .28 0,19 49 47 45 43 42 40 38 36 35 33 32 31 29 28 27 26 25 24

Observat ie , Valorile fort.eispecifice. p cuprinse in tabel (eoloana 2) sint valabile

neferoase casants; Cl = 5, tlii;l dinz carburi metal ice sau ot-el r~pid, pentru pentru
V ~
y = 6 la rabotarea otelurilor s i y = 2 la rabotarea for-telor ;:i at i aje lor-
90..125 m/min.

600
601
L . ~
,.
~
I p
v
~
i:
,U v , i
j l ..:.1.
a:~II/C ] r (15.2)
f~

mi~
c: .;\.:
~\ to L\-.
f \'

51l f
...~,1\.:,.ill~
~:;l;c~n;;
..11... Cl1t1.t.ulu)., mal,
.~c.::i:
.t'." ..
:..;:~j" }"",
,,,".f :.! \li
': :>;"\\i.:;n~(l/~,~~t;.imii~ ;~:>11)U-
k." .:-. '.:t. "J ..)j,la le: ll1COV01.<;:J.e a o !
.(:"1
j,.oC . U.Ltri
;_l.a. .,.1-" ,""It
l..J, CO:l'"PlL.d1.

Lic:i:nt. al. materialului stdbilit

",','; ..1,

1.11 t:o.021111 15.15;

ea ~
1T/ ,";1'
.:....
~..::di:i ~ (~..r~it.ului, nUI1;L ... c<ji [;(";1,:iC:->. cV;. c,;~chie)..-e, mm; Co - coe-
ICv- coefi-
.,,:c,' , L-
.. ': (111),'1- C ].Ul1.j1.!1\
'.. In cc-111
~Vp
aJ
s
b) c)
Vp
d)
I
i
cj ent, de COl.'c;',::ie h-t fU(LC:t:i.(o: d,:,; "it:- :";0. pl'im::ipala de aschi.ere , I
tab21ul 15.16; K, est.::o:>.::~i':Lci':'-~lil'. dc:')o.)i.'e::::tie in iunc."t.ie de un-
glLiul de degaja:c al c\lt.itului, t.ai.J.c.Lul. 15.17;
de ccrectd.e in fUl1ctie de In-3l'iti,2a uzurLi. Cl.1titului, tabelul
~. - coeficient
<
SY1~*vp I
15.18; Ks- coeficient de c{;:,:d~t-i2.
Lul.ui, de prelucrat,

scalei
tar>21'l:li :15.19.
in fUllct.:i.e de starea materia-

Valorile admisibile. n1,~ aV3n:':'1111.li in funqie de rezistenta

la rabota>:'e.a o~.e:tll)ui~:i. fc-n.,elOl: r ell cutite diri ote1
rapid ~i cu plaCLltE: din c01:buri lust al.i.ce sint date in tabelul
------ Str
e)
m f) g)
15.20.
verificarea se p05.ts f:o.cs Z,.;losix;::.'i relatia {15.2} sau va- o
10ri1e din tabelul 15.20.
Verificarca. avansul u.l, 2:!1. h.::"J.::,~ib ~ razisten:t.a placutei
c'..t.il.~ pent.ru preluCl-a:cea o\:Ed.u:cilo:r: f'lG(;alite cu cutite avind un-
ghiul de atac principal X = 45 se fa02; cu relatiile:

6,64.01,8
ss ,,-0,3 R
[rrtill/c,c'i . :I parte II l\,~ > 600 1~/rnm2[HPa] (15.3)
h) i) j) kJ I)
'- in

0,8.81,8
[Il'.ll/C.c1.] pent.ru R, < 600 N'jrcrrr? [MPa] (15.4)
s SOB R 0,5

~r&pvp~
I,. .

t' ~In I

in c('u:e: 0 este gxosiln2a plac;.lt.d. oin (;n:I)uri metal.Ice, mm;t -

a.dinc:!J:ea de aschfere , hUll; D~,;,
- l"2'ds1;''''."["ta de rupere la tracti-
una a materialului de r)Leh',cT,~t N/rrarl" [liPa]. . I

j..tunci cirri X ;! 45! avensul, cal.cul.at; cu relatiile (15.3) m) n) o}

~i (15. 4) se corecceaza en faGtoJ::ul: ;,
I
Fig. 15.6. ScuLe ~I avansul La prelucrarea ghidajelor
I
Cs=
.'2
(-2'--s-'cn
-/ -.~~-
X
\-
J 1
foot! CU HB 150 - 170 daNjnm2 (10"MPa]
I
Cs = 3,2;
fc:iIt:4 cu HB . 180 200 daNjnm2 [10"MPal Cs = 2,7;
in care z = 0 (., psntru lliate:~ialGcu R.;,> 600 N/nnn2 [HPal' ~i z =
- font.! cu HB = 210 240 daN/uri [10-'MPa] Cs == 2,4.
0,87 pentru materiale cu ~ < 600 N/Ji1Hl2 [NPa]." .
Avansurile det.errni.nat.e en :celatJ.ile (3.5.3) ::;i (15.4:) la In tabelul 15.21 sint calculate avansurile admisibile in
prelucrarea fontelor se nnlU'ica pr in urmatorf.L factori de eo- ~ de rezisten~ pl~ din carturi metal.ice.
rec:tie:"

.,:;n':!

--------------------------------------------------------------------------------~
 Tabalul 15.20. Volorilo odmisibilo olo nvonsului la robotoro in fuociio
Tubc:lul 15.18. Cocficientul de corecj.ieKh in fuoct ie de uzur-a scute i de rezistonillcorpului CUiitului

Haterialul
pe f o~a do a~czaro

Tipul a~chii
.
Uzura cut i tulu i ha ' mm
- --.--~ Sec~iunell Adincimea do a~chiere t, mm
0,9 1,0 1,2 1,5 2,0 3,0 4,0 corpului
cutitului dota~ate 0;5 4,5 0,5 B 10,5 13 10 19 24
cu~itului 2,5 3,0 3,7
Carburi metal ice Mcnii do - 1,00 1,01 1,03 1,05 1,05 - - b x h,
mm x mm Avansul admisibil s, mm/cd
rupere
Otel rapid f.~chiide 0,93 0,94 0,95 0,90 0,97 1,00 - -
curgere
A. O.el cu Rm = 050 .850 M/mm2 IMPa); cuiite din otel rapid
A~chi i de - - 0,82 0,82 0,83 0,83 0,91 1,00
rupere
-~ 10K25 1,8 1,4 1,1 0,67 0,50 0,35 0,27 0,20 - - -.
TaboluL 15.19. Cocficientul de corec~io K in func~ie do staroa 20x30 3,3 2,4 1,8 1,4 0,84 0,04 0,40 0,35 0,2& - -
aateriolului de prelucrat S 25x40
3Ox45
0,2
9,3
4,7
7,0
3,0
5,4
2,7
4,1
1,73
2,5
1,3
2,0
0,9
1,3
0,08
1,0
0,52
0,78
-
0,55
-0,45
Materialul Turnat
40x&O 15 11 8,7 5,5 4,0 2,9 2,2 1,7 1,3 0,97
de Lllminat Forjat Intreruperi
prelucrat Matritat Nerecopt Recopt Cu crusta
B. Font.!icu HB = 150..245 daN/l1Im2[1O-1MPa)j cut it e cu carburi m-etatice
~i,nisip

O~el 1,00 0,85 O,BO 0,90 0,50 0,70

10x25
Font<'l
Heferoase
-
1,00
-
0,80
O,B5
0,90
1,00 0,50
0,70
0,70
0,70
20x30
3,5
6,0
2,9
5,0
2,5
4,3
2,1
3,0
1,40 1,18 0,80
2,40 1,94 1,4
0,01
1,0
0,40
0,79
0,35
O,bO
0,27
0,40
25x40 11,5 9,5 B,2 6,9 4,B 3,8 2,7- 2,0 1,0 1,2 0,9.
3Ox45 * 14,2 12,2 10,3 7,2 5,7 .4,1 3,1 2,3 1,8 1,3
4OxbO * 15 11,0 8,7 b,o 5,0 3,8 2,9
Verificarea avansului la finisarea suprafeteJ,or se face cu
rela"tia:' . Sect iunea Adincimea de a~chiere.t, mm
corpului
. y cUiitului 3,5 4,3 5,3 0,5 8 9,B 12 15 18 2~ 29 34
R; ru '
b.x h,
s ~-~ [ mm/o.dv}, (15.5) mm x IlIllI Avansul admisibil s, mm/cd
z
t X
XZ );1
C. Font6 eu HB > 200 daN/mm2 110-1MPa)j cutite din o~el.rapid
in care ~ este coeficient in ftu'lC"tiede materialul de prelu-
crat r Rz- inaltimea medie a neregularita1;.ilor de suprafata, pm; 10x25 1,8 1,4 1,1 0,8 0,01 0,40 0,35 0,27 0,20 - -- -
r - raza la virf a cu1;.i'b.llui,nun;t- adincimea de aschiere , nun; 20x30
25x40
3,3
0,2
2,4 1,8 1,4 1,0 0,79 O,bO 0,40 0,35 - -
0,48 0,32 -
X si ;(1 sint unghiuri de atac principal i respectiv secundar 4,7 3,0 2,7 2,0 1,0 1,2 0,9 0,08
3Ox45 9,3 7,0 5,4 4,1 3,1 2,3 1,8 .1,3 1,0 0,78 0,55 0,45
ale cup.tului, in grade; x, y, z, u - exponenti in. fimctie de 4Ox&O * 15 11 8,7 0,0 5,0 3,8 2,9 2,2 1,7 1,3. 0,97
.materialul de prelucrat.
Valorile coeficientului ~ i ale exponen1;.i1orx, y, z, u
Observatii. 1. In c4su.elo notate prin *, valorile 8vansului edmisibil sint prea mari
sint date in tabelul 15.22. (s >15 mm/od) pentru a mai eonstitui 0 restrictie semnifieativ4 in proiectarea regimu-
c. viteza de asdlie.res Viteza de al?c:hiere la rabotarea rilor de a~chiero la. abotare. 2. La rabotarea cu cutite din otel .rapid a pieselor din
2
longitu:linali1 :;;i t.ransversafa se calculeaza cu rela"tia: otel cu Rn! < b50 N/1lIllI {MPal, valorile date in tabel alo avansului admisibil se multi-
plic4 cu coeficientul 1,31 1,34, iar la rabotarea pieselor din otel cu R > 850 N/mm2
[HPal, valorile avansului admisibil Se multiplic~ cu coeficientul O,72 .0~82 (valorile
Cv K.. mai mici ale coeficientului de corec~ie se aleg pentru adincimi de a~2hier!1mai reduse)
V= [m/min.]
, (15.6) 3. La rabotarea cu cu.ite din otel rapid a fontelor cu HB <200 daN/mm {10 MPa], valo-
rrn tXv. sx. rile avansuluiedmisibil date in sectiuneB C Se multiplici cucoeficientul 1,315 1,320'
4. Valorile 8vonsului odmisibil date tn sec~iunile A, B si C corespund unei lungimi in
~ eonsol4 egala cu 2,5h, undo h este inaltimea seciiunii corpului sculei. Pentru olte
lungimi in consol4 le se aplica urm4torii coefioien~i de coreciie: 2,0 pentru le= 1,50;
in care Cv este un coeficient de corectde care tine seama de 1,35 pentru l = 2h; 0,78 pentru l = 3h ~I 0,64 pentru l =3,5h. _ 5. La rabotarea cu
materialul de prelucrat i de materialul sculei, tal:::.elul15.23; ~. mai multe cu~Yte simultsn cu impar~1rea edaosului de prelugrare in adincimi de a~chiere
T - durabilitatea economicl a sculei a:;;chietoare, mini t- diferite pentru fiecsre cu~it, oVBnsul admisibil se slege in func~ie de adincimea maxi-
, ma de a~chiere. .
adincimea de aschi.ere, nuni s- avansul de lucru, nun/c.d.; m, XVI
t 605
604 1
I~1:~~'
I
T.Gbelul. 1~~21. ll"", o":!lll~H~11.;:. H.I.", .i.:.:;-~j .'l\ I~j t t..!."t~ru 'in TlIb4tlul 15.23. V.lorU. coefloi.m.ulul Cy ,i expoi.n~Hor _, ICy ,I yy
,
~

I

\'ui.01

f uncj j e dt-~ n~Zi!i.t,eh~u rtB{",'1t:l cii'I c~,db:.wi i~t3lice
1\1 ;,o. a..
c L prelu..;rl:.rii ;u"ict.:.~r cc-nua i i Haterlalul Tlpul Haterlalul
~' - .----. "'~-~-~-~ .. ~-~-.-~~~~~ . -.~ _"-'R _. -- ~-~:'SII~l-:;~~:"'::~:1'~-';:~~~~~~~/-~~;;-~
~ Cv v KV Yv

II -------1---1-- [-----
Feluorat pralucrl:-II aoulel
~~.~
1
:
!,
tidjflclfr,,'u

mln
d.
o sch ic r c , t

t!~"----~------------"-;-'T---""----1I--r--iJ-"-
l:r.)$ll1'"~
pl acut.c i
10,11I' .-
-----
:'0 .. .su J
- - -.
35
A;:~~:~~~"~, --j
1,5
-n~m/c~ .

tf -r:r t!-1
60 70... 90 J FontS canu"
,le ou
HB-190

daH/.2
hOOtera
tr_rll
(pLanA)

Rlibotare de
&,

Carburl
hUllce
.162 0,20 0,15 0,40
rI
-
pltrundere 38,2 0,20 0 0,40 ~
110"1KPal (canaLa)
6 5/1 4,3 31b 3/0 2,6!

t
5 3,8 I 3,2 2,6 2,2 1,8 I Fontl cenu" 39,2 0,'10 0,15 0,40
~
~
~

-
I, 2,6 2,2 1,8 1,5 1,3; ,le ou de trocere o~.l ~'
HII-190
> 10 9,6 8,0 6,9 5,8' 4,9 2 de
daII~. rapid 19,5 0,15 0 040
8 6,9 5,8 4,9 4,1 3,4 ;'. 110" HPII] plItrunciero
i
7 I 7 5,6 4,6 3,9 3,1 2,7.\
W
6 4,3 3,6 3,02,6' 2,1 .
I Of.ol pontru 61,1 0,1 0,25 0,66
5 3,2 2,0 2,2 1,8 1,5 oon.truc~ll, de tracer. o~.L
I~
'f

~
,
---.------
'I ..- -.",._-----_._ .._------_._,
> io
4

8
...---.-.
~,2
8,0
5,8
I
1,6
._ ..,.,--
6,9
4,9
1,5
5,8
4,1
1,3
4,9
3,4
1,0.,
4,1
2,9
'
I

I
~.l aUllt
ou Cr, CrN!,
ou R.c650

N/.2 (MPel
de

pltrundero
rapid 20,2 0,2 0 0,66
I~
~

r
~ 13 7 4,6 3,9 3,1 2,7 2,3
I, "3,6 3,0 2,6 2,1 1,8 ~
f 5 2,6 2,2 1,8 1,5 1,3 Alleje eLa ot-eL 167 0,2 0,'2 O,SO
r 4 i.s 1 1,5 1,3 1,0 0,8 ~lul do trocore rapid
r--------
~
~
22
------,---
> io
8
7
-------1----
:',9
!",9
~,;
I
I
5,8
!1,1
3,1
4,9
3,4
2,72,3,
4,1.
,2,9.
3,4
2,4
',9
\
Oleficient de oo~e in funct,iede lJl'l3hiul de atacsecun:1ar,
tabel.ul 15.28; Kyr - ooeficient de oorecp.e ID ~e de raza
I,
~
J

1'.;.. ...

6 J,O , 2,0 2,1 liS' 1,4

t . I 5 2,2 I 1,8 1,5 1,3 ',1 cutitului, tBbel.w.15.29; K.m-, coeficient de oorecp.e in func-
L__ ' ~=~~~_ll

Tabel u l 15.22.
.~.~.=_~~L""I:::"~,.i,,o"2-,3-,~
1,0.

V6~ol~ile ccef ic ierrtut u i .C,; ~-.i c.le e}.p.h~.Hlt.ilol" "

t
x , y, Zv u din j"static:; 15 .'::;
,0,8,
.:,0,7 'tie de uzura admis:i.b:i.l1{pe fatade ~
15.30; K.,'L: .coeficient de oorect:ie in ~
cxn:pul.ui.~tului, tabelul 15.31.
a sculei, tabelul
de sect:iunea ~i
In 1:8bele1e15.32 !?i 15.33 sint prezentate valoriorienta- ~
----,r-~
r
,-~~.~-- It
i tive pentro viteza de aJiChierela prelucrarea.pe !Il8!?ini de ra-
I

f
P.aterialul
prelucrat

fontli
I
de

['-~'~-"-----r--~,008-, . --'-=;::;-0''T'-"~-:Z~ol--0,70
,
CH

0,045 0,25
~ 'I

I
Y

1,25 .
u

0,75
..
0,50
z

,3i -"
)
!
botat lcn;P.tu:iinal a pieselor din otel ~i in tabelul 15.34 va-
lori ale vitezei de ~ere la prelucrarea pe ~ini
tat transversal a p;l..eselordin otel, fc:rr-..i1 ~i neferoase.
de rabo- ~
t~
~"
....~
....,::-~~.
A...".,..~~ ....,....zu...-...-c: ""'~- ~. ~. ~---';:~~&";<'_' ,~~.r_."'.,~.~,--",_,-,~
..... - __ . In tabelul15.35 sint date viteze de ~chiere la rab:1tarea ~1

lav:Jitulinal4 a p:ieselor din aliaje de 0lpl'U. ~~

~,
y" - exponerrt i., ta.b21ul 15.23; K .. c(:0ficientul de' ccrectd.e al . La prelucrarea pieselor din aliaje de magneziu~i alum:iniu ~
~fJ".tezeicare se caIcul aaza cu :r:-.:!~'.c..tia.: viruza de a!ichj"'t'e se poata ale:fe la valoarea :r.axi.lra. PEntru
prelucrarea pieseJ.or din nichel ~i aliajele lui pe l\laird de I
Kv = KvT .Kvm .Kvs K", K"v1,I\'r'

;n care K~Teste coeficient de corectie in fUllctie de durabi

litatea sculei ascrrietoare , tabelul15. 24; Kvin - coeficient de
corect.ie in funct i.e de mat.er i.akul, de prelucrat , tabelul15.25;
Kits - coeficient de corect.ie in fUJ1c~ie de starea sernifabrica-
,. .. .I<Vh '~q;

(
rabotat lar;Jitufinal, .viteza de ~ere
15.9. Aliajele de titan sa prelucraz4 pe JII2Ulini
este dat:.1 in tabelul
gitOOinal lii transversalcu viteze intre 1214 m,Imin
de rabotat lcno-
piese cu duritate medialli de 56 m/minpent:rupiese cu duri-
tate r:idicat.!, cu utilizarea sculelor din otel rapid.Pe sist:eme
tehnologioe cu rigiditate ridicat4 fli cu scule preWzute cu
pentru
ii~:1
~
tnlui ,t:aJ::21ul 15.26; Kv - coef ic.ient; de corectf,e in funct;.ie I ~ din carb.Jri metalice, viteza de ~ere poate creste ~.
r~
d~ \,mghi..ul de atac prillci1m eL cut.i.turui., tabelul 15.27; KvX1- I I.
I 607
J ~'
 Tebelul 15.24. VaLorile coeficientului do corcetio (vr
in care v este viteza de aschi.ere calculata cu relatia (15.6),
m/min; L - lungimea cursei mesei masani.Lde rabotat longitudi-
Dur~bilitatea T, min nal sau a mesei berbecului la mas.irri.Iede rabotat transversal,
Materia- Materia- Tipul
lul do lul 60 90 120 180 240 360 mm;K - raportul vitezelor:
prelucrat sculei raboUrii v
I
Coeficientul do coroc~ie KVT K = g (15.8)
de 1,09 1,03 1,00 0,95 0,91 0,87 vo
O~el trocere in care v este vi teza cursei active m/min: v - vi teza cursei I
Otel rapid - 1 a.
ill go , m/ITUn.
9
do 1,19 1,08 1,00 0,90 0,84 0,76
plltrundore " Tabelul 15.26. Valorile coeficiontului de corec~ie K
carburi do 1,15 1,05 1,00 0,92 0,8~ 0,80 V"
metal ice trecere FlIrll crusti Cu erustll
Mat';ri- Mater i- Fori! CrusU Crustll
fontll alul atut de crus- de ~i Lamina-
de 1,07 1,03 1,00 0,'/6 0,93 0,90 sculei prelu- tl!
Turnate, forjate
trecere turnare impuri- te ~i Turna- Lamina- cu HB
cenu~ie crat tilt forjata te te
Otel
rapid
de
plitrundere
1,11 1,05 1,00 0,94 0,90 0,85 de
turnere
< 160 160
- 200
-I> 200

",liaje O;.el de
Carburi
metali-
Fonts 1,00 0,80 ...
..0,85
0,50...
...0,60
- - - - - -
ale rapid trecere 1,19 1,03 1,00 0,95 0,91 0,8i' ca
cuprului
Otel - - - 1,00 0,90 0,90 0,75 0,85 0,85
Otel Fonta 1,00 0,80 ..
..0,85
0,50..
...0,60
- - - - - -
Tabelul 15.25. ValoriLe cooficientului do corectie ~ rapid Al iaje
ale.cu-
prului
1,00 0,90 ..
.0,95
- - - - - - -
O~al pantru construc~ii eu Fontll cenu~ ia All aje ale euprutu!
cu HB p'inli La:
Mate- Rm (N/mm2[MPal) ptnA la: Eterogone Cu
rialul cu writa- Orno- con- Tabelul 15.~7. Valorile coeficientului dO corec~ie kV
scule; tea : Cupru ~inut -
gene >15% Materialul Unghiul de atac principal X, grade
450 190 Materialul
S50 650 750 850 170 230 Ridi- Medie Pb de
calli 30 4S 60 7S 90
scule i prelucrat
Oi-el Coeficientul de eorec~ie Kyy
rapid 1,80 1,37 1,00 0,78 0,62 1,18 1,00 0,72 0,70 1,0 2,0 8,0 12,0 Carburi metal ice FontA
Carburi 1,20'. 1',00 0,88 0,83 0,73
metali-
ce
- - - - - 1,13 1,00 0,79 - - - - - Otel 1,26 1,00 0,84 0,74 0,66
Otel rapid Fontli 1,20 1,00 0,88 OJ9 0,73
cu pina la 4 ori. ot:elurile refractare se prelucreaz~ cu viteze Alioje ole cuprulUI - -
daaschi.ere zeduse 3 . 5 m/min.
1,00 - 0,83

Tabolul 15.28. Valorile coeficientului de corec~ie KV

d.Nuxnanllde curse, duble .~ de curse duble ale mesei r ..
~inii de rabotat lOI}itu:iinal, sau ale l:::erbeculuiIlIallinii de , Unghiul de atac secundar X1' grac~
rabotat transversal, se deternU.nacu relatia.: I Materialul sculei 10
I 15
I 20
I 30
I 45
\\ lOOO.v I
i
Coeficientul de corectio
--.
Kyr1
nc.d
L(l + K)
[c.d./min] , (15.7) Otel rapid 1,00 f 0,97
T 0,94
T 0,91
T 0,87
'/
I 39 pi{tls. \'01. I
608 !; /"'/"'-(""
\.;'V;;I
.1
 -W~-'~
f-'

f-JlQ /j' U1 , .
CD ~.
!-'. CD
.,..
0 3:

, re ~ o :r
..," c"
rt
PI .," .. .., .,
0
..
j2~ "a:~..
0 0>
"'" 0>
n 0>
~ 3:
~ P, CD --i 0> 0- "
0
.,
e ,.
I>
c '" ....
c"
I I ~ CD co --i
CD 0> ~<:
-., 0
.,'"
~O]~ ~
"0
c '" 0-
,
a. ~ ~ 0 CD 0-
"
0-
/j. I-'
r:[ffi ~.~ ~ 2 2 ~J.
tD 0"'0
c
~
c
~ '"c
~

"0
a.
~
I>

t:
Q

!::.
s- re~CD "0
c..-o.,..,.
:J CD "0
...:r
0>
V1 ."0 ." ....0 .,
"0 .,..
:r V1
in
~ Co-. CH
~ ..
'CIJrt..- -t

(p _. ~ ..
:;, 0
:;,

~ ~a.o ....
CD
l-'
t"'
~ 2~~2
H>f~ H>
c
-.11>
~a..,
c
..,
0 0>
< ""
rt

""
c -s
.,
0
?
ro
-c

H
tIl
11
f-J
1-'.
~. o 1-'. ,...
0>
~
C
.,0"" ,. !::.~ ~ ,.<
0 .,0" ;""'0..
+ o,
ro
1-'.
~ !-'.
I-'
ro ~
1-'.
et a. a. a. a. et ........
~o
_.:J
~ ~
CD ~
rore
1-'.
f-J

t0 g .. g ft
0 00
...
U1 g... . ..,

()
co
0 .
o
.... ...
C "
-s
:J:
I>
rt
D

...
':n"".n
-o x
" :;, " 0> -s
...~
;; ca.,G co
+
~"c ..~ .,..
U1 VlO :;, o
~. ~~.
n 0' ". 0 0
rt
c "c ., _.

~~ f-J
2 ;>;: ;>;: .." f--'" ...'"" ,..:>(i'
0 VI
0
-t
.c C
0'
(i'
cl
c ...
11>
c n
'. PI Ul 0 N c' C ,..
:>
"..,c <>
..e
:;,
f-J~
-r+
CD
P,
tIl
CD
Ittll
5' ~
0 00
~"".n ;0'
;;
0 :;,
<D

5. e
E' c
E'
CD eT 0- .. X 0 00
..
0
0
1-'.
I
~
lQ
~
l-'eT
0
c
!S o
.,
0
It s mm VlN
o>-c
V1
0
VI It 8-
a. f--

I~.f
f-Jft
'U
.,8 I-- 8., 0 n
]'0 ffi ~. 0
":.o~
00 '"
VI
c
E' ...
~ ... n
~ mc.,
c
N
s .,0
-o o
., x 00 ...
0 0
.. .,.~ ...&
j.~
0> 0I"ol '0 ".0'(0
0
Z'- (j' 0':0 '0 n '"
0>

0
.... I--
0
.,.c i'
'0
0 00- OVl o
f--

a.
(j'
~ ..
0
() c- N

er
8 ... ..:;,'"
-.... ..
... ... ~ '"
;; <
:;r ~oo o ;; <~
g.~ Ii '0
0
VI
c 00
-:0-:0 "'....;"
..
0 c
~ i.n
'0".0':.0
G'-
.. N <
.
0-
CD 00 x E' ~ ..-c OZ'-"ol :J
.,
~ :>:;;>;: ~'"' ~
0 00 VlO O"ol a.
I-'
re
e- N f-- ~
.m. ~ ~1-'. j U 11
I--
VI

'"
0
...
0
'0":0
~ ., 0
0 R
or
.........
a. I--

D

... ..... N
'"
11-" PI
.
, ~I-' 8 x'" -0
0 ..
0 .,.o" '0
s 0'0'0 .,
0
0
0
c
~
-
'0 a VI
0'0
..
....00
ro_~ x
'--
'""
e...
NN N N .. c
...
n .,
PI
tIl I-'
~
tn ..~w. 0-
CJ
I-- ,-0
..0
<
:r '"' '0'" ~:>
~ ...... ~
()
I--
'"
w
..... ... ~ 0- VI
.,<'"' ... ''""
@ . ,.
8 .
I
tIl OJ01
-o~, 0
x
I-- 0'0"'0
0-00
VlO
-o ~ ...
;; 0 ''0
0
'0

;;r,..~>rri?r~:\I;~~~.~u.....'+~iifiiii . z.
'-'"jz