Reeducarea vocii la persoanele care au laringotomie.

Cand se extirpa
laringele se pierde si vocea si se produc si unele modificari in respiratie. Desi
reeducarea vocii este dificila si anevoioasa, aceste persoane au posibilitatea de
a-si redobandi o vorbire apropiata de cea normala.

Exista doua mijloace utilizate in redobandirea vocii in acest caz:

Fie prin utilizarea protezelor laringiene;

Fie prin metode de reeducare vocalica.

Desi se obtin rezultate bune prin utilizarea laringelui artificial se fac si exercitii
pentru obtinerea vocii. Trebuie ca bolnavul sa fie ajutat sa-si creeze un nou
rezervor de aer care sa-l inlocuiasca pe cel anterior. In cazul copiilor, reeducarea
vizeaza utilizarea aerului din cavitatea bucala pentru producerea sunetelor. O
voce buna se poate obtine daca subiectul isi creeaza un rezervor de aer prin
esofag care sa inlocuiasca functia pulmonara. Pe langa acest rezervor de aer,
care se produca fonatia, subiectul trebuie sa-si realizeze si noi organe vibratorii.
O noua glota se formeaza din fibrele musculare de la gura esofagului. Greutatea
consta in insusirea deprinderii de deschidere voluntara a buzei esofagului pentru
expirarea aerului.

Cand reeducarea vocalica nu reuseste datorita rezistentei reflexe a musculaturii,

se foloseste o pompa prin care aerul este presat treptat in esofag. Prin acest
lucru se urmareste formarea deprinderii de a inghiti aerul in esofag. Acest aer
esofagian determina miscarile vibratorii de la gura esofagului ce reproduc
miscarile corzilor vocale. Dupa ce sunetul esofagian a fost obtinut, munca
logopedica va viza exercitiile de articulare. Dupa ce se fixeaza vocalele produse
izolat se trece la exercitii de emitere a consoanelor, apoi la exercitii de silabisire,
apoi la exercitii de pronuntare a cuvintelor, propozitiilor si frazelor. La inceput
vocea este parazitata de anumite sunete care dispar ulterior.

Lucrarea lui Gardner propune terapeutului care se ocupa de pesoanele cu

laringotomie un program de reeducare complex, desfasurat in sapte etape
cuprinzand 36 de unitati de exercitii.

Sapte etape de invatare a vorbirii utilizand esofagul (dupa Gardner 1971,

citat de Remacle, 1999):

Etapa I: Orientare si teste preliminarii

Stabilirea relatiei ortofonist - client

Demonstratii pe laringele artificial

 Prezentarea unor notiuni despre sunetele obtinute prin utilizarea esofagului

Discutia ortofonistului cu familia celui cu laringotomie.

Etapa II: Initiere in vorbirea esofagiana

Relaxarea si respiratia;

demonstrarea compresiei;

injectie (de aer) insotita de emisia consoanelor explosive surde;

emiterea consoanei surde h;

consoana explosiva surda k;

adaugarea sunetului s, la actiunea de injectie;

alte sunete cu s, s, t;

favorizarea ingestiei de aer cu ajutorul injectiei sau pompei linguale (apasare

glosala sau glosofaringiana);

utilizarea deglutitiei minimale pentru demonstrarea injectiei;

ingestia aerului: inspiratia;

ajutoare pentru facilitarea expulziei prin expiratie.

Etapa a III-a: Dezvoltarea sunetelor vocale

sustinerea respiratiei pentru doua silabe;

prelungirea tonalitatii vocalei;

dezvoltarea vocalei initiale;

sunetele explozive;

alternarea oclusivei surde k cu sonora g;

producerea perechilor sonore ale lui s si t;

sonantele: l, r, m, n;

alte consoane: f, v;
Etapa a IV-a: Dezvoltarea fluiditatii

antrenarea fluiditatii prin exersarea cuvintelor mai lungi

cresterea fluiditatii prin exersarea cuvintelor continand sunete non oclusive

cresterea fluiditatii prin exersarea frazelor si expresiilor mai lungi

cresterea fluiditatii prin exersarea silabelor diverse.

cresterea fluiditatii prin exersarea diferitelor viteze de vorbire.

Etapa a V-a: Restaurarea melodiei in vorbirea

extinderea scalei de tonuri

ameliorarea vocii cu ajutorul inflexiunilor

cresterea nivelului acustic al vocii.

Etapa a VI-a: Restaurarea inteligibilitatii vorbirii

ameliorarea calitatii sunetelor sonore: vocale

ameliorarea calitatii sunetelor sonore: consoane

diferentierea cuvintelor similare.

Etapa a VII-a: Cresterea puterii vocii

utilizarea fortei pentru accentuare

utilizarea fortei pentru accentul tonic

Vorbirea esofagian
Dup o laringectomie, unii oameni nva s vorbeasc din nou printr-o tehnic numit vorbire
esofagian. Aerul este lsat s intre n esofag sau pompat nuntru cu ajutorul limbii, i apoi expulzat
imediat. Pereii esofagului vibreaz, fcnd un zgomot de frecven joas similar cu o eructaie.
Acest sunet este modelat n cuvinte prin folosirea limbii, dinilor, buzelor i cerului gurii.