Sunteți pe pagina 1din 2

Locuinjo tomiineascii 313

ci in fata a trei fi~ii dintre care doua se preh~:r:~escpi:r:ain Bucov~na,


fisia deluroasa si cea muntoasa care au conditii de trai cu totul dife-
rite de cele din marele ses al Dunarii.
Odata fixate pe tw.'rta regiunile care au 0 unitat~ geografic~, s-ar
alege acelea dintre ele care ar fi de un interes mal ge:r:era.1si s-ar
pasi Ia un lung si amanuntit studiu pe teren al acestor 7'e,?lUl11. Mun~a
aceasta ar cere 0 foarte bogata documentare fotografica, fotografia
raminind pentru plastica eel mai stiintific do~ument, :omplectat de
analiza amanuntita a metodelor de constructie. Odata acest ~nate.,.
rial adunat si clasat pentru doua regiuni principale cum este regrunea
Locuinta romsneasca Carpatica $i'sesul Dunarii, se va putea face apel dintr-? p~rte arheo-
logiei si dintr-alta parte istoriei. Prima ar complecta parerile noast7'~
asupra metodelor de constructie si a evolutiei lor, a doua ar stabili
cu prudenta inriuririle straine si zestrea trecutului, . ~
I ntru a trata despre un subiect irrtins si complex cum este "Lo- Cind ma g.indesc Ia locuinta, ma gindesc la notiunea totala con-
l'tlin~a romaneasca", sau mai bine zis "Locuinta la romani", ar trebui tinuta inacest cuvint de la palat la bordeie. In studiile, in monogra-
tlmp ~i material. Primul element fiind redus dintr-o conferinta si al
fiile regiunilor noastre, bineinteles ca. i$i vor gasi l.oc~l si ~orasele.
clui I a foarte sarac, monografiile fiind putine si mai intotdeauna su-
Aceasta observatie poate sa para stranie. 0 fac totusi fiindca orasele
I Nfi .iale, ne vorn margin] de a enunta mai mult 0 metoda de lucru,
noastre au fost mai intotdeauna socotite ca fiind croite dupa unele
di' ',I,t de a ne pierde in consideratii generale care se ingaduie litera-
Llll'll, dar care nu mal sunt permise din momentul cind pasim citusi norme straine tarii si satelor. [...J Intii, orasele noastre n-au avut
iii' putin pe terenul stiintific. Odata aceasta schita de metoda incer- intotdeauna 0 infati~are straina, In al doilea rind, chiar elementele
('Iii , vom cauta sa analizam totusi unele elemente care sunt comun straine s-au adaptat gustului sau megalomaniei noastre, Si, in sfirsit,
tu tur r Iocuintelor romanost]. chiar cind un val de importatii straine trece peste 0 tara cristalizin-
tudiul Iocuintelor este in strmsa legatura cu acela al geogra- du-se la erase, asta nu inseamna ca trebuiesc studiate fenomenele
Ik-l. atenta urmarire a studiului unei regiuni din punct de vedere care rezulta din acest fapt. E yorba de a studia totalitatea infati~arii
IWo/ ra/'i ne va feri de unele concluzii grabite. Pe aceasta baza bin unei tari, nu numai partile care ne convin. Casele de mahala nu ple-
IlllJj lit VOl' veni cauzele sociale si istorice sa precizeze problema,
deaza in Iavoarea nici a vietii noastre sociale, nici a esteticei noastre.
r, s stie prea bine ca Romania are regiuni cu aspecte foal' Asta nu inseamna ca trebuiesc Iasate la 0 parte. Vom observa repede
d IVNH " 'in c.~re condi~~ilede viata sunt destul de variate, Dobrog a,
I,HlII tl unarii, Carpatii, Maramuresul, Muntii Apuseni si asa m 1 a orasele fac totusi parte dintr-o categorie aparte care se suprapune
d('I>III'Lo, sunt atitea regiuni care au caracter specific. S-ar put intregei tari. Acest lucru e firesc, Casele la erase se construiescca~
oj Ii' '(/I ,& 0 metoda mai Iogica ar fi sa se imparta zonele de studll eu acelasi material si clima variaza mai putin asupra metodelor $1
dllt) r giunile istorice ale Romaniei, cum ar fi de exernplu : Olteni , nceptiilor de constructie. Intre 0 casa din Constanta si una din
MUI mia, Moldova, Bucovina, Maramuresul, Banatul si asa mai d _ radea Mare, nu va fi azi 0 foarte mare diferenta. Intre 0 casa ta-
PIlI'I., ar urrnele vechilor hotare politice n-au oprit conditiil r n a ca de ling a Oradea si un sat dobrogean nu este urrna din simi-
I I'I\rl' s~ aibe 0 inr'iurire hotaritoars asupra formelor $i m t d 1 )1 litudin . [...J
d 'onsLl'uctie, Un singur exemplu : pe tot sesul Dunarii din M h ,_ Constatarea ca orasele au evoluat dupa alte norme ca satele, nu
iI 11 ~i fnt\ in Covurlui, conditiile de viata sunt, cu foarte mici d TnA mnll di unele au trait 'in functia unor pulsatii autohtone si
, J 1 100 ca prelungirea unor influente straine. Nimic mai romanesc
hlr}, a 1 $i. Flora este aceeasi, d ci materialul de constr 'p
('I .~ul din punct d v dere al evolutiei caselor, totusi, intre 0 casa
It' lu~1. up tiilc 1 cuitorilor sunt ac I asi : a ricultura $1 p s ul ul,
[II tr-un t pr pi t d Iast ~i 0 casa obisnuita din Iasi este e- eeasi
I \' rn fi d p t 1 It m t d , tinind s ama d v hf
cI r I' ~ ,t ntr sIt R RC din Sibiu si casele satelor
I oli 1 ~i am fj 1 R d mplu It nia, m fi bA rv L
(' 11' 't' t r n thlj, n rn r 7. nta u I f rm. t ! IIV' L'. P r bl m 1 multipli a, numarul 'in-
1,1 1.> 1'101' n( ',I ) L fl 11 t in m x lusiv.
314 Locurnjo romdneosco 315
Siudi), articole ~i coniettm

TO,tU~i, =
g~ografic~, ~are ~nu :s~ h~p?otizata de hotarele politice,
ate ,dup~ no~ ce~ mar sigura, Caci, oricit de hotaritoare au fost ele-
dreptunghiular ori rotund, cu vatra opusa intrarii si intrarea orien-
tata spre sud-est, din partea in care bate mai rar vintul, Un tip mai
~ nt~le ;stonce m formarea oraselor, se poate constata 0 oarescare evo1uat al bordeiului ar fi acela cu planul in cruce care ar lasa sa
In~'U'~lremtre eonceI?tia Iocuintelor oraselor de la munte ~i din ses. prezinte planul casei actuale cu hogiac l?isobe la dreapta si La stinga.
01 asele noastre dunarene de exemplu,care s-au dezvoltat si au in- Cerdacul ar putea avea ca obirsie necesitatea de a da pivnitei
l'l.ol'itearn toate in aceeasi epoca, creeaza un tip aparte de eras roma- caselor din regiunea deluroasa 0 intrare adapostita.
IWH',Orasele di::: Transilvania au iarasi un caracter aparte. Ceea ce Dar locuinta romaneasca trebuie studiata in mod solidar eu
H pate spune m rezumat si ca tinind momentan loc de concluzie toata gospodaria ei. Trebuie observat, ca 0 gospodarie taraneasca
t ob~ervarea preeminentsi factorului istoric la orase si a celui mijlocie este 0 mica ferma complecta si complect izolata. In unele
I 0 f r.a11C la tara. ' regiuni muntoase, unde lemnul este ieftin, infati~area grajdurilor,
Aces! lucru este adevara+ si pentru locuinte1e netaranesti, Casa hambarelor, magaziilor, cotetelor exprima un instinct bine infipt al
1 01, r s?a era foarte des 0 casa taraneasca evoluata. Dar in orice gospodariei individuale.
i 1 0 1\\, tipurile de Iocuinti care se departau de glie erau mai apte Se poate obiecta ca aceste constructii nu sunt locuinti, darele
IWI'lt.I'U ,a rprimi inriuriri straine. Acest fenomen nu este specific vre- complecteaza locuinta, Pe cind in unele tari din Occident taranli .
'Hu?lor de ~astazi. Totusi exista 0 difererita, Pe vremuri inriuririle grupeaza totul sub acelasi acoperis, la noi romanul nostru, sarac ori
Htl' ,me s~ faceau normal, corespunzind unei evolutii istorice ori unei bogat, l$i pastreaza casa numai ca Ioc de odihna. Precum casa pro-
v mlttatl geografico. .Astaz], documentele fiind la indernina tuturor cedeaza din bordei, dupa 0 incerta si poate nemiloasa evolutie, tot
1 rovoaca cele mai neasteptato rezultate. ' asa si principiile conducatoare pentru face rea gospodariilor au lega-
I.n Transilvania castelele se faceau dupa normele barocului turi ascunse dar adinci cu preistoria,
IU,: tt'~ac, in Olt:nia c~l~, ~ormu1a .balcanica continua fericita ei adap- De la locuinta de termita a bordeiului care cuteza cu greu sa
!,nl I maneasca. Astazi cmd treci prin tara esti izbit de 0 casa nor- scoata un ochi fricos deasupra pamintului, pin a la luminoasa si su-
~ mdll in Dolj, de un palat a 1a Trianon in Prahova, de 0 vila elve- rizatoarea casa taraneasca de azi, e un drum foarte lung, e intreg
~lil,lnllla C?ns~anta, de 0 gara venetiana 1a Iasi, si de reprezentarea drumul care duce de Ia barbarie la civilizatie,
tuturor stIlun~or, tuturor tarilor, tuturor vremurilor Ia Bucuresti. Daca pamintul eu clima flora $i fauna lui dau intiiele premise
It 1 ine ca arhitectura moderna sa modernizeze aceasta cacofonie cu ale aspeetului unei tari, omul la rindul Iui survine ea ultim artist
l'l(;fld disciplina a armoniei sale. pentru a desavirsi infati$area regiunilor pe care le stapineste.
Aplicind principiul analizei regiunilor geografice s-ar constata Locuinta taraneasca exprima bine omogenitatea rasei noastre. Orasele
d , ~ul de, repede ca pe ,i~tinsul tar~i majoritatea Iocuintelor se gru- noastre dau adevarata imagine a influentelor istorice si a aspectului
p az Intr-o mare familie de Iocuinti, care s-ar putea numi tipul social.
1 ulntel r cu pridvor. Pridvoru1 este elementul care uneste la prima Astazi insa timpul nu mai pare a fi in acord cu repeziciunea
v<:d r rupul propriu-zis ~l easel romane$~i, care se deosebests; de evolutiei urnane.
'~,~& a ca ~n ung~reasca. Planul acestei ease se compune mai $i tara noastra se transforma, Cine n-a observat cit s-au schim-
fnt td auna, din doua carnere ori trei, una din aceste camere se bat satele noastre de la expropriere incoace. Tehnica moderna n-a
) m hogiacul. Aco1o se gaseste vatra in care se face focul ~i d atins inca datele noastre. Ele l~i pastreaza caraeterul traditional, re-
1\ ,nlo place. corlata sau cosul fumului. Intr-o parte sau in amindoua zultat al unei metode traditionale de munca. Dar in curind materia-
J l'(,J.l hoglacului sunt sobele, cuvintul soba insemnind, dupe. ve- lele VOl' lua forme noi sub taisul uneltelor noi. Trebuie sa ne grabim
(!Ilul lui concept, camera. faee inventarierea ,tarii.
A st ca:se e~ pridvo~ ~unt mai intotdeauna pe plan dr sptun- Cunoasterea Romaniei de catre romani fiind 0 conditie a demni-
I hlul 1', $i p r ,a-$l trage origma, dupe. parerile domnului Nicol u- t~tii noastre.
1 ~ r Xtpus intr-o monografi , tocmai din stramo$ asca 1 ul t
t r 1101' 1') l t I, "bOl~diul". Pridv rul ar av a birsi d~p t 1 [Conferlnt& tinuta in studioul SOCi~atii de
1, ~1' r.11l' b d 1 s bit in p mint. up s ul I' str j '~1~1vi '.s1- dluzlul1 radl t 1 fonidl, in cic1ul de pre-
L11' 1 1, I'd lul 11: t:f in u-s OR, r1l ul t d or , t'n 1 'a ('I upeo mllnt l, 26 Ianuarle 1933.]