Locuinjo tomiineascii 313
ci in fata a trei fi~ii dintre care doua se preh~:r:~escpi:r:ain Bucov~na,
Locuinta romsneasca
I ntru a trata despre un subiect irrtins si complex cum este "Lo-
l'tlin~a romaneasca", sau mai bine zis "Locuinta la romani", ar trebui
tlmp ~i material. Primul element fiind redus dintr-o conferinta si al
clui I a foarte sarac, monografiile fiind putine si mai intotdeauna su-
I Nfi .iale, ne vorn margin] de a enunta mai mult 0 metoda de lucru,
di' ',I,t de a ne pierde in consideratii generale care se ingaduie litera-
Llll'll, dar care nu mal sunt permise din momentul cind pasim citusi
iii' putin pe terenul stiintific. Odata aceasta schita de metoda incer-
('Iii , vom cauta sa analizam totusi unele elemente care sunt comun
tu tur r Iocuintelor romanost].
tudiul Iocuintelor este in strmsa legatura cu acela al geogra-
Ik-l. atenta urmarire a studiului unei regiuni din punct de vedere
IWo/ ra/'i ne va feri de unele concluzii grabite. Pe aceasta baza bin
IlllJj lit VOl' veni cauzele sociale si istorice sa precizeze problema,
r, s stie prea bine ca Romania are regiuni cu aspecte foal'
d IVNH " 'in c.~re condi~~ilede viata sunt destul de variate, Dobrog a,
I,HlII tl unarii, Carpatii, Maramuresul, Muntii Apuseni si asa m 1
d('I>III'Lo, sunt atitea regiuni care au caracter specific. S-ar put
oj Ii' '(/I ,& 0 metoda mai Iogica ar fi sa se imparta zonele de studll
dllt) r giunile istorice ale Romaniei, cum ar fi de exernplu : Olteni ,
MUI mia, Moldova, Bucovina, Maramuresul, Banatul si asa mai d _
PIlI'I., ar urrnele vechilor hotare politice n-au oprit conditiil
I I'I\rl' s~ aibe 0 inr'iurire hotaritoars asupra formelor $i m t d 1 )1
d 'onsLl'uctie, Un singur exemplu : pe tot sesul Dunarii din M h ,_
iI 11 ~i fnt\ in Covurlui, conditiile de viata sunt, cu foarte mici d
hlr}, a 1 $i. Flora este aceeasi, d ci materialul de constr 'p
It' lu~1. up tiilc 1 cuitorilor sunt ac I asi : a ricultura $1 p s ul ul,
I \' rn fi d p t 1 It m t d , tinind s ama d v hf
I oli 1 ~i am fj 1 R d mplu It nia, m fi bA rv L
(' 11' 't' t r n thlj, n rn r 7. nta u I f rm. t !
fisia deluroasa si cea muntoasa care au conditii de trai cu totul dife-
rite de cele din marele ses al Dunarii.
Odata fixate pe tw.'rta regiunile care au 0 unitat~ geografic~, s-ar
alege acelea dintre ele care ar fi de un interes mal ge:r:era.1si s-ar
pasi Ia un lung si amanuntit studiu pe teren al acestor 7'e,?lUl11. Mun~a
aceasta ar cere 0 foarte bogata documentare fotografica, fotografia
raminind pentru plastica eel mai stiintific do~ument, :omplectat de
analiza amanuntita a metodelor de constructie. Odata acest ~nate.,.
rial adunat si clasat pentru doua regiuni principale cum este regrunea
Carpatica $i'sesul Dunarii, se va putea face apel dintr-? p~rte arheo-
logiei si dintr-alta parte istoriei. Prima ar complecta parerile noast7'~
asupra metodelor de constructie si a evolutiei lor, a doua ar stabili
cu prudenta inriuririle straine si zestrea trecutului, . ~
Cind ma g.indesc Ia locuinta, ma gindesc la notiunea totala con-
tinuta inacest cuvint de la palat la bordeie. In studiile, in monogra-
fiile regiunilor noastre, bineinteles ca. i$i vor gasi l.oc~l si ~orasele.
Aceasta observatie poate sa para stranie. 0 fac totusi fiindca orasele
noastre au fost mai intotdeauna socotite ca fiind croite dupa unele
norme straine tarii si satelor. [...J Intii, orasele noastre n-au avut
intotdeauna 0 infati~are straina, In al doilea rind, chiar elementele
straine s-au adaptat gustului sau megalomaniei noastre, Si, in sfirsit,
chiar cind un val de importatii straine trece peste 0 tara cristalizin-
du-se la erase, asta nu inseamna ca trebuiesc studiate fenomenele
care rezulta din acest fapt. E yorba de a studia totalitatea infati~arii
unei tari, nu numai partile care ne convin. Casele de mahala nu ple-
deaza in Iavoarea nici a vietii noastre sociale, nici a esteticei noastre.
Asta nu inseamna ca trebuiesc Iasate la 0 parte. Vom observa repede
a orasele fac totusi parte dintr-o categorie aparte care se suprapune
intregei tari. Acest lucru e firesc, Casele la erase se construiescca~
eu acelasi material si clima variaza mai putin asupra metodelor $1
nceptiilor de constructie. Intre 0 casa din Constanta si una din
radea Mare, nu va fi azi 0 foarte mare diferenta. Intre 0 casa ta-
r n a ca de ling a Oradea si un sat dobrogean nu este urrna din simi-
litudin . [...J
Constatarea ca orasele au evoluat dupa alte norme ca satele, nu
TnA mnll di unele au trait 'in functia unor pulsatii autohtone si
, J 1 100 ca prelungirea unor influente straine. Nimic mai romanesc
('I .~ul din punct d v dere al evolutiei caselor, totusi, intre 0 casa
[II tr-un t pr pi t d Iast ~i 0 casa obisnuita din Iasi este e- eeasi
cI r I' ~ ,t ntr sIt R RC din Sibiu si casele satelor
IIV' L'. P r bl m 1 multipli a, numarul 'in-
1,1 1.> 1'101' n( ',I ) L fl 11 t in m x lusiv.
 314
Siudi), articole ~i
TO,tU~i, =
g~ografic~, ~are ~nu :s~ h~p?otizata de hotarele politice,
ate ,dup~ no~ ce~ mar sigura, Caci, oricit de hotaritoare au fost ele-
~ nt~le ;stonce m formarea oraselor, se poate constata 0 oarescare
In~'U'~lremtre eonceI?tia Iocuintelor oraselor de la munte ~i din ses.
01 asele noastre dunarene de exemplu,care s-au dezvoltat si au in-
l'l.ol'itearn toate in aceeasi epoca, creeaza un tip aparte de eras roma-
IWH',Orasele di::: Transilvania au iarasi un caracter aparte. Ceea ce
H pate spune m rezumat si ca tinind momentan loc de concluzie
t ob~ervarea preeminentsi factorului istoric la orase si a celui
I 0 f r.a11C la tara. ' regiuni muntoase, unde lemnul este ieftin, infati~area grajdurilor,
Aces! lucru este adevara+ si pentru locuinte1e netaranesti, Casa
1 01, r s?a era foarte des 0 casa taraneasca evoluata. Dar in orice
i 1 0 1\\, tipurile de Iocuinti care se departau de glie erau mai apte
IWI'lt.I'U ,a rprimi inriuriri straine. Acest fenomen nu este specific vre-
'Hu?lor de ~astazi. Totusi exista 0 difererita, Pe vremuri inriuririle
Htl' ,me s~ faceau normal, corespunzind unei evolutii istorice ori unei
v mlttatl geografico. .Astaz], documentele fiind la indernina tuturor
1 rovoaca cele mai neasteptato rezultate. ' asa si principiile conducatoare pentru face rea gospodariilor au lega-
I.n Transilvania castelele se faceau dupa normele barocului
IU,: tt'~ac, in Olt:nia c~l~, ~ormu1a .balcanica continua fericita ei adap-
!,nl I maneasca. Astazi cmd treci prin tara esti izbit de 0 casa nor-
~ mdll in Dolj, de un palat a 1a Trianon in Prahova, de 0 vila elve-
~lil,lnllla C?ns~anta, de 0 gara venetiana 1a Iasi, si de reprezentarea
tuturor stIlun~or, tuturor tarilor, tuturor vremurilor Ia Bucuresti.
It 1 ine ca arhitectura moderna sa modernizeze aceasta cacofonie cu
l'l(;fld disciplina a armoniei sale.
Aplicind principiul analizei regiunilor geografice s-ar constata
d , ~ul de, repede ca pe ,i~tinsul tar~i majoritatea Iocuintelor se gru-
p az Intr-o mare familie de Iocuinti, care s-ar putea numi tipul
1 ulntel r cu pridvor. Pridvoru1 este elementul care uneste la prima
v<:d r rupul propriu-zis ~l easel romane$~i, care se deosebests; de
'~,~& a ca ~n ung~reasca. Planul acestei ease se compune mai
fnt td auna, din doua carnere ori trei, una din aceste camere se
) m hogiacul. Aco1o se gaseste vatra in care se face focul ~i d
1\ ,nlo place. corlata sau cosul fumului. Intr-o parte sau in amindoua
J l'(,J.l hoglacului sunt sobele, cuvintul soba insemnind, dupe. ve-
(!Ilul lui concept, camera.
A st ca:se e~ pridvo~ ~unt mai intotdeauna pe plan dr sptun-
I hlul 1', $i p r ,a-$l trage origma, dupe. parerile domnului Nicol u-
1 ~ r Xtpus intr-o monografi , tocmai din stramo$ asca 1 ul t
t r 1101' 1') l t I, "bOl~diul". Pridv rul ar av a birsi d~p t 1
1, ~1' r.11l' b d 1 s bit in p mint. up s ul I' str j '~1~1vi '.s1-
L11' 1 1, I'd lul 11: t:f in u-s OR, r1l ul t d or , t'n
Locurnjo romdneosco 315
coniettm
dreptunghiular ori rotund, cu vatra opusa intrarii si intrarea orien-
tata spre sud-est, din partea in care bate mai rar vintul, Un tip mai
evo1uat al bordeiului ar fi acela cu planul in cruce care ar lasa sa
prezinte planul casei actuale cu hogiac l?isobe la dreapta si La stinga.
Cerdacul ar putea avea ca obirsie necesitatea de a da pivnitei
caselor din regiunea deluroasa 0 intrare adapostita.
Dar locuinta romaneasca trebuie studiata in mod solidar eu
toata gospodaria ei. Trebuie observat, ca 0 gospodarie taraneasca
mijlocie este 0 mica ferma complecta si complect izolata. In unele
hambarelor, magaziilor, cotetelor exprima un instinct bine infipt al
gospodariei individuale.
Se poate obiecta ca aceste constructii nu sunt locuinti, darele
complecteaza locuinta, Pe cind in unele tari din Occident taranli .
grupeaza totul sub acelasi acoperis, la noi romanul nostru, sarac ori
bogat, l$i pastreaza casa numai ca Ioc de odihna. Precum casa pro-
cedeaza din bordei, dupa 0 incerta si poate nemiloasa evolutie, tot
turi ascunse dar adinci cu preistoria,
De la locuinta de termita a bordeiului care cuteza cu greu sa
scoata un ochi fricos deasupra pamintului, pin a la luminoasa si su-
rizatoarea casa taraneasca de azi, e un drum foarte lung, e intreg
drumul care duce de Ia barbarie la civilizatie,
Daca pamintul eu clima flora $i fauna lui dau intiiele premise
ale aspeetului unei tari, omul la rindul Iui survine ea ultim artist
pentru a desavirsi infati$area regiunilor pe care le stapineste.
Locuinta taraneasca exprima bine omogenitatea rasei noastre. Orasele
noastre dau adevarata imagine a influentelor istorice si a aspectului
social.
Astazi insa timpul nu mai pare a fi in acord cu repeziciunea
evolutiei urnane.
$i tara noastra se transforma, Cine n-a observat cit s-au schim-
bat satele noastre de la expropriere incoace. Tehnica moderna n-a
atins inca datele noastre. Ele l~i pastreaza caraeterul traditional, re-
zultat al unei metode traditionale de munca. Dar in curind materia-
lele VOl' lua forme noi sub taisul uneltelor noi. Trebuie sa ne grabim
faee inventarierea ,tarii.
Cunoasterea Romaniei de catre romani fiind 0 conditie a demni-
t~tii noastre.
[Conferlnt& tinuta in studioul SOCi~atii de
dluzlul1 radl t 1 fonidl, in cic1ul de pre-
1 'a ('I upeo mllnt l, 26 Ianuarle 1933.]